EXPRESIONISM! n literatura, expresionismul este adesea considerat o revolta mpotriva realismului sau naturalismului, o cautare a unei realita?

i psihologice sau spirituale, iar nu o nregistrare a unor evenimente exterioare surprinse n secven?a lor logica. n ro man, termenul este leagat de operele lui Franz Kafka sau James Joyce (vezi: tehn ica fluxului con?tiin?ei, stream of consciousness). n teatru, August Strindberg e ste considerat un precursor al mi?carii expresioniste, de?i termenul poate fi ap licat unui grup de dramaturgi germani din primele decenii ale secolului al XX-le a, incluznd pe Georg Kaiser, Ernst Toller ?i Frank Wedekind. Opera lor este carac terizata de o bizara distorsionare a realului. Al?i dramaturgi, de?i nu erau afi lia?i curentului, au scris opere cu tenta expresionista, de exemplu Karel Capek n R.U.R. (1921) ?i Eugene O'Neill n mparatul Jones (1921). Mi?carea, de?i a durat p u?in timp, a dat un avnt substan?ial modernizarii teatrului european. Numeroase opere literare romne?ti au intrat n atingere cu expresionismul. Astfel, majoritatea poeziilor sau pieselor de teatru ale lui Lucian Blaga pot fi afiliat e acestui curent. Un alt exemplu ar putea fi piesa lui Mihai Saulescu, Saptamna l uminata. Opera Saptamna luminata de Nicolae Brnzeu pe un libret de Constantin Pavel dupa piesa lui Mihai Saulescu; cu premiera n 1943 la Opera Romna din Bucure?ti. Ac easta din urma poate fi considerata prima opera romneasca de orientare expresioni sta; ea reliefeaza un tragism rascolitor, realizat cu o maiestrie uimitoare. Din nefericire, dupa 1990, nicio Opera din ?ara nu a nscris-o n repertoriul ei. In literatura, expresionismul este identificat ca o revolta impotriva realismulu i sau naturalismului. Se prezinta ca o cautare a unei realitati psihologice sau spirituale. Curentul trece dincolo de inregistrarea unor evenimente exterioare s urprinse in secventa lor logica. Expresivitatea poeziei lui Lucian Blaga se realizeaza prin: - capacitatea de plasticizare a ideilor: unul din cei mai originali creatori de i magini ai literaturii noastre" (E. Lovinescu); - poeziile se construiesc n jurul unei imagini realizate prin comparatia elementu lui abstract cu un aspect al lumii materiale; - poeziile urmaresc o structura stereotipa (n prima etapa de creatie), avnd trei s ecvente: planul existentei, al interogatiei retorice/ al comparatiei ample, al c oncluziei; - cultivarea cu predilectie a metaforei revelatorii, care cauta sa reveleze un m ister esential pentru nsusi continutul faptului; metafora plasticizanta da concre tete faptului; - enumerarea prin si; - resemantizarea cuvintelor, care sunt aduse ntr-un cmp al transcendentei; prezent a cuvintelor cu sarcina magica" si cu sarcina mitica"; - cultivarea versului liber. Elemente moderniste: - viziunea asupra lumii (subiectivismul); - intelectualizarea emotiei; - influentele expresioniste; - orfismul (lumea-cntare, trairearcntec); - imagismul puternic;

- metaforismul; - structura poeziei/ tehnica poetica: o ampla comparatie, cu un termen concret, de puternic imagism, si un termen spiritual de transparenta ntelegere" (Pompiliu Co nstantinescu, Poezia d-lui Lucian Blaga) - nnoiri prozodice: cultivarea versului liber (cu metrica variabila), al carui ri tm interior reda fluxul ideilor si frenezia trairii poetice. BLAGA! S-a nascut la 5 mai, 1895, ?n satul Lancrm, Alba; fiul preotului Isidor Blaga Opera: Poet si filozof, Blaga este creatorul unui sistem filozofic propriu, original. I. Poezia Poemele luminii (1919) Pasii profetului (1921) ?n marea trecere (1924) Lauda somnului (1929) La cumpna apelor (1933) La curtile dorului (1938) Nebnuitele trepte (1943) Postum: Poezii (1964) - grupeaz creatiile din ultima perioad a vietii II. Filozofie: Trilogia cunoasterii, Trilogia culturii, Trilogia valorilor, Trilogia cosmologic III. Dramaturgia: Zamolxe, Mesterul Manole, Tulburarea apelor, Cruciada copiilor, Anton Pann, etc. IV. Aforizme, cugetri, mrturisiri: Pietre pentru templul meu, Viscobolul, Elanul insulei Universul poetic blagian Poezia