Drept comunitar european TRATATUL DE LA MAASTRICHT

Edificiul construit de tratatul de la Roma si completat de Actul Unic European a angajat comunitatea catre o politica economica si monetara foarte ambitioasa ce si-a propus ca scop final moneda unica. Datorita derularii rapide a evenimentelor intre tarile Uniunii Europene, SME a trebuit sa efectueze o serie de modificari care sa faciliteze, libera circulatie a capitalurilor in spatiul comunitar. n !"#" a fost prezentat un raport privind crearea UME de catre $resedinte si in decembrie !""! la Maastric%t a fost finalizat. Uniunea este fondata pe comunitatea Europeana si intregita de noi forme de cooperare. Astfel, la ! noiembrie !""& a intrat in vigoare 'ratatul asupra UE, dupa ce a fost ratificat de catre cele !( state membre ale UE in !""(. 'ratatul aduce modificari si completari celor trei tratate inc%eiate anterior )*E*+!",!, *EE-!",- si Euratom-!",-. pe linia reformei inceputa de Actul Unic European. +data cu punerea in aplicare a acestui tratat, comunitatile Europene se vor numi UE si *EE se va numi *omunitatea Europeana. Actul Unic European a intrat in vigoare la ! iulie !"#-/ el a stabilit data realizarii definitive a $ietei Unice la &! decembrie !""(, prevazand libera circulatie a bunurilor, serviciilor,capitalului si persoanelor pe tot cuprinsul comunitatii. nainte, majoritatea %otararilor erau supuse deciziilor unanime al *onsiliului, procesul era foarte lent si astfel Actul Unic european a prevazut ca toate %otararile necesare realizarii $ietei unice, sa fie luate cu vot majoritar. Un principiu de baza al Actului este acela al 0subsidiaritatii1. Acesta inseamna ca nici o %otarare care trebuie luata la nivel inferior sa nu fie luata la nivelul guvernului european. 2egile si regulamentele care asigura egalitate de tratament se refera la un numar mare de domenii, incepand cu legea asupra companiilor, a libertatii de stabilire 3 permitand oamenilor de afaceri sa creeze intreprinderi proprii in statele membre 3 si a armonizarii standardelor te%nice si sfarsind cu ta4ele, legislatia in domeniul transportului si recunoasterea reciproca a diplomelor. Standardele de prelucrare si calitatea produselor au trebuit sa fie armonizate , iar pietele de capital au fost liberalizate. 2a ! ianuarie !""& comunitatea celor &56 de milioane de persoane a devenit cea mai mare piata unificata din lume. 7irmele europene vor beneficia de productia pe scara larga, de care se bucura pana acum doar 8aponia si Statele Unite. $retul de cost va fi

mai scazut pentru firmele capabile sa vanda pe o imensa piata interna, iar aceasta va face ca si pretul la e4port sa fie mai scazut. Astfel prin 'ratatul de la Maastric%t, liderii celor !( tari europene au reusit sa treaca peste divergentele care ii separa de 8aponia si SUA. $rin acest tratat se instituie UEM pana la sfarsitul anului !""" cand se va putea vorbi fara ec%ivoc de 0Statele Unite ale Europei1, bloc integrationist cu o putere politica si probabil militara ce ar putea rivaliza cu SUA. Elementele de noutate pe care le aduce 'ratatul de la Maastric%t sunt9 in primul rand ideea de uniune politica vest-europeana, iar in al doilea rand introducerea unei monede comune europene cel mai tarziu in !"""/ la care se adauga drepturile civice europene , competentele noi ale *omunitatii Europene, intensificare protectiei comunitare a consumatorilor, etc. $otrivit acestui document UE isi propune urmatoarele obiective9 - sa promoveze un progres economic si social ec%ilibrat si durabil, prin crearea unui spatiu fara frontiere interioare, prin accentuarea coeziunii economice si sociale si prin crearea unei uniuni economice si monetare care sa dispuna in perspectiva de o moneda unica. - sa-si afirme identitatea pe plan international, in special prin promovarea unei politici e4terne si de securitate comuna, inclusiv definirea in perspectiva a unei politici de aparare comuna care ar putea sa conduca la un moment dat la o aparare comuna. - sa intareasca protectia drepturilor si intereselor resortisantilor statelor membre, prin instituirea unei cetatenii a Uniunii, - sa dezvolte o cooperare restransa in domeniul justitiei si afacerilor interne/ - sa mentina ac:uis-ul comunitar si sa-l dezvolte in scopul de a e4amina in ce masura politicile si formele de cooperare instaurate prin tratat vor trebui sa fie revizuite in vederea asigurarii eficacitatii mecanismelor institutiilor comunitare. Evolutia pozitiva a actiunilor *omunitatii are efect coordonarea politicilor economice ale statelor membre pe piata interna, definirea de obiective comune, respectarea principiului unei economii de piata desc%ise, in care concurenta este libera. De asemenea, actiunile statelor membre si ale comunitatii implica respectarea urmatoarelor principii9 preturi stabile, finante publice si conditii monetare sanatoase si o balanta de plati stabila. $oliticile 'ratatului de la Maastric%t prevad ca statele membre sa considere politicile lor economice comune , si sa le coordoneze in cadrul *onsiliului/ de asemenea ca la propunerea *omisiei, *onsiliul sa adopte cu majoritate calificata de voturi,

