ASPECTE PRIVIND EDUCATIA INTEGRATA A ELEVILOR CU CERINTE/NEVOI SPECIALE

Educatia integrata se aplica elevil r cu nev i sau cerinte educative speciale!CES" pentru a se reali#a $ geni#area clasel r si integrarea acest r elevi intr% c $unitate sc lara respectiv in c $unitate ca individ ulteri r sc lari#arii !pentru a avea un statut atat s cial cat si &inanciar"' Pentru a se evita aceste pr (le$e cadrele didactice s%au adaptat la n ile cerinte prin crearea unui curricu$ special) adaptat nev il r &iecarui elev cu cerinte speciale' Ast&el a aparut educatia speciala care este un tip de educatie adaptata si destinata c piil r care nu p t sa pre#inte acelasi randa$ent de intelegere si in c nsecinta nu p t atinge nivelul $inin de cun stinte c respun#at are varstei' Elevii cu aceste nev i educative speciale sunt de (icei pers ane care pre#inta dis&unctii !de&iciente" de natura intelectuala) s ci ec n $ice) psi* $ trice) &i#i l gice sau cu rice alta di#a(ilitate' Pr cesul prin care este reali#ata integrarea elevil r in sc li pu(lice adica in c lectivitatea unei clase se nu$este n r$ali#are) care presupune si asigurarea unui cli$at c respun#at r pentru pers anele cu cerinte speciale &acilitandu%i% se acestuia integrarea in cadrul s cietatii sau a c $unitati din care &ace parte' Ast&el +C pilul invata sa se integre#e cucerind pas cu pas lu$ea c $plicata si $iracul asa a val ril r u$ane si s ciale) in ti$p ce &iacare pas il trans& r$a intr% pers nalitate c $ple,a si cuprin#at are dar $ai ales) intr% pers nalitate cu grad $ai $are de adecvare &ata de realitatea val rii'- !." Actul educati nal tre(uie sa &ie un act de s ciali#are) de culturali#are) de & r$are si de de#v ltarea a pers nalitatii dus la indeplinire de ec*ipa didactica' Sc ala tre(uie sa puna un accent de se(it pe interrelatia c ntinua a tutur r &act ril r i$plicati in educatia c pilului) iar pr gra$ul de lucru tre(uie sa se $ateriali#e#e in actiuni si activitati c ncrete) & cali#ate pe anali#a nev il r reale ale c pilului) pe val ri&icarea resursel r sc lii si ale c $unitatii' Ast&el educatia integrata are drept (iective ur$at arele aspecte/ Reali#area pr cesului de educatie la c pii cu cerinte speciale) in sc li (isnuite alaturi de c pii (isnuiti0 Asigurarea serviciil r de specialitate !recuperare) terapie educati nala) c nsiliere sc lara) asistenta $edicala si s ciala" in sc ala respectiva0 Ac rdarea de spri1in pers nalului didactic de catre $anageri sc lii in pr cesul de pr iectare si aplicare a pr gra$el r de integrare0 Per$iterea accesului e&ectiv al elevil r cu nev i speciale la pr gra$ele si resursele sc lil r (isnuite!Sali de clasa) ca(inete) la( rat are) (i(li teca) terenuri de sp rt) etc"0 Incura1area relatiil r de prietenie si c $unicare intre t ti c pii din clasa respectiv sc ala0 Educarea si a1utarea tutur r elevil r pentru a se intelege si pentru a se accepta di&erentele dintre ei0

 C nsiderarea piniil r si intelegerea di&eritel r pr (le$e ale parintil r) si incura1area acest ra sa participe cat $ai activ in viata sc lara0 Asigurarea de pr gra$e de spri1in individuali#ate pentru c pii cu cerinte speciale0 Acceptarea sc*i$(aril r radicale in rgani#area si de#v ltarea activitatil r instructiv%educative din sc ala T t data pentru a se reali#a aceste (iective) educatia integrata se & l seste de anu$ite $ dele/ .' Modelul cooperarii scolii obisnuite cu scoala speciala / sc ala (isnuita c rd nea#a pr cesul integrarii si sta(ileste un parteneriat activ intre cadrele didactice din cele d ua sc li care v r e,peri$enta si sustine un n u $ d de des&asurare a activitatil r didactice) pregatind i$preuna c ntinutul activitatil