lui Blaga reprezint un moment de elevatie a lirismului rom?nesc. Fat de mar ele su ?naintas, Eminescu, pasionat de filozofie, care a nuantat si a versificat idei filozofice, Blaga este primul poet filozof, autor al unui sistem de filozof ie propriu, original. Legtura dintre poezie si filozofie este indisolubil. Astfel poezia nu poate fi ?nt eleas fr o necesar raportare la aspecte ale sistemului su filozofic. Conceptia filozo fic la r?ndul ei este exprimat ?ntr-o form poetic metaforic. Aparitia lui Blaga ?n climatul literar interbelic i-a contrariat pe contemporani , care nu stiau unde s-l plaseze: printre traditionalisti sau printre modernisti. Criticul literar Eugen Simion remarca capacitatea lui Blaga de a fi ?n acelasi timp modern si de a pstra legtura cu fondul arhaic, mitic, ancestral. Poetul ?nsus i s-a ?ncadrat alturi de Br?ncusi ?ntr-un traditionalist metafizic. Lucian Blaga e mut ca o lebd. ?n patria sa zpada fpturii tine loc de cuv?nt. Sufletul lui e ?n cutare ?n mut, secular cutare de totdeauna, si p?n la cele din urm hotare. El caut apa din care bea curcubeul. El caut apa, din care curcubeul ?si bea frumusetea si nefiinta. ?n formatia spiritual a lui Blaga au jucat un rol important urmtoarele factori: a). Un contact timpuriu cu lumea satului si cu spiritualitatea popular: eu cred c vesnicia s-a nscut la sat: Sat al meu, ce porti ?n nume sunetele lacrimei, la chemri ad?nci de nume

?n cea noapte te-am ales ca prag de lume si potec patimei. Spre tine cine m-a-ndrumat din stfund de veac, ?n tine cine m-a chiemat fie binecuv?ntat, sat de lacrimi fr leac. b). Un factor important la devenirea viitorului poet l-a reprezentat contactul c u filozofia indian. De aici a retinut teme, motive, idei: tema timpului infinit, tema trupului ca ?nchisoare a sufletului, somnul si tcerea, ca modalitti de atinge re a absolutului. c). Contactul cu filozofia german, si mai ales cu expresionismul german. Multe el emente expresioniste ptrund ?n opera lui Blaga (mai ales ?n dramaturgie): oroarea de oras, fat de binefacerile civilizatiei moderne, regresiunea spre vegetal, bet ia vitalist, cultul primitivului, al miticului si al arhaicului. Poezia lui Blaga se constituie mai ales pe metafor, care ?nchide de cele mai mult e ori o problematic existential. Primul poet rom?n, care impune definitiv ?n liric a rom?neasc versul liber. Primul volum: Poemele luminii - 1919 Metafora central a volumului este lumina. T?nrul poet oscileaz ?ntre instinct si id ee, trire si meditatie. Predomin elanul vital, betia vitalist, care tinde s depseasc l imitele conditiei umane pentru a se contopi cu cosmosul Lumina are mai multe sem nificatii; astfel ea ?nseamn originea vietii: Lumina ce-o simt nvlindu-mi ?n piept minunato e poate c ultimul strop din lumina creat ?n ziua dint?i ?n poezia Vreau s joc poetul exprim un elan vital dezlntuit: O vreau s joc, cum niciodat n-am jucat ! S nu se simt Dumnezeu ?n mine un rob ?n temnit-?nctusat. ?n alte creatii lumina apare alturi de ?ntuneric, semnific?nd coexistenta binelui cu rul, ca ?n Lumina raiului: De unde are raiullumina ? - Stiu: ?l lumineaz iadul cu flacrile lui ! Aceeasi combinatie de lumin si ?ntuneric de bine si ru, defineste natura uman ?n po ezia Pax magna. ?n poezia Dati-mi un trup voi muntilor poetul exprim dorinta fierbinte a sufletul ui su, care-si caut ?n ?nvelis pe msura elanurilor sale dezlntuite: Dati-mi un trup voi muntilor, mrilor, dati-mi alt trup s-mi descarc nebunia ?n plin ! Pm?ntule larg fii trunchiul meu, fii pieptul acestei nprasnice inimi, pref-te-n lcasul furtunilor, cari m strivesc, fii amfora eului meu ?ndrtnic ! ?n alte poezii ca "Frumoase m?ini", "Gorunul" poetul exprim presimtirea mortii. A lte poezii, ca "Pm?ntul", "Eva" prezint iubirea ca pe un mod de a comunica cu univ ersul. Pasii profetului - 1921 Cu toate c si volumul urmtor mai pstreaz ?nc un elan vital dezlntuit (Dati-mi un trup, voi muntilor), Pasii profetului marcheaz o schimbare de atitudine, preeminenta ( predominarea) cugetrii, a reflexivittii asupra instinctului, asupra tririi.

