. n medie, o fiin uman petrece aproximativ 6 ani din via visnd (ceea ce nseamn cam dou ore pe noapte).

2. ncepnd cu vrsta de 10 ani avem, n medie, ntre patru i ase vise n fiecare noapte . Ceea ce nseamn ntre 1.460 i 2.190 de vise n fiecare an. 3. La cinci minute dup ce ne trezim uitm jumtate din ceea ce am visat. 5. Copiii nu viseaz despre ei pn la vrsta de 3 ani. n acelai timp, ncepnd de la vrsta de 3 ani i pn la vrsta de 7 8 ani, copiii au mai multe comaruri dect adulii. 6. Nevztorii viseaz i ei: dac o persoan i-a pierdut vederea pe parcursul vieii, va continua s viseze la fel ca toi ceilali oameni; dac s-a nscut fr vedere, nu viseaz imagini, ns visele sale se bazeaz pe sunete, mirosuri, senzaii de atingeri i emoii. 7. Brbaii i femeile viseaz n mod diferit: n timp ce 70% dintre personajele care apar n visele unui brbat sunt tot brbai, femeile tind s viseze brbai i femei ntr-o proporie aproape egal. n plus, visele brbailor conin mai mult agresivitate. 8. Femeile viseaz despre sex la fel de mult ca brbaii. Cu diferena c, n timp ce brbaii au tendina de a visa scene sexuale cu partenere multiple (iar 90% dintre ei par a visa c femeia este aceea care iniiaz scenele fierbini), femeile au tendina de a visa mai mult scene sexuale care implic partenerul de via sau celebriti. Cel puin aceasta este concluzia unui studiu din 2007. E adevrat, n 2009, un alt studiu a adus cteva completri: n timp ce brbaii au tendina de a visa acte sexuale n sine, femeile viseaz mai mult srutri i momente tandre. 9. Potrivit mai multor studii, ntre 18% i 30% dintre oameni au avut cel puin un vis premonitoriu, iar procentajul celor care cred n existena acestui tip de vise este ntre 63% i 98% (!) dintre oameni. 10. Oamenii care dorm mai puin de 6 ore pe noapte sau care dorm mai mult de 9 ore , au avut o rat a morii cu pn la 30% mai mare dect cei care dorm n mod obinuit 7 8 ore. 11. Atunci cnd visezi, corpul tu este paralizat. Mai exact, dup primele 90 de minute ale somnului, se ntr n faza somnului rapid (faza REM rapid eye movement), cnd eliberarea anumitor neurotransmitori este complet suprimat. Drept rezultat, neuronii motorii nu sunt stimulai, condiie cunoscut sub denumirea de relaxare nervoas. Aceast relaxare suprim astfel micrile necontrolate ale corpului n timpul somnului.