Despre Yoga

sau cum acest mestesug lupta mpotriva Ortodoxiei

Fat de Ortodoxie, filosofiile orientale sunt ci spirituale de origine demonic, cu nvtturi ateiste, naturaliste si panteiste, antropocentrice, retrograde (degradante), cci se opun progresului culturii si civilizatiei prin iubire de Dumnezeu si de oameni. Preluate din lumea pg n, antic sau contemporan, filosofiile orientale sunt amestecate n practici sincretiste ca !oga, budismul, zen, ocultism, spiritism, satanism, astrologie, magie, vr"itorie, arte martiale, fac#irismul, teosofie, meditatie transcendental, radiestezie, parapsi#ologie, etc. $ulte din nvtturile lor sunt asimilate n miscarea masonic %&e' (ge%, care vine din occident si reprezint cea mai organizat ofensiv ideologic ndreptat mpotriva Ortodoxiei crestine. Dar, prin pstrarea si trirea nentrerupt a nvtturii evang#elice si apostolice, )iserica Ortodox, *nsusi Domnul Dumnezeu si $ ntuitorul nostru +isus ,ristos, va surpa toate nselciunile diavolului, si nici aceste %porti ale iadului (asiatic) n-o vor putea birui%.

Comparatie ntre Ortodoxie si filosofiile orientale

Temei comparativ 1. fondul doctrinal 2. originea istoric, dogmatic si mistic 3. tinta credintei 4. subiectul credintei . creatia !. omul ". existenta omeneasc #. sufletul omenesc $. %iata omeneasc

Ortodoxie
teologie crestin prin revelatie dumnezeiasc unirea iubitoare cu Dumnezeu prin Hristos Dumnezeu Unul n fiint si ntreit n Persoane (monoteism personalist) actul real al manifestrii dragostei dumnezeiesti intra treimice c#ipul lui Dumnezeu, capabil de asemnare cu $l libertate si responsabilitate suflare a lui Dumnezeu peste trup, care l face viu dat ca dar de Dumnezeu, ncepnd cu zmislirea n pntecele mamei (si trup si suflet), potential de vesnicie prin credinta n &isus Hristos, 'iul si (uvntul lui Dumnezeu unica, trecerea de la viata la )nviere, la starea de comuniune cu Dumnezeu si cu sfintii *i cderea omului din #arul si comuniunea cu Dumnezeu, prin ispita diavolului pocint, fapte bune, )mpcare cu Dumnezeu si cu oamenii n ,iserica lui &isus Hristos, (are este Dumnezeu -ntrupat om, prin unirea cu $l n c#ip tainic .

Yoga
antropologie compozitie omeneasc (mituri, legende atemporale) dizolvarea persoanei umane n neant (nirvana = vid) divinitate cosmic impersonal (panteism) emanatie din fiinta absolut (confundat cu ea), iluzie (ma!a) din care "evolueaz" fpturile pn la desvrsire stadiu mai "evoluat" al fpturii necesitate, predestinatie absolut si definitiv (%arma) emanatie din fiinta absolut stare a "evolutiei" naturale, mecaniciste

1&. moartea

migrarea sufletului dintr un trup n altul (rencarn are, metempsi#oz) necesar unei purificri si perfectionri continue nu ar e+ista pcat, ci o soart (%arma) care dicteaz implacabil actiunile viitoare (moralitatea este raportat nu la standardul divin ci numai la unul uman) asceza si cunoastere autonom si individual, care face omul s "evolueze" fr nici un scop comunitar eliberarea, iesirea dintr un lant de re ncarnri dictat de %arma (pseudo automntuire) printr o "iluminare" n cunoastere, nu prin iubire

11. pcatul 12. ridicarea din pcat 13. mintuirea omului

14. scopul credintei

m/ntuirea omului, nvierea cu trupul si transfigurarea lui anularea persoanei prin dizolvarea ei ntr o mas cosmic impersonala (nirvana = prin unirea cu *fntul 0rup si *nge al Domnului &isus neantizare), sinucidere spiritual Hristos (el -nviat si -nltat la ceruri restaurarea omului ca persoan capabil de iubire dumnezeiasc prin unirea si asemnarea cu Hristos, ndumnezeirea prin Du#ul *fnt al iubirii intratreimice crestere continu a puterilor prin efortul individual de "energizare" a centrilor de fort pesimismul individual al suferintei si al mortii meditatie filosofic la sine, la natur, acte nenaturale, magice, c#iar imorale (repetri continue de formule mantra, concentrare ndelungat asupra unor figuri geometrice !antra, autosugestie, auto#ipnoza, pozitii dobitocesti asane, desfrnare tantra) te#nic, gnostic, dialectic, lipsit de orice urm de e+primare a iubirii mi2loace a2uttoare n cunoastere, idolatrizate iubirea de sine (considerat dumnezeu bra#man) si cunoasterea autonom individual, pe baza meritelor si performantelor dobndite prin efort egoist stare de trans, inconstient, beatitudine egoist cutat ca un scop n sine manifestri ale "performantelor" omenesti, demonstratii de fort (circ), e+presia mndriei si ludroseniei omenesti e+presii ale vointei divine, care duc n acelasi loc, avnd doar particularitti de epoc si de cultur vr2masul mntuirii omului4 "tatl minciunii", diavolul, care i mpinge pe toti adeptii lui la mndrie, egoism, nc#idere sufleteasc, deznde2de

1 . efectul credintei

1!. expresia credintei bucuria -nvierii lui Hristos nsusit de fiecare credincios n ,iserica 1ui 1". cultul credintei bun simt natural, sporit ntru sfintenie si comuniune de iubire cu Hristos prin rugciune n ,iserica 1ui

1#. limba'ul credintei personalist comunitar, ca mi2loc de comunicare a iubirii, de mbogtire a e+istentei interpersonale 1$. simbolismul credintei 2&. %irtuti esentiale si definitorii 21. ierar(ia credinciosilor 22. exta)ul 23. minunile forme vzute, prin care se revars #arul dumnezeiesc n ,iseric, fiind c#ipul celor ceresti smerenia si iubirea de Dumnezeu si de semeni comunitar, ntemeiat de -nsusi Hristos prin *fnta 0ain a Preotiei starea de trezvie si neptimire primit ca dar de la Dumnezeu, pe msura cresterii comuniunii cu $l artarea slavei si puterii lui Dumnezeu, prin slu2itorii *i sfintiti, cu scopul de a c#ema la pocint pe cei necredinciosi erezii sau rtciri de la 3devrul deplin revelat n &isus Hristos, si pstrat n ,iseric Dumnezeu -nsusi, &isus Hristos (are conduce ,iserica prin Du#ul *fnt spre unirea n vesnicie cu $l

24. %ederea celorlalte ci spirituale 2 . inspiratia n%tturii

*alsii %indectori ai )ilelor noastre un rspuns ortodox

Motto: " Ei (preotii) trebuie s nvete pe poporul Meu a deosebi ce este sfnt de ce nu este sfnt si s le lmureasc ce este curat si ce este necurat. n pricinile nehotrte, ei trebuie s ia parte la judecat si vor judeca dup ase mintele Mele si le!ile Mele vor p i..."("e echiel ##.$%&$#)

* lum aminte6"... multi prooroci mincinosi se vor scula si vor am!i pe multi" (Matei $#.''). (uvintele 7ntuitorului nostru &isus Hristos avertizeaz ntreaga omenire despre pericolul cderii n amgirea spiritual pe care diavolul, de la nceput, a urmrit s o realizeze pe pmnt4 (u att mai actuale sunt aceste cuvinte n zilele noastre cu ct diavolul si a nmultit metodele satanice de amgire, cci "diavolul umbl, rcnind ca un leu, cutnd pe cine s ng#it" (1 Petru 849)4 -n confuzia general a lumii de azi, cnd valorile sunt amestecate si rsturnate n fel de fel de sincretisme filosofic spiritiste, aparitia unei crti trece aproape neobservat de lumea oficial a culturii si spiritualittii romnesti4 'r s aib binecuvntarea ,isericii "Dumnezeului celui viu, stlp si temelie a adevrului"(10imotei 5418), si deci acreditarea cea mai autorizat n fata publicului cititor, cartea "&coane fctoare de minuni si vindectori din :omnia", aprut la 0otal Press n 1;;<, este o veritabil capcan pentru crestinul ortodo+, care mai caut uneori "semne si minuni" pentru ntrirea sa n credint4 (u toate c multi romni se declar crestini ortodocsi, care tin la traditia si cultura noastr strmoseasc, evlavia ma2orittii dintre ei este deviat spre false forme de credint4 7ai mult, e+ist amestecat n motivatia lor religioas o anumit obsesie terorizant a farmecelor si a fcturilor necurate, care deseori i paralizeaz n demersul lor rational si constient ctre Dumnezeu4 &ubirea lui Dumnezeu, liber si constient, astfel, este dispretuit si c#iar nlocuit cu o relatie contractual cu $l, relatie marcat pregnant de o fric de natur ocult4 +xemplificare Precum stim, diavolul, n setea lui neostoit de a amgi pe toti oamenii, si ntinde mereu ruttile sub masca binelui, ncercnd prin aceast stratagem s i abat de la calea 3devrului si a =ietii, pe cile multe ale minciunii si ale pierzrii4 $+act asa se petrec lucrurile si cu cartea sus numit4 (u o copert atrgtoare, ce prezint 1> frumoase iconite ortodo+e, care fur oc#iul (precum $vei n rai) omului neatent si la ceea ce e dincolo de aparente, cartea pare la e+terior unicul g#id (aprut pn acum) al bisericilor si mnstirilor "mai fctoare de minuni" din tar4 -n realitate ns, cartea cuprinde "?#idul moastelor, icoanelor, vindectorilor si ocultistilor din :omnia"(vezi pag41)4 @e am ntrebat firesc, ca orice crestin ortodo+ sntosA "ce nsotire are dreptatea cu frdelegeaB *au ce mprtsire are lumina cu ntunericulB Ci ce nvoire este ntre Hristos si =eliar sau ce parte are un credincios cu un necredinciosB *au ce ntelegere este ntre templul lui Dumnezeu si idoliB" (. (orinteni >41D 1>)4 Desi nu este prima carte n care diavolul ncearc rstlmcirea unor nvtturi dumnezeiesti din ,iseric, ne mir totusi obrznicia cu care autorii (care n prefat vorbesc la plural, iar n final semneaz sub un singur nume " lucru prin care si arat iresponsabilitatea lor public) se eri2eaz n autoritti spirituale care valideaz si promoveaz minuni si "fctori de minuni", autoritti considerate de ei mai presus de ,iserica nssi4 -ntruct sunt amestecati printre "vindectori", alturi de alti paranormali (insuflati nu de Du#ul lui Dumnezeu), si ctiva Printi du#ovnicesti ai Ertodo+iei contemporane, ne simtim obligati s demascm aceste D