proiectul marilor orientari ale politicilor economice ale statelor membre si ale comunitatii, si sa prezinte un raport despre aceasta *onsiliului European. 'ratatul prevede si obligatia ca statele membre sa evite deficitele publice e4cesive. Europa unita nu va fi un stat centralizat cu structuri rigide. Diversitatea regiunilor tarilor va fi mentinuta. Un alt principiu al Uniunii este principiul subsidiaritatii, prin care 0comunitatea actioneaza in limitele competentelor care ii sunt conferite si de obiectivele care ii sunt atribuite prin prezentul tratat. n domeniile care nu tin de competenta e4clusiva, *omunitatea nu intervine, conform principiului subsidiaritatii, decat daca obiectivele actiunii avizate nu pot sa fie realizate de o maniera satisfacatoare pentru statele membre si pot deci, avand in vedere dimensiunile sau efectele actiunii avizate, s; fie mai bine realizate la nivel comunitar. Actiunea comunitatii nu va depasi ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivele prezentului tratat1. Alte principii ale UE sunt9 codecizia si solidaritatea. 'ratatul de la Maastric%t asupra UE are doua parti9 prima parte se refera la UEM, iar cea de-a doua la Uniunea $olitica. Uniunea Economica si Monetara )UEM.. Uniunea Economica9 liniile generale ale politicii economice ale statelor membre si ale *omunitatii sunt adoptate de catre consiliul de ministri, care, in acelasi timp, supraveg%eaza evolutia economiei in fiecare stat membru si in *omunitate. Daca aceasta politica nu corespunde directivelor sau risca sa puna in pericol functionarea insasi a uniunii economice si monetare, consiliul ia masuri in consecinta. Statele membre vor incerca sa evite deficitele guvernamentale e4cesive. Uniunea monetara9 de la inceputul fazei finale a UEM )cel mai tarziu la ! ianuarie !"""., Uniunea va avea o singura politica monetara. <a e4ista de asemenea un singur etalon monetar 3 E*U )EUR+. si o noua institutie, =anca *entrala Europeana care va forma, impreuna cu bancile centrale ale statelor membre, Sistemul European al =ancilor *entrale )SE=*.. $rin 'ratat se stabilesc masurile ce urmeaza a fi luate pentru realizarea UEM, esalonata pe trei etape distincte. n prima etapa, care a inceput in iulie !""> prin liberalizarea miscarii capitalurilor intre statele membre ale comunitatii Europene si care a e4pirat in decembrie !""& prin realizarea convergentei economice a statelor/ fiecare stat stabileste, in caz de necesitate programe pluri anuale menite sa asigure convergenta durabila, indispensabila realizarii UEM, in special in ceea ce priveste stabilitatea preturilor si starea sanatoasa a finantelor publice.

Deci, aceasta etapa vizeaza crearea Uniunii Monetare, obiectivul stabilit fiind cresterea performantelor economice, intarirea coordonarii politicilor economice si monetare in cadrul institutional e4istent si renuntarea in totalitate de catre tarile SME la controlul asupra capitalurilor. A doua etapa a inceput la ! ianuarie !""5 si s-a inc%eiat la finele anului !""6. Este considerata faza de tranzitie catre etapa finala si vizeaza realizarea Uniunii Monetare. Dificultatea acestei tranzactii reiese din organizarea transferului puterii de decizie a autoritatilor nationale in mana unei institutii europene. n cadrul acestei etape statele membre sunt c%emate sa actioneze pentru evitarea inregistrarii de deficite publice e4cesive si sa realizeze independenta fata de bancile lor centrale. n !"">, se creeaza =anca *entrala Europeana )EUR+7ED./ aceasta este precedata de crearea nstitutului Monetar European ) ME., care este embrionul viitoarei =anci *entrale Europene )=*E., si care a inceput sa functioneze de al ! ianuarie !""5, avand sediul la 7ran?furt. Atributiile nstitutului Monetar European sunt9 sa intareasca coordonarea politicilor monetare ale statelor membre in vederea asigurarii stabilitatii preturilor/ sa intareasca cooperarea intre bancile centrale nationale, sa supervizeze functionarea SME/ sa organizeze consultari cu privire la problemele aflate in competenta bancilor centrale nationale si care afecteaza stabilitatea institutiilor si pietelor financiare/ sa faciliteze utilizarea E*U si sa supraveg%eze dezvoltarea sa.

Referitor la miscarile de capitaluri intre statele membre si tarile terte, 'ratatul prevede, prin derogarea de al principiul totalei liberalizari a circulatiei capitalurilor intre statele membre si tarile terte, ca statele membre care beneficiaza la &! decembrie !""&, de o derogare in virtutea dreptului comunitar in vigoare vor fi autorizate sa mentina, pana cel tarziu &! decembrie !"",, restrictiile privind circulatia capitalurilor autorizate prin derogarile e4istente la aceasta data. + tara se poate alatura Uniunii daca indeplineste urmatoarele criterii de convergenta9 - rata inflatiei sa nu fie mai mare de !,,@ fata de media celor mai mici rate ale inflatiei in primele trei tari, cele mai performante din acest punct de vedere )adica sa fie sub &@..

- rata dobanzii, pe termen lung sa nu depaseasca cu mai mult de (@ media acesteia in trei tari cu cele mai mici rate de dobanda )adica sa fie sub #,,@.. - sa nu fi procedat la o devalorizare a monedei proprii pe parcursul a doi ani ce preced intrarea in Uniune. - deficitul bugetar sa nu reprezinte mai mult de &@ din $ =. - datoria publica sa nu depaseasca 6>@ din $ =. - valuta nationala sa faca parte din ERM de minim ( ani. Daca majoritate tarilor SME ar fi indeplinit aceste conditii, cea de-a a treia ar fi inceput de la ! ianuarie !""-, dar pana la data preconizata nici una din tarile UE nu indeplineau simultan cele , criterii de convergenta si astfel, trecerea la cea de-a treia etapa a inceput la ! ianuarie !""". Au fost incluse urmatoarele !( state9 Austria, rlanda, +landa, 7inlanda, =elgia, 2u4emburg, Spania, $ortugalia, Aermania, talia, 7ranta, 'urcia. n raportul publicat de ME si *omisia Europeana in martie !""# se facea referire la faptul ca !5 tari din !, au inregistrat o rata a inflatiei sub (@ pe o perioada de un an )pana la ! ianuarie !""#.. Aceleasi !5 tari au respectat criteriul stabilitatii preturilor, criteriul ratelor dobanzii pe termen lung. Monedele a !> state membre au participat pe o perioada mai lunga de - ani la mecanismele de sc%imb europene. !( tari din !, au participat la mecanismul de sc%imb european, iar cursul monedelor acestora s-au situat aproape la nivelul central stabilit. !5 tari din !, au inregistrat un deficit bugetar mai mic sau egal cu &@ di $ = in !""-. n majoritatea statelor membre raportul datoriei publice in $ = s-a situat sub 6>@ din $ =. Este interesant de vazut cum se prezinta situatia economiilor mondiale in aceasta perioada importanta a lansarii EUR+. Datele luate in consideratie au fost publicate in Raportul Semestrial al +E*D din noiembrie !""#, urmata de o rela4are in (>>>. *a o concluzie generala, perspectivele zonei +E*D se caracterizeaza printr-o relansare a cresterii in !""", urmata de o rela4are in (>>>. $ = a crescut in !""# cu numai (,(@ in (" de tari considerate cele mai dezvoltate. *resterea globala va fi mai mica cu !,-@ in !""", pentru a reveni al un nivel superior cu (,&@ in (>>>. SUA se afla intr-o situatie foarte diferita si parado4ala inregistrand o crestere in !""# de &,,@ in loc de (,-@ cit se estima la inceputul acestui an. nsa previziunile pentru !""" aratau un nivel de crestere sensibila datorita dezvoltarii cererii interne,

