Renasterea Daciei

Motto: ...avem a face cu un product al sovinismului si nu cu unul al stiintei... A.D. Xenopol Cu nouazeci de ani in urma, in 1913, iesea de su tipar la !ucuresti un op impresionant prin volumul sau neo isnuit "11#$ p.%&, care marturisea despre marimea efortului, dar si despre am itia nemasurata a autorului de a reconstitui perioadele cele mai timpurii ale istoriei noastre cu alte mi'loace si in alt sens decit o faceau savantii acelei vremi. Cartea se numea Dacia preistorica, iar autorul, (icolae Densusianu, raposat cu doi ani mai inainte, avea sa devina ) tocmai prin aceasta opera ) una dintre personalitatile cele mai controversate din istorio*rafia romaneasca moderna. Meritele sale stiintifice ii fusesera recunoscute inca din timpul vietii, fiind ales la 1++, mem ru corespondent al Academiei -omane, dar ele priveau in esenta studiul istoriei medii si moderne a romanilor, careia i.a dedicat pu licatii solide, valoroase. /n ultimele trei decenii ale vietii, inspirat de ideea patriotica de a pune in valoare vec0imea poporului roman ca ar*ument in slu' a emanciparii sale nationale, Densusianu a a ordat ) fara insa a avea pre*atirea de specialitate necesara ) domeniul preistoriei. -ezultatele o tinute de'a in vremea sa prin sapaturile ar0eolo*ice intreprinse de Cezar !olliac sau cele sintetizate in opera de mare eruditie istorico.ar0eolo*ica a lui 1ri*ore 2ocilescu, Dacia inainte de romani "1++,&, i se vor fi parut insuficiente, desi impin*eau inceputurile acestei istorii cu milenii inapoi fata de primele marturii scrise ale parintelui istoriei, 3erodot. Densusianu a crezut ca mai utile pentru demersul sau erau izvoarele scrise *reco.romane, in special cele de natura mitolo*ica, si, nu mai putin, traditiile populare romanesti, adunate in mare masura de el insusi prin metoda c0estionarelor. 4fortul sau considera il de documentare nu l.a dus insa la o reala competenta, la insusirea metodelor proprii acestor atit de diferite materii si, de aceea, cartea sa era depasita stiintific inca inainte de aparitie. /n ultima instanta, fatala i.a fost adormirea spiritului critic in incercarea sa de a demonstra cu orice pret ideea fundamentala preconceputa a acestei carti. De aceea, verdictul istoricilor, ar0eolo*ilor, lin*vistilor si al altor specialisti a venit imediat si a fost necrutator. /n editia a //.a a /storiei romanilor din Dacia 2raiana "1915&, A.D. Xenopol aprecia ca opul lui Densusianu contine numai o in*ramadire de date traditionale, fa ule, povesti si poezii poporane, fara nici o aza serioasa istorica, iar 6asile 7irvan, la rindul sau, in 1etica "19$8& amintea in trecere de (. Densusianu si de romanul sau fantastic Dacia preistorica, plin de mitolo*ie si de filolo*ie a surda, care la aparitia sa destepta o admiratie si un entuziasm nemar*init printre diletantii romani in ar0eolo*ie. Xenopol este si autorul unei lapidare si severe evaluari a ideii fundamentale a Daciei preistorice: 2eoria autorului ca dacii ar fi inc0e*at intiia civilizatie a omenirei arata ca avem a face cu un product al sovinismului si nu cu unul al stiintei. /ntr.adevar, ideea care l.a o sedat pe Densusianu si care ii o sedeaza inca pe epi*onii acestuia este aceea ca re*iunea carpato.dunareana ar fi fost inca de pe la 8,,, i.3r. lea*anul unei mari civilizatii, al civilizatiei pelas*ice, si, totodata, locul de nastere al mai tuturor popoarelor, lim ilor si civilizatiilor din 4uropa, Asia Anterioara si nordul Africii. 6reme indelun*ata, mai mult de un mileniu, un presupus imperiu pelas*ic si.ar fi intins *ranitele de la Atlantic pina in Mesopotamia si /ndia, de la !altica pina in 9a0ara, iar dinastii sai nu ar fi fost altii decit zeii :ran, 9aturn, 3ermes, Marte etc. 2oate civilizatiile de seama ale Antic0itatii: mesopotamiana, e*ipteana, *reaca si romana ar avea astfel ori*ini carpato.dunarene. 7elas*i ) deci vor itori ai uneia si aceleiasi lim i ) ar fi fost in e*ala masura tracii, *etii si dacii, sarmatii iranieni, etruscii si latinii, *ermanii si altii etc. /n incercarea de a.si fundamenta ori*inala teorie, Densusianu a procedat impotriva tuturor principiilor si re*ulilor stiintei. 9ursele de informatii "mitolo*ia antica *reco.romana, traditiile si le*endele romanesti, materialul lin*vistic, in special cel toponimic si onomastic, o serie de monumente ar0eolo*ice reale, dar mai ales cele ima*inare ) in realitate 'ocuri ale naturii& au fost a uziv interpretate, in fapt in*0esuite cu forta in scenariul istoric preconceput. 7e aza unor va*i, indepartate sau nereale, in orice caz irelevante asemanari de nume, toti zeii si eroii mitolo*iei *reco.romane, toate locurile le*ate de le*endele lor s.ar fi plasat la Dunare si in Carpati. 7rin la fel de du ioase asemanari se faceau le*aturi false cu eroii traditiilor si ai folclorului romanesc. /ata doar citeva dintre miile de e;emple care ar putea fi date: Atlas<Alutus<=lt<Muntii =ltului> 70aran;<7arin*> Colc0is<Colti "!uzau&> 70asis<!uzau> 2erri*enae<2iri*0ina> Ardalos<Ardeal> ?almo;is<?eul Mos> @atona<@etea> 9elene<9ulina> 9aturn.(oe. (ovac etc. etc. 7rintr.o asemenea metoda, care i*nora total le*ile lin*visticii, Densusianu credea ca poate ar*umenta concluziile cele mai neverosimile. 7rocedind la fel in ar0eolo*ie, monumente corect datate si atri uite etno.cultural inca din vremea sa au devenit ad. 0oc monumente pelas*e ale unui trecut le*endar, *reu de fi;at in timp, de e;emplu valul de epoca romana tirzie cunoscut su numele de !razda lui (ovac, tezaurul *otic de la 7ietroasa, cetatea dacica si apoi romana de la 2iri*0ina.!ar osi "aceasta din urma atri uita ar*onautilor%&. Movilele funerare de pamint au fost interpretate ca prototipuri ale piramidelor e*iptene, iar cetatile dacice din vremea lui !ure ista au fost puse la ori*inea constructiilor ciclopice miceniene "care sint cu peste o mie de ani mai vec0i%&. @a fel de a surd, monumente sau 'ocuri ale naturii, de re*ula stinci erodate de vint si ploi, cum sint cele din !uce*i "=mul, !a ele&, din Cea0lau sau din Muntii !uzaului, au fost identificate ) impotriva evidentei ) cu ima*inare statui, altare, sanctuare sau alte monumente ale reli*iei si mitolo*iei pelas*e. Daca ar fi luata in serios, teoria pelas*ica ar avea consecinte considera ile, dintre cele mai *rave, atit pentru istoria nationala, cit si pentru cea universala. 7entru romani, teoria lui (icolae Densusianu inseamna ne*area procesului lor de etno*eneza, care in opinia marii ma'oritati a lumii savante este intemeiat pe sim ioza daco.romana. @im a romana nu ar fi o lim a neolatina, rezultata din romanizarea su stratului astinas, ca atitea alte lim i romanice din 4uropa "franceza, spaniola, portu*0eza&, ci ar fi doar o continuare a lim ii pelas*ice din Carpati. @atina, care sta la aza lim ii romane, nu ar fi fost implantata in Dacia o data cu cucerirea si colonizarea traiana, asa cum cred toti lin*vistii si istoricii romani si straini, ci s.ar fi nascut c0iar aici, intr.un trecut indepartat, ne ulos, pentru a a'un*e a ia ulterior sa fie vor ita in /talia si in alte parti ale 4uropei, in urma unor ipotetice mi*ratii pelas*ice. Ciudata ipoteza, prezentata de (. Densusianu si de epi*onii sai mai vec0i sau mai noi drept o certitudine, se afla intr.o contradictie