Semnificativ ?n acest sens este Moartea lui Anton Pann. Btr?n si orb, zeul naturi i, al instinctelor, ?si presimte moartea si ?nlocuirea lui cu un profet crestin care va ?ndeprta omul de natur, de trirea imediat prin introducerea notiunii pcat: Pan rupe faguri ?n umbra unor nuci. E trist: se ?nmultesc prin codri m?nstirile, si-l supr sclipirea unei cruci. Subt clopot de vecerne Pan e trist Pe-o crruie trece umbra de culoarea lumii a lui Crist. (Moartea lui Pan - III: Umbra) ?n marea trecere - 1924 ?ncep?nd cu volumul ?n marea trecere (= viata), reflexivitatea, frm?ntarea, nelin istea metafizic devin dominante. Poetul se simte tot mai ?nstrinat, mai singur ?n univers. Natur-si pierde frumusetea paradisiac, iar elanurile vitaliste sunt ?nlo cuite de marile ?ntrebri ale vietii. Se accentueaz tot mai mult ruptura dintre eul poetic si lume. Poezia lui Blaga dob?ndeste o problematic filozofic. ?n poezia Scrisoare poetul re gret aparitia sa pe lume, din moment ce nu poate descifra marile taine ale univer sului: Sunt mai btr?n dec?t tine, Mam, ci tot asa cum m stii: adus putin din umeri si aplecat peste ?ntrebrile lumii. Nu stiu nici azi pentru ce m-ai trimis ?n lumin. Numai ca s umblu printre lucruri si s le fac dreptate spun?ndu-le care-i mai adevrat si care-i mai frumos ? M?na mi se opreste: e prea putin. Glasul se stinge: e prea putin. De ce m-ai trimis ?n lumin, Mam, de ce m-ai trimis ? ?n fata at?tor ?ntrebri nedezlegate ale vietii, poetul trieste sentimentul regretu lui profund al copilriei si al inocentei acelei perioade. Regresiunea spre aceast lume a copilriei este exprimat ?n poezia ?n marea trecere: Numai s?ngele meu strig prin pduri dup ?ndeprtata-i copilrie Altturi de copilrie satul reprezint pentru Blaga un univers mitic, etern, o posibil itate, o sans de regenerare sufleteasc. Poetul treieste profund sentimentul vinovat iei de a se fi ?ndeprtat de aceast lume si de a-si fi pus ?ntrebri pe care aceast co lectivitate uman a satului nu si le-a pus de-a lungul generatiilor. Semnificativ ? n acest sens este Am ?nteles pcatul ce apas peste casa mea: Am ?nteles pcatul ce apas peste casa mea Ca un muschi strmosesc. O, de ce am tlmcit vremea si zodiile altfel dec?t baba ce-si topeste c?nepa ?n balt ? De ce am dorit alt z?mbet dec?t al pietrarului ce scapr sc?ntei ?n margine de drum ? Laud somnului - 1929 Aduce o modificare profund ?n lirismul blagian. ?ntregul univers este cufundat ?n tr-o stare hipnotic, de destrmare. Poetul cultiv aici un lirism magic, universul st

?nd sub semnul haosului, al negrii totale: Pretutindeni e o tristete. E o negare.E un sf?rsit. Somnul, ca metafor central a acestui volum, are o dubl functie. ?n unele poezii pri n somn se realizeaz trecerea ?ntr-o lume magic, atemporal; ?n alte creatii este o m odalitate de a intra ?n moarte. Poezia Somn defineste somnul ca o posibilitate de a iesi din timp. ?n somn s?ngele meu ca un val se trage din mine ?napoi ?n printi ?ncep?nd cu volumul urmtor La cumpna apelor (1933), urmat de La curtile dorului (1 938) se accentueaz inspiratia folcloric. Paralel se constat o temperare a frm?ntrilor metafizice datorit contactului cu spiritualitatea folcloric. Totusi si ?n tiparul popular, Blaga introduce reflexivitatea, marile ?ntrebri, care ?l frm?nt pe om si pe filozof. Semnificative ?n acest sens sunt: St ?n codru fr slav si Belsug: St ?n codru fr slav mare pasre bolnav. Se tot uit-n sus bolnav la cea stea peste dumbrav. ?ncep?nd cu Nebnuitele trepte (1943) se constat o ?mpcare a poetului cu lumea. ?n l ocul mrilor frm?ntri metafizice, poeziile exprim ?ncrederea si speranta. Semnificativ: Schimbarea Zodiei Si azi, dintr-o dat, neasteptat, acest rsrit. Ce c?ntec nemsurat ! Ca unui orb vindecat lumea-n lumin mi s-a lrgit. Creatiile dup 1944 ne dezvluie un poet nou. Desi trece printr-o period dificil, poez iile sale exprim ?mpcarea cu viata si cu semenii. Descoperind un Blaga mai apropia t pe linia omenescului, marele nelinisti, frm?ntri sunt ?nlocuite prin poezia iubi rii si a germinatiei. Versurile din aceast perioad sunt grupate ?n ciclurile: V?rs ta de fier, Var de noiembrie, Ce aude