r sc lare) adaptand $aterialele si $i1l acele de invatare & l site in ti$pul rel r si &erind un cadru c n& rta(il tutur r elevil r din clasa' T t data e,ista alternativa in&intarii un r centre de #i sau centre de recuperare pentru c piii de&icienti !prin re rgani#area sc lil r speciale actuale" care sa includa un nu$ar $ic de c pii si in care pr gra$ul de activitate sa &ie destinat activitatil r recuperat rii) c $pensat rii si de c ns lidare a cun stintel r pri$ite la sc ala) iar regi$ul de viata sa &ie unul cat $ai apr ape de n r$alitate' 2' Modelul bazat pe organizarea unei clase speciale in scoala obisnuita / acest $ del presupune integrarea c piil r de&icienti in sc li de $asa unde sa intre in relatie cu elevii n r$ali) &acilitandu%se) cu spri1inul cadrel r didactice si specialistil r din sc ala) $ai (una intercun astere si relati nare intre cele d ua categ rii de c pii' Acest $ del este criticat de unii specialisti care nu c nsidera integrare reala c nstituirea unei clase speciale intr% sc ala (isnuita) practica de$ nstrand di&icultatea aplicarii unui pr gra$ de integrare dupa acest $ del0 discrepanta dintre clasele (isnuite si clasa speciala se accentuea#a) ti$pul e&ectiv in care elevii n r$ali si cei cu cerinte speciale relati nea#a direct este destul de redus !in cele $ai $ulte ca#uri acest ti$p se reduce la durata pau#el r dintre activitatile sc lare") iar in c nditiile unui c lectiv sc lar de acest tip se c nstituie cu usurinta grupuri de elevi intre care apar c n&licte sau atitudini ce p t accentua discri$inarea &ata de elevii de&icienti din clasa speciala !adica e&ectul pus integrarii"' 3' Modelul bazat pe amenajarea in scoala obisnuita a unui spatiu sau a unei sali de instruire si resurse pentru copiii deficienti, integrati individual in clase obisnuite din scoala respectiva/ pr &es rul care se cupa cu elevii de&icienti este si pr &es rul de spri1in care des&as ara activitati cu acesti c pii) atat in spatiul special a$ena1at in sc ala) cat si la rele de clasa) atunci cand c nditiile s licita/per$it acest lucru) c la( rand direct cu educat rii din clasele unde sunt integrati c piii' 4' Modelul itinerant/ $ del care &av ri#ea#a integrarea intr% sc ala de $asa a unui nu$ar $ic de c pii cu cerinte speciale) d $iciliati la $ica distanta de sc ala !se evita ast&el de#avanta1ul deplasaril r pe distante $ari ale c pilului" si spri1initi de un pr &es r itinerant !speciali#at in $unca la d $iciliul c piil r cu un anu$it tip de de&icienta"0 ei p t ast&el participa la activitatile sc lii respective' 5' Modelul comun/ $ del relativ ase$anat r cu $ delul precedent) cu de se(irea ca in acest ca# pr &es rul itinerant este resp nsa(il de t ti c piii cu rice de&iciente dintr%un anu$it areal si &era servicii de spri1inire a c pilului si &a$iliei) a1uta

parintii la alcatuirea pr gra$el r de invatare) ur$areste ev lutia sc lara a c pilului) c la( rea#a cu pr &es rii sc lii (isnuite in care este integrat c pilul si intervine atunci cand apar pr (le$e de invatare sau de adaptare a c piil r la anu$ite cerinte sc lare' Pr cesul de integrare a c piil r in di&icultate presupune din partea pr &esi nistil r antrenati nu d ar interes) cun stinte si c $petente 6 ci si capacitate reala de a lucra in ec*ipa' O ec*ipa c nstituita atat in cadrul sc lii) dar si ec*ipa la nivel interinstituti nal) care sa%i includa pe t ti pr &esi nistii care raspund de c pil/ educat r sau asistent $aternal) asistent s cial) pr &es r diriginte) direct r de sc ala si altii' C pilul cu di#a(ilitati tre(uie sa (ene&icie#e de pr gra$e educati nale care sa asigure in pri$ul rand terapia si recuperarea &acilitand