Sunteți pe pagina 1din 47

Capitolul 8: Retele

Capitol Introducere 8.1 8.1 8.1.1 8.1.2 8.2 8.2 8.2.1 8.2.2 8.2.3 8.2. 8.2.# 8.3 8.3 8.3.1 8.3.2 8.3.3 8.3. 8.3.# 8.4 8. 8. .1 8. .2 8." 8.# 8.#.1 8.#.2 8.# 8.$ 8./ 8.0 8.0.1 8.0.2 8.8 8.8 8.8.1 8.8.2 8.8.3 8.* 8.4 8.4.1 8.4.2 8.4.3 8.1+ 8.15 8.15.1 8.15.2 8.15.3 8.15. 8.11 8.11 8.12 8.12 8.12.1 8.12.2 Explicarea principiilor retelisticii Definirea retelelor de calculatoare Explicarea beneficiilor retelisticii Descrierea tipurilor de retele Descrierea unei retele locale (LAN) Descrierea unei retele de mare intindere (WAN) Descrierea unei retele fara fir (WLAN) Explicarea retelelor de tip peer!to!peer ("2") Explicarea retelelor de tip client$ser%er Descrierea conceptelor si a tehnologiilor de baza in retelistica Explicarea conceptelor de latime de banda si transmisie de date Descrierea adresarii &" Definirea D'(" (D)namic 'ost (onfi*uration "rotocol) Descrierea protocoalelor si a aplicatiilor folosite pe &nternet Definirea &(+" Descrierea co ponentelor !izice ale unei retele &dentificarea denumirilor, scopurilor si caracteristicilor ec-ipamentelor de retea &dentificarea denumirilor, scopurilor si caracteristicilor cablurilor de retea frec%ent utili.ate Descrierea topologiilor si a arhitecturilor !olosite in retelele locale de calculatoare Descrierea topolo*iilor pentru LAN Descrierea ar-itecturilor pentru LAN Identi!icarea organizatiilor de standardizare Identi!icarea standardelor Ethernet Explicarea standardelor Et-ernet pentru retele cu cabluri Explicarea standardelor Et-ernet pentru retele fara fir Explicarea odelelor de date %&I si 'C()I(

Definirea modelului 1("$&" Definirea modelului 23& (ompararea modelului 23& cu modelul 1("$&" Descrierea odului de con!igurare a unei placi de retea si a unui ode

&nstalarea sau actuali.area dri%er!ului unei placi de retea (onectarea unui calculator la o retea existenta Descrierea instalarii unui modem Identi!icarea nu elor, scopurilor si caracteristicilor altor tehnologii !olosite pentru stabilirea conecti-itatii Descrierea te-nolo*iei telefonice Definirea comunicatiei peste infrastructura de electricitate Definirea termenului broadband Definirea 6o&" (6oice o%er &") Identi!icarea si aplicarea tehnicilor obisnuite de intretinere pre-enti-a pentru retele Depanarea unei retele 1recerea in re%ista a procesului de depanare &dentificarea problemelor u.uale si a solutiilor in retelele de calculatoare

Capitol Rezu at

8. 0

Introducere Acest capitol ofera o privire de ansamblu asupra principiilor, standardelor si scopurilor unei retele. Urmatoarele tipuri de retele vor fi discutate in acest capitol:

Retea locala (LAN Retea de mare intindere (!AN Retea fara fir (!LAN

"iferitele tipuri de topolo#ii, protocoale si modele lo#ice, cat si $ard%are&ul necesar pentru a crea o retea vor fi e'puse in acest capitol. (or fi acoperite subiecte de confi#urare, depanare si intretinere preventiva. "e asemenea veti invata despre soft%are&ul folosit in retea, metode de comunicare si relatii $ard%are. "upa parcur#erea acestui capitol, veti putea indeplini urmatoarele sarcini:

)'plicarea principiilor retelisticii. "escrierea tipurilor de retele. "escrierea conceptelor si a te$nolo#iilor de ba*a in retelistica. "escrierea componentelor fi*ice ale unei retele. "escrierea topolo#iilor si a ar$itecturilor folosite in retelele locale de calculatoare. Identificarea or#ani*atiilor de standardi*are. Identificarea standardelor )t$ernet. )'plicarea modelelor de date +,I si -./0I/. "escrierea modului de confi#urare a unei placi de retea si a unui modem. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor altor te$nolo#ii folosite pentru stabilirea conectivitatii. Identificarea si aplicarea te$nicilor obisnuite de intretinere preventiva pentru retele. "epanarea unei retele.

