PATROLOGIE AN I

PROTOCOL - OCTOMBRIE 31, 2005

Literatura Patristica Apologetica
- la inceput, crestinismul era o secta iudaica, ca o religie permisa,
promova supunerea fata de autoritatea statului
- starneste invidii, circula calomnii adesea oribile, ducand la
razvratiri
intre crestini si pagani
- in 64, Nero da vina pe crestini pentru incendierea Romei - incepe
persecutia oficiala a lor - Lege de urmarire a crestinilor
- Traian - 111-112 - interogari asupra procedurilor de pedepsire a
crestinilor
- Adrian - Pius
- 249 - Deciu - prima persecutie generala
- 257 - Valeriu
- 303 - 324 Diocletian
1. trateaza probleme diferite
- numarul crestinilor este in crestere
- persecutiilor impun comparatie intre valoarea paganismului persecutor
si
valoarea crestinismului persecutat din partea intelectualilor
2. - consistenta mare in lucrari scris
-Apologetii isi propun sa demonstreze netemeinicia acuzatiilor aduse de
pagani
- critica politeismul-promoveaza adevarul religiei crestine
-se adreseaza tuturor, pare un stil modest, dar de valoare
-crestini, enciclopedii ale trecutului
- atitudine respectuoasa, reverentioasa
3. Cauze ale aparitiei genului Literaturii Apologetice
a. persecutiile din partea statului Roman
Apologiile = luare de pozitie, protest impotriva romanilor
b. critica adusa crestinismului de oamenii de cultura pagani
c. acuzatiile aduse de masele populare
d. acuzatiile iudeilor
4. Forma Apologiilor - scrisoare, indemn, dialog, tratat
4. Compozitia Apologiilor - neplanificate
6. Stil - diferit dar instruiti, rafinati
7. Problematica - combat cu filozofia
Fenomen de lunga durata, numit - crestinare a elinismului sau elenizare
a
crestinismului
- tema logosului
- vechimea crestinismului
- ideea monoteismului

- nu avem nevoie sa demonstram existenta lui Dumnezeu

- teologie privind Sfanta Treime
- invierea mortilor
- combaterea ereziilor de origine gnostica
- scrise pentru crestini

PROTOCOL - OCTOMBRIE 10, 2005

1. Teologia energiilor necreate Dumnezeiesti constituie un punct
important
in zona de Rasarit, existand o deosebire dinstincta de celalte
teologii.
- realizarea unei legaturi intre Creator si Creatie - de comunicare
2. Patrologia se regaseste in tot ceea ce inseamna teologie
- Stiinta Parintilor
- tot ceea ce savarsim are drept scop mantuirea noastra si viata
noastra isi
castiga concretetea
3. Parintele Bisericesc - Stalp al Bisericii, Luminator al Lumii,
Mijlocitor
- Parintele Ceresc in relatia cu Fiul Pamantesc constituie paradigma
raportului Tata-Fiu, exprimta in istorie printr-o relatie fizica,
trupeasca
- Invatator si Ucenic

continuare Octombrie 10, 2005

= scriitor bisericesc pentru raspandirea invataturii crestine si
marturisirea cu autoritate a credintei Biericii
= purtator autentic al Bisericii intr-un mod dinamic
Sf. Ioan Damaschin - "parintii si invatatorii, ca profeti si apostoli,
au
vorbit prin Sfantul Duh".
Conditiile ce trebuie sa le indeplineasca pentru a ajunge Parinte
Duhovnicesc:
- sfintenia - ortodoxia - recunoasterea de catre Biserica - vechimea apararea credintei
4. Traditia Bisericii
- renasterea adevarului
- deschiderea unei ferestre catre adevar

- Iisus Hristos este singurul Parinte - " cel de la care ne vine viata
si o
mostenire " (Parintele D.Staniloae)
5. Aspecte importante:
- intrupare teologica a traditiei si teosului
- "iluminat prin excelenta de Sfantul Duh in exprimarea teologica a
Adevarului"
- contribuie in depasirea crezei teologice a unei perioade a Bisericii
6. Patrologia
= disciplina a teologiei crestine, care studiaza viata, operele si
scrierile
din primele 8 veacuri ale Sfintilor Parinti
7. Izvoare
= informatii din opera patristica (timp, oameni, evenimente), lucrari
istorice, istorie, filozofie
- tratat teologic-omilie-cateheza-marturisire de
credinta-pateric-dramatica-ascetica-foloxalie-canon
- itinerar la locurile sfinte

PROTOCOL - OCTOMBRIE 17, 2005

Literatura scrisa de Parintii Apolstolici - direct sau prin apropiati au
respectat traditiile apostolice din Bisericile locale primare
Sfintii Apostoli isi fundamenteaza autoritatea pe Mantuitorul, iar
Parintii
Apostolici isi au fundamentata autoritatea pe faptul ca au cunoscut
direct
pe Apostoli, transmitand in mod direct invatatura lor (Ep. Ioan - vol.
1-5)
- Sfintele Evanghelii, Faptele Apostolilor, Apocalipsa lui ioan
- Slujirea Sf. Liturghii, Vechiul Testament
- Sfintele Taine sau diverse binecuvantari, agape crestine
Astfel, scrierile lor capata o autoritate extra, pentru ca ele
inlocuiesc si
reprezinta cuvantul lor si sunt inspirate - ele tinl ocul viu al
Mantuitorului si erau pretuie in Bisericile primare
80-100 d.H. - dezvoltarea Bisericilor primare - probleme (sclavagism,
persecutii, erezii) curente iudaiste, filozofice - panteism, hiliasmul
Problemele fundamentale ale scrierilor si teologiilor lor se afla in
legatura cu Bisericile locale si evenimentele respective, arata grija

fata
de ele
Operele Parintilor Apostolici au un continut apropiat de Scrierile
Apostolilor
- Sfantul Ignatie Antohie
- Sfantul Clement Romanul
- Sfantul Policarp al Smirnei
Unii Parinti au fost numiti Apostoli, dar fara a-i cunoaste, datorita
activitatilor intreprinse, si pe care i-au cunoscut intru Duhul.
Parintii Apostolici tin cu strasnicie la puritatea Duhului Hristic al
vietii
crestine - referire la fapte si evenimnete din Sfanta Scriptura prin
redactare de texte, importanta cuvintelor, formule, folosite de
Mantuitorul
si ceilalti
- importanta ierarhiei bisericesti
Motivatii ale acestei literaturi
- nevoia lamuririi si intaririi sustinerii imediate ale problemelor
Bisericii pe care treceau crestinii in primele veacuri
- dezvoltarea primelor comunitati crestine si necesitatea crearii unor
mijloace doctrinare
Parintii Apostolici scriu nu despre persecutii in general, ci amanunte
sau
intamplari petrecute in timpul persecutiilor - reprezentand un
stimulent al
elanului si curatiei vietii duhovnicesti crestine - se simt innobilati
si
fericiti prin aceste persecutii
Literatura = nespeculativa, practica, simpla, misionara si pastorala,
epistolara, strict religioasa, de natura bisericesca
Baza spiritualitatii Ortodoxiei
Sf. Dionisie Areopagitul
- ucenic al Sfantului Apostol Pavel - 3 octombrie; - dezvolta teologia
paolina si o amplifica; "Intelept intre cele Dumnezeiesti"
-Isabel de Andia, Parintele Staniloae
- deosebeste fiinta celor create de fiinta lui Dumnezeu, care este mai
sus
si necreata, dincolo de existenta - necauzat, cauzatorul tuturor
- dezvolta ideea identitatii dintre rezistenta si bine = implica o
eterna
relatie intre persoana si persecutie

