Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lectia 1: Reguli de Pronuntie
Lectia 1: Reguli de Pronuntie
Reguli de pronuntie
VOCALE: a se citeste a (haben a avea) e se citeste e (Bett pat) i se citeste i (wir - noi) u se citeste u (umsonst inutil, gratuit) se citeste e (pfel - mere) se citeste oe diftong (mgen a placea) se citeste i si u (grn - verde) e inaintea unei consoane finale se pronunta (ex. Lesen - a citi) In general o vocala este lunga cand !. vocala este dubla (paar cateva, "aar pereche) #. vocala este urmata de o singura consoana (vor - inaintea) $. vocala este urmata de litera h (Lehrer - profesor) %. in ca&ul vocalei i daca este urmata de vocala e (sieben - sapte) DIFTONGI: au se citeste a scurt urmat de u ('aus - casa) ei se citeste ai (mein al meu, leider din pacate) eu se citeste oe (heute - asta&i) u se citeste oi (hufig - des) CONSOANE: ig se citeste ih (fleissig harnic, &wan&ig - doua&eci) ch se citeste h (machen a face) chs se citeste cs (wachsen a creste, sechs - sase) h la inceputul cuvantului se pronunta (halten-a tine) h dupa vocala nu se aude (gehen a merge pe (os, fahren a merge cu un vehicol) j se citeste i (ja da, jemand - cineva) s urmat de o vocala se citeste z (lesen a citi, Sonne - soare) ss se citeste s (lassen a lasa) sch se citeste (sch)n - frumos) st se citeste t (stehen a sta vertical, Strasse - strada)* exceptie in cuvintele imprumutate sau neologisme se pronunta st (+est- sarbatoare) sp se citeste p (spielen a se (uca)* exceptie in cuvintele imprumutate sau neologisme se pronunta sp (,espe-t-respect) v se citeste f (vier - patru) w se citeste v (wann cand.) z se citeste (zwei doi, Zeit - timp) u se pronunta cv (/uelle i&vor, sursa) ge se pronunta ghe (0eld - bani, geben - a da) * exceptie ge se pronunta g (1agen stomac* moegen-a-i placea, a dori, a vrea) gi se pronunta intotdeauna ghi (0ips-ghips)
Nota: Su !tanti"ele !i pronu#ele de politete in li# a ger#ana !e !criu intotdeauna cu #a$u!cule%
&ronu#ele per!onale
SING'LAR "ers I 2 3c 4 0 ic( #ic( #ir #ein "ers II du dic( dir dein "ers III
2 3c 4 0 2 3c 4 0
er !ie e! i(n !ie e! i(# i(r i(# !ein i(r !ein &L'RAL "ers I "ers II "ers III )ir i(r !ie un! euc( !ie un! euc( i(nen un!er euer i(r &RON'*ELE DE &OLITETE Sie Sie I(nen I(r
Lectia +
For#ule de adre!are
0uten 5ag6 0uten 3bend6 0uten 1orgen6 0ute 2acht6 'allo6 3uf 8iedersehen6 3uf 8iederhoeren 5sch9ss6 0uten 3ppetit6 4an-e, gleichfalls6 4an-e, auch6 - Buna &iua - Buna seara - Buna dimineata - 2oapte buna - 7alut, Buna - La revedere -La revedere - "a - "ofta buna - 1ultumesc, la fel - 1ultumesc, de asemenea
Ver ul
I. PREZENTUL 7e formea&a inlaturand terminatia ,en de la infinitiv si adaugand urmatoarele terminatii 7g. "l. I II III I II III -e - !t.-e!t - t. -et - en - t.-et - en
#
:xemple 13;':2 (a face) Ich mache 4u mach!t :r=7ie=:s macht 8ir machen Ihr macht 7ie machen
B:0I22:2 (a incepe) Ich beginne 4u beginn!t :r=7ie=:s beginnt 8ir beginnen Ihr beginnt 7ie beginnen
,<+:2 (a striga) Ich rufe 4u ruf!t :r=7ie=:s ruft 8ir rufen Ihr ruft 7ie rufen
"odificari# persoana $$ si $$$ singular pri%esc i in loc de e! :x helfen, essen, fressen, vergessen
0ITTEN 1a ruga2 Ich bitte 3tunci cand radicalul verbului se termina in t sau d, apare e ca si vocala a(utatoare la 4u bittest terminatiile de la pers II sg. 7i pl, si pers III sg. :r=7ie=:s bittet 8ir bitten ! Ihr bittet 7ie bitten Te#a: de con(ugat verbele +3LL:2 (a cadea), +320:2 (a prinde), :1"+:'L:2 (a recomanda), +I24:2 (a gasi). 4e tradus urmatoarele propo&itii !. :u te gasesc. #. 5u ramai acasa. $. 2oi mergem acasa. %. :a castiga multi bani. ?. :i se gandesc la noi. @. :u te duc acasa. A. :u ud florile.
$
Lectia 4
Li!ta "er elor neregulate
INFINITIV bac-en beginnen beissen bitten lei en braten brennen bringen den-en d9rfen empfehlen erschrec-en essen 3a(ren 3allen fangen finden 3liegen fressen frieren ge 6ren geben ge(en geniessen gewinnen giessen haben halten h>ngen hauen heben heissen helfen -ennen 7o##en -)nnen lassen lesen lau3en leihen liegen &ARTICI&I' TREC'T gebac-en begonnen gebissen gebeten ge lie en gebraten gebrannt gebracht gedacht gedurft empfolen erschroc-en gegesen ge3a(ren ge3allen gefangen gefunden ge3logen gefressen gefroren ge oren gegeben gegangen genossen gewonnen gegossen gehabt gehalten gehangen gehauen gehoben geheissen geholfen ge-annt ge7o##en ge-onnt gelassen gelesen gelau3en geliehen gelegen TRAD'CERE a coace a incepe a musca a ruga a ra#ane a frige a arde a duce a gandi a avea voie a recomanda a speria a manca (pt. persoane) a #erge cu un "e(icol a cadea a prinde a gasi a 5 ura a manca (pentru animale) !. a ingheta* #. a-i fi frig a !e na!te a da a #erge pe $o! a savura a castiga a turna, a varsa, a uda florile a avea a tine a atarna a bate (in sensul de a lovi) a ridica a se numi a a(uta a cunoaste a "eni a putea a lasa a citi a alerga a imprumuta a sta intins
%
l9gen m)gen m9ssen nehmen nennen raten reiten riechen rufen scheiden scheinen schieben schlafen schlagen schliessen schmeissen schneiden schreiben schreien schwimmen sehen !ein senden singen sit&en sollen sprechen !pringen stehen !teigen !ter en stin-en streiten tragen treffen treiben trin-en tun vergessen verlieren )ac(!en waschen )erden werfen wissen wollen
gelogen gemocht gemusst genommen genannt geraten geritten gerochen gerufen geschieden geschienen geschoben geschlafen geschlagen geschlossen geschmissen geschnitten geschrieben geschrien geschwommen gesehen ge)e!en gesendt gesungen gesessen gesollt gesprochen ge!prungen gestanden ge!tiegen ge!tor en gestun-en gestritten getragen getroffen getrieben getrun-en getan vergessen verloren ge)ac(!en gewaschen ge)orden geworfen gewusst gewollt
a minti a placea a trebui neaparat a lua a numi !. a gici* #. a sfatui a calari a mirosi a chema (in sensul de a striga) a separa, a desparti a lumina, a straluci a impinge a dormi a bate (in sensul de a lovi) a inchide, a incuia a arunca a taia a scrie a tipa a innota a vedea a 3i a trimite a canta a sedea a trebui a vorbi a !ari a sta in picioare a !e urca a #uri a mirosi urat a se certa a purta a intalni a practica a bea a face neaparat a uita a pierde a cre!te a spala a de"eni a arunca a sti a vrea neaparat
For#ule de adre!are
8ie geht es dir. 1ir geht es gut6 1ir geht es schlecht6 - ;um iti merge. (;e mai faci.) - Imi merge bine - Imi merge rau
?