8. 1

)'plicarea principiilor retelisticii Retelele sunt sisteme constituite din le#aturi. ,ite&urile %eb care permit indivi*ilor sa se conecte*e la pa#inile altor utili*atori se numesc site&uri de retele sociale. Un set de idei inrudite poate fi numit o retea conceptuala. .one'iunile pe care dumneavoastra le aveti cu toti prietenii dumneavoastra pot fi numite reteaua dumneavoastra personala. Urmatoarele retele sunt folosite *ilnic:

,istemul postal ,istemul telefonic ,istemul de transport public Reteaua de calculatoare a unei companii Internetul

.alculatoarele pot fi conectate in retele pentru a parta1a date si resurse. + retea poate fi foarte simpla, formata din doua calculatoare conectate printr&un sin#ur cablu sau poate fi 2

comple'a, formata din sute de calculatoare conectate la ec$ipamente care controlea*a flu'ul informatiei. Retelele de date conver#ente pot include calculatoare obisnuite, cum ar fi /.& urile si serverele, precum si ec$ipamente cu functii mai specifice, inclu*and imprimante, telefoane, televi*oare si console de 1ocuri. -oate retelele de date, voce, video si cele conver#ente parta1ea*a informatii si folosesc diferite metode pentru a directiona flu'ul acestora. Informatia dintr&o retea se deplasea*a dintr&un loc in altul, uneori urmand cai diferite pentru a a1un#e la destinatia dorita. ,istemul de transport public este similar unei retele de date. 3asinile, camioanele si alte ve$icule repre*inta mesa1ele care circula prin retea. 4iecare sofer defineste un punct de plecare (sursa si un punct de sosire (destinatie . In interiorul sistemului e'ista re#uli, cum ar fi indicatoarele stop si semafoarele care controlea*a flu'ul de la sursa la destinatie. "upa parcur#erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini:

"efinirea retelelor de calculatoare. )'plicarea beneficiilor retelisticii. )'plicarea principiilor retelisticii

8. 1

8.1. Definirea retelelor de calculatoare 1 + retea de calculatoare este o colectie de statii conectate prin ec$ipamente de retea. + statie este orice ec$ipament care trimite sau primeste informatii intr&o retea. /erifericele sunt ec$ipamentele care sunt conectate la statii. Unele ec$ipamente pot avea rol de statii sau de periferice. "e e'emplu, o imprimanta conectata la laptopul dumneavoastra care este in retea are rol de periferic. "aca imprimanta este conectata direct la un ec$ipament de retea, de e'emplu un $ub, s%itc$ sau router, are rolul unei statii. Retelele de calculatoare sunt folosite la nivel #lobal in companii, acasa, in scoli si a#entii #uvernamentale. 3ulte din aceste retele sunt interconectate prin Internet. 3ai multe tipuri de ec$ipamente diferite se pot conecta la o retea:

.alculatoare des5top Laptop&uri Imprimante ,cannere /"A&uri ,martp$one&uri ,ervere de fisiere0imprimare ,ervicii, cum ar fi printarea sau scanarea ,patiu de stocare pe ec$ipamente e'terne, cum ar fi $ard dis5&uri sau discuri optice. Aplicatii, cum ar fi ba*ele de date

+ retea poate parta1a diverse tipuri de resurse:


/uteti folosi retelele pentru a accesa informatii stocate pe alte calculatoare, pentru a imprima documente folosind imprimante parta1ate sau pentru a sincroni*a calendarul intre calculatorul si ,martp$one&ul dumneavoastra. )c$ipamentele de retea sunt interconectate folosind o varietate de cone'iuni:

.one'iune prin cupru 6 4oloseste semnale electrice pentru a transmite date intre ec$ipamente 7

.one'iune prin fibra optica 6 4oloseste fire din sticla sau plastic, denumite si fibre, pentru a transporta informatie sub forma de impulsuri luminoase .one'iune fara fir (!ireless 6 4oloseste semnale radio, te$nolo#ie infrarosu (laser sau transmisii prin satelit )'plicarea principiilor retelisticii

