Note de curs. Capitolul 4.

Asamblri nedemnotabile


69
4. Asamblri nedemontabile (mbinri)
4.1 Asamblri (mbinri) prin nituire
Niturile sunt organe de masini nedemontabile, care, asezate ntr-o anumit
ordine, n numr determinat prin calcul, constituie custura nituit de mbinare a
tablelor, profilelor sau pieselor.

4.1.1.Elementele asamblrii
Elementul principal al asamblrii este nitul (fig.4.1).












Criteriul de clasificare a niturilor este forma. STAS 796-68 stabileste o
clasificare dup forma capului:
- semirotund;
- tronconic;
- seminecat; etc.
Exemplu de notare a unui nit cu cap semirotunf, cu diametrul 22 mm si
lungimea 80 mm: Nit 22x80 STAS 797.



(
1
.
3

1
.
7
)

d

l

g
r
o
s
i
m
e
a


t
a
b
l
e
l
o
r

d
cpuitor
(buterol)
cap de
nchidere
nclinare 1:8
corpul nitului
capul nitului
contracpuitor
(contrabuterol)
Fig.4.1
Note de curs. Capitolul 4. Asamblri nedemnotabile


70
4.1.2. Materiale i tehnologie
Materialele trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii:
- s nu fie clibile, rezult OL34, OL37 STAS 500/2;
- s aib un coeficient de dilatare ct mai apropiat de cel al pieselor de mbinat;
- materialul identic cu al pieselor pentru a se evita formarea curentilor galvanici n
cazul mbinrilor expuse coroziunii.
n cazul solicitrilor mari se pot utiliza si oteluri aliate. Se mai utilizeaz si alte
materiale ca: alam, cupru, aluminiu.




Etape
tehnologice
Pregtirea
prealabil a
tablelor
nituirea
propriu-zis
operatii
ulterioare
ndreptare, tesirea marginilor
gurirea
la rece pentru nituri cu
d 1012 mm
la cald pentru nituri cu
d 12
tierea marginilor rsfrnte
ale capului nitului
ndesarea (stemuirea)
marginilor tablei superioare
(numai pentru table mai
groase de 4,5 5 mm)
Note de curs. Capitolul 4. Asamblri nedemnotabile


71
4.1.3 Procesul transmisiei forelor prin mbinarea nituit
La o mbinare bine executat fluxul de fort se realizeaz prin frecarea dintre
table (fig.4.2)
F
1
forta ce trebuie transmis si ce revine
unui singur nit:
i
F
F
1
= , i numrul de nituri.
- coeficientul de frecare din tablele
nituite 1 si 2.
Cazuri posibile:
1. Forta exterioar este transmis integral
prin frecare, fr nici o alunecare a
tablelor rezult si etansarea mbinrii, dar
implic nituire corect
F
n1
> F
1

rezult nitul supus la ntindere
(compresiune) de F
n1
;
2.- Caz limit datorit strngerii insuficiente, tocmai ncepe alunecarea relativ
a tablelor
F
n1
= F
1
;
3 -Alunecarea fiind posibil prin frecare este preluat numai o cot parte din
forta F
1
, restul fiind preluat de nit
F
n1
< F
1

F
1
= F
f rec.
+ F
nit
= F
n1
+ F
nit
= (
t
A) +
f
A = (
t
+
f
)A
A = aria sectiunii nitului
Dar - variaz foarte mult cu natura tablelor si mediul de functionare rezult
c acest caz nu este sigur pentru calcul.
4 - Nit complet slbit:
F
n1
= 0
Fig.4.2
F
1
F
1
F
1
F
1
F
n1
F
n1
F
n1
F
n1
2

1

d
F
2
Note de curs. Capitolul 4. Asamblri nedemnotabile


72

nit strivire
nit forfecare
d
4
A F
af f f
2
1 f 1

= =
Concluzii
- frecarea dintre table constituie elementul primar;
- siguranta n exploatare impune totusi cazul 4;
- n realitate cel mai ntlnit cazul 3.

4.1.4 Principii generale de calcul
Ipoteze:
a. Sarcina este repartizat uniform asupra niturilor care compun mbinarea
b. Transmiterea fortei care revine unui nit se face integral pentru cazul nitului
stabilit.
c. Tensiunile sunt repartizate uniform pe sectiunile considerate din nit si din
table.
d. Corpul nitului umple complet gaura.





