Plan

1. Obligatiile afectate de modalitati 1.1. Termenul si Definitie 1.2.Clasificare 1.3. Efectele termenului 1.4. Termenul de gratie 1.5. Renuntarea la termen 1.6. Decaderea din beneficiul termenului 2. Conditia 2.1. Definitie 2.2. Clasificare 2.3. Efectele conditiei 2.4. Conditia si sarcina 3. Obligatiile plurale 3.1.Pluralitatea de obiecte 3.2. Obligatia alternativa 3.3. Obligatia facultativa 4. Pluralitatea de subiecte 4.1. Obligatiile conjuncte (divizibile) 4.2. Obligatiile solidare 4.3. Obligatiile indivizibile Concluzie Trimitere 2 2 2 3 3 4 4 4 4 4 5 6 7 7 7 7 7 7 8 11 12 13

OBLIGAIILE COMPLEXE Caracterul complex al obligatiei poate sa rezulte din: 1. 2. 3. afectarea de modalitati: pluralitatea de obiecte; pluralitatea de subiecte.

n raport de aceste considerente exista : 1. 2. 3. obligatii afectate de termen sau conditie; obligatii alternative si facultative; obligatii divizibile, solidare si indivizibile.

1. Obligatiile afectate de modalitati 1.1. Termenul si Definitie Termenul este acel eveniment viitor si sigur ca realizare pna la care este amnata nceperea sau, dupa caz, stingerea exercitiului drepturilor subiective civile si a executarii obligatiilor corelative. 1.2.Clasificare n functie de efectul sau: 1.termen suspensiv, adica acel te 23123f518x rmen care amna exercitiul dreptului subiectiv si obligatiei corelative pna la mplinirea lui. De exemplu, termenul la care trebuie restituita suma mprumutata. 2.termen extinctiv, adica acel te 23123f518x rmen care amna stingerea exercitiului dreptului subiectiv si executarii obligatiei corelative, pna la mplinirea lui. De exemplu, data mortii credirentierului ntr-un contract de renta viagera. n functie de beneficiarul termenului: 1. 2. termen n favoarea debitorului, care reprezinta regula; termen n favoarea creditorului; de exemplu, n materia contractului de depozit, termenul este stipulat n favoarea deponentului; 3. termen n favoarea ambelor parti; cum sunt, de exemplu termenele stabilite ntr-un contract sinalagmatic. n functie de izvorul sau: 1.termen legal; cum sunt de exemplu termenele stabilite prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 8/2004, privind prelungirea duratei unor contracte de nchiriere; 2.termen judiciar, adica termenul acordat de instanta de judecata debitorului, conform art. 1583 Cod civil; numit si termen de gratie;
2

3.termen conventional, respectiv termenul stabilit prin conventia partilor. n functie de criteriul cunoasterii sau nu a datei mplinirii sale: 1.termen cert; termen a carui mplinire este cunoscuta din momentul nasterii raportului juridic obligational; 2.teremen incert; a carui mplinire este sigura dar nu se cunoaste momentul cnd se va produce acest lucru. 1.3. Efectele termenului n legatura cu efectele termenului prezinta interes distinctia dintre termenul suspensiv si termenul extinctiv. Termenul suspensiv nu afecteaza existenta obligatiei ci numai exigibilitatea acesteia, cu urmatoarele consecinte: daca debitorul executa obligatia sa nainte de termen, el face o plata valabila, echivalenta cu renuntarea la beneficiul termenului; nainte de mplinirea termenului, creditorul poate lua masuri conservatorii cu privire la patrimoniul debitorului sau; pna la scadenta (mplinirea termenului) nu curge termenul de prescriptie; pna la mplinirea termenului, creditorul nu poate opune debitorului compensatia; nainte de mplinirea termenului, creditorul nu poate intenta actiunea oblica sau actiunea pauliana; de la data mplinirii termenului suspensiv ncepe sa curga prescriptia dreptului la actiune.