unicornul, Corbii cu cenus, Mirabila semint. ?n poezia Var de noiembrie sau C?ntecul focului poetul c?nt o iubire t?rzie doar c u at?t mai profund cu c?t este atins de trecerea timpului si de presimtirea sf?rsi tului. ?n poezia Catrenele fetei frumoase poetul foloseste un limbaj metaforic, rafinat : O fat frumoas e o fereastr deschis spre paradis. Mai verosimil dec?t adevrul e c?teodat un vis. ?n poezia de maturitate moartea nu este privit ca neliniste ci ca un eveniment fi resc al vietii. Poezia Mirabila sm?nt este un elogiu al capacittii de regenerare sufleteasc si de re nastere al naturii: Laud semintelor, celor de fat si-n veci tuturor ! Un g?nd de puternic var, un cer de ?nalt lumin, s-ascunde ?n fiestecare din ele, c?nd dorm. Palpit ?n visul semintelor un fosnet de c?mp si amiezi de grdin, un veac pduret, popoare de frunze si-un murmur de neam c?ntret. O tem nou este aceea a necuv?ntului. Astfel ?n Ulisse personajul mitologic refuz s-s i mai povesteasc aventurile pentru c prin cuvinte ar ucide farmecul, misterul aces tora. Concluzie: Creatia lui Blaga a parcurs succesiv mai multe etape fr ca ?ntre acestea s existe d emarcatii ferme, exacte. Astfel primul volum, Poemele luminii, se caracterizeaz p rintr-un vitalism pronuntat. Volumul urmtor, Pasii profetului, se defineste print

r-un limbaj meditativ, reflexiv. Volumele urmtoare, La cumpna apelor, La curtile d orului se definesc printr-un lirism folclorizant. Ultimele volume, Nebnuitele trepte, etc., se caracterizeaz printr-o ?mpcare cu viat a si cu semenii. ?n ?ntreaga liric blagian se pot identifica dou constante: reflexivitatea si metafo ra. Din punct de vedere formal, poetul a impus definitiv versul liber. Arta poetica (arspoetica) Opera literara n versuri n care autorul si exprima crezul liric/ propriile convinge ri despre arta literara si despre aspectele esentiale ale acesteia. Autorul si exprima n mod direct conceptia despre poezie (principiile de creatie: e lemente de laborator poetic, surse de inspiratie, teme, modalitati de creatie si de expresie; rolul social al poeziei) si despre rolul poetului (relatia poet - cr eatie/ inspiratie; raportul poetului cu lumea sau cu divinitatea; rolul sau soci al). Spre deosebire de poetica (un text teoretic n proza), arta poetica este o opera l iterara n versuri, un program (manifest) literar realizat cu mijloace poetice. Pri ma utilizare a termenilor, n lumea antica, este datorata teoreticianului Aristote l, n lucrarea Poetica, respectiv lui Horatiu, primul poet care a reflectat asupra propriei arte ntr-o opera literara, Epistola catre Pisoni, numita si Arta poetic a (Ars poetica). Acest tip de reflectie nu a ncetat niciodata si a marcat, prin d iferitele aspecte relevate, evolutia conceptiei despre poezie n literatura univer sala. Spre deosebire de Arta poetica a lui Boileau, n care sunt expuse principiile clas icismului (respectarea regulilor, ratiunii si claritatii stilului), Arta poetica a lui Verlaine reda principiile simbolismului (anularea vechilor rigori formale, pledoaria pentru muzica interioara si vagul sentimentelor), curent literar moder nist. La nivel ideatic, artele poetice se axeaza asupra a doi termeni: poezia si poetu l. n functie de termenul care detine rolul determinant, ne aflam n fata unei arte poetice clasice (cum este poezia?) sau moderne (care este relatia poetului cu lu mea si cu opera sa?). Relatia divinitate - poet - opera constituie un factor de diferentiere ntre poezi a romneasca de secol XIX- si poezia moderna, a secolului al XX-lea. Daca pentru u n poet ca O. Goga, actul de creatie poetica era mediat de divinitate, iar harul poetic/ inspiratia era de origine divina, pentru Al. Macedonski, artele poetice moderne reflecta ideea filozofica a mortii lui Dumnezeu, proclamata de Nietzsche . Pentru Tudor Arghezi, poezia nseamna cuvinte potrivite" de un artizan al cuvntulu i, care contopeste slova de foc" (inspiratia) si slova faurita" (mestesugul). Luci an Blaga plaseaza eul creator n centrul universului ale carui mistere le protejea za prin transfigurare artistica, iar creatia poetica este o cale de cunoastere ( luciferica).