2.2.

2014

Legea nr. 184/2001 privind Organizarea si exercitarea profesiei de Arhitect. Legea profesiei de Arhitect

Comunitate juridica online: Dre ptO nline .ro

AvocatR om ania.ro

Avocat-Divort.ro

Avocat-Partaj.ro

Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii | Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate

Intreaba un avocat C auta in site

Sitemap

Legea nr. 184/2001 privind Organizarea si exercitarea profesiei de Arhitect. Legea profesiei de Arhitect
Modificata prin Le ge a nr.43/2004 R e publicata in 2004 Ve rsiune a de fata e ste ce a publicata in Monitorul O ficial nr. 195 din 18 aprilie 2001 Parlam e ntul R om anie i adopta pre ze nta le ge .

Comunitate
Capitolul I - Dispozitii generale A rt. 1 Pre ze nta le ge re gle m e nte aza m odul de e x e rcitare a profe sie i de arhite ct si constituire a O rdinului Arhite ctilor din R om nia, ca form a de organizare inde pe nde nta si autonom a, apolitica, de inte re s public. A rt. 2 (1) Activitate a in dom e niul arhite cturii e ste un act de cultura de inte re s public, cu im plicatii urbanistice , e conom ice , sociale si e cologice . (2) C re atia arhite cturala e ste m e nita sa organize ze functional si e ste tic spatiul construit, avnd obligatia de a-l inse ra arm onios in m e diul inconjurator, in re spe ctul pe isaje lor naturale si al patrim oniului im obiliar. A rt. 3 (1) Potrivit le gii, constructiile civile , industriale , agricole sau de orice alta natura se pot re aliza num ai cu re spe ctare a autorizatie i de construire , in baza re gle m e ntarilor privind proie ctare a si e x e cutare a constructiilor. (2) Planurile de urbanism zonale , planurile de urbanism de de taliu si planurile de urbanism ge ne rale , supuse avizarii sau aprobarii, pre cum si proie cte le de arhite ctura pe ntru m ate rializare a carora le ge a im pune obtine re a autorizatie i de construire vor fi e laborate de un arhite ct cu dre pt de se m natura. A rt. 4 (1) Poarta titlul de arhite ct ce tate nii rom ni absolve nti, cu diplom a de lice nta sau asim ilata, ai institutiilor de invatam nt supe rior de arhite ctura, re cunoscute de statul rom n, cu durata studiilor de m inim um 5 ani. (2) De ase m e ne a, sunt conside rati arhite cti absolve ntii cu diplom a de lice nta ai une i institutii din strainatate , re cunoscuta de statul rom n, e chivalata cu diplom a e libe rata potrivit alin. (1). A rt. 5 (1) Activitate a in dom e niul am e najarii te ritoriului, urbanism ului si arhite cturii consta in: a) proie ctare a, consilie re a, asiste nta te hnica si suprave ghe re a lucrarilor de constructii; proie ctare a de docum e ntatii de am e najare a te ritoriului si de urbanism , re staurari de m onum e nte , pe isagistica, de sign, am e najari si de coratiuni inte rioare , sce nografie si alte ase m e ne a activitati; b) studiul, ce rce tare a, planificare a, consilie re a si re gle m e ntare a spe cifica in dom e niile am e najarii te ritoriului, urbanism ului, constructiilor, utilizarii m ate riale lor de constructie si te hnologiilor spe cifice ; c) ve rificare a, avizare a, aprobare a, controlul si e x pe rtiza te hnica a proie cte lor de urbanism si constructii. (2) Practica arhite cturii e ste un act com ple x de cre atie te hnica si e ste tica si de furnizare de se rvicii, care se re alize aza prin intocm ire a de proie cte , coordonare a studiilor si docum e ntatiilor cone x e intocm ite de alti spe cialisti, studii, te m e si program e de ce rce tare , proie ctare si concursuri, docum e ntatii te hnice , m ache te , re le ve e si alte ase m e ne a activitati. Capitolul II - Exercitarea profesiei de arhitect Sectiunea 1 - Dobndirea si exercitarea dreptului de semnatura A rt. 6 Ex e rcitare a profe sie i de arhite ct se face fie in se ctorul privat, libe r, inde pe nde nt si cu titlu individual, potrivit dispozitiilor pre ze nte i le gi si altor re gle m e ntari si acte norm ative in vigoare , fie in se ctorul public, in care arhite ctii isi e x e rcita profe sia, avnd, dupa caz, statutul de functionar public, cadru didactic in invatam ntul de stat si alte functii, fiind supusi pre ve de rilor le gilor spe ciale si re gulam e nte lor sau statute lor institutiilor re spe ctive . A rt. 7 (1) Dre ptul de se m natura im plica asum are a de catre pe rsoana care il e x e rcita a intre gii re sponsabilitati profe sionale fata de clie nt si autoritati cu privire la calitate a si functionalitate a solutiilor propuse , inte grare a in am bianta inconjuratoare a posibilitatilor te hnice de re alizare si cu re spe ctare a le gislatie i in dom e niu. (2) Dre ptul de se m natura se e x e rcita olograf, cu m e ntionare a in clar a num e lui, pre num e lui si a num arului de inre gistrare in Tabloul National al Arhite ctilor. Lucrarile cole ctive tre buie sa poarte se m natura tuturor arhite ctilor care au contribuit la e laborare a lor. A rt. 8 (1) Arhite ctul dobnde ste dre pt de se m natura daca a fost ate stat si daca are capacitate a dre pturilor civile . Dobndire a dre ptului de se m natura atrage inscrie re a in Tabloul National al Arhite ctilor. (2) C onditiile in care arhite ctii ce tate ni straini pot dobndi dre pt de se m natura in R om nia si pot solicita inscrie re a in Tabloul National al Arhite ctilor vor fi stabilite prin conve ntii de re ciprocitate inche iate de statul rom n sau de O rdinul Arhite ctilor din R om nia si organizatia sim ilara din tara de origine a solicitantului, cu re spe ctare a le gislatie i in dom e niu din R om nia. A rt. 9 (1) Arhite ctul, absolve nt potrivit pre ve de rilor art. 4 alin. (2), isi poate de sfasura activitate a profe sionala ca stagiar pe o pe rioada de 2 ani, in baza unui contract individual de m unca sau a une i conve ntii civile de pre stari de se rvicii, sub indrum are a unui arhite ct cu dre pt de se m natura. (2) La im plinire a a 2 ani de de sfasurare e fe ctiva a profe sie i in dom e niul arhite cturii sau urbanism ului, pe ntru obtine re a dre ptului de se m natura arhite ctul stagiar tre buie sa prom ove ze un e x am e n privind le gislatia spe cifica dom e niului, care va fi organizat anual de O rdinul Arhite ctilor din R om nia. (3) Inscrie re a arhite ctilor stagiari la e x am e n se face pe baza une i ce re ri insotite de copia le galizata de pe diplom a de lice nta sau asim ilata, portofoliul de lucrari la care a colaborat, dovada le galizata a e fe ctuarii stagiului profe sional

