TEORIA ACTULUI ADMINISTRATIV

CARACTERELE ACTULUI ADMINISTRATIV Actul administrativ este actul juridic emis/adoptat de o autoritate administrativa, n mod unilateral si n regim de putere publica, prin care se organizeaza sau se aplica n concret legea. Autoritatea administrativa poate fi o autoritate publica, o institutie publica administrativa si un serviciu public aflat sub autoritatea acestora. o o o Actul administrativ este forma juridica principala de activitate a administratiei publice . Actul administrativ reprezinta o manifestare de vointa expresa unilaterala Actul administrativ este emis n regim de putere publica.

Conditiile de valabilitate a actelor administrative 1. Conditii de fond: - Legalitatea actului administrativ; - Competenta autoritatilor administratiei publice. 2. Conditii de forma: Forma scrisa (limba de redactare si motivarea).

Proced ra de e!a"orare# emitere $a ado%tare a act ! i admini$trati& Avizul reprezinta opinia de specialitate, solicitata de autoritatea administrativa competenta sa emita/adopte actul administrativ, cu privire la necesitatea si oportunitatea emiterii/adoptarii si la continutul actului. Avizele, de regula, nu se pot solicita autoritatilor administrative ierarhic superioare emitentului, iar revocarea avizului ulterior actului administrativ emis/adoptat cu respectarea lui nu in luenteaza valabilitatea actului administrativ.

Avizele sunt! acultative, consultative si con orme. Acordul prealabil reprezinta consimtam"ntul unei autoritati administrative determinate, cu privire la emiterea/adoptarea #n viitor a unui act administrativ, de catre o alta autoritate administrativa.

Propunerea reprezinta operatiunea pregatitoare prin care este sesizata o autoritate administrativa #n vederea luarii unei masuri, iar proiectul reprezinta o propunere initiata de autoritatea administrativa

privitoare la un anumit mod de rezolvare %uridica a unei situatii #ntr-o orma apropiata sau identica cu viitorul act administrativ av"nd un mod de alcatuire con orm cerintelor impuse de tehnica legislativa 'orma!itati!e concomitente emiterii/adoptarii actului, acestea sunt! cvorumul, ma%oritatea necesara, consensul, emiterea/adoptarea #n comun, motivarea, redactarea, semnarea si, dupa caz, contrasemnarea.

&emnarea actelor administrative este conditia de orma obligatorie prin care se atesta autenticitatea acestora. Lipsa semnaturii atrage ine'istenta actelor administrative emise de organele unipersonale. Formalitati procedurale ulterioare emiterii/adoptarii actului administrativ ! aprobarea/rati icarea, con irmarea, comunicarea, sau aducerea la cunostinta publica, recti icarea, reconstituirea si arhivarea.

Efecte!e ( ridice a!e acte!or admini$trati&e Actele administrative intra n vigoare si se pun #n e'ecutare de la data aducerii lor la cunostinta sau la o alta data indicata de ele, #n ormele prevazute de lege. Actele administrative produc e ecte %uridice pna n momentul iesirii din vigoare sau al des iintarii, prin anulare sau revocare, potrivit legii, iar cele cu caracter normativ produc e ecte %uridice nu numai pentru dreptul administrativ, ci si pentru alte ramuri de drept. Actele administrative pot i abrogate, anulate, revocate, suspendate, modi icate ori completate. (n ceea ce priveste executarea actelor administrative trebuie precizat ca acestea sunt e'ecutorii de drept de la data aducerii lor la cunostinta si pot i e'ecutate silit asemenea oricarui titlu e'ecutoriu. N !itatea $i ine)i$tenta act ! i admini$trati& - )ntelegem prin nulitate o sanctiune care intervine atunci c"nd actul este lovit de unele vicii de legalitate, prin a caror constatare #nceteaza prezumtia de legalitate a actului, iar prin ine'istenta actului o nulitate at"t de grava #nc"t nu prezinta nici macar o *umbra a unei aparente de legalitate*. - +utem retine drept elemente esentiale #n de inirea notiunii de ine'istenta a actului administrativ aptul ca aceasta este o sanctiune cu caracter e'ceptional, care #nlatura prezumtia de legalitate a actului administrativ si ca ine'istenta poate i %uridica sau materiala si oricine o poate sesiza si, de asemenea, nu are caracter obligatoriu. - Compar"nd nulitatea cu ine'istenta putem observa ca, at"t nulitatea, c"t si ine'istenta sunt sanctiuni datorate #ncalcarii unor conditii de valabilitate ale actului administrativ, dar de grade di erite de gravitate. (n timp ce actul administrativ nul se bucura de prezumtia de legalitate, actul administrativ ine'istent nu se mai bucura de aceasta prezumtie, motiv pentru care #n primul caz actul este obligatoriu p"na la constatarea nulitatii sale, #n timp ce #n cel de-al doilea caz acesta nu este obligatoriu . CATE*ORII DE ACTE ADMINISTRATIVE Dupa ntinderea efectelor pe care le produc, se delimiteaza:

actele administrative cu caracter normati&, care cuprind reglementari de principiu cu caracter obligatoriu, care se aplica unui numar determinat de persoane; actele administrative cu caracter indi&id a!, care sunt mani estari de vointa, care creeaza, modi ica sau des iinteaza drepturi #n serviciu uneia sau mai multor persoane dinainte determinate.

