Intreprinderea si antreprenoriatul in conditiile economiei de piata.

Subiecte: -notiuni introductive privind antreprenoriatul

-intreprinderea tipuri si functii. -managementul si marketingul. Elemente constituitive in activitati -planificarea activitatii intreprinderii si etapele inregistrarii afacerii in R.M.
Pentru a intelege mecanismul activitatii economice este necesar de a examina procesul de reproductie la nivel micro-economic, deci in cadrul intreprinderii. Principiile de organi are a antreprenoriatului, caracteristicile de ba a a intreprinderilor in diferite ramuri ale economiei. Intrprinderea!firma repre inta o unitate structurala de ba a a unui sistem economic, care cuprindetot procesul de creare a unei marfi sau de prestare a unui serviciu. "eci de la organi area si determinarea procesului de productie pina la comerciali area bunurilor. Intreprinderea este o unitate economica producatoare!productiva, care combina factorii de productie cu scopul obtinerii bunurilor si serviciilor, cu scopul reali arii in cadrul petilor care la rindul sau aduc satisfactie producatorului #deci profitul$. %stfel notiunea de intreprindere poate fi apreciata ca o activitate de a intreprinde o afacere economica sau ca un mod de organi are a acestei activitati de afaceri. In economia de piata intreprinderea dispune de o anumita autonomie deplina, deci ionala, financiara, te&nica si organi atorica, cu scopul maximi arii profitului si cresterea pe termen lung. 'otiunea de intreprindere si firma pot fi utili ate ca sinonime. in terminologia anglo-saxona care este preluata si de economistii rusi, intreprinderea se utili ea a cu sensul de notiune si ca firma. In tarile francofone, inclusiv si in romania intreprinderea are si sensul de firma, dar intre ele exista si deosebiri. (a exemplu: intreprinderea repre inta o unitate te&nico-economica producatoare de bunuri si servicii, pe cind firma repre inta o forma de organi are a activitatii economice, care la rindul sau poate sa intruneasca si o multitudine de intreprinderi determinind parti componente ale firmei. Intreprinderea este o unitate multifunctionala, astfel indeplinind urmatoarele functii: - )unctia de gestiune. Ea mai este numita functia managiara care consta in organi area si coordonarea activitatii -)unctia financiara. (are determina modul de a aduna, de a utili a si de a gestiona capitalul, care sta la dispo itia intreprinderii. -)unctia de aprovi ionare. (are consta in producerea bunurilor necesare pentru activitatea economica si gestionarea lor. -)unctia sociala. (are are drept scop gestionarea resurselor umane implicate in diferite afaceri. -)unctia te&nica!de producere. (are include si functia de cercetare si de voltare, prin modul sau individual de a atrage investitii. -)unctia comerciala!marketing care consta in studierea pietii si comerciali area bunurilor si serviciilor. Insa functia de ba a a intreprinderii repre inta organi area procesului de productie si de prestare a serviciilor. %stfel un ciclu al reproductiei la nivel individual cuprinde perioada de la initierea intreprinderii, gasirea factorilor de productie necesari, pina la comerciali area bunurilor, astfel incepe un nou ciclu de productie. In lumea contemporana exista un numar impunator de intreprinderi, care la rindul sau determina un mod special de clasificare a lor in dependenta de diferite criterii, si anume din punct de vedere a:

