COMPONENETII BETONULUI CIMENTURI PENTRU BETOANE

Cimentul este un material pulverulent, de natur ba i!, "idr#$il, instabil din pun!t de vedere !"imi!% Ameste!at !u apa $#rmea paste ti&#tr#pe, !are $a! pri 'i se (ntres! (n timp, $#rm)nd *piatra de !iment+% Cimentul portland (silicios), reprezint un amestec de silicai i aluminai de calciu i este obinut prin mcinarea fin a clincherului de ciment portland cu un adaos de 27 % ghips pentru reglarea timpului de priz Clincherul de ciment portland este obinut prin arderea unui amestec de materii prime !n cuptoare rotati"e #ateriile prime utilizate la fabricarea clincherului de ciment portland sunt$ calcare, marne, argile, leossuri, subproduse industriale (zguri, cenui, isturi), adaosuri de corecie (silicioase, aluminoase, ferugionase etc ), gipsuri C#mp# i,ia mineral#-i! a !imentului %n procesele de ardere a materiilor prime, o&izii e&isteni !n compoziia acestora, reacioneaz !ntre ei form'nd compui mineralogici Cei mai importani ca pondere sunt urmtorii$ (ilicatul tricalcic (alitul) ) *Ca+(i+2 ) C./, (ilicatul bicalcic (belitul) ) 2Ca+(i+2 ) C0/, -eroaluminatul tetracalcic (celitul . sau bro/nmilleritul) ) 0Ca+1l 2+*-2+* ) C1A2 , 1luminatul tricalcic (celitul ..) ) *Ca+1l2+* ) C.A Compoziia mineralogic a clincherului de ciment portland poate s "arieze, !n funcie de compoziia chimic a materiilor prime utilizate i a tehnologiilor de fabricaie 2orma european (342 56775,2)2882 impune pentru clincherul portland urmtoarele cerine$ minimum 27* din masa total s fie constituit de silicai (alit 9 belit) : cimenturi silicatice,

relaia procentual dintre o&idul de calciu i trio&idul de siliciu din compoziie s fie mai mare ca 2, coninutul procentual !n masa de o&id de magneziu s fie mai mic de ;% %n cazul clincherului de ciment portland, compusii mineralogici se pot regasi, de regula, in limitele urmatoarelor procente$

C*( C2( C*1 C01-

087*%, 2*;%, 55<%, 228%,

=rincipalele proprietati ale cimentului, legate de influenta componentilor mineralogici sunt$ "iteza de hidratare, cldura de hidratare, rezistenele mecanice i e"oluia lor, rezistena la agresi"iti chimice, cantitatea de apa legata chimic, etc >ariaia compoziiei mineralogice a clincherului de ciment portland, permite obinerea unei game foarte largi de cimenturi cu proprieti diferite conferite betonului, at't !n stare proaspt c't i !n stare !ntrit =entru cimenturi sunt definite urmatoarele clase de rezisten$ *2,; , *2,; , 02,; , 02,; , ;2,; , ;2,; (2 sau 3), unde partea cifric (*2,;, 02,; i ;2,;) reprezint clasa de rezisten la compresiune e&primat !n 27mm 2, 2 este simbolul pentru rezisten iniial normala i litera 3 este simbolul pentru rezisten iniial ridicata

Clasi$i!ri ?intre principalele clasificari ale cimenturilor se pot mentiona$ a %n funcie de prezena adaosurilor !n compoziia cimenturilor$ cimenturi portland unitare (fr adaosuri), cimenturi portland cu adaosuri, cimenturi =ortland , cimenturi =ortland cu zgura,

b% %n funcie de compozitia lor, conform 2ormei 4uropene 42 567)5$

cimenturi =ortland cu microsilice, cimenturi =ortland cu puzzolana, cimenturi =ortland cu cenusa zburatoare, cimenturi =ortland cu sist calcinat, cimenturi =ortland cu calcar, cimenturi =ortland compozite, cimenturi de furnal, cimenturi puzzolanice, cimenturi compozite,

! Conform (3 *<< 7566;, cimenturile se !mpart astfel$ se impart astfel$ cimenturi =ortland cu zgura (tip ..), cimenturi =ortland cu cenusa(tip ..), cimenturi =ortland cu puzzolana naturala(tip ..), cimenturi =ortland cu calcar(tip ..), cimenturi =ortland compozite(tip ..), cimenturi de furnal(tip ...), cimenturi puzzolanice(tip .>), cimenturi compozite(tip >) cimenturi =ortland fara adaos (tip .), cimenturi =ortland compozite (tip ..), cimenturi de furnal (tip ...), cimenturi puzzolanice (tip .>), cimenturi compozite (tip >)