Dupa categoria organului emitent: acte emise de organele administratiei de stat; acte care emana de la alte organe de stat; acte emise de autoritatile autonome ale administratiei publice locale; acte care emana de la persoane private, #n baza #mputernicirii date de lege ori de organele administratiei; acte administrative prin delegare.

+n f nctie de forta ( ridica a act ! i admini$trati& $i de re,im ! ( ridic a%!ica"i!: acte administrative de autoritate, care sunt mani estari e'prese de vointa unilaterala, cu caracter individual sau normativ emise de autoritatile administratiei publice #n vederea e'ecutarii ori a organizarii e'ecutarii legii; actele administrative de gestiune sau mi'te, printre care si contractele #ncheiate de autoritatile administratiei publice care sunt asimilate actelor administrative, potrivit legii; actele administrativ-%urisdictionale emise de o autoritate administrativa cu atributii %urisdictionale #n solutionarea unor litigii.

Acte!e admini$trati&e ati%ice $. -acerea administratiei si re uzul ne%usti icat. ,. Contractele administrative e'pres nominalizate #n Legea nr. ..//,00/ privind contenciosul administrativ. 1. Actele administrativ-%urisdictionale O%erati ni!e admini$trati&e $i te-nico.materia!e 2peratiunile administrative sunt orme concrete de #n aptuire a administratiei publice, e ectuate de autoritatile administrative, #n realizarea atributiilor con erite prin lege. 2peratiunile administrative produc e ecte %uridice numai #n conditiile si situatiile prevazute de lege. Asadar, operatiunile administrative sunt, de regula, masuri de pregatire, elaborare, aducere la cunostinta, punere #n e'ecutare si control a actelor administrative, precum si actiuni realizate #n a ara acestora.

In f nctie de nat ra !or# o%erati ni!e admini$trati&e $e /m%art /n rmatoare!e cate,orii: a) b) operatiuni te-nico.admini$trati&e, care sunt sav"rsite numai de catre autoritati administrative, structuri organizatorice ale acestora, precum si de personalul din administratie, con orm atributiilor ce #i revin; operatiuni te-nico.materia!e, care sunt sav"rsite at"t de catre autoritatile administrative, structuri organizatorice, personalul din administratia publica, precum si de catre societati comerciale, regii autonome si organizatii neguvernamentale prevazute de lege.

TEORIA CONTRACTULUI ADMINISTRATIV

Caractere!e contract ! i admini$trati& Contractul administrativ reprezinta acordul de vointa cu caracter bilateral sau multilateral, #ntre o autoritate administrativa si una sau mai multe persoane izice sau %uridice prin care se urmareste satis acerea unui interes de ordin general si care au ca obiect realizarea unei activitati de interes public ce poate viza prestarea unui serviciu public; realizarea unor lucrari publice; punerea #n valoare a unui bun proprietate publica ori privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale; e ectuarea de achizitii publice. a) Inegalitatea juridica a partilor. b) Una dintre parti trebuie sa fie o autoritate a administratiei publice sau un mputernicit al acesteia . c) ibertatea de vointa a autoritatii publice este limitata de lege . d) !copul contractelor administrative. e) Interpretarea extensiva a contractului. f) "xecutarea punctuala a obligatiilor. g) "xecutarea personala a contractului (caracterul intuitu personae). #) $rincipiul ec#ilibrului financiar si imposibilitatea materiala de executare a obligatiei . i) %reptul administratiei de a lua masuri unilaterale executorii . j) $rezenta clauzelor exorbitante (derogatorii de la dreptul comun). &) $articiparea contractantilor la realizarea aceluiasi serviciu public a carui organizare reprezinta o obligatie legala a autoritatii administratiei publice contractante. l) 'emporalitatea si rascumpararea contractelor administrative. m) (ontractul administrativ este un contract solemn care impune o orma scrisa.

Ti% ri de contracte admini$trati&e A. Contractul de concesiune:

a) concesiunea de servicii publice; d)concesiunea de activitati. B. Contractul de achizitii publice:

b) concesiunea de lucrari publice;

c) concesiunea de bunuri;

a) contractul de servicii; b) contractul de urnizare; c) contractul de lucrari. C. Contractul de nchiriere de bunuri . D. Contractele de furnizare de gaze naturale, energie electrica si termica . . Contractul de transport cu mi!loace de transport n comun. F. Contractul de parteneriat public"privat. #. Contractul de asociere. $. Contractul de mprumut public. %. Affermage &arenda'. (. Contractul de cercetare stiintifica. ). *ferta de concurs.

TEORIA DOMENIULUI PU0LIC - 3reptul de proprietate publica este de init ca iind acel drept de proprietate care apartine statului si unitatilor administrativ-teritoriale asupra unor bunuri mobile sau imobile care alcatuiesc domeniul public, ori care prin natura lor sunt de uz sau de interes public, national sau local asupra carora se e'ercita atributele dreptului de proprietate, #n putere publica si #n interes public. - 3reptul de proprietate privata este dreptul care apartine statului si unitatilor administrativ-teritoriale, persoanelor izice si persoanelor %uridice, asupra unor bunuri mobile sau imobile, ata de care se e'ercita posesia, olosinta sau dispozitia, prin putere si interes privat, #n conditiile legii. - 4unurile a late #n proprietate publica alcatuiesc domeniul public al statului sau unitatilor administrativteritoriale. Celelalte bunuri care apartin acelorasi titulari, sunt #n proprietatea privata a acestora, alcatuind domeniul privat al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale. Ambele domenii ormeaza domeniul administrativ. ) %omeniul privat este a doua componenta a domeniului administrativ cuprinz"nd bunuri mobile si imobile, a caror regim este supus normelor dreptului comun, daca prin lege nu se prevede alt el. Aplicarea regimului de