ireconcilia ila cu conceptia dominanta despre formarea lim ii si poporului roman, sustinuta de cei mai mari istorici si lin*visti romani si, cu putine e;ceptii, in *eneral acceptata de cercetarea internationala. Asa cum aratam mai sus, teoria lui Densusianu a fost respinsa de cercetarea calificata romaneasca in intre*ul ei, incepind cu Xenopol si 7irvan, ca o enorma eroare de conceptie si metoda "-adu 6ulpe&, iar stiinta internationala, din fericire, a i*norat.o cu desavirsire. 4a a provocat, in sc0im , o e;plica ila fascinatie in rindul diletantilor, in special intre aceia la care interesul pentru istorie avea la ori*ine un puternic resort nationalist. Asa se e;plica faptul ca perioadele de inflorire a tracomaniei "termen introdus in 1951 de 9er an Cioculescu, care critica fervoarea naiva a aderentilor acestui curent& au coincis cu vremurile de accentuata manifestare a nationalismului in viata politica romaneasca. /n perioada inter elica, cind e;trema dreapta in ascensiune s.a folosit necontenit de slo*anurile ortodo;iei si ale unui romanism redus de preferinta la ori*inea si su stanta sa astinasa, dacica, intilnim primele incercari de resuscitare a densusianismului. 4le erau datorate, evident, unor diletanti precum doctorul (. @upu sau scriitorul /.Al. !ratescu.6oinesti, iar impactul si sansele lor de succes erau inca foarte reduse intr.o tara in care stiinta istorica, precum si cultura istorica populara erau puternic marcate de puternica personalitate a unor adevarati savanti, precum (icolae /or*a si 6asile 7irvan. Altfel au evoluat lucrurile in vremea comunismului. @a inceput, in o sedantul deceniu, doctrina mar;ist.leninista atotputernica ) materialismul istoric ) punea pe primul plan factorul social in interpretarea istoriei, iar asa.numitul internationalism socialist, in fapt politica de sovietizare si rusificare a tarilor satelite, inclusiv a istoriei si culturii lor, interzicea practic orice manifestare nationalista in acest domeniu. = usoara preferinta oficiala pentru fondul dacic, care se putea e;plica prin idiosincrazia fata de vestul capitalist, identificat pentru nevoile cauzei cu imperialismul roman, nu a mers atit de departe incit sa incura'eze eventuale manifestari tracomane. Acestea aveau sa iz ucneasca si sa se multiplice in*ri'orator in ultimii 1,.1# ani ) anii de criza ) ai re*imului national.comunist. /n timp ce (icolae Ceausescu, in special din motive de oportunitate politica e;terna, evoca in discursurile sale oficiale du la ori*ine, dacica si romana, a poporului roman, mai multe campanii propa*andistice de consum intern "19+,: $,#, de ani de la crearea primului stat *eto.dac centralizat si independent al lui !ure ista> 19+#: $#,, de ani de la primele lupte ale *etilor pentru independenta& au fost menite sa e;acer eze prin *lorioasele traditii dacice mindria nationala si devotamentul pentru Conducator. 2ot atunci, dupa esecul incercarii de a impune o linie accentuat nationalista in tratatul de /storia -omaniei "proiect a andonat in 19+,, datorita rezistentei ma'oritatii autorilor&, intr.un tratat alternativ, coordonat militareste de *eneralul /lie Ceausescu, /storia militara a poporului roman "vol. /, !ucuresti, 19+5&, se vor ea despre trupele de ocupatie romane care au adus daune materiale si morale mari poporului dac, popor care, desi*ur, nu s.a impacat nici o clipa cu situatia in care se *asea si in tot acest timp a dus o lupta dirza, tenace, permanenta, soldata in cele din urma cu eli erarea teritoriilor ocupate si reintre*irea Daciei in 0otarele ei firesti. /n aceste conditii, nu mai surprinde faptul ca apro;imativ in acelasi timp, pentru intiia oara in perioada post elica, au reaparut in scena diletantii tracomani, constituind o istorio*rafie neoficiala, paralela, slu'ind in fapt politicii nationaliste a re*imului. (u mai poate surprinde nici faptul ca un nucleu tracoman important, avindu.i in frunte pe istoricii miscarii muncitoresti si comuniste /. 7opescu. 7uturi, (. Copoiu si A. Deac, s.a aflat c0iar in /nstitutul de 9tiinte /storice si 9ocial.7olitice "/9/97& de pe lin*a CC al 7C- /n sfirsit, din aceasta perspectiva, ne apare normal faptul ca marele *uru al tracomaniei anilor A+, a fost o*atul om de afaceri romano.italian /osif Constantin Dra*an, editorul si proprietarul fituicii (oi 2racii, suspectat de presa li era romaneasca si straina de a fi fost a*ent de influenta al re*imului ceausist. /ntr.o tara in care, in particular in domeniul istoriei, orice cuvint tiparit era cenzurat, toleranta ) de fapt, incura'area de care s.au ucurat produsele pseudo.stiintifice ale tracomanilor, difuzate fara restrictii, uneori in tira'e de masa "de e;emplu in revistele Blacara sau 9aptamina culturala a Capitalei& ) arata ca ele raspundeau direct sau indirect, constient sau inconstient, la comanda sau voluntar, liniei politice a momentului. Cu atit mai surprinzatoare la o prima vedere ne apare astazi reinvierea tracomaniei, manifestarea sa tot mai activa si a*resivitatea sa sporita dupa decem rie 19+9. Desi*ur, li ertatea de opinie si de e;primare cisti*ata prin -evolutie a constituit conditia favora ila a aparitiei a numeroase astfel de produse parastiintifice, iar interesul pentru senzational intretinut de atunci incoace de mass.media e;plica pina la un anumit punct succesul mediatic al noului val tracoman. /n 'oc sint si mi'loace financiare considera ile, fara de care cele patru asa.zise con*rese internationale de dacolo*ie, *azduite in $,,,.$,,3 de lu;osul 3otel /ntercontinental din !ucuresti, nu ar fi reusit pro a il sa.si atra*a participantii ) diletanti din -omania, din -epu lica Moldova si din rindurile emi*ratiei romanesti din 9:A. Bara acesti ani, nici monumentele dedicate lui !ure ista, lui (icolae Densusianu si ta litelor de la 2artaria nu ar fi putut fi ridicate si inau*urate cu fastul dorit de initiatori. Adevarata comunitate stiintifica romaneasca "cu doua.trei ine;plica ile e;ceptii&, precum si cea internationala au pastrat o distanta prudenta fata de noile si ostentativele manifestari ale tracomanieiCdacomaniei. 7rudenta lor a fost 'ustificata, inca de la inceput, nu numai de antecedentele unor participanti cu vec0i state de serviciu "/.C. Dra*an, A. Deac, 7. 2onciulescu, /on 10eor*0e&, ci si de slo*anurile cu puternic iz politic.nationalist su semnul carora aveau sa se desfasoare aceste evenimente. 2itlul su care ziarul Curierul (ational din 18 au*ust $,,1 relata despre al //.lea con*res de la 3otel /ntercontinental vor este de la sine: Adevarul despre rolul daco.rominilor ca popor primordial si formator in 4uropa. 4l a fost e;tras din e;punerea noului *uru al tracomanilor, romano.americanul (. 9avescu "mai departe citat (.9.&. De profesiune medic, (.9. este presedinte al unei societati numite Dacia -evival /nternational din (eD EorF, or*anizator al con*reselor amintite si al unui site de De "DDD.dacia.or*& care ii reprezinta in detaliu persoana, activitatile, mesa'ele, opera si c0iar preferintele muzicale, puse la dispozitia amatorilor "evident, /mnul Dacilor, /mnul 2inerilor 6la0i si Marsul dacic%%&. (.9. este mai ales autorul cartii (oi nu sintem urmasii -omei "tiparita in conditii de lu;, de'a in doua editii&, carte care, prin titlu si tonul a*resiv, se recomanda a fi noul manifest al tracomanieiCdacomaniei. /n noul val se inscrie si conf. dr. 1.D. /scru "mai departe citat 1.D./.&, istoric de profesie, care, aidoma inaintasilor Densusianu, Copoiu si Deac, pare sa fi renuntat la preocuparile ce l.au consacrat "istoria moderna a romanilor& in favoarea a ceea ce el numeste istoria mitolo*ica ) parte componenta a istoriei nationale. Cartea sa, a'unsa la o a treia editie, poarta si ea un titlu.manifest: 2-AC=.142=.DAC//, natiunea matca din spatiul carpato.danu iano.pontic. 1.D./. trateaza in *eneral aceleasi teme si, desi este mult mai scolit decit (.9., le rezolva in acelasi stil, cu aceeasi lipsa de profesionalism. /n fond, cele doua carti sint atit de asemanatoare intre ele si au atit de multe lucruri in comun cu intrea*a literatura

