1

ACTIUNEA CIVILA
Noiune Aciunea civil este definit n literatura de specialitate ca fiind ansamblul mijloacelor procesuale prin care, n cadrul procesului civil, se urmrete protecia drepturilor subiective civile sau a situaiilor juridice ocrotite de lege. ! Este necesar a nu se confunda cererea de chemare n judecat cu aciunea civil, ntruct cererea de chemare n judecat reprezint doar una din formele de manifestare a aciunii civile, cea prin care se pune n micare aciunea civil, ns, aciunea civil exist anterior cererii, chiar i atunci cnd titularul dreptului subiectiv civil nu sesizeaz instana. Conditiile de exercitare ale actiunii civile entru a fi parte in proces se impun a fi indeplinite urmatoarele conditii, care sunt i condiii de exercitare ale aciunii civile! ".afirmarea unui drept sau a unei situatii juridice pentru a carei realizare poate fi folosita calea justitiei. #.existenta unui interes $.calitatea procesuala %.capacitatea procesuala 1. Afirmarea unui drept Ace at condiie pre upune existena unui drept subiectiv civil ce se cere a fi protejat sau a unui interes legitim care trebuie ocrotit. &reptul subiectiv civil afirmat, pentru a se bucura de protecie juridic, trebuie s ndeplineasc anumite condiii! a. ' s fie recunoscut i ocrotit de lege( b. ' s fie exercitat n limitele sale externe ) care pot fi de ordin material sau juridic* i n limitele sale interne )adic numai potrivit scopului economic i social pentru care a fost stabilit sau creat de lege*. c. ' s fie exercitat cu bun credin d. ' s fie actual ' adic s nu fie supus unui termen sau unei condiii suspensive. +n legtur cu aceast ultim condiie, a actualitii dreptului, se impun anumite preci!ri! , dreptul trebuie s fie actual doar n ipotezele n care se solicit instanei realizarea dreptului, nu i atunci cnd se cere a se constata existena dreptului n starea n care se gsete.

, dac la momentul declanrii aciunii civile, dreptul subiectiv pretins de reclamant nu este actual, cererea va fi respins ca prematur( , dac dreptul subiectiv civil a devenit actual la momentul n care instana urmeaz a se pronuna asupra excepiei de prematuritate a cererii, atunci cererea va trebui cercetat pe fond. ! Excepii de la cerina actualitii dreptului )art.""- ..proc.civ.*! , cererea pentru predarea unui imobil, la mplinirea termenului de locaiune, poate fi fcut chiar nainte de mplinirea acestui termen)alin."*( , se poate solicita, nainte de termen, executarea la termen a unei obligaii alimentare sau altei prestaiuni periodice )alin.#* , preedintele instanei poate ncuvina, n general, nainte de mplinirea termenului orice cereri pentru executarea la termen a unei obligaii, dar numai cnd socotete c cererile sunt ndreptite pentru ntmpinarea unei pagube nsemnate )alin.$*. ". Intere ul Noiune /nteresul reprezint folosul practic urmrit de cel care a pus n micare aciunea civil. /nteresul poate fi! , material )cnd se urmrete obinerea unui folos de ordin patrimonial, de ex.! revendicarea unui bun, plata unei datorii*( , moral )cnd se urmrete un scop nepatrimonial, de ex! punerea sub interdicie*. Condiiile interesului! , fie le#itim ' s nu vin n contradicie cu legea( , fie per onal $i direct' n folosul practic, s,l vizeze pe cel ce recurge la forma procedural i nu pe altcineva( i n cazul n care acioneaz alte persoane sau organe n locul titularului, folosul se resfnge asupra lor( , fie n cut $i actual ' s existe la momentul la care se exercit aciunea, n sensul c, dac cel care actioneaz s,ar abine, s,ar expune unui prejudiciu. %anciunea lip ei intere ului& 0ipsa interesului sau a uneia dinte condiiile acestuia se invoc pe calea excepiei, care dac va fi admis, va conduce la respingerea aciunii ca lipsit de interes. Excepia lipsei de interes este o excepie! , de fond )vizeaz lipsuri referitoare la exerciiul dreptului la aciune* , peremptorie1dirimant )duce la respingerea sau stingerea procesului* , absolut )privete nclcarea unor norme cu caracter imperativ*. ! 2espingerea aciunii pentru lipsa de interes nu poate fi invocat cu autoritatea de lucru judecat ntr,o alt aciune promovat ntr,un moment n care interesul s,a nscut i ndeplinete i celelalte cerine. '. Capacitatea proce uala
2

Noiune /n dreptul civil, capacitatea civila este definita ca fiind acea parte a capacitatii juridice a persoanei care consta in aptitudinea de a avea si de a,si exercita drepturile civile si de a avea si a,si asuma obligatii civile, prin incheierea de acte juridice si ea cuprinde in structura sa doua elemente! capacitatea de folosinta si capacitate de exercitiu. Capacitatea proce uala de folo inta Noiune ( consta in aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual. otrivit art.%" ..proc.civ ! 3 orice persoana care are folosinta drepturilor civile, poate sa fie parte in judecata4, in alin. # precizandu,se ca 3asociatiile sau societatile care nu au personalitate juridica pot sta in judecata ca parate daca au organe proprii de conducere4. otrivit art.5 &.$"16%, capacitatea de exercitiu a persoanelor fizice incepe la nasterea si inceteaza la moartea acestora. otrivit legii, nimeni nu poate fi lipsit de capacitate de folosinta, unele persoane putand fi insa ingradite in aceasta capacitate, in limitele acestei ingradiri persoana fizica nu va putea sa dobandeasca drepturi si sa,si asume obligatii pe plan procesual. /n cazul persoanelor juridice, capacitatea de folosinta se dobandeste diferit, dupa cum sunt supuse sau nu inregistrarii. .ele supuse acestei proceduri dobandesc capacitate de folosinta de la data inregistrarii, celelalte, dupa caz! de la data actului de dispozitie care le infiinteaza, de la data recunoasterii sau autorizarii infiintarii lor sau de la data indeplinirii orcarei alte cerinte prevazute de lege. /ncetarea capacitatii de folosinta a persoanei juridice are loc pe data incetarii persoanei juridice prin comasare, divizare totala sau dizolvare. 7ai mult decat atat, potrivit art.$% &.$"16% ! 3 persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei stabilit prin lege, actul de infiintare sau statut4, deci capacitatea de folosinta este dominata de principiul specialitatii. Capacitatea proce uala de exercitiu Noiune ( consta in aptitudinea unei persoane care are folosinta drepturilor sale, de a le valorifica in justitie singura, exercitandu,le personal si indeplinind tot astfel obligatiile procesuale, cu alte cuvinte, este capacitatea de a sta in judecata. /n cazul persoanelor fizice capacitatea de exercitiu incepe de la implinirea varstei de "8 ani sau, in cazul minorei care se casatoreste de la implinirea varstei de "9 ani, ori, in anumite conditii la "6 ani )art.8 alin.",# &.$"16%*. otrivit art.%# ..proc.civ.! 3 persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat daca sunt reprezentate, asistate sau autorizate in chipul aratat in legile sau statutele care randuiesc capacitatea sau organizarea lor4. rin urmare, articolul citat, face referire la trei situatii!

)epre!entarea ' pentru persoanele care nu au capacitate de exercitiu si nu pot sta singure in judecata )minorii sub "% ani si persoanele puse sub interdictie*. :cestia nu stau singuri in proces, ci numai prin reprezentantii lor legali! parintii, tutorele, curatorul. otrivit art.%% alin" teza / si // si alin.# ..proc.civ! 3 in caz de urgenta, daca persoana fizica lipsita de capacitate de exercitiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanta, la cererea partii interesate va putea numi un curator special, care sa o reprezinte pana la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. &e asemenea, instanta va putea numi un curator special, in caz de conflict de interese intre reprezentant si cel reprezentat);* &ispozitiile alin." se aplica in mod corespunzator si persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa A i tarea ' intrervine in cazul minorilor cu capacitate de exercitiu restransa ' "%,"8 ani )art."-6, "#% c.fam. si art. < &.$"16%*.:cestia vor fi citati si vor sta personal in proces, dar asistati de reprezentantii lor legali care vor fi citati si vor participa la proces, semnand alaturi de minor. &aca un minor implinette "% ani in cursul judecatii reprezentarea va fi inlocuita de asistare cu toate consecintele ce decurg de aici. Autori!area ' intervine in cazul in care reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu sau ocrotitorul legal ce asista pe minorul cu capacitate de exercitiu restransa face acte procesuale de dispozitie, precum! renuntarea la actiune sau la drept, renuntarea sau retragerea unei cai de atac, achiesarea, tranzactia. entru asemenea acte este necesara autorizarea prealabila a organului competent, de regula autoritatea tutelara. Capacitatea de exercitiu a per oanelor *uridice ' se dobandeste in temeiul legii de la data infiintarii lor si sfarseste odata cu incetarea persoanelor juridice. Este, de asemenea, limitata de principiul specializarii, persoana juridica neputand sa exercite drepturi si sa,si asume obligatii care exced scopului in vederea caruia a fost creata. ersoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile procesuale prin intermediul organelor sale, in limita puterilor ce le,au fost conferite, aceste organe fiind reprezentantii legali ai persoanei juridice. %anctiunea lipsei capacitatii procesuale :ctele de procedura facute de o persoana fizica sau juridica lipsita de capacitate de folosinta sunt lovite de nulitate absoluta. Exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta poate fi ridicata de oricare din parti, de procuror sau de instanta din oficiu in orice stare a pricinii. .a urmare a admiterii exceptiei, cererea introdusa de o astfel de persoana sau impotriva unei asemenea persoane va fi respinsa. :ctele de procedura facute de o persoana fizica sau juridica fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa sunt anulabile. .onform art.%$ ..proc.civ.! 3lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata in orice stare a pricinii.

:ctele de procedura indeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile. 2eprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea insa confirma toate sau numai o parte din aceste acte4. :sadar, nulitatea nu intervine in mod automat, potrivit art."9" alin." ..proc.civ.! 3 instanta putand acorda un termen pentru ca partea sau reprezentantul sau sa faca dovada capacitatii de exercitiu4. &aca lipsurile nu se implinesc in termenul acordat de instanta in acest sens, judecatorul va anula cererea )art"9" alin.# ..proc.civ.*. +.Calitatea proce uala Noiune. .alitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si persoana care se pretinde )este* titular al dreptului subiectiv in raportul juridic dedus judecatii )calitate procesuala activa* si intre persoana paratului si cel obligat in acel raport juridic )calitate procesuala pasiva*. =arcina indicarii calitatii procesuale a partilor revine reclamantului, care trebuie sa justifice in cadrul cererii de chemare in judecata atat calitatea sa procesuala activa, cat si calitatea procesuala pasiva a paratului. 2egula determinarii calitatii juridice procesuale a partilor cu ajutorul raportului juridic litigios nu este exclusiva, existand si o serie de exceptii. :stfel, legea recunoaste legitimare procesuala activa sau pasiva si altor categorii de organe sau persoane care nu figureaza ca subiecte in raportul juridic litigios. Exemple! :. .alitate juridica procesuala activa! , autoritatea tutelara( , procurorul ' conform art.%6 ..proc.civ. , creditorii chirografari pe calea actiunii oblice ' art.<5% c.civ. >. .alitatea procesuala pasiva! , raspunderea pentru altul ' art."--- ..civ.( , raspunderea fidejusorului , art."99$ .. civ. ,u tificarea calitatii proce uale. 2eclamantul, in cuprinsul cererii de chemare in judecata, prin expunerea motivelor de fapt pe care isi intemeiaza cererea si, uneori, prin anexarea unor acte doveditoare, trebuie sa justifice atat calitatea procesuala activa cat si pe cea pasiva. Tran miterea calitatii proce uale. &repturile si obligatiile ce intra in raportul juridic dedus judecatii pot fi transmise in cursul procesului, avand loc in acest caz o transmisiune a calitatii procesuale active sau pasive. ?ransmisiunea poate fi legala sau conventionala. ?ransmisiunea legala @/n cazul persoanelor fizice se realizeaza pe calea succesiunii. @7ostenitorii care accepta succesiunea preiau si pozitia procesuala a autorului mostenirii )art.#%$ pct.", #%6, #86, $"9 ..proc.civ.*, cu exceptia actiunilor strict personale sau a situatiilor cand legea prevede o alta solutie, actiunea nu trece asupra mostenitorilor, dar poate fi continuata de acestia.
5

@/n cazul persoanelor juridice transmisiunea legala are loc pe calea reorganizarii persoanei juridice prin comasare sau divizare, astfel incat persoana juridica nou creata )prin fuziune*, persoana juridica absorbanta )in cazul absorbtiei* sau persoanele juridice care preiau fractiunile patrimoniului divizat, dobandesc calitatea de reclamant sau parat pe care o avea persoana supusa reorganizarii. ?ransmisiunea conventionala /ntervine in baza intelegerii dintre una din parti si un tert, in cazul cesiunii de creanta, a preluarii datoriei , daca exista consimtamantul creditorului si a vanzarii sau donarii bunului litigios, procesul urmand sa continuie intre creditorul cesionar )care a dobandit calitate activa* si cel care a preluat datoria )si are calitate pasiva*. &in punct de vedere al intinderii, transmisiunea poate fi! ( universala( , cu titlu universal( , cu titlu particular. /ndiferent de felul transmisiunii, cel care dobandeste calitatea procesuala preia procesul in starea in care se gaseste in acel moment, actele procesuale savarsite de antecesorul sau fiindu,i opozabile. %anctiunea lip ei calitatii proce uale 0ipsa calitatii procesuale poate fi invocata pe cale de exceptie de partea interesata, procuror sau instanta din oficiu, in orice stare a procesului, iar in caz de admitere atrage respingerea actiunii. &aca pentru a se stabili existenta sau inexistenta calitatii a fost nevoie sa se uneasca exceptia cu fondul, iar instanta constata ca dreptul exista, dar actiunea a fost pornita de o persoana fara calitate sau impotriva unei persoane fara calitate, nu o va respinge ca nefondata, ci ca urmare a admiterii exceptiei lipsei de calitate. /n acest caz exista posibilitatea ca procesul sa fie redeschis de o persoana care ar justifica legitimarea procesuala sau impotriva persoanei care are calitate procesuala pasiva.

Cla ificarea actiunilor civile

.lasificarea actiunilor civile, are in vedere intelesul restrans al notiunii de actiune, acela de cerere de chemare in judecata. 1. Cla ificarea actiunilor in functie de copul material urmarit de reclamant /n functie de acest criteriu actiunile sunt impartite in! ,actiuni in realizarea dreptului, ,actiuni in constatarea existentei sau inexistentei unui drept si ,actiuni in constituire de drepturi. ACTIUNILE IN )EALI-A)EA .)E/TULUI )in condamnare, in adjudecare, de executare* ' sunt acele actiuni prin care cel ce se pretinde titularul unui drept subiectiv, solicita instantei sa,l oblige pe parat la respectarea dreptului, iar daca acest lucru nu mai este posibil, la despagubiri pentru prejudiciul suferit. .aracteristici!

2estabilirea sau valorificarea interesului se pretinde a se face direct, iar daca acest lucru nu mai este cu putinta, prin echivalent( =olutionand o asemenea actiune, instanta il condamna pe parat sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva( Aotararea instantei constituie titlu executorriu( :ctiunea in realizare primeaza intotdeauna fata de o eventuala actiune in constatare. /n practica judiciara actiunile in realizare sunt cele mai numeroase )de exemplu! actiunea in revendicare, actiunea prin care se solicita predarea unei sume de bani, evacuarea dintr,un imobil, indeplinirea unor obligatii contractuale, rezilierea sau rezolutiunea unui contract, anularea unui act etc.*. ACTIUNILE IN C0N%TATA)E )in recunoastere, in confirmare* ' sunt acele actiuni prin care reclamantul solicita instantei sa constate existenta unui drept al sau sau inexistenta unui drept al paratului. :stfel art """ prevede ca!4 partea care are interes poate sa faca cerere pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept. .ererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului4. Caracteri tici& &ispozitia de mai sus se aplica in cazul constatarii existentei sau inexistentei unui drept, nu si a unei stari de fapt )aici: asigurarea dovezilor; nu: constatarea calitatii de constructor de buna credinta, constatarea pierderii unui inscris in anumite imprejurari, constatarea unei fapte penale; este admisibila: actiunea unuia din soti in constatarea calitatii de bun propriu; pentru a se dovedi ca un imobil intabulat pe numele unuia dintre soti este in realitate bun comun; actiunea prin care fostii soti cer sa se stabileasca cota ce le revine din bunurile comune; actiunea unui coproprietar pentru a se constata coproprietatea sa in indiviziune; in constatarea calitatii de mostenitori; actiunea in constatarea simulatiei etc.). &in obiectivul limitat , constatarea existentei sau inexistentei dreptului ' rezulta o particularitate a hotararilor, si anume ca ele nu constituie titluri executorii, nu pot fi puse in executare )este vorba numai de capatul de cerere principal, nu si de cele accesorii( daca s,au solicitat cheltuieli de judecata ele vor fi acordate*. :ctiunea in constatare are un caracter subsidiar ' aceasta cale nu este deschisa atata timp cat partea poate cere realizarea dreptului. 0egiuitorul acorda preferinta realizarii dreptului pentru a inlatura definitiv neintelegerile cu privire la dreptul respectiv )explica) (unii autori arata ca aceasta cerinta se refera la toate mijloacele de realizare a dreptului, inclusiv contestatia la executare, si nu numai la mijloacele de drept comun, ca, spre exemplu, o actiune in revendicare distinctie la seminar contestatia se poate exercita numai in cazul unei executari incepute constatarea prescriptiei dreptului la actiune; in situatia in care se cere constatarea proprietatii de catre cel care are posesia imobilului este admisibila). .lasificarea actiunilor in constatare! , pozitive )spre exemplu, constatarea calitatii de bun comun, propriu* , negative )inexistenta unor raporturi de rudenie intre parti*