Termenul extinctiv marcheaza stingerea dreptului subiectiv civil si a obligatiei corelative. Astfel la mplinirea termenului nceteaza efectele raportului juridic obligational. 1.4. Termenul de gratie Potrivit art. 1582 Cod civil " nefiind de fapt teremenul restitutiunii, judecatorul poate sa dea mprumutatului un termen potrivit mprejurarilor", iar art. 1583 Cod civil, prevede ca " daca nsa s-a stipulat numai ca mprumutatul sa plateasca cnd va putea sau cnd va avea mezii ( mijloace), judecatorul va prescrie un termen de plata dupa mprejurari." Un asemenea termen se numeste termen de gratie si este acordat de instanta de judecata atunci cnd obligatia scadenta nu a fost executata de debitor. Caracteristica acestui termen o constituie faptul ca se acorda de instanta de judecata numai n favoarea debitorului, fara a se cere si consimtamntul creditorului, cu exceptia cazului n care partile au stipulat un pact comisoriu de gradul IV. Termenul de gratie mpiedica executarea silita, dar nu mpiedica compensatia.

1.5. Renuntarea la termen Partea n folosul careia a fost prevazut poate renunta la beneficiul termenului, iar cnd termenul a fost prevazut n favoarea ambelor parti, ele pot renunta, prin acordul lor, la beneficiul acestuia. Daca se renunta la beneficiul termenului, obligatia nu va mai fi o obligatie afectata de modalitati ci va deveni o obligatie pura si simpla. 1.6. Decaderea din beneficiul termenului Potrivit art. 1025 Cod civil, decaderea din beneficiul termenului apare n urmatoarele cazuri: debitorul ajunge n starea de insolvabilitate, indiferent daca are sau nu o vina n producerea ei; debitorul micsoreaza garantiile pe care le-a adus creditorului, iar aceasta micsorare i este imputabila.

Decaderea din beneficiul termenului are natura juridica a unei sanctiuni care produce aceleasi efecte ca si renuntarea la termen. 2. Conditia 2.1. Definitie Ca modalitate a actului juridic, conditia este un eveniment viitor si sigur ca realizare, de care depinde existenta (nasterea sau desfiintarea) actului juridic civil. 2.2. Clasificare n functie de efectele pe care le produce: 1. conditie suspensiva - de a carei ndeplinire depinde nasterea raportului juridic obligational; de exemplu: " ti donez casa mea, daca voi fi transferat la Timisoara"; 2. conditie rezolutorie - a carei ndeplinire desfiinteaza retroactiv raportul juridic obligational; de exemplu: "ti vnd autoturismul, cu conditia ca, daca voi fi transferat la Timisoara, vnzarea se va desfiinta"; Dupa cauza de care depinde realizarea sau nerealizarea evenimentului: 1. conditie cazuala - cnd realizarea evenimentului depinde de hazard; potrivit art. 1005 Cod civil, cnd nu este nici n puterea creditorului, nici ntr-aceea a debitorului. De exemplu, art. 825 alin. 1 Cod civil, dispune ca donatorul poate stipula ntoarcerea bunurilor daruite att n cazul cnd donatarul ar muri naintea lui, ct si n cazul cnd donatarul si descendentii sai ar muri naintea sa. 2. conditie mixta - cnd realizarea evenimentului depinde de vointa uneia din parti, ct si de vointa unei alte persoane determinate (art. 1007 Cod civil); de exemplu: "ti vnd autoturismul meu, daca parintii mi vor darui un alt autoturism de ziua mea";