drept comun (privat), nu e'clude #nsa anumite particularitati care di erentiaza bunurile domeniului privat de cele care apartin particularilor. - +entru realizarea unctiilor sale, administratia publica se oloseste de o serie de bunuri mobile si imobile, care ac parte din patrimoniul statului sau unitatilor administrativ-teritoriale, alcatuind domeniul administrativ Criterii /n "a1a carora $e %oate $ta"i!i daca n " n e$te % "!ic $a %ri&at# c m ar fi: . afectarea bunului! #n aceasta situatie se considera ca bunul a ectat unui serviciu public apartine domeniului public. Acest criteriu a ost apreciat ca iind prea larg, #ntruc"t ar #nsemna ca multe bunuri ar i incluse #n domeniul public, at"ta timp c"t ele ar i destinate serviciului public; . natura bunului! #n acest caz se apreciaza ca e'ista bunuri care, prin natura lor, nu pot apartine particularilor, spre e'emplu, drumurile. Aceasta ar ace ca toate bunurile care sunt susceptibile de proprietate particulara sa apartina domeniului privat. &e mai argumenteaza ca acest criteriu poate rezulta din prevederile art. /56 din Codul civil, care #n partea inala stabileste ca apartin domeniului public toate partile din teritoriul 7om"niei, care nu sunt proprietate particulara. 8n alt argument #l o era la r"ndul sau art. / alin.$ si art. . alin.$ din Legea nr. $9/$::$ privind ondul unciar care prevad ca bunurile prin natura lor sunt de domeniu public ori de domeniu privat. . afectarea bunului la uzul direct al publicului, deci nu a ectarea lui la un serviciu public.

Caractere!e domeni ! i % "!ic $. *unurile care compun domeniul public sunt destinate satisfacerii anumitor cerinte ale colectivitatii, att cerinte individuale, ct si colective. ,. Unele bunuri, prin nsasi natura lor, sunt susceptibile de a satisface nevoi sociale. Alte bunuri pot deveni de utilitate publica n urma unor lucrari speciale, cum sunt, de e'emplu, drumurile, porturile etc., ori datorita valorii lor deosebite de natura stiinti ica, istorica, culturala, printre care monumentele istorice, bunurile din patrimoniul cultural national s.a. 1. *unurile din componenta domeniului public pot fi utilizate de catre toti membrii societatii. /. *unurile din domeniul public pot fi utilizate fie n mod direct, ca de e'emplu, mersul pe strada, scaldatul #n r"u, vizitarea monumentelor istorice etc., fie n mod indirect, prin intermediul unui organ de stat, cum ar i lectura #ntr-o biblioteca publica etc. .. *unurile care alcatuiesc domeniul public fac obiectul proprietatii publice, ca bunuri care apartin colectivitatii. 6. *unul mobil sau imobil, prin natura sau prin vointa legiuitorului, trebuie sa prezinte particularitatile care sa justifice protectia speciala de care se bucura. 5. Un bun apartinnd proprietatii publice +bun domenial) implica o persoana morala de drept public care poate exercita urmatoarele drepturi,

- un drept de proprietate publica, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale; - un drept de paza si protectie , situatie #n care s era persoanelor morale de drept public este mult mai ampla, put"nd viza orice persoana publica care actioneaza #n numele statului sau unitatilor administrativteritoriale. 9. *unul sa fie supus unui regim juridic administrativ sau, dupa caz, unui regim mixt, de drept public si de drept privat, dar sub controlul regimului administrativ Re,im ! ( ridic a! domeni ! i % "!ic 3omeniul public se particularizeaza printr-un regim %uridic aparte care consta #n primul r"nd #n aptul ca bunurile din domeniul public sunt ! - inalienabile, adica nu pot i #nstrainate. ;le pot i date doar #n administrare, concesionate sau #nchiriate, #n conditiile legii. . insesizabile, neput"nd i supuse e'ecutarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale. 3aca un bun este sesizabil #si pierde caracterul inalienabil. . imprescriptibile, adica nu pot i dob"ndite de catre alte persoane prin uzucapiune sau prin e ectul posesiei de buna credinta, #n cazul bunurilor mobile. - $ % $e imposibilitatii grevarii de sarcini si servituti.

Moda!itati de do"2ndire a domeni ! i % "!ic a) pe cale naturala; b) prin achizitii publice e ectuate #n conditiile legii; c) prin e'propriere pentru cauza de utilitate publica; d) prin acte de donatie sau legate; e) prin trans erul unor bunuri din domeniu privat al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale, #n domeniul public al acestora, pentru cauza de utilitate publica (schimbarea regimului %uridic al bunului); ) prin alte moduri prevazute de lege. +proprierea pentru cauza de utilitate publica. +rin e'propriere se #ntelege trecerea fortata #n proprietatea publica, prin hotar"re %udecatoreasca, a unor imobile a late #n proprietate privata, cu o %usta si prealabila despagubire, #n temeiul unei cauze de utilitate publica. (n cadrul procedurii administrative de e'propriere e'ista mai multe etape si anume!