0eht es dir auch gut. 4an-e, gut6 8ie heisst du. Ich heisse... 8ie alt bist du. Ich bin ... Dahre alt
- 7i tie iti merge bine. - 1ultumesc, bine - ;um te cheama. (;um te numesti.) - 1a cheama ... (1a numesc...) - ;ati ani ani. - 3m ... de ani.
&artcipiu trecut
:xemple
ge
"er
lernen gelernt (a invata - invatat) 7pielen gespielt (a se (uca - (ucat) machen gemacht (a face - facut) 3tunci cand radicalul verbului se termina in t sau d, apare e ca si vocala a(utatoare. :x arbeiten gearbeitet antworten - geantwortet
Lectia :
For#ule de adre!are
8ie sagt man. 8as bedeutet... . Ich habe 'unger6 Ich bin hungrig6 Ich habe 4urst6 Ich bin durstig6 - ;um se spune. - ;e inseamna... . - 1i-e foame6 - 1i-e sete6
Ich bin m9de6 - 7unt obosit(a)6 Ich bin schl>frig6 - 1i-e somn6 7prichst du 4eutsch. - Eorbesti germana. Da, ich spreche 4eutsch. - 4a, vorbesc germana. 2ein, ich spreche -ein 4eutsch. - 2u, nu vorbesc germana. Eerstehst du. - Intelegi. Fommst du heute. - Eii asta&i. 2ein, ich -omme nicht heute6 - 2u, nu vin asta&i6 7agen (gesagt) a spune* verstehen (verstanden) a intelege* -ein, -eine nici unul, nici o
Nota: ;ein< 7eine e!te in l % Ger#ana negatia de pe langa !u !tanti"% Nic(t e!te negatia de pe langa "er < !i cele doua nu !e 3olo!e!c niciodata i#preuna% Du la negatie nu !e 3olo!e!te in l % ger#ana%
Ich helfe 4u hilfst :r=7ie=:s hilft 8ir helfen Ihr helft 7ie helfen STER0EN 1a #uri2 Ich sterbe 4u stirbst :r=7ie=:s stirbt 8ir sterben Ihr sterbt 7ie sterben RATEN 1a g(ici2 Ich rate 4u r>tst :r=7ie=:s r>t 8ir raten Ihr rat 7ie raten
Ich laufe 4u l>ufst :r=7ie=:s l>uft 8ir laufen Ihr lauft 7ie laufen T'N 1a 3ace neaparat2 Ich tue 4u tust :r=7ie=:s tut 8ir tun Ihr tut 7ie tun NE/*EN 1a lua2 Ich nehme 4u nimmst :r=7ie=:s nimmt 8ir nehmen Ihr nehmt 7ie nehmen
Ich sehe 4u siehst :r=7ie=:s sieht 8ir sehen Ihr seht 7ie sehen =ISSEN 1a !ti2 Ich weiss 4u weisst :r=7ie=:s weiss 8ir wissen Ihr weisst 7ie wissen
&er3ectul co#pu!
7e formea&a din verbul auxiliar (7:I2='3B:2) la pre&ent la care se adauga participiul trecut al verbului de con(ugat. &er3ect co#pu! 8 auxiliar 1(a en !au !ein2 9 participiu trecut
Ver e care !e con$uga cu SEIN: verbele de miscare gehen & a %erge pe jos fahren & a %erge cu un vehicol 'o%%en & a veni fliegen & a zbura fallen & a cadea steigen & a se urca laufen & a alerga verbele copulative (de existenta) sein & a fi gebren & a se naste sterben & a %uri werden & a deveni bleiben & a ra%ane Topica: S'0IECT 9 VER0 A'>ILIAR 9 %%% 9 &ARTICI&I' TREC'T :xemple
:u am fost acasa. Ich bin &u 'ause gewesen. 5u ai alergat mult. 4u bist viel gelaufen.
A
Eoi ati mancat paine. Ihr habt Brot gegesen. 3sta&i am citit mult. 'eute haben wir viel gelesen. Ieri am ramas cu el acasa. 0estern bin ich mit ihm &u 'ause geblieben. :i s-au certat. 7ie haben sich gestritten.
Nota: Cand propo5itia incepe cu altce"a decat !u iectul< !e 3ace in"er!iunea intre auxiliar !i !u iect%
Te#a: de con(ugat la perfect compus verbele '3<:2 (a lovi), ':B:2 (a ridica), 7;'L3+:2 (a dormi), 7;',:IB:2 (a scrie), 7",:;':2 (a vorbi), 7I5G:2 (a sedea), 5,30:2 (a purta), E:,0:77:2 (a uita), 8:,+:2 (a arunca). 4e tradus urmatoarele propo&itii !.2oi va vedem. #. :a scrie frumos. $. :a il intalneste. %. Eoi dormiti prea mult. ?. Imi scrii ceva. @. 4e ce il bati. A. ;e faci tu acolo.
Lectia ?