consumului intern. Dupa o crestere in !""# a $ = de (,"@ se estimeaza o crestere de numai A treia etapa a fost prevazuta sa inceapa la ! ianuarie !""- dar s-a amanat pentru ! ianuarie !""" si se inc%eie in anul !""". n aceasta etapa intra in functiune sistemul european al bancilor *entrale )SE=*. format din banca *entrala Europeana )=*E. si bancile centrale nationale )=*B. ale statelor membre, si sa fie adoptata o moneda unica E*U, apoi EUR+ care va inlocui monedele nationale ale statelor membre. Aceasta etapa va debuta cu trecerea la paritati fi4e si atribuirea competentelor economice si monetare institutiilor comunitare. n domeniul monetar fi4area irevocabila a paritatilor va deveni efectiva, iar tranzitia catre o politica monetara unica va fi asigurata de ME. Deciziile privind interventiile pe pietele de sc%imb intr-o terta moneda vor fi luate sub singura raspundere a ME pana la constituirea =*E. Anglia a manifestat rezerve prevazandu-se pentru ea o clauza de optiune care ii va permite sa se alature atunci cand va dori celorlalte state membre, fara a fi legata de un anumit termen. $entru a intra in ultima faza finala a infaptuirii Uniunii Economice si Monetare statele membre trebuiau sa indeplineasca urmatoarele criterii de convergenta9 stabilitatea preturilor 3 inflatia din aceste tari nu trebuia sa fie mai mare de !,, puncte procentuale fata de media celor mai performante trei state comunitare in materie de inflatie, finantele publice 3 deficitul bugetar sa nu fie mai mare de &@ din $ =/ datoria publica sa nu fie mai mare de 6>@ din $ =/ ratele de sc%imb nu trebuie sa depaseasca marjele normale )C(,(,@ fata de E*U. prevazute in cadrul SME/ rata dobanzii nu trebuie sa fie mai mare de ( puncte procentuale fata de media pe termen lung a primelor trei state performante in acest domeniu.

Daca cele - state )respectiv #. nu vor intruni criteriile de convergenta pana la finele anului !""6, atunci se va amana trecerea la cea de-a a treia etapa pana la ! ianuarie !""" 3 se precizeaza in 'ratat, fapt ce s-a si aprobat. De altfel in sedinta *EE din iunie (>>>, au indeplinit criteriile de convergenta !! state, alte trei state desi le-au indeplinit, totusi nu au aderat la moneda unica )Anglia, Danemarca, Suedia., iar alte doua nu le-au indeplinit )Arecia si Spania.. *a urmare, incepand cu ! iulie !""#, a inceput sa functioneze =*E care a preluat o parte din atributiile autoritatilor monetare ale celor !! state. $articiparea la un spatiu monetar comun, presupune beneficii )avantaje. dar si costuri. n cadrul beneficiilor includem9

a. reducerea costurilor pentru sc%imburile valutare. *and un importator plateste pentru marfurile importate, trebuie sa converteasca la o banca, moneda nationala in moneda e4portatorului sau in moneda convenita pentru contract. =anca va adauga un comision pentru operatiunea de sc%imb valutar efectuata. $entru firmele care importa sau e4porta un volum mare de marfuri intr-un numar e4tins de tari, asemenea tranzactii de sc%imb valutar au si ele un volum insemnat, deci si costurile vor fi ridicat, ceea ce determina recuperarea lor prin majorarea preturilor, costuri suportate de consumatori. Se estimeaza ca asemenea costuri s-au ridicat la circa >,5@ din $B= al tarilor membre. b. reducerea riscului valutar. *u toate ca in multe tari se lucreaza cu mecanisme fle4ibile ale cursurilor de sc%imb, tarile membre au stabilit limite de fluctuatie a cursurilor valutare si s-au putut pune in practica ajustari ale cursurilor in momentul cand modificarile dintr-o tara erau mult mai mari decat in alte tari. Besiguranta in ceea ce priveste nivelul viitor al cursului valutar al unei monede nationale a dus la o serie de riscuri ale importatorilor si e4portatorilor. S-au gasit metode de 0%edging1 al riscului valutar, prin contracte 0forDard1 sau 0futures1, dar acestea au implicat costuri pentru participanti. Multi economisti considera ca unul din cle mai mari beneficiu deriva de al efectul favorabil asupra comertului international prin cresterea competitiei. c. prevenirea devalorizarilor competitive. Dupa cum se stie, in perioada dintre cele doua razboaie mondiale, tarile europene s-a angajat in actiuni care au fost denumite generic 0 devalorizari competitive. + tara sia devalorizat moneda nationala pentru a sprijini cresterea e4porturilor/ partenerii ei comerciali au procedat la fel cu monedele lor nationale pentru a contracara masurile din tara partenera si a sprijini e4porturile lor. Devalorizarea monedei poate fi o masura inflationista in decursul unei perioade, c%iar si in tarile in care cursurile de sc%imb erau stabilite de catre autoritati si nu de fortele pietei. d. preintampinarea unor atacuri speculative. Mecanismul valutar premergator monedei unice era vulnerabil din perspectiva atacurilor speculative/ daca un speculator prevedea o devalorizare a unei monede nationale, el vindea imediat cantitati detinute din astfel de moneda. Daca un asemenea trend era vazut de mai multi jucatori de piata, confidenta in acea moneda incepea sa scada, ceea ce forta guvernul tarii de origine sa o devalorizeze in continuare fortat, c%iar daca aceasta nu era intentia initiala.