) "fectuarea cercetarii prealabile, de catre o comisie numita de <uvern sau de delegatia permanenta a consiliului %udetean, #n unctie de interesul care sta la baza e'proprierii. 7ezultatele lucrarilor comisiei sunt consemnate #ntr-un proces-verbal, care va sta la baza actului de declarare a utilitatii publice. - %eclararea utilitatii publice se ace de catre <uvern pentru lucrarile de interes national si de catre consiliul %udetean pentru cele de interes local, prin hotar"re. Actul de declarare a utilitatii publice se publica #n =onitorul 2 icial sau se a iseaza la sediul consiliului local #n a carui raza este situat imobilul, #n unctie de interes. >u se ace publicitate daca lucrarea priveste apararea tarii si siguranta nationala. Uti!itatea % "!ica $e dec!ara %entr rmatoare!e o"iecti&e :

- prospectiunile si e'plorarile geologice; - e'tractia si prelucrarea substantelor minerale utile; - instalatii pentru producerea energiei electrice, telecomunicatii, gaze, canalizare, termo icare, pentru protectia mediului; - caile de comunicatii si amena%area strazilor; - regularizari de ape curgatoare si sisteme de irigatii; - cladirile si terenurile necesare constructiilor de locuinte, obiectivelor de #nvatam"nt, sanatate, cultura, sport, autoritati publice etc.; - protectia monumentelor istorice, a rezervatiilor naturale ; - apararea tarii, siguranta nationala, ordine publica si #nlaturarea -aza n fata instantei de judecata. +roprietarii si titularii altor drepturi reale pot ace ntmpinari, cu privire la propunerile de e'propriere, #n termen de /. de zile de la primirea noti icarii, pe care o vor depune la primarul localitatii unde se a la imobilul ce urmeaza a i e'propriat. fectele hotar,rii !udecatoresti# care e$te definiti&a $i ire&oca"i!a# $ nt : - imobilul e'propriat trece #n domeniul public liber de orice sarcini - drepturile reale principale (dreptul de uz, abitatie, servitute, super icie) se sting, daca acestea contravin proprietatii publice - ipoteca supusa imobilului, se stramuta asupra despagubirilor - eliberarea titlului de proprietate, #n avoarea e'propriatorului, se realizeaza numai pe baza #ncheierii tribunalului, si nu mai t"rziu de 10 de zile de la achitarea despagubirilor (cu e'cluderea cazurilor e'ceptionale c"nd punerea #n posesie se ace de #ndata). Drepturile persoanei e+propriate ) retrocedarea imobilului daca acesta nu a fost utilizat ntr)un an de la eliberarea titlului de proprietate

-echizitiile de bunuri 7echizitia reprezinta un procedeu de ac#izitie fortata a unor bunuri, apartin"nd agentilor economici, institutiilor publice, altor persoane izice si %uridice prin trans erarea dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, #n mod unilateral si n circumstante speciale, #n cadrul domeniului public. *biectul rechizitionarii e$te re%re1entat de: - mi%loacele de transport cu tractiune animala, auto, eroviare, aeriene si navale, instalatii portuare si dane, sisteme de aerodrom, de comunicatii si telecomunicatii; - surse de alimentare energetice; -tehnica de calcul, tehnica si materiale pentru transportul si depozitarea acestora, tehnica, aparatura si materiale sanitar-veterinare; - cladiri, terenuri, piese de schimb si materiale pentru #ntretinere si reparatii, utila%e si materiale pentru dotarea atelierelor de reparatie; - articole de echipament si protectie, de regie, de gospodarire si igiena personala; - alimente si materiale pentru preparat, servit, distribuit si transportat hrana - animalele, ura%e. Str ct ri!e admini$trati&e c atri" tii /n materie $ nt : - o comisie mi'ta la nivel de %udet, condusa de pre ect; - o comisie centrala de rechizitii #n subordinea <uvernului. .chimbarea regimului !uridic al bunurilor. - -recerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale #n domeniul public al acestora se ace, dupa caz, prin hotar"re a <uvernului, a consiliului %udetean, respectiv a Consiliului <eneral al =unicipiului 4ucuresti, ori a consiliului local. - -recerea unui bun din domeniul public al statului #n domeniul public al unei unitati administrativteritoriale se ace la cererea consiliului %udetean, respectiv a Consiliului <eneral al =unicipiului 4ucuresti sau a consiliului local, dupa caz, prin hotar"re a <uvernului. - -recerea unui bun din domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale #n domeniul public al statului se ace, la cererea <uvernului, prin hotar"re a consiliului %udetean, consiliului local sau Consiliului <eneral al =unicipiului 4ucuresti. - -recerea din domeniul public #n domeniul privat se ace, dupa caz, prin hotar"re a <uvernului, a consiliului %udetean, a consiliului local sau Consiliului <eneral al =unicipiului 4ucuresti, daca prin Constitutie sau prin lege nu se dispune alt el.

