Sunteți pe pagina 1din 7

Virusul Hepatitei B

Hepatita B este o boal de natura infecioas, agentul patogen fiind virusul hepatitei B (HBV).Virusul este de tip ADN (adenovirus), iar boala mai este cunoscut i sub denumirea de hepatit seric.

Istoric Primul care semnaleaz aceast boal denumit "icter prin inoculare" este Lurman A .Acesta o identific n anul 1885 la docherii din Bremen vaccinai antivariolic cu limf vaccinal uman. Din cei 1289 de oameni vaccinai 191 (15% ) au fcut hepatit ntr-un interval cuprins ntre 2 sptmni i 8 luni.1942 este anul n care are loc identificarea acestui tip de hepatit, ca urmare a unei epidemii masive de icter aprut n armata american i cea britanic. n urma vaccinrii antiamaril a unui numr de 28585 persoane, 62 au decedat. Ipoteza care a s-a dovedit pn la urm plauzibil a constat din existena n serul folosit la prepararea vaccinului a unui virus hepatic , purttorul acestuia fiind un pacient asimptomatic.Datorit acestui fapt, hepatita astfel aprut a fost de numit hepatit prin ser omolog, denumire schimbat ulterior n hepatit seric. 1947este anul n care Mac Callum face o clasificare a virusurilor hepatice cunoscute pn n acel moment

virusul hepatitei A -virusul care provoca hepatita epidemic virusul hepatitei B- virusul hepatitei serice

Anii 1960-1980 sunt anii in care loc numeroase descoperiri care ncearc s aduc ct mai multe informaii despre hepatita B:

1965 Blumberg descoper antigenul Australia-denumit n prezent HBs 1970 Dane descoper virionul B -particula Dane

Transmisie Particula infectant prin virus este AND-ul viral; Virusul este prezent in sange si tesuturi, se elimina prin saliva, lacrimi, secretii genitale, sperma, sange menstrual, care sunt si principalele elementele de transmitere a bolii; se poate transmite de la mama la copilul nou nascut in timpul sarcinii; din 100 de bolnavi adulti cu hepatita acuta B, 95 se vindeca , 5 fac hepatita cronica, si 2 mor prin complicatii ale hepatitei cronice (ciroza sau cancer de ficat); daca hepatita acuta B a fost facuta in copilarie, sub varsta de 5 ani, riscul de a deveni purtator este de cca 90%, iar cel de cronicizare este de 2580%. Daca hepatita a cuta a fost contractata in perioada de adult, riscul de cronicizare este mult mai mic 3-10% Cele mai importante cai prin care se poate lua virusul B sunt:

Sexul cu o persoana infectata (riscul de a lua virusul de la sot sau sotie, este mic, deci riscul este mic daca ai un singur partener sexual se produce un fel de.. imunizare)) Sexul cu mai mult de un partener Sexul intamplator neprotejat Convietuirea cu persoane care au virusul B Profesie care permite contactul cu sange, secretii sau tesuturi umane (lucratatori in mediul sanitar) Folosirea de droguri injectabile Piercingul Tatuajele Manichiura, pedichiura, barbieritul la frizer sau cu aparat folosit de altcineva care are virusul Primirea de transfuzii de sange (risc foarte mic datorita testarii) Instrumentar chirurgical si stomatologic

Riscul de transmitere prin saliva (sarut) este foarte mic, iar cel prin fecale, secretii nazale, sputa, urina sau voma este inexistent daca acestea nu contin si sange. Prezenta virusului B se cerceteaza de obicei prin determinarea AgHBs dar si prin alte metode de depistare. Existenta imunitatii impotriva virusului B se cerceteaza prin determinarea existentei anticorpilor Ac antiHBs. Daca virusul este prezent in organism, concentratia sa in sange (viremia) se cerceteaza prin determinarea DNA VHB, care in mod normal trebuie sa fie nedetectabil. Daca virusul este detectabil, si concentratia sa este >2000ui/ml, se poate pune problema tratamentului antiviral. Patogenie Infecia acut cu virusul hepatitei B este asociat cu hepatita viral acut, o boal care ncepe prin stri de slbiciune, lipsa apetitului alimentar, ameeal, vom, dureri n corp, febr, urin nchis la culoare i ulterior progreseaz spre apariia icterului sclerotegumentar. Exist indicaii c mncrimea pielii este un posibil simptom al tuturor tipurilor de virui hepatici. Boala dureaz cteva sptmni i se amelioreaz gradual la cele mai multe persoane infectate. Puine persoare pot avea infecii mai severe ale ficatului i ca urmare pot muri. Pe de alt parte, boala poate fi asimptomatic i poate trece neobservat i nediagnosticat.