1.1 Forfecarea corpului nitului (fig.4.3) sect.1-2
MPa 120 90 d
4
n
i
F
F
af f f
2
1 1
= = =

Obs.: Se iau valori ridicate pentru rezistenta admisibil ntruct, parte din fort se
transmite si prin frecare
i numr de nituri;
n numrul sectiunilor de forfecare.
( )
f
2
2
2
1 1
d d
4
n
i
F
F

= =
1.2 Strivirea (sau presiune de contact) a nitului
Solicitri
Table
Corpul nitului
Capul nitului
Nit
Note de curs. Capitolul 4. Asamblri nedemnotabile


73
F
1
= d
1
s
s

s

as

150200 MPa
se poate admite
as
2
af

s grosimea tablei celei mai subtiri Dac
sunt dou sau mai multe nituri si preiau forta
ntr-un singur sens atunci s=grosimea total
minim a tablelor
}
= =
=
}
=

2
2
s 1 s
1
2
2
s
1
1
d s d cos
2
d
s
cos s d
2
d
F

2.1 Forfecarea marginilor tablei
af f f
1
1
s
2
d
e 2 F
|
.
|

\
|
= a
tablei;
e distanta rndului de nituri fat de marginea tablei.
2.2 Traciunea materialului tablei dintre guri:
( ) at
'
t t 1 1
s d t F =
2.3 Forfecarea tablei ntre rnduri n cazul nituirii cu mai multe rnduri
( )
af f f 1 1
s d e 2 F =
Din conditiile de egal rezistent a nitului la forfecare si strivire rezult si n
ipoteza unei singure sectiuni de forfecare
( ) ( )s 5 , 2 8 , 1 d 2 4 , 1 dac i s d d
4
1 af as as 1 af
2
1
=

Din conditiile 1.2 si 2.1 (egalitatea fortei) considernd
af
2

ay
rezult e =
1,5 d
1
, practic e = (1,5 2)d
1

Fig.4.3
d
3
2
1
t

d
1
F
1
F
1
F
1
F
1

Fi
e
Note de curs. Capitolul 4. Asamblri nedemnotabile


74
Din 1.2 i 2.2 (
as
1,5

at
) t = 2,5d
1
practic t = (2,5 3)d
1

Din 2.1 si 2.3 rezult e
1
= 2d
1
, practic e
1
= (2 2,5)d
1
sau e
1
= (0,5 0,7)t
Coeficientul de utilizare
Prezenta gurilor niturilor contribuie la stabilirea sectiunii tablei. Se numeste
coeficient de utilizare a sectiunii tablei (coeficient de calitate, coeficient de
rezistent a custurii) raportul dintre sectiunea micsorat prin guri si sectiunea
initial ntreag, pe un pas.
( )
t
d t
s t
s d t
1 1

=

=
sau, cu t = 3d
1
67 0
3
2
1
1
,
d
d
= =
Prin mrirea numrului de nituri, creste, putnd ajunge la valori de 0,8
0,85.
4.2. mbinri sudate
4.2.1 Definire. Caracterizare
mbinrile sudate sunt executate prin operatia tehnologic numit sudare, care
const din mpreunarea direct a dou piese metalice sau nemetalice (materiale
plastice), din materiale identice sau similare, fr folosirea altor elemente
intermediare, n urmtoarele conditii:
- prin aducerea pn la plasticizare sau pn la topire a suprafetelor alturate
(cu sau fr surs de cldur);
- fr sau cu adaos de materiale de compozitie corespunztoare;
- fr sau cu interventia unei forte exterioare de apsare a celor dou piese,
eventual folosind frecarea.
Efectul cldurii asupra zonei de mbinare a metalului de baz, aducerea n stare
fluid si rcirea ulterioar fac s apar n sectiunea sudurii pieselor sau a tablelor mai
groase zone cu structuri diferite, si anume (fig.4.4):


Note de curs. Capitolul 4. Asamblri nedemnotabile


75










Avantaje:
Economie de:
- metal
- grosime pereti cu 50% mai mic dect piesele turnate;
- folosirea integral a sectiunilor pieselor mbinate;
- lipsa organelor intermediare;
- adaos de prelucrri mai mici dect la piesele forjate.
- Manoper:
- operatie pregtitoare mai putin costisitoare;
- timp mai scurt de executare;
- eliminarea complet a rebuturilor.
- Buna comportare a pieselor sudate: prelucrarea convenabil a solicitrilor;
etanseitatea;
- Avantaje sub aspectul tehnologiei de fabricatie: cost redus utilaj, eliminarea
modelelor si cutiilor de miezuri necesare turnrii, reduc zgomot.

