Freud i mitologia

de Jean Chiriac n cele ce urmeaz# vreau s# ar#t cum inten& iona Freud s# abordeze mitologia, cum propunea el mai tinerilor s#i discipoli s# cerceteze acest t#r' m plin de promisiuni pentru av' ntul teoriilor psihanalitice, dar ) i pentru ' n& elegerea ad' ncurilor psihicului uman. Cititorul avizat presupun c# b#nuie) te deja c#, dat# fiind preocuparea lui Freud de a oferi ideilor sale revolu& ionare un teren de confirmare c' t mai vast, el va ' ncerca s# aplice ) i aici acelea) i metode care l-au f#cut celebru ' n psihanaliz#. ntr-adev#r a) a stau lucrurile. Numai c# geniul lui Freud dep#) e) te pura omologare for& at# a fenomenelor descrise de psihanaliz# ) i a celor prezente ' n mituri. EI pare c# merge mai departe de ambi& iile sale lume) ti, pentru a indica un drum, o cale de interpretare care uime) te ' n multe privin& e. Am avut la dispozi& ie, ' n studiul meu, coresponden& a extrem de valoroas# pentru studiul evolu& iei mi) c#rii psihanalitice dar ) i al conceptelor ei esen& iale dintre Freud ) i Jung ("Correspondance", Gallimard, Paris, Vol. I &II). Voi oferi cititorului c' teva citate extrase din epistolele lui Freud - care trateaz#, evident, problema mitologiei - ) i voi comenta aceste materiale a) a ' nc' t s# devin# c' t se poate de instructive ' n contextul ' n care ne intereseaz# aici. Comentariile mele s' nt tip#rite ' n italice. Scrisoarea datat 17 octombrie 1909 Viena, IX, Bergasse 19 #S$ nt fericit c' $ mp' rt' i* i convingerea mea c' mitologia ar trebui s' fie cucerit' $ n$ ntregime de noi. Nu am avut p$ n' $ n prezent dec$ t dou' sc' p' ri: Abraham i Rank. Avem nevoie de oameni, de lucr' tori pentru p' m$ nturi mult mai vaste. Ei apar at$ t de rar.+ Contrar a) tept#rilor alimentate de p#rerile lui Jung din perioada rupturii sale de Freud, acesta din urm# este cel care a impulsionat debutul cercet#rilor ' n domeniul mitologiei. Abraham ) i Rank, dup# cum o spune Freud, , au spart ghea& a- , au produs primele tentative
1

de aplicare a psihanalizei la produc& iile mitologice. Totu) i nu este suficient. n plus, se simte nevoia atragerii de partea psihanalizei a exper& ilor din domeniul miturilor. Freud invit# aici la o cercetare substan& ial#. (Corresp., I, p.336) Scrisoarea datat 11 noiembrie 1909 #Ve* i$ mp' rt' i, cred, $ ncredin* area mea c' complexul nuclear al mitologiei este acela i ca i cel al nevrozei. Dar noi nu s$ ntem totu i dec$ t ni te diletan* i de doi bani. Ne trebuie urgent auxiliari iscusi* i+. Complexul mitologiei este identic cu ce1 al nevrozei; este vorba de complexul lui Oedip. Poate cea mai important# afirma& ie a Iui Freud legat# de studiul psihanalitic al miturilor. n nevroze, complexul 1ui Oedip define) te o constela& ie psihic# universal# ' n care copilul se ata) eaz# de p#rintele de sex opus ) i nutre) te sentimente ostile fa& # de p#rintele de acela) i sex. De modul ' n care este lichidat acest complex depinde s#n#tatea mintal# a individu1ui la v' rsta maturit#& ii. Miturile con& in, ' n general, o mul& ime de scenarii care evoc# ' ndeaproape complexul bazal al nevrozei. #-nt$ mplarea mi-a adus recent un t$ n' r profesor de gimnaziu, care lucreaz' $ n mitologie cu idei asem' n' toare, dar cu cuno tin* e temeinice. El se nume te tot Oppenheim, este inteligent, numai c' mi-a f' cut p$ n' acum impresia c' nu este prea iscusit c$ nd e vorba s' accepte ceva ce i-a fost $ nainte necunoscut. La prima $ nt$ lnire am aflat de la el c' Oedip trebuie s' fi fost la origine un demon falic, ca i dactilii din Ida, numele lui $ nseamn' pur i simplu erec* ie. De asemenea, c' vatra este un simbol al corpului maternal (feminin), pentru c' anticii considerau flac' ra ca fiind falusul. Vestalele erau c' s' torite ca ni te maici cu falusul vetrei, i alte lucruri de acest gen. Am $ ncercat s' -l l' muresc asupra semnifica* iei apotropaice a penisului erect, dar am v' zut proced$ nd astfel c$ t de mult se distinge deja maniera noastr' de a g$ ndi de cea a celorlal* i fii ai oamenilor.+ Oedip era 1a origine un demon falic, numele lui semnifica erec& ie. Freud g#se) te ' n aceste observa& ii o confirmare a teoriilor sale
2

sexuale proiectate asupra miturilor. . i este cu at' t mai ' nc' ntat, cu c' t presupusele confirm#ri provin de la un expert ' n domeniul mitologiei. Pe de alt# parte, el mai noteaz# un lucru asupra c#ruia va reveni ne' ncetat: oamenii, savan& i sau nu, arat# o cert# rezerv# atunci c' nd se vorbe) te deschis despre sexualitate. De aici, ' n parte, respingerea psihanalizei identificat# cu "scabroasele" teorii sexuale. (Correspon., I, p.342) La scrisoarea despre mitologie a lui Jung, datat 15 noiembrie 1909, Freud r spunde cu scrisoarea datat 21 noiembrie 1909 #Studiile d-voastr' mitologice s$ nt o $ nc$ ntare pentru mine. Multe lucruri pe care le-a* i scris erau absolut noi pentru mine, de pild' expunerea dorin* elor fa* ' de mam' , explicarea autocastr' rii la preo* i ca fiind o pedeaps' pentru aceasta. Totul ne impune cu voce tare un studiu temeinic, $ ns' c$ t' vreme nu vom avea de partea noastr' oameni din aceast' bran ' , va trebui s' o facem noi $ n ine. De pild' , complexul de castrare $ n mit. La evrei castrarea este, natural, exclus' ; prin urmare, nu tiu ce vrea s' zic' pasajul din Noul Testament. Dactilii s$ nt trata* i$ ntr-o lucrare de Kaibel intitulat' : Die idaeischen Daktylen. Voi citi i aceast' lucrare din momentul $ n care $ mi voi putea lua din nou un r' gaz. -n particular, mi l-am reprezentat pe Adonis etc., ca pe penis; bucuria femeii c$ nd cel pe care $ l credea mort se ridic# este foarte evident' . Este teribil de altminteri c' nici unul din mitologi, fanaticii virtu* ii la fel de pu* in ca i lunaticii, nu a ajuns la ipoteza necesar' a suprapunerii interpret' rii. Ar trebui s' -i scutur' m ca s' - i vin' $ n fire. Oidipous, a a cum v-am scris, este Picior Umflat, adic' Penis Erect. Cu totul $ nt$ mpl' tor, ultimul (sper) secret al feti ismului piciorului s-a rezolvat recent pentru mine. Este penisul femeii din prima epoc' infantil' , a c' rui absen* ' este at$ t de mult i dureros resim* it' , care este venerat $ n picior. R' m$ ne, pare-se, o c' utare pasionat' a obiectului pre* ios, ca i a celor zece triburi pierdute ale lui Israel, la pio ii englezi. [/ ] Din ce $ n ce mai mult, am $ nceput s' stimez teoriile sexuale infantile, pe care le-am expus cu o condamnabil' incompletitudine.+
3