, declaratorii ' se cere instantei sa se constate existenta sau inexistenta unui raport juridic, pentru a se inlatura o situatie de incertitudine )spre exemplu, partile supun instantei interpretarea unei clauze contractuale in conformitate cu vointa lor; beneficiarul unui legat cere instantei sa constate caracterul ilicit al conditiei puse de testator etc.) , interogatorii ' sunt acelea prin care reclamantul cheama in judecata o persoana care ar putea, eventual sa,i conteste dreptul, obligand,o imediat sa opteze pentru una din conduitele posibile, in situatia juridica data ) actiunea prin care mostenitorii legali cer paratului sa exhibe testamentul in baza caruia el se pretinde legatar universal; actiunea prin care mostenitorii de un rang subsecvent il obliga pe cel de un rang preferabil sa declare daca accepta succesiunea sau renunta la ea; actiunea prin care partea dintr-un contract susceptibil de nulitate relativa cere celeilalte sa opteze intre a confirma cauza de nulitate sau a invoca nulitatea etc. admisibilitatea acestor actiuni este discutabila - cum sa constrangi pe cineva in civil sa-si exercite un drept legal de optiune ). , provocatorii ' acelea prin care titularul unui drept cheama in judecata pe cel care ii cauzeaza o tulburare importanta in exercitarea dreptului sau ' aceasta persoana este astfel determinata sa,si valorifice dreptul pe care pretinde ca l,ar avea, sub sanctiunea de a nu,l mai putea invoca daca nu si,l demonstreaza ) exceptia prescriptiei unui debit in fata creditorului sicanator explica ' daca nu are deschisa calea contestatiei la executare( actiunea posesorie bazata pe o tulburare de drept; ACTIUNILE IN C0N%TITUI)E .E .)E/TU)I )in transformare * , sunt acele actiuni prin care reclamantul solicita aplicarea legii la anumite fapte si date pe care le invoca, pentru a deduce consecintele ce se impun, in vederea crearii unor situatii juridice noi )de exemplu! divort, adoptie, dar si transformarea antre,contractului intr, un contract de vanzare,cumparare etc.* .onsecinte! - tind la schimbarea sau desfiintarea unor raporturi juridice vechi si la crearea unor raporturi juridice noi intre parti( - in principiu, hotararile pronuntate produc efecte numai pentru viitor, ex nunc )sunt exceptii, hotararile pronuntate in materie de desfiintare a casatoriei, stabilirea filiatiei fata de mama si fata de tata, tagaduirea paternitatii, declararea judecatoreasca a mortii etc.*. ". In functie de natura dreptului ce e valorifica prin actiune& reale, personale, mixte. Adau#and la acea ta cla ificare i o1iectul dreptului u1iectiv parat& actiuni personale mobiliare( actiuni personale imobiliare( actiuni reale mobiliare( actiuni reale imobiliare. Actiunile per onale 2 sunt acele actiuni prin care se valorifica un drept personal, de creanta. :ceasta este categoria cea mai vasta a actiunilor civile intrucat drepturile de creanta sunt practic nelimitate ca numar, ele putandu,se naste din orice conventie a partilor, din lege, dintr,un fapt ilicit cauzator de prejudicii etc.)exemple: actiunea in plata chiriei, in evacuare, plata pensiei de intretinere, in reductiunea sau raportul
8

liberalitatilor, in restituirea unui imprumut, pentru repararea unui prejudiciu cauzat printr-un delict civil etc.). Actiunile per onale mo1iliare 2 acele actiuni in cadrul carora dreptul personal valorificat are ca obiect un bun mobil corporal, un drept de creanta, o obligatie de a face sau a nu face, recolte vandute pe picioare etc. ) plata unei sume de bani, predarea unor bunuri fungibile). Actiuni per onale imo1iliare 2 cand dreptul personal valorificat are ca obiect un bun imobil prin natura sa, prin destinatie )de ex, animalele afectate lucrarii pamantului* si prin obiectul la care se aplica )de ex, uzufructul lucrurilor imobile*. Actiunile reale 2 sunt cele prin care se urmareste ocrotirea sau valorificarea unui drept real. )actiunea in revendicare, actiunea confesorie sau negatorie in servitute, superficie, uzufruct, uz, abitatie, actiunea prin care se valorifica un drept real accesoriu actiunea ipotecara, actiunea creditorului gajist). Actiunile reale mo1iliare 2 atunci cand dreptul real valorificat prin actiune are ca obiect un bun mobil )revendicarea bunului mobil de la posesorul de rea-credinta). Actiunile reale imo1iliare 2 dreptul real valorificat are ca obiect un bun imobil. :ceste actiuni se clasifica, la randul lor, in petitorii si posesorii. Actiunea petitorie 2 este aceea prin care se tinde la apararea dreptului de proprietate sau a altui drept real imobiliar. Actiunea po e orie 2 are ca obiect apararea posesiei asupra unui bun imobil impotriva oricaror tulburari de fapt sau de drept, ori, dupa caz, redobandirea posesiei, daca ea a fost pierduta. Actiunile mixte 2 sunt acele actiuni prin care se valorifica in acelasi timp un drept real si un drept de creanta, in cazul in care drepturile invocate au aceeasi cauza generatoare sau se afla intr,un raport de conexiune. /n acest caz, cum s,a remarcat deja in literatura de specialitate, ne aflam practic in prezenta unui cumul obiectiv de actiuni! una personala si una reala. /n mod conventional au fost incluse in aceasta notiune doua categorii de actiuni! actiunile in executarea unui act juridic prin care s,a transferat ori a fost creat un drept real imobiliar, dand nastere totodata unei obligatii personale )se considera ca in aceasta situatie reclamantul exercita doua drepturi, unul personal referitor la executarea obligatiei si altul real avand ca obiect remiterea bunului). actiunea in rezolutiune, in revocare, in resciziune, in reductiune si cea in anularea unui act translativ sau creator de drepturi reale imobiliare, daca reclamantul solicita si repunerea partilor in situatia anterioara, respectiv restituirea bunului ) actiunea in revocarea donatiei cu sarcini pentru neindeplinirea sarcinii ca urmare a admiterii laturii personale se urmareste si revendicarea bunului; unii autori contesta aceasta categorie de actiuni, chiar legea spre exemplu, art.!"#$ c.civ. prevede ca:% actiunea vanzatorului pentru rezolutiunea vanzarii este reala%). :ceasta clasificare prezinta importanta sub aspectul calitatii proce uale3 al competentei teritoriale si al pre criptiei. /n ceea ce priveste calitatea procesuala, in cazul actiunilor pesonale nu poate fi chemat in judecata ca parat decat subiectul pasiv al raportului obligational, pe cand in

10

cazul actiunilor reale, poate fi chemat in judecata orice detinator al lucrului, deoarece reclamantul urmareste dreptul asupra bunului sau chiar bunul in mainile oricui s,ar afla, titularul avand si dreptul de urmarire. :ctiunea reala confera si un drept de preferinta fata de ceilalti creditori ai paratului, in timp ce actiunea personala nu exclude concursul celorlalti creditori privilegiati. :ctiunea reala urmareste obtinerea bunului in natura, pe cand actiunea personala nu duce la acest rezultat decat atunci cand este vorba de executarea unei obligatii de a da( in cazul obigatiei de a face sau a nu face pentru neexecutarea obligatiei se pot obtine numai daune,interese. /n ceea ce priveste competenta teritoriala, in cazul actiunilor personale se aplica in principiu, regula de drept comun, fiind competenta instanta de la domiciliul paratului )art.6*. /n cazul actiunilor reale imobiliare, competenta este instanta pe raza careia se afla imobilul )art."$*. /n ceea ce priveste actiunile mixte, desi unii autori sunt de parere ca opereaza o competenta alternativa )instanta de la domiciliul paratului sau instanta in raza careia se afla imobilul*, sunt de parere ca si in aceasta situatie competenta este doar instanta de la locul situarii imobilului, fiind vorba de o competenta teritoriala exclusiva, si nu alternativa )art.!" alin.! nu face distinctie dupa natura acttiunilor atunci cand stabileste competenta teritoriala exclusiva, deci dupa natura drepturilor protejate: reale sau personale, ci dupa natura bunurilor: mobile sau imobile: % cererile privitoare la bunuri nemiscatoare se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla nemiscatoarele%). /n ceea ce priveste prescriptia dreptului de a obtine condamnarea paratului! in cazul actiunilor personale termenul general de prescriptie este de $ ani, pe cand in cazul actiunilor reale dispozitiile &."95168 nu sunt aplicabile. :stfel exista actiuni reale imprescriptibile extinctiv )de exemplu, actiunea in revendicare imobiliara*, actiuni prescriptibile in $- ani )' art."8<- c. civ. , actiunea in revendicare mobiliara introdusa impotriva posesorului de rea,credinta, a hotului sau a gasitorului*, " an in cazul reglementat de art. %<8 c.civ.etc. '. .upa calea procedurala alea a de parte pentru apararea dreptului& ,principale, ,accesorii si , incidentale. .ererile accesorii si incidentale nu pot fi intalnite decat in cazul in care exista o actiune principala pusa in miscare. 2aportat la aceasta actiune principala se pot formula actiuni a caror solutie depinde de solutia din actiunea principala, neputand avea o existenta de sine statatoare ' actiunile acce orii )cererile de incredintare a copilului minor, de stabilire a pensiei de intretinere etc., formulate in cadrul actiunii de divort* sau actiuni care pot avea o existenta de sine statatoare, dar care, fiind formulate intr,un proces deja inceput, se numesc incidentale 4cererea reconventionala, cererea de interventie principala, cererea de chemare in garantie etc.*. .lasificarea prezinta interes sub mai multe aspecte!
10

11

=ub aspectul competentei , actiunile accesorii si incidentale sunt in sarcina instantei care judeca cererea principala )art."5*( :numite actiuni se pot formula numai pe cale principala )de exemplu, actiunea in tagada paternitatii* sau numai pe cale accesorie )de exemplu, cererea de incuviintare a pastrarii numelui din casatorie dupa divort*, alte actiuni se pot formula atat pe cale principala, cat si pe cale accesorie sau incidentala )incredintarea copiilor minori*. Exista actiuni accesorii sau incidentale care trebuie solutionate din oficiu de instanta investita cu solutionarea cererii principale )incredintarea copiilor minori intr,un proces de divort*( ersoana care formuleaza o actiune incidentala dobandeste calitatea de parte, a.i. hotararea care se va pronunta ii va fi opozabila( Aotararea care se refera la actiuni accesorii sau incidentale este supusa acelorasi cai de atac si termene prevazute pentru actiunea principala, chiar daca in situatia in care ar fi exercitate separat ar fi supuse altor cai de atac sau altor termene.

/A)TICI/AN5II LA /)0CE%UL CIVIL

=olutionarea litigiilor civile implica, cu necesitate, participarea la activitatea judiciara a unor autoritati statale si a unor persoane fizice. :utoritatile si persoanele care participa la activitatea de judecata se numesc participanti sau subiecti procesuali. /n activitatea judiciara un rol central il ocupa instanta de judecata. Ea actioneaza in calitate de autoritate statala specializata in activitatea de distribuire a justitiei. =olutionarea procesului civil nu poate fi conceputa fara participarea partilor intre care s,a ivit litigiul! reclamantul si paratul. /n cadrul si in cursul procedurii pot interveni de asemenea alte persoane. :sa este, in primul rand, cazul tertilor, care pot participa la activitatea judiciara, fie din initiativa lor, fie din initiativa partilor principale. /n procesul civil pot participa si alte persoane, cum ar fi! martorii, expertii, interpretii etc. :cestia sunt insa participanti procesuali auxiliari( rolul lor este subsidiar si vizeaza doar lamurirea unor imprejurari de fapt ale cauzei. B pozitie aparte in procesul civil revine 7inisterului ublic. rocesul civil parcurge adeseori si ultima sa faza , executarea silita. in asemenea situatii, participante la activitatea judiciara devin si organele de executare. I.IN%TANTA Intele urile notiunii& , n sensul cel mai larg, prin instan se nelege organul mputernicit de lege s soluioneze un conflict ntre pri( , ntr,un sens mai restrns, prin instan sunt desemnate numai instanele judectoreti( , ntr,un sens i mai restrns, prin instan se nelege un anumit grad de jurisdicie( , n nelesul cel mai restrns, noiunea de instan desemneaz completul de judecat.
11

12

Compunerea in tanei Noiune rin 3compunerea instanei4 se nelege alctuirea instanei cu numrul de judectori prevzut de lege. +n condiiile 0egii de organizare judectoreasc nr. $-%1#--%, cauzele date n competena de prim instan a judectoriei, tribunalului i curii de apel se judeca n complet format dintr,un judecator, cu excepia cauzelor privind contenciosul administrativ si conflictele de munca si asigurari sociale, care se judeca in prima instanta in complet format din doi judecatori si doi asisteni judicari. 0a judecata apelurilor i a recursurilor se aplic sistemul colegialitii. :stfel, apelurile se judec n complet format din doi judectori, iar reursurile in complet format din $ judectori, cu excepia cazurilor n care legea prevede altfel. Con tituirea in tanei Noiune 3.onstituirea instanei4 desemneaz alctuirea completului de judecat cu toate persoanele i organele prevzute de lege. Este vorba de participarea alturi de judectori a grefierului, magistratului,asistent de la /nalta .urte de .asaie i Custiie, a procurorului, precum i a asistenilor judiciari Incidente procedurale privind compunerea $i con tituirea in tanei 1. Incompa1ilitatea. /ncompatibilitatea desemneaz situaia n care un judector este mpiedicat s ia parte la soluionarea unei pricini, in cazurile prevzute de lege. /ncompatibilitatea este reglementat n art. #% ..proc.civ.0egea prevede trei cazuri de incompatibilitate! a. ,udectorul care a pronunat o 6otr7re 8ntr(o pricin nu poate lua parte la *udecarea aceleia$i pricini 8n apel au recur . )presupune situaia n care un judector, dup ce a pronunat o hotrre n prim instan sau n apel, este avansat la o instan superioar, la care vine spre soluionare apelul, sau dup caz recursul declarat mpotriva hotrrii respective( este firesc ca judectorul s nu,i controleze propria hotrre, fiind puin probabil ca judectorul s fie dispus s revin asupra soluiei pe care a dat,o*. 1. ,udectorul care a pronunat o 6otr7re nu poate lua parte la *udecarea aceleia$i pricini 8n ca!ul 8n care (a di pu ca area cu trimitere pre re*udecare.)se presupune c judectorul care i,a exprimat o dat prerea asupra unei cauze, numai cu greu i,o va schimba i c de aceea nu este indicat s mai ia parte la judecarea ei*. c. ,udectorul care a fo t martor3expert3 avocat au ar1itru 8ntr(o pricin nu poate *udeca acel proce .
12

13

?oate aceste $ cazuri sunt de strict interpretare i ca atare, nu pot fi extinse prin analogie. Derespectarea dispoziiilor legale referitoare la incompatibilitate atrage nulitatea absolut a hotrrii, aceasta fiind reglementat de norme de ordine public. rocedura de soluionare a incompatibilitii &ac judecata este n curs de desfurare, mijlocul procesual de invocare a incompatibilitii este excepia de incompatibilitate, care este o excepie de procedur, absolut i dilatorie. Ea poate fi invocat de orice parte interesat, de procuror sau de instan din oficiu, n orice faz a judecaii. Excepia se judec de instana sesizat cu pricina respectiv, n a crei compunere va intra i judectorul aflat ntr,un caz de incompatibiliate. &ac excepia de incompatibilitate este respins, se va pronuna o ncheiere interlocutorie, care nu va putea fi atacat cu apel sau, dupa caz, cu recurs dect odat cu fondul. :dmiterea excepie are drept consecin nlocuirea judectorului incompatibil cu un alt judeczor de la aceeai instan judectoreasc. +n ipoteza n care nu s,ar mai putea constitui n mod valabil completul de judecata, la propunerea preedintelui respectivei instane din circumscripia acelei curi de apel, presedintele curtii de apel poate delega judecatori de la alte instane din circumscripia menionat, cu acordul scris al acestora. ". A1tinerea i recu!area. Noiune rin a1inere se nelege situaia n care un judector, tiind c se afl ntr, unul din cazurile prevzute de lege, solicit retragerea sa de la judecata unei anumite pricini. .onform dispoziiilor art.#6 ..proc.civ.,judecatorul care stie ca exista un motiv de recuzare in privinta sa este dator sa instiinteze pe seful lui si sa se abtina de la judecarea pricinii. Bbligaiei judectorului de a se abine i corespunde dreptul prii care are motive s se ndoiasc de imparialitatea judectorului de a,l recuza pe acesta. )ecu!area desemneaz situaia n care una dintre pri cere, n cazurile strict determinate de lege, ndeprtarea unuia sau a mai multor judectori de la soluionarea unei anumite pricini. Ca!uri! Cudecatorul poate fi recuzat! ". cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii sau cand este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din parti( #. cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane( $. cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii(

13

14

%. daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator( 6. daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 6 ani inaintea recuzarii( 9. daca este tutore sau curator al uneia dintre parti( 5. daca si,a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca( 8. daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri( <. daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv. )e#uli Du se pot recuza judecatorii, rude sau afini ai acelora care stau in judecata ca tutore, curator sau director al unei institutii publice sau societati comerciale, cand acestia nu au interes personal in judecarea pricinii. Du se pot recuza toti judecatorii unei instante sau ai unei sectii a acesteia. .ererile de recuzare a instantelor ierarhic superioare formulate la instanta care solutioneaza litigiul sunt inadmisibile. entru aceleasi motive de recuzare nu se poate formula o noua cerere impotriva aceluiasi judecator. ropunerea de recuzare se va face verbal sau in scris pentru fiecare judecator in parte si inainte de inceperea oricarei dezbateri. .and motivele de recuzare s,au ivit dupa inceperea dezbaterilor, partea va trebui sa propuna recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute. Cudecatorul impotriva caruia e propusa recuzarea poate declara ca se abtine. 2ecuzarea judecatorului se hotaraste de instanta respectiva, in alcatuirea careia nu poate sa intre cel recuzat. /n cazul cand din pricina recuzarii nu se poate alcatui completul de judecata, cererea de recuzare se judeca de instanta ierarhic superioara. /nstanta decide asupra recuzarii, in camera de consiliu, fara prezenta partilor si ascultand pe judecatorul recuzat. Du se admite interogatoriul ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare. /n cursul judecarii cererii de recuzare nu se va face nici un act de procedura. /ncheierea asupra recuzarii se citeste in sedinta publica. &aca recuzarea a fost admisa, judecatorul se va retrage de la judecarea pricinii. /ncheierea prin care s,a hotarat recuzarea va arata in ce masura actele indeplinite de judecatorul recuzat urmeaza sa fie pastrate. /nstanta superioara investita cu judecarea cererii de recuzare in cazurile prevazute de art. $- alin. # va dispune trimiterea pricinii la o instanta de acelasi grad, in cazul cand gaseste ca cererea de recuzare este intemeiata. &aca cererea este respinsa, pricina se inapoiaza spre judecare instantei inferioare. /ncheierea prin care s,a incuviintat sau respins abtinerea, ca si aceea prin care s,a incuviintat recuzarea, nu este supusa la nici o cale de atac. /ncheierea prin care s,a respins recuzarea se poate ataca numai o data cu fondul.
14

15

.and instanta superioara de fond constata ca recuzarea a fost pe nedrept respinsa, reface toate actele si dovezile administrate la prima instanta &ispozitiile prezentului titlu, in afara de art. #% si #5 pct. 5, se aplica si procurorilor, magistratilor asistenti si grefierilor. II./9)5ILE .repturile i o1li#atiile proce uale ale partilor. A1u!ul de drept proce ual. .repturi i o1li#atii proce uale entru a garanta exercitiul liber al actiunii civile, legea procesuala acorda partilor o serie de drepturi procesuale dintre care mentionam! &reptul partilor de a adresa cereri instantei( &reptul de a participa la judecarea pricinii, deci dreptul la citare( &reptul la aparare( &reptul de a recuza pe judecatori, grefieri, procurori etc.( &reptul de a face acte de dispozitie( &reptul de a exercita caile de atac( &reptul de a pretinde restituirea cheltuielilor de judecata in cazul castigarii procesului etc. 0egea prevede insa si o serie de indatoriri procesuale pentru parti dintre care mentionam cu titlu de exemplu! , indeplinirea actelor de procedura in conditiile, ordinea si termenele prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii, perimarii, decaderii etc. , exercitarea cu buna,credinta a drepturilor procesuale, potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege )art.5#$ alin." ..proc.civ.*. A1u!ul de drept proce ual .el care nu respecta prevederile art. 5#$ ..proc.civ. savarseste abuz de drept procesual. Eormele acestuia de manifestare presupun existenta a doua elemente! , elementul subiectiv , exercitarea cu rea,credinta a dreptului procesual( , elementul obiectiv ' deturnarea dreptului procedural de la scopul socio,economic pentru care a fost recunoscut, de la finalitatea sa legala. 7entionam cu titlu de exemplu! , introducerea cu rea,credinta a unei cereri vadit netemeinice, cu scopul de a,l sicana, de a,l discredita pe parat sau rezistenta cu rea,credinta a paratului in fata unei cereri a carei temeinicie este evidenta ( , introducerea unei cereri fara punerea in intirziere a paratului daca acesta recunoaste la primul termen pretentiile reclamantului( , introducerea cu rea,credinta a unei cereri de recuzare, de stramutare, de acordare a asistentei juridice gratuite, de verificare de scripte etc.