tracomana de la (. Densusianu la /.C. Dra*an, de la /on 10eor*0e la A. !ucurescu, de la 7. 2onciulescu la (. Miulescu "si altii asemenea, cititi si citati infinit mai des decit 3asdeu, 2ocilescu, =do escu, Xenopol, /or*a sau 7irvan%&, incit pot fi considerate pe deplin reprezentative pentru fenomenul in discutie. /n ideea de a intele*e mai ine acest fenomen, asumindu.ne riscul de a i*nora sau nedreptati pe unul sau altul dintre epi*onii lui Densusianu, discutia de fata se va concentra pe ceea ce ni se pare a fi semnificativ in cartile amintite. Mai intii tre uie spus, daca mai era nevoie, ca, la fel ca si toti ceilalti, (.9. si 1.D./. sint niste uni densusianisti. !i lia lor este Dacia preistorica, folosita, fara o minima 'udecata critica, ca sursa de idei, ipoteze si ar*umente, preluate in loc sau separat. De acolo provine ideea falsa si nociva a unui spatiu privile*iat, cel carpato.danu ian, si a unui popor unic "<popor ales<natiune matca&, creator al primei civilizatii, pe care a transmis.o practic intre*ii umanitati. Meritul sau este deci esentialmente unul cultural: Acei carpato.dunareni "arieni, cum ii numesc altii& au dat nastere la cultura lumii, ea raspindindu.se nu numai peste intrea*a 4uropa si spre nordul 4*iptului si Mesopotamiei, ci pina in indepartata /ndie.... 7oporul, pe care (.9. nu prea este 0otarit cum sa.l numeasca "Aceasta populatie ariana, euro.indiana, pelas*ica, carpato.danu iana ori cum vreti sa o numiti&, are, dupa Densusianu, dar si dupa 1.D./., o ori*ine de.a dreptul divina, fiind primul si sin*urul popor al stravec0imii caruia izvoarele scrise ale Antic0itatii i.au atri uit o ori*ine divina. De aici, mindria predicata de noii tracomani in termenii unui verita il rasism, caci aceasta ar fi, fara um ra de indoiala, si ori*inea noastra, a daco.rominilor: (oi am fost dintotdeauna aici. (oi nu am venit de nicaieriG De la noi a inceput 4uropa sa e;isteG (oi sintem adevaratii parinti ai 4uropei "(.9.&. Aceeasi concluzie, care e;alta marea noastra puritate si superioritate, altfel formulata de acelasi (.9.: (u este nimeni in toata 4uropa care sa ai a o istorie mai vec0e, mai frumoasa si mai fantastica decit a noastra. (oi nu tre uie sa uitam ca sintem aici, pe acest pamint european primii, inaintea *recilor, italienilor, francezilor, *ermanilor or turcilor, inaintea en*lezilor or slavilor. G(oi daco.rominii reprezentam coloana verte rala a istoriei lumii contemporane. Ce pacat ca doar (.9. si cercul sau de daco.romini au a'uns la aceasta minunata concluzie% 9patiul "ca si o e;plica ila 'ena& ne impiedica sa colindam toate melea*urile indepartate ale planetei, din 4uropa de 6est pina in /ndia si c0iar in Haponia, unde fantezia lui (.9. i.a purtat, in e;pansiunea lor epocala, pe presupusii nostri stramosi, pelas*o.traco.arienii carpato.danu ieni. Ca si cum nu ar fi de a'uns, dupa 1.D./. devine plauzi ila prezenta DAC/@=- si in America. 7entru nevoile cauzei, in te;tele vedice sint identificate cu forta cuvinte romanesti, iar 4neida, repovestita pe 13 pa*ini si completata de (.9. cu nume de popoare care nu e;ista in te;tul lui 6er*iliu "de e;emplu pelas*i, traci&, este declarata marea epopee a poporului roman. 7rin asemenea procedee ar itrare, care nu au nimic in comun cu un demers stiintific, si prin numeroase afirmatii lipsite de orice ar*umentare si de orice temei, carpato.danu ienii devin inaintemer*atorii tuturor marilor popoare si creatorii marilor civilizatii ale Antic0itatii: sumeriana, 0ittita, minoica, miceniana, troiana "civilizatiile create de ei, pelas*o.traco.miceniana, pelas*o.traco. minoica, pelas*o.traco.troiana..., (.9.&. (imeni nu scapa dorintei o sesive de a ne ane;a intrea*a istorie a umanitatii, nici c0iar romanii, pe care (.9. nu ii iu este, nici lim a latina, lim a pe care ei, dacii, o vor eau de mii de ani% "I%&. !a, impotriva romanilor se dezlantuie intrea*a ura a medicului.dacolo*. 4l polemizeaza furios cu Jvite'iiK de romani care, de fapt, au pustiit, til0arit, pir'olit, ro it satele si catunele noastre dacice si care au furat tezaurul re*elui Dece al, si se rafuieste in c0ip special cu imparatul 2raian, comparat cu conducatorii fanarioti straini de neamul nostru, fascistii sau rusii "%%&. /n ciuda accentelor melodramatice, de un *ust indoielnic, intentia nu este aceea de a deplin*e suferintele stra unilor daci, nici de a.i raz una, ci "vec0ea o sesie a lui Densusianu si a epi*onilor sai& aceea de a.i elimina pe romani din etno*eneza romaneasca. 9e intrea a (.9. retoric: Cum este posi il ca, in timp ce doar 15L din teritoriul dacic fiind cucerit si ocupat de nesatulul /mperiu roman, adica de trupe de mercenari analfa eti, care de.a ia puteau inc0e*a doua vor e in latina, acestia sa ne invete pe noi o lim a pe care ei insisi nu o vor eau cum tre uieI. 7entru ca apoi, co orind discursul sau su nivelul centurii, sa apostrofeze intrea*a istorio*rafie romaneasca, de la Miron Costin si Dimitrie Cantemir la autorii recent aparutului tratat academic de /storia romanilor: C0iar acest pederast sa fie JstramosulK neamului nostru, domnilor istoriciI. @a un asemenea nivel, comentariile sint de prisos. 6om trece, deci, peste a eranta reducere a spatiului romanizarii la doar 15L din teritoriul Daciei "inca o contri utie personala a lui (.9. la studiul pro lemei%&, peste reducerea duratei acestui proces la anii e;istentei provinciei romane nord.dunarene, peste i*norarea rolului ma'or al armatei, ca si al colonizarii, al vietii ur ane sau al crestinismului de lim a latina in romanizare. (u vom starui nici asupra irealitatii unei lim i carpato.dunarene din care, conform do*mei densusianiste, s.ar fi nascut latina lui Cicero, =vidiu si 2acit> inovatiile tracomane in aceasta materie rezida e;clusiv in 'ocul cuvintelor, in felul imprecis si contradictoriu in care aceasta fantomatica lim a este denumita de (.9. "care pe aceeasi pa*ina vor este cind de lim a romana.dunareana cu alfa et *eto.dac, lim a vor ita de cele 3.# milioane de locuitori de pe vremea lui !ure ista, cind de JAusonicaK carpato.dunareana, dacica, cind de lim a carpato.dunareana, latina dunareana ar0aica, cu alfa etul *eto.dac, pe care daco.rominii il mai foloseau inca in vremea lui 6lad 2epes& sau, mai simplu, de 1.D./. "lim a matca&. /n acest conte;t, cum se vede, revin mereu in discutie acele documente despre care unii sau altii cred ca ar fi vec0i scrieri astinase, de la ta litele neolitice cu picto*rame de la 2artaria "pompos denumite primul mesa' si recent comemorate cu participarea unui inevita il so or de preoti%& pina la misteriosul Cod -o0onczM "dupa (.9., cronica daca din secolele X/.X///%&. /ntre aceste date e;treme se mai invoca ornamentele de pe vasele si fi*urinele culturii 1irla Mare din epoca ronzului, citite de 6. 4nac0iuc, inscriptiile *recesti si latinesti din 9cMt0ia Minor si din 7rovincia Dacia, traduse cu cinism de A. !ucurescu ca si cum ar fi fost scrise in lim a *eto.dacilor, si mereu fascinanta inscriptie *ermanica, scrisa in alfa etul runic, de pe colanul de la 7ietroasa, pe care, de la Densusianu incoace, fiecare tracoman mai am itios "precum 10eor*0e, !ucurescu, 9avescu sau /scru& s.a simtit o li*at sa o traduca sau macar sa o comenteze in felul sau propriu. Atita timp, insa, cit descifratorii ne alimenteaza doar cu te;te 0alucinante, pastrind pentru ei c0eia alfa etelor si voca ularul lim ii matca, o dez atere serioasa, in masura sa dezvaluie impostura, ramine imposi ila. /mpostura stiintifica reiese nemi'locit din erorile si inventiile intilnite la tot pasul in cele doua carti. Daca insa cele dintii "erorile&