- sustine eixstenta unei ierarhii - dependent, superioare, olbigate sa

le
sustina pe cele inferioare in bunatate, in mod desavarsit
-"iesirea in intampinare" - economia
- ierarhia intregii creatii uneste lumea ingereasca cu cea pamanteasca
- toate cele din lume sunt unitati - sunt compuse si dependente intre
ele de
cel Dumnezeu care nu are nimic compus si nou voit cu celelalte;
Dumnezeu sta
in sine si iese vesnic din sine in sine, dar iese din sine si in
altele,
producand prin creatie si dorind sa le apropie
- teologia cunoasterii apofatice a lui Dumnezeu - nu este intelegere nu
are calitatile lumii
- Dumnezeu este nepasiv - este bunatate - nu se poate cugeta o totala
despartire a lumii de cauzatorul ei, independenta a ei de Dumnezeu
Lucrari si cuvinte de lauda in greaca, date de:
- Agapie Cretanul
- Mihai Sincelul
- Nichita
- Nichifor Calogresas
- Gheorghe Cipriotul
1921 - prima publicatie a Sfantului Dionisie Areopagitul de catre
preotul
Gheorgheos Butati; 137 manuscrise; 10 scrisori catre Policapr
Episcopul, Tit
Episcopul, Sfantul Evanghelist Ioan
Alte lucrari
- Formulari Teologice
- Despre suflet
- Despre dreapta judecata a lui Dumnezeu
- Teologia simbolica
- Despre inimile Dumnezeiesti
- Despre cele inteligibile si cele sensibile

PROTOCOL - OCTOMBRIE 24, 2005

Sfantul Dionisie Areopagitul
Motivatii contra
Autorii sec. VI - citeaza Sfanta Scriptura si descrie sfintirea

monahilor
terapeuti, Evanghelia dupa Ioan si Apocalipsa = carti istorice
Motivatii pro
- ucenic al Sfantului Apostol Pavel;
- viata liturgica - invataturi despre Sfanta Treime - nu au caracterul
de
mai tarziu
- explicatii pertinente care pot fi data lipsei textelor despre
scriitori;
nu era posibil ca in sec. VI un terapeut sa mustre un preot
- prezenta este un argument bun
- a preluat prezenta raului
SFANTUL IGNATIE AL ANTIOHIEI - TEOFORUL - 20 dec.
- episcop 70-107 d.H. - primul Parinte al Bisericii
- este copilul ridicat in brate de Mantuitor
- poate folosi climatul limbajului spiritual cxontemporan, fara a fi
influentat
- prin el, Biserica depaseste iudaismul si inainteaza in teologia
Bisericii,
care nu are un mod sistematic sau analiza scolastica
- teologia are gnadire si traditiile Bisericii - pentru ca e pastorala,
constituie expresie si conditii apostolice - prin indrumarea Sfnatului
Duh
Se imparte in:
a. teologia slujirii episcopale
b. teologia unitatii Bisericii
c. teologia realitatii Euharistiei
Sfnatul Ignatie
- primul Parinte si Invatator
- primul Parinte bisericesc - pentru povatuirea lui Dumnezeu raspunsul pe
care Sfantul Ignatie il da unor probleme care privesc Dumnezeirea etse
rezultatul Iluminarii - isi exprima parerea asupra problemelor de viata
de mantuire, numai daca "Domnul descopera ceva"
- invatatura despre Sfanta Treime - marturisita cu tarie de Sf. Ignatie
- un singur Dumnezeu care s-a aratat prin Iisus Hristos, Fiul Sau - pe
Dumnezeu il cunoastem
- Dumnezeu si Iisus Hristos sunt perfect uniti; tot binele si prosperitatea
vin de la ei; sunt nadejdea comuna a crestinilor
- Sfanul Duh este prezent in toate lucrarile Sale - in formulele trinitare
ce le foloseste, numele Fiului Domnului apare primul; apoi Tatal si apoi
Sfanul Duh
- numele Fiului apare de 157 ori; sub diverse forme - Hristos, Dumnezeu,

Mantuitorul, Iisus - Iisus Hristos este dumnezeu - Tatal inainte de veci, cuvant vesnic
al lui Dumnezeu, chip al Tatalui, Fiu al lui Dumnezeu si al Omului Biserica - uneste si
armonizeaza; prin rugaciune, sub conducerea Episcopului si ierarhilor - daca
ruaciunea a 2 persoana are putere, cu mult mai mult a Bisericii
Apostolii Domnului - sunt aslujitori ai Tainelor lui Iisus Hristos Trupul si Sangele
Domului - unice, dau o unitate desavarsita Bisericii
Sfintele Taine sunt prezente; Botezul, "o arma a crestinului" - Euharistia = trupul
Mantuitorului
Episcopul - este in locul Domnului Iisus Hristos; este cununa vrednica a preotimii si
diaconilor - toata multimea credinciosilor, fara El nu se poate face nimic, Botez,
Casatorie, etc; Crestinii trebuie sa se supuna Episcopilor si preotilor "sa nu faca
nimic fara ei" - sa se adune in jurul lui Iisus Hristos, intr-o singura rugaciune
Viata Sfantului Ignatie
- 7 epistole - pe drumul spre Roma in Smirna - Epistole catre Efeseni,
Mangnezieini, tralieni si Romani; catre Filadelfieni, si Smirneni, si
catre
Policarp
- a cunoscut pe Apostoli - educatie greceasca, aleasa, talent deosebit
scriitoricesc, a cunoscut curentele filozofice ale Timpului
- prins si condamnat la sfasiere de animale in Colosseum - imparatul
Traian
107-117
- constiinta ca teologhiseste sub indrumarea lui Dumnezeu - se exprima
cu
smerenie si desavarsita incredintare in adevar
- scrieri autentice (13 epistole, 7 epistole si 3 epistole)

CLEMENT ROMANUL (29-101) - 23 nov.