Dezavantaje:
- calitatea custurilor sudate este dependent de calificarea si atentia
personalului;
a

Material de adaos Zon de interdifuziune si aliere a
materialului de baz cu cel de aport
Zon cu structur modificat datorit
factorilor termici
Fig.4.4
Note de curs. Capitolul 4. Asamblri nedemnotabile


76
s
<
8
0

m
m

V
Y
U
X
K
30
o
40
o
s
<
8
0

m
m

s
<
1
2

2
5

m
m

Sudur cap la cap
n T (unghi) suprapunere eclise
cu margini rsfrnte prin puncte
- sensuri remanante n zona mbinrii;
- controlul necesit aparataj special (aparate cu raze Rentgen;
- prin croire nerational rezult pierderi importante.
Clasificare:
prin topire
a) procedeul tehnologic prin presare
speciale (jet de plasm, laser, ultrasunete)
b) aspectul constructiv
STAS 6662

1)pozitia reciproc 2) forma cordonului de sudur 3) pozitia cordonului
a tablelor
1. pozitia reciproc a tablelor














4.2.2. Calculul mbinrilor sudate
Note de curs. Capitolul 4. Asamblri nedemnotabile


77
Determinarea strii reale de tensiune din piesele sudate, ndeosebi n cordonul
de sudur si n zonele nvecinate este o problem foarte complex. Pentru OL 37,
rezistenta custurilor n V si X poate atinge rezistenta de rupere static a materialului
de baz.
Rezistenta la oboseal este n general inferioar celei a materialului de baz.
Cauze: concentratori de tensiuni caractersitici cordonului:
Interiori:
gaze
- incluziuni
zgur
- fisuri
- structuri neuniforme.
Exteriori
- sudare incomplet;
- spatii nesudate ntre table;
- arderi locale.
Principii de calcul
Luarea n considerare a fortelor si momentului ca mrime si variatie n timp;
Efectuarea calculului att pe sect. I-I din cordonul de sudur ct si pe sect.II-II de
trecere de la cordon la metal de baz;



Cordonul de sudur s fie tot att de rezistent ca si materialul de baz;
n cazul solicitat la oboseal, la determinarea rezistentei admisibile trebuie s se
considere nu numai
Concentrarea datorit custurii propriu-zise ca si cei ce care-si au originea n
form;
Nu se iau n considerare tensiunile interne.
II
II
I
I
Note de curs. Capitolul 4. Asamblri nedemnotabile


78
Lungimea portant (util) a cordonului de sudur este egal cu lungimea lui numai
pentru custurile nchise. La celelalte custuri, din cauza arderilor locale la
nceputul si terminarea cordoanelor !
s
= ! - 2s





A. Calculul de rezisten a custurilor de sudur
1. Custuri cap la cap
a) Solicitate de o for axial (fig.4.5)

as
3
s
a
F

as
=rezistenta admisibil a sudurii





Din conditia de egal rezistent a sectiunii sudurii cu sectiunea materialului de
baz rezult
F =
s

amb
=
s
a
as
dar
s
-s
s
amb
=a
as

s s
s a
amb
as
as
amb
= = =
_ 1 coeficientul de calitate a sudurii, rezult a s practic a (1,2 1,25)s
Dac sudura se prelucreaz ulterior, rezult a = s (situatie favorabil la
oboseal).
s

s

l

Arsuri locale
F
F
l

F a

s

F
Fig.4.5
Note de curs. Capitolul 4. Asamblri nedemnotabile


79
b) Solicitate la ncovoiere (fig.4.6)
s ai
2
s
i
is
i
is
6
a
M
W
M
= =

s ai
s
2
i
is
6
a
M
=

c) Custur nclinat sub aciunea unei fore n axa piesei (fig.4.7)
a
cos F
a
F
a
sin F
a
F
forfecare F
tractiune F
F F F
s s
fs
s s
1
ts
2
1
2 1

