REGLEMENTAREA I SUPRAVEGHEREA ACTIVITII BANCARE 5.1. Importana r !" m nt#r$$ a%t$&$t#$$ 'an%ar 5.(. S)pra& !

* r a pr)+ n$a"# a a%t$&$t#$$ 'an%ar 5.(.1. S%op)", pr)+ n$a" -orm " .$ $mportana &a")ar /)pra& !* r$$ a -$%$ n $

5.(.(. In/tr)m nt + ana"$0# .$ /)pra& !* r$$ pr)+ n$a" 5.1. Mo+ " + /)pra& !* r 'an%ar2

5.3. Impa%t)" %r$0 $ -$nan%$ar !"o'a" a/)pra %a+r)")$ + r !" m ntar .$ /)pra& !* r 'an%ar# "a n$& " )rop an 5.5 Ro")" Com$t t)")$ + a%t$&$tat$$ 'an%ar "a Ba/ " $n r !" m ntar a

5.1N % /$tat a r !" m ntar$$ a%t$&$tat$$ 'an%ar n primul rnd, pentru nevoia de protecie a deponenilor. n al doilea rnd, din necesitatea exercitrii de ctre autoritatea monetar, a unui control strict asupra ofertei de moned din economie. n al treilea rnd, necesitatea asigurrii accesului transparent al clienilor la credite i la alte produse i servicii oferite de bnci, n al patrulea rnd, din necesitatea evitrii creterii gradului de concentrare a activelor financiare la nivelul unui numr restrns de instituii de credit, i achiziiile, care au un impact semnificativ asupra acestui fenomen.

 instituiile de credit au rol n furnizarea de resurse ctre stat sub forma finanrii acestuia n contrapartid cu titlurile de stat achiziionate. !eglementrile bancare trebuie s fie permanent adaptate evoluiilor care au loc n sectorul

5.2.. Scopul, formele i importana supravegherii prudeniale

/)pra& !* r a on4/$t 5%on%r t$0at# 6n $n/p %$$ "a -aa "o%)")$" #calitatea activelor, cu precdere a portofoliului de credite; profitabilitatea; nivelul i structura fondurilor proprii; respectiv dac mrimea lor corespunde profilului de risc asumat; calitatea managementului activelor i pasivelor, etc.

/)pra& !* r a o-4/$t

$izeaz doar aspectele cantitative ale activitii acestora, prile% cu care sunt#

&

 centralizate informaiile de risc bancar obinute n urma inspeciilor on'site( analizate i monitorizate vulnerabilitile specifice acestui sector( efectuate analize de tip stress'test i semnalat nevoia efecturii de inspecii la faa locului.

S)pra& !* r a o-4/$t acioneaz, + %$, %a )n m %an$/m + a& rt$0ar t$mp)r$

)mportana supravegherii are, att o dimensiune naional, ct i una internaional.

Dimensiunea naional este dat de rolul esenial pe care sistemul bancar l are n alocarea resurselor n economie; practic, prbuirea sistemului bancar conduce la un blocaj economic total. Dimensiunea internaional este determinat de interdependenele crescnde care caracterizeaz astzi economia mondial.

. Instrumente de analiz i evaluare a eficienei

supravegherii prudeniale
C " ma$ $mportant $n/tr)m nt )t$"$0at + a)tor$t#$" + /)pra& !* r 6n pro% /)" + &a")ar .$ mon$tor$0ar a /ta'$"$t#$$ .$ &$a'$"$t#$$ /$/t m "or 'an%ar /)nt7 sisteme de rating bancar; sisteme de avertizare timpurie; testele de rezisten bancar; sisteme de raportare a creditelor; sisteme de asigurare garantare! a depozitelor, etc.
. Sistemele

de rating bancar

E" /)rpr$n+ /$t)a$a %)r nt# a -$ %#r $ $n/t$t)$$ + %r +$t, pr$n 6n%a+rar a a% /tora 6ntr4o %"a/# + rat$n! /a) a"ta, o- r$n+, a/t- ", o $ma!$n /tat$%# a /ta'$"$t#$$ /$/t m)")$ 'an%ar, 6n an/am'")" /#). "n al doilea caz, rating#ul se spri$in pe analiza informaiilor transmise autoritii de supraveghere i a altor informaii aflate la dispoziia acesteia.