Home Resurse Tribuna Jurisprudenta Stiri Dezbateri Cariere Comunitate Dictionar juridic Carti juridice Evenimente Curs mediatori

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial A rhiva Monitor

Raspunsuri juridice

Intreaba un avocat Raspunsuri juridice A rhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare Lista

Utile

Decizii RIL si NC Hotarari CEDO Informatii utile A vocat Legislatie Legislatie pag 2 Divortul Divort din strainatate Personalitati Interviuri Modele cereri Istorie A drese utile Institutii Curs valutar BNR Calculator TVA Verificare IBA N

Interactiv

Teste grila Confruntare Jurist vs Jurist Dezbateri spete A rgumente Jocul mintii Test cunostinte Fise tari A fla profesia

User

Contact Newsletter Login Inregistrare Echipa DreptOnline Linkuri English

(P)Cursuri de Limbi Straine (P)Traduceri si Interpretariat

http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_arhitecti.php

1/6

2.2.2014

de lice nta sau asim ilata, portofoliul de lucrari la care a colaborat, dovada le galizata a e fe ctuarii stagiului profe sional si de re com andare a a 2 arhite cti cu dre pt de se m natura. A rt. 10 (1) Arhite ctii stagiari pot se m na in pe rioada stagiaturii studii, planuri si proie cte proprii, intocm ite pe ntru concursuri, e x pozitii sau alte m anife stari spe cializate , in m asura in care re zultatul ace stora nu pre supune e libe rare a une i autorizatii de construire . (2) Arhite ctii stagiari pot intocm i planuri de urbanism si proie cte de arhite ctura care , conform le gii, sunt de com pe te nta conductorilor arhite cti si au dre ptul sa isi sustina lucrarile pe ntru obtine re a autorizatie i de construire , daca se m natura proprie e ste dublata de a unui arhite ct cu dre pt de se m natura. A rt. 11 Ex e rcitare a dre ptului de se m natura, potrivit pre ze nte i le gi, e ste incom patibila cu situatiile in care : a) arhite ctul inde pline ste pe ntru ace lasi proie ct functia de ve rificator, de e x pe rt sau de consilie r ale s in cadrul adm inistratie i publice im plicate in proce sul de avizare sau de autorizare ; b) arhite ctul e ste functionar public in cadrul autoritatii adm inistratie i publice ce ntrale sau locale care are in com pe te nta avizare a, autorizare a si controlul lucrarii in cauza. A rt. 12 C onstituie infractiune si se sanctione aza, potrivit art. 281 din C odul pe nal, e x e rcitare a dre ptului de se m natura fara inde plinire a conditiilor pre vazute de pre ze nta le ge . Sectiunea 2 - Modalitati de exercitare a profesiei de arhitect