d% Conform (3 5;8876@, armonizat cu 2orma 4uropeana 42> 567)5, cimenturile

Clasificarea con"enional are un caracter orientati", uneori put'nd e&ista deosebiri semnificati"e !ntre cimenturile de acelai tip ?in aceste moti"e, parametrii tehnici,

tehnologici i economici ai lucrrilor, stabilesc pe baz de analiza, !ncercri i condiii concrete, tipul recomandat i utilizabil de ciment P#nderea !#mp#nentil#r mineral#-i!i, imparte !imenturile dupa denumirea si pr#prietatile l#r ast$el3 Cimenturi alitice : au degaAare mare de caldura, priza normala si intarire rapida (rezistente initiale mari, timp friguros, prefabricare, etc chimice), Cimenturi belitice : au degaAare mica de caldura, priza normala si "iteza mica de intarire (constructii masi"e, zone calde : agresi"itati chimice : coroziune tip .), Cimenturi bro/nmilleritice : priza normala, intarire normala (inghet : dezghet repetat : agresi"itate chimica sulfatica), Cimenturi feritice ) priza normala, intarire normala (agresi"itate chimica sulfatica ridicata), Cimenturi normale ) priza normala, intarire normala (lucrari curente de beton si beton armat ) fara agresi"itati chimice) CATE4ORII U5UALE 6E CIMENTURI Cimenturi p#rtland unitare 7$r ada#suri a!tive8 1ceste cimenturi se pot utiliza la maAoritatea lucrrilor de construcii din beton, beton armat i beton precomprimat, de aceea constituie un "olum important !n producia de ciment (e noteaz cu clasa . i au rezistene la compresiune dup 2< zile pe mortar standard, cu "alori *2,;, 02,; i ;2,; 27mm 2 ?e asemenea, aceste cimenturi sunt caracterizate printr)o finee la mcinare normal (min 2;88 cm 27g), constan bun de "olum i o priz normal Cimenturi p#rtland !u ada#suri 1ceste cimenturi se pot clasifica astfel$ : fara agresi"itati

Cimenturi cu adaosuri de zgur de furnal 1ceste cimenturi se fabric prin introducerea la mcinare a clincherului de ciment portland, a zgurii granulate de furnal !nalt i a gipsului necesar reglrii timpului de priz Btilizarea zgurilor de furnal !nalt !mpreun, e"entual cu alte adaosuri conduce la economisirea clincherului portland i se reduc preurile de cost ale cimenturilor %n funcie de combinaia de adaosuri i cantitatea de zgur coninute !n masa cimenturilor, acestea pot cpta una din urmtoarele proprieti$ o rezistene mecanice iniiale mai mici i rezistene finale identice cu cimenturile portland unitare, o rezistene mecanice iniiale i finale mai sczute, !n raport cu cimenturile portland cu adaosuri (foarte economice pentru clase inferioare de beton), o cldur de hidratare a acestor cimenturi, scade odat cu creterea proporiilor de zgur (obligatoriu pentru construcii masi"e din beton), o au tendina de a scdea lucrabilitatea mortarelor i betoanelor, deza"antaA eliminat prin adugarea !n amestec a aditi"ilor plastifiani sau a silicei ultrafine ((B-)

Cimenturi cu adaosuri de cenu 1ceste cimenturi se obin prin introducerea la mcinare a clincherului de ciment

portland, a cenuilor "olante de termocentral (puzzolane artificiale) Ca fel ca i zgurile de furnal, cenuiile zburtoare de termocentral, au drept rezultat, economia de clincher portland i obinerea unor proprieti pentru betoanele (netratate termic) preparate cu acestea$ o !mbuntirea lucrabilitii betoanelor proaspete (scderea cantitii de ap la amestecare), o creterea omogenitii betonului proaspt,

o reducerea cldurii de hidratare a cimentului, o scderea rezistenelor mecanice a betonului !n primele dou sptm'ni de la turnare, o creterea rezistenelor mecanice a betonului dup 50 zile de le turnare, o scderea uoar a geli"itii betonului (se impune utilizarea !mpreun cu un aditi" antrenor de aer), o rezistene superioare la oc termic i la foc, o creterea rezistenelor la anumite agresi"iti chimice Cimenturi p#rtland !u re isten,e ini,iale mari 1ceste cimenturi sunt fabricate cu o finee de mcinare superioar (min *;88 cm27g) Clasele de rezisten dup 2< de zile "ariaz la aceste cimenturi !ntre *2,; i @2,; 27mm2, iar rezistenele iniiale ale acestora au "alori ridicate la 5,2,* i 7 zile, comparati" cu cimenturile normale industria prefabricatelor de beton etc 4&ist i cimenturi portland cu !ntrire e&trarapid, obinute prin mcinarea la o finee foarte mare (min 7888 cm27g) i adaosuri de 52% clorur de calciu Cimenturile cu !ntrire e&trarapid fac priz !n ;*8 min de la contactul cu apa i sunt utilizate la lucrri de betoane !n climat rece, zone cu infiltraii puternice de ap, etc (unt utilizate la lucrri de beton pe timp friguros,