primul sistem de rating %&'()! a fost introdus *n anii +,- *n S.&, componentele sale specifice fiind/ %apital adecvarea capitalului!; &ssets calitatea activelor!; 'anagement; (arning profitabilitate!; )i0uidit1 lichiditate".

Sistemul de rating in 2omania

CAAMPL, n care# C 8 r pr 0$nt# a+ %&ar a %ap$ta")")$9 A 8 r pr 0$nt# %a"$tat a a%t$& "or9 A 8 r pr 0$nt# %a"$tat a a%$onar$at)")$9 M 8 r pr 0$nt# %a"$tat a mana! m nt)")$9 P 8 r pr 0$nt# pro-$ta'$"$tat a9 L 8 r pr 0$nt# "$%*$+$tat a.

C 8 r pr 0$nt# a+ %&ar a %ap$ta")")$

In+$%ator 5-orm)"a: Int r&a" Rat$n!

Raport + /o"&a'$"$tat 1 + , -."

, 1/. 0ine capitalizat -'1,1. 2decvat capitalizat 3'4,1. 5ubcapitalizat

3

1 2 &

+capital propriu6active *'5,1. 5ubcapitalizat ponderate n funcie de semnificativ risc" 7*. 5ubcapitalizat ma%or

* 5

2ating 3, reflect un nivel ridicat al capitalului; 2ating 2, reflect un nivel satisfctor al capitalului; 2ating 4, reflect un nivel mai puin satisfctor al capitalului; indic nevoia majorrii acestuia, chiar dac nivelul lui depete minimul reglementat; 2ating 5, reflect un nivel deficitar al capitalului, ca n care viabilitatea instituiei poate fi afectat; se impune intervenia acionarilor pentru majorarea capitalului sau din alte surse; 2ating 5, reflect un nivel deficitar critic, ca n care viabilitatea instituiilor este serios afectat i necesit o recapitali are imediat.
(. Ca"$tat a a%t$& "or 5A// t/ " , reflect riscul asociat creditelor, plasamentelor si i al altor active, precum i al elementelor extrabilaniere, inclusiv capacitatea managerilor de a le administra.

!ata generala de risc +active din bilant si din afara bilantului ponderate in functie de risc 6 active din bilant si

8 +media pe sistem sau grupa de banci 9 &/. din media pe sistem

din afara bilantului la valoarea contabila"

sau grupa de banci" 6 rating 1 : +media pe sistem sau grupa de banci 9 &/. din media pe sistem sau grupa de banci" 8 +media pe sistem sau grupa de banci 9 1/. din media pe sistem sau grupa de banci" 6 rating 2 : +media pe sistem sau grupa de banci 9 1/. din media pe sistem sau grupa de banci" 8 +media pe sistem sau grupa de banci ; 1/. din media pe sistem sau grupa de banci" 6 rating & : +media pe sistem sau grupa de banci ; 1/. din media pe sistem sau grupa de banci" 8 +media pe sistem sau grupa de banci ; &/. din media pe sistem sau grupa de banci" 6 rating * !ata generala de risc +active din bilant si din afara bilantului ponderate in functie de risc 6 active din bilant si din afara bilantului la

valoarea contabila" : +media pe sistem sau grupa de banci ; &/. din media pe sistem sau grupa de banci" 6 rating 5 Tota" %r +$t r /tant ; $n+o$ "n$% < Tota" porto-o"$) %r +$t 5$n &a"oar n ta: 82. < rat$n! 1 2,1 9 *. < rat$n! ( *,1 9 3. < rat$n! 1 3,1 9 -. rat$n! 3 : -. < rat$n! 5