grave ofense aduse ,isericii si credintei noastre ortodo+e4 Pornind de la cteva e+emple flagrante de viclenii demonice folosite de autori, prezente n carte, dincolo de suprafata ei aparent, vom aborda mai pe larg tema falsilor vindectori ai zilelor noastreA 1. De la bun nceput trebuie s semnalm prezenta unei intentii necurate n c#iar titlul lucrrii ("&coane fctoare de minuni si vindectori din :omnia")A punerea laolalt a minunilor svrsite n ,iseric si a celor svrsite n afara ,isericii4 3dic (diavolul) vrea s sugereze ideea c minunile ar avea aceeasi provenient "7iracolele le face (erul4"(pag4>) , certificnd valabilitatea minunilor mincinoase prin amestecarea lor cu cele dumnezeiesti4 ,inenteles, nu toate minunile petrecute la ,iseric, date ca e+emplu de autori n carte, sunt propriu zis minuni4 Unele sunt lucruri firesti petrecute cu oameni care au avut impresia unei interventii supranaturale speciale n viata lor4 3ltele, sunt c#iar interventii diavolesti de a dreptul (cnd cei ce le svrsesc sau le primesc folosesc niste practici neortodo+e)4 Eri, n realitate, miracolele nu le face acelasi autor, nu sunt manifestri ale aceluiasi du#4 1ucrul este limpede sesizabil, cci minunile pe care le face Du#ul *fnt n ,iseric nu sunt produsul automat al vreunei vrednicii si metode omenesti, ci sunt interventii n dar ale lui DumnezeuF ele solicit din partea omului (si l conduc pe acesta la) dreapta credint, la smerenie si iubire crestin4 'alsele minuni sunt e+presii ale ereziei, mndriei si egoismului4 &ntentia diabolic pune n comun sfintelor moaste, icoane si rnduieli bisericesti, pe de o parte, si vindectorilor, ocultistilor si metodelor lor spiritiste, pe de alt parte, efectuarea de minuni sensibile la nivel fizic, ca si cum s ar zice c minunile vin de la acelasi dumnezeu4 2. 3poi, n prefata "Eamenii si energiile subtile", "redactia", sub aceeasi inspiratie demonic, elogiaz aparitia si la noi n tar a "terapiilor complementare", aparitie care "sunt o prob c omenirea a intrat ntr o nou er" (6@eG 3ge, nuB) (pag48)4 ,olile pe care le au oamenii n acest timp modern nu ar mai fi cauzate de pcatele lor (cum nvat ,iserica), care cu oc#iul liber se vede c s au nmultit peste msur, ci ar fi doar niste dezec#ilibre ale "energiilor care ne alctuiesc, (iar) reec#ilibrarea energiilor o pot face cei nzestrati cu #ar vindector4 7iracolele le face (erul4"(pag4>) *fintele moaste, icoanele si vindectorii paranormali n ar mai fi atunci dect "canale prin care comunicm cu (erul, canale prin care ne adaptm legilor Universului4" (pag4>) =aloarea infinit si libertatea persoanei umane este strivit asadar (n conceptia confuz panteist a autorilor acestei crti) de legile si energiile impersonale ale omului si ale cosmosului idolatrizat4 Emul n ar mai fi persoan creatia minunat ("dup c#ipul 1ui") a lui Dumnezeu cel Personal si iubitor de oameni, ci un produs "energetic" al "evolutiei %armice" (ca n pgnismele antice orientale), care nu se poate ridica deasupra legilor fi+e ale universului4 3. 3utorii recunosc c, desi unii paranormali afirm c "nu si transform n afacere #arul druit de Divinitate" (pag411D), tratnd gratis pacientii, altii tratnd "indiferent de plat" (pag41DD), iar altii afirmnd c "pentru someri, #andicapati, pensionari, studenti si elevi practic o reducere de .HI din costul tratamentelor" (pag41D.), e+ist totusi si vindectori "neaveniti si impostori", "avizi de bani (si) avizi s i stpneasc pe altii", crora ns "(erul le ia pn la urm #arul4" (pag48) Din cauz c acestia nu pot fi reperati usor (de ei), autorii avertizeaz pe cititori c "nu ne asumm rspunderea n ceea ce priveste reusita tratamentului (, si) ne declinm orice responsabilitate fat de preturile practicate" (pag4>) de cei popularizati n carte4 (u alte cuvinte, autorii i popularizeaz pe acesti vindectori (credibili), dar se disculp din start de orice eventual acuz c ar fi n complicitate cu ei si c ar induce lumea n eroare4 0otusi, sunt mii de oameni care ne mrturisesc faptul c unii din acesti vindectori i au nselat, si nu doar de ncredere ci nc de multi bani4 'alsii vindectori spun c tratamentul lor nu poate avea efect dect dac mergi cel putin 1H sedinte la ei4 = dati seama ce nseamn 1H+.HH4HHH lei (cel putin6), si asta de la un singur client444

4. *unt enumerate cteva din cele mai cunoscute biserici si mnstiri ortodo+e, n care s ar face minuni mai multe dect n celelalte, ntr un mod care nu face deloc cinste Ertodo+iei nssi4 Perspectiva prin care sunt privite *fintele moaste, icoane si rnduieli ale ,isericii este una strict antropocentric si 2uridic, ca si cum Dumnezeu nu ar mai avea loc n ele, ca si cum Dumnezeu nu ar lucra totdeauna si pretutindeni cu aceeasi 8

putere, n deplin libertate, ci ar fi constrns s rspund automat cu minuni cnd omul respect un anumit ritual fi+ist (neortodo+ prin definitie)4 3stfel, n prezentarea unor biserici sunt afirmate unele inovatii liturgice (strine de Ertodo+ie, si care si au mai degrab originea n magie si vr2itorie) precumA "slu2be de dezlegare a cununiilor, e+orcizri speciale, ritualuri pentru ntoarcerea lucrurilor furate, desc#iderea *fintei $vang#elii, folosirea de talismane de binefacere", s4a44

. Unora dintre Preotii ,isericii, prin lingusire, li se acord faima de "om cu mare #ar, sftuitor e+ceptional, specialist n demonologie, du#ovnic vestit, cu darul clarviziunii444"4 $ste pus asadar n centru nu Dumnezeu (are lucreaz prin slu2itorii *i, ci omul4 @ici un slu2itor al lui Dumnezeu nu se bucur cnd i se face o reclam mincinoas, si nc de oameni nu limpede definiti dogmatic4 (um au ndrznit s i bage pe Printii ,isericii "ntr o aceeasi oal" cu proorocii lui 3nti#ristB Pe cine au ntrebat nainte de a i trece ntr o list cu toti nselatii veacului pe Printii 0eofil, *ofian, 3rsenie si (leopaB Doar este binecunoscut pozitia lor ferm pe temelia si n #otarele Ertodo+iei, fr nici o tolerant n materie de dogm si de practic religioas4 1a unison Printii ,isericii au respins orice analogie (, orice amestec, si orice adugare) din pgnism (vr2itorie, parapsi#ologie, bioenergie) la nvttura si cultul Ertodo+iei4 $ste totusi regretabil faptul c unii "popi" mai amestec $vang#elia cu ocultismul, primind n biseric pe unii care fac radiestezie, !oga si alte practici demonice, sau participnd la actiuni "de binefacere" alturi de ei4 !. 1a capitolul "*ocietti, fundatii si organizatii care au ca obiect de studiu si ca activitate parapsi#ologia", autorii aduc o alt ofens ,isericii4 Pe lng grupuri clar definite pe linia ocultismului si a filosofiilor sincretiste, este prezentat, fr a avea absolut nici o legtur cu parapsi#ologia, cu sugestia, cu te#nica radiant, cu bioenergia si cu psi#otronica (ce denumiri pompoase6), "3sociatia medicilor si farmacistilor crestini ortodocsi *fntul Pantelimon", asociatie care functioneaz pe lng 7itropolia &asi4 3poi, n cadrul prezentrii 'undatiei (asa *perantei, care se ocup de recuperarea copiilor cu #andicap neuro psi#o motor, st scris c "la realizarea acestor tratamente particip voluntar medici, bioenergoterapeuti, preoti" (pag41<H)4 &at o alt dovad de viclenie drceasc ce atac cinstea si sfintenia Ertodo+iei4 $ste ca si cum ai zice c ce nu poate face ,iserica si medicina face parapsi#ologia4 ,a, sunt promovate printre metodele de medicin complementar si "urinoterapia, cristaloterapia" (pag41>9), lucruri clar degradante pentru orice om rational4 ". -n capitolele "=indectori" si "Ecultisti", sunt efectiv ridicati n slvi impostorii si practicile demonice pe care ei le promoveaz4 3stfel, enumerm si noi cteva din denumirile metodelor oculte folosite de acestia, n speranta c cine le va retine (ct de ct) va sti pe viitor s se fereasc pe sine si s i fereasc si pe altii de asemenea forme moderne de nselare satanicA divinatia, meditatia crestin multi si e+tra dimensional, teosofia (iat cum e luat numele lui Dumnezeu n desert), antroposofia, magia (alb sau neagr), vr2itoria, bioenergia, radiestezia, parapsi#ologia, astrologia (#oroscopul), !oga, ocultismul, spiritismul, g#icitul (nA palm, cafea, bobi, crti, r#une, stele, orice), geomantia, necromantia, #ipnoza, autoscopia, visele si vedeniile n trans, clarviziunea, vederea viitorului (n sntate, n familie, n afaceri c#iar), telepatia, tele%inezia, dezlegarea de cvantoprograme B (deoc#i, vr2i, blesteme, etc4), comunicarea codificat cu "fiinte de aer" (sau cu fiinte din *#ambala sau din alte lumi astrale B), dialogul cu EJ@ uri, metoda *ilva, tratamentul la distant (pe baza fotografiei, a vreunui obiect, sau a glasului prin telefon), s4a4 (din nefericire nc multe)4

#. -n capitolul "(um puteti recunoaste rul si cum puteti lupta mpotriva lui", din nou autorii fac elogiul demonismului4 3stfel, rul din viata unui om este pus aproape total pe seama farmecelor, si nu a pcatelor proprii pentru care mustr Dumnezeu ca omul s revin prin pocint la calea drepttii4 De aceea, solutia propus este "stabilirea diagnosticului si acest lucru l poate face cel mai bine un ocultist4 Edat ce v ati lmurit care este natura rului care v atac, nu mai aveti de fcut dect s mergeti la tmduitorul cel mai potrivit" (pag41<8)4 3dic ,iserica nu ar avea nici o treab n eliberarea omului din robia ruttii4 =ina si responsabilitatea rului n o mai are omul, care prin pcate s a desprtit de Dumnezeu, de a 1ui voie si sfintire, ci altceva din afara lui, "atacul psi#ic, actiunea spiritelor malefice, legile %armice B, (ba c#iar) tranzitele >

planetelor" (pag41<<)4 *olutia aceasta se vede limpede c nu este deloc crestin, ntruct nu face deloc apel la nvttura si practica ,isericii 0rupul lui Hristos4 *unt promovate rencarnarea si fatalismul predestinationist al astrologiei, conceptii clar anticrestine4 Ericum cartea recunoaste c, totusi, pentru unele probleme (e+orcisme, blesteme de neam si false legturi de rudenie B) "cele mai eficiente metode sunt slu2bele la biseric, dezlegrile, etc4" (pag419>)4 $. 7ulti ocultisti si ofer serviciile zilnic, ns, printre ei mai este cte unul "foarte credincios, (care) nu g#iceste niciodat n zilele de post si de srbtori religioase" (pag41D;)4 *e vede clar, deci, cu ce viclenie si afiseaz "credinta", ca s i pcleasc pe cei neinstruiti, inoculndu le ideea diabolic c g#icitoria ar fi de la Dumnezeu4 ?ama de servicii oferite este foarte mareA de la izgonirea durerilor si a bolilor, pn la prezicerea viitorului, de la gsitul obiectelor furate sau pierdute pn la ascensiune profesional si prosperitate financiar4 (u asemenea oferte de succes diavolul ncearc s i atrag pe oameni n apostazie, n neascultarea fat de Dumnezeu (el =iu si de ,iserica 1ui dreptmritoare4 @oi, ns, s nu uitm c diavolul l a ispitit pe 7ntuitorul Hristos zicndu i "acestea toate (mprtiile lumii si slava lor) Ki le voi da Kie, dac vei cdea naintea mea si 0e vei nc#ina mie4 3tunci &isus i a zisA Piei, satano, cci scris esteA "Domnului Dumnezeului tu s te nc#ini si 1ui singur s & slu2esti"4" (7atei D4; 1H) "Pentru c ce i va folosi omului, dac va cstiga lumea ntreag, iar sufletul su l va pierdeB *au ce va da omul n sc#imb pentru sufletul suB" (7atei 1>4.>)4 (u aceleasi ispite, asadar, diavolul vrea s fure oc#ii si mintile oamenilor azi prin tot felul de viclesuguri satanice, deviindu i atentia de la comoara infinit a sufletului (mntuirea vesnic n mprtia lui Dumnezeu) spre trup si spre lumea e+terioar pmnteasc4 ,n%ttura ortodox Emul nu este nici doar trup, nici doar suflet, si nici doar 2u+tapunerea lor, ci este o fiint unitar psi#o somatic, o fiint personal frumoas, zidit de Dumnezeu "dup c#ipul *u" ('acere 14.<) cel vesnic viuF datorit acestei "negrite legturi dintre suflet si trup", strile sufletesti se manifest n trup si reciproc4 Dumnezeu doreste cu mare dor ca omul s fie si "dup asemnarea *a" ('acere 14.>), adic s triasc viata lui Dumnezeu, viata vesnic si fericit a comuniunii dumnezeiestiF iar aceast desvrsire omul n o poate tri departe de Dumnezeu, n afara Dumnezeului (elui =iu si iubitor de oameni4 Emul nu si este luisi izvor al vietii, ci a primit viata ca dar infinit de la Dumnezeu (el =iu si de viat dttor, de aceea starea vietii lui (de plintate sau de mputinare) este dat de relatia lui cu Dumnezeu4 (u ct omul se uneste mai mult prin iubire (ca sintez a tuturor virtutilor) cu Jiditorul *u, cu att unitatea fiintei sale se ntreste prin prezenta #arului divin, cu att trieste mai intens viata dumnezeiasc, cu att devine mai mult "prtas dumnezeiestii firi" (. Petru 14D)4 3sadar, si trupul devenind "templu al Du#ului *fnt" (1 (orinteni >41;), se ndu#ovniceste, se umple de #ar, ridicndu se peste limitrile firii create4 *ntatea reprezint, astfel, starea natural de viat spiritual si organic, n care toate puterile sufletesti si trupesti ale omului lucreaz potrivit poruncii si scopului lui dat de Dumnezeu n firea lui, cnd l a creat4 *ntatea este cresterea continu a vietii omenesti n #arul dumnezeiesc, n viata vesnic4 Dac omul respect legea lui Dumnezeu, si n plan spiritual si n plan organic, viata lui rmne unitar si n armonie interioar4 3tunci sufletul si trupul sunt n starea lor fireasc de sntate, de armonie cu Dumnezeu si cu lumea e+terioar4 Pcatul, ca rzvrtire voit fat de Dumnezeu, nseamn deprtarea de la &zvorul vietii, si deci o mputinare a vietii, o moarte (nti spiritual si moral apoi c#iar si fizic)4 *tricarea relatiei cu Dumnezeu prin pcate deregleaz ntreaga fiint umanA vointa slbeste, ratiunea se ntunec, afectivitatea se murdreste cu senzatiile plcerilor pctoase, instinctele naturale se pervertesc, simturile si pierd claritatea, iar trupul si modific comportamentul metabolic4 Urmrile pcatului, dezec#ilibrele sufletesti si fizice, se deruleaz apoi n timp, uneori mai scurt, alteori mai lung4 3sa se instaleaz n fiinta uman boala si moartea, ca urmare a pcatului4 Patimile sufletului si bolile trupului, ca tulburri ale strii firesti de sntate, ns, nu pot fi tratate separat si unilateral, prin metode mecaniciste, cum ai repara un ceas umblnd la rotita care nu mai merge bine, ci la vindecarea ntregii lui fiinte omul trebuie s participe constient, s conlucreze cu #arul divin dac vrea s se vindece deplin si nu doar pentru viata aceasta pmnteasc4 :estaurarea firii umane a svrsit o obiectiv 7ntuitorul &isus Hristos, 'iul si (uvntul lui Dumnezeu ntrupat, iar subiectiv, fiecare credincios si o poate <

mpropria prin credinta ntru $l, prin unirea tainic prin #ar cu $l, (are ne a spusA "$u sunt vita, voi sunteti mlditele4 (el ce rmne ntru 7ine si $u n el, acela aduce road mult, cci fr 7ine nu puteti face nimic4" (&oan 1848)4 Dup cderea n pcat a protoprintilor, ntreg neamul omenesc sufer consecintele ndeprtrii de DumnezeuA boala si moartea4 De aceea, bolile (si sufletesti si trupesti) au ntre cauzele si conditiile lor provocante si favorizante o important component dat de pcate4 @oi, oamenii, si c#iar lumea ntreag, astzi suferim mai mult ca oricnd n istorie de pe urma pcatelor noastre si ale naintasilor nostri, dar, aproape totdeauna, nu vrem s recunoastem c "noi primim cele cuvenite dup faptele noastre" (1uca .54D1)4 (a si atunci la nceput, n rai, omul, n mndria sa, nu si recunoaste pcatul su, si ncearc sa dea vina doar pe cauze e+terioare lui (3dam a dat vina pe $va, $va pe diavol, azi omul zice c se simte ru c altii i au fcut farmece, etc4), nevrnd s si asume responsabilitatea si urmrile propriilor fapte pctoase4 Dumnezeu, ns, infinit iubitor de oameni, (are nu vrea "moartea pctosului, ci ca pctosul s se ntoarc de la calea sa si s fie viu" (&ezec#iel 55411), l caut pe omul czut n pcat ("3dame, unde estiB" " 'acere 54;) si l c#eam la pocint, la ndreptare, la nvierea din moartea pcatului4 De aceea, Dumnezeu mai si mustr, mai si mngie pe oameni, prin ncercri ca s i aduc la calea mntuirii4 :ecunoasterea pcatelor si asumarea luptei (cu pcatul, cu urmrile lui, cu diavolul cel ucigas de oameni) pentru mntuire, prin rbdarea ncercrilor si prin rugciunea ctre Dumnezeu, reprezint din partea omului primul lui pas spre vindecare4 (ci suferinta trupului o d Dumnezeu oamenilor (cu ngduint nu cu rzbunare) tocmai ca un prile2 de pocint, ca mcar rbdndu o cu "du# umilit" (Psalmul 8H419), s primeasc mntuirea si cununa biruintei4 Dac pcatul este o pornire irational de plcere (omul caut plcerea de dragul ei), revenirea din pcat se face prin asumarea durerii, prin cruce, prin lupta cu ispita #ipnotic a plcerii, printr o ascez si sufleteasc si trupeasc4 "De nu te vei sili s mplinesti toate cuvintele legii acesteia, care sunt scrise n cartea aceasta si nu te vei teme de acest nume slvit si nfricostor al Domnului Dumnezeului tu, atunci Domnul te va bate pe tine si pe urmasii ti cu plgi nemaiauzite, cu plgi mari si nesfrsite si cu boli rele si necurmateF va aduce asupra ta toate plgile cele rele ale $giptului, de care te ai temut si se vor lipi acelea de tine4 0oat boala, toat plaga scris si toat cea nescris n cartea legii acesteia, o va aduce Domnul asupra ta, pn vei fi strpit4" (Deuteronom .9489 >1) "=ezi c Dumnezeu vorbeste cnd ntr un fel, cnd ntr alt fel, dar omul nu ia aminte4 Ci anume, $l vorbeste n vis, n vedeniile noptii, atunci cnd somnul se las peste oameni si cnd ei dorm n asternutul lor4 3tunci $l d nstiintri oamenilor si i cutremur cu artrile *ale ca s ntoarc pe om de la cele rele si s l fereasc de mndrie, ca s i fereasc sufletul de prpastie si viata lui de calea mormntuluiF de aceea, prin durere, omul este mustrat n patul lui si oasele lui sunt zguduite de un cutremur nentrerupt4 Pofta lui este dezgustat de mncare si inima lui nu mai pofteste nici cele mai bune bucate4 (arnea de pe el se prpdeste si piere si oasele lui, pn acum nevzute, i ies prin piele4 *ufletul lui vine ncet, ncet spre prpastie si viata lui spre mprtia mortilor4 Dac atunci se afl un nger lng el, un mi2locitor ntre vii, care s i arate omului calea datoriei, Dumnezeu *e milostiveste de el si zice ngeruluiA "&zbveste l ca s nu cad n prpastieF am gsit pentru sufletul lui pretul de rscumprare6"4 3tunci trupul lui nfloreste ca n tinerete si el vine napoi la zilele de la nceputul vietii sale4 $l se roag lui Dumnezeu si Dumnezeu i arat buntatea *a si i ngduie s vad fata *a cu mare bucurie si astfel i d omului iertarea *a4 3tunci omul priveste peste semenii si si ziceA "Pctuisem si clcasem dreptatea, dar n am fost pedepsit dup faptele mele4 (ci $l a izbvit sufletul meu ca s nu treac prin strmtorile mortii si oc#ii mei vd nc lumina"4 &at toate acestea le face Dumnezeu de dou ori, de trei ori cu omul, ca s i scoat sufletul din pieire si ca s l lumineze cu lumina celor vii4" (&ov 5541D 5H) "Dar 0u ierti tuturor, c toate ale 0ale sunt, *tpne, iubitorule de suflete4 Du#ul 0u cel fr stricciune este ntru toate4 Pentru aceea pedepsesti cu msur pe cei care cad si, cnd pctuiesc, le desc#izi oc#ii si i do2enesti, ca s se lase de rutatea lor si s cread ntru 0ine, Doamne4" (*ira# 114.> 1.4.) =indecarea autentic, sufleteasc si trupeasc deopotriv, asadar, o d numai Dumnezeu cnd voieste $l, "(el ce curteste toate frdelegile tale, (el ce vindec toate bolile tale, (el ce izbveste din stricciune viata ta, (el ce te ncununeaz cu mil si cu ndurri" (Psalmul 1H.45 D)4 :estabilirea snttii, dincolo de suprafata ei trupeasc, nseamn, deci, restabilirea legturii iubitoare cu Dumnezeu " "Doctorul si tmduitorul sufletelor si al trupurilor noastre", nseamn restaurarea prin #ar a firii umane czute n robia pcatului si a mortii4 @u putem obtine vindecarea fr Dumnezeu (are stie toate si (are crmuieste toate cum este mai bine spre desvrsirea lor4 Erice ncercare de vindecare fr #arul lui Dumnezeu cel iubitor de oameni este un esec din 9

start, o iluzie desart4 Dumnezeu, cnd vindec un om, i cere ns conlucrarea iubitoare prin pocint si nevoint (ascez)4 -nti i curt pcatele (cauzele bolii), apoi i tmduieste rnile (efectele ei), nlturnd si consecintele lor (vezi Ps41H., mai sus) prin druirea #arului *u4 "Doamne, prin ndurarea 0a se bucur omul de viat, prin ea mai am si eu suflareF 0u m tmduiesti si mi dai iarsi viat6 &at c boala mea se sc#imb n sntate4 0u ai pzit viata mea de adncul mistuitor6 0u ai aruncat napoia 0a toate pcatele mele6" (:ugciunea regelui &ezec#ia &saia 5941> 1<) "Dar $l fusese strpuns pentru pcatele noastre si zdrobit pentru frdelegile noastre4 $l a fost pedepsit pentru mntuirea noastr si prin rnile 1ui noi toti ne am vindecat4" (&saia 8548) "=eniti s ne ntoarcem ctre Domnul, cci numai $l, dup ce ne a rnit, ne tmduieste, iar dup ce ne a btut, ne leag rnile noastre4" (Esea >41) "@u fii ntelept n oc#ii tiF teme te de Dumnezeu si fugi de ruF aceasta va fi sntate pentru trupul tu si o nviorare pentru oasele tale4" (Pilde 54< 9) "(ununa ntelepciunii este temerea de Domnul, care odrsleste pace si sntate nevtmatF dar si una si alta sunt daruri de la Dumnezeu, (are revars cinste peste cei care -l iubesc pe Dnsul4" (*ira# 141<) "'iule6 -n boala ta nu fi nebgtor de seamF ci te roag Domnului si $l te va tmdui4 Deprteaz pcatul si ntinde minile spre faptele drepte si de tot pcatul curteste inima ta4" (*ira# 594; 1H) "Ci &isus strbtea toate cettile si satele, nvtnd n sinagogile lor, propovduind $vang#elia mprtiei si vindecnd toat boala si toat neputinta n popor4" (7atei ;458) 7ntuitorul &isus Hristos, ca Dumnezeu adevrat, ne a adus mpcarea cu Dumnezeu, si prin aceasta, vindecarea deplin4 @e a adus nfierea divin prin #ar si nvierea din moartea pcatelor4 "Dumnezeu * a fcut om, ca omul s se ndumnezeiasc prin #ar4" (*fntul 3tanasie cel 7are) ,iserica este tocmai 0rupul *u mistic, divino uman, comunitatea tuturor celor ce l iubesc pe $l, n care $l -nsusi continu s lucreze la mntuirea, vindecarea si sfintirea oamenilor4 $l e prezent n ,iseric "n toate zilele, pn la sfrsitul veacului" (7atei .94.H)4 "(#emnd la *ine pe cei doisprezece ucenici ai *i, le a dat lor putere asupra du#urilor celor necurate, ca s le scoat si s tmduiasc orice boal si orice neputint4" (7atei 1H41) 0oat puterea 1ui de vindecare (si sufleteasc si trupeasc) a oamenilor 7ntuitorul Hristos a lsat o 3postolilor *i trimitndu le lor Du#ul *fnt si prin aceasta investindu i cu misiunea de a propovdui $vang#elia si (alea mntuiriiA pocinta si credinta ("cea lucrtoare prin iubire" " ?alateni 84>) n &isus Hristos4 =estirea $vang#eliei si vindecarea sufleteasc si trupeasc sunt nedesprtite, asadar, n Ertodo+ie, aceasta fiind misiunea trimisilor lui Dumnezeu n lume, a Preotiei sacramentale a ,isericii4 =estitorii $vang#eliei, clericii, sunt (si trebuie s fie) oameni vindecati, sunt (si trebuie s fie) oameni sfintiti prin prezenta #arului divin n ei, care iradiaz si celorlalti, prin prezenta, viata, cuvintele si faptele lor, #arul, vindecarea si mntuirea aduse de 7ntuitorul Hristos4 Dumnezeu lucreaz si acum cu putere n ,iserica 1ui sfnt, soborniceasc si apostolic4 *fintii Printi asemuiesc ,iserica Dreptmritoare a lui Hristos cu scldtoarea =itezda n care nu doar primii, ci toti cei ce intrm n ea (constientiznd unirea lor cu 7ntuitorul Hristos), primesc vindecarea deplin (prin curtirea de patimi)4 Harul *u vindector, Dumnezeu ni l d nou oamenilor, nu pe baza unui contract, ci ni l d pe msura intensificrii unirii noastre iubitoare cu 7ntuitorul Hristos " Dttorul #arului, cci "din plintatea 1ui noi toti am luat, si #ar peste #ar" (&oan 141>)4 Harul divin nu poate fi desprtit de Persoana iubitoare a lui &isus Hristos 1ogosul divin ((reatorul si 7ntuitorul lumii) prin care toate s au fcut, si deci nu poate fi (atentie6) obiect impersonal de specul, cum pretind vindectorii e+trabisericesti de astzi4 Harul divin nu se obtine n mod magic sau mecanic de aiurea (prin vreo retet "spiritual", metod sau te#nic automat, cum propun toti impostorii), ci de la 7ntuitorul Hristos n mod iubitor sacramental, precum -nsusi 7ntuitorul Hristos a lsat ;

aceast rnduial ,isericii4 =indecarea omului prin purificare (nlturarea a ceea ce e ru) si spiritualizare (dezvoltarea a ceea ce bun) vine asadar ca un dar de la Dumnezeu (el personal si iubitor, ca rod al iubirii si ca stimulent al ei4 Demersul vindecrii n Ertodo+ie necesit un progres moral din partea omului, o constientizare a prezentei si a lucrrii lui Hristos n noi si ntre noi4 -ntruct actul ntlnirii si al unirii omului cu Hristos prin #ar este un act de sfintire a vietii umane, clericul, cel ce nlesneste si c#eam oamenii la aceast unire cu Hristos n ,iseric trebuie s fie un trimis al lui Hristos si al ,isericii, un om sfintit de Dumnezeu si confirmat public de ,iseric4 ,iserica este 0rupul mistic al lui Hristos si mdularele ei sunt n bun rnduial si pace4 (lerul sau &erar#ia ,isericii formeaz tocmai mdularele ei conductoare care misc ntreg 0rupul n ascultare de 7ntuitorul Hristos " (apul ,isericii4 Dac un om al ,isericii primeste un dar, o #arism, de la Dumnezeu totdeauna pentru folosul ntregii ,iserici, ,iserica, prin &erar#ia ei, confirm si afirm public aceasta printr o slu2b de binecuvntare (sau #irotesie)4 Ctim c "pe unii i a pus Dumnezeu, n ,isericA nti apostoli, al doilea prooroci, al treilea nvttoriF apoi pe cei ce au darul de a face minuniF apoi darurile vindecrilor, a2utorrile, crmuirile, felurile limbilor" (1 (orinteni 1.4.9)4 3ceste #arisme le a dat Dumnezeu anumitor oameni din ,iseric, nu la ntmplare si n neornduial, asa nct ei ar putea face orice de capul lor, ci ntr o bun rnduial si ascultare ierar#ic, "pentru c Dumnezeu nu este al neornduielii, ci al pcii" (1 (orinteni 1D455)4 -n ,iseric, ntotdeauna si "fr de nici o ndoial, cel mai mic ia binecuvntare de la cel mai mare" ($vrei <4<), deci cei cu #arismele minunilor si vindecrilor sunt datori s asculte si s fie sub binecuvntarea celor cu misiunea si cu #arisma nvtturii credintei, adic a $piscopilor4 Eri *fintii Printi, -nvttorii ,isericii, au lmurit credinta ortodo+ ca grul de toate neg#inele ereziilor care sunt reactivate si recapitulate n doctrinele falsilor vindectori de astzi4 Harul lui Dumnezeu, cel tmduitor si sfintitor, nu vine prin oameni care au regretabile confuzii dogmatice si morale (c#iar dac ei se declar ortodocsi, c#iar dac au ,iblia si (rucea pe mas si icoane pe pereti, c#iar dac spun "0atl nostru" si alte rugciuni la nceputul sedintei terapeutice), ci prin oameni sfintiti de Dumnezeu si de ,iseric4 De aceea orice terapie sufleteasc din afara rnduielii ,isericii, din afara atmosferei iubitor sacramentale a ei, este strin de Dumnezeu (el ce locuieste si lucreaz deplin n comuniunea ,isericii4 3cceptnd limitrile unui limba2 scolastic, putem spune c n ,iseric, 7ntuitorul Hristos tmduieste bolile sufletesti si trupesti ale oamenilor ntr o mpreun lucrare cu ei prin remedii naturale si supranaturale4 -n remediile naturale, Dumnezeu, (reatorul si 7ntuitorul nostru, intervine pe msur ce omul si rnduieste modul de viat potrivit cu natura lui psi#o somatic, adic eliminnd conditiile nenaturale ce i pot favoriza bolile4 De e+emplu, nfrnarea la mncare este potrivit cu firea omului, pe cnd lcomia (desfrnarea) este nenatural4 :emediile naturale urmresc restabilirea conditiilor naturale de viat organic si sunt deci legate de firea omului, putnd fi incluse ntre ele regimul alimentar (bogat n vegetale, ceaiuri) si medicamentos, igiena trupului (miscare, bi, masa2e), cumptarea (blndetea) sufletului, munca ec#ilibrat, odi#na, relatiile constante cu semenii4 $le sunt folosite n medicina clasic4 3baterile de la viata organic natural (potrivit firii umane) sunt pcate, cci sunt rzvrtiri fat de legea divin natural, si deci trebuiesc tratate ca atare4 Deseori multe boli trupesti recidiveaz dup un tratament pur medical biologic, ntruct cauza bolii (care nu e doar trupeasc ci sufleteasc) n a fost real nlturat4 De aceea, restaurarea firii sale bolnave, omul nu si o poate face singur (atentie6) apelnd la remediile naturale ca la un procedeu magic automat fr s cear mila si a2utorul lui Dumnezeu, ci omul trebuie s constientizeze relatia sa iubitoare cu Dumnezeu, pe de o parte ca dintre o creatur si (reatorul ei, iar pe de alt parte ca dintre dou persoane cu adncimi infinite4 Eri n constientizarea relatiei lui cu Dumnezeu, omul poate conlucra cu $l prin #ar, la vindecarea (restaurarea) ntregii sale firi bolnave, si mai apoi la sfintirea sa4 (ci vindecarea sufletului nu se poate face doar prin remediile naturale si biologice, doar apelnd la #arul divin prezent n creatie, ci prin #arul divin mntuitor si sfintitor adus oamenilor de 7ntuitorul Hristos si deplin prezent n ,iseric4 *fintele 0aine sunt cele mai importante remedii supranaturale de vindecare lsate ,isericii de -nsusi Dumnezeu 7ntuitorul nostru pentru mntuirea si sfintirea credinciosilor4 Prin ele, #arul dumnezeiesc ni se d de ctre 7ntuitorul Hristos n c#ip supranatural, si n msura n care ne este de folos spre mntuire4 Harul divin nu poate fi obtinut prin metode strine de rnduielile ,isericii, strine de nvttura si sfintenia ,isericii, cci Dumnezeu este trit si cunoscut deplin n comuniunea ,isericii, si nu n afara ei4 =indecarea deplin a omului presupune, deci, participarea lui prin *fintele 0aine la viata lui Hristos, la viata ,isericii, la cunoasterea si trirea (constient si rational6, nu superstitioas) a credintei ortodo+e4 -ndeosebi 0aina Pocintei si 0aina *fntului 7aslu mprtsesc credinciosilor #arul iertrii pcatelor si al tmduirii sufletesti si trupesti4 "$ste 1H

cineva bolnav ntre voiB * c#eme preotii ,isericii si s se roage pentru el, ungndu l cu untdelemn, n numele Domnului4 Ci rugciunea credintei va mntui pe cel bolnav si Domnul l va ridica, si de va fi fcut pcate se vor ierta lui4 7rturisiti v deci unul altuia pcatele si v rugati unul pentru altul, ca s v vindecati, c mult poate rugciunea struitoare a dreptului4" (&acov 841D 1>) Dac nu totdeauna omul se vindec trupeste, aceasta se datoreaz fie nevredniciei (necredintei) lui, fie pentru motivul c Dumnezeu are un plan tainic cu el (si aici se vede iconomia lui Dumnezeu care face din suferintele omului un prile2 de pstrare a lui n smerenie), amnndu i vindecarea4 Ericum Dumnezeu nu poate fi fortat de creaturile 1ui s le dea #ar cnd vor ele, ci Dumnezeu, "(are voieste ca toti oamenii s se mntuiasc si la cunostinta adevrului s vin" (1 0imotei .4D), n iubirea *a de oameni, $l stie si #otrste cnd si cum s intervin cu #arul *u n viata omului4 Pocinta, ca stare de strpungere a inimii pentru pcatele fcute, este prima conditie esential pentru mntuire si pentru vindecare4 $a purific de pcatele trecute dar si ntreste pe om n lupta cu ele si cu urmrile lor4 Pocinta pentru om, att ca *fnt 0ain ct si ca stare luntric ("fericita ntristare"), este o conlucrare cu Du#ului *fnt al lui Dumnezeu, ea nu se atinge doar printr un efort uman, si de aceea nu poate fi trit n afara credintei si a ,isericii Ertodo+e4 (ea dinti treapt a vietii crestine este cu adevrat recunoasterea pcatelor si a micimii proprii n fata sfinteniei si iubirii lui Dumnezeu4 Pocinta aduce sufletul la smerenie, iar aceasta sparge mpietrirea inimii omului fcnd o receptiv #arului dumnezeiesc4 (ci "Dumnezeu celor mndri le st mpotriv, iar celor smeriti le d #ar" (&acov D4>)4 Pocinta (smerenia) este, deci, indispensabil vindecrii si nu poate fi atins n afara ,isericii4 @u poate fi de la Dumnezeu o vindecare deplin care nu vine din si nu duce la smerenie, care nu vine prin &erar#ia sacramental a ,isericii si care nu duce la ntrirea ,isericii4 @umai prin &erar#ia ,isericii, 7ntuitorul &isus Hristos d iertarea si tmduirea de pcate4 -ns e+ist si o fals smerenie, o form de nselare satanic mai fin, care este prezent n toti impostorii4 3cestia spun c au primit de la Dumnezeu darul vindecrilor, trimitndu si clientii (atentie6) c#iar si la ,iseric, "la *povedanie si la -mprtsanie", pclindu i pe oameni c ei ar fi cu ,iserica, dar nu si cer deloc acreditarea ,isericii (pentru c nici n o pot primi ct vreme sustin ideologii contrare ortodo+iei, ca n cazul radiesteziei " de e+emplu) ci si fac singuri reclam prin ziare, reviste (precumA Paranormal, 'ormula 3s, 7agazin, Dracula, etc4) crti, afise si c#iar prin televiziune4 :bdarea necazurilor si rugciunea sunt alte conditii necesare mntuirii si vindecrii4 *copul credintei crestine si al ,isericii nu este vindecarea de boala trupului si evitarea suferintei, ci unirea cu Dumnezeu4 (urtirea de bolile trupului vine n urma realizrii unirii prin #ar cu Dumnezeu, ca un dar de la Dumnezeu4 Dumnezeu #otrste cnd si cum ne vindec de suferintele trupului, ns $l cere de la noi dorinta de a fi cu $l, iubirea noastr pentru $l4 Deseori, prin ncercrile suferintei, Dumnezeu ne mustr pentru pcatele trecute, dar ne si ncearc dorul nostru dup $l4 :bdarea necazurilor ne devine astfel o scar ctre cer, o treapt a nevointei noastre ascetice4 &ar cluza permanent a vietii noastre crestine (ascetice si mistice) este rugciunea4 Prin rugciune omul se uneste tainic (iubitor si ntelegtor) cu Dumnezeu, prin rugciune omul se descoper pe sine smerit, avnd nde2dea doar n Dumnezeu (si nu n puterile lui)4 Prin rugciune omul se pregteste de ntlnirea cu 7ntuitorul Hristos cea prin *fintele 0aine, dar tot prin rugciune o si continu4 :ugciunea si rbdarea necazurilor sunt cea mai comun cale de apropiere de Dumnezeu4 -ns rugciunea n comun a crestinilor dreptmritori este mai bineplcut Domnului, cci ea este smnta si rodul iubirii dintre oameni4 :ugciunea comunitar este condus de un trimis al lui Dumnezeu, de un om sfintit de $l, ca s stimuleze iubirea ntre oameni si cea dintre oameni si Dumnezeu4 Preotul are si aceast #arism si misiune n ,iseric4 De aceea prin prezenta si prin lucrarea sa preotul este un organ al #arului divin4 "1uati, fratilor, pild de suferint si de ndelung rbdare pe proorocii care au grit n numele Domnului4 &at, noi fericim pe cei ce au rbdatA ati auzit de rbdarea lui &ov si ati vzut sfrsitul #rzit lui de DomnulF c mult milostiv este Domnul si ndurtor4 &ar nainte de toate, fratii mei, s nu v 2urati nici pe cer, nici pe pmnt, nici cu orice alt 2urmnt, ci s v fie vou ce este da, da, si ce este nu, nu, ca s nu cdeti sub 2udecat4 $ste vreunul dintre voi n suferintB * se roage4 $ste cineva cu inim bunB * cnte psalmi4 $ste cineva bolnav ntre voiB * c#eme preotii ,isericii si s se roage pentru el, ungndu l cu untdelemn, n numele Domnului4 Ci rugciunea credintei va mntui pe cel bolnav si Domnul l va ridica, si de va fi fcut pcate se vor ierta lui4" (&acov 841H 18) -nainte de toate, trebuie spus c nu preotul vindec, nici rugciunea lui nu are efect asupra bolnavului "e+ opera operato" (automat, magic, ca si cum cuvintele rostite de preot ar declansa un efect sigur), ci Dumnezeu este (el ce vindec, Dumnezeu ascult rugciunea si alege pe cine s l vindece, cnd si cum4 De aceea este necesar o colaborare iubitoare ntre preot si credincios, si ntre ei si Dumnezeu4 3bia cnd aceast unire iubitoare n Hristos e+ist, abia atunci Dumnezeu rspunde la rugciunea lor comun, revrsnd mila *a4 3bia acum se mplineste cuvntul 7ntuitoruluiA "dac 11