Articolul
ARTICOL'L /OTARAT 7ingular + 2 die da! die da! der de# der de! ARTICOL'L NE/OTARAT 7ingular + 2 eine ein eine ein einer eine# einer eine!
2 3c 4 0
2 3c 4 0
Nota: !u !tanti"ele de genul #a!culin !i neutru articulate (otarat !i ne(otarat in geniti" pri#e!c ter#inatia s !au es dupa ca5A !u !tanti"ele articulate (otarat in ca5ul dati" la plural pri#e!c ter#inatia n
Exe#ple: artculat hotarat 2 3c 4 0 2 3c der Eater (tata) den Eater (pe tata) dem Eater (tatalui) des Eater! (al, a tatalui) die 1utter (mama) die 1utter (pe mama) der (ater articulat nehotarat ein Eater (un tata) einen Eater (pe un tata) einem Eater (unui tata) eines Eater! (al, a unui tata) die "utter eine 1utter (o mama) eine 1utter (pe o mama)
B
4 0 2 3c 4 0
der 1utter (mamei) der 1utter (al, a mamei) das Find (copil) das Find (pe copil) dem Find (copilului) des Finde! (al, a copilului)
einer 1utter (unei mame) einer 1utter (al, a unei mame) das )ind ein Find (un copil) ein Find (pe un copil) einem Find (unui copil) eines Finde! (al, a unui copil)
die )inder die Finder (copii) die Finder (pe copii) den Findern (copiilor) der Finder (al, a copiilor)
Exercitii:
copilul fratelui fica mamei cadoul ficei mama unui copil masina unei doamne cadoul mamei prietena unui baiat cadoul lui mama ei tatal nostru fratele vostru copii lor cadoul copiilor cadoul unei fice fratele tatalui papusa fetei fratele meu mamele voastre fiica dumneavoastra
das Find des Bruders die 5ochter der 1utter das 0eschen- der 5ochter die 1utter eines Findes das 3uto einer +rau das 0eschen- der 1utter die +reundin eines Dunges sein 0eschenihre 1utter unser Eater euer Bruder ihre Finder das 0eschen- der Finder das 0eschen- einer 5ochter der Bruder des Eaters die "uppe des 1>dchens mein Bruder euere 19tter Ihre 5ochter
Voca ular:
C
Te#a: 1asina tatalui* scrisoarea mea* scoala unui copil* scrisoarea unei mame* fratele copilului* scoala mea* o masina a unui copil* o scoala a fratelui* tatal unei fice* scrisoarea mamei* scrisoarea unui frate* masinile lor* scrisorile noastre* copilul surorii mele* scrisoarea mamei mele* cartea fratelui meu* casa mamei mele* casa noastra* copii unei case* tatal unui frate* cadoul mamei mele
Lectia B
Expre!ii utile
Ich habe 3ngst vor 8asser 1i-e teama de apa Ich -ann nicht schwimmen 2u stiu sa innot Ich -ann nicht +ahrrad fahren 2u stiu sa merg pe bicicleta Ich -ann 3uto fahren 7tiu sa conduc Ich habe einen +9hrerschein 3m permis de conducere 7prechen 7ie, bitte, langsam und deutlich. Ich verstehe nicht &u gut. Eorbiti rar si clar, va rog. 2u inteleg prea bine. Bitte, noch einmal (noch mal)6 Inca o data, va rog6 8ie, bitte. Ich habe nicht verstanden ;um. 2u am inteles. 8as hast du gesagt. ;e-ai spus. F)nnen 7ie, bitte, wiederholen. "uteti sa repetati, va rog. Ich habe Fopfschmer&en. Ich habe Fopfweh. 1a doare capul. 1ein Fopf tut 8eh. -ochen (ge-ocht) a gati saugen (gesaugt) a aspira der 7taub praf der 7taubsauger aspirator aufr>umen (aufger>umt) a face ordine put&en (geput&t) a curata ein-aufen (einge-auft) a face cumparaturi -aufen (ge-auft) a cumpara waschen (gewaschen) a spala b9geln (geb9gelt) a calca arbeiten (gearbeitet) a munci, a lucra suchen (gesucht) a cauta versuchen (versucht) a incerca
Be-annte cunostinta Besen - matura Bewohner locuitor Bleistift creion Blumen-ohl conopida alba Boden podea Brief scrisoare Bro--oli conopida verde Bruder frate ;ousin verisor 4ec-el capac 4ill marar :ingang intrare :n-el nepot (de bunica) :rfolg succes :rwachsene adult +ehler greseala +eiertag sarbatoare +eind dusman +ernseher televi&or +isch peste +lur hol +reund prieten +r9hling primavara +uI (9, -e) laba piciorului 0arten gradina 0eburtstag &i de nastere 0roIvater bunic 0rund pamant, ba&a )elc(er 1*2 )elc(e 1F2 )elc(e! 1N2 )elc(e 1&l2 die!e 1F2 die!er 1*2 die!e! 1N2 die!e 1&l2
Dunge baiat Faffee cafea F>se bran&a Findergarten gradinita Fnoblauch usturoi Fnopf nasture Fnoch os Fohlrabi gulie Fopf cap Forb cos Fr>uter pantrun(el Fuchen pra(itura F9hlschran- frigider L>cheln &ambet 1ann (>, -er) barbat 1antel pardesiu 1ensch (-en) om 1i-rowelle cuptor micr. 1ittag amia&a 1und - gura 19ll gunoi 2achbar(-n) vecin 2achtisch desert 2effe nepot (de matusa) Jn-el unchi "apri-a ardei "farrer preot "lat& loc
7chl9ssel cheie 7chmer& durere 7chran- dulap 7chwager cumnat 7essel fotoliu 7ohn fiu 7ommer vara 7piegel oglinda 7taub praf 7taubsauger aspirator 7tiefel (-n) ci&ma 7t9c- bucata 7tuhl scaun 5ag &i 5ee ceai 5eller farfurie 5eppich (-e) covor 5isch masa 5ischdec-e fata de masa 5opf oala <rlaub concediu Eer->ufer van&ator Eerwandte (-n) ruda Eogel ()) - pasare 8inter iarna Gaun (>, -e) gard Guc-er &ahar 8assermelone pep. verde Gug tren Gwiebel ( -n) ceapa
Te#a: !. 1ama mea a fost ieri la tara. (auf dem Lande la tara) #. 3cesti oameni sunt cunostintele mele. $. 2oi am cumparat un -g de mere si doua -g de ceapa. (capsuni die :rdbeeren, -g das Filo (-s)) %. Eecinul nostru ne-a dat capsuni. ?. :u am dus copii afara. (drauIen (nach drauIen) - afara) @. :u m-am speriat. A. La vara mergem la munte. (la vara im 7ommer, la munte ins 0ebirge) B. 3ceasta dimineata este rece. C. :u l-am intalnit pe cumnatul tau.