= =
= =
=

+ =

unde s
sin
s
2 =

as
2
fs
2
s s . echiv
3 + =



s
M
i
M
i
a

M
i
M
i
b

l

l

Fig.4.6
l

l
s
F F
F

F
1
F
2

Fig.4.7
Note de curs. Capitolul 4. Asamblri nedemnotabile


80
d) Sudura cap la cap a virolelor de cazane i recipiente (fig.4.8)









mbinri sudate ale cazanelor se face numai cap la cap, exceptie fcnd
tablele subtiri s< 20 mm pentru mbinarea fundului recipientului cu corpul.
Materialului virolei: OLK 1 OLK2 pentru prtile expuse flacrii sau gazelor
fierbinti OLK3 OLK5 pentru celelalte prti.
Mrimea tensiunilor este dat de relatia Laplace:

p
2
2
1
1
= +

1
- tensiuneal n sectiunea transversal;

2
- tensiuneal n sectiunea longitudinal (axial);

1
- raza de curbur a sectiunii transversale; (plan rezult
1
)

2
raza de curbur a sectiunii longitudinale (cerc = D/2);
p - presiunea interioar;
o- grosimea teoretic a tablelor
rezult

2
pD
p
2
D
p
2
2
2
= = =

1
se determin din conditiile de ntindere a tablelor

4
pD
D
4
D
p
D
4
D
p
A
F
2
i
2
i
1
=

= =
D

D
i

2
p
custuri longitudinale
custuri transversale
Fig.4.8
Note de curs. Capitolul 4. Asamblri nedemnotabile


81
Rezult c tensiunea maxim se obtine n sectiunea longitudinal
( )
p 2
pD
2 p pD
2
D p
sau
2
pD
as
i
as i
as
i
2 as 2

= +

+
= =

s = + c
1
+ c
2
adaos de abatere negativ a tablelor

adaos de coroziune, dependent de viteza de coroziune a agentului fluid din
recipient si de durata de lucru proiectat.

2. Custuri de col prin suprapunere (fig.4.9)
dreapt
a =0,75s
a = concav
a=0,5s
convex
a=s







Note de curs. Capitolul 4. Asamblri nedemnotabile


82

Dac sunt grosimi diferite
s 1,2 s
min

Solicitrile n cordoanele de
sudur:
1 2 forfecare si ncovoiere;
1 3 tractiune si ncovoiere;
1 4 forfecare, tractiune si
ncovoiere.
ncovoierea este micsorat
prin sudurile bifrontal si mrirea
!
0
, !
0
4s si se neglijeaz.
Cazul 1. Custur solicitat de o
for F
Tensiunea maxim este n
sectiunea 1 4
s s s
1
4 1 f
s s s
2
s
2
4 1 t
a
F
4
2
a 2
45 cos F
A
F
a
F
4
2
a 2
45 cos F
a 2
F
A
F

= =

= =

Tensiunea echivalent (n sectiune la 45 tensiunile si sunt egale)
as
s
S echi S
as
s
f t s
a
F
deci
a
F

= =

= + =

4 1 4 1
4 1
2
1
2 2






a
s

e

3
4
F

F
1
F
2
1
2

F

F

l
O
l
o
Fig.4.9
Note de curs. Capitolul 4. Asamblri nedemnotabile


83
Cazul 2. Custur solicitat de momentul de ncovoiere M
i
(fig.4.10)
bifrontal
a 2
M 6
l monofronta
a
M 6
W
M
2
s
i
2
s
i
is
i
is

= =

Cazul 3. Custur solicitat de o for
F i un moment ncovoietor M
i

2
s
i
s
a
M 6
a
F

=
3. Custur de col lateral
Ruperea custurilor de colt laterale n cazul solicitrilor la tractiune a elementelor
mbinate se produce prin forfecare n planurile mediane AB ale sectiunilor
coordoanelor.
a) ncrcare simetric, custuri egale (solicitate de o for) (fig.4.11)
afs
s 1 s
fs
a 2
F
A 2
F

= =

De-a lungul custurii de sudur, tensiunile
fs

sunt neuniform repartizate. Raportul
med fs
max fs

creste cu lungimea !
1s

recomandarea limitrii lungimii; astfel, dup
STAS, !
1 max
= 50 a.