- al 3-lea Episcop al Romei - de fapt, primul hirotonisit de Sfantul
Petru
-95-98 a scris o Epistola Corintenilor; 65 capitole - indica educatie
aleasa, greaca, puternica, cunoscator al Vechiului Testament, purtator
al
Traditiei Apostolice
- Epistola - dispozitii si sfaturi pentru viata Bisericii - elogii sfatuieste la ascultare, smerenie, pace, intelegere - rugaciuni
- Epistola catre Corintweni, 2 Epistole catre Fecioare
SFANTUL POLICARP AL SMIRNEI - 23 feb.
- in prima jumatate a sec. 2

- a cunoscut pe Apostoli, si a fost ucneic al Apostolului Ioan - asezat

episcop - continuator
- autoritate, cunostinta cu Ignatie
- discuta la Roman probleme serbarii Pastilor dar fara decizii
- 177 mentiuni in AMfiteatrul din Smirna
- parinte si invatator al Asiei - a scris mai multe Epistole care catre
Filipeni - realitatea intruparii Mantuitorului
Top of Form
VECHIUL TESTAMENT
SUBIECTE DIN CURSUL INTRODUCTIV
1. CANONUL VT
2. TEXTUL VT
3. ERMINEUTICA - METODA ORTODOXA
4. TEMELE DIN PENTATEUH - in intregime
5. TEOLOGIA PENTATEUHULUI
6. SENSUL DUHOVNICESC SI PROFETIILE MESIANICE - multe versete pe de
rost
7. TEOLOGIA DEUTERONOMISTA - 2 Regi, cap. 7
8. REFORMA LUI IOSIA
9. MONOTEISMUL IN NT
10. ANGHELOLOGIA
11. INTENTIA ISTORIEI CRONISTE
12. SCHISMA SAMARITEANA
13. VALOAREA TEOLOGICA A CARTILOR MACABEILOR
14. IDEEA MESIANICA IN TEXTELE DE LA QUMRAN

PROTOCOL IANUARIE 11, 2006

SFANTUL DIONISIE CEL MARE / AL ALEXANDRIEI
13 octombrie ; odata cu Sf. Dionisie Areopagitul
-

este primul invatator sobornicesc pe care l-a dat Biserica din Alexandria
primul mare episcop si interpret teolog al Alexandriei
dupa corespondenta cu Sf. Ciprian, corespondenta intinsa, mare, dezvoltata pe care o
are Biserica veche ridicarea la nivel canonic al punctelor sale de vedere contributia

pe care a dus-o la rezolvarea problemelor teologice opera sa este pentru linistea si

constiinta de sine a Bisericii
marea autoritate pe care o detine in Biserica, ca Parinte si Invatator
a trait si activate ca si Sf. Ciprian, cu care a avut in comun o mare caracteristica
ambii s-au nascut intr-un mediu periculos, si teologic neortodox 2 mari personalitati
ale vremii, Tertulian al Cartaginei si Origen al Alexandriei
cei 2 mari episcopi ortodocsi au ucenicit pe langa aceste mari personalitati neotodoxe
si au creat un climat teologic diferit, ca exponenti autentici ai adevarului, depasind pe
profesorii lor si indicand adevaratul mers al Bisericii si teologiei
este unul dintre Marii Parinti, singurii pentru sec. III

Sfantul Dionisie al Alexandriei

-

continuator al lui Origen, insa evita intelegerea gresita a teologiei acestuia

nu urmeaza pe Origen in practica interpretativa si prezinta premize diferite in
exercitarea teologiei sale
traieste traditia si teologhiseste avand ca motivatie problemele Bisericii
in interpretare este traditional realist, si critic, nu cauta sa incarce litera Scripturii cu
conceptii extra Biserica sau personale, prin aplicarea metodei alegorice
prezinta in activ si opera sa literara traditionalizate izbitoare si un profund simt al
Duhului Bisericii
a ajuns mai tarziu, dupa itinerar indelung, spiritual, avansand de la constiinta
greceasca depasind gnosticismul si ereziile, ca sa ajunga la Biserica
si daca nu e gnostic si eretic, a studiat sigur personalitati spirituale contemporane
lucru usor de realizat in Alexandria
ecou al itinerariului sau si a preocuparilor cu Filozofia lucrare Despre Natura la
putin timp dupa crestinare si expune metoda mai veche a Apologetilor, care
autorul adresandu-se paganilor, combate unele conceptii filozofice cu ajutorul
concluzionarilor filozofice
trece la exercitarea functiei pastorale si la cea propusa, teologica, fara a reveni la
problema filozofica

Intr-un fragment din opera sa, spune ca paganilor le raspunde cu argumentari din
parerile si cugetarile comune in timp ce pentru cei ce cugeta la fel ca noi, am incercat
sa ne sprijinim pe cuvintele dumnezeiesti.
In tabelele sale epistolare, destul de des foloseste termeni cu continut filozofic, dar fara a
transforma teologia sa intr-o discutie filozofica
Caracterul fragmentar al lucrarilor pastrate si semnate nu ne permite sa urmarim teologia
sa

Ca prima caracteristica straduinta in linistea si pacea Bisericii

Intinsa sa corespondenta este un rezultat nu numai al problemelor teologice fara raspuns, ci
si un rezultat al responsabilitatii, ca pastor, pentru linistea si buna intelegere intre Biserici
- se constata grija si straduinta sa pentru linistea bisericii care o considera un bun
dumnezeiesc
Contributii importante