reflecta lipsa de formatie si familiaritate a autorilor cu materia istorica, ar0eolo*ica sau lin*vistica tratata si ar putea fi, deci, puse pe seama unei anumite inocente, inventiile, mai e;act datele si concluziile inventate, tradeaza atitudinea lor profund imorala, total straina adevaratei etici stiintifice, si dispretul fata de cititorul neavertizat, care tre uie indoctrinat cu orice pret "scopul scuza mi'loacele%&. /n aceasta ordine de idei, este evidenta mai ales irezisti ila, o sedanta atractie spre protocronism a celor doi autori si a aderentilor lor, care le tradeaza afilierea ideolo*ica. 7utine sint realizarile materiale si spirituale ale umanitatii care sa nu.si fi avut ori*inile in spatiul carpato.danu ian si care sa nu fie revendicate de tracomanii nostri. Dupa (.9., carpato.danu ienii au inventat secera, cutitul cur , plu*ul cu razdar din corn de cer ori din sile; "I%&, 'u*ul, toporul, roata olarului si roata de car, cotiu*a, carul, caruta cu $, 3 "I& sau 5 roti "toate acestea au fost inventate de stramosii nostri%&, la care se mai adau*a si alte inc0ipuite prioritati mondiale: prima statueta de marmura, de asemenea din istoria lumii "cultura 3aman*ia&, primul sanctuar de lut "cultura !oian&, svastica ) cel mai vec0i sim ol pre.tracic *asit in lume, primele ornamente si masti de aur "tracice& *asite in lume "pro a il cele din necropola de la 6arna&. /nainte de toate, insa, mai nou, tracomanii se e;taziaza in fata ta litelor de la 2artaria, primul mesa' scris din istoria lumii, a carui importanta este dovedita de (.9. prin spusele adinci ale unui anonim student american "cind nimeni nu citea, la 2artaria se scria%%& si de 1.D./. prin versurile unui la fel de anonim poet rusCsovietic "=, timp stra un% A ta sti0ieC s.a potolit *onind prin 0auC 9tri*: :nde esti tu 2artarieIC 7rin vremi n.aud raspunsul tau&. De mirare doar ca cei doi par a.l i*nora pe /on 10eor*0e, poet roman "asa semneaza&, care pe aceeasi tema ate cimpii pe o pa*ina intrea*a din -omania Mare din $ mai $,,3> ei puteau *asi acolo un poem, 2artaria, mai presus "in care, 0alucinant, 2artaria se asociaza cu !asara ia, cu 6adim, cu 10e eleisis, cu Maresalul etc. etc.&, = ta leta 2artaria, un soi de memoriu stiintific al poetului, din care aflam ca decriptarea 2a letei a produs te;te care, traduse si comentate succint, insumeaza cel putin 3,, de pa*ini ) cartea: 2artaria ) 7reistoria 9ecreta, cu su titlul: 7ace 2uturor ?eilor%, si, in sfirsit, un mesa' adresat recentului con*res de dacolo*ie, dar si corpului diplomatic si institutiilor europene, din care citam dramaticul apel final: Ma adresez, cu disperare, Am asadelor -usiei si :crainei, ale caror popoare s.au nascut si au crescut la 2artaria: Bratilor% /storicii romani vor sa distru*a dovezile de piatra ale drepturilor noastre la un lea*an comun. 6eniti sa aparam 2artaria% "%I&. @asind 2artaria mai departe in *ri'a putinilor specialisti ai acestui domeniu si nu a poetilor, medicilor sau in*inerilor, sa amintim ca, in materie de protocronism, nici istoricul 1.D./. nu se lasa mai pre'os: traco.*eto.dacii sint cel mai vec0i popor, mai vec0i decit e*iptenii, tot ei ar putea fi primii constructori de piramide "ce.i drept de pamint, de fapt movile&, spatiul nostru este patria initiala a metalur*iei si a prelucrarii metalului in 4uropa, statul ar fi e;istat la traco.*eto.daci cu cel putin o 'umatate de mileniu inainte de fundarea -omei, tot aici avem si cel mai vec0i re*at feminin din acest spatiu. ?almo;ianismul ar fi prima reli*ie monoteista din lume si, totodata temelia filosofica a =rtodo;iei romanesti. /n sfirsit, performanta suprema a protocronismului traco.*eto.dac il priveste c0iar pe 3ristos, prin ipoteza intruparii @ui intr.o pestera a 9patiului Carpatic% Ar*ument decisiv: numele /isus ar fi un nume incifrat, in care primele doua semne "/i& sint coloanele ) primul semn sacru al cerului "aparut pentru prima data in lume in 9patiul Carpatic&, iar cuvintul sus este un cuvint curat romanesc, care localizeaza ori*inea minunii co orite din Cer "%I&. Dupa atitea minuni si prioritati mondiale, a mai face o lista a altor fapte inventate si a erorilor intilnite practic pe fiecare pa*ina a acestei literaturi pseudo.stiintifice pare sa fie o intreprindere lipsita de sens. 9i totusi, unele dintre inventiile cu care cei doi autori sau cei de la care le.au preluat au im o*atit tezaurul istoriei daco.romine merita a fi amintite. Dintre cele mai evidente falsuri stiintifice intilnite in cartea lui (.9., cele mai multe preluate de la tovarasii sai de idei, retinem: ) monedele atri uite lui !ure ista, cu inscriptii in lim a tracica "nu e;ista&> ) e;istenta revelata a doi ?almo;is "nu e;ista nici o informatie in izvoarele antice&> ) muntele sfint No*aion, localizat in !uce*i, lin*a 9fin; "nici o pro a ar0eolo*ica&> ) podul de la Dro eta ar fi fost ridicat nu de 2raian, ci de !ure ista "nici o dovada> i*nora te;tul lui Cassius Dio, precum si studiile ar0eolo*ice si numismatice&> ) traducerea cunoscutei inscriptii D4C4!A@69 74- 9C=-/@= in trei variante "pura fantezie> in doua variante se i*nora cele doua nume proprii ) Dece alus si 9corilo ) atestate de alte izvoare ale vremii&> ) etoanele dacice... perfecte, nedistruse de timp, apa... "nu e;ista> mortarul a fost introdus in Dacia de catre romani&. 9i la 1.D./. intilnim asemenea enormitati, si ele adesea preluate de la altii: ) e;istenta poporului de uriasi, postulata de Densusianu, ar fi dovedita de descoperiri de sc0elete de $.5 m "%%&, dar ar0eolo*ii nostri le nea*a sau le ascund "pura fantezie, nu e;ista asemenea sc0elete&> ) scitii si *otii au fost *etiC*eto.daci "total *resit> in lumina izvoarelor antice si a ar0eolo*iei scitii sint iranieni, iar *otii sint *ermanici&> ) e;istenta unui sistem de alcatuiri astronomice cu o servatoare in munti, la deal sau in zona de cimpie "in fapt, cetati si sanctuare cu ziduri de piatra, asezari fortificate cu valuri si santuri, movile funerare&> ) monumentul de la Adamclisi<monument triumfal al marelui re*e !ure ista "ipoteza total e;clusa, avind in vedere inscriptia de pe trofeu, ca si rezultatele sapaturilor ar0eolo*ice si studiile de ar0itectura si de arta&. (e putem astepta, desi*ur, ca intr.un caz sau altul autorul sa faca apel la dreptul sau de a emite o ipoteza sau la secretul metodei proprii de descifrare. (e intre am, insa: cum va putea (.9. sa 'ustifice falsificarea cu una stiinta a te;telor autorilor antici, pe care oricine le poate studia in numeroase editii stiintificeI Am amintit de'a contri utia lui (.9. la rezumarea 4neidei lui 6er*iliu. @ucrurile sint insa si mai evidente, dar si mai *rave, atunci cind (.9. inventeaza pur si simplu marturii ine;istente. Astfel, istoricului raz oaielor traiane, Dio Cassius, i se atri uie ) de fapt i se confectioneaza fara 'ena ) o interesanta afirmatie, pe care nu o vom putea *asi in nici o editie a operei sale: 9i iarasi sa nu uitam ca 2raian ) 2roian a fost trac verita il. @uptele dintre 2raian si Dece al au fost raz oaie fratricide, iar tracii au fost daci. @a fel este construit, din pure inventii, un citat atri uit lui 3erodot "6, 9&, care ar tre ui sa confirme marea intindere a spatiului pelas*o.trac> inutil sa spunem ca un asemenea concept lipseste la 3erodot, dupa cum anacronice sint si alte notiuni puse in *ura marelui istoric *rec: (oricum, populatii dacice si celto.*ermanice, AOuileea, 7eninsula !alcanica. Dar de unde sa stie inventatorul citatului ca au mai tre uit sa treaca citeva secole pentru ca aceste concepte *eo*rafice sau etnice sa intre in constiinta si scrierile Antic0itatiiI 9i alte citate au fost semnificativ falsificate, prin introducerea de termeni specifici o sesiei tracomane, precum masa neamurilor pelas*ice "in loc de traci, la 3erodot, /6, 93& sau populatiile pelas*o.traco.ilirice "in loc de tinuturile ilirice, la 9tra on, 6//, #,1&. Daca ar fi sa raminem inca in domeniul stiintei practicate de autorii citati si de cei asemenea lor, ar mai fi inca destule reprosuri de facut, multe dintre ele c0iar la nivelul cunostintelor elementare de istorie, ar0eolo*ie sau lin*vistica. De e;emplu, domnii dacolo*i

