Curs Colorat

S iruri de numere reale S iruri de puncte n Rk
Analiz a matematic a - curs 2 S iruri de numere reale. S iruri de puncte n Rk

Facultatea de Mecanica
Universitatea Tehnic a Gh. Asachi, Ia si
2013-2014, Facultatea de Mecanic a
Analiz a matematic a - curs 2
Not iuni generale Limita unui sir de numere reale Propriet a ti ale sirurilor convergente Operat ii cu siruri convergente Rezultate fundamentale S iruri cu limita + si
Not iuni generale

Denit ia 1.1 Numim sir numeric sau sir de numere reale o funct ie f : N R.
Not iuni generale

not am f (n) cu xn , n N spunem c a xn este termenul general al sirului f . In continuare un sir l vom nota prin (xn )nN sau (xn ) sau simplu, preciz and termenul general, xn .
Not iuni generale

not am f (n) cu xn , n N spunem c a xn este termenul general al sirului f . In continuare un sir l vom nota prin (xn )nN sau (xn ) sau simplu, preciz and termenul general, xn . Exemplul 1.2
1 2
1 xn = 1 + n , n1
yn = n + sin
1 , n+1
nN
Not iuni generale

not am f (n) cu xn , n N spunem c a xn este termenul general al sirului f . In continuare un sir l vom nota prin (xn )nN sau (xn ) sau simplu, preciz and termenul general, xn . Exemplul 1.2
1 2
1 xn = 1 + n , n1
yn = n + sin
1 , n+1
nN
S irul ind o funct ie, vor de interes propriet a ti specice funct iilor, cum ar monotonia si m arginirea.
2013-2014, Facultatea de Mecanic a Analiz a matematic a - curs 2
M arginirea sirurilor
Denit ia 1.3 Spunem c a un sir numeric este majorat (minorat) dac a mult imea termenilor s ai este majorat a (minorat a). Dac a un sir este si majorat si minorat vom spune despre acesta c a este m arginit.
Denit ia 1.3 Spunem c a un sir numeric este majorat (minorat) dac a mult imea termenilor s ai este majorat a (minorat a). Dac a un sir este si majorat si minorat vom spune despre acesta c a este m arginit. M arginirea unui sir revine la: M > 0 astfel nc at |xn | M , n N.
Denit ia 1.4 Spunem c a un sir (xn ) este nem arginit dac a nu este m arginit.
Denit ia 1.4 Spunem c a un sir (xn ) este nem arginit dac a nu este m arginit. Un sir (xn ) este nem arginit dac a M > 0 n N astfel nc at |xn | > M .
Exemplul 1.5 1. S irul xn = sin n este
Exemplul 1.5 1. S irul xn = sin n este m arginit, deoarece |xn | 1, 1 2. S irul xn = este n n N .
Exemplul 1.5 1. S irul xn = sin n este m arginit, deoarece |xn | 1, n N. 1 2. S irul xn = este m arginit, deoarece 0 xn 1, n N . n 3. S irul xn = n2 este minorat de 0 dar nu este majorat (deci este nem arginit).
Exemplul 1.5 1. S irul xn = sin n este m arginit, deoarece |xn | 1, n N. 1 2. S irul xn = este m arginit, deoarece 0 xn 1, n N . n 3. S irul xn = n2 este minorat de 0 dar nu este majorat (deci este nem arginit). 4. S irul xn = n este majorat de 0 dar nu este minorat (deci este nem arginit).