/odalitati traditionale de achizitionare a bunurilor publice. &tatul si colectivitatile locale apeleaza si la mi%loacele traditionale de achizitionare a bunurilor, respectiv ! cumparare, donatie, legate, toate dintre acestea realiz"ndu-se cu participarea directa a autoritatilor administratiei publice, pe baza hotar"rilor lor . Administrarea domeniului public - )nchirierea bunurilor domeniului public - Concesionarea domeniului public - 8tilizarile directe si colective ale bunurilor domeniului public - 8tilizari privative ale bunurilor domeniului public In ceea ce priveste aceste utilizari privative, se poate distinge ntre, - utilizari privative cu destinatia normala a dependintelor domeniului public - de e'emplu stationarea autovehiculelor #ntr-o parcare autorizata; - utilizari anormale, la care bene iciarul aduce unele modi icari #n structura e'terioara a domeniului, necon orme destinatiei iresti a acestuia, ca de e'emplu instalarea de conducte, cabluri, retele edilitare #n subsolul cailor de comunicatie. Din punct de vedere al actului !uridic care sta la baza constituirii lor, se deosebesc ntre:

utilizari privative #ncheiate pe un act administrativ unilateral cum sunt! - permisiunea sau autorizarea de stationare; - permisiunea de ocupare temporara a domeniului public;

utilizari privative #ntemeiate pe un contract .

TEORIA R3SPUNDERII +N DREPTUL ADMINISTRATIV -aspunderea autoritatilor administratiei publice Ra$% nderea %o!itica a a toritati!or admini$tratiei % "!ice

Re$%on$a"i!itate $i ra$% ndere

- Constitutia 7om"niei stabileste raspunderea politica a <uvernului ata de +arlament pentru #ntreaga sa activitate, preciz"nd ca *<uvernul raspunde politic numai #n ata +arlamentului pentru #ntreaga sa activitate.

$0

Fiecare membru al <uvernului raspunde politic solidar cu ceilalti membrii pentru activitatea <uvernului si pentru actele acestuia*. - =otiunea de cenzura; - (ntrebari si interpelari.

Ra$% nderea ( ridica a a toritati!or admini$tratiei % "!ice +e l"nga raspunderea de natura politica, autoritatile administratiei publice au, asa dupa cum aminteam, si o raspundere %uridica, atunci c"nd prin acte ilegale, inactivitate sau tacere ori prin apte si operatiuni materiale ale lor se produc pagube sau daune cetatenilor. Fundamentarea %uridica a obligatiei pe care o au autoritatile administratiei publice de a repara paguba pricinuita si, prin urmare, a raspunde patrimonial se regaseste #n continutul a trei principale constructii teoretice %uridice, si anume! teoria echitatii si egalitatii #n ata sarcinilor publice, teoria riscului si teoria relei unctionari a autoritatilor administrative. Conditiile #n care administratia publica raspunde patrimonial pentru daunele cauzate prin actele sale ilegale sunt cele rezultate din prevederile legii contenciosului administrativ, si anume ! a) actul administrativ cauzator al daunei sa ie ilegal; b) e'istenta unei pagube determinate de actul administrativ ilegal; c) raportul de cauzalitate dintre actul administrativ si paguba; d) reaua unctionare a autoritatii administrative si, prin urmare, culpa acesteia. Formele de raspundere specifice dreptului administrativ Ra$% nderea admini$trati&.di$ci%!inara

Ra$% nderea admini$trati&.di$ci%!inara - situatie %uridica prin care se concretizeaza raportul sanctionator ara caracter contraventional, stabilit #ntre subiectul activ al aptei, care sav"rseste cu vinovatie o abatere administrativ-disciplinara si subiectul activ al raspunderii, anume autoritatea care aplica sanctiunea. +entru a se putea invoca raspunderea administrativ-disciplinara, trebuiesc #ndeplinite urmatoarele conditii ! - &av"rsirea unei apte considerata de legea administrativa (dar uneori si de legea penala) ca iind o abatere disciplinara, aceasta d"nd nastere unui raport sanctionator fara caracter contraventional; - Fapta sa ie sav"rsita cu vinovatie, de unde rezulta ca raspunderea se #ntemeiaza pe culpa; - +rin apta sa se produca o anumita perturbare a vietii sociale; - Autorul aptei sa aiba capacitate de drept administrativ. Ast el, autorul abaterii poate i! o persoana izica, un unctionar public, un organism nestatal, un organ al administratiei publice;

$$

- &ubiectul activ al raportului %uridic de tragere la raspundere va i #ntotdeauna un organ al administratiei publice. Sancti ni!e care pot i aplicate #n caz de abateri administrativ-disciplinare #mbraca mai multe modalitati, cum ar i ! . amenda, ca #n situatia #ncalcarii unor dispozitii ale Legii nr. ,6/$::0, privind 7egistrul Comertului (spre e'emplu, comerciantii trebuie sa ceara #nmatricularea sau #nregistrarea unei mentiuni #n 7egistru); . do"2n1i $i %ena!itati de /nt2r1iere pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare; . di1o!&area n i or,an a!e$ (Consiliul local care a adoptat, #n mod repetat, hotar"ri anulate de instanta ca nelegale etc.); . demiterea %rimar ! i etc. Aplicarea sanctiunilor administrativ-disciplinare se realizeaza con orm unei %roced ri. Aceasta procedura este de regula de natura cvasicontencioasa, si cuprinde norme re eritoare la ! - constatarea aptei, a legaturii de cauzalitate dintre apta si rezultatul vatamator; - termenele de prescriptie sau de decadere; - stabilirea organului administratiei publice competent sa constate sav"rsirea abaterii si sa realizeze continutul actului de constatare; - e'ercitarea cailor de atac; - modalitati de e'ecutare etc. Ra$% nderea admini$trati&.%atrimonia!a 7aspunderea administrativ-patrimoniala intervine pentru actele administrative ilegale, nu si #n cazul #n care pagubele s-au produs prin acte administrative legale sau prin acte e'ceptate de la controlul de legalitate Anga%area raspunderii administrativ-patrimoniala se poate ace #n trei moduri ! - prin actiune #ndreptata numai #mpotriva autoritatii p"r"te; - prin actiune #ndreptata e'clusiv #mpotriva unctionarului public; - prin actiune #ndreptata concomitent #mpotriva autoritatilor si unctionarului public. +entru admiterea unei actiuni de acordare de despagubiri materiale si morale sunt necesare urmatoarele conditii speciale, alaturi de altele prevazute de legea contenciosului administrativ! - Actul atacat, tipic sau asimilat, sa ie ilegal, pentru ca raspunderea patrimoniala a administratiei nu poate interveni pentru actele ei legale;