15

16

:precierea exercitarii abuzive a drepturilor procedurale revine judecatorului, respingerea unei cereri de chemare in judecata sau a unei cai de atac, a unei cereri de recuzare sau de stramutare neconducand automat la concluzia ca partea a exercitat abuziv dreptul procedural. Exercitarea cu rea,credinta a unor drepturi procesuale, atrage o serie de sanctiuni specifice! amenzi judiciare catre stat )art."-8F ..proc.civ.* si, eventual, despagubiri la cerere pentru prejudiciul cauzat )art."-8$,% ..proc.civ.*. /n afara sanctiunilor cu caracter general mentionate mai sus exista si o serie de sanctiuni specifice! spre exemplu, neacordarea cheltuielilor de judecata ' nepunerea cu rea,credinta in intarziere a paratului care la prima zi de infatisare recunoaste pretentiile reclamantului( nulitatea tuturor actelor de procedura efectuate intr,un proces in care citarea prin publicitate s,a facut cu rea,credinta etc. Coparticiparea proce uala Notiune 0egislatia noastra procesuala permite ca mai multe persoane sa fie reclamante sau parate in cadrul unui proces civil. :ceasta situatie in care procesul civil se desfasoara intre mai multi reclamanti si parati poarta denumirea de coparticipare sau litisconsortiu procesual. =ediul materiei! art. %5, %8 ..proc.civ. otrivit art.%5! 3mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatiune comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza4. Felurile coparticiparii procesuale &upa pozitia partilor coparticiparea procesuala poate fi! , activa! cand mai multi reclamanti actioneaza in judecata, prin aceeati cerere un singur parat( , pasiva! cand un reclamant isi indreapta pretentiile prin aceeasi cerere impotriva mai multor parati( , mixta! daca mai multi reclamanti actioneaza in judecata prin aceeasi cerere mai multi parati. /n functie de rolul vointei partilor in formarea sa, coparticiparea poate fi! , facultativa , necesara &in redactarea art.%5 ..proc.civ. ar rezulta ca intotdeauna coparticiparea procesuala este facultativa, dar coroborand aceste dispozitii si cu alte texte din legislatia civila trebuie sa tragem concluzia ca exista si cazuri de coparticipare necesara, obligatorie. =pre exemplu, in situatia prevazuta de art.5<5 .. civ. Efectele coparticiparii 2aporturile dintre coparticipanti, in cazul coparticiparii facultative, sunt guvernate de principiul independentei procesuale. otrivit art. %8 alin "..proc.civ. ! 3:ctele de procedura, apararile si concluziile unuia dintre reclamanti nu pot folosi sau pagubi pe ceilalti4.
16

17

&e la regula inscrisa in alin. " se deroga insa prin alin. # conform cu care! 3; daca prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a legii, efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor, actele de procedura indeplinite numai de unii dintre ei sau termenele incuviintate numai unora din ei pentru indeplinirea actelor de procedura folosesc si celorlalti. .and actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti, se va tine seama de actele cele mai favorabile4. .ele doua derogari mentionate mai sus, poarta denumirea de! , principiul avantajului sigur; , principiul aprecierii finalitatii actului. otrivit alin. ultim al art %8 ..proc.civ.! 3daca reclamantii sau paratii nu s,au infatisat sau nu au indeplinit un act de procedura in termen, vor continua totusi sa fie citati4. III./A)TICI/A)EA TE)5IL0) LA ,U.ECAT9 entru ca hotrrea civil s i produc efecte i fa de alte persoane este necesar introducerea acestora n proces. Decesitatea atragerii unui ter la judecat poate s decurg din folosul practic pe care l,ar putea realiza una din prile iniiale )reclamantul sau prtul*, care urmrete s i se recunoasc ori s i se stabileasc anumite drepturi i fa de terul respectiv. /nteresul de a fi introdus ntr,un proces n curs de desfurare poate s aparin i terului, fie pentru a,i valorifica un drept al su, fie pentru a apra pe una din prile n litigiu, cu care se gsete n raporturi speciale i care fac ca hotrrea ce se va pronuna s fie folosit de parte pentru a formula pretenii mpotriva terului, innd cont i de faptul c, uneori, interesele legitime ale unei persoane pot fi afectate direct sau indirect de pronunarea unei hotrri la care nu a fost parte. .odul de procedur civila reglementeaz urmtoarele forme de participare a terilor la judecat! ".Intervenia voluntar )art.%<,art.69* ' intervenia voluntar principal( , intervenia voluntar accesorie #.Intervenia forat ' chemarea n judecat a altor persoane )art.65,art.6<*( , chemarea n garanie)art.9-,art.9$*( , artarea titularului dreptului)art.9%,art.99* INTE)VEN5IA V0LUNTA)9 Noiune /ntervenia voluntar reprezint cererea unui ter de a intra ntr,un proces pornit de alte pri, pentru a,i apra un drept propriu sau pentru a apra dreptul unei pri din acel proces. Elemente definitorii! , existena unui proces civil n curs de judecat( , introducerea unui ter, din propria iniiativ, n procesul respectiv.

17

18

Intervenia voluntar principal

Noiune oart denumirea de intervenie voluntar principal cererea prin care un ter solicit introducerea sa ntr,un proces n curs de judecat, pentru a i se recunoate sau stabili un drept propriu. Natur juridic /ntervenia voluntar principal este o veritabil c6emare 8n *udecat, ndreptat mpotriva prilor iniiale, deci, att a reclamantului, ct i a prtului. ?erul intervenient poate s i formuleze pretenia pe cale principal, declannd un proces distinct, n care el ar figura ca reclamant, iar prile din proces ar fi prte. &ac ns terul prefer s invoce pretinsul su drept n litigiul pendente, cererea sa dobndete caracter incidental, devenind o cerere care se grefeaz pe cererea principal, dar care poate fi soluionat i independent de aceasta. Termen de depunere .ererea de intervenie n interes propriu poate fi formulat numai n faa primei instane i nainte de nchiderea dezbaterilor. )art.6- alin.# ..proc.civ.* rin excepie, art.6- alin. final ..proc.civ. dispune c intervenia principal se poate face, cu nvoirea prilor, i n instana de apel. G +n legtur cu nvoirea prilor, trebuie reinut c e necesar acordul persoanelor care au calitatea de parte n apel. .a atare, dac n prima instan au figurat mai multe pri, dar apelul nu le privete pe toate, prilor care au avut aceast calitate numai n prim instan nu li se va mai cere acordul. +ntrucat nu se prevede pn la ce moment poate fi formulat cererea de intervenie n interes propriu n apel, nseamn c se vor aplica dispoziiile de la judecata n prim instan, astfel nct i la etapa apelului cererea poate fi depus pn la nchiderea dezbaterilor. Procedura de judecat Eiind o cerere incidental, cererea de intervenie n interes propriu este de competena instanei care judec cererea principal. /nstana se pronune asupra admisibilitii n principiu a cererii de intervenie printr,o ncheiere interlocutorie prin care, dup caz, va ncuviina n principiu cererea sau o va respinge ca inadmisibil. +ncheierea poate fi atacat numai odat cu fondul. .ererea de intervenie voluntar principal se judec odat cu cererea principal, ns, dac ar duce la ntrzierea soluionrii acesteia, art 66 ..proc.civ. permite instanei s dispun disjungerea. 7sura disjungerii se ia printr,o ncheiere care, avnd caracterul unui act pentru mai buna administrare a justiiei, nu este supus niciunei ci de atac. .el care intervine va lua procedura n care se afl n momentul admiterii interveniei( actele de procedur urmtoare se vor ndeplini i fa de cel care intervine. :stfel, terul nu va putea solicita refacerea unor acte de procedur ndeplinite anterior anterior momentului admiterii n principiu a cererii sale, readministrarea unor probe ori s invoce excepii de procedur relative ce trebuieau invocate anterior admiterii interveniei.

18

19

Efectele admiterii n principiu a cererii de intervenie! , instana este nvestit cu judecarea cererii terului( , are loc o prorogare a competenei instanei i asupra cererii de interveniee, astfel nct instana devine competent s judece o cerere care, dac ar fi fost formulat pe cale principal, trebuia adresat unei alte instane( , terul devine parte n proces( , se ntrerupe cursul prescripiei extinctive privitor la pretenia dedus judecii de intervenient, afar de cazul n care cererea este respins, anulat, perimat ori s,a renunat la ea.

Intervenia voluntar acce orie

Noiune 2eprezint intervenie voluntar accesorie cererea prin acre un ter ce justific un interes solicit introducerea sa ntr,un litigiu n curs de desfurare, pentru a apra drepturile uneia din prile iniiale. Natur juridic /ntervenia voluntar accesorie este o simpl aprare fcut n favoarea prii pentru acre a intervenit n proces. Condiii , intervenientul accesoriu trebuie s justifice ntotdeauna un interes propriu( altfel spus, susinnd pe una dintre prile iniiale )reclamant sau prt*, terul urmrete s prentmpine pronunarea unei hotorri care ar fi susceptibil s creeze o situaie de natur a compromite propriile sale drepturi. , interesul intervenientului accesoriu poate s fie nu numai de ordin parimonial, ci este suficient i un interes moral. Termen de depunere otrivit art.6" ..proc.civ., cererea de intervenie voluntar accesorie se poate face chiar naintea instanei de recurs. : fortiori, ea poate fi formulat i n faa instanei de apel. =oluia legislativ conform creia intervenia accesorie poate fi fcut nu numai naintea primei instane, ci n orice faz a judecii, chiar direct n cile de atac, este justificat de natura juridic a acestei forme de intervenie voluntar, de faptul c terul nu supune judecii o pretenei proprie, astfel nct, prin ipotez, nu se rpete prilor vreun grad de jurisdicie. Procedura de judecat HEiind o cerere incidental, cererea de intervenie accesorie este de competena instanei care judec cererea principal. H/nstana se pronune asupra admisibilitii n principiu a cererii de intervenie printr, o ncheiere interlocutorie prin care, dup caz, va ncuviina n principiu cererea sau o va respinge ca inadmisibil. +ncheierea poate fi atacat numai odat cu fondul. H.el care intervine va lua procedura n care se afl n momentul admiterii interveniei( actele de procedur urmtoare se vor ndeplini i fa de cel care intervine. :stfel, terul nu va putea solicita refacerea unor acte de procedur ndeplinite anterior anterior momentului admiterii n principiu a cererii sale,

19

20

readministrarea unor probe ori s invoce excepii de procedur relative ce trebuieau invocate anterior admiterii interveniei. H?erul are o poziie procesual subordonat prii pe care o apr i astfel nu poate face dect acele acte de procedur care profit prii respective. H.ererea de intervenie voluntar accesorie fiind o simpl aprare n favoarea uneia dintre prile ntre care s,a stabilit raportul juridic procesual iniial, se judec ntotdeauna mpreun cu cererea introductiv de instan. Soluii cu privire la cererea de intervenie voluntar accesorie :cestea depind de soluia ce se va pronuna asupra cererii de chemare n judecat, astfel! , intervenie voluntar accesorie n interesul prtului se va admite dac se respinge cererea de chemare n judecat, deoarece prtul nu a czut n pretenii, astfel nct aprarea terului urmeaz a fi considerat util( , n cazul n care se admite cererea de chemare n judecat, deci prtul a czut n pretenii, cererea de intervenie n favoarea acestuia se va respinge( , intervenie voluntar accesorie n favoarea reclamantului se va admite dac se admite cererea de chemare n judecat( , n cazul n care se respinge cererea de chemare n judecat, va trebui respins i intervenia n susinerea reclamantului.

Cererea de c6emare in *udecata a altor per oane

Noiune Este o actiune introdusa de una din parti, in scopul preintampinarii unui litigiu viitor, impotriva tertilor care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul. Conditiile chemarii in judecata a altor persoane , sa existe posibilitatea ca tertul vizat sa pretinda acelasi drept ca si reclamantul. , cel chemat in judecata va dobandi calitatea de intervenient in nume propriu. Termen de depunere .ererea facuta de parat se depune o data cu intampinarea. .and intampinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare. .ererea facuta de reclamant se depune cel mai tarziu pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante. /ntervenientul va fi introdus printr,o cerere de chemare in judecata )art.""#*. Bricare din parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul. .ererea va fi motivata si se va comunica atat celui chemat, cat si partii potrivnice. 0a exemplarul cererii destinat celui chemat se vor alatura copii de pe cererea de chemare in judecata, intampinare si de pe inscrisurile de la dosar. .el chemat in judecata dobandeste calitatea de intervenient in interes propriu, iar hotararea ii va fi opozabila.

20

21

/n acest caz, cand paratul chemat in judecata pentru o datorie baneasca recunoaste datoria si declara ca voieste sa o execute fata de cel care isi va stabili judecatoreste dreptul, el va fi scos din judecata daca depune suma datorata. /n acest caz, judecata va urma numai intre partea reclamanta si cel chemat in judecata.

Cererea de c6emare in #arantie

Noiune artea poate chema in garantie pe un tert care este obligat a,l garanta )obligatia de evictiune*, iar tertul, la randul lui, poate chema pe cel de la care a dobandit. &aca si cel de la care a dobandit tertul ar putea sa invoce exceptia de garantie, acesta nu mai poate chema in garantie pe un altul, ci va trebui sa o faca printr,o cerere separata. .hemarea in garantie este limitata la doua. Conditiile chemarii in garantie! , sa existe obligatia de garantie legala ori conventionala )sau a unei obligatii de despagubire*( , sa fie indeplinita forma cererii de chemare in judecata( Termen de depunere .ererea facuta de parat se va depune o data cu intampinarea, cand intampinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare. .ererea de chemare in garantie facuta de reclamant se poate depune, pana la inchiderea dezbaterilor, inaintea primei instante. /nstanta va dispune ca cererea sa fie comunicata celui chemat in garantie si, daca intampinarea este obligatorie, va fixa termenul in care aceasta urmeaza sa fie depusa de cel chemat in garantie. Procedura de judecat .ererea de chemare in garantie se judeca o data cu cererea principala. .and judecarea cererii principale ar fi intarziata prin chemarea in garantie, instanta poate dispune despartirea ei spre a fi judecate deosebit. &omeniul de aplicare ' revendicare, litigii nascute din contracte de vanzare, cumparare, indiviziune, litigii locative etc. Du se poate introduce in cazul ordonantelor presedintiale, a actiunilor posesorii, actiunilor personale nepatrimoniale, a litigiilor de munca. ?ertul introdus dobandeste o pozitie procesuala independenta. 2ecursul sau apelul tertului repune in discutie raporturile dintre reclamant si parat, deoarece tertul are interes in solutionarea favorabila a procesului.

21

22

Aratarea titularului dreptului

Notiune .ererea de aratare a titularului dreptului poate fi facuta numai de paratul care, detinand un lucru pentru altul, sau exercitand in numele altuia, un drept asupra lucrului, este chemat in judecata de o persoane ce pretinde un drept real asupra lucrului. .u alte cuvinte presupune existenta unui raport juridic intre parat si titularul dreptului, cu privire la lucrul determinat ce formeaza obiectul cererii, pe de o parte, iar pe de alta parte, prin cerere trebuie sa se valorifice un drept real. Termen de depunere otrivit. art. 96 c.p.c., cererea privitoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se va depune o data cu intampinarea, iar daca aceasta nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. ?ertului i se va comunica cererea de aratare a titularului dreptului, copie de pe cererea de chemare in judecata, copie de pe inscrisurile aflate la dosar. entru a se putea admite o asemenea cerere, trebuie indeplinite cumulativ urmtoarele condiii: ". reclamantul sa urmareasca valorificarea unui drept real, deci sa fi introdus o cerere reala #. paratul sa fie un simplu detentor precar al bunului asupra caruia poarta dreptul real invocat de reclamant $. paratul sa afirme ca titularul dreptului este un tert %. paratul sa faca cererea de aratare a titularului dreptului 6. cererea sa fie introdusa cel mai tarziu la prima zi de infatisare Ipote e a* cel aratat ca titular al dreptului se infatiseaza si recunoaste sustinerile paratului, iar reclamantul consimte sa fie inlocuit paratul initial. =olutia aratata de art. 99 alin " c.p.c.! titularul va lua locul paratului, acesta din urma fiind scos din judecata b* tertul se infatiseaza, dar tagaduieste aratarile paratului, sau cel aratat ca titular al dreptului, desi regulat citat, nu se infatiseaza. =olutia art. 99 alin. # c.p.c.! tertul va dobandi calitate de intervenient principal, judecata continuand intre reclamant, parat si intervenient c* tertul se prezinta si recunoaste sustinerile paratului, dar reclamantul nu este de acord cu inlocuirea. 0egiuitorul nu da o solutie in aceasta ipoteza, astfel ca in practica si doctrina se intalnesc urmatoarele solutii! =olutia "! tertul ramane in proces in calitate de intervenient, procesul continuand intre reclamant, parat si tert

22

23

=olutia #! nu se ia in considerare cererea de interventie, judecata continuand intre reclamant si parat. &aca se stabileste, in urma dezbaterilor, ca tertul este titular al dreptului asupra bunului, se va respinge cererea ca fiind gresit indreptata.

)epre!entarea partilor in proce ul civil

Notiune rin reprezentare se desemneaza acea situatie in care o persoana numita reprezentant indeplineste acte procedurale in numele si in interesul altei persoane care este parte in procesul civil. 2eprezentarea procesuala cunoaste doua forme principale! reprezentarea legala si reprezentarea conventionala. 2eprezentarea legala a fost tratata distinct la conditia capacitatii procesuale a partilor, ne vom ocupa in continuare numai de reprezentarea conventionala. .u rare exceptii )chemarea la interogatoriu, divortul*, partea in proces, persoana fizica sau juridica nu este obligata sa stea personal in procesul civil, ea putand fi reprezentata de catre un mandatar )art.95 ..proc.civ.* 1. )epre!entarea prin mandatar neavocat .onditii! ". Brice persoana care are capacitate de exercitiu poate reprezenta in judecata o alta pesoana,cu doua precizari importane! , mandatarul neavocat nu poate pune concluzii in fata instantei decat printr,un avocat( , exceptiile de la regula precedenta sunt inscrise in art.98 alin.6, 98 alin.9 si 5..proc.civ 7andatarul trebuie sa faca dovada calitatii sale printr,o procura speciala sau o printr,o procura generala care contine o clauza speciala in acest sens. .onform art.95 alin.#,$!4 mandatarul cu procura generala poate sa reprezinte in judecata pe mandant, numai daca acest drept /,a fost dat anume. &aca cel care a dat procura generala nu are domiciliul si nici resedinta in tara, sau daca procura este data unui prepus, dreptul de reprezentare in judecata se presupune dat4. #.7andatul este presupus dat pentru toate actele judecatii, chiar daca nu cuprinde nici o aratare expresa in aceasta privinta( el poate fi insa restrans numai la anumite acte sau numai la o anumita instanta )art.98 alin.$ ..proc.civ.*. $.:ctele procesuale de dispozitie pot fi facute de mandatar numai in temeiul unei procure speciale )art.9< ..proc.civ.*. %. rin derogare de la dreptul comun al mandatului, potrivit art.5" ..proc.civ.! 3mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l,a dat si nici daca acesta a devenit incapabil. 7andatul dainuieste pana la retragerea lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului4. 6. 32enuntarea sau retragerea mandatului nu poate fi opusa celeilalte parti decat de la comunicare, afara numai daca a fost facuta in sedinta, in prezenta partii. 7andatarul care renunta la imputernicire, este tinut sa instiinteze atat pe cel caruia i,a dat

23

24

mandatul cat si instanta, cu cel putin "6 zile inainte de termenul de infatisare sau de implinirea cailor de atac4)art.5# ..proc.civ.*. ". )epre!entarea prin avocat /n conformitate cu art.# alin.$ 0g.6"1<6 ! 3mandatarul avocat are dreptul sa reprezinte si sa asiste persoanele fizice si juridice in fata tuturor instantelor4. otrivit art.98 alin." si art.8$ ..proc.civ., mandatarul avocat isi dovedeste calitatea tot printr,o procura, semnatura fiind certificata potrivit legii avocatilor. otrivit legii speciale, avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte o parte in baza contractului de asistenta juridica incheiat cu aceasta in forma scrisa. .ontractul prevede expres intinderea puterilor pe care clientul le confera avocatului, in baza acestuia avocatul legitimandu,se printr,o imputernicire avocatiala. /n ceea ce priveste actele de dispozisie, intrucat art. 9< alin."..proc.civ. nu face distinctie intre mandatarul avocat si cel neavocat, consideram ca si avocatul are nevoie de o procura speciala in acest sens. otrivit art.9< alin.# ..proc.civ.! 3avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fara mandat, poate face orice acte pentru pastrarea unor drepturi supuse unui termen si care s,ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El poate sa exercite de asemenea orice cale de atac impotriva hotararii date( in acest caz insa, toate actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea insasi4. &enuntarea contractului de asistenta juridica se poate face cu acordul ambelor parti sau unilateral, in conformitate cu prevederile expres mentionate in contract. /n cazuri de impiedicare sau incetare a exercitarii profesiei, avocatul trebuie sa,si asigure substituirea. '. )epre!entarea *udiciara conventionala a per oanelor *uridice &e regula, persoana juridica nu participa la procesul civil prin reprezentantii sai legali, organele de conducere, ci printr,un reprezentant conventional care este consilierul juridic, pe baza unei delegatii sau prin avocat in temeiul art.$ 0g.6"1<6. /n prezent, activitatea profesionala a consilierului juridic este reglementata de legea nr. 6"%1#--$ si de =tatutul profesiei de consilier juridic )publicat in 7.Bf. nr. 98%1#<.-5.#--%*. %anctiunea in ca!ul ne*u tificarii calitatii de repre!entant conventional /n cazul in care reprezentantul partii , persoana fizica sau persoana juridica , nu face dovada calitatii sale, instanta poate acorda un termen pentru implinirea acestor lipsuri( daca in acest termen ele nu se implinesc, va anula cererea )art."9" ..proc.civ.*. Exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant poate fi invocata in orice stare a pricinii, iar titularul dreptului poate ratifica actele facute de persoana ce nu avea calitatea de reprezentant .=olutia decurge din faptul ca art."9" ..proc.civ. trateaza aceasta exceptie la un loc cu exceptia lipsei capacitatii procesuale de exercitiu a carui regim este stabilit de dispozitiile art.%$ ..proc.civ.