!!
!H. :a a spalat pantalonii mei. !!. 1unca pe care o fac este grea. !#. ;opilul pe care l-ai va&ut este al meu. !$. ,ochia care mi-a placut este foarte scumapa. !%. +loarea care a ca&ut s-a rupt.
Lectia C
Expre!ii utile Ich mag spa&ieren gehen Imi place sa ma plimb Ich liebe die 'austiere. Ich mag auf sie aufpassen. Iubesc animalele. Imi place sa am gri(a de ele. Ich habe ein "roblem. F)nnen 7ie mir -ur& helfen. 3m o problema. 1a a(utati putin. Ich habe Lust 3m chef (placere). Ich habe -eine Lust (-ein Boc-) 2u am nici un chef. Ich weiI nicht 2u stiu.
'altestelle statie ,ichtung directie Guc-ini dovleac 'and (>, -e) mana ,uhe liniste Gunge limba 'auptstadt capitala 7ache (-n) lucru, obiect 'aut (>, -e) piele 7albe unguent, alifie 'ei&ung caldura 7andale sandaua 'och&eit nunta 7chaff oaie 'onig miere 7chau-el (-n) scranciob Te#a: de facut #H de propo&itii in care sa se foloseasca cuvintele predate.
Lectia D
Su !tanti"ele de genul neutru 1DAS2
3ngebot oferta 3uge (-n) ochi Bein picior Beispiel exemplu Bett pat Bild (-er) tablou Blatt (>, -er) frun&a, foaie Blut sange Brot paine Br)tchen chifla Buch carte 4ing (-e) chestie, lucru :is inghetata :rgebnis (-se) re&ultat :ssen mancare +ahrrad bicicleta +leisch carne +lug&eug avion +ohlen man& +oto (-s) po&a 0eb>c- baga( 0eb>ude cladire 0ed>chtnis (-isse)- memorie 0edicht poe&ie 0ehalt (>, -er)- salariu 0ehirn creier 0eld bani 0em9se legume 0er>t (-e) aparat, unealta 0ericht fel de mancare 0esch>ft maga&in, afacere 0eschen- cadou 0eschirr vesela 0eset& lege 0esicht fata, chip 0las (>, -er) - pahar, sticla 0l9c- noroc 'aar (-e) par 'andtuch prosop 'austier animal de casa 'eft caiet 'eimweh dor de tara 'emd camasa 'er& inima 'ol& lemn 'uhn gaina '9ne pui Filo (-s) -ilogram Finn barbie Fino cinema Fleid rochie Fnie genunchi Fran-enhaus spital L>cheln &ambet Lachen - ras Leben viata Licht lumina Lid pleoapa Lied (-er) cantec 1>dchen fata 1al (-e) oara, data 1eer mare 1ittel detergent 1otorrad motocicleta Jbst fructe Jhr (-en) ureche "aar pereche, cateva "apagei papagal "feffer piper "ferd cal "flaster plasture 7al& sare 7chwein porc 7ofa sofa 7piel (oc 5aschentuch batista 5or poarta <nterhemd maieu 8asser apa 8ochenende wee--end 8ort (), -er) cuvant Gahn dinte Gimmer camera
SEIN Ic( )ar Du )ar!t Er.Sie.E! )ar =ir )aren I(r )art Sie )aren
:ram ieri la maga&in cand am va&ut-o pe ea. Ich war gestern bei dem (beim) 7upermar-et als ich sie gesehen habe (als ich sie sah). :u aveam o pisica dar a murit. Ich hatte eine Fat&e aber sie ist gestorben. :rati acasa cand m-a cautat el. 8art ihr &u 'ause als er mich gesucht hat (suchte).
2oi aveam o tema si nu am facut-o. 8ir hatten eine 3ufgabe und wir haben sie nicht gemacht. (wir machten ihn nicht).
Nota: Ter#inatiile pentru "er ele regulate la i#per3ect !unt: Ic( Du Er.Sie.E! =ir I(r Sie - te - test - te - ten - tet - ten
La "er ele neregulate ter#inatiile !unt "aria ile !i uneori !e !c(i# a c(iar radacina "er ului%
Expre!ii utile
Fannst du, bitte, das Licht an machen. "oti !a aprin5i lumina, te rog. Fannst du, bitte, das Licht au! machen. "oti sa stingi lumina, te rog. Fannst du, bitte, die 59r au3 machen. "oti !a de!c(i5i usa, te rog. Fannst du, bitte, die 59r 5u machen. "oti !a inc(i5i usa, te rog. Fommen 7ie, bitte, rein. Eeniti inauntru, va rog. Rau! mit dir6 A3ara cu tine6 Fomm, wir gehen nac( innen6 'ai, mergem inauntru6 Fomm, wir gehen nac( drauEen6 'ai, mergem a3ara6 Ich gehe nac( o en. Ich gehe (oc(. 1a duc sus. Ich gehe nac( unten. Ich gehe runter. 1a duc (os. 4ie 5reppe hoch gehen a urca scarile 4ie 5reppe runter gehen a cobori scarile Te#a: de facut !? de propo&itii in care sa se foloseasca combinat substantivele predate si imprefectul.
Lectia F
Expre!ii utile
4as Find hat sich 8eh getan (hat sich verlet&t). ;opilul s-a lovit. 4as BabK hat den gan&en 5ag geweint. Bebelusul a plans toata &iua. 4as BabK hat die 8indeln voll. Bebelusul are scutecul plin. 8ir m9ssen 8indeln -aufen. 7ie sind alle. 5rebuie sa cumparam scutece. 7-au terminat. 4as Find ist heute 2acht wach geworden (hat sich aufgewacht) ;opilul s-a tre&it noaptea asta. :r wollte auf die 5oilette (aufs Flo) gehen. Eroia la toaleta. :r ist aus dem Bett gefallen. 3 ca&ut din pat. :r hatte 4urst. Ii era sete.
!%
4as BabK hat 4urchfall und rote Bac-en. Ich glaube er be-ommt (-riegt) G>hne . Bebelusul are diaree si obra(ii rosii. ;red ca ii cresc dintii.