1. Celebrele Epistole Festale - inaugurate ca gen literar patristic de Sf. Dionisie,

facand cunoscute ciclurile pascale, sunt intelese ca mijloc de co-existenta pasnica de
intelegere si asigurare a armoniei, a solutionarii pasnice a diferentelor, a comuniunii
intre Bisericile locale
2. Interventia sa teologica si definitivarea problemelor botezarii ereticilor
- straduintele sale au avut ca motivatie marea criza pe care rebotezarea ereticilor a creat
problemele intre Cartagina, Alexandria si Roma si Asia Mica
- Sf. Ciprian a contribuit hotarator in disputa intre Roma si Cartagina, cu specificatia ca
a subliniat ca botezul ereticilor nu e valabil, nu facea distinctie intre eretici si
schismatici, adica cei botezati valid de catre Biserica si apoi cazusera si intre cei ce nu
avusesera de-a face cu Biserica
- Sf. Dionisie cel Mare solutioneaza definitiv problema din fragmente reiese clar ca
Sf. Dionisie considera valid botezul celor care se reintorc in Biserica, care primisera
mai inainte botezul valid
- Regula Bisericii si traditie, fiind ratificata ca regula canon la Sinodul I Ecumenic
ereticii sunt rebotezati, iar schismaticii sunt primiti prin punerea mainilor
Alta problema teologica legata de problema hiliasme Imparatia lui Hristos de 1000 de ani
pe Pamant
- primii barbati bisericesti care au combatut in scris conceptiile hiliaste care circulau
larg in Biserica
- traditiile sociale ale vremii respective
- primele societati cu simtirea vie si asteptarea directa a Mantuitorului
Sf. Dionisie combate invatatura gresita a hiliasmului
Alta problema teologia persoanei si ale legaturii fiintale a Fiului cu Tatal
- se ivise din sec. II si devene acuta prin ivnatatura lui Sabelie care considera
persoana Sf. Treimi simple forme ale activitatii dintotdeauna a unicului Dumnezeu
- teologi mai vechi, Tertulian si Origen au accentuat particularitatea celor 3 persoane,
insa, au spus putine, confuze
Sf. Dionisie observa ca sabelianismul castiga teren, de aceea scrie tratate epitolare, in care
foloseste expresii f. accentuate, periculoase, cand a vrut sa sublinieze particularitatea
existentei Sf. Treimi
- i-au deranjat pe monarhianisti, care, la Roma l-au acuzat pe baza unor expresii
Papa Dionisie al Romei (260-267) si el filo-monarhinist, a provocat convocarea unui Sinod
local, 262, si a scris Sf. Dionisis al Alexandriei, solicitandu-i sa-l informeze in legatura cu
parerea sa asupra acestei teme, fara insa sa-l acuze personal reactie imediata, importnat
tratat teologic Combatere si Aparare nu se mai pastreaza integral, dar in fragmentele
pastrate constatam ca Sf. Dionisie recunoaste ca a folosit pentru Fiul cuvintele nefericite
creatura in timp si nascut insa protesteaza cu putere asupra faptului ca au fost trecuti cu
vederea alti termeni, prin care sustinerea vesniciei si deo-fiintimea Fiului cu Tatal
Evita sa foloseasca direct acest termen, deoarece, asa cum spune, nu exista in Scriptura
Sf. Dionisie cel Mare este
- primul teolog care are constiinta profunda a acestui termen
- primul teolog care cauta sa sustina realitatea termenului
Teologia distinctia celor 3 persoane, si la vesnicie, eternitate, logos
- realizarea unui pas important in procesul teologic- este aratata si exp relatia fiintala a
persoanelor Sf. Treimi, fara a fi atacata importanta absoluta a persoanei Tatalui

Expresiile Sf. Dionisie subliniaza corect relatia naturala sau de fiinta Fiul fata de Tatal
este nascut, este stralucire a Luminii, este raurire a izvorului, Lumina a Soarelui, este Viata
din Viata
- se constata intaietatea absoluta pe care o are pentru Sf. Dionisie persoana Tatalui,
Fiul si Sf. Duh, premiza sa teologica o constituie persoana si nu fiinta Tatalui
Lucrarea se constituie un raspuns la teologia personala a lui Sabelie, accentuand desavarsirea,
vesnicia si relatia naturala a persoanei Tatalui si Fiului depasirea Sabelianismului
Teologia def. Deo-fiintimea Niceene greu de ajuns, va trebui sa fie depasita conceptia
inferioritatii Fiului fata de Tata, conceptie raspandita si care nu-si gaseste solutionare la
Parintii de sec. IV
Alt aspect legat de paralelismul dintre traditia Bisericii si cercetarea critica primul mare
Parinte si invatator care practic propune si rezolva aceasta problema, in contextul in care
autenticitatea si scrierea Apocalipsei sunt reale
- si-a asumat studiul teologic, stiintific, ideologic al acestei carti. Concluzia sa
Lucrarea Apocalipsei este inspirata de Dumnezeu, dar autorul ei, Ioan, nu este identic
cu Apostolul Ioan
Increderea in traducerea Bisericii nu exclude studiul critic, increderea priveste adevarul
insusi, asadar tot ceea ce a fost incredintat omului pentru om
Critica priveste tot ceea ce a fost creat in spatial Bisericii de om, care nu este fara greseala,
fara pacat, desi participa la Sf. Duh
Problema teologica legata de Adevar si limbajul prin care este exprimat acesta
Sf. Dionisie
spune ca adevarul e imuabil, nu poate fi schimbat iar limbajul poate fi divers, criteriul
fiind autorul si lectorul
afirma ca limba greaca curata a Evangheliei si limba idiomatica/barbara a Apocalipsei
sustin folosirea oricarui idiom lingvistic in exprimarea adevarului
Informatii Eusebiu de Cezareea, Sf. Atanasie cel Mare, Sf. Vasile cel Mare
Sf. Dionisie provenea dintr-o familie instarita din Alexandria, se converteste si devine ucenic
al lui Origen
- 231 232 ajunge conducator al Scolii din Alexandria, prezbita, a fost casatorit
- a dedicat lucrarea sa Despre Natura fiului sau Timotei, si Despre Gherman copiilor sai
trupesti
- primul Parinte si invatator despre care stim ca a fost casatorit si are copii
- 231 232 redacteaza Despre Natura in care combate teoria athonista a lui Democrit si
Epicur, in numele Proniei dumnezeiesti, cu argumente din viata si lumea si corpului omenesc
- cu privire la Homer, Hesiod, Platon, Sf. Dionisie are o finete, neezitand sa-i apropie pe cei
mai invatati Platon, Pitagora, Heraclit
- 247-248 Sf. Dionisie devine episcop al Alexandriei si conducator al Scolii Catehetice
- Oct. 249 incepe persecutia lui Deciu se refugiaza in provincie ;
- 251 se reintoarce in Alexandria si contribuie la constituirea schismei Novatiene, creata de
cei cazuti lapsii a recunoasterii Botezului ereticilor si a conceptiilor hiliaste
- incepe o ampla corespondenta cu marile centre bisericesti ale vremii
- 259 redacteaza Scrisoarea catre Gherman si in scrisoare festala catre Demetrius si
Dijdin arata ca in timpul persecutiei a fugit din oras

- Scrisoarea catre Novatian este mai bine sa induri martiriul pentru a impiedica o schisma,
decat sa-l induri, in urma refuzului da a face sacrificii zeilor si il indeamna sa se alature
Bisericii
- 257 Sf. Dionisie este exilat la Kephro mentine contactul cu comunitatile sale de
credinciosi, scrisori, mai ales scrisori festale (sarbatoresti) informatii asupra Pastilor, etc.
- 260 trebuia sa participe la un Sinod in Antiohia, pentru invataturile si conceptiile lui Pavel,
dar nu participa din cauza varstei inaintate si a unei oarecare boli
- 264-265 activitate didactica, pastorala, liberala, ca parinte si invatator
- este cinstit ca martir