Legea nr. 184/2001 privind Organizarea si exercitarea profesiei de Arhitect. Legea profesiei de Arhitect

A rt. 13 (1) Pe ntru e x e rcitare a profe sie i arhite ctii cu dre pt de se m natura pot constitui, la ale ge re , potrivit le gii, birouri individuale , birouri asociate , socie tati civile profe sionale sau isi pot de sfasura activitate a in te m e iul unor contracte de m unca sau al unor conve ntii civile , potrivit le gii, putnd oricnd schim ba form a de e x e rcitare a profe sie i. (2) Indife re nt de form a de e x e rcitare a profe sie i pre cizate la alin. (1), arhite ctii cu dre pt de se m natura pot dobndi calitate a de proie ctant ge ne ral. (3) Indife re nt de m odalitate a de e x e rcitare a profe sie i, arhite ctii cu dre pt de se m natura pot angaja salariati. (4) Socie tatile com e rciale sau alte pe rsoane juridice , care nu au in cadrul pe rsonalului un arhite ct cu dre pt de se m natura si care de sfasoara activitati de proie ctare , au obligatia ca, pe ntru intocm ire a docum e ntatiilor de urbanism si a proie cte lor de arhite ctura supuse aprobarii sau autorizarii, sa folose asca se rviciile unui arhite ct cu dre pt de se m natura, inche ind cu ace sta contract individual de m unca sau conve ntie civila de pre stari de se rvicii. A rt. 14 (1) Birourile individuale de arhite ctura, constituite potrivit le gii, se de clara la O rdinul Arhite ctilor din R om nia. R aporturile contractuale se stabile sc intre biroul individual si clie nt. (2) Birourile individuale se pot asocia prin contract. (3) Form e le si m odalitatile de e x e rcitare a profe sie i, de clarate la O rdinul Arhite ctilor din R om nia, sunt inre gistrate obligatoriu in Tabloul National al Arhite ctilor. A rt. 15 (1) Socie tatile civile profe sionale se constituie , in conditiile le gii, de catre 2 sau m ai m ulti arhite cti cu dre pt de se m natura, prin contract de socie tate de clarat la O rdinul Arhite ctilor din R om nia. (2) R aporturile contractuale se nasc intre clie nt si socie tate a civila profe sionala, indife re nt care dintre arhite ctii asociati sau salariati inde pline ste se rviciul profe sional. (3) In cadrul socie tatilor civile profe sionale patrim oniul e ste com un si apartine asociatilor in cote le -parti stabilite prin contractul de socie tate . Sectiunea 3 - Drepturile si obligatiile arhitectilor cu drept de semnatura A rt. 16 Arhite ctul cu dre pt de se m natura are urm atoare le dre pturi: a) sa e labore ze si sa se m ne ze docum e nte le pre vazute la art. 3 alin. (2); b) sa ve rifice in tim pul e x e cutie i lucrarii conform itate a ace ste ia cu autorizatia e m isa, chiar daca asiste nta te hnica nu i-a fost incre dintata; c) sa be ne ficie ze , pe ntru se rviciile pre state in re latiile contractuale ce se stabile sc cu clie ntul, de un onorariu ne gociat in m od libe r cu ace sta, onorariu al carui nive l m inim se stabile ste de O rdinul Arhite ctilor din R om nia, cu avizul Ministe rului Lucrarilor Publice , Transporturilor si Locuinte i si al Ministe rului C ulturii si C ulte lor, practicare a unor onorarii sub nive lul m inim stabilit fiind inte rzisa; d) sa introduca in contractul inche iat cu clie ntul clauze privind prote ctia dre ptului de autor. A rt. 17 Arhite ctul cu dre pt de se m natura are urm atoare le obligatii: a) sa cunoasca si sa re spe cte re gle m e ntarile le gale in vigoare re fe ritoare la e x e rcitare a profe sie i de arhite ct; b) sa se conform e ze si sa re spe cte codul de ontologic al profe sie i de arhite ct si R e gulam e ntul O rdinului Arhite ctilor din R om nia; c) sa faca cunoscuta clie ntului obligatia de a obtine si de a re spe cta avize le , acordurile si autorizatiile ne ce sare , pre vazute de le ge ; d) sa se pre ocupe de pe rfe ctionare a calificarii profe sionale ; e ) sa isi asum e , prin e x e rcitare a dre ptului de se m natura, intre aga re sponsabilitate profe sionala fata de clie nt si autoritati, m anife stnd constiinciozitate si probitate profe sionala; f) sa se rve asca inte re se le clie ntului in acord cu inte re sul public si cu e x ige nte le profe sionale , actiunile si m asurile care ar pute a aduce pre judicii m ate riale sau m orale clie ntului fiind inte rzise . Sectiunea 4 - Suspendarea si incetarea dreptului de semnatura. Radierea din Tabloul National al A rhitectilor A rt. 18 Dre ptul de se m natura se suspe nda: a) te m porar, la ce re re a pe rsoane i inscrise ; b) dupa 6 luni de ne plata fara justificare a cotizatiilor anuale catre O rdinul Arhite ctilor din R om nia, pna la achitare a lor inte grala; c) pe pe rioada suspe ndarii dre ptului de a profe sa, dispusa prin hotarre jude catore asca de finitiva; d) cu titlu de sanctiune disciplinara, pe toata durata sanctiunii. A rt. 19 (1) Dre ptul de se m natura ince te aza: a) prin re nuntare a scrisa la e x e rcitiul dre ptului de se m natura; b) daca pe rsoana inscrisa a fost condam nata de finitiv pe ntru o fapta pre vazuta de le ge , in le gatura dire cta cu e x e rcitare a dre ptului de se m natura, sau daca i s-a aplicat pe de apsa com ple m e ntara a inte rdictie i e x e rcitarii profe sie i, printr-o hotarre jude catore asca de finitiva. (2) Ince tare a dre ptului de se m natura atrage radie re a din Tabloul National al Arhite ctilor. Capitolul III - Ordinul A rhitectilor din Romnia