-forma de proprietate -marimii -domeniul de activitate -dupa statutul *uridic +"in punct de vedere al domeniului de activitate intreprinderilor pot fi: individuale, agricole, bancare, de asigurari. ,. "in punct de vedere a proprietatei stim privat, public, mixt. -. "in punct de vedere a dimensiunilor # numarul de persoane ocupate$-mici, mi*locii, mari. %cest criteriu de determinare a dimensiunilor difera de la tara la tara, astfel de regula intreprinderile mici au pina la +.. de salatiari. (cele mi*locii intre +..-/.., iar cele mari mai mult de /.. de salariati. In R.M. exista o alta tipologie a intreprinderilor: .-,. salariati sunt numite intreprinderi micro ,+-0/ salariati sunt numire intreprinderi mici 01-233- intreprinderi medii iar peste /.. de anga*ati sunt intreprinderi mari. Practica mondiala a demonstrat divi area dimensiunilor dupa mai multe criterii: -'umarul de anga*ati. -4olumul capitalului aplicat. -Marimea profitului si a productiei. -(ota productiei-marfa in volumul total al produselor. -Marimea de piata. -"e gradul importantei sociale. "imensiunile intreprinderilor a determinat ca in economia mondiala prevalarea o indeplineste antreprenoriatul mic 3.-3,5. %ntreprenoriatul mediu repre inta 0-65, iar intreprinderile mari repre inta .-, 5. %precierile de dimensionarea intrreprinderilor difera de la tara la tara, astfel in R.M. de exemplu asociatia )ran eluta se considera intreprindere mare, iar in S7% sunt circa -.. companii industriale cu volumul vin arii mai mare de + miliard de dolari. Iar dintre cele /. cele mai mari antreprenoriate ale lumii ,- sunt %mericane...care volumul capitalului aplicat al unei companii intrece in ansamblu volumul S78.,. In *urisprundenta notiunea de intreprindere este tratata ca un subiect economic autonom, cu drept de persoana *uridica care are atributele de agent economic independen in activitatea sa. Independent-statul inregistrat sub un anumit nume, sigla, abriviatura, stampila, cont in banca. Intreprinderea determina urmatoarele drepturi: -de a inc&eia contracte cu alti agenti economici din numele sau -de a duce responsabilitate pentru obligatiunile asumate, care cere resprectare obligatiunilor fata de sine a partenerilor. -de a cere conpensarea daunilor pricinuite!efectuate (a agent economica intreprinderea poate fi persoana *uridica si fi ica. In conformitate cu legislatia R.Moldova, cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, sunt preva ute urmatoarele formele organi ationale si *uridice ale intreprinderii: -antreprenoriatul mic cuprinde intreprinderile individuale, SR9 cu raspundere limitate, societate cu nume de colectiv, intreprindere com -antreprenoriatul mediu care are aspect de: +.sociaetate pe actiuni organi ata pe principiu de asociere a citorva capitaluri individuale. %stfel fondatorii poarta raspundere pentru anga*amentele societatii in limitele capitalului actional pe care il dispun. Pentru a atrage noi capitaluri libere societatea emite transe de actiuni, pe care le imparte intre membrii societatii date, repre entind o societate inc&isa sau le vinde la bursa de valori, astfel crescind numarul actionarilor si marind responsabilitatea prin capitalul societarii