PROTOCOL - IANUARIE 16, 2006

Parinte Bisericesc si Invatator rezolva o problema importanta caracter divers
- Aspect intreit
o viata de sfiintenie
o caracterizat intotdeauna de o formatie culturala scolit tehnici cunoscute
o reprezentant al Bisericii ierarh al Bisericii
Sf. Maxim a fost doar monah si martir, ceilalti sfinti au avut si functii
- viata si opera sa sunt receptate de Biserica la modul propriu prin ceilalti Parinti

Parintele Bisericesc
- iluminarea vine de la Sfantul Duh
- prezinta ortodoxia invataturii de credinta este intemeiata pe Sf. Scriptura si invataturile
Parintilor precedenti
- teologia lor produce o largire, aprofundare, vine cu ceva nou este o problema
aprofundata ce necesita o rezolvare a acesteia
- invatatura lor devine traditia Bisericii o evolutie, un progres patristic
Sf. Dionisie cel Mare
- scriitor abundent a scris epistole si tratate epistolare
- fara talent literar, dar are putere ermineutica
- simplu, limpede, ingrijit
- nu ingrijeste scrisul, dar cunoaste regulile artei retorice
- cunoaste poetii si filozofii greci, despre care scrie in lucrarea sa Despre Natura
- s-a pierdut mult din opera sa, insa fragmente si epistole constituie, dincolo de interesul
teologic, un unic izvor de cunoastere a Bisericii si a persecutiilor lui Deciu si Valerian
- Epistola catre Novatian scrisa in 291 afirma intoarcerea in Biserica
- Corespondenta cu Dionisie al Romei s-au pastrat fragmente, il informeaza despre
pozitia sa fata de Novatian
- 252 persecutia lui Deciu din Alexandria despre martiriul crestinilor
- scrisoarea catre Donetie si Didun, intre 251-252
- problema pocaintei Epistola catre Conan
- 252-253 Epistola catre Corneliu Romanul
- comentariu la inceputul Ecleziastului primele 4 capitole
- problema Apocalipsei Despre fagaduinta
- problema Postului Pastelui Epistola catre Episcop Vasilide
- Epistola catre Filimon studii, intrarea in Biserica si botezul sau
- 259 Epistola catre Gherman Episcopul, justifica atitudinea de retragere in timpul
persecutiei
- Epistola catre Eufranor si Amoniu
- Epistola catre Fratii din Alexandria vorbeste despre ciuma si consecintele ei
- 262-263 lucrarea Combatere si Aparare raspunde la acuzatii interpretari gresite
folosite de Sf. Dionisie pastrate fragmente
- Epistole festale
- Scrisoare pascala Epistola catre Ermamona, Scrisoare catre Ieracas, Episcopul
Egiptului
- Fragmente din Epistole Despre casatorie
- Despre pocainta
- pierdute Epistola Despre ispite, Epistola Catre Origen Despre martiriu
PROTOCOL IANUARIE 18, 2006
SFANTUL GRIGORIE TAUMATURGUL al Neo-Cezareei Pontului
213-275 / 17 Nov.
-

opera si lucrari posterioare

pastor, predicator si scriitor talentat
a convertit multi pagani mare misionar al Pontului, cetatea Neo Cezareei si in jur
cel mai mare misionar al Bisericii sec. III

Sf. Vasile cel Mare spune de la Bunica sa Macrina cateherizata de Sf. Grigorie Taumaturgul
la venirea lui, a gasit 17 crestini in Neo Cezareea si la moartea sa a lasat doar 17 pagani
-

puterea facerii de minuni, schimba apele, vindeca, considerat Al II-lea Moise

parintii capadocieni l-au considerat Parintele lor duhovnicesc, ii datoreaza atentia si
respectul acordate culturii antice retorice
cel mai de seama urmas a lui Origen, informatiile sale ne ajuta la intelegerea sa, a
metodei si predarii lui Origen la scoala din Palestina
exp invataturi teologice fara greselile si erorile lui Origen
pastreaza traditia unei utilizari largi si este primul scriitor Bisericesc care traduce un
text biblic in greaca vremii lui
cel dintai autor bisericesc de origine greaca ce stie latina
a avut un simt pedagogic deosebit in fixarea epitimiilor in functie de gravitatea
pacatelor
inaugureaza genul literar patristic prin egomiile (lucrare de lauda, elogiu adus unei
personalitati), epitafurile vietilor si operelor parintilor
character apologetic
def. dogma intruparii dar nu fara Sf. Scriptura si teologia culturii antice
lucrarea Cuvant de multumire adresat lui Origen
Fericitul Ieronim
este pomenit de Sf. Vasile cel Mare, Rufin, Sozomen, lexiconul Suitas
4 biografii pastrate nu se bucura de credibilitate
una de Sf. Grigorie de Nyssa, Rufin in siriaca si in armeana

SF. GRIGORIE TAUMATURGUL

- 213 nascut in Neo Cezareea Pontului, Nixkad Turcia
- il chema Teodor tata pagan, mama crestina 2 frati mai mici (un frate Atenodor si o
sora)
- 227 tatal sau moare, mama crestina ii creste si la 14 ani, este botezat primeste
numele de Grigorie privighetorul primul crestin cu acest nume, mama sa ii da
educatie crestina, studiaza retorica, latina, dreptul
- 233-238 uceniceste pe langa Origen, la scoala infiintata de acesta in Cezareea
Palestinei
- vrea sa mearga la scoli renumite de drept, pentru a se perfectiona in stiinte ocazia de
a merge la Beirut cu sora sa (sotul ei e jurist consult roman, detasat la Cezareea
Palestinei- consilier al guvernatorului Palestinei) escorta militara merge la scoala
lui Origen il audiaza si impresionati de eruditia si viata sa, raman aici sa urmeze
cursurile de filozofie si teologie ale scolii
- la 30 de ani, vine acasa este hirotonisit episcop
- 250-251 persecutia lui Deciu Sf. Grigorie Taumaturgul indeamna pe crestini sa se
retraga in munti, alaturi de cativa credinciosi, cu sarbatori anuale ale martirilor care au
suferit moarte martirica
- 254 in Pont invazie a gotilor si borazilor, cu care s-au confruntat
- 264-265 participa cu fratele sau la un Sinod in Antiohia de condamnare a lui Pavel
de Samosada
- Sf. Grigorie a murit in timpul lui Aurelian 275/270
- PSB vol. 10 opera sa este coplesita de activitati misionare si importante pentru
elementele de istorie, credinta si cultura pentru Pont si Capadocia
- Cunostinte de retorica apologetica