8. 1

8.1. )'plicarea beneficiilor retelisticii 2 8eneficiile calculatoarelor si ale altor ec$ipamente aflate intr&o retea includ costuri reduse si productivitate sporita. In cadrul retelelor, resursele pot fi parta1ate, ceea ce implica reducerea duplicarii si a coruptiei datelor. Este nevoie de mai putine echipamente periferice 4i#ura 1 pre*inta faptul ca multe ec$ipamente pot fi conectate la o retea. Nu este nevoie de cate o imprimanta, scanner sau ec$ipament de bac5up pentru fiecare calculator din retea. 3ai multe imprimante pot fi plasate intr&o locatie centrala si apoi parta1ate intre utili*atorii retelei. -oti utili*atorii trimit documente de imprimat catre serverul central de imprimare care administrea*a cererile. ,erverul de imprimare poate distribui cererile catre mai multe imprimante sau le poate pastra intr&o coada pe cele care au nevoie de o anumita imprimanta. Posibilitati sporite de comunicare Retelele ofera diverse unelte de colaborare care pot fi folosite de diferiti utili*atori pentru a comunica unii cu altii. Uneltele de colaborare online includ e&mail, forumuri si c$aturi, voce si video, mesa#erie instanta. 4olosind aceste instrumente, utili*atorii pot comunica cu prietenii, familia si cole#ii. Evitarea duplicarii si coruperii fisierelor Un server administrea*a resursele din retea. ,erverele stoc$ea*a date si le parta1ea*a cu utili*atorii dintr&o retea. "atele confidentiale pot fi prote1ate si parta1ate numai cu utili*atorii care au permisiunea de a accesa acele date. ,oft%are pentru urmarirea documentelor poate fi folosit pentru a preveni suprascrierea sau modificarea fisierelor care sunt accesate si de mai multi utili*atori simultan. Costuri mai mici de licentiere Licentele pentru aplicatii pot avea costuri ridicate pentru calculatoare individuale. 3ulti producatori soft%are ofera licente pentru retele, care pot reduce dramatic costurile. Aceasta licenta de retea permite unui #rup de persoane sau unei intre#i or#ani*atii sa foloseasca aplicatia platind o sin#ura ta'a. Administrare centralizata Administrarea centrali*ata reduce numarul de persoane de care este nevoie pentru a administra ec$ipamentele si datele din retea, reducand timpul si costurile companiei. Nu este nevoie ca utili*atorii individuali ai retelei sa isi administre*e datele si ec$ipamentele. Un administrator poate controla datele, ec$ipamentele si permisiunile utili*atorilor din retea. Reali*area bac5up&ului datelor este mai usorara deoarece acestea sunt stocate intr&o locatie centrala. Conservarea resurselor /rocesarea datelor poate fi distribuita pe mai multe calculatoare pentru a evita ca*ul in care un calculator este supraa#lomerat cu tas5urile de procesare. 8. 2

"escrierea tipurilor de retele Retelele de date evoluea*a continuu in ceea ce priveste comple'itatea, #radul de utili*are si proiectarea. /entru a discuta despre retele, diferitelor tipuri de retele li se asocia*a nume 9

diferite. + retea de calculatoare este identificata prin urmatoarele caracteristici specifice: Ra*a de acoperire 3odul de stocare a datelor 3odul de administrare a resursele 3odul de or#ani*are a retelei -ipul de ec$ipamente de retea folosite 3ediul folosit pentru conectarea ec$ipamentelor "upa parcur#erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini: "escrierea unei retele locale (LAN . "escrierea unei retele de mare intindere (!AN . "escrierea unei retele fara fir (!LAN . )'plicarea conceptului de retele peer&to&peer (/2/ . )'plicarea conceptului de retele client0server. 8. 2 "escrierea tipurilor de retele 8.2. "escrierea unei retele locale (LAN 1 + retea locala (LAN se refera la un #rup de ec$ipamente interconectate care se afla sub o administrare comuna. In trecut, retelele locale erau considerate retele mici care e'istau intr&o sin#ura locatie fi*ica. "esi retelele locale pot fi mici, de e'emplu o retea instalata acasa sau intr&un birou mic, in timp definitia unui LAN a evoluat pentru a include si retelele locale interconectate formate din sute de dispo*itive instalate in mai multe cladiri si locatii. Lucrul important ce trebuie retinut este ca toate retelele locale dintr&un LAN se afla sub aceeasi administrare care controlea*a securitatea si politicile de control al accesului care sunt aplicate in acea retea. In acest conte't, cuvantul :local: din :retea locala: se refera mai de#raba la controlul local consecvent decat la apropierea fi*ica intre ec$ipamente. )c$ipamentele dintr&o retea locala pot fi apropiate fi*ic dar acest lucru nu este o cerinta efectiva. 8. 2 8.2. 2 "escrierea tipurilor de retele Descrierea unei retele de mare intindere (WAN)