=ineinteles ca guvernele au actionat impotriva speculatiilor cu moneda nationala prin majorarea dobanzilor, influentand astfel cresterea detinerilor in moneda respectiva/ dar reversul unei asemenea politici nu se lasa mult asteptat, cresterea dobanzilor ducand la cresterea costurilor la imprumuturi, costuri care trebuie sa fie respectate de catre imprumutati, acestia putand decide sa scada volumul activitatii si al investitiilor si deci sa influenteze negativ cresterea economica. e. Moneda unica va favoriza e4tinderea si fuzionarea pietelor financiare. Acestea vor deveni mai lic%ide, adica se va opera pe termen scurt sau la vedere si va scadea mult sau de tot ponderea operatiunilor la termen. $rin urmare nu va mai fi nevoie de acoperire impotriva riscului. $rin utilizarea monedei unice in tranzactiile comerciale se asteapta si o scadere a rolului dolarului american )USD. care astazi este folosit frecvent in comertul international. Emisiunea si gestionarea monedei unice vor fi incredintate =ancii *entrale Europene care trebuie creata, si pana atunci SE=*. Aceasta institutie va realiza emisiunea monetara si politica monetara. *ea de-a doua parte a 'ratatului de la Maastric%t se refera la Uniunea $olitica care are urmatoarele componente9 - o politica e4terna de securitate si de aparare comuna )$ES*., care are ca obiectiv intarirea identitatii si rolului uniunii ca actor pe scena internationala/ cuprinde formularea pe termen lung a unei politici de aparare, procesul conferintei asupra securitatii si *ooperarii in Europa )*S*E., dezarmare si controlul armamentului in Europa. Deciziile care privesc politica de securitate si implicatiile in sfera apararii pot fi puse in practica in cadrul institutional al UE+. cresterea rolului $arlamentului European/ sporirea competentei *omunitatii/ o politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne, ca de e4emplu imigratie, azil, viza, etc. un birou european de politie )EUR+$+2. a fost creat in scopul organizarii sc%imbului de informatii asupra drogurilor la nivelul celor cincisprezece state membre.

Actul Unic european din !"#-, care a facilitat crearea $ietei Unice cinci ani mai tiaziu si 'ratatul de la Maastric%t, cu angajamentul de creare a UEM si a uniunii politice demonstreaza ca mersul catre Uniunea Europeana este acum ireversibil. n 'ratatul UE, sefii de state si de guverne au %otarat sa continue dezvoltarea graduala a unei politici e4terne si de securitate comune, a4ata pe urmatoarele obiective9

salvgardarea valorilor comune, a intereselor fundamentale si a independentei uniunii, intarirea securitatii Uniunii si a statelor membre sub toate formele sale/ mentinerea pacii mondiale si intarirea securitatii internationale, conform principiilor cartei +BU, ca si a principiilor si obiectivelor *onferintei pentru Securitate si *ooperare in Europa )*S*E. stabilita prin Actul final de la Eelsin?i din !"-, si in *arta de al $aris din !"">/ promovarea cooperarii internationale/ dezvoltarea si consolidarea democratiei si a statului de drept si asigurarea respectului pentru drepturile si libertatile fundamentale ale omului.

$olitica e4terna si de securitate este prin definitie un domeniu plasat traditional in zona in care statele insista asupra pastrarii suveranitatii. Datorita diversitatii statelor comunitare si al statutelor de putere diferite, interesele comune sunt dificil de formulat. + problema suplimentara o reprezinta faptul ca doar unele state apartin unei aliante militare, in speta BA'+ sau UE+, in timp ce altele sunt state membre, dornice sa-si conserve acest statut. Domeniile de actiune comuna definite de politica e4terna sunt9 +rganizatia pentru Securitate si *ooperare )+S*E., politica de dezarmare si controlul armamentelor in Europa, neproliferarea armelor nucleare, aspectele economice ale securitatii. 'ratatul impune in mod e4plicit obligatia statelor membre de a se consulta, informa si coordona intre ele. 7orumul unde au loc toate acestea este *onsiliul Uniunii Europene. $olitica de securitate comuna se sprijina pe structurile UE+ care este privita ca o parte integranta a dezvoltarii Uniunii Europene. Sarcina sa este de elabora si implementa decizii si actiuni ale Uniunii, care au implicatii de securitate. Statele membre ale Uniunii Europene care sunt in acelasi timp si membre UE+, au stabilit un program al viitoarei cooperari, al carui obiectiv este de a construi UE+ in etape, ca pe componenta de aparare a UE, si de a intari flancul european al Aliantei Atlantice. Deciziile viitoare se vor lua e4clusiv prin unanimitate. $olitica de aparare comuna nu face pana in prezent parte din politica de securitate comuna9 scopul afirmat este de a dezvolta un cadru pentru formularea unei politici de aparare. n raport cu tratatele anterioare, Maastric%tul aduce un supliment de natura politica unei constructii pana atunci esentialmente economica si comerciala. (,,@ in !""" pentru a atinge apoi un nivel superior de circa (,-@ in (>>>.