Exemplul 1.5 1. S irul xn = sin n este m arginit, deoarece |xn | 1, n N. 1 2. S irul xn = este m arginit, deoarece 0 xn 1, n N . n 3. S irul xn = n2 este minorat de 0 dar nu este majorat (deci este nem arginit). 4. S irul xn = n este majorat de 0 dar nu este minorat (deci este nem arginit). 5. S irul xn = (1)n n nu este nici majorat nici minorat.
Monotonie
Denit ia 1.6 1. Spunem c a un sir (xn ) este cresc ator (respectiv descresc ator) dac a xn xn+1 (respectiv xn xn+1 ) pentru orice n N.
Monotonie
Denit ia 1.6 1. Spunem c a un sir (xn ) este cresc ator (respectiv descresc ator) dac a xn xn+1 (respectiv xn xn+1 ) pentru orice n N. 2. Spunem c a un sir (xn ) este strict cresc ator (respectiv strict descresc ator) dac a xn < xn+1 (respectiv xn > xn+1 ) pentru orice n N. Un sir cresc ator sau descresc ator va numit sir monoton, n timp ce un sir strict cresc ator sau strict descresc ator va numit sir strict monoton.
Monotonie
Denit ia 1.6 1. Spunem c a un sir (xn ) este cresc ator (respectiv descresc ator) dac a xn xn+1 (respectiv xn xn+1 ) pentru orice n N. 2. Spunem c a un sir (xn ) este strict cresc ator (respectiv strict descresc ator) dac a xn < xn+1 (respectiv xn > xn+1 ) pentru orice n N. Un sir cresc ator sau descresc ator va numit sir monoton, n timp ce un sir strict cresc ator sau strict descresc ator va numit sir strict monoton. Exemplul 1.7 1. S irul xn = 1 este un sir n
Monotonie
Denit ia 1.6 1. Spunem c a un sir (xn ) este cresc ator (respectiv descresc ator) dac a xn xn+1 (respectiv xn xn+1 ) pentru orice n N. 2. Spunem c a un sir (xn ) este strict cresc ator (respectiv strict descresc ator) dac a xn < xn+1 (respectiv xn > xn+1 ) pentru orice n N. Un sir cresc ator sau descresc ator va numit sir monoton, n timp ce un sir strict cresc ator sau strict descresc ator va numit sir strict monoton. Exemplul 1.7 1. S irul xn = 1 este un sir strict descresc ator. n 1 2. S irul xn = 1 este n
Monotonie
Denit ia 1.6 1. Spunem c a un sir (xn ) este cresc ator (respectiv descresc ator) dac a xn xn+1 (respectiv xn xn+1 ) pentru orice n N. 2. Spunem c a un sir (xn ) este strict cresc ator (respectiv strict descresc ator) dac a xn < xn+1 (respectiv xn > xn+1 ) pentru orice n N. Un sir cresc ator sau descresc ator va numit sir monoton, n timp ce un sir strict cresc ator sau strict descresc ator va numit sir strict monoton. Exemplul 1.7 1. S irul xn = 1 este un sir strict descresc ator. n 1 2. S irul xn = 1 este strict cresc ator. n (1)n 3. S irurile xn = sin n, yn = (1)n , zn = nu sunt siruri monotone. n
Sub siruri
Denit ia 1.8 Fie (xn )nN un sir de numere reale. S irul (yn )nN se nume ste sub sir al sirului (xn )nN dac a exist a o funct ie : N N, strict cresc atoare, astfel nc at pentru ecare n N s a avem yn = x(n) . Not and (k ) = nk , atunci yk = xnk pentru orice k N.
Sub siruri
Denit ia 1.8 Fie (xn )nN un sir de numere reale. S irul (yn )nN se nume ste sub sir al sirului (xn )nN dac a exist a o funct ie : N N, strict cresc atoare, astfel nc at pentru ecare n N s a avem yn = x(n) . Not and (k ) = nk , atunci yk = xnk pentru orice k N. Exemplul 1.9 1. S irul x2n = 1 n N este sub sir al sirului xn = (1)n .