Cimenturi p#rtland !u !ldur de "idratare limitat 1ceste cimenturi au compoziii chimico : mineralogice care asigur creteri reduse de temperaturi, !nc't cea mai mare parte a cldurii de hidratare s s poat disipa Cimenturile de acest tip au "iteze de hidratare reduse, astfel !nc't clasa acestora este garantat la 2< zile, iar clasa betoanelor fabricate cu astfel de cimenturi este garantat prin caietele de sarcini la 2<68 zile de la preparare

Cimenturile portland cu cldur de hidratare limitat sunt folosite la prepararea betoanelor puse !n lucrare !n elemente masi"e (baraAe de greutate, blocuri mari de fundaii), a betoanelor puse !n lucrare !n zone cu climat cald, etc

Cimenturile p#rtland re istente la su$la,i 1ceste cimenturi constituie unul din remediile !mpotri"a coroziunii sulfatice 4le sunt caracterizate printr)o cldur de hidratare i o "itez de !ntrire mai reduse %n ceea ce pri"ete rezistenele la compresiune dup 2< zile, acestea ating "alori minime de la *2,; 27mm2 Cimenturi albe sau !#l#rate =entru cimentul portland alb se utilizeaz materii prime cu coninut redus de o&izi de fier (calcar de foarte bun calitate sau cret i caolin) 1ceste cimenturi au pre de cost ridicat i se utilizeaz pentru lucrri monumentale, lucrri decorati"e, finisaAe deosebite etc =entru cimenturi portland colorate, se utilizeaz materii prime pentru cimenturi albe, la care se adaug o&izi fondani, mineralizatori, colorani i o&izi necesari

PROPRIETATI ALE CIMENTURILOR Cele mai importante proprietati ale cimenturilor care intereseaza pe constructori sunt priza, finetea de macinare, "iteza de hidratare si respecti" cantitatea de apa legata chimic, caldura de hidratare, etc

Pri a !imenturil#r

.mediat dupa introducerea apei, amestecul de"ine acti", pasta de ciment a"and unele proprietati reologice (procese e"oluti"e ale "ascozitatii, fluiditatii, rgiditatii coeziunii si altele) .n acest stadiu, asupra pastei de ciment se poate inter"eni mecanic, legaturile interne rupte, putandu)se .nceputul prizei cimentului marcheaza si cresterea temperaturii amestecului, iar sfarsitul prizei este insotit de un "arf de temperatura, dupa care este interzisa orice actiune mecanica asupra pastei de ciment (pasta se rigidizeaza si legaturile rupte nu se mai refac) %ntrirea reprezint un fenomen foarte comple&, const'nd !n principal dintr)o suit de reacii fizico : chimice datorate hidratrii cimentului i care conduc la formarea pietrei de ciment, care !nglobeaz i leag !ntre ele restul componenilor solizi 4a parcurge deci trei etape foarte importante i anume$ etapa iniial : care are durata cuprins !ntre momentul D8E, reprezent'nd terminarea amestecrii componenilor i timpul de !ncepere a prizei( aceasta se poatea determina e&perimental sau se poate aprecia !n funcie de mai muli parametrii care "or fi prezentai ulerior) %n acest inter"al de timp reaciile de hidratare sunt foarte lente, practic betonul put'nd fi transportat, manipulat, compactat, ni"elat etc fr ca proprietile lui s fie practic influenate negati" ?urata acestei etape depinde de compoziia betonului (!n special de clasa, dozaAul i tipul cimentului, de cantitatea de ap i de tipul aditi"ilor folosii) i de temperatura lui, priza : durata cuprins !ntre timpul de !nceperea a prizei i timpul de terminare a prizei (momentul !n care betonul trece din faza fluid !n cea solid) 4a dureaz c'te"a ore i depinde !n principal de tipul cimentului i de temperatura amestecului .n acest inter"al este interzis orice aciune asupra betonului, !ntruc't s)au format legturile !ntre microcristale, iar distrugerea acestora conduce la diminuarea proprietilor betonului !ntrit, ntrirea propriu-zis : se !ntinde pe o durat de c'te"a zeci de ani, !ncep'nd de terminarea timpului de priz i prezent'nd interes deosebit numai !n primele 2< de zile Bn fenomen ce poate fi intalnit este priza falsa a cimentului,caracterizata prin lipsa temperaturii ridicate in masa betonului, imediat dupa amestecarea cimentului cu apa