Con$unctiile
und si aber dar oder sau auch de asemenea sondern ci weil
;onunctii subordonatoare da!! ca )eil - deoarece )o - unde )er - cine )a! - ce o daca(nu conditional) )enn daca(conditional) )ann cand(pentru pre&ent si viitor) al! cand, in timp ce(pentru trecut) In propo&itiile introduse prin con(unctii subordonatoare, predicatul va trece la sfarsit. 4aca este un predicat compus, verbul con(ugat se scrie la sfarsit. "ropo&itia secundara va fi despartita de restul fra&ei prin virgula. :L Ich weiss nicht, ob er heute 7o##t. 4as Find sagt, dass er den alten 1ann ge!e(en hat. 7ie hat mich gefragt, wann sie mit der Lehrerin !prec(en darf.
:xemple
:u, de ase%enea prietena mea, mergem cu masina prin oras. Ich, auch meine +reunde, fahren %it dem 3uto durch die 7tadt.
!?
3i mancat totul din farfurie. 'ast du alles aus dem 5eller gegesen.
:u nu am facut nimic fara tine ci te-am asteptat. Ich habe nichts ohne dich gemacht sondern ich habe auf dich gewartet. warten (gewartet) M auf M 3c a astepta *entru mama mea vreau sa cumpar un cadou. +r meine 1utter m)chte ich ein 0eschen- -aufen.
,e o saptamana vreu sa merg la bunica dar nu am timp. & Seit einer 8oche m)chte ich zu der 0rossmutter (Jma) gehen aber ich habe -eine Geit. Eii de la prietenul tau. Fommst du von deinem +reund. 5atal meu este i%potriva vecinului nostru. 1ein Eater ist gegen unseren 2achbar. :u am stiut ca el nu vine. Ich habe gewusst, dass er nicht -ommt.
O con$unctie !u ordonatoare duce "er ul pe ulti#ul loc< daca e!te un ti#p !i#plu !i< daca e!te un ti#p co#pu!< duce auxiliarul dupa participiul trecut%
:l este suparat ca am venit prea tar&iu acasa. :r ist traurig, dass ich &u sp>t nach 'ause ge-ommen bin. 4in po&a asta o recunosc numai pe mama ta. 3us diesem +oto er-enne ich nur deine 1utter. das +oto fotografie, po&a* er-ennen (er-annt) a recunoaste "entru maine la &iua lui de nastere vreu sa-mi cumpar o rochie. +9r morgen bei seinem 0eburtstag m)chte ich mir ein Fleid -aufen. 4e o luna n-am mai fost la el. 7eit einem 1onat bin ich nicht mehr bei ihm gewesen.
2u am stiut ca asta&i vii la noi. :u nu m-am pregatit. Ich habe nicht gewusst, dass du heute &u uns -ommst. Ich habe mich nicht vorbereitet. :l a avut cartea de la tine. :r hat das Buch von dir gehabt. :u am mancat pateu la cina. Ich habe Leberwurst beim 3bendessen gegesen.
:xemple :u merg in oras. Ich gehe in die 7tadt. :u sunt in oras. Ich bin in der 7tadt. ;aietul este pe masa. 4as 'eft ist auf dem 5isch. :u ase& caietul pe masa. Ich stelle das 'eft auf den 5isch. 4ulapul sta langa pat. 4er 7chran- steht neben dem Bett. 1ama mea asea&a dulapul langa pat. 1eine 1utter stellt den 7chran- neben das Bett. 5abloul atarna pe perete. 4as Bild h>ngt an der 8and. :u ase& tabloul pe perete. Ich stelle das Bild an die 8and. 7ub cartea ta am gasit si cartea mea. <nter deinem Buch habe ich auch mein Buch gefunden. 4uceti-va sa alergati in spatele scolii. 0eht hinter die 7chule rennen. In spatele casei este umbra. 'inter dem 'aus ist 7chatten. :u parche& masina intre aceste doua masini. Ich par-e das 3uto &wischen diese &wei 3utos. par-en (gepar-t) a parca :u stau intre prietenele mele. Ich sit&e &wischen meinen +reundinen. ;apacul este pe oala. 4er 4ec-el ist auf dem 5opf. ;e-mi povestesti tu despre el. 8as er&>hlst du mir 9ber ihn. er&>hlen (er&>hlt) a povesti
Te#a: de facut ? propo&itii cu con(unctii, ? propo&itii cu prepo&itii care cer obligatoriu acu&ativ, ? propo&itii cu prepo&itii care cer obligatoriu dativ si !H propo&itii cu prepo&itii care cer alternativ acu&ativ si dativ.
Lectia 1G
!A
Ad$ecti"ele
allgemein general alt batran, vechi angenehm placut anstrengend stresant arm sarac artig cuminte beNuem confortabil billig ieftin b)se suparat, rau clever istet dic- gras drec-ig mi&erabil dringend urgent dun-el intunecat dumm prost d9nn slab eng stramt ehrlich sincer faul lenes feucht umed fleiIig harnic frech obra&nic froh bucuros fr)hlich vesel fr9h devreme gemeinsam impreuna gem9tlich agreabil, placut gerne cu placere gesund sanatos gl9c-lich fericit gross mare gut bun h>sslich urat heiss fierbinte hell luminos hoch sus, ridicat h9bsch dragut hungrig flamand (ung tanar -alt rece -lein mic -lug destept, prudent -ran- bolnav -ur& scurt lang lung langsam incet lec-er gustos leicht usor lieb drag lustig distractiv m9de obosit mutig cura(os nac-t gol, de&bracat nah aproape nett amabil oft des ruhig linistit sal&ig sarat satt satul sauber curat sauer nervos schlan- suplu schlimm, schlecht - rau schmal ingust, stramt schmut&ig - murdar schnell repede sch)n frumos schrec-lich ingro&itor schwer greu sehr foarte selten rar sp>t tar&iu still calm s9ss dulce, dragut t>glich &ilnic teuer scump traurig trist reich bogat viel mult warm cald weich moale weit departe, larg wenig, bisschen putin
Culori
rot rosu rosa ro& gr9n verde blau albastru schwar& negru weiss alb gelb galben braun - maro grau gri beig be( orange portocaliu hell deschis dun-el inchis
Gradele de co#paratie
&OHITIV faul gross dun-el hoch CO*&ARATIV fauler gr)sser dun-ler h)cher S'&ERLATIV am faulsten am gr)ssten am dun-lersten am h)chsten
!B
E>CE&TII 1ad$ecti"e care i!i !c(i# a total 3or#a2: viel (mult) mehr am meisten gern (cu placere) lieber am liebsten gut (bine) besser am besten :xemple
5u alergi mai repede decat mine. 4u l>ufst schneller al! ich. ;opilul tau alearga cel mai repede. 4ein Find l>uft am schnellsten. :u alerg, dar nu asa de repede ca tine. Ich laufe, aber nic(t !o schnell )ie du. ;opilul cel mai cuminte a primit un cadou. 4as artigste Find hat ein 0eschen- be-ommen. 7coala cea mai frumoasa este in Bacau. 4ie sch)nste 7chule ist in Bacau. "latina este cel mai scump metal. 4as "latin ist das teuerste 1etal. 1i-ar place mai mult sa merg a&i la cinema decat sa raman acasa. Lieber gehe ich heute in das (ins) Fino als &u 'ause bleiben. 3nul asta nu merg la munte ci mai degraba merg la mare. 4ieses Dahr gehe ich nicht ins 0ebirge sondern ich gehe lieber ans 1eer. In cel mult doua saptamani merg in 0ermania. In h)chsten &wei 8ochen fahre ich nach 4eutschland.