Text redactat dar nu furmos, nu se citeste cu placere are propozitii lungi, si

comentarii nemotivate

Prima lucrare Cuvant de multumire adresat lui Origen- scris in 238, conform regulilor de
retorica, imprumuta din Sf. Scriptura teme, idei, imagini si expresii, scrie 19 capitole, limita
elevata a Bibliei grecesti
- inaugureaza genul literar, numele lui Origen nu e pronuntat, ci doar redat prin
termeni simpli sau mici parafrazari
A doua lucrare simbol de credinta expunere 245 prezinta dogma Sf. Treimi, fara referire
la intrupare
- Are 3 parti pastrata in biografia Sf. Grigorie de Nyssa si o traducere a lui Rufin
- i-a fost descoperita de Maica Domnului si de Sf. Evanghelist Ioan
- prezinta invatatura intr-o maniera scurta, simpla, concisa, pentru a lamuri pe pagani care
nu accepta Sf. Treime ca Dumnezeu
Alta lucrare Epistola canonica a Bisericii Ortodoxe- epistola canonica cu 11 paragrafe,
adresata unui episcop, al II lea
prevederi despre tratamentul penitential aplicat crestinilor
- invazia mii de crestini au mancat din mancarea paganilor, cauze comune cu ei, aratand
drumul si savarsind mari ticalosii
Alta lucrare Parafraza la Ecleziastul lui Solomon traducere
- termenii ebraici sunt scosi
- prima traducere parafrazata realizata mai mare decat Septuaginta traducere in
greaca clasica
Alta lucrare Catre Teopomp (cel trimis de Dumnezeu) despre patimirea si nepatimirea lui
Dumnezeu
- Sf. Grigorie sustine nepatimirea dupa fire si vointa lui Dumnezeu, ci a patimirii lui Hristos
- Dumnezeu este mai presus asa am stapanul intrat in temnita sa pedepseasca pentru crima
tot asa intrarea lui la moarte inseamna patrunderea patimilor
- motivata ca filozofii greci si gnostici nu intelegeau moartea lui Iisus Hristos
- caracter apologetic, filozofic, influenta Origenista
Alta lucrare Catre Tatian Despre suflet
- text mai tarziu, cap. 5,6,7 sunt socotite ale sale
- scurta, scrisa in 242
Alta lucrare Dialog cu Elian s-a pierdut, ca si multe alte scrisori mentionate de Ieronim
Scrieri de autenticitate indoielnica
Catre Filabriu, Depsre unitatea de fiinta, si alte predici
Invatatura de credinta ortodoxa Sf. Grigorie fiind un aparator al Sf. Treimi, afirma
eternitatea, egalitatea, unitatea persoanei Sf. Treimi, lipsind din teologia sa doar termenul
de-o fiinta si intrupare
Vorbeste de unitatea Sf. Treimi si atributele Sf. Duh
Dumnezeu = cel unic dupa fiinta si trait Sf. Persoane

= isi are principiul in sine si nu depinde de nici o alta cauza este in acelasi timp in
principiu a tot ceea ce exista este cauza si stapanul, imparatul si ocrotitorul si izvorul a tot
binele ; El poarta grija de toate lucrurile, ale mari si mici
Sf. Grigorie nu se multumeste cu generalitati, ci cu dovezi precise prin care Pronia
Dumnezeiasca a actionat chiar in viata sa
Izvorul Dumnezeirii este Dumnezeu Tatal, el tine pe toate cate exista, este principiul
existentei si al Fiului si al Sfantului Duh
In discurs, vorbeste mult despre Fiul caruia ii atribuie mai multe nume, in raport cu Tatal si
cu activitatea pe care o desfasoara in lume
- Raportul cu Tatal, Fiul e intelepciunea si puterea Tatalui, este cel unul nascut, inger de
mare sfat, cuvant dumnezeiesc si Sfant , iar in raport cu lumea, e creator, conducator si
ocrotitor, este doctor si mantuitor al lumii cand vorbeste de unitatea dintre Tata si Fiu este
naturala, folosind o expresie origenista Tatal se imbraca cu Fiul , Duhul Sfant este
mentionat in legatura cu Sf. Scriptura, dar rolul Sfantului Duh este confundat cu al Fiului
- Duhul a inspirat pe Profeti, si tot El a dat putere cititorilor sa inteleaga
- fara iluminarea Sfantului Duh este imposibila intelegerea Scripturii
- vorbeste pe larg despre ingeri, mai ales despre ingerul pazitor
- viata i-a fost incredintata unui inger, ca nu intamplarea oarba i-a calauzit pasii, ci ingerul
pazitor
- sufletele, prin practicarea virtutii, trec in paza Ingerilor si a lui Dumnezeu
- curatirea mintii se face prin virtuti, si prin asceza
Virtutea face pe om asemanator lui Dumnezeu, pentru ca virtutea e comuna lor, cu
deosebirea ca, pentru om e ceva accidental, capabil de crestere si imputinare, pentru
Dumnezeu virtutea e ceva ce tine de insasi natura Lui, prin virtute se ajunge la echilibru
sufletesc si liniste, omul nemaifiind tulburat de nimic, devenind ne-patimitor,
Virtuti = trezvia mintii, intelepciunea, dreptatea, barbatia, rabdarea si dreapta credinta

PATROLOGIE SEMINAR - IANUARIE 11, 2006

- Romanesti
1. Manualul de seminar - I.G. Coman, Patrologie, aparut in 1956 pentru
prima data, la Editura Institutului Biblic, retiparit in 1999 la Manastirea
Dervent
2. Manual pentru Institutul Teologic, Parintele I.G. Coman, Patrologie,
3 vol., 1984 - 1985-1988/ aceeasi editura;
- al 4-lea volum - Parintele Stefan Alexe lucreaza la finalizarea lui
- informatii mai vechi
3.Manual pentru Seminariile teologice - Parintele Voicu la Sibiu
- Ioan Bajen - 2 volume pentru Facultati de Teologie
- la Oradea, pentru scolile Romano-Catolice
* prima lucrare in limba romana - Ghenadie Enaceanu "Patristica asau

studiul istoriei asupra Parintilor Bisericesti", Bucuresti, 1878 (dupa modleul

rusesc)
* o lucrare in 3 volume, Cicerone Iordachescu, "Istoria Vechii Literaturi
Crestine", 1 - 1934, 2-1935, 3-1940
*Dictionar - Prof. Remus Rus - Istoria Religiilor "Dictionar Enciclopedic de Literatura
crestina din I mileniu", Editura Lidia, Bucuresti, 2003
* informatii istorice si filozofice - cea in 2(3) volume, traducere in italiana, Claudio
Moreschini, Enrico Morelli, "Istoria Literaturii Crestine Vechi Grecesti si Latine"<
aparuta la Poilirom, 2001-2004, 2004
- studii publicate in revistele de specialitate, nu toate noi
- inf culese din prefetele volumelor aparute in PSB, filocalie - expuneri teologice
- expunere clasica a materialelircontinut - viata, opera, invatatura de credinta
- manuale dupa modelul apusean de patrologie