http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_arhitecti.php

2/6

2.2.2014

Legea nr. 184/2001 privind Organizarea si exercitarea profesiei de Arhitect. Legea profesiei de Arhitect
Capitolul III - Ordinul A rhitectilor din Romnia

Sectiunea 1 - Forurile de conducere si comisiile Ordinului A rhitectilordin Romnia A rt. 20 (1) O rdinul Arhite ctilor din R om nia, de num it in continuare si O rdinul, se infiinte aza in conditiile le gii ca organizatie profe sionala, cu pe rsonalitate juridica de dre pt privat, apolitica, de inte re s public, cu patrim oniu si buge t proprii, autonom a si inde pe nde nta. O rdinul are rolul de a re pre ze nta si ocroti, la nive l national si inte rnational, inte re se le profe sie i de arhite ct. (2) O rdinul Arhite ctilor din R om nia are se diul ce ntral in m unicipiul Bucure sti si e ste organizat cu filiale in te ritoriu. Activitate a lui se finante aza din tax e de inscrie re , cotizatii anuale ale m e m brilor, fonduri re zultate din m anife stari culturale , stiintifice , e conom ice si dre pturi e ditoriale spe cifice pe care le de sfasoara, pre cum si din donatii le gale , sponsorizari sau alte surse , in conditiile le gii. (3) Din O rdinul Arhite ctilor din R om nia fac parte toti arhite ctii cu dre pt de se m natura, stagiarii si toti ce ilalti m e m bri purtatori ai titlului de arhite ct, la ce re re a ace stora. (4) Pre ze nta le ge nu lim ite aza dre ptul de libe ra ade rare a arhite ctilor la alte form e de asocie re profe sionala. (5) O rdinul Arhite ctilor din R om nia are obligatia de a publica anual Tabloul National al Arhite ctilor. A rt. 21 (1) O rdinul Arhite ctilor din R om nia are urm atoare le atributii: a) prote je aza si prom ove aza calitate a produsului de arhite ctura si urbanism ; b) urm are ste e x e rcitare a com pe te nta si calificata a profe sie i in re spe ctul codului de ontologic al ace ste ia; c) propune re gle m e ntari le gislative si norm ative spe cifice , in ve de re a prom ovarii lor; d) re pre zinta inte re se le m e m brilor sai in fata autoritatilor publice si adm inistrative , pre cum si in organism e le profe sionale inte rnationale ; e ) ate sta arhite ctilor dre ptul de se m natura si ge stione aza Tabloul National al Arhite ctilor. (2) Atributia O rdinului Arhite ctilor din R om nia privind acordare a dre ptului de se m natura nu poate fi e x e rcitata de nici o alta institutie sau asociatie profe sionala. A rt. 22 Dre pturile si obligatiile m e m brilor O rdinului Arhite ctilor din R om nia se stabile sc prin re gulam e ntul ace stuia. A rt. 23 (1) Forurile de conduce re ale O rdinului Arhite ctilor din R om nia sunt: a) C onfe rinta nationala; b) C onsiliul de conduce re ; c) C ole giul dire ctor; d) pre se dinte le O rdinului. (2) Pe rsoane le ale se in C onsiliul de conduce re , in C ole giul dire ctor sau ca pre se dinte al O rdinului Arhite ctilor din R om nia au m andat de 4 ani si nu m ai m ult de doua ori conse cutiv. A rt. 24 C onfe rinta nationala a O rdinului Arhite ctilor din R om nia e ste constituita din m e m bri de le gati, cu dre pt de re pre ze ntare , ai filiale lor te ritoriale . Filiala te ritoriala va asigura participare a la C onfe rinta nationala a O rdinului ce l putin a unui re pre ze ntant al fie carui jude t cuprins in filiala. A rt. 25 (1) C onfe rinta nationala a O rdinului Arhite ctilor din R om nia are urm atoare le atributii: a) adopta si m odifica R e gulam e ntul O rdinului, codul de ontologic al profe sie i si re gulam e ntul-cadru pe ntru filiale le te ritoriale ; b) adopta organizare a aparatului adm inistrativ al O rdinului; c) ale ge si re voca pre se dinte le O rdinului; d) ale ge si re voca m e m brii C onsiliului de conduce re al O rdinului; e ) ale ge m e m brii com isiilor de ce nzori si de disciplina la nive l national, pre cum si m e m brii altor com isii de spe cialitate ; f) aproba re gulam e nte le de functionare ale com isiilor O rdinului, stabilind num arul m e m brilor si com pe te nte le lor; g) adopta hotarri cu privire la toate proble m e le