Pon+ r a %r +$t "or 'an%ar /$ n 'an%ar , a plasamentelor interbancare si a dobanzilor aferente acestora clasificate in </)'/tan+ar+=, >$n+o$ "n$%= /$ >p$ r+ r = $n capitaluri proprii si provizioane Cr ant r /tant ; $n+o$ "n$% < Tota" a%t$& 5&a"oar n ta:

8 5. < rat$n! 1 5,1 9 15. < rat$n! ( 15,1 9 &/. < rat$n! 1 &/,1 9 5/. < rat$n! 3 :5/. < rat$n! 5 8 2. < rat$n! 1 2,1 9 *. < rat$n! ( *,1 9 3. < rat$n! 1 3,1 9 -. < rat$n! 3 :-. < rat$n! 5

Gra+)" + a%op r$r %) pro&$0$oan , 1//. 6 rat$n! 1 5r 0 r&a ! n ra"a p ntr) r$/%)" + %r +$t 1/ 9 11,1. 6 rat$n! ; ( pro&$0$oan a- r nt %r +$t "or /$ 5/ 9 -1,1. < rat$n! p"a/am nt "or 1 < ?p)n r a@)/tata a %r +$t "or /$ &/ 9 */,1. 6 rat$n! p"a/am nt "or %"a/$-$%at $n 3 >/)'/tan+ar+=, 7 &/. < rat$n! 5 >$n+o$ "n$%= /$ >p$ r+ r =:

A 8 r pr 0$nt# %a"$tat a a%$onar$at)")$

&ceast component arata in ce masura acionarii ,care pot fi persoane fizice sau persoane $uridice, holdinguri, agenii guvernamentale sau combinaii ale acestora,e6ercita influente influene asupra situaiei de ansamblu a bncii.

rat$n!1#exprima implicarea puternica si responsabila a actionarilor in activitatea bancii si capacitatea acestora de'a controla riscurile existente si potentiale(
o

rat$n! (#dovedeste un spri%in satisfacator acordat de catre actionari,exista si unele puncte slabe,dar care nu pericliteaza siguranta bancii(

rat$n! 19dovedeste ca actionarii detin o capacitate insuficienta de a interveni in rezolvarea problemelor bancii(

ratingurile 3 /$ 5 r -" %ta carente si deficiente in implicarea actionarilor.

1/

3. Pro-$ta'$"$tat 5Earn$n!:
.

Indicator (formula) ROA (Profit net/Total activ la valoare net)

Interval 5% 4 4 !% " " !% # $ % !% & # $% ''% + '# !% $ , !% 4 5 !% & 4% 3'5#% '%5 '5#% ''5 '%4 !% '## ''4 !% & '##%

Rating ' % " 4 5 ' % " 4 5 ' % " 4 5

RO( (Profit net / )a*italuri *ro*rii)

Rata renta-ilit.ii activit.ii de -a/ (0enituri din e1*loatare 0enituri din *rovi/ioane) / ()2eltuieli de e1*loatare )2eltuieli cu *rovi/ioane)

5. L$%*$+$tat a 5L$A)$+$tB:

Indicator (formula) Indicatorul de lic2iditate (4ic2iditate efectiv / 4ic2iditate nece5ar)

Indicator (formula) ' "% ' ## ' %!% # !# # !!% # +# # +!% & # +#% 345% 45 4#% "! ! "5% "4 ! "#% & "#%

Rating ' % " 4 5 ' % " 4 5

4ic2iditate imediat (6i5*oni-ilit.i 7i de*o/ite la -nci la valoare net 8 Titluri de 5tat li-ere / 9ur5e atra5e 7i :m*rumutate