MANUALE STRAINE DE REFERINTA

1. Hubertus R. Drobner, Lehrbuch der Patrologie, Ed. Herder, Freibuch, Bassel,
Viena, 1994
- din alte limbi si scrisa de un catholic cel mai raspandit configuratia
asemanatoare cu cel din 56 = ca un compendiu
- partea pozitiva are bibliografie noua, critica, moderna, metoda de cercetare
moderna, abrevieri
2. J. Quasten cea mai mare reputatie
- Patrologia lui Quasten in engleza, Patrology , Utrecht, prima editie in 3 volume,
1951-1963
- editia a doua anastatica retiparita 1998 publicata in 4 volume, ultimul volum in
manuscris
- ucenicul sau direct, Angelo di Berardino, are grija de el, al carui continut e realizat
de mai multi profesori, Augustiniano din Roma
- e parte a Patrologiei de mai tarziu
- specific la fiecare autor prezinta si texte din opere - exemplifica
Alte manuale importante
3.Otto Bardenhewer, Geschichter der altkirchenlichen Liberatur, 5 volume, prima
editie 1913-1932, retiparite toate in 1962, Freiburg, in Bresgan

4. Jean Tixeront, Precis de Patrologie, Paris, 1923, (Compendiu de Patrologie)

foarte raspandita, expusa, artistica
5. R.M. Girant, ed. J. Goodspeed, 1923, A History of Early Christian Literature ,
1966 Chicago
6. M. Simonetti, La Leteratura Cristiana Antica Greca e Latina, Milano, 1969
7. Instituto Patristicum din Roma 5 volume recente, Patrologia
- caracteristici imensa, trimitere la toate lucrarile de specialitate din ultimii 15 ani,
dupa 90, bibliografie bogata, pune accentual pe ultima cercetare
Alte domenii
8. H.G. Beck, 1959, 1972, Kirche und Teologische Literatur in Byzantinische
Reich
9. Suzanne Hausammann, Alte Kirche, 5 volume, 2001-2005, trateaza Parintii in
teologie si istoric
10. Panaiotis Hristu, Parintele Scolii de Patrologie din Grecia, Patrologia Greaca,
sinteza a celorlalte exhaustiv, 5 volume imense, prima editie, 1976, editia a treia
1999
- primul volum reprezinta introducerea in Patrologie, dupa perioadele Istoriei
Bizantine pana la cadere
11. Stilianos Papadopulos, Patrologia, 2 volume, a venit si in Romania de mai
multe ori
- prima editie in 1977, primul volum
- editia a patra in 2000, Atena
-

diferenta mare intre vol. 1 si 2, mai avansat stiintific, cu bibliografie ampla, pe

fiecare autor
interesul sau o reprezinta progresul teologic special pentru fiecare Parinte in
parte
importanta volumul II istoria bisericeasca Sinoadele Ecumenice si
Patristica, istoria marturisirilor de credinta, terminologie antica si moderna
lexic patristic nu a scris inainte de a-l citi integral
sec. IV Epifanie al Ciprului, 402

Despre Rugciune

Unindu-se moral n rugciunea adevrat cu Dumnezeu, omul nu se unete cu El

doar pe sine nsui, ci i unete cu El i pe ceilali ; el devine un inel de legtur ntre
Dumnezeu i creaie, ntre lumea divin i cea natural. Predndu-se liber lui
Dumnezeu, voin omeneasc nu este mistuit de El, ci este asociat ei i devine o
for nou, divino-uman, n stare s fac lucrarea lui Dumnezeu n lumea
oamenilor. Prin aceasta, rugciunea adevrat, ca o legtur moral-haric cu
Dumnezeu, se deosebete de toate celelalte relaii umane cu Divinitatea. (Vladimir
Soloviov)
Nu este de ajuns s posedm arta rugciunii ; trebuie s devenim rugciune,
rugciune ntrupat. Nu este de ajuns consacrarea unui timp pentru rugciune, cci
fiecare act, fiecare gest, chiar i un surs, trebuie s devin un imn de adorare, o
ofrand, o rugciune. Trebuie s oferim nu ceea ce avem , ci ceea ce suntem. (Paul
Evdokimov)
Dac civa oameni se roag, dac intr n starea de rugciune i n mod aparent
nefolositoare, ei transform universul prin simpla lor prezen, prin nsi existena
lor. (Olivier Clement)
Folosul rugciunii st n mplinirea scopului ei, adic iertarea pcatelor i mntuirea
sufletului, indiferent dac o facem cu gura, prin cuvnt, cu mintea sau cu inima. (pr.
Paisie Olaru)
Din adncuri strigat-am ctre Tine, Doamne ! (Biblia)
Trebuie s cerem de la Dumnezeu ceea ce este de folos sufletului, nu ceea ce ne
este de folos nou. (Dicton patristic)
Rugciunea este singura ce ne poate nala la cunoterea lui Dumnezeu. (Sf. Maxim
Marturisitorul)
Rugciunea constituie o nlare a intelectului ctre Dumnezeu ; ea este o
conversaie a intelectului cu Domnul. (Evagrie din Pont)
Rugciunea este nceputul cunotinei nemateriale i simple. (Evagrie din Pont)
Rugciunea este alungarea ntristrii i a descurajrii, (...) rodul bucuriei i al
mulumirii. (Evagrie din Pont)
Rugndu-te, s nu dai vreun chip lui Dumnezeu, n tine, nici s nu ngdui minii tale
s se modeleze dup vreo form, ci apropie-te n chip material ce Cel nematerial i
vei nelege. (Evagrie din Pont)
Dac, rugndu-te, ai ajuns la o bucurie mai presus de orice veselie, ai ajuns la
adevrata rugciune. (Sf. Nil Sinaitul)