aflate pe ordine a de zi stabilita in convocare ; h) aproba buge tul de ve nituri si che ltuie li, pre cum si bilantul O rdinului si da C onsiliului de conduce re de scarcare de ge stiune a fondurilor O rdinului; i) aproba cotizatia anuala si onorariile m inim ale . (2) C onfe rinta nationala a O rdinului Arhite ctilor din R om nia e ste le gal constituita la prim a convocare in pre ze nta a ce l putin doua tre im i din num arul de le gatilor, iar hotarrile se adopta cu votul m ajoritatii m e m brilor pre ze nti. Daca la prim a convocare conditia de pre ze nta nu e ste inde plinita, la a doua convocare C onfe rinta nationala e ste le gal constituita in pre ze nta m ajoritatii m e m brilor si adopta hotarri cu m ajoritate a m e m brilor pre ze nti. A rt. 26 (1) Intre re uniunile C onfe rinte i nationale activitate a O rdinului Arhite ctilor din R om nia va fi coordonata de C onsiliul de conduce re , doua tre im i din num arul m e m brilor ace stuia fiind arhite cti cu dre pt de se m natura. (2) C om pone nta C onsiliului de conduce re va asigura re pre ze ntativitate a proportionala a m e m brilor filiale lor te ritoriale . A rt. 27 (1) Pre se dinte le O rdinului Arhite ctilor din R om nia, ale s dintre arhite ctii cu dre pt de se m natura, re pre zinta O rdinul in re latiile sale cu alte pe rsoane fizice si juridice sau cu autoritati din R om nia si din strainatate , putnd sa inche ie , in num e le O rdinului, conve ntii si contracte . De ase m e ne a, pre se dinte le conduce lucrarile C onfe rinte i nationale si ordonante aza che ltuie lile buge tare ale O rdinului. (2) Vice pre se dintii O rdinului Arhite ctilor din R om nia sunt inlocuitori de dre pt ai pre se dinte lui, in ordine a stabilita de C onfe rinta nationala. A rt. 28 (1) Activitate a cure nta a O rdinului Arhite ctilor din R om nia e ste coordonata de C ole giul dire ctor. (2) C ole giul dire ctor e ste ale s cu votul m ajoritatii m e m brilor C onsiliului de conduce re . (3) C e l putin doua tre im i din num arul m e m brilor C ole giului dire ctor tre buie sa fie arhite cti cu dre pt de se m natura. A rt. 29 Forurile de conduce re , com isiile O rdinului Arhite ctilor din R om nia si conduce re a filiale lor te ritoriale sunt ale se prin votul se cre t al m ajoritatii participantilor cu dre pt de vot. A rt. 30 O rganizare a si functionare a O rdinului Arhite ctilor din R om nia vor fi stabilite prin R e gulam e ntul O rdinului, aprobat de C onfe rinta nationala. Sectiunea 2 - Filialele teritoriale ale Ordinului A rhitectilor din Romnia A rt. 31 (1) La nive lul jude te lor cu ce l putin 50 de arhite cti, pre cum si in m unicipiul Bucure sti se vor infiinta prin libe ra asocie re filiale te ritoriale ale O rdinului Arhite ctilor din R om nia, re unindu-i pe arhite ctii dom iciliati in raza te ritoriala a

http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_arhitecti.php

3/6

2.2.2014

filiale te ritoriale ale O rdinului Arhite ctilor din R om nia, re unindu-i pe arhite ctii dom iciliati in raza te ritoriala a jude tului. (2) Daca intr-un jude t e x ista un num ar m ai m ic de 50 de arhite cti, se vor pute a infiinta filiale te ritoriale prin asocie re a arhite ctilor cu dom iciliile in jude te lim itrofe , pna cnd num arul ace stora va ajunge la m inim um 50 de m e m bri. (3) In cadrul unui jude t, intr-o zona form ata din doua sau m ai m ulte jude te lim itrofe , pre cum si in m unicipiul Bucure sti se poate infiinta o singura filiala a O rdinului Arhite ctilor din R om nia. (4) Filiale le te ritoriale dobnde sc pe rsonalitate juridica de dre pt privat de la data adunarii ge ne rale constitutive a m e m brilor, ocazie cu care se vor stabili: a) orasul de re se dinta a filiale i te ritoriale si se diul ace ste ia; b) forurile de conduce re ale filiale i. A rt. 32 La infiintare a lor filiale le te ritoriale isi vor e labora propriile re gulam e nte in baza re gulam e ntului-cadru la nive l national, aprobat de C onfe rinta nationala a O rdinului Arhite ctilor din R om nia. Sectiunea 3 - Tabloul National al A rhitectilor