11

)redite acordate clientelei (valoare -rut) / 6e*o/ite atra5e de la clien.i

&+5% +5 '#4 !% '#5 ''4 !% ''5 '%5% 3 '%5%

' % " 4 5

C. Mana! m nt)" /$ p r-ormanta a% /t)$a

&cest indicator reflect capacitatea consiliului de administraie i a managementului bncii de a identifica, cuantifica, monitoriza i controla riscurile activitii, pentru a asigura stabilitatea i eficiena instituiei. Rat$n! 1, exprim o performan foarte bun a managementului i a practicilor de administrare. Rat$n! (, reflect performane satisfctoare ale managementului i a practicilor de administrare a riscurilor asumate. =xist, ns, deficiene minore, dar care nu afecteaz activitatea. Rat$n! 1, exprim un nivel al performanelor manageriale care necesit mbuntiri, practicile de administrare a riscurilor fiind i ele mai puin satisfctoare. Rat$n! 3, reflect deficiene n performanele manageriale i practici inadecvate de administrare a riscurilor
12

Rat$n! 5, reflect deficiene ma%ore n managementul instituiei i n practicile de administrare a riscurilor, impunndu'se schimbarea obligatorie a
conducerii.

D. S n/$'$"$tat a "a r$/%)" + p$a#

sensibilitatea la riscul de pia in cadrul sistemului de rating din !omania, reflect gradul n care schimbrile n rata de dobnd, cursul de schimb, preul bunurilor sau preul aciunilor, pot afecta nefavorabil ctigurile sau capitalul unei instituii financiare.

S$/t m + a& rt$0ar t$mp)r$

.tilizarea S&7 prezint o importan deosebit pentru autoritile de supraveghere, oferindu#le acestora posibilitatea s identifice vulnerabilitile macroeconomice, dar i cele specifice instituiilor de credit

pe aceast baz s *ntreprind msurile necesare *n vederea prevenirii apariiei crizelor sistemice.

1&

(le s#au dezvoltat, din nevoia de a anticipa dac i *n ce moment economia unei ri poate fi afectat de o criz financiar.

SAT r pr 0$nt# $n/tr)m nt $mportant + ant$%$par a %r$0 "or /$/t m$% , mo+ " " %onom tr$% .$ % " non4 param tr$% -$$n+ % " ma$ -r %& nt )t$"$0at 6n a% /t /%op .

7estele de rezisten la stres stress#test! Stress#test reprezint un instrument foarte important ce poate fi utilizat cu succes *n administrarea riscurilor, av8nd un dublu rol#
o- ra $n-orma$$ pr$&$n+ m#r$m a %ap$ta")")$ n % /ar )n $ $n/t$t)$$ + %r +$t + a -a% -a# & nt)a" "or p$ r+ r$ ! n rat + .o%)r$ ma%ro %onom$% ,

1*

 $ar p + a"t# part , + a / n/$'$"$0a %on+)% r a a% /t $a %) pr$&$r "a po/$'$")" $mpa%t a" a% /tor .o%)r$ a/)pra a%t$&$t#$$.

pr$n a% /t t /t / -a% o &a")ar a /t#r$$ -$nan%$ar /)' $mpa%t)" )nor /% nar$$ / & r , +ar p"a)0$'$" , r 0)"tat " o'$n)t -$$n+ )t$" +$n p r/p %t$&a + %$0$$"or /trat !$% .

T /tar a r 0$/t n $ "a /tr / a $n/t$t)$$"or + %r +$t /t n % /ara atEt 6n p r$oa+ " + ?pan/$)n , %Et .$ 6n % " + /ta!nar a %r .t r$$ %onom$% .
9(S:2( 7(S7()( 9( S72S "utoritatea #ancara $uropeana%$#"& va supune bancile europene la o noua runda de teste de stres in al doilea trimestru al anului urmator, dupa ce #anca 'entrala $uropeana isi va finali a propria anali a asupra bilanturilor bancilor pe care le va supervi a direct, a declarat vineri membrul in boardul e(ecutiv al #'$, )oerg "smussen. ca in primul trimestru al anului urmator*+,-.*#'$ va derula o anali a asupra calitatii activelor si bilanturilor pentru cele apro(imativ -/, de banci din ona euro pe care le va supervi a in mod direct. 0!e ultatele acestei revi uiri vor fi incluse in testele generale de stres care vor fi derulate de $#", in colaborare cu #'$, in al doilea trimestru al anului urmator0,