l

M
i
M
i
Fig.4.10

t
fs med
t
fs max
l
l
1

F
F
s

Fig.4.11
a
Note de curs. Capitolul 4. Asamblri nedemnotabile


84
b) ncrcarea asimetric aciune dezaxat a sarcinii (fig.4.12)
Determinarea fortelor din fiecare cordon de sudur:
F
1
+F
2
=F
2 1
2
1
F F

+
=

F
1
e
1
=F
2
e
2

2 1
1
2
F F

+
=
fortele preluate de cele 2 coordoane.
Dar forta capabil din fiecare cordon este :

F
1
= !
1s
a
afs
, astfel rezult:
( )
2 1 afs
1
s 1
e e a
F
+
=

F
2
= !
2s
a
afs
si
( )
2 1 afs
1
s 1
e e a
F
+
=

dar !
1s
= !
1
2s

c) ncrcarea cu un moment ncovoietor M
i
(fig.4.13)








a. Calcul simplificat
Se nlocuieste momentul M
i
cu 2 forte F : M
i
=F(!+s)
Rezult forfecare:
x
y
p
max
p
t
fs
s
a
M
i
l

l
1
l

Fig.4.13
Fig.4.12

e
2
e
1
F

F
1
F
2
l
1
l
2
Note de curs. Capitolul 4. Asamblri nedemnotabile


85
( )
afs
s 1
i
s 1
fs
a s
M
a
F

+
=

=



b. Calcul exact presupune proportionalitatea ntre valoarea tensiunilor si distanta de
la centrul de rotatie.

max
fs
max fs
= A d A d M
A
max
max fs
fs i

} }
= =

dar
fs max
,
max
= ct, rezult
afs
p
max i
A
2
max i
max fs
I
M
A d
M

=
}

= dar I
p
= I
x
+ I
y
4. Custur de col circular supus unui moment de torsiune (fig. 4.14)
Exemplu: flanse pe arbore, discuri pe butuc.









Torsiunea:
( ) [ ]
( ) a 2 D 16
D a 2 D
M
W
M
4 4
a
ps
t
ts
+
+
= =

pentru un cordon,
dar a<<D, astfel c se poate face un calcul simplificat la forfecare, echivalnd
momentul de torsiune cu o fort si un brat
a
D
m

D

0
,
7

a

a
exterior
interior
Fig.4.14
Note de curs. Capitolul 4. Asamblri nedemnotabile


86
( )
afs
2
t
m m
t
s
t
fs
a a 7 , 0 D
M 2
a D D
M 2
A
F

+
=
=

= =
pentru un cordon.

5. Custuri sudate prin puncte (fig.4.15)










Se utilizeaz n general pentru table foarte subtiri. Se pot suda dou sau mai multe
table.
s f a
2
fs
4
d
n
F

= n numrul punctelor de sudur

s
mm
D
mm
d
e
mm
N
[N]
d
mm
e
mm
t
mm
0,5 10 3 1300 2,5 4 5
0,75 10 3 4900 2,5 4 5
1 12 2,5 2200 3 4 6
2 16 7 4800 6 8 12

B. Alegerea rezistenelor admisibile
Factori ce influenteaz rezistenta si comportarea n exploatare:
F
F F
F
e

e t e
b
Fig.4.15
N
s

D

d
e
d
a
Note de curs. Capitolul 4. Asamblri nedemnotabile


87
a natura sarcinii (static, pulsatoare ,oscilant, alternant-simetric, socuri);
b felul solicitat (ntindere, compresiune, ncovoiere, forfecare,torsiune);
c calitatea materialului de baz si al electrodului;
d felul custurii (cap la cap sau de bolt);
e conditiile n care s-a efectuat sudarea;
f rigurozitatea controlului;
g tratamentul termic aplicat anterior si ulterior.
a) Custuri solicitate static
amb 1 0 as
K K = sau
as
= K
0
K
1

amb

sudur material de
baz
K
0
coeficientul de calitate tine seama de factorii e, f;
K
1
coeficient care tine seama de modul de comportare a custurilor n exploatare si
de solicitare;
1 pentru sudur de bun calitate si control riguros;
K
0
= 0,751 pentru calitatea mai slab si control mai putin riguros
0,75 - custura cap la cap - tractiune
K
1
= 0,850,9 - custura cap la cap compus
0,8 - custura cap la cap - ncovoiere
0,65 - custura cap la cap forfecare
0,65 custur de colt - toate solicitrile
b. Custuri solicitate la oboseal

as
= K
0
K
1
K
2
K
3

abob

K
0
coeficient de calitate ca la solicitrile statice;
K
1
coeficientul care ia n considerare efectul de concentrare, deci dependent de
forma custurilor si solicitate
K
1
= 1/
K