doi dintre voi se vor nvoi pe pmnt n privinta unui lucru pe care l vor cere, se va da lor de ctre 0atl 7eu, (are este n ceruri4 ( unde sunt doi sau trei, adunati n numele 7eu, acolo sunt si $u n mi2locul lor4" (7atei 1941; .H) Unde nu este iubire n Hristos ntre oameni, ci interese mesc#ine (n partea "vindectorului") si disperarea necredintei (n partea bolnavului), este limpede c nu este Hristos de fat, este limpede c acea terapie nu este de la Dumnezeu4 Priveg#erea (trezvia, atentia) si faptele bune sunt nc dou conditii ale vindecrii depline n ,iseric4 :zboiul nevzut pe care ni l aduce vr2masul diavol tuturor oamenilor nu este asa usor pe ct ar crede ma2oritatea oamenilorF 7ntuitorul ne ndeamnA "Priveg#eati si v rugati, ca s nu intrati n ispit4 (ci du#ul este osrduitor, dar trupul este neputincios" (7atei .>4D1), iar *fntul 3postol Petru ne spuneA "'iti tre2i, priveg#eati4 Potrivnicul vostru, diavolul, umbl, rcnind ca un leu, cutnd pe cine s ng#it" (1 Petru 849)4 $ste un rzboi continuu, este o lupt nencetat la nivelul gndurilor si senzatiilor4 Diavolul este e+pert si mbtrnit (mii de ani) n viclenie si nu se d btut dup ce este respinsF ba nc si pregteste alte si alte metode (semne mari si c#iar minuni), "ca s amgeasc, de va fi cu putint, si pe cei alesi" (7atei .D4.D)4 Paza mintii si a simturilor singuri n o putem dobndi niciodat4 $a vine prin #arul lui Dumnezeu si cere din partea noastr smerenie, ascez, desptimire, rugciune cLt mai nentrerupt, unirea cu 7ntuitorul Hristos prin *fintele 0aine si rnduieli ale ,isericii4 Priveg#ind cu mintea, omul poate discerne atacul viclean al diavolului nc de atunci cnd i se strecoar precum un sarpe printre propriile gnduri, si imediat poate s l resping4 Priveg#ind cu mintea, omul poate simti imediat n "doctrina terapeutic" o minciun flagrant, o rstlmcire a 3devrului crestin, sau o mascat abatere eretic plin de otrav pentru suflet4 0oti trebuie s priveg#em, rugndu ne, toti trebuie s fim atenti la viclesugurile vr2masului ucigas de oameni, cci pierzndu ne o clipit atentia ne putem pierde c#iar mntuirea4 "@u este de mirare, deoarece nsusi satana se preface n nger al luminii" (. (orinteni 1141D)4 Priveg#erea si faptele bune ne dau o e+perient prin care putem cerne (n sita dreptei credinte) si discerne faptele si intentiile altora4 Pentru c multi, desi fac fapte aparent bune, sunt strini de Du#ul bunttii, smereniei si iubirii dumnezeiesti4 -nsusi Domnul Hristos ne a atentionatA "dup roadele lor i veti cunoaste4 @u oricine -mi ziceA Doamne, Doamne, va intra n mprtia cerurilor, ci cel ce face voia 0atlui 7eu (elui din ceruri4 7ulti -mi vor zice n ziua aceeaA Doamne, Doamne, au nu n numele 0u am proorocit si nu n numele 0u am scos demoni si nu n numele 0u minuni multe am fcutB Ci atunci voi mrturisi lorA @iciodat nu v am cunoscut pe voi4 Deprtati v de la 7ine cei ce lucrati frdelegea4" (7atei <4.H .5) " 3tentie 6 ,nselciunea demonic (a o cauz si ca o consecint clar a decderii morale si spirituale a "omului modern" ngmfat n propria i suficient ce nu mai las loc lui Dumnezeu, boala aproape molipsitoare a societtii secularizate de astzi este, precum bine se vede, individualismul (egoismul, iubirea de sine)4 Emul individualist, treptat, poate a2unge s fie posedat total de du#ul diavolului si uneori c#iar fr s si dea seama4 Ucenicii (si proorocii) diavolului sunt, deci, oamenii care l urmeaz pe diavol n viata lor, copiind de la nceptorul ruttii si al #ulei mndria si nc#ipuirea de sine, mbolnvindu se sufleteste tot mai mult si mbolnvindu i si pe altii4 Eri neopgnismul si autolatria omului contemporan sunt plgi nevindecabile fr smerenia crestin si fr #arul lui Dumnezeu4 &at cum descrie *fntul 3postol Pavel starea de boal du#ovniceasc a vremurilor noastreA "-n zilele din urm, vor veni vremuri greleF c vor fi oameni iubitori de sine, iubitori de arginti, ludrosi, trufasi, #ulitori, neasculttori de printi, nemultumitori, fr cucernicie, lipsiti de dragoste, nenduplecati, clevetitori, nenfrnati, cruzi, neiubitori de bine, trdtori, necuviinciosi, ngmfati, iubitori de desftri mai mult dect iubitori de Dumnezeu, avnd nftisarea adevratei credinte, dar tgduind puterea ei4 Deprteaz te si de acestia4" (. 0imotei 541 8) *upus la un flu+ divers de informatii, omul contemporan nu mai stie s aleag binele de ru, adevrul de minciun, esentialul de neesential, deseori fiindu i prezentate rsturnat realittile si valorile4 3stfel, n aceast confuzie informational, discernmntul i se alieneaz tot mai mult, imprimndu i omului n suflet o pecete ptimas care i afecteaz serios viata ntreag4 3sa c omul contemporan uit de Dumnezeu (el =iu, si si face dumnezei dup c#ipul lui4 :eligia si morala crestin sunt e+ilate ntr o periferie a e+istentei si sunt c#iar nlocuite cu noi "ci spirituale" de tip demonic4 3sta este, de fapt, strategia diavoluluiA s strice si s rstoarne ierar#ia valorilor n mintea omului, asa nct omul s se rtceasc complet n confuzia strnit de diavol, s nu mai poat distinge spiritualitatea autentic ((alea " Hristos) n labirintul de spiritisme ieftine4 De aceea, ne 1.

trebuie o temeinic pregtire ascetic, dogmatic si mistic, n linia *fintilor Printi, pentru a scpa din plasa "religiei viitorului" ("spiritualitatea demonic" @eG 3ge, cu totul opus fat de cea ortodo+)4 "Du#ul grieste lmurit c, n vremurile cele de apoi, unii se vor deprta de la credint, lund aminte la du#urile cele nseltoare si la nvtturile demonilor, prin ftrnicia unor mincinosi, care sunt nfierati n cugetul lor4 3cestia opresc de la cstorie si de la unele bucate, pe care Dumnezeu le a fcut, spre gustare cu multumire, pentru cei credinciosi si pentru cei ce au cunoscut adevrul, pentru c orice fptur a lui Dumnezeu este bun si nimic nu este de lepdat, dac se ia cu multumireF cci se sfinteste prin cuvntul lui Dumnezeu si prin rugciune4"(1 0imotei D41 8) 3proape toate formele de "medicin complementar" aduc n doctrina lor erezii contrare 3devrului crestin trit si mrturisit de ,iseric, precumA antropocentrismul, pree+istenta sufletului, rencarnarea lui, predestinatia lui astral, dualismul, e+istenta unor "energii" (!in si !ang) necunoscute si nerecunoscute de nici un *fnt Printe al ,isericii, nici de vreun cinstit om de stiint, alienarea constiintei morale a omului, relativizarea valorilor infinite ale omului si a liberttii lui, impersonalizarea #arului divin si c#iar a lui Dumnezeu, promovarea "iluminatilor" pgni s4a44 *unt unii "terapeuti" care apeleaz si la remedii naturale (acceptate de ,iseric) si la ntortoc#eate e+plicatii stiintifice, dar, ce este foarte grav, introduc si rstlmciri ale remediilor supranaturale (*fintele 0aine) din ,iseric4 Prezentarea acestora ca simple metode mecanice si magice de vindecare duce mai nti la pierderea sensului autentic al tririi comuniunii crestine, apoi la diluarea valorilor Ertodo+iei n masa relativist a unor practici eterodo+e4 Promotorii unor asemenea "sacroterapii" sunt certati cu nvttura si legea bisericeasc, nefiind sub ascultarea si binecuvntarea nici unui $piscop al ,isericii, si prezentnd n multe puncte esentiale ale doctrinei grave confuzii dogmatice, iar n viata lor du#ovniceasc avnd serioase carente morale si mistice (unele c#iar psi#o patologice)4 -n general, impostorii se declar profund religiosi, ntruct merg pe la mnstiri, pe la du#ovnici renumiti de la care fur cte o binecuvntare "ca s poat face oamenilor ct mai mult bine" (zic ei), dar nu le spun (du#ovnicilor) prin ce metode4 Unii se pozeaz ca mari crestini, tiprind crti ortodo+e (cu note si interpretri personale de a dreptul eretice) si instalndu se n biserici fie n primul rnd, fie pe lng sfintele moaste, artnd c sunt preocupati de rugciunea inimii4 7ndria iradiaz din ei ca dintr un cuptor4 'oarte multi au primit investirea cu aceste puteri de vindecare (atentie6) n vis sau n trans, prin glasuri sau prin artri de "ngeri", de psri, de lumini colorate sau de flcri, etc4 3cestia ascult numai de ce le zice "du#ul" prin vedenie, manifestnd neascultare si ostilitate (c#iar declarat) fat de &erar#ia sacramental a ,isericii4 (#iar si unii mona#i si c#iar clerici pot cdea n aceast nselare demonic, inventnd teorii si practici noi, neortodo+e, promovndu le printre adepti si crend dezbinare ntre crestini (vezi cazurile =ladimiresti, @oul &erusalim Pucioasa, =isarionistii)4 'aptul c ies din 0raditia si cumintenia Ertodo+iei, din buna rnduial si ascultare ierar#ic ntemeiat de 7ntuitorul Hristos n ,iseric, i demasc decisiv ca pe niste falsi prooroci4 De unde se vede c nu Du#ul dragostei, al unittii si al pcii din ,iserica lui Hristos i a2ut pe ei, ci tocmai du#urile ntunericului care nu suport pocinta (smerenia) si ascultarea n Hristos4 =r2masul diavol, n rai nti a #ipnotizat o pe $va, apoi a sugestionat o (negndu i cuvntul lui Dumnezeu), stimulndu i imaginatia (c va fi ca Dumnezeu, dar fr Dumnezeu (el =iu)4 (u aceste mi2loace, diavolul a fcut si face victime printre oameni mereu4 -ns toti proorocii diavolului, oamenii ce i slu2esc lui cu acelasi scop ca si el (pierzarea oamenilor), folosesc aceleasi metode ca si el4 Hipnoza rezid ntr un "2oc de scen" si are ca scop adormirea (sau aburirea) mintii folosind anumite miscri, gesturi, cuvinte si muzic (si c#iar droguri sau alte substante) impresionante (unele sunt invocri satanice clare) care s i fure atentia omului din realitate ntr o lume virtual fals, si s i induc omului o stare de somn (al ratiunii) receptiv influentelor demonice (de e+empluA unele vr2itoare, mbrcate ntr un anumit fel, folosesc crtile de 2oc ca s l atrag pe om cu mintea ntr un spatiu de gnduri irealF sauA ocultistii cu iz asiatic te iau cu termeni n sanscrit ca s ti devieze atentia si s ti inoculeze ideea c ei sunt niste "superiori" de care trebuie s asculti)4 (u alte cuvinte #ipnoza este una din metodele de "splare a creierului", si de pregtire a lui pentru implantul gndurilor si du#urilor demonice4 @edesprtit de ea este sugestia, care nseamn lansarea de idei prin cuvinte si gesturi "atrgtoare", idei care se nfig n mintea omului si pot rmne uneori foarte mult timp4 Emul slbit cu gndul (#ipnotizat, cu constienta adormit dar cu mintea aflat ntr o stare de mare receptivitate la nivelul subconstientului) preia usor aceste sugestii din afar, le pstreaz n sine auto alimentndu leF acum ele i devin autosugestii, apoi treptat a2ung obsesii, genernd angoase interioare si c#iar psi#oze4 Diavolul si d tot concursul ca omul s si 15