Dup# cum reiese din r#spunsul lui Freud, Jung lucra deja cu instrumentele psihanalizei la interpretarea miturilor. Freud adaug# alte observa& ii, ' n acela) i spirit, cum c# elementele mitologice ocultau con& inuturi sexuale. Freud era convins c# , complexele sexualit#& ii- str#bat p' n# ' n zilele noastre din imageria miturilor. Problema interpret#rii sexuale r#m' ne totu) i discutabil# pentru c# miturile antice nu rezum# numai probleme din sfera vie& ii sexuale. Exist# mobiluri umane, cum ar fi triumful asupra mor& ii (nu neap#rat asupra , mor& ii- penisului) care au exercitat o influen& # la fel de mare, dac# nu chiar mai mare, asupra imagina& iei lumii antice. R#m' ne ' ns# ) i sugestia lui Freud: ' n toate aceste reprezent#ri mitologice ar trebui s# aplic#m metoda supradetermin#rii ' n interpretare. (Correspon., I, p.347-348) Scrisoarea datat 19 decembrie 1909 , Ad vocem mitologiei: a* i remarcat oare c' teoriile infantile ale sexualit' * ii s$ nt indispensabile pentru $ n* elegerea mitului?+ Freud atrage aten& ia, pe bun# dreptate, c# multe aspecte arhaice a1e miturilor au la baz# elemente de genez# asem#n#toare teoriilor infantile ale sexualit#& ii. De pild#, ideea c# cutare erou mitic a venit pe lume pentru c# mam#-sa a m' ncat un aliment care i-a provocat sarcina etc. Subiectul merit# reluat mai pe larg, pentru a vedea ' n ce m#sur# aceste elemente preluate ' n mit asum# o semnifica& ie identic# cu cele prezente ' n fanteziilor sexuale ale copilului. Scrisoarea datat 2 mai 1910 #Doi din pacien* ii mei la care observarea unei infidelit' * i a mamei a jucat un rol $ n complexul nuclear (una istoric' , cealalt' probabil numai fantasmatic' ) introduc $ n aceea i zi aceast' $ nt$ mplare printrun vis unde se vorbe te de lemn. La unul, este o cl' dire pe st$ lpi de lemn care se pr' bu e te, la cel' lalt femeia este direct reprezentat' prin lemn b' tr$ n sau mobile vechi. Ori tiam c' plan ele semnific' o femeie, ifonierele 0 i ele la fel; dar nu cuno team nici o rela* ie mai str$ ns' $ ntre lemn i complexul maternal. Atunci mi-a venit $ n minte c' lemn $ n spaniol' se zice madera = materie, substan* ' (numele
4

portughez al insulei Madera vine de aici), i in materie exist' , fire te, indubitabil, mater. Substan* a i for* a ar fi odat' $ n plus tat' l i mama. O nou' deghizare a dragului complex maternal.+ Complexul maternal & ine, a) a cum se poate u) or deduce, de rela& ia afectiv# care se stabile) te ' ntre copil ) i mama sa (sau cea care de& ine func& ia de mam#). EI include o component# erotic#, oedipian#, a) a cum am ar#tat mai sus. Complexul maternal poate fi pozitiv sau negativ dar cel mai des el ' mbrac# ambele forme. Freud insist# aici mai mult pe simbolismul complexului maternal care explic# multe din elementele care asum# un rol maternal ' n miturile antice. (Correspon., II, p. 48) Scrisoarea datat circa 22 iunie 1910 #Nu ar fi mult mai simplu s' vedem $ n toate aceste reprezent' ri de sacrificiu de sine care, $ n cazul lui Mithra, provin cu o eviden* ' deosebit' din anihilarea eului animal de c' tre eul uman, proiec* ia mitologic' a reful' rii, $ n care partea sublimat' a eului (eul con tient) sacrific' (cu regret) pulsiunile sale pline de for* ' ? -n fond, o buc' * ic' de complex de castrare; arpele, calul etc. s$ nt cumul' ri $ n vederea unei clarit' * i mai mari, care asum' totu i sensul strict.+ , Proiec& ia mitologic# a reful#rii- este expresia cea mai potrivit# s# redea concep& ia lui Freud privind func& ia miturilor: mitul ' nregistreaz# cumva evenimente psihice ancestrale, care se reg#sesc ' ns# ) i ' n incon) tientul omului modern. Eu1 con) tient (mai precis moral) care sacrific# , pulsiunile sale pline de for& #- , evoc# deja drama omului din toate timpurile care, pentru a tr#i civilizat, a trebuit s# cedeze presiunilor sociale ) i s#-) i inhibe pulsiunile erotice ) i agresive. #Mitul, originar psihologic, este $ ntruchipat sub forma unei interpret' ri calendaristice. Proiec* ie asupra terenului fenomenelor naturale, ca de pild' $ n agorafobie; fantasmele merg spre spa* ial, pe pun* i furnizate de limbaj; aici totu i trec$ nd prin analogii de con* inut. Tipic.
5