15

1ltimele teste derulate de "utoritatea #ancare $uropeana %$#"& s*au facut la finele anului +,-- si potrivit acestora bancile europene ar fi trebuit sa*si majore e capitalul cu --..2 miliarde euro.

&lte articole despre/ teste stres #'$, teste stres banci europene

1$ doreste teste de stres mai dure pentru banci

1$ ar putea introduce teste de stres mai dure pentru sectorul bancar, ca urmare a unei initiative sustinute de mai multe state din ona euro, care spera ca o curatare a institutiilor de credit de activele to(ice le*ar ajuta sa reia creditarea, sprijinind economia. 3nitiativa apartine mai multor oficiali de la #ru(elles si din cadrul #ancii 'entrale $uropene %#'$&, care vor derularea unor teste de stres mai stricte inainte ca #'$ sa preia din +,-. supravegherea bancara in ona euro, au afirmat patru oficiali europeni apropiati situatiei, potrivit 4all 5treet )ournal. 6lanul este sustinut de tarile bogate din ona euro, precum 7ermania, 8landa si 9inlanda, care nu vor sa ajunga in situatia de a acoperi nota de plata pentru institutiile de credit slabe din alte state ale uniunii monetare. 5ustinatorii testelor mai dure vor lansa o campanie de convingere a celorlalti parteneri europeni la reuniunea ministrilor de 9inante din 1$, vineri, in 3rlanda. 3ncercarile de a curata bancile de activele to(ice si de a creste re ervele de capital ale acestora se confrunta cu provocari formidabile, notea a 4all 5treet )ournal. 'onditiile precedentelor teste de stres au fost rela(ate pentru ca
13

multe din guvernele din ona euro nu aveau vointa si resursele financiare necesare pentru a face fata re ultatelor. 'hiar si in pre ent parteneri cheie, precum 'omisia $uropeana sau #'$, nu s*au hotarat cat de dure ar trebui sa fie noile teste. 1n grup de oficiali europeni importanti,... mai mult

:ineri, -+ "prilie +,-/, ora --;<&lte articole despre/ teste stres banci 1$, sector bancar $uropa, active to(ice 1niunea $uropeana, cri a datorii europa

5istemul financiar prinde putere; #ancile americane au re istat la testele de stres 'ele mai mari -= banci din 5tatele 1nite ale "mericii au re istat, cu o singura e(ceptie, testelor de stres reali ate de !e erva 9ederala 51", dovedind astfel ca pot face fata cu succes unei noi recesiuni severe la nivel national. "ll> 9inancial, fosta divi ie financiara a 7eneral ?otors, care este in acest moment controlata de guvern, a fost singura institutie financiara care nu a trecut testele de stres efectuate de !e erva 9ederala, a6ate pe verificarea rezistentei acestora in scenarii de recesiune profunda;

-2 din cele mai mari banci americane supuse testelor de stres au aratat ca nivelul capitalului lor se va mentine peste pragul minim de <@ daca economia se va confrunta din nou cu o cri a similara celei din +,,=.

14

 Aestele de stres au aratat ca bancile sunt mult mai puternice decat in urma cu un an, indicele de adecvare a capitalului ajungand la 2,2@, chiar daca intr*un scenariu ipotetic de cri a ar inregistra pierderi de .B+ miliarde de dolari.