aminteasc ce i a zis "proorocul mincinos", aducndu i mereu n gnd sugestiile necurate pe care i le a sgetat acela4 Din aceast pricin "de ce ti e fric, de aia nu scapi"4 -n imaginatia (pe care *fintii Printi au numit o puntea dracilor) mult deczut sub povara patimilor si a educatiei imorale a omului de astzi, diavolul creeaz apoi iluzia (nlucirea) unei alte realitti, si l ispiteste pe om s o accepte ca adevrat4 &maginatia pervertit prin pcate pstreaz si amplific astfel sugestiile si inductiile de tip demonic, relativiznd obiectivitatea absolut a 3devrului crestin, si amestecnd valorile autentice ale dreptei credintei crestine cu alte "valori" total anticrestine4 -n gndirea omului ptimas apare ideea c "toate sunt relative si subiective", deci n ar mai fi nimic absolut si obiectivF astfel, perceptia 3devrului, care este (uvntul lui Dumnezeu, este amestecat printre nlucirile minciunilor demonice, iar binele si rul si pierd consistenta lor absolut si ontologic personal, sunt rsturnate si amestecate ntre ele4 (ea mai mare viclenie a diavolului este s i fac pe oameni s cread c el (diavolul) nu e+ist ca fiint personal, si deci oamenii s nu se anga2eze n lupt contra lui, creznd c "cel ru" este ceva impersonal, c#iar ceva necesar4 7ulti oameni, c#iar si printre crestinii ortodocsi, au aceast idee, si datorit acestei viclenii demonice strecurate n conceptia lor cad foarte usor n mre2ele proorocilor satanei4 Performantele impostorilor stau, deci, nu att n miestria lor ct n ignoranta si n credulitatea victimelor lor4 1a "reusita" unei sedinte de terapie (de fapt, de orice "consiliere") ocultist, diavolul are o tripl victorieA pe de o parte, impostorul rmne n nselarea sa (diavolul confirmndu i metoda nc o dat), pe de alt parte victima cade si ea n nselare, si pe de alta multi altii care vd "reusita" sunt atrasi s ncerce si ei metoda ocultist4 3ceasta si este voia diavolului, ca s fie nselati ct mai multi oameni4 "&ar oamenii ri si amgitori vor merge spre tot mai ru, rtcind pe altii si rtciti fiind ei nsisi4 (. 0imotei 5415) De aceea pe acesti prooroci mincinosi diavolul i a2ut din plin, mimnd deseori vindecri, si intervenind la nivel fizic c#iar cu "semne si minuni", cu senzatii de cald M rece, fortnd libertatea omului s i accepte si s i recunoasc c ar fi de la Dumnezeu4 -n "terapiile complementare", unii pot proba o real mbunttire a strii de boal datorit remediilor naturale amestecate printre practicile oculte (si nicidecum "paselor energetice"), dar diavolul, care le a si inspirat, intervine nevzut si el cu mult aplomb, nu vindecnd boala, ci camuflnd senzatiile de durere mrind presiunea sugestiei (c gata, s a vindecat boala) n imaginatia omului4 Diavolul stie s nluceasc artri si senzatii, dar nu poate restaura firea bolnav a omuluiF cci cum ar vindeca el pe om, pe care l urste de moarteB Dac diavolul l a scos pe om din rai dorindu i moartea, oare poate s l a2ute cu cevaB *au doar mimeaz binele ca s l nsele nc o datB ,a nc foarte des demonii intervin c#iar si fizic n trupul omului, pe fondul totalei posedri demonice a sufletului lui bolnav, #ipnotizat si sugestionat continuu4 3sa omul cade n nc#ipuire si n mndrie (tot mai mare), negli2ndu si pe mai departe datoriile sale de crestin, iar diavolul l duce pe om pe toate "cile" numai pe calea pocintei nu4 Dup o vreme, cnd #arul lui Dumnezeu l cerceteaz pe om, diavolul se retrage din imaginatia omului, boala si durerea revenindu i acestuia n toat amploareaF abia a2unsi aici unii se dezmeticesc din rtcirea lor (Dumnezeu c#emndu i prin aceast suferint spre pocint si spre ,iseric)F ns altii cad n necredint si deznde2de (spre bucuria diavolului), refuznd pe mai departe a2utorul 7ntuitorului Hristos prin ,iseric, ndrcindu se treptat (atentie6) si rmnnd c#iar cu sec#ele psi#o patologice uneori toat viata4 3lteori, cnd boala este cauzat de prezenta unui du# necurat, n timpul sedintei paramedicale cu a sa viclenie caracteristic du#ul ru se d un timp la o parte, iarsi nselndu i si pe vindector si pe pacient4 Dumnezeu totusi ngduie aceste ispitiri omului ntruct i prote2eaz libertatea si i respect voia acestuia4 "(a martori naintea voastr iau astzi cerul si pmntulA viat si moarte v am pus eu astzi nainte, si binecuvntare si blestem4 3lege viata ca s triesti tu si urmasii ti4" (Deuteronom 5H41;) Hipnoza este clar un procedeu ocult, satanic, neacceptat de ,iserica Ertodo+4 * e+plicm un cazA un om neinstruit 34 asupra cruia s a efectuat o sedint de #ipnoz, a intrat n trans si a nceput s vorbeasc n englez (el nenvtnd o la scoal) zicnd cA "ntr o viat anterioar am trit n 3nglia, n satul N4F m numeam O4, printii mei erau J4, fratii erau 04, locuiam ntr o cas lng rul U4, la poart aveam un copac mare444" si alte detalii de viat adevrate pentru O4 ce pot fi probate c#iar istoric4 -ntruct Ertodo+ia combate rencarnarea ca pe o erezie total neacceptabil, reiese de aici c du#urile care intervin n e+perientele de #ipnoz nu sunt de partea 7ntuitorului Hristos4 3poi, diavolul (sau c#iar mai multi diavoli) care l a(u) ispitit pe O4 n sedinta de #ipnoz l a luat n posesie pe 34 si a grit prin el unele lucruri adevrate despre O4 ca s nsele pe oameni, "mrturisind" despre rencarnare4 $+plicitarea bolilor trupului pe baza filosofiilor orientale, ca fiind cauzate de "dezec#ilibre si gtuiri ale 1D

energiilor !in si !ang", sau pe baza speculatiilor radiesteziste ca fiind produsul influentei unor "interferente malefice de energii cosmice si telurice", nu are nimic comun cu 3devrul, deoarece omul nu este la discretia energiilor cosmice impersonale care i strivesc e+istenta, ci este persoan, infinit superior lumii nerationale4 3 sustine predestinatia este o grav erezie ntruct l face pe om inferior lumii impersonale care i ani#ileaz orice tendint de libertate4 Emul este zidit de Dumnezeu (el personal si iubitor de oameni4 ,olile ne vin cu voia si cu stirea lui Dumnezeu (are ni le ngduie spre mntuirea noastr, si deci si vindecarea noastr se face tot cu voia si cu stirea 1ui4 Erice tentativ de vindecare fr dialog cu Dumnezeu n Hristos este un furt, o minciun, o fals vindecare4 0rebuie constientizat n primul rnd relatia de iubire cu 7ntuitorul Hristos, 3devratul si Unicul Doctor si 0mduitor, si de unire cu ,iserica 1ui4 E femeie, vr2itoare, a fost arestat de politie, pe motivul nselciunii (cazul a fost dat si la 0=:1)4 -ntrebat cum a reusit s pcleasc attia oameni cu sume mari de bani, ea a recunoscutA "Pi dac e prosti si crede ce le zic 6"4 @oi ne punem o ntrebareA de ce oamenii sunt att de usor de pclitB Ci ne rspundem singuriA pentru c oamenii nu 1 mai caut pe Dumnezeu " Dttorul -ntelepciunii si se complac n superficialitatea pcatelor4 Eamenii au pierdut simtul si educatia comuniunii crestine, si nu mai triesc deplin 3devrul si =iata ,isericii, nu mai percep corect ntelesurile dreptei credinte, si deci i tgduiesc puterea4 (restinii ortodocsi nsisi nu mai triesc crestineste, nu mai cunosc adevrurile credintei sntoase4 (e s mai zicem de eretici, sau de pgnii nc#intori la idoliB Pe bun dreptate, ne ntrebm si noiA "Dar 'iul Emului, cnd va veni, va gsi, oare, credint pe pmntB" (1uca 1949)4 ,nc(eiere si ndemn -n occident procesul galopant de dizolvare a valorilor Ertodo+iei crestine n sincretismul @eG 3ge este pornit de peste DH de ani, iar la noi n tar de aproape 1H ani4 Dac vom merge n ritmul acesta, viitorul neamului romnesc nu ni se arat deloc mai bun sau mai luminos, ntruct va fi iminent pericolul degradrii si al dezbinrii noastre religioase si morale4 (ci si prin "terapiile complementare", ancorate bine n @eG 3ge, diavolul ncearc s fure 3devrul crestin din mintile oamenilor si s fac accesibile omului modern initieri satanice, c#iar fr ca omul s vrea sau s stie (manipularea se face insistent prin mass media), si prin ele s i impun un mod de viat anti#ristic4 0rim vremuri foarte tulburi astzi, cci diavolul stie c mai are putin vreme si caut s nsele ct mai multi oameni prin tot mai subtile viclesuguri4 @oi, crestinii ortodocsi, care am primit #arul dumnezeiesc si l primim nencetat n ,iserica dreptmritoare a lui Hristos, prin *fintele 0aine, asa cum l au primit toti *fintii, nu trebuie s cutm "semne si minuni" e+terioare, care pot fi usor simulate de du#urile rele, "ci tinnd adevrul, n iubire, s crestem ntru toate pentru $l, (are este capul " Hristos" ($feseni D418)4 * nu iesim din #otarele Printilor nostri, din cumintenia Ertodo+iei n care milioane de *finti au primit fgduintele mntuirii lui Dumnezeu, ci, "avnd deci aceste fgduinte, iubitilor, s ne curtim pe noi de toat ntinarea trupului si a du#ului, desvrsind sfintenia n frica lui Dumnezeu4" (. (orinteni <41)4

Pentru o mai bun documentare puteti citi 14 *fntul &gnatie ,riancianinov " Despre nselare, *c#itul romnesc 1acu, *fntul 7unte 3t#os, 1;;; .4 &eromona# *erafim :ose " Ertodo+ia si religia viitorului, $ditura (artea 7oldovei, (#isinu, 1;;8 54 Printele :odion " Eameni si demoni, $ditura *c#imbarea la 'at, 1;;; D4 7itropolitul Hierot#eos =lac#os " Psi#oterapia ortodo+, $ditura -nvierea, 0imisoara, 1;;; 84 Pean (laude 1arc#et " 0eologia bolii, $ditura Eastea Domnului, *ibiu, 1;;< >4 Diacon Petre &4 David " &nvazia sectelor, $ditura (rist, ,ucuresti, 1;;<

18

-./01-0 YO23-.4
de mona( *la%ian Creast

(#iar dup revolutia din decembrie 1;9; si instaurarea liberttilor democratice si spirituale, s a nceput n tara noastr o ofensiv concertat din partea neortodocsilor mpotriva ,isericii, a clerului si a credinciosilor4 3ctionLnd lucid si calculat, s au a+at pe propagand, iesind n fat cu citate scripturistice, cu reviste si crti impecabile ce propovduiau o facil eliberare spiritual, astfel prinzLnd n plas o serie de credinciosi mai putin informati, oameni superstitiosi sau dornici de a dobLndi repede si usor puteri supranaturale4 ?imnastica atractiv ca si regimurile vegetariene au dat o not de ascez si desptimire, o tent mai mistic principiilor doctrinare mai greu de nteles4 * a speculat si faptul c ierar#ii ,isericii Ertodo+e :omLne tocmai ncepuser s se dezmorteasc si s si dea seama de rolul ce l au avut pLn atunci, dar si de acum ncolo n mLntuirea neamului romLnesc4 Pus n fat cu filosofiile orientale, apologetica teologilor s a retras n defensiv, doar observLnd si speculLnd smintelile acestor maestri !og#ini, care nu s au sfiit s si dea arama pe fat4 Dar strigtul de avertizare a venit prea tLrziu4 De2a se formase un curent !oga ce prinsese n mediile universitare, la tinerii dornici de afirmare spiritual, n mediile aristocrate unde principiile orientale aduceau un suflu nou mintilor snoabe si n masele defavorizate, dornice de iesire din srcie si necazuri4 (ei mai n vLrst veniser cu probleme de sntate, altii cu diferite refulri sau comple+e de inferioritate, sau pur si simplu din curiozitate4 0oti erau mLnati spre integrarea n absolut, spre dizolvarea nirvanic, contrar strii de sfintenie din Ertodo+ie4 E privire aruncat n ultimii zece ani de istorie social ne ngrozeste4 3proape nu e+ist spital de psi#iatrie care s nu fi avut cazuri de dereglri mentale si tulburri sufletesti ale oamenilor ce avuseser de a face cu !oga4 Desi manifestrile erau diferite, toti trecuser prin studii de "vid interior", de depersonalizare si aplatizare a vointei ce i transformaser n niste zombi apatici, n momLi docile si supuse numai cerintelor maestrului4 Dese au fost cazurile de destrmare familial, de retragere din social si de circumscriere unor reguli anticrestine4 7ult propovduita credint n rencarnare, a ntruprilor succesive pLn la eliberarea de %arma, taie rdcinile istorice nationale, induce indiferenta fat de lume, atac frontal dogmele si (redinta Ertodo+4 Erice eveniment e privit ca implacabil si iremediabil, totul e ma!a, totul e trector4 7icrobul rencarnrii nimiceste e+istenta, singularizeaz omul, l transform din persoan comunitar n ins egocentric si idolatru4 7ortific viata, o nc#ide ntr un c#in perpetuu, fr cruce, fr nviere4 'ilozofiile orientale altereaz conceptiile crestine familiale, priveste femeia primitiv si blasfemiator, propag un spiritualism fr suflet, o virtute fr datorie, o moral fr Dumnezeu4 3parentele similitudini cu mona#ismul ortodo+ sunt clar ireductibile comparLnd numai cultura moral, viata de obste, scopul ascezei si efectele rugciunii4 Ooga e steril n viata practic pentru c si sterilizeaz adeptii4 @u mai esti romLn, nu mai esti ortodo+, nu te mai numesti printe sau fiu, esti un nimic, un diluat n constiint, un dizolvat n universalitate4 Din mrturiile unor fosti !og#ini ce au trecut la Ertodo+ie, se remarc prezenta unei tactici bine puse la punct, a unor scenarii studiate dup care trebuie s decurg evolutia mental si spiritual a unui nceptor n domeniu4 &ndiferent de denumirea practicilor orientaleA sa#ad2a !oga, #at#a !oga, tantra !oga, la!a !oga, ba#ti !oga, zen, dianetic, Qi Qong, vindecare bioenergetic, vorbire cu supra eul, meditatie pozitiv, toate aveau acelasi tipic4 1a nceput se inoculeaz ideea unei depline libertti n practic, care treptat este nlocuit cu restrictiile unor dezvluiri secrete (de e+emplu noi centri energetici principali si secundari), ale unor reguli ce trebuiau acceptate pentru bunul mers al lucrurilor (se ascult si se e+ecut numai ce spune instructorul), a unor materiale ce nu trebuiau multiplicate sau transmise, te#nici de meditatie "mai intiatice si mai tainice"(mantrele)4 0oate acestea apreau gradat, asa ncLt practicantul a2unge s nu mai poat vorbi despre ceea ce face decLt cu colegii de la club4 (uriozittile deveneau inoportune, ntrebrile mai deran2ante primeau rspunsuri rstlmcite sau prea elevate, punLndu te n situatii penibile ce ti retezau simtul obiectiv4 Primele sedinte de meditatie erau nsotite de stri euforice neobisnuite, nemaintLlnite, pacificatoare4 *i 1>