Referat Uniunea Europeana

ianuarie 13, 2008 in Referate Etichete:europa, europeana, referat, ue, uniunea

Uniunea Europeana este o organizaie a rilor europene dedicat creterii integrrii econo ice i !ntrirea cooperarii !ntre state" Uniunea Europeana are sediul in #ru$elles, #elgia" Uniunea Europeana a fost !nfinata oficial la 1 noie %rie 1&&3" Este cea ai recenta organizaie de cooperare european care a inceput cu 'o unitatea European de 'ar%une si (el din 1&)1 care a de*enit 'o unitatea European in 1&+," -e %rii acestei organizatii au fost: #elgia, -area #ritanie, .ane arca, /rana, 0er ania, 0recia, 1rlanda, 1talia, 2u$e %urg, (landa, 3ortugalia si 4pania" 1n 1&&1 gu*ernele celor 12 state e %re au se nat 5ratatul Uniunii Europene 6care a ai fost nu it si 5ratatul -aastricht7" 8cesta a transfor at 'o unitatea Europeana in Uniunea European" 9n 1&&: 8ustria, 4uedia i /inlanda au !ntrat si ele astfel nu arul total de e %rii a a;uns la 1)" Uniunea Europeana are ai ulte o%iecti*e" 1n special ea uncete pentru a pro o*a si e$tinde cooperarea intre e %rii in unele regiuni, inclusi* in pro%le e econo ice, sociale si legate de co er, politic e$tern, securitate i pro%le e ;udiciare" 8lt o%iecti* a;or a fost i ple entarea Uniunii Econo ice si -onetare 6UE-7, care a sta%ilit o singur oneda pentru e %rii UE" 1n afara de UE-, progresul spre aceste o%iecti*e e lent" 8%ilitatea Uniunii Europeane de asi atinge o%iecti*ele a fost li itata de neinelegeri intre statele e %re, pro%le e econo ice si politice e$terne si presiune din partea noilor de ocraii est europene de a de*eni e %re" Crearea Uniunii Europene 2a sf<ritul anilor =80, schi %rile politice a facut ca 'o unitatea European s creasc cooperarea si integrarea" (dat cu pr%uirea co unis ului in Europa de Est, statele e$>co uniste au cerut 'o unitaii Europene spri;in politic si econo ic" 'E a hotarat sa a;ute ulte din aceste ri dar sa nu le pri easca i ediat ca e %re" (

e$ceptie a constituit>o 0er ania de Est care a fost integrata auto at o data cu reunificarea 0er aniei" .atorita acestor schi %ari rapide 0er ania de ?est i /rana au cerut o conferina intragu*erna ental pentru a cuta o ai are unitate" ( conferina intragu*erna ental este o !nt<lnire !ntre e %rii, prin care se incepe procesul schi %rii tratatelor 'o unitii Europene" ( alt astfel de edin a a*ut loc in 1&8& pentru a pregati un progra i o structur pentru uniunea onetar, prin care e %rii ar tre%ui s adopte o singura oneda" 3ri ul -inistru %ritanic -argaret 5hatcher s>a opus acestei uniti, dar in 1&&0 @ohn -a;or a de*enit pri inistru si a adoptat o pozitie ai tolerant in legatur cu unitatea european" 8ceste conferine au inceput unca la o serie de !nelegeri care au de*enit 5ratatul Uniunii Europene" 5ratatul Uniunii Europene a creat Uniunea Europeana i a a*ut intenia de a e$tinde integrarea politic, econo ic i social dintre statele e %re" .up discuii lungi a fost acceptat de ctre 'onsiliul European la -aastricht, (landa, in dece %rie 1&&1" 8stfel scopul principal al Uniunii Europene *a fi Uniunea Econo ica si -onetar 6UE-7" 4u% UE- e %rii UE tre%uie sa adopte o singur oneda p<n in 1&&&" 5ratatul -aastricht dese eana i punea nite criterii stricte pe care statele e %re tre%uiau s le !ndeplineasc !nainte de a intra in UE-" .ease enea tratatul a creat noi structuri proiectate pentru a crea politici de securitate i straine ai integrate si pentru a !ncura;a o cooperarea ai are intre gu*erne !n ceea ce pri*ete chestiuni ;udiciare si legate de poliie" 4tatele e %re au acordat organelor de gu*ernare ale Uniunii Europene ai ulta autoritate in anu ite do enii, inclusi* cele legate de ediu, sntate, educaie si protecia consu atorului" Aoul tratat a st<rnit ult opozii si !ngri;orare din partea cetenilor UE" -uli oa eni erau !ngri;orai din pricina UE- care ar !nlocui onedele naionale cu o singur oned european" -area #ritanie a refuzat s accepte o parte din ele entele tratatului i astfel ea nu *a face parte din UE- i nu *a participa la 'apitolul 4ocial, un articol din 5ratatul -aastricht care su%liniaz o%iecti*e !n politica social i cea legat de anga;ai" 8legatorii danezi au refuzat ratificarea printr>un referendu , !n ti p ce alegatorii francezi au fost in fa*oarea 5ratatului

printr>o ica a;oritate" 0er ania a fost o pro*ocare deoarece funcia de e %ru in UE !ncalc 'onstituia" 9ntr>o edin de urgen a 'onsiliului European .ane arca a refuzat ai ulte articole ale 5ratatului" .in pricina acestor !nt<rzieri UE n>a fost inaugurat oficial dec<t a%ia in noie %rie 1&&3" Reaciile populare ! potri*a unor aspecte si consecine ale 5ratatului -aastricht a dus la o alt conferin intragu*erna ental care a inceput in artie 1&&+" 8ceasta conferin a produs 5ratatul de la 8 sterda care re*izuia 5ratatul -aastricht i alte docu ente de %aza ale UE" 8ceste schi %ri a*eau rolul de a face Uniunea European ai atracti*a oa enilor de r<nd" 5ratatul de la 8 sterda cerea e %rilor s coopereze in crearea de slu;%e pe tot teritoriul Europei, prote;area ediului, i %untirea sntaii pu%lice i respectarea drepturilor consu atorilor" 9n plus, 5ratatul oferea !ndepartarea %arierelor de a cltori i i igra !ntre statele e %re cu e$cepia -arii #ritanii, 1rlandei si .aner arca" .ease enea 5ratatul ddea posi%ilitatea ad iterii statelor Est Europene ca e %re" 5ratatul a fost se nat de e %rii UE la 2 octo %rie 1&&," Extinderea Uniunii Europene 3<n in 1&&) toate rile e$>co uniste au cerut sa fie e %re UE" 9ns UE era !ngri;orat de sta%ilitatea institutilor europene !n aceste ri i tranziia lor la econo ia de pia" Brile din Europa de Est a*eau econo iile ult ai puin dez*oltate dec<t cele din Europa de ?est, care fac !ntrarea lor !n UE dificil" E$tinderea ar necesita o ree*aluare a progra elor UE" 4tatele ai %ogate se te eau c *or fi ne*oite s %age ai ulti %ani in fondurile UE in ti p ce rile ai sarace se te eau ca partea lor din fondurile alocate de UE pentru agricultur si dez*oltare regionala ar fi puternic afectate" 9n ciuda acestor gri;i, in 1&&, UE a fost de acord ca situaia econo ica i politic din ri ca: 'ehia, 3olonia, Estonia, Ungaria si 4lo*enia este !n aa fel !nc<t negocierile pentru aderare pot s !nceap iar statutul de e %ru s *in dup 2000" 'elelalte ri Est Europene au fost puse pe un indefinit stand>%C" .ar co ertul dintre est si *est i>a dat dru ul dup 1&&0, rile din *est !ncepand s in*esteasc !n acestea