Infecia cronic poate fi fie asimptomatic, sau poate fi asociat cu o inflamare cronic a ficatului (hepatita cronic), conducnd la ciroz ntr-o perioad de civa ani. Acest tip de infecie crete dramatic

incidena cancerului la ficat. Bolnavilor cronici li se recomand evitarea buturilor alcoolice. Note Boala a cauzat epidemii in pri ale Asiei si Africii i este endemic in China. Aproximativ un sfert din populaia globului, mai mult de 2 miliarde de persoane, au fost infectate cu virusul hepatitei B. Acest numr include 350 milioane de purttori cronici ai virusului. Transmiterea hepatitei B se face prin expunerea la snge sau secreii infectate, cum ar fi sperma sau secreiile vaginale. Hepatita B nu se poate transmite prin contact zilnic cum ar fi strngerea de mn, folosirea acelorai tacmuri sau pahare, srut, imbriare, tuit sau stranut .

Boala acut cauzez inflamarea ficatului, voma, icter i mai rar, decesul. Hepatita B cronic poate eventual cauza ciroz i cancer la ficat, care are o rat mic de rspuns chimoterapiei. Prevenirea infeciei se face prin vaccinare. Dei replicarea virusului se face n ficat, virusul se rspndete in snge, unde proteinele specifice virusului si anticorpii specifici se detecteaz la persoanele bolnave. Aceste proteine i anticorpi sunt cutai in testele de snge pentru a diagnostica infecia. Hepatita A Este cea mai usoara forma de hepatita, se vindeca in 99% din cazuri, se transmite pe cale orala prin apa si alimente infectate, maini murdare, alimente crude consumate nespalate; virusul se elimina prin

materiile fecale; de obicei boala se vindeca rapid si complet- nu duce la hepatita cronica. Hepatita B Virusul este prezent in sange si tesuturi, se elimina prin saliva, lacrimi, secretii genitale, sperma, sange menstrual, care sunt si principalele elementele de transmitere a bolii; se poate transmite de la mama la copilul nou nascut in timpul sarcinii; din 100 de bolnavi adulti cu hepatita acuta B, 95 se vindeca , 5 fac hepatita cronica, si 2 mor prin complicatii ale hepatitei cronice (ciroza sau cancer de ficat); daca hepatita acuta B a fost facuta in copilarie, sub varsta de 5 ani, riscul de a deveni purtator este de cca 90%, iar cel de cronicizare este de 2580%. Daca hepatita acuta a fost contractata in perioada de adult, riscul de cronicizare este mult mai mic 3-10%

Hepatita C Virusul este prezent in sange si tesuturi, care reprezinta principalele elemente de transmitere; transmiterea prin contact sexual, si de la mama la copil in timpul sarcinii sunt foarte rare; poate sa evolueze catre hepatita cronica mai frecvent decat hepatita B 80% din cazuri, aceasta putand sa se complice cu ciroza sau cancer de ficat.

Hepatita D Virusul hepatitei D nu poate trai decat asociat cu virusul hepatitei B (este un fel de parazit al acestuia), infectarea putand sa se produce deodata cu ambele (coinfectie), care se vindeca in 95% din cazuri, sau separat, dupa infectia cu virus b (suprainfectie), vindecarea in acest caz fiind doar in 20-30% din cazuri.

Hepatita G Se transmite si are evolutie ca a virusului hepatitic C

Evaluarea raspunsului la tratamentul antiviral Tratamentul hepatitei cronice virale B sau C trebuie urmarit pentru a vedea eficienta lui.

In practica medicala curenta sunt folositi mai multi termeni pentru evaluarea raspunsului la tratament:

- Raspuns virologic rapid (RVR = Rapid Virological Response) Se poate spune despre un pacient ca are raspuns virologic rapid, daca viremia este nedetectabila dupa primele 4 saptamani de tratament. De obicei acest tip de raspuns se foloseste mai rar in practica medicala obisnuita, unde nu se determina viremia dupa primele 4 saptamani de tratament ci doar dupa 12 saptamani de la inceperea tratamentului. - Raspunsul virologic precoce (EVR = early virological response) Se poate spune despre un pacient tratat ca are raspuns virologic precoce, daca viremia scade semnificativ dupa 12 saptamani de tratament. Daca acest lucru se intampla, pacientul poate continua tratamentul , cu sansa de a obtine raspuns. - Raspuns virologic la sfarsitul tratamentului antiviral (ETR = End of Treatment Response) Se poate spune despre un pacient ca are acest tip de raspuns, daca la sfarsitul tratamentului antiviral viremia este nedetectabila. Raspunsul virusologic sustinut (SVR = Sustained Virological Response) Se poate spune despre un pacient ca are raspuns virusologic sustinut, daca viremia este nedetectabila la 6 luni de la terminarea tratamentului. - Recaderea (relapser) Se poate spune despre un pacient ca are recadere, daca a avut raspuns virusologic precoce sau la sfarsitul tratamentului, dar nu a avut raspuns virusologic sustinut (adica viremie nedetectabila la 6 luni de la sfarsitul tratamentului ) Non-responder este numit pacientul cu hepatita cronica virala care nu a avut scaderea semnificativa a viremiei dupa 12 saptamani de tratament (nu a avut raspuns virologic precoce).

Bibliografie

Virusologie i parazitologie medical,Badea Victoria

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed http://www.wikipedia.com http://www.hepatite.ro

S-ar putea să vă placă și