erai cuprins de o dragoste netrmurit pentru cei din 2ur, dar mai ales pentru instructor4 $l, marele guru, devenea centrul e+istentei tale, pentru c el ti urmrea ndeaproape evolutia spiritual, el ti recomanda noile te#nici de lucru, noi regimuri dietetice, restrictii la unele lucruri ncon2urtoare ce te ar putea ndeprta de drumul pe care mergi4 :apoartele cu ,iserica erau la nceput tangentiale, recomandate c#iar de unii maestri, dar tulburrile ce inevitabil apreau erau apoi eliminate printr o dedicatie din ce n ce mai total doctrinei si practicrii !oga4 Dup ce practicantul s a obisnuit oarecum cu ciudteniile vzute, era pregtit pentru a accede la "nivele spirituale superioare", de a intra cu totul si desvLrsit n ritmul impus, din plcere si dorint de afirmare4 $goul crestea pe msur ce apreau si unele rezultate4 @u se pot contesta unele capacitti paranormale ale !og#inilor, dar privite prin adevrul credintei ortodo+e, acestea nu erau decLt posedri de energii demonice, cu a2utorul crora ti lrgeai sfera cunoasterii luciferice4 &ntrai ntr o alt lume, a iluziilor desarte, a luminilor drcesti4 -ncep s apar viziuni e+tatice, decorporalizri, tendinte de levitatie, citirea si transmiterea gLndurilor, "programarea" viitorului, inducerea unor stri de trans prelungite4 Practicantul este convins c are niste puteri si c le poate folosi4 ,inenteles, sensul manifestrilor e pozitiv, a+ate pe facerea de bine, dar se alunec usor n magie, samanism, vr2itorie4 Oog#inul se eri2eaz n protector mondial, n lupttor mpotriva fortelor rului, totul spre a i forma constiinta unui semi zeu4 Persoana lui &isus Hristos ori este ignorat, ori este substituit unei rencarnri anterioare4 -ncepea procesul de conversie mental, de percepere distorsionat a realittii, de nebunie4 De2a crizele ce atingeau patologicul erau considerate ca o parte din practica te#nicilor de dezengramare dianetic4 (itind mrturiile unor participanti la aceste scene aveai impresia unei adunturi de sceleratiA "care mai de care se tvlea cuprins de spasme, atunci cLnd retria engramele, unii urlau de durere, unii suceau mLinile la altii, n timp ce altii le suceau picioarele pentru a i face s retriasc mai din plin engramele, altii rgeau ca niste animale n2ung#iate, altii, mai linistiti, vorbeau de ti se nfiorau urec#ile, altii rLdeau ca nebunii sau istericii, altii plLngeau n cea mai mare disperare4 1a sfLrsit toti s au linistit, au fcut meditatie, preau linistiti si rela+ati4" Pentru aprofundarea cunostintelor se organizau tabere (os#ramuri) la mare (cu baza la (ostinesti) si la munte ((ea#lu, :aru, s4a4) pentru cei mai silitori4 Practic se puneau n aplicare te#nicile din 0antra Ooga4 @udismul era dezinvolt si se+ul era liber4 Partea mistic acoperea eventualele "pudori" ale unora prin e+plicatii de genulA ec#ilibrarea energiilor !in( ) feminine si !ang(R) masculine, prin cuplarea acestora a2ungLndu se la ec#ilibru4 DesfrLul era mai desvLrsit cu cLt grupul era mai mare, bieti cu fete la grmad, cu consacrare nainte zeului *#iva sau zeitei Salisa si uneori direct profesorului4 *e practicau perversiuni, se fceau filmri si poze4 DesfrLul era mai desvLrsit cu cLt grupul era mai mare, bieti cu fete la grmad, cu consacrare nainte zeului *#iva sau zeitei Salisa si uneori direct profesorului4 *e practicau perversiuni, se fceau filmri si poze4 @u ntLmpltor revistele Ooga abund de pornografiile templelor #induse, pregtind terenul pentru practica de mai tLrziu4 Practicantii acuzau modificri somatice, stri se+uale ciudate si o stare de letargie permanent4 Dispozitiile sufletesti alternau rapidA cLnd se triau stri de iubire, devotiune si e+altare, cLnd dezgust, nervozitate, deznde2de, ce produceau grave dezec#ilibre psi#ice4 $ semn c n interior nc se mai duce o lupt4 E alt oroare practicat frecvent era si urinoterapiaA o pictur sub limb si erai tmduit4 De2a te#nica se lrgise si se adLncise, cu precizri referitoare la recoltarea urinei, modul de administrare si depozitare4 (ea mai apreciat era urina de femeie, recoltat n anumite perioade, ce se procura din belsug si era pus la dispozitie cu mrinimie4 *cLrbosenia era ascuns n spatele retetei de tmduire, a doctrinei si a asigurrilor maestrului4 Ericum, dac toti o practicau convinsi de ceea ce fac, de ce nu ai face o si tuB *ub aspect medical totul nu e decLt o into+icare voit a organismului, ce afecteaz organele interne4 0aberele la munte erau mai mult solitare, de interiorizare, de cutare si dialog cu supra eul4 -n aceste plaiuri se manifestau mai ales viziunile demonice cu revelatii intiatice, descoperirea de lumi noi, necunoscute si de nenteles nc4 0ocmai acest lucru atrgea si captiva4 0e ntorceai plin de energie si de sine pentru a o lua de la capt4 * a remarcat la practicantii ce se pregteau pentru a psi pe cea de a treia treapt de guru, nc#iderea n sine, introvertirea, ce ti ddea un aer misterios, de initiat, nepsarea pentru cei din 2ur care deveniser numai o surs de energie si nimic altceva, manevrarea cu usurint a te#nicilor si c#iar atingerea unor recorduri4 0otul mergea strun, tu erai propriul tu maestru, propriul dumnezeu, mpins nainte de rLvna pentru mai mult, mai 1<

sus, mai bine4 1rgirea n cunoasterea "voii lumii" ti mLngLia egoismul si slava desart4 -ncepusesi de2a s te statornicesti n mLndrie4 1a acest nivel, *piritualitatea Ertodo+ era considerat depsit, fosilizat, fr sens, cci tu triai mai intens si mai puternic decLt *fintii de pLn acum4 $rai un crestin prea evoluat, ncLt nu mai era nevoie de ,iseric, de *fintele 0aine si de citirea *fintei *cripturi, deoarece "te conectai" direct la divin4 Putinele mrturii pe care le avem de la persoanele a2unse n acest stadiu se datoreaz faptului c se psea de2a pe drumul fr ntoarcere, de desvLrsit posedare demonic, de la care doar o minune dumnezeiasc te mai putea ntoarce4 $rai urmrit de mira2ul maestruluiA esti mai mare cu cLt domini mai mult, esti mai puternic cu cLt cunosti mai multe4 (#iar dac pstrai unele aparente fat de ceilalti, n tine Ertodo+ia era defimat, blasfemiat, urLt, fcut ca o ascunztoare a adevrului, o unealt a robirii maselor de ctre preoti4 De aici era plecarea, pe #ulirea credintei ti ridicasesi turnul din care acum priveai ameninttor si sfidtor n 2ur4 Dar vai, cu cLt urci mai sus, cu atLt cderea va fi mai zdrobitoare4 @u mai reusesti s ti dai seama c practici un pseudo crestinism, c totul nu e decLt o viclean imitare a adevrului4 1umina divin si energiile necreate sunt substituite luminilor mintii ntunecate si a energiilor create, demonice4 3ctivitatea n planurile energetice era intens, ncLt te simteai ca un generator suprancrcat4 -ti doreai strlucirea unei faceri de bine, ncLt de aici si pLn la vindecrile bioenergetice nu era decLt un pas4 Primii bioenergeticieni de la noi si au fcut stagiatura la rusi sau la bulgari, ori c#iar n tar alturi de ciudati "#arismatici orientali" de la care au nvtat specularea naivittii oamenilor si racolarea de noi adepti4 -ntr adevr, nu se pot contesta anumite manifestri energetice sau perceptii e+trasenzoriale ale acestora, dar privind ndeaproape pe cei ce au urmat aceste energo terapii s a observat c n ma2oritatea cazurilor boala a recidivat cu o mai mare putere ca la nceputul tratamentului4 @u se reusea mcar o stopare a bolii ci doar o acoperire a acesteia prin diferite practici oculte4 Dar maladia nbusit continua s road si s rbufneasc ntr o form generalizat4 *unt cunoscute cazuri de eliminare a dependentei fat de droguri prin practicarea !oga, de fapt se transla efectul #alucinogen al narcoticelor n strile de depersonalizare meditativ si e+taz nirvanic4 3ltii au reusit s lase butura dar s au apucat, dup ceva timp, de fumat4 *racii, li se sc#imba doar forma de manifestare a bolii, dar patima rmLnea4 3sa cum rul nu poate scoate alt ru, cum ar putea vindeca patimile un om ptimasB (a s nu mai amintim c toate aceste "consultatii" costau ceva bani si relatii4 $ste clar c arsenalul de metode #ipnotice, stri de trans, pase energetice, sugestii si autosugestii, nu pot actiona decLt la un anumit nivel, tocmai n punctul de descentrare somatic si mental uman4 ,oala este mai ntLi sufleteasc si apoi trupeasc, vindecarea sufletului aduce si tmduirea trupului4 &ar pcatul din om nu se poate sterge de ctre alt om ci numai prin Du# *fLnt, dat nou prin *f4 0aine ale ,isericii, prin spovedanie si mprtsanie, iar mai apoi printr o strdanie n pstrarea curteniei si practicarea virtutii4 Er, acesti bioenergeticieni, de o moralitate lamentabil si o gLndire ab2ect erau rupti de ,iseric, de *fintele 0aine4 -naintLnd n intimittile unui maestru !oga, descoperim noi si adLnci forme de ndrcire4 -nc de la nceput se cultivau dialogurile cu supra eul, un fel de nsotitor atotstiitor ce era foarte folositor atLt n viata cotidian, cLt si n cazurile e+treme4 *e cuta o discernere a glasului, cci "puteau apare interferente si mimri de la cel ru"4 PLn la urm !og#inul a2unge s cread si s fac tot ceea ce i dicteaz aceast voce din ce n ce mai imperativ4 "0oat atentia ti era ndreptat ctre supranumitul guru luciferic spre a l venera, a i urma sfaturile, pentru a l diviniza"4 3ici e rtcirea, aici sade nselarea4 $ste cumplit cum diavolul si creeaz armate de zombi comandati doar printr un glas4 (ei ce au reusit s ias de sub aceste influente au reclamat o continu ncercare de posesiune a "supra eului" asupra lor, prin tensiuni si amenintri nfricostoare, de care au scpat doar prin c#emarea numelui Domnului &isus Hristos4 Dar urcusul continu si devine din ce n ce mai ametitor, mai ilogic, mai nebunesc4 Dup o aparent acalmie, lucrurile ncep s capete alt turnur, semnul unei noi sc#imbri4 =isele si revelatiile devin tot mai dese, mai elevate, mai e+altante4 3i impresia c poti coordona totul, poti programa evenimente n viitor, c poti fi o parte a dumnezeirii4 32ungi s cunosti starea de tcere a mintii, te strbat fiori mistici ce transced timpul si spatiul, descoperi o libertate a du#ului, contempli frumusetea vesniciei doar prin ascez nepersonalist si meditatie transcedental4 $+ercitiile de dezengramare si energizare duc la metode puternice de lupt mpotriva "rului", cu rezultate spectaculoase4 32ungi s te crezi un ntelept vLntor de diavoli, un pacificator al lumii, un stLlp al spiritualittii4 (rezi c ai atins perfectiunile curtirii, a dragostei, a ntelepciunii, devii ntruparea 19