Retelele de mare intindere (!AN&uri conectea*a retele locale (LAN&uri aflate in locatii #eo#rafice separate. .el mai simplu e'emplu de !AN este Internetul. Internetul este o retea !AN de mari dimensiuni care este formata din milioane de retele locale interconectate. 4urni*orii de servicii de telecomunicatii (-elecommunications service providers & -,/ sunt utili*ati pentru a interconecta aceste retele aflate in locuri diferite.

8. 2 8.2. 7

"escrierea tipurilor de retele Descrierea unei retele fara fir (WLAN)

Intr&o retea locala traditionala, ec$ipamentele sunt conectate folosind cablu de cupru. In unele medii, e posibil ca instalarea cablurilor de cupru sa nu fie practica sau sa fie c$iar imposibila. In aceste situatii, sunt utili*ate dispo*itive %ireless pentru a transmite si a primi date folosind unde radio. Aceste retele se numesc retele fara fir (!ireless LANs & !LANs . .a si intr&o retea locala, intr&un !LAN se pot parta1a resurse cum ar fi fisiere si imprimante si se poate accesa Internetul. Intr&un !LAN, ec$ipamentele %ireless se conectea*a la puncte de acces din *ona lor. /unctele de acces sunt de obicei conectate la retea folosind cabluri de cupru. In loc sa fie nevoie de cabluri de cupru pentru toate statiile din retea, doar punctul de acces %ireless este conectat la reteaua cu cablare de cupru. Ra*a de acoperire pentru un !LAN poate fi mica si limitata la o camera sau poate fi mai mare.

<

8. 2 8.2. 9

"escrierea tipurilor de retele Explicarea retelelor de tip peer to peer (P!P)

Intr&o retea peer&to&peer, ec$ipamentele sunt conectate direct unele la altele fara alte dispo*itive de retea intre ele. In acest tip de retea, fiecare ec$ipament are capabilitati si responsabilitati. Utili*atorii individuali sunt responsabili de resursele personale si pot decide ce date si ec$ipamente parta1ea*a. "eoarece utili*atorii individuali sunt responsabili cu resursele calculatoarelor lor, nu e'ista un punct central de control si administrare in retea. Retelele peer&to&peer functionea*a cel mai bine in medii care au pana la *ece calculatoare. "eoarece utili*atorii individuali isi controlea*a calculatoarele, nu este necesara an#a1area unui administrator de retea. Retelele peer&to&peer au mai multe de*avanta1e:

Nu e'ista o administrare centrali*ata a retelei ceea ce in#reunea*a determinarea persoanei care controlea*a resursele din retea. Nu e'ista securitate centrali*ata. 4iecare calculator trebuie sa foloseasca masuri de securitate pentru protectia datelor. .u cat numarul de calculatoare conectate creste, devine din ce in ce mai dificila si comple'a administrarea retelei. Nu e'ista stocare centrali*ata a datelor. -rebuie mentinute bac5up&uri separate ale datelor. Responsabilitatea cade in sarcina utili*atorilor individuali.

Retele peer&to&peer e'ista in cadrul retelelor actuale de dimensiuni mai mari. .$iar si intr&o retea mai mare, utili*atorii pot parta1a resurse direct cu alti utili*atori fara a folosi un server dedicat. Acasa, puteti or#ani*a o retea peer&to&peer daca aveti mai multe calculatoare. /uteti parta1a fisiera cu alte calculatoare, puteti trimite mesa1e intre calculatoare si puteti imprima documente folosind o imprimanta parta1ata.

8. 2 8.2. ;