iar UE d<ndu>le a;utor" UE i ri indi*iduale au for at legturi i au se nat acorduri for ale pentru cooperari politice i culturale" UE a ai fost de acord in 1&&8 s !nceapa negocierile pentru statutul de e %ru cu 'ipruD !n acelai ti p a suspendat cererea 5urciei din pricina !ngri;orrilor cu pri*ire la drepturile o ului i a opoziiei 0reciei" Care sunt avantajele intrarii in Uniunea Europeana? 8*anta;ele e$tinderii pentru Ro <nia sunt aceleasi ca pentru toate celelalte tari candidate: crestere econo ica, cresterea in*estitiilor straine directe, crearea unor noi structuri de productie, care sa per ita fa%ricarea unor produse finite, cu *aloare adaugata ai are si calitate superioara, confor standardelor UE, protectie sporita a consu atorilor, cresterea econo iilor si in*estitiilor populatiei, icsorarea fiscalitatii, prin politici de i pozitare ai rela$ate, e$tinderea pietelor de capital 6noi flu$uri de capital, di*ersificare a produselor financiare7, dez*oltarea afacerilor si a sectorului pri*at, sti ularea concurentei, acces pe piata uncii din statele UE, ! %unatatirea su%stantiala a standardului de *iata al populatiei" 1ntegrarea *a a*ea efecte poziti*e asupra e*olutiei econo iei ro <nesti, asupra societatii !n ansa %lu, asupra i aginii e$terne a tarii si !n ceea ce pri*este li%era circulatie a persoanelor" 8ceste a*anta;e econo ice generale tre%uie sa tina, !nsa, sea a de presiunile concurentiale ale pietei unice, de co petitia acer%a cu fir ele din statele e %re dez*oltate, de necesitatea transfor arilor tehnologice> care pot duce, pe ter en scurt, si la cresterea so a;ului, odata cu restructurarea !ntreprinderilor si a unor !ntregi sectoare industriale" 9n do eniul agriculturii, a*anta;ele sunt ai reduse, !n pri ii ani de aderare, dar, pe ter en ediu si lung, integrarea agriculturii ro <nesti *a duce la: cresterea producti*itatii agricole 6prin adoptarea acEuis>ului si, ai ales, prin accesul la fondurile UE pentru agricultura si la tehnologie perfor anta7, sti ularea dez*oltarii e$ploatatiilor agricole i;locii 6p<na la )0 ha7 si ari 6peste 100 ha7, ! %unatatirea accesului pe piata UE si disparitia tuturor %arierelor co erciale, !ncetinirea igrarii fortei de unca din agricultura spre sectorul industrial

8ccesul la fondurile structurale co unitare, ca *iitor stat e %ru, *a da posi%ilitatea Ro <niei sa asigure o dez*oltare echili%rata a regiunilor, precu si o dez*oltare rurala sustinuta, sa odernizeze infrastructura de transporturi si de ediu, sa creeze noi oportunitati de ocupare a fortei de unca, ai ales !n ediul rural, sa pro o*eze politici sociale care sa duca la standarde de *iata de o calitat Ce avantaje vor avea copiii/tinerii dupa integrarea in Uniunea Europeana? 9n ceea ce pri*este aderarea Ro <niei la UE, efectele pentru tineri, se *or face si tite at<t !nainte de aderare, !n cadrul procesului de pregatire, c<t si dupa ce Ro <nia *a de*eni e %ru al Uniunii Europene" .intre aceste efecte, pute entiona !n pri ul r<nd facilitarea studiilor !n strainatate, prin introducerea principiului echi*alarii diplo ei !n functie de curricula de pregatire" E$ceptie face progra ul ER84-U4, !n cadrul caruia perioada de studii ur ata de studenti !n UE este auto at recunoscuta de catre uni*ersitatea din tara de origine, prin inter ediul siste ului european de transfer de credite" 9n al doilea r<nd, tinerii *or %eneficia, ca !ntreaga populatie, de posi%ilitatea e$ercitarii unei profesii !ntr>unul dintre statele e %re" 'onfor acEuis>ului co unitar, o persoana care este calificata sa practice o profesie !n tara sa, *a putea, de ase enea, sa practice acea profesie si !n alt stat e %ru al UE, !n aceleasi conditii cu cetatenii statului respecti*" .e aceea, *a ur a o procedura de recunoastere a calificarii" .aca ceea ce studiaza nu este identic cu ceea ce pre*ede acEuis>ul co unitar pentru anu ite profesii specifice, persoana respecti*a fie sustine teste de aptitudini, fie da e$a ene de diferenta" 5endinta !n Uniunea Europeana este de ar onizare a progra elor de !n*ata <nt uni*ersitare si post>uni*ersitare" 5inerii, ca de altfel toti cetatenii ro <ni, *or a*ea !n od auto at drept de rezidenta !n alt stat e %ru al UE" Ei *or %eneficia de acelasi trata ent ca cetatenii acelui stat e %ru al UE !n care se deplaseaza, !n ceea ce pri*este siste ul de asigurari sociale si de sanatate" 8ccesul pe piata europeana *a reprezenta pentru tineri accesul la o piata a

