Curs I, 12 oct.

11 Structur curs(evolutia spatiu politic european XIX-XX, consecinte PRM, regimuri totalitare de dreapta, pro a il dmocratia iner elica americana ! " seminar(#le$andru Mironovinstaurarea si evolutia stat olsevic, democratii inter elice, pro a il dmocratia iner elica americana! Cerine% Curs%Pre&enta 'acultativa Seminar- not" not curs. ($amen- scris pe sectii, istorie(suport de curs " i liogra'ie!- un suu iect din politica realiilor internationale inter elice.('r pree$.! Bibliografie: - )ematica general Istoria secolului XX- * volume, important vol I. I. +erstein,P. Mil&a. ,rancois -e +lanc S. C.arpentier- Istoria Continentului (uropean. Istoria (uropei Moderne- /. +ar er. R. Raimond-Introduction dans le .istoire de notre temps. P. /o.nson- Istoria lumii moderne. (nciclopedii. - Ideologii si ev sist totalitare. (.0olte- R& oiul civil european1 Istoria 'ascismului. 2. #renalt- 3riginile )otalitarismului -. Polia4ov- -e totalitarisme de XIX-iem siecle ,. ,uret- ,ascism i comunism (Corespondenta dintre 0olte si ,uret! Perioada anterioar PRM i cea inter elic sunt di'erentiate prin sc.im ari de lung durat. Conescintele PRM sunt va&ute ca un epi'enomen. Conte$tul politic anterior PRM% democratii si regimuri autoritate. Prin constitutie re&ulta tipologia statului. 5n ca&ul statelor anterior PRM apare o ruptura 'ata de democratia actual prin relatia dintre parlament si guvern. Parlamentul a re&ultat din necesitate contractului cetatean-stat(mandatatii gestionea&a 'ondurile din ta$ele mandatarilor!. Regimurile anterior PRM repre&entare% #nglia, ,ranta, Italia, (lvetia, Romania, +elgiarepre&inta democratii in di'erite stadii de e$perienta politica. Regimurile autocratice sunt carcteri&ate de o doctrina de stat autocratica% elita sociala cu prerogative politice. Re&ulta ca (uropa este divi&ata prin caraterul statelor nationale i multinationale(6n (, unde apar pro leme etnice7 'rana in 'ata moderni&arii!, divi&iune economic prin sistemul 'inanciar modern, respectiv industrie modern contra statelor din ( multinationale. # doua 8umatate a secolului al XIX- caracteri&ata de a doua revolutie industrial, re&ulta o noua sursa de energie care determina modi'icari in domeniul electricitatii(dependena de iei i cr une!, randement te.nologic si restrati'icari sociale " pro'ituri mari din care re&ulta noi locuri de munca. (volutia te.nologic determin o cerinta mai mare de cunoastere a noilor te.nologii, iar muncitorul devine proletar(capa il sa utili&e&e te.nici mult mai comple$e!. #pare un raport intre timp li er i munc. Re&ult o clasa proletar care isi utili&ea&a timpul

li er si pro'itul i educatia. Proletarii se organi&ea&a in cartiere pe langa 'a rici, insa, treptat urg.e&ia este o ligata sa accepte elita proletariatului. Prin organi&area sindical si aparitia partidelor de stanga socialiste9social democrate- se re'lect statutul clasei proletare. Revolutia te.nologica in ansam lu produce atat evolutii, dar si tensiuni, 'isuri sociale. Pn 6n PRM- societatea era caracteri&ata de sintagma La Belle Epoque(sentimentul sta ilitatii, pace social permanenta! Con'lictul dintre aritocratia i urg.e&ie se mani'esta in ca&ul aristocratiei printr-o marginali&are privilegiata, 'unctiile centrale erau in diplomatie. ,enomenul revolutiei industriale determina scaderea populatiei ruarale si o mai una organi&are a agriculturii, e$% #nglia. Proletariatul pretinde o similaritate din ce in ce mai mare cu urg.e&ia atat prin statut cat si prin educatie. Inceperea PRM- mentalul european, ).e (conomist : sustinea ca ra& oiul va 'i de scurta durata. Ra& oiul este privit cu avant, ceea ce constrastea&a cu principiile de La Bell Epoque. Ra& oiul modern este un ra& oi industrial, complet di'erit de mentalitatea ra& sec X;IIIXIX. 3data cu atalia de la Marna- se sis&ea&a inevita ilul acestui nou tip de con'lict. Triasca naiunea, triasc Frana- 7 r& oiul 'a&a nou, soldatul este cetateanul inrolat si mo ili&at ideologic pe a&a principiilor alteritatii.