conditie potestativa - cnd realizarea evenimentului depinde de vointa unei din parti. Conditia potestativa este de mai multe feluri: 1. conditie pur potestativa - a carei realizare depinde exclusiv de vointa unei dintre parti; obligatia asumata sub conditie pur potestativa din partea celui care se obliga este nula (art. 1010 Cod civil) deoarece o asemenea conditie echivaleaza cu lipsa intentiei de a se obliga; de exemplu: " ti vnd casa proprietatea mea, daca vreau"; 2. conditie potestativa simpla - acea conditie a carei realizare depinde att de vointa uneia din parti, ct si de un fapt exterior sau vointa unei persoane nedeterminate; de exemplu: " ti vnd autoturismul daca ma voi muta la Timisoara"; Dupa cum conditia consta n ndeplinirea sau nendeplinirea evenimentului: 1. conditie pozitiva - acea conditie care afecteaza raprotul juridic obligational printr-un eveniment ce urmeaza se se ndeplineasca; de exemplu: "ti vnd autoturismul daca voi fi transferat la Timisoara"; 2. conditie negativa - acea conditie care afecteaza existenta raportului juridic obligational printr-un eveniment ce urmeaza sa nu se ndeplineasca; de exemplu: "ti vnd autoturismul daca nu voi fi transferat la Timisoara". 2.3. Efectele conditiei Potrivit sistemului Codului civil, efectele conditiei se produc, n principiu, n mod retroactiv, n sensul ca momentul de la care sau pna la care se produc nu este momentul ndeplinirii sau nendeplinirii conditiei, ci data la care a luat nastere raportul juridic obligational. Efectele conditiei suspensive Pendente conditione (intervalul de timp dintre momentul nasterii raportului juridic obligational si momentul realizarii conditiei), se considera ca obligatia nu exista, cu urmatoarele consecinte juridice: creditorul nu poate pretinde executarea obligatiei de catre debitor; daca debitorul executa prestatia, poate sa ceara restituirea ei n temeiul platii nedatorate; n acest interval de timp nu curge termenul de prescriptie extinctiva; nici una dintre partile raportului juridic obligational nu poate invoca compensatia. Eveniente conditione ( atunci cnd s-a realizat conditia) se considera ca obligatia si produce efectele retroactiv, cu urmatoarele consecinte juridice: plata efectuata pna la ndeplinirea conditiei, nu mai este considerata o plata nedatorata si nu va mai putea fi restituita; drepturile sub conditie transmise nainte de ndeplinirea acesteia sunt valabile De la caracterul retroactiv al efectelor conditiei ndeplinite exista si exceptii, respectiv: termenul de prescriptie extinctiva ncepe sa curga numai la data realizarii conditiei;
5

3.

riscurile produse nainte de realizarea conditiei sunt n sarcina nstrainatorului; dobnditorul va culege fructele numai din momentul ndeplinirii conditiei; actele de administrare facute de nstrainator nainte de realizarea conditiei ramn valabile. Efectele conditiei rezolutorii Pendente conditione Pna la ndeplinirea conditiei raportul juridic obligational este considerat pur si simplu, cu urmatoarele consecinte juridice: debitorul trebuie sa-si execute obligatia, iar creditorul poate sa ceara executarea obligatiei; dobnditorul sun conditie rezolutorie a unui bun individual determinat, suporta riscul pierii bunului n calitate de proprietar - res perit domino; dreptul dobndit sub conditie rezolutorie poate fi transmis prin acte ntre vii sau pentru cauza de moarte, tot sub conditie rezolutorie.

Eveniente conditione ntruct conditia se realizeaza, obligatia se desfiinteaza retroactiv, cu urmatoarele consecinte juridice: partile trebuie sa restituie prestatiile efectuate; drepturile constituite cu privire la un bun individual determinat se desfiinteaza retroactiv.