/articiparea procurorului in proce ul civil

24

25

Iorbind de constituirea completului de judecata avem in vedere si participarea procurorului, alaturi de acesta, fie atunci cand legea prevede in mod expres obligativitatea concluziilor sale)ex! art." alin.< 0g.66%1#--% a .ontenciosului administrativ( art."#6 0g.#5#1#--% privind protectia si promovarea drepturilor copilului*, fie atunci cand, in temeiul legii, porneste procesul civil, pune concluzii sau exercita caile de atac )art."%6..proc.civ., art." alin.%,6 0g.66%1#--%*. .alitatea procesuala ' procurorul este parte in proces )parte alaturata sau parte principala*. Eormele de participare! a: promovarea actiunii civile ' pe cale principala, cand el este cel ce promoveaza actiunea ori pe cale incidenta, cand intervine intr,un proces pendent. rocurorul va avea calitatea de intervenient si interventia este limitata de art.%6. cand procurorul este cel ce promoveaza actiunea, este obligatorie introducerea in cauza a titularului dreptului dedus judecatii. 1: /nterventia procurorului in proces ' interventie facultativa si interventie obligatorie. .azuri de interventii obligatorii! incuviintarea adoptiilor, participarea la solutionarea unor contraventii privind incalcarea ordinii publice, cand contravenientul este retinut, arestat ori minor, in interesul disparutului, in solutionarea cererilor de declarare a disparitiei ori a mortii, in solutionarea exproprierilor. c: Exercitarea cailor de atac ' termenul de apel1recurs curge de la pronuntarea hotararii, cu exceptia cazului cand procurorul a participat la solutionarea cauzei, cand termenul va curge de la comunicare. d: articiparea procurorului la activitatea de executare silita ' i se recunoaste procurorului dreptul de a solicita punerea in executare a hotararilor judecatoresti, limitat numai la hotararile pronuntate in art.%6 )"*.

Competenta #enerala a in tantelor *udecatore ti

/nfaptuirea justitiei este incredintata de regula, instantelor judecatoresti, dar exista, potrivit legii, si alte organe de jurisdictie sau cu activitate jurisdictionala care rezolva anumite conflicte de interese aparute in circuitul civil. :sadar, la ivirea unui astfel de conflict, este mai intai necesar sa stabilim cui revine competenta solutionarii litigiului! unei instante din interiorul sistemului instantelor judecatoresti sau altui organ cu activitate jurisdictionala. rin competenta generala se desemneaza acea institutie procesuala prin intermediul careia se delimiteaza activitatea instantelor judecatoresti de atributiile altor autoritati statale sau nestatale. - .urtea .onstitutionala ' institutie politico,jurisdictionala( - .urtea de .onturi ' colegii jurisdictionale si =ectia jurisdictionala( - organele arbitrare ' arbitrajul privat( - notariatele ' competenta necontencioasa, in materie succesorala etc.( - fondul funciar ' comisii locale, comisii judetene(

25

26

conflictele de munca ' 0g."981<<

/n acest sens, se impun cateva observatii cu caracter general! a. potrivit art."#6 .onstitutie! 3justitia se realizeaza prin /nalta .urte de .asatie si Custitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege4, iar potrivit art.# alin.# 0g.$-%1#--%)r* privind organizarea judecatoreasca! 3Custitia se realizeaza prin urmatoarele instante judecatoresti! /nalta .urte de .asatie si Custitie, curtile de apel, tribunalele, tribunalele specializate si judecatoriile4. &in interpretarea coroborata a celor doua texte, rezulta cu claritate ca legiuitorul da prioritate instantelor judecatoresti in rezolvarea pricinilor civile, aceste norme constituind dreptul comun in materie de competenta. rin urmare, pricinile civile vor fi judecate de alte organe cu activitate jurisdictionala numai daca printr,o lege speciala se prevede o competenta derogatorie )principiul plenitudinii de competenta*. 1. Brganele cu activitate jurisdictionala rezolva numai litigii anume prevazute de lege, avand, de asemenea si alte atributii . c. e de alta parte, accesul liber la justitie consacrat in art. #" .onstitutie )3Brice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime, alin.". Dici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept4 ' alin.#*, impune sa existe posibilitatea sesizarii ulterioare a instantelor judecatoresti. /n prezent, in legislatia noastra exista o mare diversitate de atributii care sunt conferite de lege altor organe decat instantelor judecatoresti. 7ai mentionam, cu titlu de exemplu! competenta .urtii .onstitutionale in materia exercitarii controlului constitutionalitatii legilor ' 0g.6$1"<<$( competenta organelor administrativ, jurisdictionale din domeniul fiscal ' potrivit .odului de procedura fiscala, competenta organelor arbitrale ' titlul /I ..proc.civ., competenta birourilor electorale de circumscriptie, judetene si a >iroului Electoral .entral in materia alegerilor locale, parlamentare si prezidentiale )0g. 951#--%, 0g.$5-1#--%, 0g.$5$1#--%*, etc. Competenta *uri dictionala a in tantelor *udecatore ti &upa ce s,a constatat ca un litigiu este de competenta unei instante judecatoresti, se impune sa se stabileasca daca trebuie solutionat de catre judecatorie, tribunal, curtea de apel sau /.....C. )competenta materiala* si apoi care judecatorie, care tribunal, care curte de apel )competenta teritoriala*.

Competenta materiala a in tantelor *udecatore ti

Competenta materiala functionala ' ratione oficii se stabileste ierarhia instantelor, in sensul delimitarii organelor care desfasoara jurisdictia de fond de cele care exercita controlul ordinar si extraordinar. =e mai stabileste care instante pot cumula judecata in fond cu judecata in apel sau recurs. - judecatoriile au plenitudine de jurisdictie in fond( - tribunalele au plenitudine de jurisdictie in materie de apel si competenta de exceptie in fond si in recurs( - curtile de apel au plenitudine de jurisdictie in materie de recurs si competenta de exceptie in fond si in apel.

26

27

Competenta materiala proce uala ' determina, in functie de obiectul, natura si valoarea litigiului, cauzele ce pot fi solutionate numai de anumite instante. Competenta materiala functionala .ompetenta functionala determina functiile si rolul fiecareia dintre categoriile de instante care fac parte din sistemul judiciar. Ea se refera, in primul rand la ierarhia instantelor, in sensul ca stabileste care dintre acestea sunt abilitate sa judece cauza in fond, care sa exercite controlul judiciar ordinar sau extraordinar. /n al doilea rand, prin competenta materiala functionala se determina care dintre instantele judecatoresti pot cumula judecata in fond, cu judecata in apel si in recurs. .ompetenta materiala,functionala nu are in prezent o reglementare unitara, asa cum avea sub imperiul 0g.<#1<# de organizare judecatoreasca. Dormele de competenta functionala pot fi deduse din analiza articolelor ",% ..proc.civ., coroborate cu art."9 alin.", "<,##, $$ alin.", $% alin.", $6, %-,%6 0g.$-%1#--%, art."8 0g."%51"<<5)modificat prin B.J.K. nr.961#--%* a taxelor judiciare de timbru, etc. /n principiu, instantele judecatoresti au urmatoarea competenta functionala! 1. ,udecatoriile ' sunt instante de drept comun pentru judecata in fond a pricinilor civile. :stfel, potrivit art. " alin." ..proc.civ.! 3judeca in prima instanta toate procesele si cererile, in afara de cele date prin lege in competenta altor instante4)au, deci, plenitudine de competenta pentru judecata in fond*. Cudecatoriile nu sunt instante de control judiciar. Ele exercita insa control judecatoresc asupra 3hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate in cazurile prevazute de lege4)art." pct.# ..proc.civ.*. ".Tri1unalele ' au plenitudine de competenta pentru judecata in apel. Ele judeca, in cazurile prevazute expres de lege, atat in prima instanta, precum si in recurs )art.# pct." si $ ..proc.civ*. '. Curtile de apel, au plenitudine de competenta pentru judecata in recurs. 3.urtile de apel judeca);* recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel sau impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in prima instanta care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului si in orice alte cazuri expres prevazute de lege4)art.$pct.$ ..proc.civ.*( curtile de apel judeca, potrivit art.$ pct." ..proc.civ. si in prima instanta )in cauzele expres date prin lege in competenta lor*. &e asemenea, .urtile de apel judeca si in apel , 3apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate tribunale in prima instanta4)art.$pct.# ..proc.civ.*. +. Inalta Curte de Ca atie i ,u titie ' are plenitudine de competenta pentru judecata in recursul in interesul legii. /nalta .urte de .asatie si Custitie asigura 3interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti4 )art.% pct.# ..proc.civ.* Ea mai judeca, de asemenea, ca instanta de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege )art. % pct."..proc.civ.*. Competenta materiala proce uala civila 2 este competenta potrivit careia, in functie de obiectul, natura sau valoarea litigiului cauzele pot fi solutionate numai de anumite categorii de instante.
27

28

a. Competenta materiala 4de atri1utiune: a *udecatoriilor otrivit art." ..proc.civ., judecatoriile judeca! ". in prima instanta, toate procesele si cererile, in afara de cele date prin lege in competenta altor instante( #. plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege( $. in orice alte materii date prin lege in competenta lor4. otrivit art." pct.$ judeca in orice alte materii date in competenta lor. =pre exemplu! - cererile pentru asigurarea dovezilor )art.#$9 ..proc.civ.*( - cererile de indreptare a erorilor materiale strecurate in propriile hotarari )art.#8" ..proc.civ.*( - cererile pentru completarea hotararilor pronuntate )art.#8"F ..proc.civ.*( - contestatiile in anulare, revizuirile privind propriile hotarari )art.$"< alin.", art.$#$ alin." ..proc.civ.*( - cererea de incuviintare a executarii silite )art.$5$F ..proc.civ. ..proc.civ.*( - contestatiile la executare, in toate situatiile in care judecatoria a solutionat cauza in prima instanta si cand, potrivit legii, ea este instanta de executare )art.%-- alin." ..proc.civ.*( - cererile privind intoarcerea executarii )art.%-%L ..proc.civ.*. 1. Competenta materiala a tri1unalelor ?ribunalele au o competenta de fond, una de control judiciar si o competenta diversa. otrivit art.# ..proc.civ. tribunalele judeca! ". /n prima instanta! procesele si cererile in materie comerciala al caror obiect are o valoare de peste un miliard lei, precum si procesele si cererile in aceasta materie al caror obiect este neevaluabil in bani. procesele si cererile in materie civila al caror obiect au o valoare de peste 6 miliarde lei, cu exceptia celor de imparteala judiciara, a cererilor in materie succesorala, a cererilor neevaluabile in bani si a cererilor privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau, dupa caz, posesorii, formulate de tertii vatamati in drepturile lor prin aplicarea legilor in materia fondului funciar( c. conflictele de munca, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante. d. procesele si cererile in materie de contencios administrativ, in afara de cele date in competenta .urtilor de :pel )idem b.*( e. procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala( f. procesele si cererile in materie de expropriere( g. cererile pentru incuviintarea, nulitatea sau desfacerea adoptiilor( h. cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale( i. cererile pentru recunoasterea, precum si cele pentru incuviintarea executarii silite a hotararilor date in tari straine.

28

29

.ompetenta tribunalelor ca instante de apel este stabilita in art.# alin.# ..proc.civ.! 3ca instante de apel )tribunalele* judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta4 . otrivit pct.$ tribunalele judeca! 3recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului4. /ntra in aceasta categorie, spre exemplu! , unele hotarari speciale care sunt date fara drept de apel! incheierile pronuntate asupra renuntarii la judecata )art.$%9 ..proc.civ.*( hotararile pronuntate asupra renuntarii la dreptul subiectiv pretins )art.#%5 ..proc.civ.*( hotararile care consfintesc invoiala partilor)art.#5$ ..proc.civ.*( , hotararile prevazute de art #8#F alin." si # ..proc.civ.etc /n conformitate cu dispozitiile art.# pct.$ tribunalele judeca! 3 in orice alte materii date prin lege in competenta lor4. /n aceasta categorie intra, in primul rand, cauzele care au ca obiect solutionarea unor incidente privitoare la competenta sau compunerea instantei sesizate! , conflictele de competenta dintre doua judecatorii din raza sa teritoriala sau dintre o judecatorie si un alt organ cu activitate jurisdictionala )art.## ..proc.civ.*( , cererile privind recuzarea tuturor judecatorilor de la o judecatorie sau de recuzare atunci cand din cauza recuzarii nu se poate forma completul de judecata )art.$- alin.# ..proc.civ.*( , cererile de stramutare de la o judecatorie din raza aceluiasi tribunal pentru motive de rudenie sau de afinitate )art.$< alin." ..proc.civ.*.( , caile extraordinare de atac de retractare indreptate impotriva propriilor hotarari( , contestatiile la titlu, contestatiile la executare cand se indreapta impotriva hotararilor pronuntate in fond de tribunale( c. Competenta materiala a curtilor de apel :rt. $ ..proc.civ. stabileste si pentru curtile de apel o competenta de fond, o competenta de control judiciar si o competenta diversa . :stfel, potrivit art.$ pct." ..proc.civ.! curtile de apel judeca in prima instanta, procesele si cererile in materie de contencios administrativ privind actele autoritatilor si institutiilor centrale. otrivit art.$ pct.# ..proc.civ., ca instante de apel, curtile judeca! 3apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in prima instanta4, iar ca instante de recurs judeca potrivit pct.$ ..proc.civ. )a se vedea mai sus*. .urtile de apel au, de asemenea, o competenta diversa, prevazuta de art.$ punctul % ..proc.civ. judecand! 3 in orice alte materii date prin lege in competenta lor4. ?rebuie sa includem in aceasta categorie, in primul rand, cererile prin care se urmareste o buna administrare a justitiei! , solutionarea conflictelor de competenta dintre doua tribunale din raza aceleiasi curti de apel, dintre o judecatorie si un tribunal din raza aceleiasi curti de apel, dintre doua judecatorii din raza aceleiasi curti de apel, dar din circumscriptia unor tribunale diferite( , solutionarea cererilor de stramutare bazate pe rudenie sau afinitate(
29

30

, solutionarea cererilor de recuzare a tuturor judecatorilor de la un tribunal din circumscriptia aceleiasi curti de apel, precum si a doi sau mai multi judecatori din raza sa teritoriala atunci cand din cauza recuzarii completul de judecata nu se poate forma. .urtile de apel mai sunt competente sa judece! , caile extraordinare de atac indreptate impotriva propriilor hotarari( , contestatiile la titlu, in cazul in care titlurile sunt constituite din hotarari ale curtilor de apel( , cererile de indreptare a erorilor materiale strecurate in propriile hotarari si de completare a acestora etc. d. Competenta materiala a InalteiCurti de Ca ati i ,u titie otrivit art.% ..proc.civ.! 3 /nalta .urte de .asatie si Custitie judeca! ". recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege( #. recursurile in interesul legii )art.$#< ..proc.civ.*( $. ' abrogat ' anterior , recursurile in anulare )$$- ..proc.civ.*( %. in orice alte materii date prin lege in competenta sa.4. /nalta .urte de .asatie si Custitie este instanta de drept comun in materia controlului judiciar extraordinar, avand ca atributie principala indrumarea instantelor judecatoresti pentru aplicarea si interpretarea corecta a legii. otrivit dispozitiilor art.#5 0g.691<$! 3 la sectiile /naltei .urti de .asatie si Custitie, dupa competenta fiecareia, partile pot declara recurs si impotriva hotararilor nedefinitive sau actelor judecatoresti de orice natura care nu pot fi atacate pe nici o cale, iar cursul judecatii a fost intrerupt in fata curtilor de apel4. /nalta .urte de .asatie si Custitie are si o competenta diversa, recunoscuta prin prevederile art.% pct.% ..proc.civ. otrivit acestei competente, instanta solutioneaza unele cereri referitoare la realizarea unei bune administrari a justitiei! , cereri privitoare la solutionarea conflictelor de competenta intre doua curti de apel, doua judecatorii din circumscriptia a doua tribunale si curti de apel diferite, o curte de apel si un alt organ cu activitate jurisdictionala( , cereri privitoare la stramutarea procesului de la o curte de apel la alta curte de apel pe motiv de rudenie sau afinitate sau pe motive de banuiala legitima si de siguranta publica( , cereri pentru delegarea altei instante )art.#$ ..proc.civ.*. /nalta .urte de .asatie si Custitie mai judeca in materii precum! , cereri pentru indreptarea sau completarea propriilor hotartri( , contestatiile la titlu( , solutionarea cailor extraordinare de atac de retractare a propriilor hotarari( , contestatiile privind modul de formare si componenta >.E...( , contestatiile formulate de catre magistrati impotriva sanctiunilor disciplinare aplicate de catre ..=.7. etc

Competenta teritoriala a in tantelor *udecatore ti

30

31

Competenta teritoriala #enerala , instanta in raza careia isi are domiciliul paratul, sediul principal al persoanei juridice, domiciliul presedintelui unei asociatii, domiciliul reclamantului in pricinile impotriva statului. Competenta teritoriala alternativa ( ramane la aprecierea reclamantului unde formuleaza actiunea ' instanta prevazuta in contract, locul platii, locul savarsirii faptei, locul plecarii sau al sosirii in contractele de transport, in materie de asigurare ' domiciliul asiguratului, locul bunurilor asigurate, locul accidentului. Competenta teritoriala exceptionala au exclu iva a. instanta imobilului, b. ultimul domiciliu al defunctului, c. sediul principal al societatii, pana la sfarsitul lichidarii in fapt, d. sediul principal al debitorului in materia reorganizarii judiciare si a falimentului. Competenta teritoriala conventionala au facultativa ' contractuala .ompetenta teritoriala presupune o delimitare intre competentele instantelor de acelasi grad. Bbservatii! - competenta teritoriala se stabileste in functie de raza sau circumscriptia ' sub aspectul organizarii administrative a localitatilor ' in care instantele judecatoresti isi exercita potrivit legii, jurisdictia in materie civila. - &eterminarea competentei teritoriale se face numai pentru judecata in prima instanta, indiferent de gradul instantei( - .u exceptia normelor de competenta teritoriala exceptionala, celelalte norme de competenta sunt dispozitive. Competenta teritoriala #enerala 4ratione per onae vellocii: Este acea forma a competentei care instituie regula potrivit careia cererea de chemare in judecata se adreseaza instantei din circumscriptia teritoriala in care isi are domiciliul paratul )re!ula actor se"uitur forum rei#$ 0a fundamentarea principiului forum rei sta argumentul conform caruia pentru pastrarea echilibrului juridic dintre subiectele de drept trebuie conservata prezumtia ca nimeni nu datoreaza nimic nimanui( pana la proba contrara aparentele trebuie prezumate ca fiind conforme cu realitatea juridica. /n tratarea institutiei trebuie avute in vedere si urmatoarele considerente! a. Dorma juridica inscrisa in art.6 are valoarea unei norme de drept comun in materia competentei teritoriale( toate celelalte forme ale competentei teritoriale constituie derogari de la principiul enuntat si ori de cate ori o asemenea derogare nu este mentionata expres, se aplica regula de mai sus( b. .eea ce determina competenta teritoriala a instantelor judecatoresti este domiciliul pe care paratul il are la momentul introducerii actiunii( modificarea ulterioara a acestui domiciliu nu mai are nici o influenta asupra acestei competente(