Sub siruri
Denit ia 1.8 Fie (xn )nN un sir de numere reale. S irul (yn )nN se nume ste sub sir al sirului (xn )nN dac a exist a o funct ie : N N, strict cresc atoare, astfel nc at pentru ecare n N s a avem yn = x(n) . Not and (k ) = nk , atunci yk = xnk pentru orice k N. Exemplul 1.9 1. S irul x2n = 1 x4k 2. Pentru sirul xn = sin n N este sub sir al sirului xn = (1)n . n se evident iaz a urm atoarele sub siruri: 2 = sin 2k = 0, k N
Sub siruri
Denit ia 1.8 Fie (xn )nN un sir de numere reale. S irul (yn )nN se nume ste sub sir al sirului (xn )nN dac a exist a o funct ie : N N, strict cresc atoare, astfel nc at pentru ecare n N s a avem yn = x(n) . Not and (k ) = nk , atunci yk = xnk pentru orice k N. Exemplul 1.9 1. S irul x2n = 1 2. Pentru sirul xn = sin n N este sub sir al sirului xn = (1)n . n se evident iaz a urm atoarele sub siruri: 2 x4k = sin 2k = 0, k N x4k +1 = sin 2k + = 1, k N 2
Sub siruri
Denit ia 1.8 Fie (xn )nN un sir de numere reale. S irul (yn )nN se nume ste sub sir al sirului (xn )nN dac a exist a o funct ie : N N, strict cresc atoare, astfel nc at pentru ecare n N s a avem yn = x(n) . Not and (k ) = nk , atunci yk = xnk pentru orice k N. Exemplul 1.9 1. S irul x2n = 1 2. Pentru sirul xn = sin n N este sub sir al sirului xn = (1)n . n se evident iaz a urm atoarele sub siruri: 2 x4k = sin 2k = 0, k N x4k +1 = sin 2k + = 1, k N 2 x4k +2 = sin(2k + ) = 0, k N
Sub siruri
Denit ia 1.8 Fie (xn )nN un sir de numere reale. S irul (yn )nN se nume ste sub sir al sirului (xn )nN dac a exist a o funct ie : N N, strict cresc atoare, astfel nc at pentru ecare n N s a avem yn = x(n) . Not and (k ) = nk , atunci yk = xnk pentru orice k N. Exemplul 1.9 1. S irul x2n = 1 2. Pentru sirul xn = sin n N este sub sir al sirului xn = (1)n . n se evident iaz a urm atoarele sub siruri: 2 x4k = sin 2k = 0, k N x4k +1 = sin 2k + = 1, k N 2 x4k +2 = sin(2k + ) = 0, k N 3 2 = 1, k N.
x4k +3 = sin 2k +
Limita unui sir de numere reale
Denit ia 1.10 Spunem c a un sir de numere reale (xn ) are limita x R dac a orice vecin atate a lui x cont ine tot i termenii sirului, cu except ia, eventual, a unui num ar nit dintre ace stia sau, echivalent: V V (x ), nV N, n nV : xn V .
Denit ia 1.10 Spunem c a un sir de numere reale (xn ) are limita x R dac a orice vecin atate a lui x cont ine tot i termenii sirului, cu except ia, eventual, a unui num ar nit dintre ace stia sau, echivalent: V V (x ), nV N, n nV : xn V . In acest caz vom scrie lim xn = x sau xn x . Un sir care are limit a n R se nume ste
n
sir convergent. Un sir care nu are limit a n R se nume ste sir divergent.
Denit ia 1.10 Spunem c a un sir de numere reale (xn ) are limita x R dac a orice vecin atate a lui x cont ine tot i termenii sirului, cu except ia, eventual, a unui num ar nit dintre ace stia sau, echivalent: V V (x ), nV N, n nV : xn V . In acest caz vom scrie lim xn = x sau xn x . Un sir care are limit a n R se nume ste