$,

- Actul atacat sa i cauzat pre%udicii materiale sau morale; - &a e'iste o legatura de cauzalitate #ntre actul administrativ ilegal si pre%udiciu. .aspunderea solidara a autoritatilor publice si a functionarilor pentru prejudiciile produse prin actele administrative

Ra$% nderea contra&entiona!a Constituie contraventie apta sav"rsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin lege, ordonanta, prin hotar"re a <uvernului sau, dupa caz, prin hotar"re a consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului 4ucuresti, a consiliului %udetean ori a Consiliului <eneral al municipiului 4ucuresti. Tra$at ri a!e contra&entiei: a) este o apta sav"rsita cu vinovatie; b) este o apta prevazuta de actele normative emise de organele competente; c) este o apta care prezinta un pericol social mai redus ata de in ractiune. A. S "iectii ra$% nderii contra&entiona!e &ubiect al unei contraventii este persoana (persoanele) implicata(e) #n sav"rsirea unei contraventii. +ot i subiecte ale contraventiei numai persoanele izice, iar *persoana %uridica raspunde contraventional numai #n cazurile si #n conditiile prevazute de actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii*. 0. Cauzele care nlatura caracterul contraventional al unei fapte Le,itima a%arare. +entru ca apta sa ie considerata sav"rsita #n legitima aparare, trebuie sa se #ndeplineasca mai multe conditii ! - Fapta de aparare sa ie raspunsul la un atac, trebuie deci sa ie precedata de un atac. +rin atac se #ntelege o actiune e ectuata cu intentia de a vatama o valoare sociala ocrotita printr-o norma %uridica (persoana, drepturile acesteia, interesul general). - Atacul sa ie material, direct, imediat si in%ust. .tarea de necesitate. &e a la #n stare de necesitate persoana care sav"rseste o contraventie pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea i #nlaturat alt el, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes general. Constr,ngerea fizica sau morala. >u este considerata contraventie apta sav"rsita de o persoana, #n cazul #n care au ost e'ercitate presiuni asupra aptuitorului sau actiuni coercitive spre a-l obliga sa comita contraventia. Cazul fortuit consta #n interventia unei #nt"mplari ce nu putea sa ie prevazuta sau #nlaturata si care determina producerea rezultatului socialmente periculos.

$1

roarea de fapt. +rin eroarea de apt se #ntelege necunoasterea sau cunoasterea gresita de catre aptuitor, #n momentul sav"rsirii contraventiei, a e'istentei unei #mpre%urari de care depinde caracterul contraventional al aptei sale. 3aca el ar i cunoscut #n mod corect acea #mpre%urare, el nu ar mai i sav"rsit apta respectiva. %responsabilitatea. >u constituie contraventie apta prevazuta de legea contraventionala, daca aptuitorul, #n momentul sav"rsirii aptei, ie din cauza alienatiei mintale, ie din alte cauze, nu putea sa-si dea seama de actiunile sau inactiunile sale ori nu putea i stap"n pe ele. %nfirmitatea poate sa constituie, #n anumite situatii, o cauza care #nlatura caracterul contraventional al aptei. Aceasta poate i de inita ca iind incapacitatea izica cu caracter permanent a unei persoane, care consta #n lipsa unui organ sau ne unctionarea acestuia. Betia involuntara completa. Fapta celui care, #n momentul sav"rsirii acesteia, se a la, datorita unor #mpre%urari independente de vointa sa, #n stare de betie completa, provocata de alcool sau alta substante, nu constituie contraventie. /inoritatea. Fapta sav"rsita de un minor sub $/ ani nu este considerata contraventie chiar daca, potrivit legii, prezinta caracteristicile unei contraventii. Cauzele care nlatura raspunderea contraventionala ./. $rescriptia aplicarii sanctiunii contraventionale .0. $rescriptia executarii sanctiunii contraventionale Sancti ni contra&entiona!e! Sancti ni %rinci%a!e: - Avertismentul - Amenda - +restarea unei activitati #n olosul comunitatii Sancti ni com%!ementare: ) (onfiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii ) !uspendarea sau anularea actului prin care se desfasoara o activitate ) 1nc#iderea unitatii ) %esfiintarea lucrarilor si aducerea terenului n starea initiala ) *locarea contului bancar Cate,orii de contra&entii: a) (ontraventii specifice circulatiei pe drumurile publice b) privind apararea secretului de stat c) privind evidenta populatiei d) privind evidenta funciara e) privind evaziunea fiscala f) privind protectia mediului g) privind protectia padurilor #) privind gospodarirea si utilizarea apelor i) privind protectia muncii j) privind ordinea si linistea publica &) n legatura cu constructiile l) privind transportul pe caile ferate Sta"i!irea $i con$tatarea contra&entiei