De la regula retroactivitatii efectelor conditiei rezolutorii exista urmatoarele exceptii: riscurile produse nainte de ndeplinirea conditiei sunt suportate de dobnditorul sub conditie rezolutorie; actele de administrare facute de dobnditorul sub conditie rezolutorie ramn valabile; fructele culese de dobnditorul bunului ramn n proprietatea acestuia. 2.4. Conditia si sarcina Sarcina este o obligatie de a da, a face sau a nu face ceva, impusa de dispunator gratificatului n contractele cu titlu gratuit. Sarcina nu afecteaza existenta raportului juridic obligational, ci stabileste o obligatie pentru una dintre parti, iar de caz de neexecutare creditorul va putea sa ceara executarea obligatiei. 3. Obligatiile plurale 3.1.Pluralitatea de obiecte Obligatia cu o pluralitate de obiecte se caracterizeaza prin faptul ca debitorul datoreaza mau multe prestatii.
6

n raport de intentia partilor, daca debitorul datoreaza cumulativ toate prestatiile la care s-a obligat, obligatia produce efecte ca si cum ar fi pura si simpla, cu un singur obiect si se va stinge prin executarea tuturor prestatiilor. 3.2. Obligatia alternativa Obligatia alternativa este acea obligatie al carei obiect consta n doua sau mau multe prestatii, dintre care, la alegerea uneia din parti, executarea unei singure prestatii duce la stingerea obligatiei. De exemplu, se datoreaza 100.000.000 lei sau un autoturism. Alegerea prestatiei ce urmeaza sa fie executata apartine debitorului, dar poate sa apartina si creditorului, nsa numai daca exista stipulatie expresa n acest sens (art. 1027 Cod civil). Obligatia se transforma ntr-o obligatie pura si simpla atunci cnd unul din obiectele obligatiei alternative devine imposibil de executat, indiferent din ce cauza. n cazul obligatiei de a da , dreptul de proprietate asupra unui lucru individual determinat se transmite n momentul alegerii, deoarece pna atunci nu se cunoaste care dintre obiecte va intra n patrimoniul creditorului. 3.3. Obligatia facultativa Obligatia este facultativa cnd debitorul se obliga la o singura prestatie, cu posibilitatea de a se libera prin executarea altei prestatii determinate. De exemplu, debitorul are obligatia de a da un autoturism, dar prin conventia partilor i se da dreptul sa se libereze si prin darea unei sume de bani. n cazul obligatiei facultative exista o singura prestatie ca obiect al obligatiei, dar exista o pluralitate de prestatii n privinta posibilitatii de a plati. Creditorul poate sa ceara numai executarea prestatiei principale, iar daca obiectul obligatiei piere din caz fortuit sau de forta majora, debitorul va fi liberat, iar obligatia se stinge. 4. Pluralitatea de subiecte 4.1. Obligatiile conjuncte (divizibile) Obligatia conjuncta sau divizibila este acel raport obligational cu pluralitate de subiecte ntre care creanta si datoria se divid de plin drept. Obligatia poate fi conjuncta din momentul nasterii sale sau ca efect al mortii creditorului sau debitorului, care lasa mai multi mostenitori ntre care obligatia se mparte. Existnd o pluralitate de subiecte, dreptul de creanta si datoria se divid n attea parti cti creditori sau debitori sunt n raportul obligational. Fiecare creditor poate pretinde numai partea sa de creanta, iar fiecare debitor este obligat sa execute numai partea sa de datorie.

Fiind mai multe raporturi obligationale, numarul acestora depinde de numarul creditorilor sau debitorilor, ceea ce produce urmatoarele efecte juridice: daca sunt mai multi debitori, fiecare este tinut si poate fi urmarit numai pentru plata partii sale din datorie; daca sunt mai multi creditori, fiecare poate urmari pe debitor numai pentru partea lui de creanta; insolvabilitatea unuia dintre debitori se va suporta de creditor, deoarece ceilalati codebitori nu raspund pentru partea celui devenit insolvabil; ntreruperea prescriptiei fata de un debitor, prin punerea sa n ntrziere, efectuata de unul dintre creditori nu profita si celorlalti creditori; punerea n ntrziere a debitorului si ntreruperea prescriptiei fata de unul din debitori nu produce efecte n raport cu ceilalti debitori; plata de catre un debitor a partii sale din datorie nu are efect liberator pentru ceilalti debitori; remiterea de datorie, darea n plata, cesiunea de creanta si novatia facute de catre unul din creditori cu privire la dreptul de creanta sunt inopozabile celorlalti creditori (art. 1064 alin. 2 si 3 Cod civil).