31

32

c.

rin notiunea de domiciliu in sensul art.6 ..proc. civ. urmeaza a se intelege si acela pe care o persoana si l,a stabilit in fapt in localitatea in care traieste si isi desfasoara activitatea profesionala( trebuie avuta, deci, in vedere, adresa unde paratul locuieste efectiv, in chip statornic, chiar daca aceasta nu corespunde notiunii din dreptul civil( d. :plicarea competentei teritoriale generale cunoaste o serie de particularitati! :rt. 6 alin." ..proc.civ. se aplica in situatia in care paratul are domiciliul in tara si reclamantul il cunoaste . &aca paratul nu are domiciliul in tara sau nu are domiciliul cunoscut, cererea se face la instanta resedintei sale din tara( daca nici resedinta nu este cunoscuta cererea se face la instanta de la domiciliul sau resedinta reclamantului. B aplicatie a faptului ca notiunea de domiciliu in dreptul procesual civil are un sens mai larg decat in civil, este inscrisa in art.9 ..proc.civ. conform cu care! 3cand paratul in afara de domiciliul sau, are in chip statornic o indeletnicire profesionala ori una sau mai multe asezari agricole, comerciale sau industriale, cererea se poate face si la instanta locului acelor asezari sau indeletniciri, pentru obligatiile patrimoniale si care sunt nascute sau care urmeaza sa se execute in acel loc4. Dorma enuntata are , dupa cum se vede, valoarea unei norme de competenta alternativa, intrucat reclamantul poate alege intre doua instante deopotriva competente. rincipiul enuntat mai sus este adaptat in mod corespunzator si la situatia in care paratul este o persoana juridica de drept privat. :stfel, potrivit art.5 ..proc.civ.! 3.ererea impotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instanta sediului ei principal. .ererea se poate face si la instanta locului unde ea isi are reprezentanta, pentru obligatiile ce urmeaza sa fie executate in acel loc sau care izvorasc din acte incheiate prin reprezentant sau din fapte savarsite de acesta. .ererea impotriva unei asociatii sau societati fara personalitate juridica se face la instanta domiciliului persoanei careia, potrivit intelegerii dintre asociati, i s,a incredintat presedintia sau directia asociatiei ori societatii, iar in lipsa unei asemenea persoane, la instanta domiciliului oricaruia dintre asociati. /n acest din urma caz, reclamantul va putea cere instantei numirea unui curator care sa reprezinte interesele asociatilor4. /n cazul in care parat este o persoana juridica de drept public regula comuna nu mai poate fi aplicata, 3sediul4 unei asemenea persoane neputand fi determinat intr, un anume loc, competenta se va determina dupa regula inscrisa in art.8 ..proc.civ.! 3.ererile indreptate impotriva statului, directiilor generale, regiilor publice, caselor autonome si administratiilor comerciale, se pot face la instantele din capitala tarii sau la cele din resedinta judetului unde isi are domiciliul reclamantul. .and mai multe judecatorii din circumscriptia aceluiasi tribunal sunt deopotriva competente, cererile in care figureaza persoanele aratate in alin." se introduc la judecatoria din localitatea de resedinta a judetului, iar in .apitala, la Cudecatoria sectorului %4.

32

33

.onform art.< ..proc.civ., daca cererea este indreptata impotriva mai multor parati, poate fi introdusa la instanta competenta pentru oricare dintre ei( in cazul cand printre parati sunt si obligati accesorii, cererea se face la instanta competenta pentru oricare dintre debitorii principali. :ltfel spus, in imprejurarile analizate ne aflam in prezenta unor veritabile norme de competenta alternativa. e. Eiind menite sa ocroteasca interese particulare, normele de competenta teritoriala generala sunt norme cu caracter dispozitiv )a se vedea mai sus regimul juridic*. Competenta teritoriala alternativa , este acea forma a competentei care consacra dreptul reclamantului de a alege intre doua sau mai multe instante deopotriva competente )art."# ..proc.civ.*. /n legatura cu aceasta forma a competentei teritoriale sunt de retinut urmatoarele aspecte! , intre instantele fata de care exista posibilitatea de optiune a reclamantului se numara intotdeauna si aceea in circumscriptia careia se afla domiciliul paratului( , alegerea apartine intotdeauna cum este si firesc reclamantului, dar posibilitatile lui de optiune nu sunt nelimitate. Ele sunt circumscrise, pe de o parte, prin aratarea expresa in lege a situatiilor in care competenta teritoriala este alternativa, si, pe de alta parte, prin aratarea instantelor intre care se poate alege( , o data exercitat prin alegerea uneia dintre instantele deopotriva competente, dreptul de optiune al reclamantului se stinge, el nemaiputand reveni si desemna o alta instanta competenta( de asemenea nici paratul nu are posibilitatea invocarii unei alte instante competente, neputand, daca instanta stabilita de reclamant este competenta, sa ceara declinarea. :rt."- consacra sapte cazuri de competenta teritoriala alternativa! 3/n afara de instanta domiciliului paratului mai sunt competente urmatoarele instante! ". in cererile privitoare la executarea, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui contract, instanta locului prevazut in contract pentru executarea, chiar in parte, a obligatiunii( #. in cererile ce izvorasc dintr,un raport de locatiune a unui imobil, in actiunile in justificare sau in prestatiune tabulara, instanta locului unde se afla imobilul( $. in cererile ce izvorasc dintr,o cambie, cec sau bilet la ordin, instanta locului de plata( %. in cererile privitoare la obligatii comerciale, instanta locului unde obligatia a luat nastere sau aceea a locului platii( 6. in cererile izvorate dintr,un contract de transport, instanta locului de plecare sau de sosire( 9. abrogat 5. in cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensii de intretinere, instanta domiciliului reclamantului( 8. in cererile ce izvorasc dintr,un fapt ilicit, instanta in circumscriptia careia s,a savarsit acel fapt. B competenta teritoriala alternativa este consacrata si in materie de asigurare prin dispozitiile art."" ..proc.civ. conform cu care!
33

34

3/n materie de asigurare, cererea privitoare la despagubiri se va putea face si la instanta in circumscriptia careia se afla! domiciliul asiguratului( bunurile asigurate( locul unde s,a produs accidentul. :legerea competentei prin conventie este nula daca a fost facuta inainte de nasterea dreptului la despagubire. &ispozitiile de mai sus nu se aplica in materie maritima si fluviala4. Competenta teritoriala exclu iva 4exceptionala: 2 este acea forma a competentei prin care se determina capacitatea unei instante judecatoresti de a solutiona in mod exclusiv un anumit litigiu. :ceasta forma a competentei este prevazuta de norme imperative, de la care partile nu pot deroga prin vointa lor ) a se vedea mai sus regimul juridic*. e de alta parte, cazurile de competenta exclusiva sunt prevazute expres si nu pot fi extinse prin analogie. .ompetenta teritoriala exceptionala este reglementata de .odul de procedura civila in art."$,"9. /n materie imobiliara art."$ precizeaza! 3.ererile privitoare la bunuri imobile se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla imobilele. .and imobilul este situat in circumscriptiile mai multor instante, cererea se va face la instanta domiciliului sau resedintei paratului, daca acesta se afla in vreuna din aceste circumscriptii, iar in caz contrar la oricare dintre instantele in circumscriptiile carora se afla imobilul4. &ispozitia isi are justificarea in ideea ca la locul unde este situat imobilul se pot administra cu mai multa usurinta probele necesare pentru solutionarea acestor categorii de cauze. =,a retinut in acest sens ca regula se aplica tuturor actiunilor reale imobiliare cunoscute )actiunea in revendicare, actiunile negatorii si actiunilor confesorii*, dar si actiunilor posesorii. .u privire la actiunile personale imobiliare insa, doctrina si practica nu au imbratisat un punct de vedere unitar, unii autori considerand ca acest gen nu intra sub incidenta art."$ ..proc.civ. /n materie de mostenire art."% ..proc.civ. prevede ca! 3=unt de competenta instantei celui din urma domiciliu al defunctului! ". cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare( #. cererile privitoare la mostenire, precum si cele privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le,ar avea unul impotriva altuia( $. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia dintre mostenitori sau impotriva executorului testamentar4. 0a fundamentarea acestei reguli s,a avut in vedere faptul ca toate operatiile legate de procedura succesorala se indeplinesc in circumscriptia teritoriala a ultimului domiciliu al defunctului, aici situandu,se locul deschiderii succesiunii si, cel mai adesea, cele mai multe bunuri mobile si imobile ale acestuia. rin urmare, in caz de ivire a unui litigiu, aici se vor putea administra cu mai mare usurinta probele necesare. ?otusi, cateva observatii se impun! competenta exceptionala prevazuta de art."% ..proc.civ. inceteaza odata cu finalizarea procedurii succesorale, dupa solutionarea definitiva a procesului de
34

35

partaj, astfel incat, eventualele actiuni prin care creditorii vor urmari pe mostenitori proportional cu partile lor de mostenire, sunt de competenta instantei de la domiciliul paratilor( in caz de concurenta intre dispozitiile art."$ si art."% ..proc.civ.) cand in mostenirea lui de cuius sunt cuprinse si bunuri imobile, care nu sunt situate in raza teritoriala a instantei de la ultimul domiciliu a defunctului*, doctrina si practica judiciara au dat intaietate, ca instanta competenta , instantei de la ultimul domiciliu al defunctului. :l treilea caz de competenta teritoriala exclusiva este prevazut in art."6 ..proc.civ. si prevede competenta in materie de societate! 3.ererile in materie de societate, pana la sfarsitul lichidarii in fapt, sunt de competenta instantei locului unde societatea isi are sediul principal4. Bbservatii! dispozitia isi gaseste aplicarea numai in privinta litigiilor dintre societari sau dintre societari si societate, in litigiile dintre societari sau societate cu tertii aplicandu,se regulile de drept comun( textul se aplica tuturor formelor de societate, civile sau comerciale( regula se aplica in timp numai pana la momentul lichidarii in fapt a societatii. Jltimul caz de competenta exclusiva prevazut in ..pr.civ. este reglementat de art."9, in materie de reorganizare judiciara si faliment! 3.ererile in materia reorganizarii judiciare si a falimentului sunt de competenta exclusiva a tribunalului in circumscriptia caruia se afla sediul principal al debitoruluiM.

/roro#area de competenta
rorogarea intervine in cazul in care o instanta competenta sa solutioneze cererea cu care a fost sesizata de catre reclamant, devine competenta in temeiul legii, a unei hotarari judecatoresti pronuntate de catre o instanta superioara sau a conventiei partilor sa rezolve si cereri care, in mod obisnuit, nu intra in competenta sa. &upa temeiul in baza careia intervine, prorogarea de competenta poate fi! ,legala, ,judecatoreasca si ,conventionala )facultativa*. /roro#area le#ala de competenta rorogarea legala de competenta are loc atunci cand instanta sesizata isi prelungeste competenta in temeiul unei dispozitii exprese a legii. :ceasta forma de prorogare intervine in cazuri expres prevazute de lege. =unt tratate din punct de vedere didactic, urmatoarele situatii! art.1; ..proc.civ.& <cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei competente sa judece cererea principala4. Dici o dificultate nu exista in cazul in care atat cererea principala cat si cererile incidentale sunt de competenta unor organe din cadrul aceluiasi sistem de jurisdictie ori daca cererile intra in competenta materiala a unor instante de acelasi grad.

35

36

/n practica insa se ivesc situatii in care cererile sunt de competenta unor organe de jurisdictie din sisteme diferite sau unor instante de grad diferit. - in cazul in care cererile ar fi de competenta unor organe din sisteme diferite de jurisdictie, prorogarea nu poate opera, deoarece s,ar incalca norme de competenta generala fara vreun temei legal( - daca cererile sunt de competenta instantelor judecatoresti Nprorogarea trebuie sa opereze, chiar daca s,ar nesocoti norme de competenta materiala sau teritoriala exclusiva4. art.1=' ..proc.civ. ' potrivit acestui articol, litispendenta presupune ca nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si de aceleasi parti inaintea mai multor instante. Exceptia poate fi ridicata de catre parti sau de catre judecator in fata instantelor de fond si daca este admisa, dosarul se va trimite instantei care a fost mai intai investita, iar in cazul in care pricinile se afla in judecata unor instante de grad diferit, la instanta de grad mai inalt. rin urmare, in cazul litispendentei nu ne aflam in prezenta unor cereri diferite si asupra carora o instanta isi prelungeste competenta. &impotriva, ne aflam in prezenta aceluiasi litigiu, pentru a carui solutionare au fost sesizate mai multe instante. :sadar, in cazul litispendentei nu ne aflam in fata unei prorogari de competenta. Exceptia de liti pendenta % conditii! existenta unei identitati de parti, obiect si cauza( cele doua cauze sa se afle pe rolul unor instante romane deopotriva competente( pricinile sa se afle in fata instantelor de fond, dar si daca se afla, una in fond si alta in apel. 0itispendenta este o exceptie absoluta. ?rebuie invocata la instanta cea din urma investita cu solutionarea cauzei si retrimisa instantei care a judecat prima ori instantei mai mare in grad, daca instantele investite nu au acelasi grad. /nstanta va da o hotarare pentru admiterea exceptiei de litispendenta, cu recurs in 6 zile si o incheiere pentru respingerea ei, atacabila numai impreuna cu fondul. art.1=+ ..proc.civ.! , potrivit acestui articol conexitatea reprezinta acea situatie procesuala in care se afla pricinile aflate pe rolul aceleiasi instante sau a unor instante diferite, in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti, si al caror obiect si cauza au intre ele o stransa legatura. /n cazul conexitatii legea nu impune existenta triplei identitati! de parti, obiect si cauza rin urmare, in aceasta situatie opereaza o prorogare de competenta ce rezulta in mod neandoielnic din chiar dispozitiiloe legale care reglementeaza materia. artile,

36

37

potrivit art."9% alin." au posibilitatea de a solicita 3intrunirea mai multor pricini care se afla inaintea aceleiasi instante sau a unor instante diferite4. Exceptia de conexitate conditii! existenta unei stranse legaturi de obiect si cauza, intre doua sau mai multe procese. :ctiunile conexate sunt si raman distincte, doar judecata lor se face impreuna( sa existe doua sau mai multe cauze pendinte la aceeasi instanta ori la instante de acelasi grad, in care sa figureze cel putin o parte comuna( sa nu se incalce regulile imperative de competenta a instantelor. /n cazul conexitatii legea nu impune existenta triplei identitati! de parti, obiect si cauza rin urmare, in aceasta situatie opereaza o prorogare de competenta ce rezulta in mod neindoielnic din chiar dispozitiiloe legale care reglementeaza materia. artile, potrivit art."9% alin." au posibilitatea de a solicita 3intrunirea mai multor pricini care se afla inaintea aceleiasi instante sau a unor instante diferite4. /roro#area *udiciara de competenta - intervine in acele situatii in care o instanta este investita cu indeplinirea unor acte procedurale sau chiar cu solutionarea unei cauze civile ce ar intra in competenta altei instante, in temeiul unei hotarari judecatoresti )explica) rorogarea judiciara de competenta poate interveni, astfel, in una din urmatoarele situatii! a. in cazul delegarii altei instante, in conditiile art.#$ ..proc.civ. )citeste art.*( b. in cazul recuzarii tuturor judecatorilor de la o instanta si in cazul cand din cauza recuzarii, completul de judecata nu se poate constitui )art.$- alin. # ..proc.civ.*( c. in cazul stramutarii procesului civil )art.$5 ..proc.civ.* d. in cazul administrarii unor dovezi prin comisie rogatorie( e. in cazul casarii unei hotarari judecatoresti cu trimitere la o alta instanta de acelasi grad )art.$"6 alin6 c.proc.civ.*. %tramutarea pricinilor Notiune Este o forma de prorogare judecatoreasca a competentei prin intermediul careia o pricina de competenta unei instante, va fi judecata prin prelungirea competentei, de catre o alta instanta ca efect al unei hotarari judecatoresti a unei instante superioare care a incuviintat cererea de stramutare, pentru unul din motivele prevazute de lege. Sediul materiei! art. $5,%- ..proc.civ. &otivele stramutarii .onform art. $5 ..proc.civ., pricina poate fi stramutata! - cand una dintre parti are doua rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv printre magistratii instantei( - banuiala legitima(

37

38

- siguranta publica. >anuiala se socoteste legitima de cate ori se poate presupune ca nepartinirea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarii pricinii, calitatii partilor ori vrajmasiilor locale. .onstituie motive de siguranta publica acele imprejurari care creeaza presupunerea ca judecata procesului la instanta competenta ar putea produce tulburarea linistii publice. Procedura stramutarii Instanta competenta .ererea de stramutare intemeiata pe rudenie sau afinitate se depune la instanta imediat superioara celei investite initial cu judecarea pricinii. .ererea de stramutare pentru banuiala legitima sau siguranta publica se depune la /nalta .urte de .asatie si Custitie. Cine poate face cererea' .ererea de stramutare pentru motiv de rudenie si afinitate, precum si pentru banuiala legitima poate fi ceruta de partile interesate sau procuror( cererea de stramutare pentru siguranta publica poate fi facuta doar de catre procurorul de la archetul de pe langa /nalta .urte de .asatie si Custitie. Termenul de introducere a cererii =tramutarea pentru rudenie sau afinitate poate fi ceruta mai inainte de inceperea oricarei dezbateri( cea intemeiata pe banuiala legitima sau siguranta publica se poate cere in orice stare a pricinii. Solutionare .ererea se judeca in camera de consiliu, in lipsa unei dispozitii contrare derogatorii, cu citarea partilor, conform dispozitiilor art. 86 ..proc.civ. resedintele instantei va putea cere dosarul pricinii si sa ordone, fara citarea partilor, suspendarea judecarii pricinii, comunicand de urgenta aceasta masura instantei respective. /n caz de admitere, pricina se trimite spre judecata unei alte instante de acelasi grad. otrivit art. %- ..proc.civ. hotararea supra stramutarii se da fara motivare si nu este supusa nici unei cai de atac. Ea va arata in ce masura actele indeplinite de instanta inainte de stramutare urmeaza sa fie pastrate. :ceasta instanta va fi instiintata de indata despre admiterea cererii de stramutare. /n cazul in care instanta a savarsit acte de procedura sau a procedat intre timp la judecarea pricinii, actele de procedura indeplinite ulterior stramutarii si hotararea pronuntata sunt desfiintate de drept prin efectul admiterii cererii de stramutare. :rt.#$ .od proc.civ.! .ele#area! .and, din pricina unor imprejurari exceptionale, instanta competenta este impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze, /nalta .urte de .asatie si Custitie, la cererea partii interesate, va desemna o alta instanta de acelasi grad care sa judece pricina. /roro#area conventionala 4voluntara: de competenta

38

39

, intervine in temeiul unei intelegeri )conventii* a partilor, in acele cazuri in care legea procesuala ingaduie partilor sa deroge de la regulile de competenta pe care le stabileste. &in coroborarea art."< si "6< ..proc.civ. rezulta ca o atare conventie este posibila numai in cazul competentei teritoriale prevazuta de norme dispozitive, adica in cazul normelor de competenta relativa. :legerea de competenta poate fi determinata atat anterior, cat si dupa ivirea litigiului. Eiind vorba de o conventie, ea se poate face numai cu respectarea conditiilor de validitate ale oricarei conventii! partile sa aiba capacitate de exercitiu( consimtamantul lor sa fie liber si neviciat( conventia partilor, scrisa sau verbala, sa fie expresa( partile sa determine in mod neechivoc instanta aleasa( aceasta din urma sa nu fie necompetenta absolut. :tunci cand aderarea paratului la competenta aleasa de reclamant se face dupa ivirea litigiului, in mod verbal, in fata instantei de judecata aceasta trebuie sa fie expresa. Deinvocarea exceptiei de necompetenta de catre parat pana la prima zi de infatisare nu echivaleaza cu o prorogare conventionala de competenta, efectul neinvocarii exceptiei de necompetenta relativa de catre parat in limine litis fiind acela al decaderii sale din dreptul de a mai invoca aceasta exceptie si nu acela al achiesarii tacite la competenta instantei sesizate.