Te#a: de facut !H propo&itii in care sa se foloseasca ad(ectivele si culorile predate si !H propo&itii cu gradele de comparatie.
Lectia 11
Ad"er ele
alle toti, toate (pt. persoane) alles toti toate (pt. Lucruri) allerdings fireste bald in curand beide amandoi da aici damals atunci dann apoi denn caci, anume deswegen de aceea doch ba da dort acolo drauIen afara erstens mai intai etwas ceva gan& intreg, foarte genau exact genug destul gestern ieri gewiss anumit, oarecare gleich in curand her incoace heute asta&i niemals niciodata niemand nimeni noch inca recht&eitig la timp, in timp util sehr foarte sofern in masura in care sofort imediat solange atat timp t>glich &ilnic tats>chlich intr-adevar 9bermorgen poimaine ungef>hr aproximativ vorgestern alaltaieri vorliegend de fata, pre&ent w>hrend in timpul M 0 wann cand warum de ce was ce weder...noch... nici...nici... weil deoarece, pentru ca wem cui wen pe cine wenn cand (pt. pre&ent si viitor)
!C
hier aici immer intotdeauna irgendein (un, o) oarecare irgendwann candva irgendwas ceva, orice irgendwie cumva, oarecum irgendwo undeva (emand cineva (et&t acum -aum abia, cu greu, foarte putin m)glich posibil morgen maine niemals niciodata nichts nimic
als cand (pt. trecut) wer cine wie cum wieder din nou, iar wie lange cat timp wieviel cat, cati, cate wo unde woher de unde wohin incotro wohl probabil, de fapt, bine womit cu ce mit wem cu cine wo&u la ce, pt. ce &iemlich destul de &u erst mai intai &usammen impreuna
:xemple
:u nu am a(uns la timp pentru ca autobu&ul a intar&iat. Ich bin nicht recht&eitig ange-ommen, )eil der Bus versp>tet hat. :u nu alerg cu tine pentru ca sunt obosita. Ich laufe nicht mit dir, )eil ich m9de bin. :u nu te mai astept pentru ca vreau sa cumpar paine. Ich warte auf dich nicht mehr, )eil ich Brot -aufen m)chte. :ra foarte bucuros cand m-am intalnit cu el. :r war sehr froh al! ich ihn getroffen habe. Cand eram copil mic faceam multe prostii. Al! ich -lein Find war, habe ich viele 4ummheiten gemacht. :u nu stiu cand vine el acasa. Ich weiss nicht, )ann er nach 'ause -ommt. 2-am stiut ca ai fost pe la mine. Ich habe nicht gewusst, da!! du &u mir vorbei ge-ommen bist. Il cunosc dar nu stiu cum il cheama. Ich -enne ihn, aber ich weiss nicht wie er heisst.
#H
#!
!. Da ei - la aceasta - alaturi - pe punctul de a #. Dadurc( - prin aceasta $. Da3Ir - pentru aceasta %. Dagegen - impotriva, in contra ?. Da(er - de aici - de acolo - de aceea, asadar @. Da(in - incolo, intr-acolo A. Da(inter - in spate, indarat B. Da#it - cu aceasta, prin aceasta - ca sa, pentru ca C. Danac( - despre aceasta, de - dupa aceasta - dupa aceea, apoi !H. Dane en - alaturi, langa !!. Daran - la aceasta - dupa aceasta - in aceasta - de aceasta !#. Darau3 - pe aceasta, deasupra - in aceasta - la aceasta - dupa aceea !$. Darau! - din aceasta !%. Darin - in aceasta, inauntru !?. DarI er - in legatura cu aceasta !@. Daru# - pentru aceasta - de aceasta - in (ur, impre(ur - de aceea, din aceasta cau&a
:s bleibt dabei ,amane cum ne-am inteles* Ich war gerade dabei weg&ugehen 5ocmai eram pe punctul de a pleca 8as verstehen 7ie dadurch. ;e intelegeti prin aceasta. 4af9r dan-e ich dir "entru aceasta iti multumesc Ich habe nichts dagegen 2u am nimic impotriva 4aher -ommt es, dass er mich nicht mehr gr9sst 3sa se explica faptul ca nu ma mai saluta 7ind 7ie aus Bu-arest. Da, daher bin ich 7unteti din Bucuresti. 4a, de acolo sunt :r ist -ran-. 4aher fehlt er : bolnav. 4e aceea lipseste :r f>hrt dahin :l pleaca intr-acolo :s stec-t was dahinter aici se ascunde ceva 8as meinen 7ie damit. ;e intelegeti prin aceasta. :r -ommt &u mir, damit ich ihm das Buch gebe Eine la mine ca sa-i dau cartea :r fragte danach 3 intrebat de aceasta 0leich danach Imediat dupa aceea 4as Buch ist auf dem 5isch, der Bleistift liegt daneben ;artea este pe masa, creionul este alaturi Ich den-e daran, ins 0ebirge &u fahren 1a gandesc sa plec la munte
:r suchte das Buch, doch er fand es nicht, eine Geitung lag darauf :l cauta cartea dar n-o gasea, un &iar era deasupra :in Dahr darauf <n an dupa aceea 4en 5ag darauf 3 doua &i 0ehst du heute abend mit uns ins Fino. 4as -ommt darauf an, ob ich &eit habe Eii diseara cu noi la cinema. 4epinde daca am timp. 4araus musst du eine Lehre &iehen 4in aceasta trebuie sa tragi o invatatura 7ie gab mir eine 3-tentasche mit schweren B9chern darin :a mi-a dat o servieta cu carti grele 4ar9ber werden wir noch sprechen 4espre aceasta vom mai vorbi :in '>uschen mit einem bisschen 0r9n darum - J casuta cu putina verdeata impre(ur "eter ist -ran-, darum fehlt er "eter e bolnav, de aceea lipseste