n
sir convergent. Un sir care nu are limit a n R se nume ste sir divergent. Teorema 1.11 S irul de numere reale (xn ) este convergent la x R dac a si numai dac a: > 0, n N, n n : |xn x | < .
Teorema 1.12 Un sir (xn ) R are limita x R dac a si numai dac a sirul (|xn x |) are limita 0. Exemplul 1.13 1. S irul xn = 1 are limita 0. n
Teorema 1.12 Un sir (xn ) R are limita x R dac a si numai dac a sirul (|xn x |) are limita 0. Exemplul 1.13 1 are limita 0. n 2. S irul xn = 2n nu este convergent. 1. S irul xn =
Teorema 1.12 Un sir (xn ) R are limita x R dac a si numai dac a sirul (|xn x |) are limita 0. Exemplul 1.13 1 are limita 0. n atate de forma (x , x + ) a unui 2. S irul xn = 2n nu este convergent. O vecin num ar real x , nu poate cont ine dec at un num ar nit de termeni ai sirului. 1. S irul xn =
Teorema 1.12 Un sir (xn ) R are limita x R dac a si numai dac a sirul (|xn x |) are limita 0. Exemplul 1.13 1 are limita 0. n atate de forma (x , x + ) a unui 2. S irul xn = 2n nu este convergent. O vecin num ar real x , nu poate cont ine dec at un num ar nit de termeni ai sirului. 3. S irul xn = (1)n nu este convergent. Pentru acest sir avem x2n = 1 si x2n+1 = 1 pentru orice n N. Astfel, pentru orice num ar real x si pentru orice 0 < < 1, din vecin at a tile lui x de forma (x , x + ) lipsesc o innitate dintre termenii sirului. 1. S irul xn =
Propriet a ti ale sirurilor convergente
Teorema 1.14 Dac a un sir de numere reale are limit a real a, atunci aceasta este unic a.
Teorema 1.14 Dac a un sir de numere reale are limit a real a, atunci aceasta este unic a. Teorema 1.15 Dac a unui sir i ad aug am sau elimin am un num ar nit de termeni, atunci natura sirului nu se schimb a. In caz de convergent a nu se schimb a nici limita.
Teorema 1.14 Dac a un sir de numere reale are limit a real a, atunci aceasta este unic a. Teorema 1.15 Dac a unui sir i ad aug am sau elimin am un num ar nit de termeni, atunci natura sirului nu se schimb a. In caz de convergent a nu se schimb a nici limita. Teorema 1.16 Dac a schimb am ordinea termenilor unui sir, natura sirului nu se schimb a, iar n caz de convergent a nu se schimb a nici limita sirului.
Teorema 1.17 Orice sub sir al unui sir convergent este convergent si are aceea si limit a.
Teorema 1.17 Orice sub sir al unui sir convergent este convergent si are aceea si limit a. Observat ia 1.18 Conform acestei teoreme, dac a un sir are dou a sub siruri convergente la limite diferite, atunci sirul este divergent.
Teorema 1.17 Orice sub sir al unui sir convergent este convergent si are aceea si limit a. Observat ia 1.18 Conform acestei teoreme, dac a un sir are dou a sub siruri convergente la limite diferite, sirul xn = (1)n analizat anterior cont ine atunci sirul este divergent. De exemplu, sub sirurile x2n = 1, care are limita 1, si x2n+1 = 1, care are limita 1. Deci, xn = (1)n este un sir divergent.