Exceptia de necompetenta
Noiune Exceptia de necompetenta este mijlocul procedural prin care partea interesata, instanta sau chiar procurorul cand participa la judecarea cauzelor civile poate solicita instantei sa se desesizeze si sa trimita cauza la instanta de judecata sau la un alt organ cu activitate jurisdictionala competent sa o judece potrivit legii. Invocare Exceptia de necompetenta se invoca in mod diferit dupa cum norma de competenta care se considera a fi incalcata este absoluta )competenta generala, competenta materiala si competenta teritoriala exclusiva* sau relativa )competenta teritoriala generala si competenta teritoriala alternativa*. Exceptia de necompetenta absoluta! ' poate fi invocata de oricare din parti, procuror sau chiar instanta din oficiu( ' poate fi invocata in orice faza a judecatii )atat in prima instanta, cat si in apel sau recurs*( ' partile nu pot deroga, nici expres, nici tacit de la regulile competentei absolute. Exceptia de necompetenta relativa! - poate fi invocata numai de catre parat )el este singurul, de altfel, care are interes ' art. "-6 alin.#, art. "68 ..proc.civ.*( - numai in fata primei instante si numai pana la prima zi de infatisare )prin intampinare, daca partea este asistata sau reprezentata ' art. ""8 c.proc.civ.*(

39

40

- prin urmare, ea trebuie invocata in acest termen si inaintea altor exceptii, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a mai putea invoca )explica*( - partile pot conveni, atat expres cat si tacit sa deroge de la dispozitiile legii, facand o prorogare conventionala de competenta. Solutionare: Exceptia de necompetenta se solutioneaza de catre instanta sesizata cu actiunea principala. Exceptia de necompetenta, fiind o exceptie de procedura, se solutioneaza cu prioritate fata de exceptiile de fond, dupa exceptiile de organizare judecatoreasca si de nelegala timbrare, dar inaintea celorlalte exceptii de procedura. Bdata invocata, ca orice exceptie, in baza art. "#< alin.% ..proc.civ. si pentru respectarea principiilor contradictorialitatii, oralitatii, publicitatii, rolului activ al judecatorului, dreptului la aparare, ea trebuie pusa in discutia partilor, in caz contrar hotararea pronuntata va fi nula si va putea fi desfiintata prin intermediul cailor de atac. &aca instanta gaseste ca exceptia nu este intemeiata si ca nu s,a incalcat nici o norma de competenta, exceptia va fi respinsa printr,o incheiere interlocutorie si instanta va pasi in continuare la judecata. /mpotriva incheierii prin care s,a solutionat exceptia se poate exercita apel sau recurs, dar numai odata cu fondul cauzei )art. "68 alin.# ..proc.civ.*. /n cazul in care exceptia este considerata intemeiata, instanta o va admite si se va pronunta printr,o hotarare de declinare de competenta )declinator de competenta*. Efectele (otararii de declinare de competenta Aotararea de declinare de competenta produce doua efecte principale! - dezinvesteste instanta sesizata cu judecarea cauzei prin introducerea cererii de chemare in judecata( - investeste instanta sau organul cu activitate jurisdictionala in favoarea careia s,a pronuntat declinarea de competenta )daca insa pricina nu este de competenta unui organ cu activitate jurisdictionala, instanta nu poate dispune declinarea competentei, ci va respinge cererea ca fiind gresit indreptata*( Aotararea de declinare a competentei isi produce efectele de la data ramanerii ei irevocabile, si nu de la data pronuntarii. ?rimiterea dosarului la instanta sau organul jurisdictional considerat a fi competent se va face de indata ce hotararea de declinare a competentei a devenit irevocabila, in afara de cazul cand calea de atac este exercitata chiar de catre partea care a cerut si a obtinut declinarea de competenta, caz in care dosarul poate fi trimis imediat, fiind evidenta incercarea de tergiversare a cauzei )art. "68 alin.$,% .. proc.civ.*. :tunci cand se constata ca pricina nu este de competenta instantelor romane se impune solutia de respingere a cererii pentru acest motiv ' art. "65 0g. "-61"<<# cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat. Aotararea de declinare a competentei are putere de lucru judecat numai in ceea ce priveste efectul de dezinvestire a instantei sesizate initial, instanta careia i se trimite dosarul avand, la randul sau, dreptul sa,si verifice propria competenta. /n cazul in care

40

41

se considera necompetenta poate, de asemenea, sa,si decline competenta in favoarea unei alte instante sau chiar in favoarea instantei care a investit,o. /n privinta actelor de procedura indeplinite la instanta considerata necompetenta, art. "-6 alin." ..proc.civ. decide ca sunt considerate nule. Dulitatea se rasfrange, in principiu, asupra tuturor actelor de procedura intocmite la instanta necompetenta( cu toate acestea, trebuie sa remarcam ca unele din efectele actului de sesizare ' cererea de chemare in judecata ' se mentin. :stfel, potrivit art. "85- ..civ., cererea de chemare in judecata intrerupe prescriptia chiar cand este adresata unei instante necompetente;&e asemenea, ea pastreaza efectul punerii in intarziere a debitorului. e de alta parte insa, art. "9- ..proc.civ., cuprinde o reglementare distincta in privinta probelor! 3 in cazul declararii necompetentei, dovezile administrate in instanta necompetenta raman castigate judecatii si instanta necompetenta nu va dispune refacerea lor decat pentru motive temeinice4.

Conflictele de competenta
Notiune .onflictul de competenta se defineste ca fiind situatia in care doua sau mai multe instante judecatoresti sau alte organe cu activitate jurisdictionala se considera competente sau dimpotriva, necompetente, sa solutioneze o cauza civila concreta si isi declina astfel, reciproc, competenta. .onflictele de competenta pot fi pozitive sau negative. Exista conflict po itiv de competenta ori de cate ori doua sau mai multe instante se declara concomitent sau succesiv abilitate sa solutioneze aceeasi cauza civila, declinandu,si reciproc competenta. Conflictul ne!ativ de competenta apare, dimpotriva, in acele cazuri in care doua sau mai multe instante se declara necompetente sa solutioneze o anumita cauza civila, declinandu,si reciproc competenta. entru a ne afla in prezenta unui conflict pozitiv de competenta trebuie ca in fata instantei necompetente )dintre cele doua care vor ajunge in conflict* sa fie ridicata exceptia de necompetenta, exceptie care prin respingerea ei declanseaza conflictul de competenta. &e asemenea, poate aparea conflict pozitiv de competenta si in situatia in care doua sau mai multe instante deopotriva competente sunt sesizate cu judecarea aceleiasi pricini ) spre ex., in cazul competentei alternative*, situatie care impune ridicarea exceptiei de litispendenta. .onflictul se declanseaza in momentul respingerii exceptiei de catre instanta abilitata sa o solutioneze si in fata careia s,a invocat. entru a ne afla in prezenta unui conflict negativ de competenta trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte! - sa existe cumulativ doua sau mai multe instante sesizate cu judecarea aceleiasi pricini )tripla identitate! parti, obiect cauza juridica *( - instantele sa se fi declarat necompetente prin hotarari ramase irevocabile(

41

42

- declinarile de competenta intre instantele sesizate sa fie reciproce ) nu exista conflict de competenta daca declinarile sunt succesive, intervenite intre mai multe instante, daca acestea sau cel putin doua dintre ele nu au intrat in contradictie*( - cel putin una dintre aceste instante sa fie competenta sa solutioneze cererea respectiva( daca instanta sesizata cu solutionarea conflictului negativ de competenta considera ca nici una dintre instante nu este competenta, apreciind ca fiind competenta o alta instanta, va trimite acesteia dosarul, pe cale administrativa. Solutionarea conflictelor de competenta )art. #",## ..proc.civ.* - se face pe calea re#ulatorului de competenta, de catre instanta superioara instantelor aflate in conflict( - o data cu sesizarea instantei superioare, instanta in fata careia s,a ivit conflictul suspenda solutionarea cauzei si inainteaza dosarul instantei indreptatite sa se pronunte asupra acestuia( - conflictele de competenta se pot ivi si intre instantele judecatoresti si celelalte organe cu activitate jurisdictionala )art. #- ..proc.civ.*( situatie in care conflictul se solutioneaza de catre instanta ierarhic superioara celei aflate in conflict )art. ## alin.%*( - in cazul in care conflictul de competenta se iveste intre /.....C. si o alta instanta, acesta se rezolva .urtea =uprema, hotararea pronuntata constituind in acelasi timp atat declinator cat si regulator de competenta( - /nstanta competenta sa solutioneze conflictul va hotari in camera de consiliu, fara citarea partilor( - /mpotriva regulatorului de competenta se poate face recurs in termen de 6 zile de la comunicare( dosarul va fi trimis instantei competente spre solutionare numai dupa ramanerea irevocabila a regulatorului de competenta( recursul, neexistand norme derogatorii, se solutioneaza potrivit normelor de drept comun( - Aotararea irevocabila prin care se statueaza asupra conflictului de competenta este obligatorie pentru instanta desemnata.

Actele de procedura
Notiune rin act de procedura se intelege orice act 4operatiune *uridica au in cri : facut pentru declan area proce ului3 In cur ul i in cadrul proce ului civil de catre in tanta *udecatorea ca3 parti i ceilalti participanti la proce 3 le#at de activitatea proce uala a ace tora. :ctele de procedura sunt clasificate in literatura de specialitate dupa mai multe criterii, marea diversitate a acestora fiind determinata practic de numarul mare de acte procedurale care, in inlantuirea lor, determina intreaga structura a procesului civil. :stfel sunt! actele procedurale ale instantei, partilor, tertelor persoane si organelor de executare silita( acte de procedura verbale si acte de procedura scrise( acte de procedura obligatorii si acte de procedura facultative( acte unilaterale, acte bilaterale
42

43

si multilaterale( acte judiciare si acte extrajudiciare( acte de procedura specifice judecatii in prima instanta, acte specifice judecatii in fata instantelor de control judiciar si acte de executare silita etc. /n ceea ce priveste conditiile #enerale de vala1ilitate al actelor de procedura civila3 aceasta determinare este extrem de complexa tocmai datorita caracterului variabil al acestora. B prezentare a conditiilor generale de validitate a actelor de procedura este necesara pentru o mai buna cunoastere a mecanismului actelor juridice ce intereseaza activitatea de infaptuire a justitiei, determinare ce se refera atat la conditiile de fond3 cat i la cerintele 4conditiile: de forma ale actelor. :stfel, in mod traditional literatura juridica de specialitate a apreciat ca doua sunt conditiile generale de validitate al actelor de procedura! forma cri a si indicarea in c6iar continutul actului ca cerintele le#ii au fo t indeplinite3 actele de procedura e intocme c numai in lim1a roman3 c6iar daca partile e exprima in lim1a romana. Exista si dispozitii procedurale care se refera la unele cerinte legale, ca de exemplu, cele care precizeaza ca actele care se adreseaza instantelor judecatoresti trebuie sa imbrace forma cri a. >orma cri a a actelor de procedura reprezinta o conditie de valabilitate a celor mai multe acte de procedura. 7ajoritatea actelor dispuse de catre instantele de judecata si de organele de executare trebuie indeplinite in forma scrisa. &e la aceasta regula exista o importanta exceptie in privinta actelor ce reprezinta manifestari unilaterale sau bilaterale de vointa ale partilor. B a doua conditie afirmata in literatura de specialitate o constituie, mentiunea in act ca cerintele le#ii au fo t re pectate. :ceasta inseamna ca actul de procedura nu poate fi completat cu probe extrinseci, ci trebuie sa faca dovada prin el insusi. Exceptia de la aceasta regula o reprezinta principiul ec6ipolentei au al ec6ivalentei. otrivit acestui principiu, in cazurile anume prevazute de legiuitor, un act de procedura poate fi inlocuit printr,un alt act de procedura care sa produca acelasi efect. .azurile in care se aplica principiul echipolentei sunt de stricta interpretare, ele neputand fi extinse prin analogie. &e asemenea, se considera ca actele de procedura care im1raca forma cri a tre1uie redactate in lim1a romana. :ceasta cerinta are un caracter general, intrucat si actele de procedura care se exprima prin viu grai se realizeaza tot in limba romana. &aca una din parti nu cunoaste limba romana ea poate recurge la serviciile unui interpret. /n afara conditiilor mentionate exista si unele cerinte care vizeaza timpul au locul intocmirii actelor de procedura. :stfel, actele de procedura nu se pot indeplini oricand, ci numai in termenele prevazute de lege, iar in unele cazuri doar in anumite faze ale procesului civil. &e asemenea, actele de procedura se indeplinesc, de regula, la sediul instantei si in cadrul unei sedinte publice. :ctele de procedura trebuie sa indeplineasca, de asemenea, in anumite cazuri, si unele conditii particulare, care difera de la un act la altul, in functie de obiectul sau finalitatea lui.

43

44

Nere pectarea tuturor conditiilor generale sau particulare ale actelor de procedura atrage dupa sine nulitatea ace tora.

Termenele procedurale. notiune3 cla ificari3 mod de calcul3 caracterele termenului3 anctiuni pecifice3 repunerea in termen
Notiune$ ?ermenul procedural este intervalul de timp inauntrul caruia trebuie indeplinit sau, dupa caz, este oprit sa se savarseasca un anumit act de procedura. Clasificari$ ?ermenele procedurale pot fi clasificate in functie de mai multe criterii, astfel! a. in functie de caracterul lor3 termenele sunt! , imperative )peremptorii*, inauntrul carora trebuie indeplinit un act de procedura )ex! termenul de exercitare a unei cai de atac*. , pro6i1itive )dilatorii*, inauntrul carora nu poate fi savarsit actul de procedura. 1. in functie de modul in care unt ta1ilite, termenele sunt! , le#ale, atunci cand sunt stabilite prin lege. , *udecatore ti, stabilite de instanta in cursul procesului( , conventionale, stabilite de parti )ex! termenul arbitrajului*. c. in functie de anctiunea ce intervine in ca! de nere pectare, termenele sunt! , a1 olute, a caror nerespectare afecteaza valabilitatea actelor de procedura( , relative, care in caz de nerespectare nu afecteaza valabilitatea actului de procedura ci atrag, cel mult, sanctiuni disciplinare sau pecuniare pentru cei vinovati de nerespectarea lor. ?od de calcul. .. proc. civ. se stabileste modul de calcul al termenelor procedurale pe ore3 !ile3 aptamani3 luni si ani. Termenul pe ore incepe sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare. Termenul se intelege pe zile libere, neintrand in calcul nici ziua in care a inceput, nici ziua cand s,a implinit. Termenele tatornicite pe ani3 luni au aptamani se implinesc in ziua anului, lunii sau saptamanii corespunzatoare zilei de plecare. ?ermenul care, incepand la #<, $- sau $" ale lunii, se sfarseste intr,o luna care nu are o asemenea zi, se va socoti implinit in ultima zi a lunii. ?ermenul care se sfarseste intr,o zi de sarbatoare legala, sau cand serviciul este suspendat, se va prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare. Caracterele termenului. ?ermenele joaca un rol particular in cadrul procedurii judiciare. &e altfel, procedura judiciara nici nu poate fi conceputa fara existenta unor termene in cadrul carora legea impune anumite obligatii sau indreptateste partile sa,si exercite drepturile lor. :stfel, se poate spune ca termene unt menite a di cipline!e activitatea proce uala. Jn alt caracter al termenelor este dat de faptul ca ele au menirea de a impul iona de fa urarea proce ului civil si de a limita toate acele situatii care ar putea conduce la intarzierea judecatii. /n aceasta ordine de idei se poate afirma ca cel mai adesea termenele unt tatornicite pentru a tarmuri in timp exercitiul unui drept sau

44

45

pentru a restrange limitele de timp in care se pot indeplini anumite formalitati procedurale. ?ermenele procedurale tre1uie a tina eama, insa, si de intere ele partilor liti#ante3 care trebuie sa aiba un timp rezonabil pentru a reflecta asupra exercitiului drepturilor lor si pentru realizarea efectiva a formelor de procedura impuse sau admise de lege. ?ermenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura daca legea nu dispune altfel. ?ermenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut comunicarea, de la data cand a cerut,o. NULITATEA ACTEL0) .E /)0CE.U)A Notiune Este sanciunea procedural care intervine n cazul actului ce nu ndeplinete condiiile prevzute de lege pentru validitatea lui, lipsindu,l total sau parial de efecte. Dulitatea se constata )nulitatea absoluta* sau se declara )nulitatea relativa* de catre instanta care poate stabili si masura sau limitele in care opereaza nulitatea. :stfel, nulitatea actului de procedura opereaza ope judici, adica numai prin constata,rea sau declararea nulitatii de catre instata )nu opereaza de drept*. Clasificarea nulitilor /. &up izvorul lor! , nuliti exprese )cele prevazute expres de lege , art. %$, 88, 8<, "-..pr.civ* , nuliti virtuale ')cele care rezulta prin interpretare din c,prinsul unor dispozitii legale art. 86, <5, "%5 ..pr.civ.* //. &up cum privesc forma exterioar sau intrisec! , nuliti intriseci ' cele existente in chiar cuprinsul actului )ex! citatia inmanata partii nu arata instanta, ziua, ora, iar partea nu stie unde sa se prezinte*. , nuliti extrinseci ' cele situate in afara actului de procedura )ex! :pelul e nul daca el nu a fost depus la instanta judecatoreasca a carei hotarari o ataca. Du exista viciu in apel, ci in afara lui, pentru ca el nu a fost depus la instanta a carei hotarare este atacata. Este aceeasi situatie si in cazul recursului*. ///. +n cazul nerespectrii condiiilor proprii a unui act de procedur sau datorit dependenei sale de un alt act! , proprii , derivate ' intereseaz efectele actului /I. &up caracterul normelor nclcate! , absolute )cand sunt incalcate norme imperative*
45

46

, I.
, ,

relative

)cand sunt incalcate norme dispozitive*

&up ntinderea efectelor! totale (afectand in intregime actul de procedura) pariale (afectand doar o parte a actului de procedura)

:rt. "-6, ..pr.civ. mentioneaza doua cazuri de nulitate a actului de procedura! a* &aca actul de procedura a fost facut de o instanta necompetenta. /n opinia noastra, si in acest caz este necesara o vatamare procesuala care e chiar facerea actu,lui de o instanta necompetenta )aici vatamarea este prezumata de lege*. Este vorba de incalcarea oricarei reguli de competenta! absoluta, relativa, materiala, teritoriala. b* :ctul a fost facut cu neobservarea formelor legale sau de catre un functionar necompetent )nu de un judecator necompetent, ci de un alt functionar! grefier, postas etc.*. /n aceasta ipoteza trebuiesc indeplinite conditiile! ". =a i se produs o vatamare procesuala. #.:ceasta vatamare sa nu poata fi inlaturata altfel decat prin nulitatea actului. /nvocarea nulitatii se face, dupa caz! a* e cale de exceptie in proces( b* rin exercitarea apelului sau a recursului( c* e calea contestatiei in anulare sau a revizuirii pentru motivele prevazute expres( d* e calea recursului in anulare, daca exista motive exprese( e* e calea contestatiei la executare( /nstanta va proceda dupa caz, si anume! va pronunta o incheiere ce poate fi atacata o data cu fondul atunci cand respinge exceptia nulitatii sau, desi o admite, nu se dezinvesteste de solutionarea litigiului, ori va pronunta o hotarare, ori de cate ori, admitand exceptia nulitatii, se dezinvesteste de solutionarea acelui litigiu. /n orice situatie, instanta, admitand o exceptie de nulitate a actului procedural, va trebui ea insasi sa precizeze intinderea sau cuprinsul efectelor ce decurg din nulitate, intrucat prin iradiere nulitatea unui act de procedura se poate extinde si asupra altor acte procedurale anterioare, concomitente sau ulterioare. &e exemplu, daca citarea partilor este lovita de nulitate, toate actele de procedura facute in proces ulterior citarii necorespunzatoare a partilor sunt lovite de nulitate. &aca s,a facut o cerere de stramutare si instanta nu a suspendat judecata pana la solutionarea cererii, in cazul in care stramutarea s,a acceptat, toate actele sunt lovite de nulitate. /n toate cazurile in procesul civil regula este cea a salvarii actului de procedura ori de cate ori este posibil, adica mai concret, instanta trebuie, dupa caz, ori de cate ori e posibil, sa procedeze la indreptarea, remedierea sau refacerea actului de procedura. &e regula, nulitatea unui act de procedura nu are nici un efect asupra dreptului subiectiv dedus judecatii.
46