ma*orat, determinind un aspect al societatii desc&ise. %stfel cunoastem: simple, privilegiate, nominale si actiuni la purtator. Societatile pe actiuni pot fi medii sau de tip corporativ gigantic. ,.(ooperativele de producere. Se cunosc in diferite variante in care activitatea in ansamblu are un ascpect cooperatist. Raspunderea o poarta membrii cooperativei, in limita cotelor proprii in patrimoniul general al cooperativei. -.Intreprinderile de arenda. Scopurile: activea a in diferite domenii si se ba ea a pe contractul de arenda al resurselor. %rendasii pot include in contract anumite prevederi de obligatiuni reciproce, termeni, mod de rascumparare. 2. Intreprinderile colective. In procesul privati arii patrimoniul total este divi at in cote memblelor colectivelor de munca, astfel intreprinderea nu este lic&idata, isi continua activitatea insa toate problemele sunt re olvate in colectiv prin intelegeri reciproce intre lucratori si administratie. / municipale si de stat. organi ate sub forma de con*uctura administrativa si pt a re olva probleme publice. %ceste intreprinderi activea a din numele organi atiilor publice, nu duc raspundere pentru obligatiuni si pot fi la nivel de stat, cit si la nivel de administratie locala. 1. (oncernele, trusturile, sindicatele, In conditile contemporane companiile mari se califica in companii nationale sau trans-nationale. (oncentrarea lor poate fi determinata prin absorbtie si fu iune. Intreprinderile mari mixte. care pot fi de dimensiuni diverse in domenii de activitate diferite, si pot include capitaluri din productie, servicii, comert, finanse, invatamint, cercetari stiintifice, ocrotirea sanatatii. %ceste forme de organi are determina avanta*e si de avanta*e. avanta*ele corporatiilor sunt: conditionate din superioaritatea te&nica # au acces la te&nica cea mai moderna$ astfel diminuind riscul economic in reali area intereselor antreprenoriale. "e avanta*ul consta in cota inalta a impunerii dupa, inafara de impo itul pe profit, ac&ita si impo it platit de actionari din dividente. )ormele de organi are sunt variate in dependenta si de o multitudine de factori: -legislatia, credibilitatea, repartitia responsabilitatilor, disponibilitatea de resurse, accese la ele, structura con*ucturii pietii. Insa in ansamblu formele de organi are a activitatii economice determina doar un scop: profitul. Pentru a avea succes in antreprenoriat este necesar de a respecta anumite conditii: -reclama intentiilor sale -marimea sporului volumului productiei vin arilor, determinat de diminuare c&iltuielilor pe unitate de produs -integrarea pe verticala. 9a procesul initial de productie, este inclusa valorificarea lui. -integrarea pe ori ontala. Sta la ba a cu scopul maririi investitilor sau a cumpararii intreprinderilor concurentiale. -largirea nominclatorului de produse prin reducerea c&eltuielilor -sporirea vin arilor pe contul activitatilor paralele fata de cea de ba a - intarirea po itiei pe contul calitatii - pe contul economisirii c&eltuielilor, atragerea fortei de munca calitative. S78.-. Mmanagement- un fenomen de dimensiuni mari, un complex a carei necesitate obiectiva re ulta din insasi natura muncii sociale. In pre ent in tarile de voltate managementul este apreciat la acelasi nivel ca si te&nica moderna care oricit ar fi de performanta, eficienta ei nu poate fi valorificata decit de un manager corespun ator. Managementul este un factor important in utili area eficienta a tuturor componentelor productiei. %stfel a conduce inseamna a decide. "eci ia fiind de fapt elementul de ba a a managementului care la rindul sau determina procesul de combinare a obiectivelor cu resursele. :rice activitate manageriala se ba ea a pe deci ie, ceia ce determina esenta conducerii, deci determinarea eficientii activitatii prin modul individual in care sunt elaborate si aplicate deci iile. %stfel deci ia repre inta un act care include actiunea, a

mi*loacelor, a cailor de atingere a obiectivului. Este un re ultat al procesului de discutie. % ca urilor de incertitudini, a alegerii uneia din deci ii care ar determina solutia cea mai eficienta, astfel solutia constient aleasa dintre mai multe posibilitati, in scopul de a a*unge la re ultatele asteptate, presupune adoptarea ei pe ba a de informatii. Pentru a inlatura riscul si starea de incertitudine. "in cele spuse reiese - principii de ba a +-alegerea pe ba a de informatie suficienta si sigura ,-determinarea unui proces rational --reali area unul sau mai multe obiective, re ultate cu eficienta economica si sociala. Marketing-ul repre inta un concept de natura economica, cu conceptia sa moderna o atitudine in orientarea intreprinderilor concreti ate intr-un ansamblu de activitati practice programate si organi ate prin utii area metodelor termice si stiintifice, care la rindul sau si determina un anumir instrument specific. Marketing-ul se refera la un complex de activitati economice, care au drept scop atit coordonarea bunurilor cit si a serviciilor. 7rmareste de asemenea scopul de a orienta fluxurile de bunuri si servicii de la producator la purtatorii de cereri. %stfel, se refera atit la destinarea bunurilor de consum cit si la utili area bunurillor investitionari. In economia moderna marketing-ul are scopul de a orienta, de a organi a si de a desfasura activitatea economica cu scop de satisfacere a cerintelor consumatorilor sau utili area maximala a eficientei, astfel marketing-ul se ocupa cu cercetarea nevoilor de consum, si a perspectivelor acestora. incepind de la producerea acestora si terminind cu comerciali area in cadrul pietelor. "e asemenea si comportarea lor in consum, in utili are, precum si nivelul de satisfactie a nevoilor respective. "eci orientarea de marketing determina urmatoarele trasaturi: - receptivitatea fata de cerintele societatii si ale pietii. -cunoasterea. -flexibilitatea. capacitatea de adoptare a activitatii la evolutia cerintelor de consum -inventivitatea. #spiritul de creator.$ pt intuirea noului. -vi iunea larga. -eficienta maxima. corelarea intre nevoi si cerinte. S78.2.