uncii ult ai *asta, unde sansele de a gasi un loc de unca *or creste, ca si nu arul de profesii !n general, !ntruc<t *or aparea noi tipuri de eserii" 9n cautarea unui loc de unca, un a;utor su%stantial *a fi oferit de reteaua de cooperare europeana EURE4, care ofera infor atii despre oportunitatile de anga;are si despre conditiile de unca din UE" Viitorul Uniunii Europene UE a parcurs un dru lung din 1&)1" Au arul tarilor e %re a crescut la 1) si poate creste pana la 21 pana in 2010" 8 creat un corp co un de legi, practici si politici si un ni*el de cooperarea intre e %rii foarte are" 3rogresul sau insa n>a fost constant, periode de acti*itate au fost despartite de ulti ani de so nolenta" 8cest lucru de datoreaza in special din pricina a doua de%ateri care au fost aduse ai aproape odata cu propunerea integrarii tarilor din Europa de Est" 3ri a este de a da prioritate FadanciriiG sau FlargiriiG uniunii, adica de a se concentra asupra integrarii actualilor e %rii ai ult sau de a integrarii altor noi" 8 doua chestiune este supranationalis ul i potri*a intergu*ernalis ului" 'u toate ca supranationalis ul a fost acceptat gu*ernele nationle n>au *rut sa cedeze controlul organelor UE asupra unor do enii politice sensi%ile cu ar fi politica e$terna si siste ul ;udiciar" 'ea ai i ediata pro*ocare pe care UE tre%uie sa o infrunte este succesul onedei unice, dar in are parte *iitorul euro>ului depinde in cat de accepta%il se do*edeste a fi institutiilor financiare si pietelor lu ii" 3e ter en lung e$tinderea in est ar tre%ui sa i %unatateasca *iitorul onedei prin e$tinderea pietei unice si prin sti ularea cresterii econo iei si a co ertului"
Uniunea Europeana este o organizatie a tarilor europene dedicata cresterii integrarii economice si intarirea cooperarii inre state. Uniunea Europeana are sediul in =ru4elles, =elgia. Uniunea Europeana a fost infintata oficial la ! noiembrie !""&. Este cea mai recenta organizatie de cooperare europeana care a inceput cu *omunitatea Europeana de *arbune si +tel din !",! care a devenit *omunitatea Europeana in !"6-. Membrii acestei organizatii au fost9 =elgia, Marea =ritanie, Danemarca, 7ranta, Aermania, Arecia, rlanda, talia, 2u4embourg, +landa, $ortugalia si Spania. n !""! guvernele

celor !( state membre au semnat 'ratatul Uniunii Europene )care a mai fost numit si 'ratatul Maastric%t.. Acesta a transformat *omunitatea Europeana in Uniunea Europeana. n !""5 Austria, Suedia si 7inlanda au intrat si ele astfel numarul total de membrii a ajuns la !,. Uniunea Europeana are mai multe obiective. n special ea munceste pentru a promova si e4tinde cooperarea intre membrii in unele regiuni, inclusiv in probleme economice, sociale si legate de comert, politica e4terna, securitate si probleme judiciare. Alt obiectiv major a fost implementarea Uniunii Economice si Monetare )UEM., care a stabilit o singura moneda pentru membrii UE. n afara de UEM, progresul spre aceste obiective e lent. Abilitatea Uniunii Europeane de a-si atinge obiectivele a fost limitata de neintelegeri intre statele membre, probleme economice si politice e4terne si presiune din partea noilor democratii est europene de a deveni membre. Crearea Uniunii Europene 2a sfarsitul anilor F#>, sc%imbarile politice a facut ca *omunitatea Europeana sa cresca cooperarea si integrarea. +data cu prabusirea comunismului in Europa de Est, statele e4-comuniste au cerut *omunitatii Europene sprijin politic si economic. *E a %otarat sa ajute multe din aceste tari dar sa nu le primeasca imediat ca membre. + e4ceptie a constituit-o Aermania de Est care a fost integrata automat o data cu reunificarea Aermaniei. Datorita acestor sc%imbari rapide Aermania de <est si 7ranta au cerut o conferinta intraguvernamentala pentru a cauta o mai mare unitate. + conferinta intraguvernamentala este o intalnire intre membrii, prin care se incepe procesul sc%imbarii tratatelor *omunitatii Europene. + alta astfel de sedinta a avut loc in !"#" pentru a pregati un program si o structura pentru uniunea monetara, prin care membrii ar trebui sa adopte o singura moneda. $rimul Ministru britanic Margaret '%atc%er s-a opus acestei unitati, dar in !""> 8o%n Major a devenit prim ministru si a adoptat o pozitie mai toleranta in legatura cu unitatea europeana. Aceste conferinte au inceput munca la o serie de intelegeri care au devenit 'ratatul Uniunii Europene. 'ratatul Uniunii Europene a creat Uniunea Europeana si a avut intentia de a e4tinde integrarea politica, economica si sociala dintre statele membre. Dupa discutii lungi a fost acceptat de catre *onsiliul European la Maastric%t, +landa, in decembrie !""!. Astfel scopul principal al Uniunii Europene va fi Uniunea Economica si Monetara )UEM.. Sub UEM membrii UE trebuie sa adopte o singura moneda pana in !""". 'ratatul Maastric%t desemeana impunea niste criterii stricte pe care statele membre trebuiau sa le indeplineasca inainte de a intra in UEM. Deasemenea tratatul a creat noi structurii proiectate pentru a crea politici de securitate si straine mai integrate si pentru a incuraja o cooperarea mai mare intre guverne in ceea ce priveste c%estiuni judiciare si legate de politie. Statele membre au acordat organelor de guvernare ale Uniunii Europene mai multa autoritate in anumite domenii, inclusiv cele legate de mediu, sanatate, educatie si protectia consumatorului.