47

.ECA.E)EA otrivit .. proc. civ., neexercitarea oricarei cai de atac si neindeplinirea oricarui alt act de procedura in termenul legal atrage decaderea, afara de cazul cand legea dispune altfel sau cand partea dovedeste ca a fost impiedicata printr,o imprejurare mai presus de vointa ei. /n acest din urma caz, actul de procedura se va indeplini in termen de "6 zile de la incetarea impiedicarii( in acelasi termen vor fi aratate si motivele impiedicarii. &ecaderea intervine numai in caz de nerespectare a termenelor legale, imperative si absolute. :ceasta deoarece! , nerespectarea termenului prohibitiv duce la nulitatea actului de procedura( , daca nu este respectat un termen judecatoresc, sanctiunea consta in posibilitatea judecatorului de a nu mai acorda un nou termen pentru indeplinirea actului de procedura care nu a fost indeplinit in termenul initial. .ecaderea intervine in urmatoarele ca!uri! , cand prin lege este stabilit un termen fix pentru savarsirea unui act de procedura sau pentru exercitarea unui drept, iar partea a lasat sa expire acel termen fara sa beneficieze de el( , cand legea procesuala a stabilit ca exercitarea unui drept trebuie sa se faca intr,o anumita etapa a procesului sau intr,un anumit moment procesual, iar partea nu a respectat aceasta cerinta( , cand legea procesuala stabileste o anumita ordine in efectuarea actelor de procedura, pe care partea nu a respectat,o. %anctiunea decaderii nu intervine daca& nu a fost constatata de instanta( partea care putea sa invoce sanctiunea, renunta la acest drept( decaderea priveste pe una din partile legate printr,un raport de solidaritate sau de indivizibilitate, cu conditia ca cel putin una dintre celelalte parti sa fi savarsit actul de procedura in termen( decaderea se acopera, potrivit legii( partea interesata a fost impiedicata de o imprejurare mai presus de vointa ei sa efectueze actul de procedura in termen si s,a admis cererea de repunere in termen. .a efect al decaderii se pierde dreptul procedural care nu a fost exercitat in termen. )epunerea in termen. /n conditiile .. proc. civ., decaderea nu opereaza atunci cand partea dovedeste ca a fost impiedicata printr,o imprejurare mai presus de vointa ei sa savarseasca actul de procedura in termen. in acest caz, actul de procedura trebuie sa fie indeplinit in termen de "6 zile de la data impiedicarii si tot in acelasi termen vor fi aratate si motivele impiedicarii. entru a se dispune repunerea in termen se cer a fi indeplinite mai multe conditii! , partea care nu a savarsit un act de procedura inauntrul termenului legal imperativ trebuie sa faca dovada ca a fost impiedicata dintr,o imprejurare mai presus de vointa ei, care s,a produs inainte de implinirea termenului( , in termen de cel mult "6 zile de la data incetarii impiedicarii, partea interesata trebuie sa formuleze atat cererea de repunere in termen si sa,si efectueze actul de procedura pe care nu l,a indeplinit in termen.
47

48

.ererea de repunere in termen se solutioneaza de instanta competenta sa solutioneze calea de atac sau sa indeplineasca actul de procedura cu privire la care a intervenit decaderea. :supra cererii de repunere in termen, instanta se va pronunta printr,o! , inc6eiere, atunci cand s,a cerut repunerea in termen cu privire la un act de procedura care trebuia indeplinit pe parcursul judecatii, deci inainte de pronuntarea unei hotarari. :ceasta incheiere poate fi atacata numai odata cu fondul( , inc6eiere, atunci cand s,a cerut repunerea in termenul de exercitare a unei cai de atac, si cererea este admisa, fara ca la acelasi termen sa aiba loc si judecata caii de atac. incheierea poate fi atacata odata cu fondul( , deci!ie, daca s,a cerut repunerea in termenul de exercitare a unei cai de atac si cererea a fost admisa, la acelasi termen judecandu,se si fondul, sau atunci cand cererea a fost respinsa. /n acest ultim caz, cererea de repunere in termen va fi respinsa ca tardiva sau ca nefondata, iar calea de atac ca tardiva. .at priveste calea de atac ce poate fi exercitata impotriva hotararii prin care instanta se pronunta asupra repunerii in termen, sunt de retinut urmatoarele! , daca s,a cerut repunerea in termenul de apel, decizia poate fi atacata cu recurs( , daca s,a cerut repunerea in termenul de recurs, hotararea prin care se solutioneaza cererea este irevocabila( , daca s,a cerut repunerea in termenul de exercitare a unei contestatii in anulare sau revizuiri, hotararea este supusa acelei cai de atac ce putea sa se exercite impotriva hotararii ce ar fi trebuit sa se pronunte in contestatia in anulare sau revizuire.

,udecata in prima in tanta 1. Cererea de c6emare in *udecata

1.1. Notiune otrivit art."-< alin." ..proc.civ. 3oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente4. rin urmare, cererea de chemare in judecata reprezinta actul de procedura prin care o parte formuleaza pretentiile sale impotriva altei parti si cu care sesizeaza instanta de judecata in vederea solutionarii conflictului ivit . Du intotdeauna actul prin care este investita instanta civila se numeste cerere de chemare in judecata, potrivit unor acte normative speciale cererea respectiva putand purta denumirea de ! contestatie )in materia litigiilor de munca *, plangere ) in materie contraventionala* etc. 1.". Continutul i conditiile de forma ale cererii de c6emare in *udecata otrivit art.""# ..proc.civ., cererea de chemare in judecata trebuie sa cuprinda! ".&umele, domiciliul sau resedinta partilor, ori pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul

48

49

comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. &aca reclamantul locuieste in strainatate va arata si domiciliul ales in 2omania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul. /ndicarea numelui partilor este deosebit de importanta pentru ca prin aceasta se identifica partile intre care urmeaza sa se desfasoare procesul. /ndicarea in cerere a domiciliului partilor este de asemenea, un element necesar pentru individualizarea partilor, pentru citarea lor in fata instantei de judecata si, nu in ultimul rand, pentru determinarea competentei teritoriale generale. /n privinta notiunii de domiciliu, se observa ca, din punct de vedere procedural, sensul notiunii are un caracter mai general decat in civil, semnificand, in fapt, locuinta. .eea ce intereseaza cu privire la aceasta notiune este locul unde partea poate fi gasita pentru a i se comunica actele de procedura. &istinct de domiciliul real, reclamantul poate mentiona in cerere domiciliul ales. :cesta din urma reprezinta o institutie complexa, care presupune desemnarea unui mandatar special, insarcinat doar cu primirea actelor de procedura si a locuintei acestuia. ?ratarea notiunii impune cu necesitate referirea la art.<$ ..proc.civ. in care se prevede ca! 3in caz de alegere de domiciliu, daca partea a aratat si persoana insarcinata cu primirea actelor de procedura, comunicarea acestora se va face la acea persoana, iar in lipsa unei asemenea aratari, la domiciliul partii4 /dentificarea persoanelor juridice, spre deosebire de persoanele fizice, se face prin indicarea unor elemente suplimentare, pe langa denumire si sediu, fiind necesar a se arata in cererea de chemare in judecata si numarul de inregistrare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. /n cazul in care reclamantul nu cunoaste domiciliul paratului si aduce instantei dovezi din care rezulta ca a facut tot ceea ce i,a stat in putinta pentru a,l afla )inclusiv recurgerea la ajutorul organelor de politie ' sectia evidenta populatiei*, cererea va putea fi primita si fara indicarea domiciliului paratului, citarea efectuandu,se prin publicitate )art.<6*. #.&umele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional; ?extul trebuie coroborat cu dispozitiile art.8$ ..proc.civ., citat anterior. :sadar, in procesul civil, participarea directa a partilor in proces nu este obligatorie decat cu caracter de exceptie )spre exemplu, la divort*. rin urmare, partile isi pot alege in mod conventional un reprezentant, fie fara studii de specialitate )mandatar*, fie un avocat sau, in cazul persoanelor juridice, consilier juridic. e de alta parte, sunt situatii in care, partile, datorita lipsei capacitatii lor de exercitiu sau restrangerii acestei capacitati prin lege trebuie reprezentate sau asistate in proces de reprezentantii lor legali.

49

50

/n oricare din aceste situatii, in cuprinsul cererii de chemare in judecata trebuie mentionata calitatea in care cel care face cererea sta in proces )in nume propriu sau ca reprezentant al unei parti. Deindicarea calitatii de reprezentant conduce la prezumtia ca cel care a introdus cererea actioneaza in nume propriu cu toate consecintele ce decurg de aici. $. 'biectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand pretuirea este cu putinta. entru identificarea nemiscatoarelor se va arata comuna si judetul, strada si numarul, iar in lipsa vecinatatile, etajul si apartamentul, sau, cand imobilul este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul topografic. rin obiect al cererii de chemare in judecata se intelege tocmai pretentia dedusa judecatii. :ceasta poate fi! o suma de bani, restituirea sau predarea unui bun, anularea sau constatarea nulitatii unui contract, schimbarea unei anumite stari )in actiunile privind starea si capacitatea persoanelor* etc. &eterminarea obiectului cererii prezinta interes sub mai multe aspecte! paratul cunoaste inca de la inceput pretentiile adversarului si se poate apara impotriva lor, respectandu,se principiile contradictorialitatii si dreptului la aparare( obiectul este un element necesar al dispozitivului hotararii, instanta fiind chemata sa dispuna numai in limitele cererii de chemare in judecata ) art."#<alin.ultim*( cunoasterea acestuia este necesara pentru corecta solutionare a unor exceptii ) spre exemplu! autoritatea de lucru judecat, litispendenta si conexitatea*( precizarea obiectului este necesara pentru determinarea competentei instantei, cu deosebire in cazul actiunilor reale privitoare la bunuri imobile etc. /n doctrina se mai arata ca obiectul cererii trebuie sa fie! licit )adica sa nu contravina legii*, po i1il ) cu putinta a se realiza in materialitatea obiectiva*, determinat au determina1il. /n fine, art.""# pct.$ impune si o evaluare a obiectului cererii atunci cand acest lucru este posibil. =e au in vedere, deci, actiunile patrimoniale si orice alte cereri care ar putea fi evaluate in bani. .erinta mentionata trebuie indeplinita, in principal, din doua motive! in functie de valoarea obiectului cererii se determina taxa judiciara de timbru si timbru judiciar( tot potrivit cu aceasta valoare se stabileste instanta competenta din punct de vedere material. (. )ratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea 7otivele de fapt constau in expunerea in detaliu a faptelor si imprejurarilor pe care se intemiaza pretentia reclamantului, descrierea raportului juridic litigios. 7otivele de drept constau in indicarea temeiului juridic pe care se sprijina cererea, cu aratarea articolelor de lege )contractul de vanzare, cumparare, faptul ilicit cauzator de prejudicii etc.*. $. )ratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere. .and dovada se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii cati parati sunt, mai mult cate o copie de pe fiecare inscris pentru instanta( copiile vor fi certificate de catre reclamant ca sunt la fel cu originalul. =e va putea depune si numai o parte dintr,un inscris privitor la pricina, ramanand ca instanta sa dispuna, la nevoie, infatisarea inscrisului in intregime.
50

51

&aca inscrisurile sunt scrise in limba straina sau cu litere vechi, se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte. .and reclamantul voieste sa,si dovedeasca cererea sau vreunul din capetele cererii sale, prin interogatoriul paratului, va cere infatisarea in persoana a acestuia. .and se va cere dovada cu martori, se va arata numele si locuinta acestora. /ndicarea dovezilor reclamantului prin cererea de chemare in judecata urmareste un dublu scop! celeritatea procesului ' instanta putand aprecia asupra admisibilitatii probelor de indata )daca acestea sunt propuse in conditiile cerute de art.""#* si punerea partilor intr,o situatie de egalitate juridica, paratul nefiind in masura sa se apere eficient daca nu cunoaste mijloacele de aparare ale adversarului. :stfel, cu caracter general, legiuitorul arata ca solicitarea probei cu inscrisuri impune cu necesitate depunerea acestora in copii certificate, conforme cu originalul. :ceste inscrisuri trebuie depuse in atatea exemplare cati parati sunt, mai mult un exemplar pentru instanta. =olicitarea corespunzatoare a probei testimoniale, impune, de asemenea indicarea numelui si locuintei acestora, numai pe baza acestor mentiuni putandu,se efectua in mod legal procedura de citare. 9.*emnatura ' reprezinta acordul reclamantului la cuprinsul cererii. .ererea de chemare in judecata trebuie sa fie semnata personal de catre reclamant sau trebuie semnata de reprezentantul acestuia in cazul in care reclamantul a dat mandat de reprezentare unei alte persoane. =emnatura trebuie situata la sfarsitul redactarii, in acest fel constituind o achiesare la intregul sau continut. .onditiile prevazute in art.""# ..proc.civ. se intregesc cu dispozitiile art.""$ referitoare la indeplinirea formalitatii multiplului exemplar si cu privire la cererea de chemare in judecata! 30a cererea de chemare in judecata se vor alatura atatea copii de pe cerere cati parati sunt. &aca mai multi parati au un singur reprezentant sau daca paratul are mai multe calitati juridice, se va comunica o singura copie de pe actiune si de pe inscrisuri si se va inmana o singura citatie4. B conditie esentiala pentru primirea cererii de chemare in judecata, nementionata expres insa in .odul de procedura civila, este tim1rarea cererii. /nfaptuirea justitiei, asa cum este si firesc necesita o serie de cheltuieli care sunt suportate de catre bugetul de stat. B parte din aceste cheltuieli sunt insa recuperate de la justitiabili prin intermediul taxelor de timbru. :cestea, la randul lor, se compun din taxa judiciara de timbru si timbru judiciar. Efectele introducerii cererii de c(emare in judecata .ererea de chemare in judecata, ca mijloc procedural prin care se declanseaza procesul civil produce o serie de efecte specifice! ". /nvesteste instanta cu judecarea cauzei! partile dobandesc drepturi si obligatii procesuale( instanta dobandeste dreptul si in acelasi timp obligatia de a cerceta si solutiona cauza( dreptul ce se tinde a se valorifica devine drept litigios( de la data introducerii cererii de chemare in judecata, in principiu, se vor produce efectele

51

52

hotararilor judecatoresti, intrucat majoritatea hotararilor civile au un caracter constitutiv )cu exceptia celor care au caracter declarativ*. #. .ererea de chemare in judecata determina cadrul procesual! sunt fixate partile intre care se va purta procesul si obiectul acestuia. &upa acest moment sfera persoanelor care pot participa in calitate de parti la proces nu poate fi largita decat prin introducerea unor terte persoane in proces, in conditiile art.%<,99 ..proc.civ. sau, in mod exceptional, prin substituirea unei parti cu o alta persoana )art.99 alin.", art.#%$ pct."..proc.civ.*. /nstanta, din oficiu, nu poate introduce terte persoane in proces. /n mod similar, instanta este indreptatita sa se pronunte numai asupra pretentiilor deduse prin cererea de chemare in judecata, ea neputandu,se pronunta asupra a ceea ce nu s,a cerut si nici nu poate acorda mai mult decat s,a cerut )art.$-% pct.9( art.$## pct.# ..proc.civ.*. .adrul procesual cu privire la obiect poate fi insa extins de parat prin formularea unei cereri reconventionale sau de catre tertii intervenienti prin formularea unei cereri de interventie, ori de catre ambele parti printr,o cerere de chemare in garantie. $. =e determina competenta teritoriala a instantei ' competenta generala ' art.6 alin."..proc.civ., iar in cazul competentei alternative ' prin introducerea cererii inceteaza dreptul de optiune al reclamantului. ?ot relativ la competenta se poate mentiona ca prin introducerea cererii de chemare in judecata se creeaza starea de litispendenta( introducerea unei noi cereri in fata unei instante diferite, chiar competente, avand acelasi obiect, intre aceleasi parti si o cauza identica, determinand aparitia litispendentei care trebuie solutionata in sensul dezanvestirii celei din urma instante sesizate )art. "9$ ..proc.civ* %. .ererea de chemare in judecata intrerupe prescriptia .onform art."9 lit.b*&."95168, prescriptia se intrerupe prin! 3introducerea unei cereri de chemare in judecata ori arbitrare, chiar daca cererea a fost introdusa la o instanta judecatoreasca sau la un organ de arbitrare necompetent4. .ererea de chemare in judecata se considera depusa in ziua primirii ei la instanta, chiar daca este neregulata, sau in ziua expedierii ei prin posta, daca a fost trimisa recomandat. /ntreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de a fi intervenit imprejurarea care a provocat,o( deci, dupa intrerupere curge un nou termen de prescriptie. entru ca acest efect specific sa subziste trebuie ca cererea sa fie admisa! 3prescriptia nu se considera intrerupta in acele cazuri in care cererea a fost respinsa, anulata, daca s,a perimat ori daca cel care a formulat,o a renuntat la ea4)art."9 alin.$ &."95168*. 6. &e la data introducerii cererii opereaza punerea in intarziere a paratului, cu efecte diferite, dupa cum urmeaza! , inceteaza buna,credinta avuta anterior de posesorul cu aceasta calitate, prin urmare, de la momentul introducerii cererii de chemare in judecata el datoreaza fructele(

52

53

, in actiunile care au ca obiect predarea unui bun determinat, de la aceasta data riscul pieirii bunului trece asupra paratului( , cererea de chemare in judecata face sa curga dobanzile pentru creantele care anterior nu erau purtatoare de dobanzi )art."-88 ..civ.*( , in cazul obligatiilor de a da sau a nu face ceva, din ziua introducerii cererii de chemare in judecata se datoreaza daune,interese( , anumite actiuni cu caracter strict personal trec asupra mostenitorilor daca au fost introduse de autorul dreptului in timpul vietii sale! actiunea privind stabilirea filiatiei fata de mama)art.6# alin.# .. fam.*( actiunea pentru tagada paternitatii ) art.6< alin.# .. fam.*( actiunea privind stabilirea paternitatii din afara casatoriei )art.6% alin.# .. fam.* si actiunea privind revocarea unei donatii pentru ingratitudine)art.8$$ .. civ*. Procedura privind primirea cererii de c(emare in judecata )art$**+%**+,# Etapa scrisa, premergatoare judecatii debuteaza, cum este si firesc, cu sesizarea instantei civile prin cererea de chemare in judecata. :sa cum am aratat, instanta civila nu se sesizeaza din oficiu, ea trebuie sesizata de catre partea interesata, prin cerere ) art."-< ..proc.civ.*. .ererea de chemare in judecata se depune la instanta de judecata personal de catre reclamant sau printr,un reprezentant imputernicit, fie la judecatorul de serviciu, fie la presedintele instantei. .ererea va putea fi expediata si prin posta )art."-% ..proc.civ.*. otrivit art.""% modificat substantial prin noile reglementari, presedintelui instantei sau judecatorului de servicu insarcinat cu primirea cererilor le revin o serie de obligatii printre care, cea mai importanta este aceea de a verifica indeplinirea conditiilor formale prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata )art.""% alin."*, facandu,se referire astfel la dispozitiiile art""#,""$. otrivit art.#< din Dormele metodologice privind taxele judiciare de timbru , se verifica totodata, in baza acestor atributii administrative, plata taxelor judiciare de timbru si a timbrului judiciar care se datoreaza anticipat. &aca in urma verificarilor facute se constata ca cererea este incompleta sau cuprinde mentiuni gresite, ori in cazul in care taxele de timbru nu au fost achitate sau nu au fost achitate intr,un cuantum suficient, presedintele sau judecatorul de serviciu are obligatia sa puna in vedere reclamantului conditiile pe care le mai are de indeplinit, cuantumul taxei de timbru care trebuie achitata, necesitatea depunerii cererii si celorlalte inscrisuri in numarul necesar de exemplare, sa indice toate celelalte lipsuri ale cererii in vederea completarii lor. 32eclamantul va completa cererea de indata. :tunci cand completarea nu este posibila, cererea se va inregistra si i se va acorda reclamantului un termen scurt. /n cazul in care cererea a fost primita prin posta, reclamantului i se vor comunica in scris lipsurile ei, cu mentiunea ca, pana la termenul acordat, urmeaza sa se faca completarile sau modificarile necesare4)art.""% alin.#*. rin urmare, indiferent de corectitudinea cererii si de respectarea sau nu a tuturor conditiilor mentionate mai sus, cererea va fi inregistrata, momentul depunerii