ast&el integrarea sa in s cietate' Ast&el unele sc li au intr dus in curiculu$ la alegerea sc lii anu$ite re in care elevii sunt &a$iliari#ati cu & l sirea calculat rului' In pr cesul instruirii acest r elevi cu di#a(ilitati prin calculat r se reali#ea#a d ua r luri i$p rtante/ sup rt in c $unicare si spri1in in invare' 7 l sirea calculat rului &ace p si(ila invatarea prin cresterea c ncentrarii atentiei) prin de#v ltarea & l sirii li$(a1ului si a deprinderil r s ciale' Calculat rul p ate servi ca $ediat r in interactiunea de invatare elev%pr &es r' Este cun scut &aptul ca succesul invatarii se (tine daca li se captea#a elevil r interesul sau li se starneste curi #itatea) deci) daca elevii au $ tivatie pentru a invata' Ast&el in cadrul unui pti nal de despre te*n l gia in& r$aticii!TIC" elevii isi & r$ea#a si de#v lta a(ilitatile de perare pe calculat r la nivel ele$entar) dar e&ectul terapeutic al acest r re $erge in ca#ul elevil r cu CES $ult $ai departe' Dependenta si lipsa de puteredi viata reala!speci&ice tutur r elevil r cu CES" sunt depasite cu a1ut rul calculat rului) acest lucru deter$inand cresterea increderii in & rtele pr prii' C*iar si des&asurand activitati si$ple cu$ ar &i desenul pe calculat r) elevul isi e,ersea#a si de#v lta perceptia vi#uala) isi $ani&esta creativitatea si a(ilitatea de re# lvare a pr (le$el r!cercul reali#at & l sind instru$entele din Paint este per&ect si nu este a&ectat de i$per&ectiunile date de sla(ele activitati de c rd nare &i#ica"' Se$nalele acustice e$ise de calculat r p t c ntri(ui si ele la de#v ltarea perceptiei auditive' In aria scris%cititului) calculat rul p ate asigura un cadru pr pice insusirii si & l sirii unui v ca(ular de (a#a) unde si cele $ai $ici ac*i#itii p t declansa satis&actii care sa c ntri(uie la cresterea c nsidera(ila a sti$ei de sine) iar pe acest & nd de incredere in & rtele pr prii terapeutul l g ped p ate initia sc*e$a $ai c $ple,a de recuperare' I$ple$entat in & arte $ulte sc lii de1a) siste$ul in& r$ati#at de lectii AEL) dispune de pre#entari) si$ulari si $ateriale interactive ce p t &i aplicate la rice clasa' S% a re$arcat in anu$ite ca#uri ca elevii cu CES devin $ult $ai $ tivati pentru participarea la re dupa ast&el de lectii' Activitatile educative des&asurate in la( rat rul de in& r$atica se c nstituie ca terapie educati nala e&icienta pentru elevul cu CES) prin diversitatea c ntinutului cat si

a & r$ei activitatii' Este p si(ila parcurgerea in rit$ pr priu a activitatii de invatare) pre#entarea lectiei su( & r$a standardi#ata c nduce pas cu pas gandirea si de$ersul celui ce invata' Daca nu sunte$ de ac rd cu a&ir$atiile p trivit car ra c $puterul este ne& l sit r elevil r cu CES) nu pute$ trece nici in e,tre$a cealalta) in care se e,agerea#a r lul calculat rului in invatare' De arece din e,periente practice s%a c nstatat ca) c*iar si atunci cand e,ista un s &t p trivit) nu se p ate garanta ca instruirea asistata de calculat r p ate a1uta e,clusiv rice elev' In activitatea de invatare tre(uie sa se i$(ine ar$ ni s $ai $ulte strategii care sa se (a#e#e pe repetarea &recventa) a( rdarea $ultisen# riala) de$ nstrarea) vi#uali#area) pre#entarea d ar a in& r$atiil r utile'Interventia pr &es rului in actul de invatare nu p ate &i inl cuita de calculat r) dar pr &es rul i$preuna cu acest $i1l c $ dern de invatare p t duce la re#ultate re$arca(ile' 7 r$area deprinderii de a utili#a calculat rul c nstituie pre$i#a a integrarii acestei categ rii de tineri in s cietatea de asta#i (a#ata pe e,pl #ia in& r$ati nala' 8i(li gra&ie/ !.'" Sc ala (uc vineana ) Casa c rpului didactic +Ge rge T &an- Suceava ) 299: