i n Croaia, n mai 1990 au avut loc primele alegeri libere care a adus la putere Uniunea Democrat condus de Franjo

Tudjman. Totodat, Parlamentul de la Zagreb a decis desprinderea de Iugoslavia. Noua Constituie a ignorat existena srbilor n Croaia tensionnd atmosfera. Reacie srbilor din Croaia a fost dur, provincia Krajna proclamndu-i autonomia. n martie 1991 a nceput un dur rzboi interetnic ntre croai i srbi n Krajna i Slavonia. Srbii au votat secesiunea fa de statul croat i alipirea la Serbia, n replic Parlamentul de la Zagreb declarnd independena Croaiei n iunie 1991. Iniial, armata federal a rmas n expectativ, dar o serie de greeli ale liderilor militari i politici croai, au dus la declanarea rzboiului ntre Belgrad i Zagreb. n februarie 1992, Consiliul de Securitate i ONU au creat un organism, iniial pentru Croaia, apoi i pentru Bosnia i Heregovina, numit Fora Naiunilor Unite pentru Protecie , fosta Iugoslavie devenind un subiect major pe agenda diplomaiei internaionale. Croaia a fost recunoscut de Uniunea European i S.U.A, devenind membr ONU. Srbii au proclamat, n replic, Republica Srb Krajna, cu capitala la Knin i au tiat Croaia n dou. n 1993, o for internaional de meninere a pcii a venit n Croaia i a ncurajat ofensiva armatei croate. Dotat cu armament greu din Germania armata croat a declanat n 1995 operaiunea Furtuna, elibernd Krajna i Slavonia.