Teorema 1.19 Orice sir convergent este m arginit.

Teorema 1.19 Orice sir convergent este m arginit. Corolarul 1.20 Dac a un sir nu este m arginit, atunci el este divergent.

Teorema 1.19 Orice sir convergent este m arginit. Corolarul 1.20 Dac a un sir nu este m arginit, atunci el este divergent. Observat ia 1.21 M arginirea este o condit ie necesar a, nu si sucient a pentru convergent a. De exemplu sirul xn = (1)n de si este m arginit, nu este convergent.

Teorema 1.19 Orice sir convergent este m arginit. Corolarul 1.20 Dac a un sir nu este m arginit, atunci el este divergent. Observat ia 1.21 M arginirea este o condit ie necesar a, nu si sucient a pentru convergent a. De exemplu sirul xn = (1)n de si este m arginit, nu este convergent. Teorema 1.22 (Criteriul major arii) Dac a pentru sirul (xn ) exist ax R si un sir de numere pozitive (n ) convergent la 0 astfel nc at |xn x | n , n N, atunci (xn ) este convergent si lim xn = x.
n
2013-2014, Facultatea de Mecanic a Analiz a matematic a - curs 2
Operat ii cu siruri convergente

Dac a ( an ) si (bn ) sunt dou a siruri de numere reale, denim: (an ) (bn ) := (an bn ); (an ) (bn ) := (an bn ); ( an ) := (bn ) an bn , dac a bn = 0, n N.
Operat ii cu siruri convergente

Dac a ( an ) si (bn ) sunt dou a siruri de numere reale, denim: (an ) (bn ) := (an bn ); (an ) (bn ) := (an bn ); ( an ) := (bn ) an bn , dac a bn = 0, n N.
Teorema 1.23 Fie (an ) si (bn ) dou a siruri convergente, cu lim an = a si lim bn = b. Atunci:
n n
(i) lim (an bn ) = lim an lim bn = a b;

n n n
(ii) lim (an ) = lim an = a;

n n
(iii) lim (an bn ) = lim an lim bn = a b;

n n n
lim an an a n = , dac a b = 0. (iv) lim = n bn lim bn b

n
Trecerea la limit a n inegalit a ti

Teorema 1.24 Fie (an ) si (bn ) dou a siruri convergente, an a, bn b. Dac a an bn , pentru orice n N, atunci a b.

Teorema 1.24 Fie (an ) si (bn ) dou a siruri convergente, an a, bn b. Dac a an bn , pentru orice n N, atunci a b. Observat ia 1.25 Chiar dac a inegalitatea dintre termenii celor dou a siruri din teorema anterioar a este 1 1 si bn = 1 + avem strict a, putem avea a = b . De exemplu, pentru an = 1 n n an < bn n N dar lim an = lim bn = 1.
n n

Teorema 1.24 Fie (an ) si (bn ) dou a siruri convergente, an a, bn b. Dac a an bn , pentru orice n N, atunci a b. Observat ia 1.25 Chiar dac a inegalitatea dintre termenii celor dou a siruri din teorema anterioar a este 1 1 si bn = 1 + avem strict a, putem avea a = b . De exemplu, pentru an = 1 n n an < bn n N dar lim an = lim bn = 1.
n n
Teorema 1.26 (Teorema cle stelui) Consider am trei siruri de numere reale (xn ), (yn ), (zn ) astfel nc at xn yn zn Dac a lim xn = lim zn =
n n
pentru orice n N.
n
R, atunci sirul (yn ) este convergent si lim yn = .
Convergent a sirurilor monotone
Teorema 1.27
1
Un sir de numere reale (xn ) cresc ator si majorat este convergent, iar lim xn = sup xn .
n n N
Convergent a sirurilor monotone
Teorema 1.27
1
Un sir de numere reale (xn ) cresc ator si majorat este convergent, iar lim xn = sup xn .
n n N
Un sir de numere reale (xn ) descresc ator si minorat este convergent, iar lim xn = inf xn .
n N
S iruri Cauchy
Denit ia 1.28 Spunem despre un sir de numere reale c a este sir Cauchy sau sir fundamental dac a > 0, n N, n, m n : |xn xm | < .
S iruri Cauchy
Denit ia 1.28 Spunem despre un sir de numere reale c a este sir Cauchy sau sir fundamental dac a > 0, n N, n, m n : |xn xm | < . Lu and n denit ia anterioar a n n si m = n + p , unde p N, obt inem formularea echivalent a:
S iruri Cauchy
Denit ia 1.28 Spunem despre un sir de numere reale c a este sir Cauchy sau sir fundamental dac a > 0, n N, n, m n : |xn xm | < . Lu and n denit ia anterioar a n n si m = n + p , unde p N, obt inem formularea echivalent a: > 0, n N, n n , p N : |xn xn+p | < . Teorema 1.29 (Cauchy) Un sir de numere reale este convergent dac a si numai dac a este sir fundamental.
S iruri Cauchy
Exemplul 1.30 Consider am sirul xn = 1 + 1 1 + ... + . 2 n
S iruri Cauchy
Acest sir nu este sir fundamental, deci nu este convergent.
S iruri Cauchy
Intr-adev ar, observ am c a Acest sir nu este sir fundamental, deci nu este convergent. |xn+p xn | = 1 1 1 1 p + ... + + ... + = n+1 n+p n+p n+p n+p n, p N .
Atunci, pentru p = n obt inem |x2n xn | condit ia de sir Cauchy.
n 1 = . Deci sirul dat nu ndepline ste 2n 2
S iruri cu limita + si
Denit ia 1.31 Spunem c a un sir (xn ) din R are limita + (sau ) sau c a este divergent la + (respectiv ) dac a orice vecin atate a punctului + cont ine tot i termenii sirului, cu except ia, eventual, a unui num ar nit dintre ace stia.
S iruri cu limita + si
Denit ia 1.31 Spunem c a un sir (xn ) din R are limita + (sau ) sau c a este divergent la + (respectiv ) dac a orice vecin atate a punctului + cont ine tot i termenii sirului, cu except ia, eventual, a unui num ar nit dintre ace stia. Teorema 1.32 1. S irul (xn ) din R are limita + dac a si numai dac a > 0, n N, n n : xn . 2. S irul (xn ) din R are limita dac a si numai dac a > 0, n N, n n : xn .
Reguli de calcul
Teorema 1.33 1. 2. 3. 4. Dac a Dac a Dac a Dac a xn xn xn xn si yn y , unde y si yn y , unde si yn y , unde y si yn y , unde y R \ {}, atunci xn + yn +. y R \ {+}, atunci xn + yn . (0, ], atunci xn yn +. [, 0), atunci xn yn .
Reguli de calcul
Observat ia 1.34 Dac a xn si yn nu se poate spune nimic despre natura sirului (xn + yn ). De exemplu pentru xn = n si yn = n avem xn + yn 0;
Reguli de calcul
Observat ia 1.34 Dac a xn si yn nu se poate spune nimic despre natura sirului (xn + yn ). De exemplu pentru xn = n si yn = n avem xn + yn 0; pentru xn = n si yn = 2n avem xn + yn ;
Reguli de calcul
Observat ia 1.34 Dac a xn si yn nu se poate spune nimic despre natura sirului (xn + yn ). De exemplu pentru xn = n si yn = n avem xn + yn 0; pentru xn = n si yn = 2n avem xn + yn ; pentru xn = 2n si yn = n avem xn + yn +;
Reguli de calcul
Observat ia 1.34 Dac a xn si yn nu se poate spune nimic despre natura sirului (xn + yn ). De exemplu pentru xn = n si yn = n avem xn + yn 0; pentru xn = n si yn = 2n avem xn + yn ; pentru xn = 2n si yn = n avem xn + yn +; pentru xn = (1)n + n si yn = n avem xn + yn = (1)n , care nu are limit a. Despre astfel de situat ii vom spune c a sunt cazuri de nedeterminare, sau cazuri exceptate.
Not iuni generale

Consider am n continuare spat iul Rk nzestrat cu norma euclidian a x
2
2 + x 2 + ... + x 2 , x1 2 k
x = (x1 , x2 , ..., xk ) Rk .
Not iuni generale

2
2 + x 2 + ... + x 2 , x1 2 k
x = (x1 , x2 , ..., xk ) Rk .
Denit ia 2.1 Se nume ste sir de puncte n Rk o funct ie f : N Rk . Not am sirul cu (an )nN sau (an ), unde an = f (n) = (a1,n , a2,n , ..., ak ,n ).
Not iuni generale

2
2 + x 2 + ... + x 2 , x1 2 k
x = (x1 , x2 , ..., xk ) Rk .
Denit ia 2.1 Se nume ste sir de puncte n Rk o funct ie f : N Rk . Not am sirul cu (an )nN sau (an ), unde an = f (n) = (a1,n , a2,n , ..., ak ,n ). Exemplul 2.2
1
1 xn = ( n , n2 ) este un sir de puncte din R2
Not iuni generale

2
2 + x 2 + ... + x 2 , x1 2 k
x = (x1 , x2 , ..., xk ) Rk .
1 2
1 xn = ( n , n2 ) este un sir de puncte din R2 1 xn = (sin n , arctg (n2 1), 3 ) n+1
este un sir de puncte din R3
Not iuni generale

2
2 + x 2 + ... + x 2 , x1 2 k
x = (x1 , x2 , ..., xk ) Rk .
1 2 3
1 2 xn = ( n , n , ..., k ) este un sir de puncte n Rk . n
Not iuni generale

2
2 + x 2 + ... + x 2 , x1 2 k
x = (x1 , x2 , ..., xk ) Rk .
1 2 3
1 2 xn = ( n , n , ..., k ) este un sir de puncte n Rk . n Se remarc a faptul c a un sir de puncte din Rk se compune din k siruri, c ate unul pentru ecare component a.
M arginirea sirurilor n Rk
Denit ia 2.3 Spunem c a un sir de puncte din Rk este m arginit dac a exist a M > 0 a. . xn M n N.
Denit ia 2.3 Spunem c a un sir de puncte din Rk este m arginit dac a exist a M > 0 a. . xn M n N. Exemplul 2.4
1
1 S irul xn = ( n , n2 ) nu este m arginit deoarece xn n2 n 1.
1 2
1 S irul xn = ( n , n2 ) nu este m arginit deoarece xn n2 n 1. 1 2 S irul xk = ( n , n , ..., k ) este m arginit deoarece n k (k +1)(2k +1) 1 22 k2 xn = + n2 + ... + n2 = care este o cantitate m arginit a, k n2 6n ind xat.
1 2
1 S irul xn = ( n , n2 ) nu este m arginit deoarece xn n2 n 1. 1 2 S irul xk = ( n , n , ..., k ) este m arginit deoarece n k (k +1)(2k +1) 1 22 k2 xn = + n2 + ... + n2 = care este o cantitate m arginit a, k n2 6n ind xat.
Teorema 2.5 Un sir de puncte din Rk este m arginit dac a si numai dac a toate sirurile componente sunt siruri m arginite (de numere reale).
Limite de siruri n Rk
Denit ia 2.6 Fie (xn ) un sir de puncte din Rk . Spunem c a sirul (xn ) are limita Rk dac a n orice vecin atate a lui se g asesc tot i termenii sirului cu except ia, eventual, a unui num ar nit dintre ace stia: V V ( ) nV N, a.i . xn V n nV Un sir care are limit a se nume ste sir convergent. Vom nota lim xn = .
n
n
Teorema 2.7 (Propriet a ti ale sirurilor convergente)

1
Un sir convergent are limit a unic a.
n

1 2
Un sir convergent are limit a unic a. Orice sir convergent este m arginit.
n

1 2 3
Un sir convergent are limit a unic a. Orice sir convergent este m arginit. Prin schimbarea ordinii termenilor unui sir convergent se obt ine tot un sir convergent, av and aceea si limit a.
n

1 2 3
Un sir convergent are limit a unic a. Orice sir convergent este m arginit. Prin schimbarea ordinii termenilor unui sir convergent se obt ine tot un sir convergent, av and aceea si limit a. Dac a unui sir i se adaug a sau i se suprim a un num ar nit de termeni, natura sirului nu se modic a iar n caz de convergent a, nici limita.
Teorema 2.8 Fie (xn )n1 = ((x1,n , x2,n , ..., xk ,n )) un sir de puncte din Rk . Acest sir este convergent dac a si numai dac a sirurile componentelor: (x1,n )n1 , ..., (xk ,n )n1 sunt convergente. Mai mult, n caz de convergent a limita lui (xn ) are drept componente limitele sirurilor componente, altfel spus:
n
lim xn = ( lim x1,n , ..., lim xk ,n ).