:ineri, ,= ?artie +,-/, ora -,;-. &lte articole despre/ teste stres banci 51", re istenta cri a banci 51", capital banci 51"

'redit 5uisse; BB banci europene ar pica teste de stres dure 2-33! 'el putin BB de mari banci europene ar pica teste de stres mai dure si ar avea nevoie de capital suplimentar de ++, de miliarde de euro, potrivit analistilor 'redit 5uisse. !o>al #anC of 5cotland, Deutsche #anC si #D6 6aribas ar avea nevoie de cele mai multe fonduri, in total .2 de miliarde de dolari. 5ociete 7enerale si #arcla>s ar avea fiecare nevoie de cate -/ miliarde de euro. "nalistii 'redit 5uisse au derulat o simulare de teste de stres ba ata pe modelul folosit de autoritatea europeana pentru sectorul bancar, dar luand in considerare re ultatele bancilor din primul semestru. #anca a folosit o rata minima de adecvare a capitalului de E@,
1-

fata de nivelul de <@ utili at in iulie de agentia europeana. Fiderii europeni de bat modalitati de recapitali are a bancilor cu probleme din regiune, in timp ce cri a datoriilor suverane ameninta sa afecte e calitatea activelor acestora. 8pt din cele E, de banci testate in iulie nu au trecut testele de stres, inregistrand un deficit insumat de capital de +,< miliarde de euro.

)oi, -/ 8ctombrie +,--, ora -2;.+ &lte articole despre/ teste stres banci, banci europene, sector bancar

#ancile mari ar avea nevoie de =, miliarde euro, in cel mai dur scenariu #ancile europene ar avea nevoie de capital suplimentar de =, miliarde euro daca ar fi e(aminate conform unor criterii mai dure, iar multe institutii de credit mari nu s*ar incadra in cerintele minime, potrivit analistului Gian "bouhossein de la )6?organ 'hase. "utoritatea #ancara $uropeana a pre entat in iunie +,-re ultatele testelor de stres derulate in randul a E, de banci europene. $(aminarile au relevat ca opt institutii de credit nu au rezerve de capital suficiente pentru a face fata unui scenariu de recesiune prelungita si trebuie sa stranga un total de 2,5 miliarde euro pentru a#si consolida situatia.

11

 , +, de banci mari ar 0pica0 un test mai sever, potrivit datelor furni ate de acestea autoritatilor europene in cadrul testelor oficiale. 6rintre acestea se regasesc si grupuri financiare din ?area #ritanie, 9ranta si 7ermania, . Aestele derulate de autoritatile europene au fost criticate de analisti deoarece nu aplica, in scenariile luate in calcul, si eventualitatea restructurarii unor datorii de stat din portofoliu, dar si pentru ca pragul minim al ratei capitalului de rang intai %Aier -& este considerata prea mica.

6otrivit calculelor !euters, bancile europene ar avea nevoie de capital suplimentar de .- miliarde euro pentru a*si mentine ratele de adecvare peste pragul de 2@, fata de nivelul minim de <@ care a fost impus de testele de stres.
>uminica, 14 )ulie 2/11, ora 15#&1

A"t art$%o" + /pr 7 test stres, banci, sistem bancar, capital

. S$/t m + raportar a %r +$t "or 5r !$/tr " +

%r +$t: Sistemele de raportare a creditelor se utilizeaz pe scar larg *n practica bancar i reprezint instrumente de spri$in indirect a activitii de supraveghere. Se cunosc dou forme de e6isten a acestora/

2/

 sisteme de raportare public;, coordonate de autoritatea de supraveghere; birouri de credit, cel mai adesea *n subordinea unei entit;i private.

21

S$/t m + !arantar a + po0$t "or 'an%ar

garantarea depozitelor bancare reprezint; o necesitate, protecia deponenilor *mpotriva pierderilor financiare determinate de falimentul unei instituii de credit fiind un obiectiv important al supravegherii prudeniale.

&vanta$ul principal al acestui instrument const; *n faptul c; elimin; *n bun; m;sur; <apetitul= deponenilor de a#i retrage depozitele. Se evit;, astfel, panica bancar;, riscul de contagiune i, *n ultim; instan;, riscul sistemic.