##
!B. Da"on - de, despre !C. Da"or - in fata - de, despre #H. Da5u - pe langa aceasta, in plus - pentru aceasta, in acest scop #!. Da5)i!c(en - intre, la mi(loc
4er 4elegation geh)ren &w)lf "ersonen an, &wei darunter printre 7chriftsteller 4in delegatie fac parte doispre&ece membri, doi dintre acestia sunt scriitori In Foffer (iegen die Fleider, darunter liegt die 8>sche In vali&a sunt rochiile, dedesubt este len(eria 8as verstehen 7ie darunter. ;e intelegeti prin aceasta 4avon weiss ich nichts 4espre asta nu stiu nimic :in 'aus mit einem 0arten davor J casa cu o gradina in fata 4avor hatte ich 3ngst 4e asta mi-a fost mie frica Fommt noch etwas da&u 1ai urmea&a inca ceva 8as sagen 7ie da&u. ;e spuneti la aceasta. 4a&u geh)rt Geit "entru aceasta e nevoie de timp Beide Eortr>ge finden am 4ienstag statt, da&wischen ist eine 7tunde pause 3mbele conferinte au loc marti, intre ele este o pau&a de o ora
4% *I!!en 1ge#uEt2 , a tre ui 1neap%2 &REHENT Ich muss 4u musst :r=sie=es muss 8ir m9ssen Ihr m9st 7ie m9ssen I*&ERFECT Ich musste 4u musstest :r=sie=es musste 8ir mussten Ihr musstet 7ie mussten
:% Sollen 1ge!ollt2 , a tre ui &REHENT Ich soll 4u sollst :r=sie=es soll 8ir sollen Ihr sollt 7ie sollen I*&ERFECT Ich sollte 4u solltest :r=sie=es sollte 8ir sollten Ihr solltet 7ie sollten
?% =ollen 1ge)ollt2 , a "rea 1neaparat2 &REHENT Ich will 4u willst :r=sie=es will 8ir wollen Ihr wollt 7ie wollen :xercitii I*&ERFECT Ich wollte 4u wolltest :r=sie=es wollte 8ir wollten Ihr wolltet 7ie wollten
B% ;Jnnen 1ge7onnt2 , a putea &REHENT Ich -ann 4u -annst :r=sie=es -ann 8ir -)nnen Ihr -)nnt 7ie -)nnen I*&ERFECT Ich -onnte 4u -onntest :r=sie=es -onnte 8ir -onnten Ihr -onntet 7ie -onnten
#$
:u trebuia sa ud florile dar am uitat. Ich sollte die Blumen giessen aber ich habe vergessen. 2u puteai sa vii mai repede. 5e-am asteptat # ore. Fonntest du nicht schneller -ommen. Ich habe auf dich &wei 7tunden gewartet. :u vroiam sa-ti dau caietul dar n-am avut voie, mama mi-a inter&is. Ich wollte dir das 'eft geben aber ich durfte nicht, meine 1utter hat mir verboten. 5u nu ai voie sa faci asta. - 4u darfst das nicht machen. 5i-a placut filmul de ieri. 'at es dir der +ilm von gestern gefallen.
Lectia 1+
Nu#eralul cardinal
! eins # &wei $ drei % vier ? f9nf @ sechs A sieben B acht C neun !H &ehn !! elf !# &w)lf !$ drei&ehn !% vier&ehn !? f9nf&ehn !@ sechs&ehn !A sieb&ehn !B acht&ehn !C neun&ehn #H &wan&ig #! einund&wan&ig O $H dreissig $! einunddreissig O %H vier5ig ?H f9nf5ig @H sech5ig AH sieb5ig BH acht5ig CH neun5ig !HH (ein) hundert #HH &weihundert !HHH (ein) tausend !HHHHHH eine 1illion Exe#ple: !%! hundert-einundvier&ig
#%
#?# &weihundert-&weiundf9nf&ig $A? dreihundert-f9nfundsieb&ig B!% achthundert-vier&ehn $C%# dreitausend-neunhundert-&weiundvier&ig #HHHH% &weihunderttausendvier $HHHHHH drei 1illionen O !er"atie - pentru numerele intre !HHH si #HHH se imparte numarul in doua parti astfel !#!C - &w)lfhundertneun&ehn (!#.!C) !ACC sieb&ehnhundertneunundneun&ig
Nu#eralul ordinal
2umeralele ordinale de la ! la !H se formea&a prin adaugarea terminatiei ,te la numeralul cardinal Exceptii: ! erste $ dritte B achte 2umeralele ordinale de la #H in sus se formea&a prin adaugarea terminatiei ,!te la numeralul cardinal
Data
4en wievielten haben wir heute. 4er wievielte ist heute. In ce data suntem asta&i.
Ich fahre in die 'auptstadt a# &w)lften Duli. :u merg in capitala pe !# iulie. Ich war bei meiner 0rossmutter a# sechsund&wan&ig!ten 3pril. 3m fost la bunica mea pe #@ aprilie. Ich bin a# sechs&ehnten 3ugust geboren. :u sunt nascuta pe !@ august.
Hilele !apta#anii
Luni 1arti 1iercuri Doi Eineri 7ambata 4uminica 1ontag 4ienstag 1ittwoch 4onnerstag +reitag 7amstag 7onntag
#?
Lunile anului
Ianuarie +ebruarie 1artie 3prilie 1ai Iunie Iulie 3ugust 7eptembrie Jctombrie 2ovembrie 4ecembrie Exercitii: Danuar +ebruar 1>r& 3pril 1ai Duni Duli 3ugust 7eptember J-tober 2ovember 4e&ember
Luni, pe !# august, merg la doctor pentru ca ma dor dintii. 3m 1ontag, der &w)lften 3ugust, gehe ich &um 3r&t weil ich Gahnschmer&en habe. :l nu a a(uns pe % septembrie pentru ca a pierdut autobu&ul. :r ist nicht am vierten 7eptember ange-ommen weil er den Bus verpasst hat. 3nul acesta, pe !% ianuarie, a fost &iua de nastere a prietenei fratelui meu. 4ieses Dahr, am vier&ehnten Danuar, war der 0eburtstag der +reundin meines Bruders.