4.2. Obligatiile solidare Obligatia plurala solidara (solidaritatea) este acea obligatie cu subiecte multiple n cadrul careia fiecare creditor solidar poate cere debitorului ntreaga datorie sau fiecare dintre debitorii solidari poate fi obligat la executarea integrala a prestatiei datorate de toti creditorului. Obligatiile solidare sunt reglementate de art. 1034 - 1056 Cod civil si fac parte din categorii obligatiilor indivizibile. Solidaritatea poate fi de doua feluri: 1. solidaritate activa, atunci cnd exista doi sau mai multi creditori; 2. solidaritate pasiva, atunci cnd exista doi sau mai multi debitori. Solidaritatea activa Potrivit art. 1034 Cod civil " obligatia este solidara ntre mai multi creditori, cnd titlul creantei da anume drept fiecaruia din ei a cere plata n tot a creantei si cnd plata facuta unuia din creditori libereaza pe debitor." Din definitia prezentata rezulta ca n cazul solidaritatii active, existnd mai multi creditori, fiecare dintre ei este ndreptatit sa ceara debitorului comun plata ntregii datorii, iar prin plata efectuata numai unuia dintre creditori, debitorul comun este liberat de datorie fata de toti creditorii sai solidari. n sistemul Codului civil nu este reglementata solidaritatea activa, ceea ce nseamna ca solidaritatea activa si are izvorul n conventia partilor sau n testament. n raporturile dintre creditorii solidari si debitorul comun, obligatia solidara produce urmatoarele efecte

1.

fiecare creditor adre dreptul sa pretinda si sa primeasca plata integrala a creantei, iar plata facuta unuia din creditori libereaza pe debitor (art. 1034 Cod civil); 2. ct timp debitorul nu a fost chemat n judecata de un creditor solidar, debitorul poate plati oricaruia din creditorii solidari (art. 1035 alin. 1 Cod civil); 3. daca debitorul a fost chemat n judecata de un creditor solidar, debitorul nu poate face plata dect acestuia; 4. remiterea de datorie facuta de unul din creditorii solidari libereaza pe debitor numai pentru partea acestui creditor (art. 1035 Cod civil). n raporturile dintre creditorii solidari, efectele obligatiei solidare sunt guvernate de principiul nscris n art. 1038 Cod civil, potrivit caruia " creditorul solidar reprezinta pe ceilalti cocreditori, n toate actele care pot avea de efect conservarea creantei." Aceasta nseamna ca fiecare creditor solidar nu este titularul creantei n integralitatea ei, ci numai pentru partea care-i apartine, iar ncasarea creantei n totalitate este posibila n virtutea reprezentarii celorlalti creditori. Din aplicarea acestui principiu rezulta urmatoarele efecte: 1. oricare dintre creditorii solidari ai aceleiasi creante poate sa ceara plata integrala a datoriei si sa dea chitanta liberatorie debitorului (art. 1034 Cod civil); daca debitorul a fost pus n ntrziere de catre oricare dintre creditori, efectele punerii n ntrziere profita tuturor creditorilor solidari; ntreruperea prescriptiei facuta de unul dintre creditori profita tuturor (art. 1036 Cod civil); daunele moratorii cerute de un creditor profita si celorlalti creditori; un singur creditor nu poate face acte de dispozitie - novatie, remitere de datorie, dare n plata - cu privire la ntreaga creanta fara consimtamntul celorlalti creditori; hotarrea judecatoreasca obtinuta de un creditor profita si celorlalti creditori, n masura n care este favorabila creditorului urmaritor.

2. 3. 4. 5.

6.