Trama mitului se poate transpune i $ n scenarii calendaristice. Mai mult chiar, utiliz$ nd #pun* ile+ furnizate de semnifica* iile multiple ale limbajului, ideile mitologice pot c' p' ta expresii spa* iale. Freud r' m$ ne mereu, atunci c$ nd lucreaz' cu miturile, pe terenul psihanalizei clinice, recurg$ nd iar i iar la ajutorul experien* ei sale medicale. #[/ ] -n pietrele lui Mithra pe care le-am v' zut, un rac ciupe te taurul de testicule.+ O aluzie cum nu se poate mai clar# 1a complexul castr#rii. (Correspon., 1, p. 70-71 ) Scrisoarea datat 5 iulie l9l0 #Dificultatea principal' a acestor lucr' ri de interpretare nu v' va fi sc' pat; ea const' $ n a nu lua $ ntreaga fa* ad' pentru a o interpreta, ca $ ntr-o alegorie, ci a te restr$ nge la con* inut, urm' rind geneza elementelor, i a nu te l' sa indus $ n eroare de toate remanierile, reduplic' rile, condens' rile etc. mai t$ rzii. Deci $ ntr-o manier' asem' n' toare cu ceea ce se petrece $ n vis.+ Freud traseaz# aici c' teva reguli elementare privind munca de interpretare a miturilor. Ea nu difer# cu nimic de interpretarea viselor, o tem# pe care Freud a dezvoltat-o ' n chip magistral ' n "Interpretarea viselor". El ' l avertizeaz# pe Jung s# nu ia ' n considerare aparen& a narativ# a miturilor. Altfel spus, con& inutul lor manifest. La fel ) i ' n cazul remanierilor, reduplic#rilor ) i condens#rilor care, trebuie s# o spunem, au atras aten& ia istoricilor religiilor ) i savan& ilor mitologi care s-au confruntat cu sarcina ingrat# a arhiv#rii tuturor acestor varia& iuni nesemnificative (' n opinia lui Freud). Pentru Freud, dezvolt#rile labirintice ale scenariilor mitologice s' nt reductibile, a) a cum am v#zut deja, 1a complexul nuclear al oric#rei nevroze: oedipul. Prin urmare, am putea vorbi de varia& iuni pe aceea) i tem# c' nd ' nregistr#m unele alter#ri ale con& inuturilor miturilor. (Correspon., II, p.75) Scrisoarea datat 10 august 1910
6

#-n cele ale simbolismului, o b' nuial' de care v-am vorbit devine certitudine obiectiv' : originea infantil' , deci ontogenetic' .+ Freud crede c# con& inuturile simbolice (prezente ' n mituri) s' nt identice cu fantasmele ) i iluziile copilului. De asemenea ele s' nt ontogenetice, adic# derivate din structurile psihomentale ale speciei (Jung ar fi vorbit de arhetipuri). n acest sens, mitul care opereaz# cu imagini simbolice nu ar fi altceva dec' t un depozitar al mentalit#& ii arhaice, o oglind# a copil#riei umanit#& ii. (Correspon., II, p.82) Scrisoarea datat 22 ianuarie 1911 #Nu tiu de ce v' teme* i at$ t de critica mea in mythologicis. Voi fi foarte fericit c$ nd ve* i planta $ n ea drapelul libidoului i al reful' rii, pentru a v' re$ ntoarce apoi, precum un cuceritor victorios, la patria noastr' mum' medical' . Percep* ia endopsihic' - fenomenul func* ional al lui Silberer - se pare c' este chemat' s' rezolve $ nc' o enigm' .+ Freud arat# clar aici cum ' n& elege el s# abordeze psihanalitic miturile. Cu ajutorul teoriei libidoului si a reful#rii. Dac# miturile s' nt, ca ) i filmele de cinema, proiec& ii a1e refulatului, atunci ele pot fi tratate ca atare de psihanaliz#. Dar oare s' nt numai proiec& ii ale refulatului? Personal nu cred. Am m#rturii care s# ateste c# miturile include ) i elemente care nu au f#cut niciodat# obiectul reful#rii sau la care s-a renun& at din motive care & in de limitele competen& ei umane. Teoria despre , fenomenul func& ional- se ' ntemeiaz# pe studiile lui Silberer asupra transpunerii reprezent#rilor noastre din starea de veghe ' n imagini simbolice. Freud crede c# , fenomenul func& ionalpoate explica ) i formarea miturilor. (Correspon., II, p.135)

Articol publicat ini& ial ' n revista de psihanaliz# OMEN, nr. 2 0 1998. Copyright 1998-2005, aropa. Toate drepturile rezervate. Contact: aropa@freudfile.org Web site: http://www.freudfile.org/psihanaliza