Lectia 14
Cea!ul
-ie spt ist es. :s ist drei minuten "or eins. :s ist "iertel "or eins. :s ist "iertel nac( eins. :s ist (al &wei. :s ist vier&ehn minuten nac( vier. 0% wieviel 0hr. <mO /at este ceasul. !# :ste ! fara $ minute. :ste ! fara un sfert. :ste ! si un sfert. :ste ! si (umatate. :ste % si !% minute. 1a ce ora. LaO
"or @
nac(
I#perati"ul
Imperativul se formea&a inlaturand terminatia ,en de la infinitivul verbului si adaugand la radacina terminatiile corespun&atoare.
VER0
"ers II sg. "ers II pl. "r. politete t en Sie
en
ter#inatiile:
#@
:xemple
/Jr mich6 - 3sculta-ma6 *ac( das, bitte6 +a asta, te rog6 /alt den 1und6 5ine-ti gura6 ;o## mal her6 Eino incoace6 La!! uns gehen6 'ai sa mergem6 /a en 7ie ein biIchen 0eduld, bitte6 3veti putina rabdare, va rog6
Viitorul
Eiitorul se formea&a din verbul =ERDEN (la pre&ent) si in3initi"ul "er ului de con$ugat (la sfarsitul propo&itiei).
=ERDEN 9
Viitorul "er ului SEIN: Ich werde sein 4u wirst sein :r=7ie=:s wird sein 8ir werden sein Ihr werdet sein 7ie werden sein :xemple
in3initi"
Viitorul "er ului /A0EN: Ich werde haben 4u wirst haben :r, sie, es wird haben 8ir werden haben Ihr werdet haben 7ie werden haben
1arti, saptamana viitoare, voi merge la ambasada, la Bucuresti. 3m 4ienstag, n>chste 8oche, werde ich &u der Botschaft, nach Buc-arest fahren. 7per ca voi primi vi&a in patru saptamani. Ich hoffe, dass ich das Eisum in vier 8ochen be-ommen werde. Eoi face totul ca familia germana sa fie multumita de mine. Ich werde alles tun, dass die 4eutsche +amillie &ufrieden mit mir ist.
For#area di#inuti"elor
4iminutivele se formea&a prin adaugarea la substantiv a sufixelor ,c(en sau ,lein. Exe#ple: Buch B9chlein (carte carticica) 'aus '>uschen (casa- casuta)
Nota: 7ubstantivele care contin aceste sufixe sunt de regula de genul neutru.
&ronu#ele i#per!onal
7e foloseste pe langa verbele impersonale care exprima feno%ene ale naturii e! regnet (ploua), e! schneit (ninge), e! donnert (tuna), e! blit&t (fulgera) etc. pe langa e2presii i%personale e! gibt (exista), e! ist sch)n (e frumos). pe langa verbele personale folosite i%personal e! l>utet (suna) E! impersonal nu !e traduce@
#A
E! impersonal se %entine in propozitia secundara :r sagt, dass e! regnet. 7ubiectul propo&itiei principale poate sa stea dupa verb, fiind dublat de pronumele e! care sta pe locul I al propo&itiei E! -ommt niemand 2u vine nimeni. Te#a: 4e tradus urmatoarele propo&itii din romana in germana !. :ste comic ce spune el. #. 2u este bine ca nu a a(uns la ora fixata, adica !H fara #? de minute. $. "romit insa ca data viitoare voi fi mai punctuala. %. Eoi incerca sa-ti explic cum functionea&a asta. ?. ;opilasii vor fi la gradinita in fiecare dimineata la ora C fix.
Lectia 1:
Expre!ii utile
'er&lichen 0l9c-wunsch &um 0eburtstag6 3lles 0ute &um 0eburtstag6 +r)hliche 8eihnachten6 0l9c-liche +esttage6 :in gl9c-liches 2eues Dahr6 +rohe Jstern6 Ich freue mich 7ie -ennen&ulernen6 Ich bin Ihnen dan-bar6 La multi ani6
;raciun fericit6 7arbatori fericite6 <n an nou fericit6 "aste fericit6 1a bucur sa va cunosc6 Ea sunt recunoscatoare6
Lectia 1?
Fa#ilii de cu"inte
#C
der Jpa = der 0roIvater (bunicul), die Jma = die 0roImutter (bunica), die :n-el (--inder)(nepoti de bunci) ,ie 8ltern6parinti7# der Eater (tatal), die 1utter (mama), das :hepaar (perechea) ,ie )inder6copii7# die 0eschwister (frati), die 7chwester (sora), der Bruder (fratele), das Find (copilul), der 7ohn (fiul), die 5ochter (fica), die Gwillinge (gemenii) ,ie Schwiegereltern6socrii7# der 7chwiegervater (socrul), die 7chwiegermutter (soacra) 9ndere (erwandte 6alte rude7#der Jn-el (unchiul), die 5ante (matusa), die ;ousine (verisoara), der ;ousin (verisorul), der 2effe (nepotul de matusa), die 2ichte (nepoata de matusa) +% Ar eit 1#unca2 arbeitsuchen (a cauta de lucru), sich arbeitslos melden (a se anunta somer), arbeitslos sein (a fi somer), berufst>tig sein (a fi ocupat, meserias), (emanden einstellen (a anga(a pe cineva), (emanden entlassen (a concedia pe cineva), -9ndigen (a demisiona), in "ension = ,ente gehen (a se pensiona), sich selbstst>ndig machen (a fi independent pe cont propriu), eine 7telle neu beset&en (a ocupa un nou loc de munca), sich um eine 7telle bewerben (a se pre&enta pentru un nou loc de munca), die 7telle wechseln (a schimba locul de munca), einen <rlaubsantrag stellen (a depune o cerere de concediu), sich vorstellen (a se pre&enta). 4% Tec(ni7 ;omputer=,echner, Bildschirm, 5astatur, 1aus, Fabel, +arbdru-er, 3nrufbeanworter, ;4 plaKer, +axapparat, +ernsehger>t, +estplatte, 4is-ettenlaufwer-, 7canner, ;4-,J1-Laufwer-, 1i-rowelle, +ernbedienung.
&ronu#ele ne(otarat
#an - arata in mod neprecis, una sau mai multe persoane* nu exista un pronume corespun&ator in limba romana* - se traduce, de obicei, prin diate&a reflexiva, cu valoare pasiva se : - exista numai la nominativ singular* verbul propo&itiei cu subiectul #an trebuie sa fie deci la persoana III sg. :x *an sagt se spune $eder< $ede< $ede! alle $e#and nie#and nic(t!
$H