Solidaritatea pasiva Potrivit art.1039 Cod civil, " obligatia este solidara din partea debitorilor cnd toti s-au obligat la acelasi lucru, astfel ca fiecare poate fi constrns pentru totalitate si ca plata facuta de unul dintre debitori libereaza si pe ceilalti catre creditor." Din definitia legala a solidaritatii pasive (ntre debitori) rezulta ca obligatia solidara pasiva este acea obligatie cu mai multi debitori care da dreptul creditorului sa ceara oricarui codebitor executarea integrala a prestatiei care formeaza obiectul obligatiei. Aceasta forma de obligatie plurala este reglementata n art. 1039 - 1056 Cod civil, iar izvorul sau este vointa partilor si legea. Reprezentnd o exceptie de la regula divizibilitatii creantei, obligatia solidara, n materie civila, nu se prezuma, ci trebuie sa fie stipulata expres, conform art. 1041 Cod civil.

Codul civil reglementeaza urmatoarele cazuri de solidaritate pasiva: 1. cei care au cauzat, n comun, prin fapta lor ilicita, un prejudiciu, raspund solidar fata de victima 2. mandantii, care au acelasi mandatar, sunt tinuti sa raspunda solidar pentru toate efectele mandatului 3. executorii testamentari ai aceleiasi succesiuni sunt solidar responsabili pentru bunurile mobile ncredintate 4. antreprenorul si arhitectul raspund solidar pentru darmarea constructiei din cauza unui viciu al acesteia sau al terenului pe care constructia este situata; cu aplicarea n mod corespunzator a dispozitiilor art. 3 si 11 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva. Solidaritatea pasiva produce doua categorii de efecte: raporturile dintre creditor si debitorii solidari; raporturile dintre codebitori.

n raporturile dintre creditor si debitorii solidari, efectul principal al solidaritatii pasive este obligatia fiecarui codebitor de a plati datoria n ntregime, ceea ce implica dreptul creditorului a de a urmari fiecare debitor pentru prestatia care formeaza obiectul obligatiei. Plata facuta de debitorul solidar libereaza pe toti debitorii fata de creditorul comun (art. 1039 Cod civil). n cadrul acestor raporturi, solidaritatea pasiva produce si urmatoarele efecte secundare: punerea n ntrziere a unui codebitor produce efecte fata de toti codebitorii solidari (art. 1044 Cod civil); pierirea lucrului care formeaza obiectul prestatiei, din culpa unuia dintre debitori angajeaza raspunderea tuturor codebitorilor (art. 1044 alin. 3 Cod civil); ntreruperea prescriptiei extinctive fata de unul dintre codebitori are efect fata de toti codebitorii solidari ( art. 1045 Cod civil); curgerea de dobnzi facuta de creditor mpotriva unuia dintre debitori are ca efect curgerea dobnzilor fata de toti codebitorii solidari ( art. 1046 Cod civil).

Potrivit art. 1047 alin. 1 Cod civil, codebitorul solidar mpotriva caruia creditorul a intentat actiune poate sa opuna acestuia exceptii comune, care profita tuturor debitorilor solidari, precum si exceptii personale, care i profita numai lui. Exceptiile comune sunt urmatoarele: 1. 2. cauzele de nulitate relativa si nulitate absoluta; modalitatile comune tuturor acordurilor de vointa ( de exemplu, toti debitorii s-au obligat sub conditie suspensiva si invoca nendeplinirea acesteia);
10

3.

cauzele de stingere a obligatiei.