$/

+rin legi sau prin ordonante si hotar"ri ale <uvernului se pot stabili si sanctiona contraventii #n toate domeniile de activitate. +rin hotar"ri ale autoritatilor administratiei publice locale sau %udetene se stabilesc si se sanctioneaza contraventii #n toate domeniile de activitate #n care acestora li s-au stabilit atributii prin lege, #n masura #n care #n domeniile respective nu sunt stabilite contraventii prin legi sau prin ordonante si hotar"ri ale <uvernului. Contraventia se constata printr-un proces-verbal #ncheiat de persoanele anume prevazute #n actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia, denumite #n mod generic agenti constatatori.+ot i agenti constatatori! primarii, o iterii si subo iterii din cadrul =inisterului de (nterne, special abilitati, persoanele #mputernicite #n acest scop de ministri si de alti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, de pre ecti, presedinti ai consiliilor %udetene, primari, de primarul general al municipiului 4ucuresti, precum si de alte persoane prevazute #n legi speciale. Lu"nd la cunostinta despre sav"rsirea unei contraventii, agentul constatator des asoara urmatoarele activitati! - veri ica daca este competent sa constate si sa sanctioneze contraventia comisa; - identi ica aptuitorul; - e'plica aptuitorului apta sav"rsita, pericolul social al acesteia, sanctiunea ce i se poate aplica si modalitatea de plata a amenzii; - veri ica daca prin contraventia comisa, s-au produs pagube materiale sau se impune luarea masurii con iscarii sau a altei masuri; - stabileste #ncadrarea %uridica a aptei; - completeaza ormularul procesului-verbal de constatare a contraventiei Proce$ !.&er"a! de con$tatare a contra&entiei &a c %rinde /n mod o"!i,atori : - data si locul unde este #ncheiat; - numele, prenumele, calitatea si institutia din care ace parte agentul constatator; - datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca ale contravenientului; - descrierea aptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului #n care a ost sav"rsita, precum si aratarea tuturor #mpre%urarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii aptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; - indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia; - indicarea societatii de asigurari, #n situatia #n care apta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie; - posibilitatea achitarii #n termen de /9 de ore a %umatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate; - termenul de e'ercitare a caii de atac si organul la care se depune pl"ngerea. Contravenientul este obligat sa prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori alte documentele (spre e'emplu, carnetul de so er, autorizatia de unctionare, legitimatie de calatorie etc.) #n baza

$.

carora se ac mentiunile din procesul-verbal de constatare a contraventiei. (n caz de re uz, pentru legitimarea contravenientului agentul constatator poate apela la o iteri si subo iteri de politie, %andarmi sau gardieni publici. Sancti nea contra&entiona!a &anctiunea se aplica #n limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa ie proportionala cu gradul de pericol social al aptei sav"rsite, tin"ndu-se seama de #mpre%urarile #n care a ost sav"rsita apta, de modul si mi%loacele de sav"rsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date #nscrise #n procesul-verbal. )n cazul #n care prin sav"rsirea contraventiei s-a cauzat o paguba si e'ista tari e de evaluare a acesteia, persoana #mputernicita sa aplice sanctiunea stabileste si despagubirea, cu acordul e'pres al persoanei vatamate, ac"nd mentiunea corespunzatoare #n procesul-verbal. )n cazul #n care prin actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiilor nu se prevede alt el, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplica si sanctiunea. C"nd apta a ost urmarita ca in ractiune si ulterior s-a stabilit de catre procuror sau de catre instanta ca ea ar putea constitui contraventie, actul de sesizare sau de constatare a aptei, #mpreuna cu o copie de pe rezolutia, ordonanta sau, dupa caz, de pe hotar"rea %udecatoreasca, se trimite de #ndata organului #n drept sa constate contraventia, pentru a lua masurile ce se impun con orm legii. (mpotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate ace pl"ngere #n termen de $. zile de la data #nm"narii sau comunicarii acestuia. +l"ngerea #nsotita de copia de pe procesul-verbal de constatare a contraventiei se depune la organul din care ace parte agentul constatator, acesta iind obligat sa o primeasca si sa #nm"neze depunatorului o dovada #n acest sens.+l"ngerea #mpreuna cu dosarul cauzei se trimit de #ndata %udecatoriei #n a carei circumscriptie a ost sav"rsita contraventia. +l"ngerea suspenda e'ecutarea. C"nd apta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie, %udecatoria va cita si societatea de asigurari mentionata #n procesul-verbal de constatare a contraventiei. +rocesul-verbal neatacat #n termenul de $. zile, precum si hotar"rea %udecatoreasca irevocabila prin care s-a solutionat pl"ngerea constituie titlu e'ecutoriu, ara vreo alta ormalitate. +unerea #n e'ecutare a sanctiunii amenzii contraventionale se ace ast el! - de catre organul din care ace parte agentul constatator, ori de c"te ori nu se e'ercita calea de atac #mpotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei #n termenul prevazut de lege; - de catre instanta %udecatoreasca, #n celelalte cazuri. &copul activitatii statului, precum si a celorlalte subiecte de drept administrativ consta #n satis acerea interesului general, care include asigurarea, #n ultima instanta, a necesitatilor iecarei persoane. +entru #n aptuirea acestei inalitati, administratia utilizeaza doua orme principale de activitate : politia administrativa si serviciul public. Po!itia admini$trati&a este o forma de interventie pe care o exercita anumite autoritati administrative si care consta n a impune, n vederea asigurarii ordinii publice, limitarea libertatii indivizilor. TEORIA CONTROLULUI ADMINISTRA4IEI PU0LICE