K
2
coeficient de mrime a piesei: K
2
= ;
K
3
coeficient de calitate (prelucrare) a suprafetei K
3
=
Note de curs. Capitolul 4. Asamblri nedemnotabile


88
Coeficientul de sigurant al sudurii c
s
23(4).
4.3.Asamblri prin lipire
4.3.1.Caracterizare
Se realizeaz cu ajutorul unui metal sau aliaj de lipit, adus n stare fluid prin
nclzire la o temperatur infwerioar celei de topire a materialului piesei de
mbinat.
Lipiturile metalice se deosebesc de sudare prin:
a) suprafetele de jonctiune ale materialului de baz nu sunt nclzite pn la
plasticizare sau topire; numai aliajul de lipit s fie adus n stare fluid;
b) se face numai cu material de adaos cu o compozitie esential diferit;
c) mbinrile mai putin rezistente dect sudurile din punct de vedere termic si
mecanic.
Dup gradul de rezistent mecanic si termic:
lipituri moi t _ 400
o
C
lipituri tari t _ 400
o
C
Lipituri moi: telefonie, mecanic fin ; se folosesc n special pentru etanseitate.
Lipiturile tari preiau sarcini: tevi de ap, carburant, constructii navale, aeriene,
agricole, autovehicule.
Material i tehnologie

Lipituri moi: aliaje de lipit cu 20 90 % Sn si restul Pb ( STAS 96);
Lipituri tari: alam de lipit 58 62 sau 59-61 % Cu si restul Zn ( STAS 204).
Metoda tehnologic, functie de numrul de piese:
- unicate : ciocane de lipit, baie de lipit;
- serie mare: flacr, inductie.
4.3.2. Elemente de calcul
Lipituri moi
Lipituri tari (fig. 4.16):
Portanta cordonului de lipitur si tablelor lipite:
Note de curs. Capitolul 4. Asamblri nedemnotabile


89
F = s b o
t mat
= l b t

f med
unde b este ltimea zonei lipite; la limit
af
at
s l
'

= . Ca urmare
a grosimii tablelor apare si ncovoiere ( forta F se aplic la distanta s /2).
Se recomand:

af
0,8
c
r

, c = 45,
lungimi optime de suprapunere:
! 12,5s pentru piese supuse la solicitri statice;
! 25 s - pentru piese supuse la oboseal;
! 4 s - pentru mbinri cu eclise.
- evitarea curburii bruste a liniilor de fort,
realiznd treceri lente.





4.4 mbinri prin ncleiere
4.4.1 Caracterizare
n locul stratului de metal sau aliaj topit, intervine stratul subtire de clei care,
dup aplicare, se ntreste si preia fortele exterioare prin rezistent mecanic datorat
coeziunii din masa lui, ct si prin adeziunea dintre clei si suprafete de mbinat.
Avantaje:
- mbinarea materialelor diferite fr efecte duntoare ale cuplurilor
galvanice;
- reducerea greuttii prtilor mbinate (cca.25%);
- impermiabile si etanse la presiune si vid;
- amortizare a vibratiilor, insonorizare si izolatie electric.
Dezavantaje:
- temperatura de folosire functie de natura elementului (-60+200
0
C);
- mbtrnirea n timp sub efectul mediului ambiant;
F
F
b

l
+
t
-
t
t'
fmed
t
'
f
m
a
x

Fig.4.16
Note de curs. Capitolul 4. Asamblri nedemnotabile


90
- instalatii costisitoare atunci cnd ntrirea cleiului necesit apsarea
suprafetei de mbinat, la temperaturi ridicate.
Aplicatii:
aripi de avion, elicoptere, vagoane; ncepe s se aplice la masini unelte la ghidaje,
garnituri de frn la autovehicule.
Cleiuri i elemente tehnologice
n componenta elementelor intr:
- Materiale de baz cu proprietti de lianti: rssini termorigide sau
duroplaste; elastomeri;
- Solventi au rolul de a influenta viscozitatea cleiului, ajutnd n mod
deosebit la aplicarea lui;
Materiale de umplutur: prafuri minerale, oxizi de metal, fibre mbunttirea
propriettilor fizico-mecanice ale cleiului.
Catalizatori: rsini termorigide, substante acide sau bazice, sruri, compusi de sulf
accelereaz procesul de solidificare.