Exceptiile personale, care pot fi invocate numai de un codebitor solidar si i profita numai celui care le-a invocat, sunt urmatoarele: 1. modalitatile (termen sau conditie) consimtite numai n raport cu un debitor solidar; 2. existenta unei cauze de nulitate relativa numai n raport cu un debitor solidar. n raporturile dintre codebitorii solidari, solidaritatea pasiva produce urmatoarele efecte: efectul principal consta n faptul ca ori de cte ori numai unul dintre debitori plateste ntreaga datorie, prestatia executata de mparte de plin drept si trebuie suportata de fiecare debitor debitorul care a platit se va ntoarce mpotriva celorlalti solicitnd restituirea partii lor de datorie; de regula, plata se mparte n mod egal ntre debitori. Solidaritatea pasiva nceteaza prin urmatoarele moduri: 1. decesul unuia dintre codebitorii solidari, caz n care datoria se divide ntre mostenitori proportional cu partea de mostenire primita; 2. renuntarea la solidaritate. 4.3. Obligatiile indivizibile Obligatia este indivizibila daca, datorita naturii obiectului sau conventiei partilor, nu poate fi mpartita ntre subiectele ei active sau pasive. Potrivit art. 1057 Cod civil " obligatia este nedivizibila atunci cnd obiectul ei, fara a fi denaturat, nu se poate face parti, nici materiale, nici intelectuale", iar conform art. 1058 Cod civil " obligatia este nedivizibila cnd obiectul este divizibil, dar partile contractante l-au privit sub un raport de nedivizibilitate". Obligatiile indivizibile sunt reglementate n art. 1057 - 1059 si art. 1062 - 1065 Cod civil. Indivizibilitatea activa se produce ca urmare a mortii creditorului unei creante cu un obiect indivizibil si are ca principal efect faptul ca fiecare dintre creditori poate cere debitorului executarea integrala a prestatiei. Plata facuta oricaruia dintre creditori este liberatorie pentru debitor. Indivizibilitatea pasiva are ca efect principal faptul ca fiecare dintre codebitori poate fi obligat sa execute n ntregime prestatia datorata. Daca debitorul solidar, sau mostenitorul acestuia, a platit n ntregime prestatia datorata, va avea la ndemna o actiune n regres mpotriva debitorilor solidari pentru partea fiecaruia dintre ei.

11

Concluzie
In concluzie putem spune ca obligatiile pot fi divizibile sau indivizibile. Obligatia este divizibila intre mai multi debitori atunci cand acestia sunt obligati fata de creditor la aceeasi prestatie, dar fiecare dintre ei nu poate fi constrans la executarea obligatiei decat separat si in limita partii sale din datorie, si este divizibila intre mai multi creditori atunci cand fiecare dintre acestia nu poate sa ceara de la debitorul comun decat executarea partii sale din creanta. Daca prin lege ori prin contract nu se dispune altfel, debitorii unei obligatii divizibile sunt tinuti fata de creditor in parti egale. Aceasta regula se aplica, in mod similar, si in privinta creditorilor. Prezumtia de divizibilitate. La rindul ei, obligatia indivizibila nu se divide intre debitori, intre creditori si nici intre mostenitorii acestora. Fiecare dintre debitori sau dintre mostenitorii acestora poate fi constrans separat la executarea intregii obligatii si, respectiv, fiecare dintre creditori sau dintre mostenitorii acestora poate cere executarea integrala. Obligatia divizibila prin natura ei care nu are decat un singur debitor si un singur creditor trebuie sa fie executata intre acestia ca si cum ar fi indivizibila, insa ea ramane divizibila intre mostenitorii fiecaruia dintre ei.

12

Trimitere
1.

Drept civil - Teoria generala a obligatiilor. Editie revazuta si completata

Autor(i): Ion P. Filipescu, Andrei I. Filipescu Editura: Universul Juridic
2.

Drept civil. Partea generala. Persoanele. In reglementarea noului Cod civil

Autor(i): Carmen-Tamara Ungureanu, Editura: Hamangiu

3. Teoria generala a obligatiilor Autor(i): Bodoasca Teodor, Ovidiu-Sorin Nour, Editura: Universul Juridic 4. http://www.efin.ro/noul_cod_civil_2390/capitolul_1_obligatiile_divizibile_si_obli gatiile_indivizibile.html

13