1cest fenomen are cauze pro"enite din macinarea cimenturilor, depozitarea lui precum si din tehnologia de preparare a betoanelor 3eamestecarea betonului fara adaugare da apa suplimentara, restabileste calitatile acestuia .nceputul si sfarsitul prizei cimenturilor este legat de compoziFiile mineralogice, finetea de macinare, adaosuri rapoarte 17C, etc 2inetea de ma!inare (e e&prima ca fiind raportul intre aria suprafetei specifice totale a granulelor pe unitatea de masa deoarece hidratarea cimentului incepe la suprafata granulei,gradul de finite de"ine principalul factor care influenteaza "iteza de hidratare,deci mareste sau micsoreaza durata intaririi betonului ?in punct de "edere al finetei, cimenturile pot fi fine, medii sau grosiere Bn ciment fin are "iteza mai mare de hidratare si de intarire, atingand rapid rezistentele minime pentru decofrare .n acelasi timp un ciment fin este mult mai usor degradabil in atmosfera si necesita o cantitate mai mare de apa pentru hidratare si hidroliza, in urma careia "a rezulta o contractie si o fisurare mai accentuate, deci un beton mai putin compact ?e aceease prefera si se recomanda cimenturile cu grad mediu de macinare .n concluzie alegerea unui ciment din punct de "edere al finetei este stabilita din rationamente tehnice si economice

In$luenta d# a9ului de !iment asupra pr#prietatil#r bet#nului

=entru un amestec in care se pastreaza constante, cantitatea de apa de granulozitatea agregatului, dozarea diferita cu ciment a amestecului conduce la urmatoarele aspecte$ coeziunea si lucrabilitatea se amelioreaza odata cu cresterea dozaAului de ciment, densitatea amestecului se modifica astfel$ o pana la *88)088Gg ciment7mc, se realizeaza o densitate ma&ima a betonului,

o peste ;88Gg ciment7mc, cimentul de"ine predominant si prin densitatea sa mai scazuta ca "aloare decat cea agregatului "a impune o scadere a "alorii totale a densitatii amestecului rezistenta la compresiune creste semnificati" pana la 088Gg7mc, moderat pana la @88)788Gg7mc si nesemnificati",peste <88Gg7mc Concluzie Tipul si clasa cimentului se aleg si se coreleaza cu clasa betonului si in functie de caracteristicile tuturor mijloacelor si tehnologiilor ce actioneaza asupra betonului proaspat precum si in functie de mediul de exploatare al betonului intarit. TRAN/PORTUL /I 6EPO5ITAREA CIMENTULUI ?eoarece cimenturile sunt materiale hidrofile, trebuie indeplinite urmatoarele aspecte$ o asigurarea protectiei cimentului fata de umiditate, o apro"izionarea cu cantitati care se "or consuma in cel mult o luna (pentru cimenturile unitare) si cel mult * luni (pentru cimenturile obisnuite), o mecanizarea completa a tuturor operatiilor de incarcare)descarcare si depozitare, o e"itarea amestecarii sorturilor de ciment, o reducerea la minimum a manipularii cimentului, o Cimentul se poate altera in contact cu umezeala si din acest punct de "edere este caracterizat astfel$ (H1?.BC . de alterare se caracterizeaza printr)o aglomerare a particulelor de ciment care se pot sfarma intergral la strangerea in palma .nainte de folosirea cimentului se "a determina domeniul de utilizare si corectia necesara la dozare, (H1?.BC .. de alterare se caracterizeaza printr)o sfarmare partiala aglomerarilor particulelor de ciment 1cest ciment necesita o cernere atenta si nu poate fi utilizat decat pentru betoane de slaba rezistenta, (H1?.BC ... de alterare se caracterizeaza prin pietrificarea cimentului, deci acesta nu se mai poate utiliza

Transp#rtul se poate realiza$ in recipienti metalici acoperiti, in "rac, pentru cantitati mici si distante scurte, cu miAloace auto sau C-, specifice, dotate cu buncare si sisteme pneumatice de incarcare : descarcare, in saci multistrat din hartie cerata pe interior, inscriptionati cu toate caracteristicile cimentului, producatorului si datei de fabricatie, pneumatic, prin conducte metalice, la distante scurte, in cadrul platformelor industriale utilizatoare sau in santiere, mecanic, cu snecuri, Agheaburi "ibrante sau benzi transportoare capsulate, in cadrul platformelor industriale utilizatoare sau in santiere 6ep# itarea se face numai in spatii inchise, aerisite periodic, ferite de umezeala si de lumina solara directa, pe perioade scurte (ma& * luni) pentru cantitati mici sau in buncare speciale, metalice, pre"azute cu sisteme pneumatice pentru incarcare : descarcare