4.4.2 Elemente asupra rezistenei mbinrilor prin ncleiere

Trebuiesc luate n considerare
urmtoarele (fig.4.17):
- rezistenta la rupere prin forfecare
- rezistent la desprindere sub sarcin
repartizat uniform prin suprafata de
lipire;
- rezistent la desprindere sub sarcin
repartizat neuniform;
- rezistent la desprindere sub cojire (cea
mai defavorabil: tractiune; forfecare; compresiune);
- rezistenta la oboseal;
F
F F
F
F
Fig.4.17
Note de curs. Capitolul 4. Asamblri nedemnotabile


91
- rezistenta de durat sub sarcin elastic;
- variatia rezistentei cu temperatura;
- variatia rezistentei sub influenta umidittii si a mediilor active.
Repartitia cea mai favorabil de tensiune apare atunci cnd raportul G
clei
/E
priz
este
minim (piese rigide cu clei moale).
Elemente de calcul: - idem ca la lipiturile tari.
Valori orientative asupra rezistentei prin forfecare static a stratului de clei, cu
ntrire la cald.

fr
13,5 21,5 MPa
La oboseal: 0,35
fr static

Se poate ajunge pentru cleiuri foarte bune, la
fr
= 30 60MPa.

4.4.3 Elemente constructive




Pentru preluarea solicitrii de desprindere (cojire) se recurge uneori la combinatia
mbinrii prin ncleiere, cu sudarea prin puncte, cu nituire sau suruburi.

?? Intrebri recapitulative
1. Prin care dintre afirmaiile de mai jos sunt caracterizate asamblrile
nedemontabile?
a) desfacerea asamblrii se poate realiza prin mijloace tehnice speciale i numai de
ctre personal cu nalt calificare;
b) aceste asamblri nu pot fi demontate dect o singur dat prin mijloace tehnice
obinuite;
c) desfacerea asamblrii este posibil numai prin distrugerea total sau parial a
elementelor mbinrii.
Cap la cap cu
suprafat
dreapt
Cap la cap cu
suprafat
nclinat
Suprapunere
dubl
Note de curs. Capitolul 4. Asamblri nedemnotabile


92
2. Sudabilitatea reprezint proprietatea de baz a unei asamblri sudate, exprimat
prin obinerea unui cordon de sudur fr incluziuni sau fisuri i nefragil,
respectnd condiiile de rezisten prevzute de ctre proiectant. Spunei care din
afirmaiile de mai jos sunt adevrate?
a) oelurile cu coninut sczut de carbon sunt ru sudabile;
b) oelurile cu coninut mediu de carbon, sunt condiionat sudabile, necesitnd
electrozi corespunztori i o rcire lent;
c) fontele prezint o bun sudabilitate, ele nu necesit tehnologii.
3. Spunei care dintre afirmaiile de mai jos sunt adevrate, cu privire la tensiunea
admisibil a asamblrilor sudate?
a) depinde de caracteristicile de rezisten ale materialului de baz;
b) nu depinde de tipul cordonului i al solicitrii;
c) depinde de tehnologia de execuie;
d) depinde de calificarea muncitorului;
e) depinde de natura solicitrii (static sau la oboseal).
4. Asamblrile sudate prin puncte sunt utilizate pentru:
a) construcia recipientelor sub presiune;
b) realizarea roilor dinate n construcie sudat;
c) asamblarea tablelor subiri la caroserii auto, pereii metalici ai vagoanelor,
diverse aparate de mecanic fin..
5. Care dintre afirmaiile de mai jos sunt adevrate?
a) asamblrile prin ncleiere sunt mai rezistente dect cele prin lipire;
b) asamblrile prin ncleiere sunt mai putin rezistente dect cele prin lipire;
c) asamblrile prin ncleiere sunt la fel de rezistente ca i cele prin lipire.