$6

Controa!e!e %o!itice $i admini$trati&e Contro! ! /m"raca forme di&er$e: - dupa momentul c"nd au loc, controalele a priori, care preced intrarea #n vigoare a deciziilor administrative, (acestea pot preveni o eroare dar #ngreuneaza procedurile si paralizeaza initiativele) si controalele a posteriori, care intervin atunci c"nd deciziile au intrat #n vigoare (si #n consecinta, respecta mai mult responsabilitatile unctionarilor publici, dar prote%eaza mai putin drepturile cetatenilor sau banul public). - dupa continutul si obiectul actiunii de control, controalele e ectuate pentru veri icarea legalitatii, care au drept unic obiect aprecierea compatibilitatii sau con ormitatii unui act sau al unei operatiuni cu norma %uridica, si controalele de oportunitate care comporta, #ntre altele, o %udecata asupra valorii tehnice, politice morale, al comportamentului supus e'aminarii sau e'pertizarii. - dupa autorul lor, controalele interne, care au loc #n interiorul administratiei si controalele externe, e'ercitate de autoritati din e'terior Controlul parlamentar. Controlul autoritatilor administrative autonome administrativ! ata de <uvern. Controlul

Controlul intern este realizat de catre conducerea proprie #n cadrul iecarei autoritati administrative si al iecarui compartiment din structura acesteia. ;l priveste #ntreaga activitate a autoritatii administrative, a structurilor si personalului acesteia si are caracter permanent. Controlul intern se ace din o iciu sau la sesizare si are #n vedere legalitatea si oportunitatea activitatii veri icate. Controlul e'tern este e'ercitat de autoritati administrative sau structuri specializate din a ara autoritati administrative veri icate. ;l poate avea urmatoarele orme! - controlul ierar#ic, care se e'ercita de autoritatile administrative ierarhic superioare, #n cadrul raporturilor de subordonare e'istente #n interiorul sistemului; - controlul de specialitate, care se e'ercita de autoritatile administrative cu atributii de coordonare sau control #ntr-un sector determinat de activitate, #n cazurile si conditiile prevazute de lege. Contro! ! cetateni!or a$ %ra admini$tratiei % "!ice +rocedura administrativa interna (pre-contencioasa) are o importanta deosebita, #n primul r"nd pentru imaginea pe care cetateanul si-o ormeaza #n legatura cu autoritatile administratiei publice. 7ezolv"nd prompt, #n interiorul structurilor sale, orice sursa de insatis actie a cetatenilor, se va obtine, pe de o parte evitarea senzatiei inutile pe care oricine o #ncearca atunci c"nd se simte lovit de *masina administrativa*, iar, pe de alta parte, se poate obtine #n timp un climat participativ al oamenilor la activitatile administratiei publice, apt ce ar genera cresterea e icientei acesteia. +rocedura contencioasa sau controlul %urisdictional, ca mi%loc de protectie a cetateanului, se plaseaza #n e'teriorul administratiei publice, dar cu impact ma%or asupra calitatii acesteia. ? Avocatul +oporului.

Rec r$ ri!e $i ( ri$dictii!e /n materie admini$trati&a

$5

7ecursurile! Rec r$ ri % r admini$trati&e! - 7ecursul gratios; - 7ecursul ierarhic.

Rec r$ ri!e c&a$i.contencioa$e, sunt adresate unor autoritati care nu sunt veritabile %urisdictii, dar care trebuie sa respecte, #n e'aminarea acestor recursuri, anumite orme de procedura. 7ecursul de acest tip genereaza, de regula, o dezbatere cu alura contencioasa si este solutionat recvent cu avizul unctionarilor care nu au ost anterior asociati la #ntocmirea sau elaborarea actului atacat. Rec r$ ri!e contencioa$e se adreseaza unui %udecator si sunt supuse unei proceduri, care comporta garantiile esentiale ale unei proceduri %udiciare. ;le sunt supuse unor conditii de termene si de capacitate %uridica, #ntotdeauna e'act precizate si poarta asupra unor chestiuni de apt si de drept, dar nu permit %udecatorului de a controla oportunitatea, pentru ca numai autoritatea sesizata cu un recurs gratios sau ierarhic poate sa se pronunte asupra acestei oportunitati. Contro! ! admini$tratiei %rin ( $titie Administratia este supusa legii si %udecatorului; ea poate i constr"nsa sa vina #n ata %ustitiei, ie a %udecatorului %udiciar, ie a %udecatorului administrativ. 2rice cetatean poate cere %ustitiei sa i se asigure libertatile, iecare om are dreptul de a obtine audienta, *are ziua sa* #naintea tribunalului, asa cum spun englezii. ;ste de observat ca administratia moderna pune importante probleme tehnice; interventia %udecatorului %udiciar devine ast el mult mai putin posibila si acest lucru a ost decisiv #n aparitia totala sau partiala a noilor %urisdictii administrative. Aceasta #nlocuire a %udecatorului %udiciar se produce ie prin atribuirea competentei %urisdictionale unor autoritati administrative sau unor organisme speciale - tribunalelor administrative.

$9