(.9. si 1.D./. ar fi tre uit sa stie ca: ta litele de lut de la 2artaria nu puteau fi datate prin metoda car onului radioactiv, caci metoda respectiva se aplica doar pe resturi or*anice> ca aparitia ceramicii nu poate fi plasata in Mezolitic, ci, cel mai devreme, in (eoliticul timpuriu> ca zidurile dacice lin*a care s.a foto*rafiat (.9. nu pot fi contemporane cu cele ale cetatii 2roiei> ca localitatea antica 2apae nu este situata la 7ortile de Bier ale Dunarii, ci la 7ortile de Bier ale 2ransilvaniei, unde nu Buscus ci 2ettius /ulianus s.a luptat cu dacii> ca mormintele princiare de la 7eretu si A*i*0iol si coiful de la 7oiana.Cotofenesti nu au nici o le*atura cu re*ii epocii ronzului, ci cu virfurile aristocratiei *etice din sec. /6 a.3r., deci de la inceputul celei de.a doua epoci a fierului, s.a.m.d (umeroasele erori, inventii sau falsuri, enumerate mai sus in c0ip selectiv "caci lista lor completa si corectarea lor ar cere tot atita spatiu cit insumeaza opurile citate&, au o ori*ine comuna: i*noranta, si o predestinare inelucta ila: tezismul tracoman. Cunostintele etalate diletantic de dacolo*ii medici, in*ineri, poeti, c0iar si istorici "dar istorici ai epocii moderne si ai miscarii muncitoresti& sint superficiale, imprecise, iar manipularea lor nu tine seama de nici o metoda, de nici o re*ula a demersului stiintific. 9imtul critic al cercetatorului lipseste cu desavirsire ) prioritate a soluta au tezele ce tre uie demonstrate si propa*ate cu orice pret. Ar*umentele provin din aceeasi vesnica sursa care este (icolae Densusianu, din scrierile celorlalti tovarasi de idei tracomane "cele mai intens citite si citate&, din stiinta culeasa de pe /nternet, din pu licatii de popularizare sau din reviste de tip almana0. Cind acestea sint epuizate, se apeleaza si la poezie, care prezinta avanta'ul de a apela la inima, nu la ratiune. 4a eneficiaza in plus de privile*iul de a putea raspindi orice enormitati invocind licenta poetica. Ca, de e;emplu, in cazul poeziei dedicate lui (.9. in loc de cuvint introductiv al cartii sale de catre dl 1. Dorian, care ne invata Cine sint dacii, pornind cu o asemenea enormitate: Cind 3erodot a scris cine sint daciiC Dacii traiau de mult pe.acest pamint.... De unde sa stie poetul ca 3erodot a scris despre *eti si nu despre daci, care au aparut in izvoare a ia dupa patru secoleI De la (.9.I (oii dacolo*i nu par sa fie constienti de toate aceste sla iciuni de cultura si metoda istorica. 9au, c0iar daca realizeaza acest lucru, nu afla aici un indemn spre studiu temeinic, serios, ci un motiv de nemultumire si de sporita a*resivitate fata de specialisti si, in *eneral, fata de cei ce *indesc altfel. De remarcat, totusi, ca aceasta nemultumire nu priveste calitatea profesionala a oamenilor de meserie, pe care, de altfel, diletantii nu au cum a o aprecia. /n discutie este calitatea morala a specialistilor, calificati de (.9. intr.un loc drept istorici iresponsa ili, in altul drept latinofili slu*arnici, si acuzati de transmiterea nestiintei prin stiinta. Acestia sint, desi*ur, niste tradatori care incearca sa a*e in capul *eneratiilor acestui secol ca avem o alta lim a si o alta ori*ine decit cea evidenta si reala. Motiv pentru ca (.9. sa nu ai a incredere in acesti Jlin*vistiK si JistoriciK *ata sa ne transforme istoria noastra in functie de interesele lor personale ori scopurile politice urmarite de JstapiniiK lor. Dupa ce, zeflemitor, le ura 9omn usor, in cele din urma (.9. le adreseaza un patetic apel: Domnilor istorici, a sosit timpul adevarului, a sosit timpul sa le dam romanilor inapoi istoria lor milenara si mindria de neam%. /nca si mai dura este 'udecata lui 1.D./., care vede peste tot in 'urul sau 0imerele malefice ale fortelor raului, uneltirile fortelor oculte sau c0iar ofensiva planetara a unor forte malefice impotriva istoriilor nationale si a specificului national. Dupa 'udecata sa strim a, specialistii care se opun tracomaniei, care vad etno*eneza romaneasca din perspectiva continuitatii si romanizarii *eto.dacilor, nu sint altceva decit caii troieni si racolatii fortelor oculte, malefice, capa ili c0iar de a distru*e sau ascunde deli erat izvoarele istoriei patriei% /ar pentru a intari aceste fantasma*orice acuzatii, normal, 1.D./. face apel la te;te similare ale confratelui sau de credinta tracomana /on 10eor*0e, care demasca conspiratia anticulturala a scolii oficiale de ar0eolo*ie si istorie din -omania. De unde atita inversunareI Desi*ur, in primul rind, din viziunea nationalist.sovina in care toate lucrurile une, pozitive, din prezent si din trecutul multimilenar al natiei noastre ni se datoreaza, iar toate relele si necazurile au venit si vin din afara. = sesia unei ima*inare con'uratii universale, care ar urmari ani0ilarea pina la desfiintare a natiunii si a 9tatului national, pentru a ne transforma intr.o armata de sclavi moderni pe o planeta fara frontiere "1.D./.&, ii motiveaza, pare.se, in cel mai inalt *rad pe liderii tracomaniei actuale. Din pozitia unui nou Mesia, c0emat sa.si lumineze poporul, (.9. i se adreseaza solemn: =are aceasta J0ipnozaK de secole la care este supus poporul daco.romin sa nu ai a un sfirsitI Daco.rominii sa nu.si poata descoperi adevarata ori*ine, istorieI Adevarului ii tre uie doua lucruri: cineva sa.l rosteasca sdeci nu sa.l demonstreze% ) n. M.!.t si cineva sa.l auda% Deci primul pas a fost facut%. /ar celor ce indraznesc a scri'eli slove strim e si straine pe fruntea de *ranit a 7atriei Dacia, ca si noua, celor ce am *resit, i*norind sau com atind doctrina lui Densusianu si a epi*onilor sai, (.9. ne da un sever avertisment: 2re uie 'udet mare si pedeapsa si mai mare pentru aceste crime de inalta tradare. (u.mi pot inc0ipui ca rindurile de fata ii vor determina pe (.9.Po. sa.si lepede convin*erile sau macar sa.si ree;amineze critic metodele si aza documentara. Aceste pa*ini sint in primul rind adresate iu itorilor de istorie care s.ar putea lasa fascinati de fanteziile tracomane. 9a speram ca ei vor *asi aici suficiente si serioase motive de reflectie. QQQQQQQQ Mircea !A!49 "mircea a esR0otmail.com& este prof. dr. la :niversitatea !ucuresti, Bacultatea de /storie, 9eminarul de Ar0eolo*ie 6asile 7irvan

...........................................
Fapte crude, seci si cu dovezi: - Dacii n-au avut stat centralizat decat ceva mai putin de 50 de ani. Erau asa solidari si nobili incat Burebista a fost mierlit si a urmat anarhie iar Decebal intre cele doua razboaie cu Traian a condus e peditii de pedeapsa contra celor din zona !unteniei de azi care pactizasera cu romanii. - Dobro"ea a avut #50 de ani de romanizare de la $% e.n. cucerirea pana la abandonarea de facto a limbii latine de catre bizantini. - Era asa un avanta& sa fii cetatean roman in teritoriile cucerite incat se plateau bani "rei pentru asta. Beneficiai de imunitati &uridice, avanta&e fiscale, privile"ii comerciale. - 'omanizarea nu a fost niciodata etnica, nici nu a e istat vreodata (popor roman( desi fictiunea era intretinuta cu "ri&a. Traian era spaniol )cu care chestie se lauda el insusi*, alti imparati au fost traci, unul din ei "etodac, altii iliri, e ista chiar si un arab )Filip +rabul*. 'omanizarea era un fenomen lin"vistic si de civilizatie. - E ista donariul de la Biertan care atesta ca la anul ,00 in zona nu locuiau dacii liberi, aia populeaza creierul siluit de fantasme al lui -apoleon al ./-lea 0avescu. .n anul ala locuia acolo un cetatean cu nume "rec )1enovius* care scria in latina. - 2vidiu, afara de citatul de mai sus in care spune clar ca nice el nu intele"e pe "eti nice "etii pe el, mai zice si (vai, mi-e rusine a spune, am scris in limba "eta, cuvintele barbare le-am pus in vers latin(. 3acat ca -apoleon 0avescu e alfabetizat dar de fapt nu citeste. El interpreteaza. 4e-i convine. - E ista o inscriptie funerara descoperita recent in Dobro"ea in care copii cu nume romane spun ca au ridicat un monument in memoria tatalui lor cu nume dac. + boalei romanizare, n-a e istat.