Legea nr. 184/2001 privind Organizarea si exercitarea profesiei de Arhitect. Legea profesiei de Arhitect

A rt. 33 (1) Pe ntru ce ntralizare a e vide nte i arhite ctilor din intre aga tara se infiinte aza Tabloul National al Arhite ctilor, docum e nt care se publica anual in Monitorul O ficial al R om nie i, Parte a I. (2) Pe lnga toate filiale le O rdinului Arhite ctilor din R om nia se infiinte aza tablourile arhite ctilor, cu e vide nta m e m brilor ace stora. (3) Pe ntru intocm ire a si actualizare a Tabloului National al Arhite ctilor filiale le te ritoriale au obligatia sa com unice O rdinului Arhite ctilor din R om nia, in te rm e n de 30 de zile de la data e fe ctuarii lor, toate date le si inform atiile inre gistrate in tablourile arhite ctilor. (4) Tablourile arhite ctilor vor cuprinde : a) arhite cti cu dre pt de se m natura; b) conductori arhite cti cu dre pt de se m natura; c) arhite cti stagiari; d) conductori arhite cti stagiari; e ) arhite cti, m e m bri ai O rdinului Arhite ctilor din R om nia, fara dre pt de se m natura; f) arhite cti care nu sunt m e m bri ai O rdinului Arhite ctilor din R om nia. (5) Inre gistrare a intr-un tablou al arhite ctilor pe rm ite e x e rcitare a profe sie i in intre aga tara. A rt. 34 (1) O rdinul Arhite ctilor din R om nia, inclusiv filiale le sale te ritoriale , are obligatia sa furnize ze te rtilor orice inform atie le gata de date le inre gistrate in Tabloul National al Arhite ctilor sau in tablourile arhite ctilor. (2) Tablourile arhite ctilor vor e vide ntia si m odalitate a in care pe rsoane le inscrise isi e x e rcita profe sia. (3) O rdinul Arhite ctilor din R om nia sau filiale le ace stuia vor e libe ra, la ce re re a ce lui inscris, un ce rtificat, care va cuprinde toate date le care il prive sc, inre gistrate in tablourile arhite ctilor. Sectiunea 4 - Raspunderea disciplinara A rt. 35 (1) Me m brii O rdinului Arhite ctilor din R om nia raspund disciplinar pe ntru ne re spe ctare a pre ve de rilor pre ze nte i le gi, a codului de ontologic al profe sie i, a hotarrilor proprii adoptate de forurile de conduce re abilitate ale O rdinului, pre cum si pe ntru orice abate ri savrsite in le gatura cu profe sia sau in afara ace ste ia care aduc pre judicii pre stigiului profe sie i sau O rdinului. (2) Sanctiunile disciplinare sunt: a) ave rtism e ntul; b) votul de blam ; c) suspe ndare a pe o pe rioada de 6-12 luni a dre ptului de se m natura; d) suspe ndare a pe o pe rioada de 6-12 luni a calitatii de m e m bru al O rdinului Arhite ctilor din R om nia; e ) re trage re a de finitiva a dre ptului de se m natura pe ntru m e m brii O rdinului Arhite ctilor din R om nia inscrisi in Tabloul National al Arhite ctilor; f) re trage re a de finitiva a calitatii de m e m bru al O rdinului Arhite ctilor din R om nia. (3) Sanctiunile pre vazute la alin. (2) lit. a) si b) se aplica de catre cole giul dire ctor te ritorial, la propune re a com isie i te ritoriale de disciplina. (4) Sanctiunile pre vazute la alin. (2) lit. c)-f) se aplica de C onsiliul de conduce re al O rdinului Arhite ctilor din R om nia, la propune rile com isiilor te ritoriale de disciplina, in baza hotarrii com isie i de disciplina la nive l national, num ai dupa e fe ctuare a une i e x pe rtize de spe cialitate , intocm ita de o com isie form ata din 5 m e m bri propusi de C onsiliul de conduce re al O rdinului, acce ptati de ce l in cauza. (5) Im potriva hotarrii com isie i te ritoriale de disciplina, prin care s-a aplicat una dintre sanctiunile disciplinare pre vazute la alin. (2) lit. a) si b), se poate form ula conte statie la C om isia nationala de disciplina in te rm e n de 30 de zile de la data com unicarii hotarrii. (6) Im potriva hotarrii C om isie i nationale de disciplina, prin care s-a aplicat o sanctiune disciplinara pre vazuta la alin. (2), se poate form ula conte statie la instanta jude catore asca de conte ncios adm inistrativ com pe te nta in te rm e n de 30 de zile de la data com unicarii hotarrii. A rt. 36 (1) C om isiile de disciplina ale O rdinului Arhite ctilor din R om nia sunt organe cu activitate jurisdictionala si se organize aza la nive l national si te ritorial pe ntru fie care filiala. (2) C om isia nationala de disciplina e ste alcatuita din 5 arhite cti cu m inim um 10 ani ve chim e , din care in m od obligatoriu 3 arhite cti cu dre pt de se m natura. (3) C om isia de disciplina ale ge un pre se dinte din rndul m e m brilor sai. (4) Hotarrile com isiilor de disciplina se valide aza cu m ajoritate sim pla de voturi. (5) Proce dura jude carii abate rilor e ste pre vazuta in R e gulam e ntul O rdinului Arhite ctilor din R om nia si se com ple te aza cu pre ve de rile C odului de proce dura civila. A rt. 37 Dupa un an de la aplicare a de cizie i de re trage re de finitiva a dre ptului de se m natura sau a calitatii de m e m bru al O rdinului Arhite ctilor din R om nia ce l in cauza poate ce re re e x am inare a de cizie i. In caz de re spinge re o noua ce re re nu poate fi facuta de ct dupa un an. A rt. 38 In cazul in care instante le jude catore sti pronunta hotarri de finitive de condam nare a unui arhite ct cu dre pt de se m natura pe ntru fapte pe nale le gate de e x e rcitare a profe sie i sau aplica sanctiune a com ple m e ntara a inte rdictie i de e x e rcitare a ace ste i profe sii, o copie de pe dispozitivul hotarrii va fi com unicata filiale i O rdinului Arhite ctilor din R om nia, organizata la nive l te ritorial, pe ntru a ope ra radie re a din tabloul arhite ctilor in raza caruia isi are dom iciliul. Capitolul IV - Dispozitii tranzitorii si finale A rt. 39 (1) Dispozitiile re fe ritoare la sustine re a e x am e nului de le gislatie de ate stare a arhite ctilor stagiari se vor aplica ince pnd cu prom otia de absolve nti lice ntiati din anul intrarii in vigoare a pre ze nte i le gi.