n n
Exemplul 2.9
1
1 , arctg (n + 1)) este punctul (0, Limita sirului xn = (sin n iar lim arctg (n + 1) = . 2
) 2
deoarece lim sin
1 n
=0
n

n n
Exemplul 2.9
1
1 , arctg (n + 1)) este punctul (0, Limita sirului xn = (sin n iar lim arctg (n + 1) = . 2 k
) 2
deoarece lim sin
1 n
=0
1 2 S irul xn = ( n , n , ..., k ) este convergent iar lim xk = 0 = (0, 0, ..., 0). n
n

n n
Exemplul 2.9
1
1 , arctg (n + 1)) este punctul (0, Limita sirului xn = (sin n iar lim arctg (n + 1) = . 2 k
) 2
deoarece lim sin
1 n
=0
1 2 S irul xn = ( n , n , ..., k ) este convergent iar lim xk = 0 = (0, 0, ..., 0). n 1 S irul xn = ( n , (1)n nu este convergent deoarece sirul de pe a doua component a, x2,n = (1)n este un sir divergent.

Curs Colorat

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Colorat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S iruri de numere reale S iruri de puncte n Rk

Analiz a matematic a - curs 2 S iruri de numere reale. S iruri de puncte n Rk

2013-2014, Facultatea de Mecanic a

Analiz a matematic a - curs 2

S iruri de numere reale S iruri de puncte n Rk

Not iuni generale

2013-2014, Facultatea de Mecanic a

Analiz a matematic a - curs 2

S iruri de numere reale S iruri de puncte n Rk

Not iuni generale

2013-2014, Facultatea de Mecanic a

Analiz a matematic a - curs 2

S iruri de numere reale S iruri de puncte n Rk

Not iuni generale

2013-2014, Facultatea de Mecanic a

Analiz a matematic a - curs 2

S iruri de numere reale S iruri de puncte n Rk

Not iuni generale

S iruri de numere reale S iruri de puncte n Rk

2013-2014, Facultatea de Mecanic a

Analiz a matematic a - curs 2

S iruri de numere reale S iruri de puncte n Rk

2013-2014, Facultatea de Mecanic a

Analiz a matematic a - curs 2

S iruri de numere reale S iruri de puncte n Rk

2013-2014, Facultatea de Mecanic a

Analiz a matematic a - curs 2

S iruri de numere reale S iruri de puncte n Rk

2013-2014, Facultatea de Mecanic a

Analiz a matematic a - curs 2

S iruri de numere reale S iruri de puncte n Rk

Exemplul 1.5 1. S irul xn = sin n este

2013-2014, Facultatea de Mecanic a

Analiz a matematic a - curs 2

S iruri de numere reale S iruri de puncte n Rk

2013-2014, Facultatea de Mecanic a

Analiz a matematic a - curs 2

S iruri de numere reale S iruri de puncte n Rk

2013-2014, Facultatea de Mecanic a

Analiz a matematic a - curs 2

S iruri de numere reale S iruri de puncte n Rk

2013-2014, Facultatea de Mecanic a

Analiz a matematic a - curs 2

S iruri de numere reale S iruri de puncte n Rk

2013-2014, Facultatea de Mecanic a

Analiz a matematic a - curs 2

S iruri de numere reale S iruri de puncte n Rk

2013-2014, Facultatea de Mecanic a

Analiz a matematic a - curs 2

S iruri de numere reale S iruri de puncte n Rk

2013-2014, Facultatea de Mecanic a

Analiz a matematic a - curs 2

S iruri de numere reale S iruri de puncte n Rk

2013-2014, Facultatea de Mecanic a

Analiz a matematic a - curs 2

S iruri de numere reale S iruri de puncte n Rk

2013-2014, Facultatea de Mecanic a

Analiz a matematic a - curs 2

S iruri de numere reale S iruri de puncte n Rk

2013-2014, Facultatea de Mecanic a

Analiz a matematic a - curs 2

S iruri de numere reale S iruri de puncte n Rk

2013-2014, Facultatea de Mecanic a

Analiz a matematic a - curs 2