- Toti dacistii sunt niste cretini cu spume, cu sefi in solda !oscovei, care are o boala sordida pe cultura latina de cand ma-sa a facut-o !oscova si curva. Tinta este into icarea culturii romane cu opinii false, e"o-uri umflate si mai ales haos si delir. 2amenii trebuie sa fie facuti sa se reteze ei insisi de cultura lor, dupa asta ramanem pe teritoriul ima"inarului, unde orice nenorocit cu leadership de opinie ne spune ce vrea muschiul lui si oile incolonate urmeaza. + se vedea 5itler cu protoscandinavismul lui de rahat si alti ratati cu teorii similare. - -iciun dac nobil si mandru pe care-l cheama 6icu nu se tra"e din tradatori. Toti se tra" din dacii nobili. Din aia care au pactizat cu romanii nu se tra" decat Basescu si evreii. 3ana si !ircea Badea e o dovada ca dacii sunt nobili. - 7ast but not least dacii aveau o reli"ie asa misto incat mierleau baieti la armata trantind cu ei in 8 sulite, adica faceau sacrificii umane pentru zei )halal monoteism, nespalatilor* la o data la care ma&oritatea popoarelor antice se lepadasera de ele si le socoteau o abominatie. Ferice de cretinii care isi ale" asa un ideal maret. -u pe asta se baza si 4eausescu9 -u va lua copiii la armata ca sa-i mierleasca aler"andu-i pe santiere9 -u pe asta se bazeaza orice tiranie9 Fii mandru, ti-am mierlit copilul dar el e mesa"er pentru zei. 7a mai mare: 4ioclopedica:

...................................
Domnule, dai niste interpretari halucinante unor fapte istorice din antichitate: 3ui constiinta nationala in capetele unor daci analfabeti, fara scoli, fara mi&loace de informare in masa. 4rezi ca dacii din $;< e.n. mai tineau minte ca stramosii lor fusesera sub&u"ati de romani si planuiau o renastere nationala: 0pre lamurirea unor treburi: - au fost multe revolte ale dacilor sub stapanire romana, dar ele au fost pornite de dacii ocupati )din interiorul provinciei romane Dacia* pe motive sociale )fiscalitate mare si recensamant facut de romani la <5 ani pentru a se sti cati platitori de ta e e ista* sau au fost atacuri in scop de &af ale dacilor liberi )carpi, in cele mai multe cazuri* la care s-au raliat si dacii ocupati - in secolul ... e.n. in Dacia au navalit "otii care au inceput sa faca incursiuni de prada la nord si la sud de Dunare. 'etra"erea lui 6allienus )$5# e.n.*, urmata de o revenire rapida, cat si retra"erea lui +urelian din Dacia )intre anii $;< e.n. $;5 e.n.* au fost cauzate de invaziile "otilor )la care se raliau uneori si carpii = dacii liberi* - dupa retra"erea aureliana teritoriul Daciei de la nord de Dunare a fost sub stapanire "otica )iar mai tarziu au venit "epizii, avarii si alte neamuri* Despre romanizarea provinciilor ( 3ersia, 'etia, 6ermania, 6recia, !auritania, E"ipt, 3alestina, 0iria, !acedonia, 4apadocia, Britania si cate au mai fost(: - apelezi la un 02F.0! pentru a demonstra ca nu a e istat romanizare +fla domnule ca provincia Britania a fost romanizata )in sudul +n"liei de azi*, dar invaziile vi>in"ilor si normanzilor din Evul !ediu au inlocuit limba latina cu o limba an"lo-sa ona. +fla ca provincia 6ermania nu a fost stapanita de .mperiul 'oman )partea ei de la nord de 'in*. .mperiul 'oman a stapanit la sud de 'in si putine cetati pe malurile 'inului. 3rovincia 'etia a fost romanizata si ne-a ramas pana azi limba reto-romana )vorbita de cateva zeci de mii de oameni din Elvetia*. Dar peste populatia ei latinofona au venit "ermanii )austrieci si elvetieni*. !acedonia, E"ipt, 3alestina nu au fost romanizate in proportii covarsitoare, intr-adevar. 3opoarele "rec, e"iptean si evreu aveau o cultura si civilizatie avansata pentru acele vremuri, aveau alfabet propriu )spre deosebire de daci, care nu prea ne-au lasat inscriptii in limba lor*.

...............................

0a nu fi fost romanizare in Dacia9 -u ti se pare remarcabil ca rom?nii intele" binisor italiana si spaniola din telenovele9 4hiar asa, imperiul roman nu a romanizat pe nimeni9 0tam sa despicam firul in , cu ipoteze halucinanta precum ca dacii vorbeau o limba asemanatoare cu latina, Dar ce insemnau in limba dacilor: 3iroboridava, 4umidava, +r"edava, 0ucidava si altele din astea9 ----------------------------------------------------uitate in dictionarul +7B+-E1 -o sa dai seama ca de unde provin 'omine de azi -care vin din sudul albaniei pe mar"inea mediteranei si fost numiti valahi ::::::::::::::::::::::: -u prea scrii corect romaneste... 0a stii ca m-am uitat in dictionarul albanez si nu am "asit prea multe cuvinte comune cu limba rom?na, dar cuvinte de alta ori"ine decat latina sau slava. 4red ca limba rom?na are mai multe cuvinte imprumutate din limba turca )vreo $000* decat are din albaneza )<00-$00*: ----------------------------------------u suntem urmasii 'omei, intrucat 'oma a trimis in Dacia colonisti si soldati din alte provincii decat .talia. Dar vorbim o limba romanica, neo-latina, de o izbitoare asemanare cu italiana. ----------------------------------------Dar denumirea planetei de Terra )sau 3amant* , cine a stabilit-o 9 9 9 4uvantul rom@nesc (ABr@nB( provine din latinescul (terra(. 'om@na este fara doar si poate o limba cu o baza latina. -----------------------------------6E-ET.4+ 5+!BC'6 a facut lumina pentru toti =0.-TE! D+4.=romanizarea nu este decit un mare fals istoric...nu ne deran&eaza cei ce nu vor sa fie daci si sa voteze partide cu acest pro"ram =D+4.+ daci =revenirea la numele multimilemar e le"iferat acum de "enetica 5+!BC'6=T2T. '2!+-.. +CT25T2-. 0.-T D+4.=tara lu dom sef buriceala a fost o mare pacaleala... Testul "enetic arata ca dacii au locuit pe aceste pamanturi si ne-au transmis +D--ul lor. Totodata limba rom?na, limba neo-latina, arata ca dacii au invatat latina vul"ara de la colonistii romani si au dat nastere poporului rom?n. -u e nimic senzational la zer2T/: -----------------------------------oare de ce i"noram compenenta slava foarte importanta din san"ele nostru9 0a spui ca esti pur e o mare i"noranta si prostie, popoarele Europei s-au amestecat intre ele si au dat nastere la alte popoare, "recii antici nu sunt "recii de azi, nici italienii nu sunt romani, celtii aproape au disparut. cea mai comica este identificarea olandezilor cu dacii, dutch este un cuvant en"lezesc, limba en"leza s-a format dupa cucerirea +n"lliei de catre normanzi, deci dupa <0##. 2landezii isi spun -ederlands sau 5ollands, deci de unde ineptia asta cu Dutch=dac9 2landezii sunt un popor 6ermanic, iar popoarele "ermanice s-au format din amestecuri de popoare celtice, finice si probabil si altii. En"lezii sunt amestec de an"li, sa oni, normanzi, probabil si celti. 0lavii ar putea avea ori"inea din cultura 0antana de !ures, adica amestec de carpi)daci*, "oti, sarmati si ce or mai fi adus din drumul lor spre sud "otii. 'omanii nu stim e act ce sunt, dar vorbesc o limba romanica. posibil limba daca sa fie ruda cu latina, dar nu avemnici o dovada, nici un izvor direct, doar speculatii. 0avulescu, 'o im si altii dacomani, sa ne arate niste izvoare reale. /oi credeti ca pe vremea comunistilor nu ar fi fost valorificate daca ar fi e istat9 4eausescu era un mare dacoman, el se identifica cu Burebista. /ezi spectacolul oma"ial or"anizat pe $8 +u"ust, cu ocazia implinirii a $050 ani d ela cosntituirea statululi dac centralizat)sic:*. 4a populatiile europene au ocupat intai teritoriul 'omaniei si in "eneral 3en Balcanica este evidnt, odata cu incalzirea climei, oamenii au mi"rat spre nord-vest si au ocupat intrea"a Europa. Dar toti europenii sunt urmasii acestor populaitiiDaltii care au venit ulterior din +sia. De e emplu, de ce ar trebui sa ne fie rusine daca in san"ele nostru este si san"e de cuman9 Eu unul as fi onorat, dar ceea ce este mai important este ceeea ce suntem azi. 3erioada nationalismului a trecut, purismul natiilor e un mit inventat de parintii natiunilor moderne in sec <E. +cum nu ar trebui sa ne pese cine au fost stramosii nostril acum $000 ani sau mai mult. Din partea mea pot sa ma tra" si din canibali, eu sunt cine sunt acum, adica o persoana inte"rate in societatea contemporana, civilizata, educata,careia nu-. este rusine ca e roman, moldovean)da, sunt moldovean*, m-am laudat aici un pic :*. Dra"i compatrioti, nu pierdeti timpul cu prostiile acestea, urmariti sa pro"resati catre niste valori morale acum, nu va incalzeste cu nimic daca sunteti mandrii de cine stie ce starmosi de mii de ani, daca nu aveti cu ce sa va audati in present.