http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_arhitecti.php

4/6

2.2.2014

ince pnd cu prom otia de absolve nti lice ntiati din anul intrarii in vigoare a pre ze nte i le gi. (2) In te rm e n de un an de la data intrarii in vigoare a pre ze nte i le gi toti arhite ctii cu diplom a de lice nta sau asim ilata, e libe rata de institutiile de invatam nt supe rior de arhite ctura cu durata studiilor de m inim um 5 ani, vor obtine , in baza unor ce re ri, inscrie re a in O rdinul Arhite ctilor din R om nia si in tabloul arhite ctilor din raza filiale i unde isi au dom iciliul si vor pute a e x e rcita dre ptul de se m natura, indife re nt de ve chim e a in profe sie .

Legea nr. 184/2001 privind Organizarea si exercitarea profesiei de Arhitect. Legea profesiei de Arhitect

A rt. 40 (1) Poarta titlul de conductori arhite cti absolve ntii cu diplom a e libe rata de institutii de invatam nt supe rior de arhite ctura acre ditate de statul rom n, cu durata studiilor de m inim um 3 ani. (2) C onductorii arhite cti, absolve nti cu diplom a ai institutiilor de invatam nt supe rior de arhite ctura cu durata studiilor de m inim um 3 ani, pot ce re inscrie re a in una dintre filiale le te ritoriale ale O rdinului Arhite ctilor din R om nia, in a caror raza isi au dom iciliul. (3) C onductorii arhite cti, absolve nti cu diplom a pna la data intrarii in vigoare a pre ze nte i le gi, si absolve ntii din urm atorii 3 ani de la data intrarii in vigoare a pre ze nte i le gi pot prim i dre pt de se m natura lim itat la cate goriile de lucrari pe ntru care le ge a re cunoaste ace st dre pt. (4) C onductorii arhite cti cu diplom a, absolve nti intre anii 1973-1983 inclusiv, pot prim i dre pt de se m natura sim ilar cu arhite ctii, daca ace stia solicita ate stare a in te rm e n de 12 luni de la data intrarii in vigoare a pre ze nte i le gi. A rt. 41 In ve de re a prote jarii dre ptului de autor m e m brii O rdinului Arhite ctilor din R om nia pot ce re inre gistrare a studiilor, planurilor si proie cte lor e laborate intr-o e vide nta spe ciala la O rdin, prim ind astfe l data ce rta. A rt. 42 Dupa 12 luni de la data intrarii in vigoare a pre ze nte i le gi, pe ntru toti ce i care vor e x e rcita profe sia de arhite ct fara sa inde pline asca pre ve de rile ace ste ia vor fi propuse sanctiuni disciplinare , adm inistrative sau plnge re pe nala, dupa caz. A rt. 43 (1) In te rm e n de 60 de zile de la data publicarii pre ze nte i le gi in Monitorul O ficial al R om nie i, Parte a I, un com ite t de initiativa form at din re pre ze ntanti ai asociatiilor profe sionale din dom e niu asigura convocare a C onfe rinte i nationale de constituire a O rdinului Arhite ctilor din R om nia. (2) In te rm e n de 90 de zile de la data publicarii pre ze nte i le gi in Monitorul O ficial al R om nie i, Parte a I, C onfe rinta nationala va adopta R e gulam e ntul-cadru al O rdinului Arhite ctilor din R om nia si C odul de ontologic al profe sie i de arhite ct si va stabili onorariile m inim e potrivit art. 16. A rt. 44 Pe ntru constituire a filiale lor te ritoriale ale O rdinului, Uniune a Arhite ctilor din R om nia, infiintata prin De cre tul-le ge nr.127/1990 privind une le m asuri re fe ritoare la activitate a Uniunii Arhite ctilor din R om nia si