Boul tratat a starnit multa opozititie si ingrijorare din partea cetatenilor UE. Multi oameni erau ingrijorati din pricina UEM care ar inlocui monedele nationale cu o singura moneda europeana. Marea =ritanie a refuzat sa accepte o parte din elementele tratatului si astfel ea nu va face parte din UEM si nu va participa la *apitolul Social, un articorl din 'ratatul Maastric%t care subliniaza obiective in politica sociala si cea legata de angajati. Alegatorii danezi au refuzat ratificarea printr-un referendum, in timp ce alegatorii francezi au fost in favoarea 'ratatului printr-o mica majoritate. Aermania a fost o provocare deoarece functia de membru in UE incalca *onstitutia. ntr-o sedinta de urgenta a *onsiliului European Danemarca a refuzat mai multe articole ale 'ratatului. Din pricina acestor intarzieri UE n-a fost inaugurata oficial decat abia in noiembrie !""&. Reactiile populare impotriva unor aspecte si consecinte ale 'ratatului Maastric%t a dus la o alta conferinta intraguvernamentala care a inceput in martie !""6. Aceasta conferinta a produs 'ratatul de la Amsterdam care revizuia 'ratatul Maastric%t si alte documente de baza ale UE. Aceste sc%imbari aveau rolul de a face Uniunea Europeana mai atractiva oamenilor de rand. 'ratatul de la Amsterdam cerea membrilor sa coopereze in creearea de slujbe pe tot teritoriul Europei, protejarea mediului, imbunatatirea sanatatii publice si respectarea drepturilor consumatorilor. n plus, 'ratatul oferea indepartarea barierelor de a calatori si imigra intre statele membre cu e4ceptia Mari =ritani, rlandei si Danermarca. Deasemenea 'ratatul dadea posibilitatea admiterii statelor Est Europene ca membre. 'ratatul a fost semnat de membrii UE la ( octombrie !""-. Uniunea Monetara ncercarea Uniunii Europene de a crea o singura moneda pentru Europa, cum se spunea si in 'ratatul Maastric%t, a fost controversata de la inceput. De e4emplu unele tari europene, cum a fost Marea =ritanie, s-au temut ca acest lucru le va ameninta identitatea nationala si autoritatea guvernului. n ciuda acestor temeri multe state membre au incercat sa indeplineasca obiectivele economice necesare unei monezi unice9 !. rata de inflatie a unei tari sa nu fie cu !,, mai mare decat media primelor & tari cu inflatia cea mai mica. (. deficitul bugetului unei tari sa nu depaseasca & la suta din $ = si datoria guvernului sa nu depaseasca 6> la suta. &. dobanda pe termen lung a unei tari sa nu fie cu ( la suta mai mare decat media primelor trei tari cu dobanda cea mai mica 5. o tara nu trebuie sa devalorizeze moneda fata de moneda altei tari membre UE cu cel putin ( ani inainte de UEM.

Majoritatea tarilor au gasit a fi foarte greu satisfacerea tuturor criterilor. Masurile de a reduce inflatia si dobanzile mari au dus la cresterea somajului, in timp ce eforturile de a controla deficitele guvernamentale foarte des au dus la cresterea ta4elor. *um termenul limita pentru UEM se apropia neintelegerile cu privire la conditile limita pentru a participa cresteau. *u toate acestea UE a decis in mai !""# sa adopte o moneda unica )euro) pentru !! din cele !, tari membre incepand cu ! ianuarie !""". Aceasta %otarare a creat deasemenea si =anca *entrala Europeana care trebuie sa se ocupe de noua moneda si de politica monetara a UE. 'arile care au adoptat euro-ul au fost9 Austria, =elgia, 7inlanda, 7ranta, Aermania, talia, rlanda, 2u4embourg, +landa, Spania si $ortugalia. Marea =ritanie, Suedia si Danemarca satisfaceau conditile pentru a se alatura adoptiei monedei unice dar s-au decis sa nu participe. Arecia spera sa faca parte dar nu indeplinea conditiile necesare. 2a ! ianuarie !""" cele !! tari au inceput sa foloseasca euro pentru transferuri electronice de bani si conturi dar in acelasi timp foloseau si moneda proprie pentru alte scopuri. n (>>( =anca *entrala Europeana va incepe sa scoata monezile si bancnotele euro. Extinderea Uniunii Europene $ana in !"", toate tarile e4-comuniste au cerut sa fie membre UE. nsa UE era ingrijorata de stabilitatea institutilor europene in aceste tari si tranzitia lor la economia de piata. 'arile din Europa de Est aveau economiile mult mai putin dezvoltate decat cele din Europa de <est, care fac intrarea lor in UE dificila. E4tinderea ar necesita o reevaluare a programelor UE. Statele mai bogate se temeau ca vor fi nevoite sa bage mai multi bani in fondurile UE in timp ce tarile mai sarace se temeau ca partea lor din fondurile alocate de UE pentru agricultura si dezvoltare regionala ar fi puternic afectate. n ciuda acestor griji, in !""- UE a fost de acord ca situatia economica si politica din tari ca9 *e%ia, $olonia, Estonia, Ungaria si Slovenia este in asa fel incat negocierile pentru aderare pot sa inceapa iar statutul de membru sa vina dupa (>>>. *elelalte tari Est Europene au fost puse pe un indefinit stand-bG. Dar comertul dintre est si vest si-a dat drumul dupa !"">, tarile din vest incepand sa investeasca in acestea iar UE dandule ajutor. UE si tari individuale au format legaturi si au semnat acorduri formale pentru cooperari politice si culturale. UE a mai fost de acord in !""# sa inceapa negocierile pentru statutul de membru cu *ipru/ in acelasi timp a suspendat cererea 'urciei din pricina ingrijorarilor cu privire la drepturile omului si a opozitiei Areciei. Viitorul Uniunii Europene UE a parcurs un drum lung din !",!. Bumarul tarilor membre a crescut la !, si poate creste pana la (! pana in (>!>. A creat un corp comun de legi, practici si politici si un nivel de cooperarea intre membrii foarte mare. $rogresul sau insa n-a fost constant, periode de activitate au fost despartite de multi ani de somnolenta. Acest lucru de datoreaza in special din pricina a doua debateri care au fost aduse mai aproape

odata cu propunerea integrarii tarilor din Europa de Est. $rima este de a da prioritate Hadancirii1 sau Hlargirii1 uniunii, adica de a se concentra asupra integrarii actualilor membrii mai mult sau de a integrarii altor noi. A doua c%estiune este supranationalismul impotriva interguvernalismului. *u toate ca supranationalismul a fost acceptat guvernele nationle n-au vrut sa cedeze controlul organelor UE asupra unor domenii politice sensibile cum ar fi politica e4terna si sistemul judiciar. *ea mai imediata provocare pe care UE trebuie sa o infrunte este succesul monedei unice, dar in mare parte viitorul euro-ului depinde in cat de acceptabil se dovedeste a fi institutiilor financiare si pietelor lumii. $e termen lung e4tinderea in est ar trebui sa imbunatateasca viitorul monedei prin e4tinderea pietei unice si prin stimularea cresterii economiei si a comertului.