........................................
0-a umplut internetul de etimolo"i de cartier care cauta prin toate dictionarele limbilor pamantesti si "asesc cuvinte rom?nesti de azi ca seamana cu cine stie ce cuvant de la mii de >m distanta si "ata: au demonstrat ca limba rom?neasca nu provine din latina: +m auzit de cuvantul &aponez F>a"aF ca ar fi ruda cu Go"aionon - muntele sacru al dacilor, deci dacii sunt rude cu populatia ainu din Haponia. +ud acum ca numele Dacia seamana cu Deutsch si Dutch )observatie: Dutch e cuvant en"lezesc:*, deci limba rom?na e ruda cu en"leza sau "ermana9 0pre lamurirea unor aspecte de baza despre locuitorii Daciei: - nu a e istat un popor dac )in sensul de azi al cuvantului popor*, ci au e istat multe triburi dacice intre -istru si Tisa, alaturi de triburi celtice, "ermanice )bastarni, ro olani*, iraniene )sciti, sarmati* si altele -umele de Dacia a fost dat de latini, probabil triburilor dacice din Transilvania, 6recii le ziceau "eti triburilor dacice din 2ltenia si !untenia si Dobro"ea. +sadar denumirea de Dacia are doar o valoare simbolica, conventionala, aleasa de latini pentru stramosii nostri. 7a fel cu 6ermania e denumirea data de latini nemtilor, desi ei insisi nu isi spun "ermani, ci Deutsch. 4at despre civilizatia primordiala a dacilor, cei mai tari din Europa si toata teoria napoleono-savesciana... cred ca este parte a sindromului natiunii defavorizate care isi inventeaza un trecut "lorios.

.........................................

esti cu capul, asta e clar. intele" pe de o parte nationalismul, dar prostism nationalismul nu. cum adica maramuresenii sunt inruditi cu celtii9999 asta e o deductie de a ta dupa studiu istoric de ani de zile9 sa iti spun ceva om bun. am fost si vom fi, fie ca iti place fie ca nu, un popor mic, un popor de tranzit intre rusia si vestul europei. tot timpul am prins frimiturile de la masa cand am avut ceva de casti"at)adica ne-au lasat sa ne unim in <E<%* sau am luat-o pe coa&a rau de tot chiar si cand am fost victoriosi. noi ca popor slavim luptele de pe la calu"areni si alte locuri unde am luptat ca trupele de "uerila cu avan"arda armatelor. pe vremea dacilor romanii erau prea mari pentru ca dacii sa poata sa ridice vreo pretentie. si daca stateau pe curul lor si nu atacau la sud de dunare si nu luau ostatici aiurea poate ca altfel erau vremurile. vite&ii daci erau doar un popor de &efuitori care atacau prin surprindere si apoi fu"eau in munti. cand romanii si-au pus mintea cu ei a durat foarte putin timp sa ii puna cu botul pe labe si interesul romanilor s-a vazut cand dupa cativa ani s-au retras lasand in urma doar pe cei care au dorit sa ramana. ----------------------------------------------------ca sa-ti dai seama ca nu limba romana provine din latina,ci invers.E suficient sa calatoresti,sa cunosti sutele de dialecte din .talia si nu numai,sa vezi ce mult se aseamana cu romana,dar nu ele intre ele.7imba romana e radacina,iar celelalte limbi,dialectele incluse,sunt ramuri si ramurele. Ba chiar este nevoie sa fi si istoric, lin"vist, arheolo" si cite si mai cite pentru a reusi sa te apropii, macar de ceea ce indeobste se numeste cunoastere. Da, pentru voi nu este nevoie de cunoastere, lipsa de cultura si educatie va tine loc de hrana )a se citi venin*. 4a nu v-ar avea nimeni treaba daca ati fi macar civilizati in comportament sau e primare. Dar aici va aratati adevarata fata scirbavnica si inveninata. .n loc sa aratati lumii ca sinteti cineva sau ceva, vreti sa impuneti tuturor modelul de prostie si lipsa de civilizatie. -imeni nu in"hite asa ceva. numai voi insiva sinteti in stare sa va inoculati unul pe altul Dialecte italiene care seamana cu rom?na, dar nu seamana intre ele: Domnule, ai facut un salt lo"ic in neant: 4at despre asemanarea dintre romana si italiana )nu cunosc dialecte italiene* iti spun ca ea are o mare problema: - slavismele din limba romana )$0 - $5I din fondul principal de cuvinte* nu sunt intelese de italieni: ------------------------------------------4hiar esti atit de dez"ustata9 -u cred ca daca esti o romanca, care se bate cu pumnul in piept ca traieste bine, poti fi chiar atit de dez"ustata. .n 'omanica cei care o duc bine sint un procent foarte mic al celor care mint, fura si bat&ocoresc tot ce atin". +dica e act valorile pe care le ridici Fmnetale in slavi. + spune sau macar a te apropia de adevar nu inseamna sa fi antiroman, din contra: 3ai, ce sti tu, mai muiere, despre a crea )si nu ma refer la viata fara sens pe care o dai la copii tai, pe care nu mai esti in stare sa-i educi*, ci la creatia stiintifica, care presupune munca, transpiratie, ore, nopti, zile sau ani pentru a pune pe o foaie de hirtie citeva rinduri. 4e sti tu despre munca la o simpla nota de subsol. -imic: 1ero absolut: 3entru ca cei care va spala "reielere )ca voi nu mai aveti creiere proprii de mult, cel mult niste "reiere* au cultura voastra si nu stiu decit sa fure o informatie pe care o rastalmacesc pina o aduc la ce vreto voi sa auziti. 0a puneti pe foaie o lucrare trudita nu sinteti in stare, dar sa min&iti tot ce atin"eti cu vorba ... la asta nu va intrece nimeni. Ba da, eu as putea sa va dau peste nas la orice ora din zi sau din noapte, numai ca pe mine sistemul asta internautic nu ma lasa sa ma adresez cu vorbele cu care o faceti voi. .nseamna ca la smecherii va pricepeti, dar de aici pina la inteli"enta si cunoastere este un drum lun" de parcurs. Dar daca s-a a&uns ca voi, cei putini, care ati a&uns sa o duceti bine in tara asta, sa o spuneti in "ura mare, la ce rusine ne mai putem astepta din partea voastra9 4e obraz sa va mai aratam9 --------------------------------------------+ia care a avut ca rezultat numai aberatii9 +ia cu clonele9 0au aia cu vaca nebuna9 3oate aia cu mincarea fara "ust si fara miros ... cumva9 .a lamureste-ne si pe noi, ba cunoscatorule, la ce mostre de +D- ne raportam atunci cind vorbim de daci9 4a morminte nu se cunosc in zona !untilor 2rastiei. Din cite stiu eu numai vreo 5I din informatia +D- se considera a fi cunoscuta, restul de E5I este considerata o informatie reziduala si nimeni nu se stie cu ce se maninca ... prin urmare "enetica inca nu se stie cu ce se maninca, asa ca sa vorbim despre studii de "enetica pentru citeva mii de ani in urma ... Era sa va intreb daca nu vi-i rusine, dar nu stiti voi ce-i aia. +veti obrazul prea in"rosat de prostie, necunoastere si mai ales de neputinta ... ca daca nu sinteti in stare pe calea educatiei si a civilizatiei, macar la concursul de in&uraturi, mo&icie si prostie pe fata sa aveti cisti" de cauza. -u conteaza ca sintem ultimii la o "ramada de boli, la educatie, la o munca platita acceptabil si pe masura meritelor ... important este ca sintem primii la coriptie )fara corupti*, ca &ustitia te ba"a la puscarie si te scoate in baza aceleiasi le"i si la atitea alte parado uri. Dar nu, important este ca noi sintem daci si nimic din ceea ce ni se intimpla nu ni se datoreaza noua ... ci, culmea, altii sint vinovati pentru prostia si incapabilitatea noastra. ---------------------------------------------------+ fi curios dacB s-a "Jndit cineva i la Jnceputurile tracizBrii popula iilor pre-.E din 'om@nia de azi9 !B "Jndesc cB ace ti proto-traci, viitori daci i "e i, ar fi constituit o elitB rBzboinicB i culturalB care domina copios autohtonii asimilJndu-i lin"vistic, acetia rBmJnJnd un fel de castB inferioarB, comati. 3oate cB informa iile noastre despre daci se referB la unele triburi re"ale, un "rup de oameni numero i, cu drepturi distincte faB de "loatB. +stfel informaiile cB dacii ar fi fost rBzboinici, cu pBrul bBlai i ochi deschi i la culoare s-ar potrivi oarecum cu sistemul de caste al .ndiei. 4ei superiori erau mai deschii la culoare, belico i cu re"uli stricte de endo"amie, dar i multe e cep ii Jn timp. KntorcJndu-mB la "eto-daci amintesc cB "enetica popula iei actuale de rom@ni relevB ni te fapte interesante: Kn !oldova predominB un haplo"rup . care s-a format special Jn Balcani acum peste $0000 de ani cJnd indoeuropenii nu erau prezeni.3redominB Jn Bosnia, !oldova toatB i Brile "ermanicilor de nord. +poi mai sJnt valori apro imativ e"ale de '<+< care reprezintB balto-slavi i tracii satem, apoi '<B< un haplo"rup al vesticilor de tip centum. +lte haplo"rupuri: H<, H$, E<B sJnt minore i reprezintB a"ricultorii neolitici, plus un 6$ care-s nord-caucazieni provenii odatB cu mi"ra ia .E. 4oncluzia e cB rom@nii sJnt un melan& "enetic sBnBtos i foarte vechi Jn Europa.De fapt toatB Europa are valori fluctuante de haplo"rupuri, Jn func ie de cum, cJnd i cJ i au populat pBmJnturile respective.