dumnezeirii, un nou fiu, un nou Hristos4 7ira2ul e atins, ispita e desvLrsit4 0e constientizezi drept un vLrf de lance ce trebuie s sc#imbe credintele si mentalittile celor din 2ur, prin proclamarea principiilor !og#ine si reclama tririlor personale4 Privind ortodo+ mistica oriental, putem spune c e o practic magic profund ocult ce speculeaz si perverteste efectele sufletesti si trupesti4 7iscarea spre cunoasterea fiintei proprii, a sinelui, e atractia spre nefiinta, spre nimicul dinaintea creatiei, iar tinderea spre autondumnezeire st la baza marii cderi4 ?olirea mental de tot ceea ce e relativ conduce la deraieri psi#ice finalizate n cele mai sinistre forme de nebunie4 32ungi un nebun ce si accept, 2ustific si argumenteaz logic nebunia ca pe ceva sntos, iar pe cei ce nu ti mprtsesc convingerile i osLndesti ca fiind necunosctorii adevratei realitti, "adevratii" nebuni4 Prin aceste forme patologice, diavolul caut s atrag de partea sa vointa omului si capacitatea lui de iubire, pentru a se mLndri naintea lui Dumnezeu cu adoratia dat lui de creatura uman si pentru a prinde sufletul rtcit, a l sc#imonosi si c#inui si aici si dincolo4 *e creeaz o colectivitate posedat de draci, o turm de oameni isterizati, cu manifestri animalice, ce se simt din ce n ce mai nflcrati, mai nfierbLntati, mai liberi4 $ un mira2 al maselor ce constituie delectarea demonic a organizatorilor, care const n pierderea sinelui, lipsa responsabilittii, absenta sentimentului de culpabilitate, participare nemi2locit la puterea divinizat a anonimatului4 Eamenii se las volatilizati de o putere superioar, nemaistiind ce fac, ce spun si ce gLndesc4 1uni de zile numai cu orez si ap, socurile sufletesti produse de ritualurile pgLne, suportate doar din dorinta de a atinge msuri nalte, au omorLt multe trupuri si suflete, au tiat mLntuirea multor oameni4 Un fost maestru Ooga, revenit la Ertodo+ie, mrturiseaA "-n aceast faz, totul devine ultrasecret, orice divulgare fiind considerat ca un sacrilegiu si pedepsit ca atare4 (ei ce urmeaz acestei ci din dorint de eliberare spiritual, de mLntuire, merg n realitate pe niste ci idolatre, iar unirea final e unirea cu diavolul4 Pe tot parcursul acestor practici are loc o ndrcire treptat a individului pLn cLnd, a2ungLnd n etapa final, omul este complet posedat de diavol, a2ungLnd la niste puteri paranormale supranaturale ce impresioneaz si coplesesc pe oamenii simpli4 Pentru ca nselarea s fie complet, diavolul ti insufl o ntelepciune si o fals curtenie sufleteasc care poate induce n eroare orice om neavizat4" *untem creati dup c#ipul si asemnarea lui Dumnezeu, nzestrati cu libertate si viat4 0ocmai aici se afl piatra de poticnire a religiilor orientaleA noi, ortodocsii, mrturisim o 0reime nedesprtit si un ,otez ntru iertarea pcatelor4 @oi nu mai apartinem nou nsine, cci *f4 0ain ne a curtit si a ntiprit pecetea 0reimii n noi, eliberLndu ne de puterea satanei4 -ntreita afundare ne a nnoit, ne a repus n drepturile de fii dup #ar ai lui Dumnezeu, devenind ca niste mici sfinti dornici de sfintenie4 @ici un pcat fcut de om dup ,otez nu mai poate stinge acea licrire de dumnezeire pecetluit n noi, ci doar s o ntunece n umbra patimilor, s ne nrobeasc sufletul si trupul4 Dar Hristos Domnul ne a druit pocinta, fgduinta de a ne asculta strigtul de disperare, tLnguirea sufletului, dorirea liberttii, druirea voii noastre4 3ici e dialogul, de aici ncepe comuniuneaA cLnd se apropie Hristos de noi si ne nviaz, ne nnoieste, ne restaureaz libertatea4 0otul e ptruns de iubirea 0atlui si de pogorLrea curtitoare a *f4 Du#4 (omunicarea sincer ne apropie de comuniunea personal, iar aceasta de cuminecarea treimic4 @u mai sunt singur, izolat, nu mai sunt eu ci noi care strigmA "pLinea noastr cea de o fiint d o nou astzi"4 3ici e diferenta fundamental ntre Ertodo+ie si OogaA noi am fost eliberati odat de Dumnezeu la ,otez, iar de atunci tindem spre o continu nnoire, spre o permanent nviere4 @u suntem mpovrati de legile cosmosului, nu dorim o nirvana impersonal, nu suntem proscrisi la c#in, nu punem te#nica mai presus de pocint4 Domnul &isus a spus si cuvLntul 1ui rmLne adevrat n veciA "'r 7ine nu puteti face nimic" si degeaba satana urlA "(u mine veti putea face totul"4 :mLne vointa omului de a alege mLntuirea sau osLndirea4 Primind *f4 0aine noi primim energiile divine, punem n lucrare libertatea noastr, instaurm dialogul cu Dumnezeu4 @imeni nu ne poate elibera sau mLntui decLt Hristos (el rstignit4 0rind n Hristos l integrm n viata noastr, murim cu $l pentru a nvia mpreun cu $l, (#ipul si (uvLntul dup care am fost creati4 "*i oricine trieste si crede n 7ine nu va muri n veac" (&n4 11, .>) pentru c ne face nemuritori n fata mortii, ne apropie de binecuvLntata -mprtie a 0atlui si a 'iului si a *f4 Du#4 3min4 1;

Ca)uri de posedare demonica

(orim sa tra!em un semnal de alarma asupra principalelor curente ne)&a!e care dupa *evolutie si&au facut loc nestin!herite in societatea romaneasca, si care profitind de le!islatia in!aduitoare si de somnolenta teolo!ilor, au prins radacini adinci in sufletele si mintile oamenilor inselati de dinsii.

Ca)ul 5ucioasa este un e+emplu tipic de erezie neG age, care sub statutul de biserica particulara, intruneste un amalgam de concepte din mai multe religii, straine de du#ul ortodo+, dar care are pretentia de sfintenie, autointitulindu se @oul &erusalim4 3cestia cred ca de acolo va incepe 7intuitorul 2udecata sa asupra lumii si ca romanii sunt poporul ales de catre Dumnezeu, uitind ce spune 7intuitorul "7ergeti in toata lumea si propovaduiti $vang#elia la toata faptura" (7arcu 1>, 18)4 Ca)ul /alentina este e+emplul tipic de sarlatanie du#ovniceasca, ce ofera diagnostice si tratamente de la distanta, viziuni si retete dubioase, care atrag pe cei creduli si necredinciosi in mre2ile vindecarilor demonice si inrobirii du#ovnicesti4 0rebuie amintit ca in afara bisericii ortodo+e lucreaza du#urile inselarii demonice sub forma de energii, entitati, spirite bune, de obicei populatia neinformata inculta cazind cu usurinta victime unor asemenea practici ce se prezinta ca fiind de la Dumnezeu4 *i dupa cum corb la corb nu si scoate oc#ii, iata ce a afirmat =alentina despre !og#inul ,ivolaruA "$ste de a2uns sa l privesti, ca sa ti dai seama de lumina din el" fara comentarii4 6aica 7ofronia ataca credinta dinlauntrul ei, ca una ce face parte din cinul mona#al4 * a facut remarcata prin cartile despre tratamente naturiste si retete culinare4 Problema apare acolo unde se face o referire e+plicita la descintece ce pot inlatura din viata omului toate "facaturile cele rele ale oamenilor rai"4 3tunci ce rost mai au rugaciunea si postul lasate de Hristos, atita timp cit omul se poate des vra2i singur prin niste incantatii mistice imprumutate din arsenalul vra2itorescB 2regorian 8i%olaru este un caz tipic de !og#in a2uns intr o stare avansata de posedare demonica (demonul desfriului) care practica perversiuni se+uale in grup, amintind prin acestea de *odoma si ?omora, cetatile biblice arse de Dumnezeu4 ,a mai mult, urinoterapia si e+tazul urinar spurca trupul uman pe care Dumnezeu l a destinat a fi templu al *fintului Du#4 $ste evident ca practicile si invataturile lui ,ivolaru sunt categoric antievang#elice, anti#ristice4 /asile 0ndru este un amator de rugaciunea inimii care s a abatut de la invataturile filocalice ale *fintilor Parinti cazind inevitabil in inselare4 $vita a si formula concret doctrina religioasa, strecurandu se abil printre paganism si ortodo+ie, dar reducandu le la un fond comun4de "cunoastere universala"4 (ind spui 6ario /asilescu vorbesti de !oga "crestina"4 Hristos nu a vorbit despre meditatie niciodata4 Hristos ne a invatat sa ne rugam, sa ne 2ertfim pentru aproapele, sa fim milostivi si sa implinim poruncile evang#elice4 Ooga are la baza meditatia care este terenul preferat al demonilor4 Prin meditatie omul sta de vorba cu demonii (prin ginduri si imaginatie), pe cind prin rugaciune ne adresam direct lui Hristos444 faceti singuri diferenta4 *fintii Parinti au aratat clar ca orice practici ce vin din afara ortodo+iei sunt inc#inare la idoli, incalcarea primei porunci4 9eologia modernista s a dezvoltat concomitent cu teoriile evolutioniste, fiind imbratisata cu usurinta de pseudo teologi ortodocsi, catolici si protestanti, care neantemeindu si cugetarile pe teologia *fintilor Parinti ortodocsi, teolog#isesc dupa mintea lor slaba fara a practica asceza si rugaciunea potrivit invataturilor filocalice4 3semenea profesorasi doritori de a face cariera nu pot produce decit grave erori teologice si confuzii dogmatice4 7ileniul &&& este renasterea pentru teologia de birou, care se straduie cu deadinsul sa impace politica secularizanta si bolnava mistica occidentala cu 3devarul Hristos, prin reducerea la un minim dogmatic si .H

teologic4 1imba2ul se modifica pe sine, devine tot mai orGellian, mai apropiat de neanteles, de capcanele silogismelor apusene4 5rogramele scolilor :aldorf sunt grefate pe doctrina teosofica, ce are la baza un amestec ciudat de crestinism, religii orientale si samanism4@u va mirati daca copiii ce invata in aceste scoli a2ung sa aiba grave tulburari psi#ice, comportamente tipice pentru demonizati4 0ot ceea ce li se preda in stil occidental nu este decit un curs de indracire, de rupere de ortodo+ie, de sc#imbare a mentalitatii crestine4 ;adieste)ie, acupunctura, bioenergie sunt vec#i practici orientale adaptate la nivel de intelegere european4 0oate au la baza activarea centrilor energetici si conectarea la "energeticul divin", practici ce sunt e+trase din ritualuri pagane orientale4 0otul face pregatirea spre primirea misticii !og#ine cu toate blasfemiile ei4 :elevante sunt numeroasele cazuri de demonizare ale persoanelor care au practicat sau au apelat la aceste surogate spirituale, persoane care si au gasit pina la urma vindecarea la preotii ortodocsi4 2lobali)are si catolicism Pricepind crestinismul ca o noua teocratie politica, asemenea celei a =ec#iului testament, catolicismul roman la activitatea sa unificatoare n a pasit n calitate de ,iserica, ci n calitate de stat, de imperiu puternic, care ar fi avind dreptul sa ng#ita toate popoarele si statele4 @u e+ista viclenie a vremii mpotriva careia ,iserica Ertodo+a sa nu aiba leacA se ridica mpotriva celorlalte "biserici" prin unicitate, se nradacineaza si creste n viata neamului prin sfintenie, se opune globalizarii prin sobornicitate si se ocirmuieste spre adevar prin ascultarea apostoleasca4

.1