a asociatiilor te ritoriale ale arhite ctilor, va pune la dispozitie ace stuia banca sa de date , cuprinsa in R e gistrul National al Arhite ctilor, e vide nta m e m brilor si intre aga arhiva. A rt. 45 (1) In cazul unor licitatii, organizate in te m e iul le gii, pe ntru re alizare a lucrarilor de inve stitii publice ce im plica proie cte de urbanism sau arhite ctura, din com isia de licitatie a ofe rte lor va face parte in m od obligatoriu un arhite ct cu dre pt de se m natura. (2) C oncursurile publice inte rne care se organize aza pe ntru inve stitii publice de inte re s national se fac cu participare a in juriu a unui m e m bru al O rdinului Arhite ctilor din R om nia. A rt. 46 C he ltuie lile e fe ctuate pe ntru inve stitii, dotari si alte utilitati ne ce sare in ve de re a e x e rcitarii profe sie i de arhite ct, potrivit pre ve de rilor pre ze nte i le gi, se scad din ve niturile im pozabile pe o durata de 3 ani de la data constituirii form e lor de e x e rcitare a profe sie i de arhite ct, potrivit pre ve de rilor pre ze nte i le gi. A rt. 47 (1) Pre ze nta le ge va intra in vigoare in te rm e n de 60 de zile de la data publicarii e i in Monitorul O ficial al R om nie i, Parte a I. (2) O rice alte dispozitii contrare pre ze nte i le gi se abroga.

Mate rialul de fata re pre zinta o pre lucrare si form atare ne oficiala a pre ve de rilor oficiale , avand la baza te x te publice pre luate de la: C am e ra De putatilor, R e pe rtoriul Le gislativ Poate fi de interes si: Le ge a 146/2013 pe ntru m odificare a si com ple tare a Le gii nr. 153/2011 privind m asuri de cre ste re a calitatii arhite ctural-am bie ntale a cladirilor. Le ge nr. 146/2013 Le ge a 153/2011 privind m asuri de cre ste re a calitatii arhite ctural-am bie ntale a cladirilor. Le ge nr. 153/2011 Le ge a 172/2010 pe ntru m odificare a si com ple tare a Le gii nr. 184/2001 privind organizare a si e x e rcitare a profe sie i de arhite ct. Le ge a 172/2010 Le ge 345/2009 - m odificare a si com ple tare a art. 36 din Le ge a nr. 350/2001 privind am e najare a te ritoriului si urbanism ul C odul de ontologic al profe sie i de arhite ct, 2007 Le ge nr. 35/1994, re publicata 2008, privind tim brul lite rar, cine m atografic, te atral, m uzical, folcloric, al arte lor plastice , al arhite cturii si de dive rtism e nt

Sistemul jurisdictiilor internationale. Editia 2 Aure scu Bogdan

COMA NDA A CUM Cautare legislatie:

C autare

------------Dre pt O nLine va pre zinta in cadrul ace ste i Se ctiuni cate va re gle m e ntari juridice de inte re s ge ne ral, cu m e ntiune a ca inform atiile pre ze ntate in ace asta se ctiune au un caracte r pur inform ativ, e x istand posibilitate a de a fi inte rve nit m odificari ulte rioare , abrogari, ne surprinse aici. ------------Alte re gle m e ntari

http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_arhitecti.php

5/6

2.2.2014

Legea nr. 184/2001 privind Organizarea si exercitarea profesiei de Arhitect. Legea profesiei de Arhitect

Te rm e ni juridici, grupare te m atica

Coordonator Magdale na Pope anga Website administrat de Alioth Software

Politica de se curitate Te rm e ni si conditii

72 useri online Useri autentificati: m ariutza

http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_arhitecti.php

6/6