-----------------------------0i ce concluzii tra"i din aceste disparitii stranii de documente le"ate de daci9 2 intuitie malefica imi spune ca tu propui o teorie a conspiratiei, in care papalitatea sau alte forte obscure au sters din istorie lucrarile care vorbeau despre trecutul "lorios al dacilor. Eu sustin urmatoarele: - lucrarile anticilor scrise pe materiale biode"radabile )hartie, per"ament, piele de animal etc.* nu ni s-au transmis in forma lor ori"inala, pentru ca hartia nu ar fi rezistat $000 de ani - lucrarile ce ni s-au transmis au fost copiat de mana in Evul !ediu, mai ales in manastirile din Europa de /est de catre diversi calu"ari sau copisti )si de aici rezulta ca ele trebuie privite in mod critic pentru ca uneori copistul medieval a "resit cand a transcris vreun nume antic* - in Estul Europei, mai ales dupa cucerirea 4onstantinopolului de catre turci, dar chiar de catre latini in <$0,, au disparut multe din manuscrisele antice prin ardere in timpul razboaielor si nu au e istat copisti ca in /est care sa copieze prea multe documente )ceva s-a mai copiat pe la manastirile din !untele +thos* - rezulta ca pe acei copisti medieval din 2ccident nu i-a interesat istoria dacilor si probabil ca nu au copiat manuscrisele despre ei .n schimb lucrarea (4omentarii de bello "allico( scrisa de .uliu 4ezar ni s-a transmis in circa ;5 de copii medievale. E de inteles ca francezii au avut interesul de a-si pastra istoria prin copierea acestei lucrari. -----------------------------------------------------Etimolo"ul recidiveazB. El declarB: -u ne vom lBsa p@nB nu vom reduce la tBcere pe istoricii oficiali Li pe academici pentru cB ei ne ascund adevBrata noastrB istorie. /om renunAa Li la denumirile de MdaciN Li M"eAiN, inventate de /atican Li pe care MLtiinAificiiN Jn mod fraudulos le-au introdus Jn manualele de istorie mBsluite. 0trBmoLii noLtri au fost "oAii. 0ub acest nume au fBcut ei praf Li pulbere 'oma. 4olumna a fost fBcutB Jn 6oAia de cBtre strBmoLii noLtri "oAi, ei au purtat-o de-a lun"ul Li de-a latul continentului Li au montat-o la 'oma dupB ce au cucerit orBLelul. 7a fel, toate statuile de "oAi. -oi revendicBm Li 4olumna Li monumentele create de strBmoLii noLtri "oAi Li Ji vom deferi pe italieni forurilor internaAionale pentru a-i obli"a sB ni le Jnapoieze. 3odul de la Drobeta a fost realizat de "otul +polodor pentru a-i atra"e pe romani Jn cursB, ceea ce a Li reuLit. 'Bzboiul nu l-au c@Lti"at romanii, cum fals scrie Jn cBrAile de istorie, ci "oAii, pentru cB nu romanii s-au urcat pe tronul "oAilor ci ,0 de JmpBraAi "oAi pe tronul romanilor. Toate limbile se tra" din limba "otB pentru cB toate recunosc cB e istB ar"ot )dialectul "ot: Mlimba& convenAional, folosit Jn mod conLtient de cBtre vorbitorii unui "rup social sau profesional, pentru a nu fi JnAeleLi de ceilalAiN. DEO*. 0crierile despre "oAi nu sunt dispBrute, cum ne induc Jn eroare istoricii cu diplomB. Ele au fost duse de tribul 3un&ab Jn .ndia. !esa"oAii din tribul 3un&ab vor sB se repatrieze Jn 6oAia )numitB "reLit de +ssociated 3ress MDaciaN*, prile& cu care vor aduce Li scrierile despre "oAi. +ceasta JnsB ar da peste cap toate teoriile MLtiinAificilorN. De aceea, ei se opun din rBsputeri revenirii tribului 3un&ab la adevBratele sale ob@rLii. +LteptBm reacAia !inisterului nostru de E terne. ------------------------------------------------------Articol cu best of bullshit. 1. protochronism, adica ideea ca dacii is de fapt un popor mitic (INEXISTENT) pelasgii, de care aminteste acelasi istoric grec cu capitole mai !os de poporul de la nordul "arii Negre, Arimapsi, ce erau pitici cu un ochi ce a#eau grifoni$$$$ %alal sursa istorica$ &a fel de penibila e citarea lui 'ensusianu, un istoric de acum 1(( de ani, ce inca nu luase contact cu ma!oritatea descoperirilor si pt care A'N)ul inca era un mit. . 'acii is un *umbrella term* ce insumea+a mai multe triburi ce traiau in spatiul actual al ,omaniei- carpi, cobostoci, geti, ro.olani, bessi, bastarnae, /a+igeti, geti, celti, sarmati, sciti. 'acii nu au a#ut niciodata un regat (sau rege) deoarece asta inseamna o forma de conducere cu anumite reguli scrise$$$, iar dacii nu a#eau alfabet sau cultura sau uni#ersitate. Erau niste primiti#i si barbari, pastori si agricultori. &imba lor era primiti#a, incat 0#idiu (singurul cetatean latin citit ce a luat contact cu ei in e.ilul sau la Tomis) a descris acest fapt. 1eilalti istorici greci si romani N2 calcasera #reodata in afara ,omei3Athenei ca sa stie acest lucru, doar scriau din au+ite de la negustori, po#esti inflorite, ce le infloreau si ei. 4urebista a facut o alianta "I&ITA,A de triburi pt a alunga celtii dincolo de slo#acia, nicidecum un ,E5AT$ Alianta militara s)a termnat odata cu alungarea celtilor, a!ungand acasa chiar obser#and ca neamurile de geti din Nordul 'unarii fusesera atacate de alt neam de daci, ro.olanii (din 'obrogea). 6. tunelurile gigantilor din 4ucegi is scrieri S7 din anii 8( a lui ,adu 1inamar (pseudonim a lui 9a#el 1orut). a se retine S7$$$$$ 9ana si po#estea asta S7 e asa de porst scrisa incat +ice ca duc pana sub Tibet si pana sub 9iramide, insa uita ca mai sus a scris ca *A#eau bariere energetice de care nu a putut trece nimeni*. 'e altfel e.plica si de o camera cu : mese mari...pai cum a #a+ut)o de nu se poate trece de bariera; 0ricum, autorul scrie in introducere ca e carte S7$$$$ Insa credulii o iau ca buna sa isi subline+e aberatiile de teorii dacopate. <. schelete de giganti; 9ana si acel scelet mare e luat dintr)un concurs de photoshop la moda in ((<$$$$ pe siteul =orth1((.com