22

 F 0a&anta@)" ma@or / poat %on%r t$0a $ntr4)n %omportam nt $mpr)+ nt a" + pon n$"or, a% .t$a %on/$+ rEn+)4/ prot @a$ .$, pr$n )rmar , n) 6.$ &or r tra! + po0$t " n$%$ 6n mom nt)" 6n %ar &or %on/tata %a '2n%$" / %on-r)nt2 %) +$-$%)"t2$ ma@or ..

o o

e6ist; sisteme publice, private sau mi6te. funcioneaz; sisteme de garantare cu acoperire integral; complet;! i limitat; descreionar;"

Mo+ " + /)pra& !* r 'an%ar2

In general, *nt8lnim ast;zi *n practica financiar; internaional; i european; urm;toarele tipuri de modele de supraveghere/

2&

1. mo+ ")" /)pra& !* r$$ $n/t$t)$ona" 5/ %tor$a" :9 (. mo+ ")" /)pra& !* r$$ $nt !rat 5)n$-$%at :9 1. mo+ ")" /)pra& !* r$$ 6n -)n%$ + o'$ %t$& 9 3. mo+ ")" %om'$nat9 5. mo+ ")" /)pra& !* r$$ -)n%$ona" .
1.

Mo+ ")" $n/t$t)$ona" 5/ %tor$a":

S %ara%t r$0 a02pr$n -apt)" %2 ?$/t2 %Et o a)tor$tat + /)pra& !* r p ntr) -$ %ar +$n % " tr $ / !m nt pr$n%$pa" a" / %tor)")$ -$nan%$ar 5'an%ar, + a/$!)r2r$ .$ a" p$ $ + %ap$ta""..

(. Mo+ ")" /)pra& !* r$$ )n$-$%at 5$nt !rat : /)pra& !* r a /t atr$')$t2 )n $ /$n!)r a! n$$. Tr n+)" a%t)a" + %r ar a )n $ /tr)%t)r$ $nt !rat + /)pra& !* r a + ')tat 6n )rm2 %) p /t (G + an$ 6n 2r$" /%an+$na& , ?t$n0En+)4/ )"t r$or .$ 6n a"t 2r$ +$n E)ropa, A/$a, r /p %t$& A)/tra"$a. ;odelul o-iective 5u*raveg2erii :n func.ie de

2*

%aracteristic acestui model este faptul c fiecare autoritate de supraveghere *i e6ercit atribuiile *n funcie de un anumit obiectiv, indiferent de tipul instituiei financiare sau a activitii pe care aceasta o desfoar.

Mo+ ")" %om'$nat

n realitate modelele de supraveghere cunosc o mare diversitate, combinndu'se, de altfel, elemente de la fiecare dintre ele i anume# supraveghere integrat numai pentru bnci i asigurri( supraveghere integrat numai pentru bnci i piee de capital( supraveghere integrat numai pentru piee de capital i asigurri. In Roman$a,pr$n %r ar a A)tor$tat$$ + S)pra& !* r H$nan%$ara ,/ $ntro+)% a% /t t$p + /)pra& !* r "a n$& ")" /$/t m)")$ -$nan%$ar,'an%$" ramanan+ $n %ont$n)ar /)pra& !* at + BNR.

Mo+ ")" /)pra& !* r$$ -)n%$ona"

25

A% /t mo+ " /t ma$ p)$n 6ntE"n$t 6n pra%t$%a 'an%ar# .$ pr /)p)n %# -$ %ar a)tor$tat + /)pra& !* r /t r /pon/a'$"# %) mon$tor$0ar a )n $ /$n!)r a%t$&$t#$, $n+$- r nt + t$p)" $n/t$t)$ $ -$nan%$ar 5a/$!)rar$,op rat$)n$ %) t$t")r$,op rat$)n$ + %r +$tar , t%"

23

24