nainte de a-i ridica minile ctre cer, trebuie s-i ridici sufletul i, nainte de a-i
ridica ochii, ridic-i gndul la Dumnezeu. (Origen)
Sufletul omului este un altar. (Origen)
Nu se poate ca Dumnezeu s nu asculte rugile omului, dac omul ascult poruncile
Domnului. (Avva Isaia)
Rugciunea ta rmne neauzit, cnd o acoper strigtul celui npstuit de tine. (Sf.
Ioan Gur de Aur)
Ceea ce este respiraia pentru viaa trupeasc, aceea este i rugciunea pentru viaa
sufleteasc. (Isichie Sinaitul)
Rugciunea este bucurie sfnt, ce atrage spre sine mintea (...) revrsnd bucuria
duhovnicesc i n trup. (Sf. Grigorie Sinaitul)
Cnd tu vorbeti n ascuns cu tine nsui, cuvintele tale sunt cercetate n cer. De
aceea i rspunsurile i vin de acolo. (Sf. Vasile Cel Mare)
Rugciunea nu este urmarea meritelor noastre, ci a ndurrii lui Dumnezeu. (Toma
d'Aquino)
Dac te vei ruga pentru toi, toi se vor ruga pentru tine. (Fer. Augustin)
Inima cea mai milostiv este aceea care arde pentru toat fptura, pentru oameni,
pentru psri, pentru demoni i pentru toat zidirea. (Sf. Isaac Sirul)
Nici fecioare, nici femei mritate, nici monah, nici mirean, ci o hotrre dreapt caut
Dumnezeu. i, primind-o ca pe nsi fapta, trimite aceluia Duhul Sfnt pentru a lucra
mpreun cu el, pentru a ndrepta viaa tuturor celor ce vor s se mntuiasc. (Sf.
Macarie)
Este necesar s ne rugm cu evlavie, fiindc noi singuri, fr ajutorul lui Dumnezeu,
nu avem puterea s nvingem ispitele. (...) Rugciunea este lucrul cel mai simplu i,
n acelai timp, cel mai dificil. (Sf. Ioan de Kronstadt)
Ce s fac Dumnezeu cu mulumirile noastre, cnd cu faptele i artm doar
nemulumire ? (Sf. Ioan de Kronstadt)
Rugciunea este o stare de permanent recunotin. (Sf. Ioan de Kronstadt)
A-I mulumi lui Dumnezeu cnd vntul este prielnic pe mare nu este ceva deosebit ;
a-I mulumi ns cnd este furtun, atunci se arat adevrata recunotin. (Sf. Ioan
Gur de Aur)
S mulumim n toate i pentru toate ! (Sf. Ioan Gur de Aur)
Omul care-I mulumete lui Dumnezeu pentru relele ce trec peste el, nu simte acele
rele. (Sf. Ioan Gur de Aur)

Cel ce se silete s-I mulumeasc lui Dumnezeu pentru toate cele primite de la
aproapele su, acela se silete i s iubeasc. (Teofilact)
A descrie frumuseea omului nseamn a cnta cel mai frumos imn gloriei lui
Dumnezeu. n om este cuprins minunea : n gndire, atta inteligen ; n inim,
atta iubire ; n via, atta voin. (pr. Agatanghel Guu)
Cel care se roag este cu adevrat teolog. (Evagrie din Pont)
Slava lui Dumnezeu este omul. (Sf. Irineu)
Unde se termin rugciunea, ncepe pcatul. (Sf. Efrem Sirul)
Fratele Laureniu era mai mult unit cu Dumnezeu n cadrul activitilor sale obinuite,
dect n timpul serviciilor religioase. Este o mare iluzie - spunea el - s ne imaginm
c timpul dedicat rugciunii ar fi altfel dect restul zilei. (pr. Kallistos Ware)
Rugciunea este prezena lui Dumnezeu n toi i n toate. (Sf. Grigorie Sinaitul)
Rugciunea este, dup fiina ei, apropierea i unirea omului cu Dumnezeu ; iar dup
lucrare, rugciunea este puterea susintoare a lumii, mpcarea cu Dumnezeu (...) .
(Sf. Ioan Scrarul)
Linitea este nentrerupt nchinare lui Dumnezeu i statornicie n faa Lui. (Sf. Ioan
Scrarul)
Cerul este, adesea, mai aproape de noi atunci cnd ne aplecm, dect atunci cnd
ne ndreptm n sus. (Sf. Grigorie de Nazianz)
Numai Dumnezeu, cu nesfrirea Lui, poate ine sufletul absorbit n contemplarea
Lui, adic n linite, fr trecerea necesar de la un lucru mrginit la altul. (pr.
Dumitru Stniloae)
Rugciunea l elibereaz pe om, l degaj de natura exterioar i de sine nsui. n
acest fel, ea ine sufletul deschis ctre Dumnezeu ca Persoan. Cel ce nu se roag
rmne rob, nchis n mecanismul complex al naturii exterioare i al nclinaiilor
patimilor sale, care l domin pe om mai mult dect o face natura. Rugciunea
asigur libertatea (...). (pr. Dumitru Stniloae)
Nimic nu mi se pare mai atrgtor dect dialogul secret al sufletului cu el nsui i cu
Dumnezeu. (Sf. Grigorie de Nazianz)
Aceasta este rugciunea adevrat : a tcea i a asculta vocea fr cuvinte a lui
Dumnezeu din adncul inimii, a nceta s lucrezi de unul singur, a ptrunde n
lucrarea lui Dumnezeu. (pr. Kallistos Ware)
Doamne, f din mine o unealt a Pcii Tale ! (Francisc din Assisi)
Ceea ce facem cu scopul de a mntui lumea este o rugciune. A face mereu bine

nseamn a te ruga necontenit. (Catherine de Sienne)

Lucrul cel mai important n rugciune este de a sta n faa lui Dumnezeu cu mintea
cobort n inim. (Sf. Teofan Zvortul)
Tu erai nluntrul meu, dar vai, eu nsumi eram nafara mea. (Fer. Augustin)
Rugciunea este unitatea de msur a dragostei. (Fer. Augustin)
Rugciunea este o iarb de vindecare i de folos, dar, dac nu tim unde se cade so punem, nu vindec boala noastr. (Sf. Ioan Gur de Aur)
Rugciunea este lucrarea credinei, artarea celor ndjduite, iubirea realizat,
micarea ngereasc, puterea celor fr trupuri, descoperirea inimii, ndejdea
mntuirii, semnul sfinirii, devenirea sfineniei, cunoaterea lui Dumnezeu, unirea
Duhului Sfnt, bucuria lui Iisus, veselia sufletului, mila lui Dumnezeu, semnul
mpcrii, pecetea lui Hristos, steaua de diminea a inimilor, descoperirea lui
Dumnezeu, izvorul tcerii, pecetea lcaului ngeresc. (Sf. Grigorie Sinaitul)
Rugciunea este unitatea de msur a dragostei. (Fer. Augustin)
Cnd v rugai, nu spunei multe, ca pgnii (...) tie Tatl vostru de ce avei nevoie
mai nainte ca s cerei voi. (Biblia)
Mntuirea i rugciunea nu stau n vorbe. (Biblia)
Rugai-v nencetat ! (Biblia)