53

54

ei la instanta constituind, deci, momentul sesizarii instantei civile si conducand la intreruperea prescriptiei extinctive. :liniatele urmatoare ale art.""% cuprind, cum este si firesc, sanctiunea pentru nerespectarea dispozitiilor anterioare! 3:cordarea termenului potrivit aliniatului # se face, in toate cazurile, cu mentiunea ca neandeplinirea in acest termen a obligatiilor privind completarea sau modificarea cererii poate atrage suspendarea judecatii. &aca obligatiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt indeplinite in termenul prevazut la aliniatul #, suspendarea judecatii se pronunta prin incheiere potrivit dispozitiilor art.$$<4. :rt."66F ..proc.civ. introduce, dupa cum se observa, un nou caz de suspendare legala facultativa a judecatii astfel! 3cand constata ca desfasurarea normala a judecatii este impiedicata din vina partii reclamante prin neandeplinirea obligatiilor prevazute de lege ori stabilite la primirea cererii de chemare in judecata sau in cursul judecatii, instanta poate suspenda judecata, aratand in incheiere care anume obligatii nu au fost respectate;4)alin."*. /n art.""% alin.ultim ..proc.civ. este inscrisa pentru presedintele instantei o alta facultate de care acesta poate uza in etapa prealabila, cu ocazia primirii cererii de chemare in judecata! 3/n procesele in care, potrivt dispozitiilor art.%5, sunt mai multi reclamanti sau parati, presedintele instantei, tinand cont de numarul foarte mare al acestora, de necesitatea de a asigura desfasurarea normala a sedintei de judecata, cu respectarea drepturilor si intereselor legitime ale partilor, va putea dispune reprezentarea lor prin mandatar si indeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului la domiciliul sau sediul acestuia.2eprezentarea se va face dupa caz, prin unul sau mai multi mandatari, persoane fizice sau persoane juridice, dispozitiile art.98 si art.""%F find aplicabile in mod corespunzator.&ovada mandatului va fi depusa de catre reclamant in conditiile prevazute de alin.#, iar de catre parat odata cu intampinarea. &aca partile nu,si aleg un mandatar sau nu se inteleg asupra persoanei mandatarului, in cazul reclamantilor vor fi aplicabile dispozitiile alin.%, iar in cazul paratilor, presedintele instantei va numi un curator special4. B data satisfacute conditiile prevazute de lege pentru forma cererii de chemare in judecata, conditia multiplului exemplar, facuta dovada achitarii taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar, si, daca au fost indeplinite toate celelalte obligatii legale sau puse in vedere de presedintele instantei sau de judecatorul de serviciu, acestia din urma pot fixa primul termen in instanta de judecata! 3 resedintele, de indata ce constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata , fixeaza termenul de judecata pe care, sub semnatura , il da in cunostinta reclamantului prezent sau reprezentantului acestuia4)art.""%F alin."..proc.civ.*. Doile reglementari introduc, asadar, o noua modalitate de acordare a termenului in cunostinta. rin aceeasi rezolutie, 3presedintele va dispune in acelasi timp sa se comunice paratului, o data cu citatia, copii de pe cerere si de pe inscrisuri, punandu,i,se in

54

55

vedere obligatia de a depune la dosar intampinare cu cel mai tarziu 6 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata. ?ermenul de judecata va fi stabilit astfel incat de la data primirii citatiei paratul sa aiba la dispozitie cel putin "6 zile pentru a,si pregati apararea, iar in procesele urgente cel putin 6 zile. entru termenele urmatoare si primul termen fixat dupa casarea cu trimitere, determinata de necercetarea fondului, raman aplicabile dispozitiile art. 8< alin." ..proc.civ.4 )art.""%Falin.#,$ ..proc.civ.*. otrivit dispozitiilor art. ""%F alin.% ..proc.civ., daca paratul locuieste in strainatate, judecatorul, prin rezolutie, va fixa un termen mai indelungat, informandu,l totodata ca 3are obligatia sa,si aleaga domiciliul in 2omania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul. /n cazul in care paratul nu se conformeaza acestei obligatii, comunicarile se vor face prin scrisoare recomandata, recipisa de predare la posta romana a scrisorii, in cuprinsul careia vor fi mentionate actele ce se expediaza, tinand loc de dovada de indeplinire a procedurii4. :sa cum am aratat si cu ocazia mentionarii obligatiei de alegere de domiciliu pentru reclamantul cu domiciliul in strainatate, si paratului domiciliat in strainatate ii revine aceeasi obligatie. Ea opereaza insa dupa instiintare, deci procedura de citare pentru primul termen de judecata trebuie facuta in mod obisnuit, motiv pentru care se si fixeaza un termen mai indelungat. entru nerespectarea de catre parat a acestei obligatii, codul de procedura civila nu prevede nici o sanctiune, instituind insa o prezumtie care poate fi considerata ca avand un asemenea caracter! prezumtia ca scrisoarea recomandata prin care i,au fost expediate citatiile ulterioare si toate celelate acte de procedura a ajuns la destinatar care a luat la cunostinta de aceste termene si acte, fara sa fie nevoie de vreo alta dovada in afara recipisei de predare a acestei scrisori la posta romana. :laturi de aceste masuri obligatorii, presedintele instantei sau judecatorul de serviciu, cu ocazia fixarii termenului de judecata mai poate lua si alte masuri necesare desfasurarii in bune conditii a judecatii :stfel, potrivit art.""%Falin. 6 ..proc.civ. ! 3sub rezerva dezbaterii la prima zi de infatisare, presedintele, cu ocazia fixarii termenului prevazut la alin.", daca s,a solicitat prin cerere, va putea dispune citarea paratului la interogatoriu, alte masuri pentru administrarea probelor, precum si alte masuri necesare pentru desfasurarea procesului potrivit legii4. &e asemenea, in conditiile legii, presedintele va putea incuviinta, prin incheiere executorie, masuri asiguratorii, precum si masuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situatii de fapt4)art.""%Falin. ultim ..proc.civ.*. -lte activitati premer!atoare sedintei de judecata &upa primirea cererii de chemare in judecata aceasta se inregistreaza in registrul general al instantei, numarul de ordine constituind numarul viitorului dosar. :poi, dosarul se incoperteaza, cererea si celelalte inscrisuri fiind legate in mapa si numerotate. &upa efectuarea acestor operatiuni, dosarul merge la biroul de citatii unde grefierii efectueaza procedura de citare si comunicare a actelor procedurale conform celor indicate de judecator in rezolutia prin care s,a fixat primul termen in instanta.

55

56

/n continuare, dosarele sunt arhivate pe termene in arhiva curenta, pana cu #,$ zile inainte de primul termen de judecata cand sunt preluate de catre grefierul de sedinta care! verifica indeplinirea procedurii de citare, intocmeste lista de sedinta si inmaneaza dosarele judecatorului1 judecatorilor care formeaza completul de judecata in vederea studirerii lor. 0a intocmirea listei de sedinta, in stabilirea ordinii cauzelor grefierii vor trebui sa tina seama de natura lor si de caracterul urgent. :stfel, cererile cu arestati in alta cauza, cererile de ordonanta presedintiala, cererile privind acordarea pensiei de intretinere, incredintarea copiilor minori, contestatiile la executare, fiind cereri cu caracter urgent vor putea fi trecute inaintea celorlalte)art."#6 alin.# ..proc.civ.*. &e asemenea dosarele mai vechi se trec inaintea celor mai noi. 0ista proceselor va trebui afisata pe usa completului cu cel putin o ora inainte de inceperea sedintei )art."#6 alin." ..proc.civ.*.&e asemenea, lista proceselor se trece in condica sedintei de judecata, pentru ca ulterior sedintei, judecatorii sa poata trece solutiile.

".Intampinarea
4art.11@(11A C.proc.civ.: Notiune. /ntampinarea este actul procedural prin care paratul raspunde la pretentiile reclamantului, aratand totodata apararile sale. Ea face parte, alaturi de cererea de chemare in judecata si cererea reconventionala, din etapa scrisa, pregatitoare a sedintei de judecata. Continut. otrivit art.""6, intampinarea trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni! ". Exceptiile de procedura pe care paratul le ridica la cererea reclamantului #. 2aspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii $. &ovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere! 7odalitatea prin care se indica acestea este aceeasi cu cea de la cererea de chemare in judecata. &e regula, dovezile paratului, care apara pozitia sa procesuala sunt, de fapt cotraprobe. /n formularea lor, paratul se poate orienta in functie de dovezile solicitate de catre reclamant, stiut fiind ca sarcina probei revine mai intai celui din urma. %. =emnatura =emnatura constituie si in acest caz o formalitate esentiala, fapt pentru care lipsa ei conduce la nulitatea intampinarii. /rocedura privind depunerea intampinarii otrivit art.""8 alin." asa cum a fost modificat prin B.J.K."$81#--- ! 3intampinarea este obligatorie, afara de cazurile expres prevazute de lege4. otrivit art. ""9 alin.", ca si la cererea de chemare in judecata la intampinare se adauga un numar de copii similar numarului de reclamanti( de asemenea se vor adauga acelasi numar de copii certificate de pe inscrisurile pe care se sprijina paratul, mai mult un rand de copii pentru instanta. 3&aca mai multi reclamanti au un singur reprezentant, sau un reclamant sta in judecata in mai multe calitati juridice, se va depune la dosar pentru aceste parti cate o singura copie )art.""9 alin.# ..proc.civ*.

56

57

otrivit art.""5 ..proc.civ., in caz de coparticipare procesuala pasiva, paratii pot raspunde printr,o singura intampinare. Eaptul ca in actualul sistem depunerea intampinarii este obligatorie are ca principal efect instituirea sanctiunii decaderii paratului din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii relative, cunoscute anterior primului termen de judecata. =anctiunea nu este insa nici de aceasta data atat de drastica pe cat pare la prima vedere. otrivit alin.$ al art.""8 ..proc.civ.! 3in cazul in care paratul nu este reprezentat sau asistat de un avocat, presedintele ii va pune in vedere, la prima zi de infatisare, sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de aparare despre care se va face vorbire in incheierea de sedinta( instanta ii va acorda, la cerere, un termen pentru pregatirea apararii si depunerea intampinarii4. &e asemenea, chiar in cazul asistarii sau reprezentarii paratului de catre avocat, nedepunerea intampinarii nu este o sanctiune radicala. Ea atrage decaderea paratului din dreptul de a mai invoca aparari proprii, precum si dovezi in sprijinul acestor aparari, dar, potrivit art."5" paratul!4 va putea totusi sa se apere, discutand in fapt si in drept temeinicia sustinerilor si dovezilor partii potrivnice4. 7ai mult, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. "$8 ..proc.civ., paratul va putea solicita probe in acest temei. &e asemenea, sanctiunea decaderii trebuie corelata cu dispozitiile art.""%Falin.#,$. &epunerea intampinarii trebuie facuta cu 6 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata, dar paratul trebuie sa primeasca citatia si copie de pe cererea de chemare in judecata cu cel putin #- zile libere )"- zile in pricinile urgente*, numai in acest mod avand suficient timp pentru a,si pregati apararea. :sadar, daca nedepunerea intampinarii in termen este subsecventa unei culpe a instantei de judecata, sanctiunea decaderii nu mai poate opera. .redem ca mai sunt necesare alte doua precizari! a.* daca, in conditiile art."$# alin.", la prima zi de infatisare instanta acorda reclamantului un termen pentru intregirea sau modificarea cererii si pentru a propune noi dovezi, cererea modificata se comunica paratului, in vederea depunerii intampinarii., care consideram noi trebuie depusa tot in termenul prevazut de art. ""%Falin.#, cu 6 zile inainte de urmatorul termen de judecata, cu respectarea termenului de #- de zile acordat paratului pentru depunerea sa( b.* /ntampinarea nu este un act specific numai judecatii in prima instanta. /n sensul art.#8< alin.# si $-8 alin.#, intampinarea trebuie depusa in apel si in recurs cu cel putin 6 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata.

'.Cererea )econventionala
.ererea reconventionala reprezinta actul procedural prin intermediul caruia paratul urmareste valorificarea unui drept propriu fata de reclamant. .ererea reconventionala se infatiseaza ca o facultate procesuala pentru parat, acesta avand dreptul de a alege intre valorificarea pretentiilor sale pe cale incidenta sau printr,o actiune civila separata.

57

58

:sa cum dispune legea procesual civila, daca paratul are pretentii in le#atura cu cererea reclamantului3 el poate a faca cerere reconventionala )art. ""< .. proc. civ*. Ialorificarea pretentiilor paratului prin intermediul cererii reconventionale ofera insa o serie de avantaje dintre care pot fi amintite! asigura solutionarea a doua litigii intr,un singur cadru procesual( determina realizarea unei economii de timp si cheltuieli( ofera conditii pentru o mai buna judecata, judecatorii fiind pusi in situatia de a cu noaste in toata complexitatea lor raporturile juridice dintre parti( constituie o garantie impotriva insolvabilitatii reclamantului si evita posibilitatea pronuntarii unor hotarari judecatoresti definitive. &in punct de vedere al naturii sale juridice cererea reconventionala are o fizionomie proprie determinata atat de caracterul sau de actiune civila, cat si de conditiile particulare de exercitare. Cererea reconventionala e te mai mult decat o impla aparareB ea este o contra(actiune3 un .contra atac/ au o .contraofensiva/3 intrucat prin intermediul acesteia paratul isi poate valorifica un drept propriu fata de reclamant. rin scopul pe care,l urmareste , valorificarea unui drept propriu ' cererea reconventionala trebuie considerata ca o verita1ila actiune civila. &in punct de vedere al conditiilor de exercitiu cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca toate cerintele unei actiuni civile obisnuite. &in punct de vedere al formei cererea reconventionala este asimilata cu o cerere de chemare in judecata, .. proc. civ. statuand ca! +cererea trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata%. e langa aceste conditii generale .. proc. civ. impune ca si conditie uplimentara, aceea ca actiunea reconventionala a ai1a le#atura cu .cererea reclamantului/. Cererea reconventionala e te admi i1ila3 astfel cum precizeaza .. proc. civ., numai daca e te in le#atura cu cererea principala. :ceasta conditie decurge in mod necesar din caracterul incident al cererii reconventionale. .ererea reconventionala se judeca, in principiu, de in tanta e i!ata cu cererea principala. otrivit .. proc. civ. cererea reconventionala e depune o data cu intampinarea au daca paratul nu e te o1li#at la intampinare3 cel mai tar!iu la prima !i de infati are. Nere pectarea termenului mentionat mai sus atrage dupa sine olutionarea eparata a cererii paratului de actiunea principala . .u toate acestea, cererea reconventionala se poate solutiona in continuare impreuna cu actiunea principala daca reclamantul consimte la aceasta. B situatie speciala intalnim in materia divortului. :stfel, sotul parat poate sa faca si el cerere de despartenie, pana la prima zi de infatisare, dar numai pentru fapte petrecute inainte de aceasta data. .ererea reconventionala e redactea!a3 in mod o1i nuit3 intr(un in cri eparat3 procedeu care este recomandabil. Ea poate fi inserata insa si in cuprinsul intampinarii.

58

59

Cererea reconventionala e *udeca o data cu cererea principala. &aca, insa, numai cererea principala este in stare de judecata, instanta o poate judeca eparat. &isjungerea este si trebuie sa fie o situatie de exceptie. 7asura disjungerii trebuie sa fie luata insa cu multa precautiune spre a nu se impieta asupra operei de administrare a justitiei prin dispozitii ce ar putea determina pronuntarea inevitabila a unor hotarari judecatoresti contradictorii. /n procesul civil cererea reconventionala poate fi formulata de catre parti i impotriva unei interventii principale, caci si aceasta din urma se infatiseaza ca o veritabila actiune civila. &ispozitiile procedurale potrivit carora actiunea reconventionala se depune odata cu intampinarea sau cel mai tarziu la prima zi de infatisare nu constituie un impediment legal pentru admiterea cererii reconventionale, intrucat intampinarea poate fi depusa pana la termenul stabilit de instanta, adica si dupa prima zi de infatisare. :supra actiunii principale si asupra cererii reconventionale formulate de parat instanta trebuie sa se pronunte printr,o in#ura 6otarare, care va cuprinde solutii cu privire la toate pretentiile.

?a urile a i#uratorii
:. %ec6e trul a i#urator )art.6<"* ' masura menita sa indisponibilizeze bunurile mobile sau imobile ale paratului pana la terminarea procesului. =echestrul asigurator se aplica numai atunci cand obiectul actiunii consta in plata unei creante. Conditii: "* creanta sa fie constatata printr,un inscris )in lipsa lui se depune o cautiune in valoare de O din creanta reclamata*( #* creanta sa fie exigibila( $* sa fie intentata actiunea civila( E0ceptii , creanta nu a ajuns la scadenta dar! a* debitorul micsoreaza asigurarile date creditorului, cand exista pericolul sustragerii de la urmarire. 2eclamantul este obligat sa depuna o cautiune, fixata de instanta. Procedura! decizia sechestrului asigurator se ia in camera de consiliu, de urgenta, prin incheiere executorie si poate fi recurata in 6 zile de la comunicare. =echestrul se poate ridica daca cererea principala de incuviintare a masurii de asigurare a fost anulata, perimata ori respinsa prin hot. irevocabila. >. %ec6e trul *udiciar )art.6<8* ' se indisponibilizeaza bunul care face obiectul litigiului, acesta fiind incredintat spre pastrare si administrare, de regula, unui tert. Conditii: "* sa existe un proces cu privire la proprietatea sau posesiunea bunului, obiect al judecatii( #* sechestrul sa fie cerut, iar instanta sa considere necesara masura de asigurare( $* reclamantul sa depuna cautiune )masura facultativa, lasata la aprecierea instantei*

59

60

E0ceptii: se poate sechestra un alt bun daca! a* debitorul ofera alt bun pentru liberarea celui in litigiu( b* nu exista un proces, dar creditorul are motive temeinice sa creada ca bunul va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul lui actual( c* asupra unor bunuri mobile care alcatuiesc garantia creditorului, cand acesta invedereaza insolvabilitatea debitorului sau cand se teme ca debitorul va fugi ori va distruge bunul. Procedura ' sechestrul judiciar este intotdeauna discutat cu citarea partilor. B data cu aprobarea sechestrului, se numeste si un administrator,sechestru )depozitar*, prin acordul partilor sau din oficiu. .. /oprirea a i#uratorie )art.6<5* ' indisponibilizarea sumelor de bani, a titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale, urmaribile, datorate debitorului de catre un tert ori care vor fi datorate in viitor. =ubiectii popririi! creditor popritor, debitorul poprit, tertul poprit, intre care se nasc doua raporturi juridice si un raport procesual intre creditor si tert.

60