"escrierea tipurilor de retele Explicarea retelelor de tip client"server

Intr&o retea client0server, clientul cere informatii si servicii din partea serverului. ,erverul ofera clientului informatiile sau serviciile solicitate. ,erverele dintr&o astfel de retea reali*ea*a de obicei diverse procesari pentru masinile client & de e'emplu, cautarea intr&o ba*a de date inainte de a trimite clientului inre#istrarile cerute. Un e'emplu de retea client0server il constituie mediul corporatist in care an#a1atii folosesc serverul de e&mail al companiei pentru a trimite, primi si stoca e&mailuri. .lientul de e&mail de pe calculatorul unui an#a1at trimite o cerere catre server pentru a descarca eventualele e& mailuri necitite. ,erverul raspunde trimitand e&mailurile solicitate catre client. Intr&un model client0server, serverele sunt intretinute de catre administratori de retea. 8ac5up&urile de date si masurile de securitate sunt implementate de administratorul de retea. Administratorul de retea controlea*a de asemenea accesul utili*atorilor la resursele din retea. -oate datele dintr&o retea sunt stocate pe un server centrali*at de fisiere. Imprimantele parta1ate din retea sunt de asemenea administrate de un server centrali*at de imprimare. Utili*atorii retelei care detin drepturile de acces necesare pot accesa atat datele cat si imprimantele parta1ate. 4iecare utili*ator trebuie sa aiba un nume si o parola autori*ate pentru a avea acces la resursele retelei pe care au permisiunea sa le foloseasca. /entru protectia datelor, administratorul trebuie sa reali*e*e un bac5up de rutina al tuturor fisierelor de pe servere. Astfel, daca unul din calculatoare se strica sau datele sunt pierdute, administratorul poate cu usurinta sa recupere*e datele pe ba*a unui bac5up recent. 8. 7

"escrierea conceptelor si a te$nolo#iilor de ba*a in retelistica 8.7. 1 )'plicarea conceptelor de latime de banda si transmisie de date

Latimea de banda (band%idt$ repre*inta cantitatea de date care poate fi transmisa intr&o perioada fi'a de timp. .and datele sunt transmise intr&o retea de calculatoare, acestea sunt impartite in bucati mai mici numite pac$ete. 4iecare pac$et contine un 8

$eader. >eaderul repre*inta informatii adau#ate la fiecare pac$et, inclu*and sursa si destinatia pac$etului. "e asemenea contine informatii care descriu modul in care vor fi rearan1ate pac$etele la destinatie. Latimea de banda determina cantitatea de informatie care poate fi transmisa. Latimea de banda este masurata in biti pe secunda si foloseste de obicei urmatoarele unitati de masura:

bps biti pe secunda ?bps 5ilobiti pe secunda 3bps me#abiti pe secunda

N+-A: Un b@te contine 8 biti si se notea*a cu un 8 mare. Un 38ps are apro'imativ 8 3bps. 4i#ura 1 pre*inta o analo#ie intre latimea de banda si o autostrada. In ca*ul autostra*ii, masinile si camioanele repre*inta date. Numarul de ben*i ale autostra*ii repre*inta numarul de masini care pot circula simultan pe autostrada. + autostrada cu opt ben*i poate suporta de patru ori mai multe masini decat o autostrada cu doua ben*i. + retea suporta trei moduri de transmisie a datelor: simple', $alf&duple' sau full& duple'. ,imple' ,imple', intalnit si sub numele de transmisie unidirectionala, este o sin#ura transmisie intr&un sin#ur sens. Un e'emplu de transmisie simple' este semnalul care este transmis de catre o statie -( catre televi*orul dumneavoastra. >alf&"uple' .and datele circula pe rand intr&o anumita directie tipul de transmisie folosit este $alf&duple'. 4olosind transmisie $alf&duple', canalul de comunicatie permite alternarea cone'iunii in doua directii, dar nu simultan. ,tatiile radio de emisie& receptie, cum ar fi cele ale politiei sau ale ambulantelor, functionea*a folosind transmisii $alf&duple'. .and apasati butonul microfonului pentru a transmite, nu au*iti persoana de la celalalt capat. "aca ambele persoane incearca sa vorbeasca in acelasi timp, nici o transmisie nu va a1un#e la destinatie. 4ull&"uple' .and datele pot circula simultan in ambele directii, inseamna ca este folosita o transmisie full&duple'. "esi datele circula in ambele directii, latimea de banda este masurata numai intr&o directie. Un cablu de retea care functionea*a in mod full& duple' la o vite*a de 100 3bps are o latime de banda de 100 3bps. + conversatie telefonica este un e'emplu de comunicatie full&duple'. Ambele persoane pot vorbi si pot asculta in acelasi timp. -e$nolo#iile full&duple' folosite in retelistica cresc performanta retelei deoarece datele pot fi trimise si primite in acelasi timp. -e$nolo#iile broadband permit transmisia simultanta pe acelasi cablu a mai multor semnale. -e$nolo#iile broadband ca linia di#itala de cone'iune (",L si cablu folosesc modul full&duple'. 4olosind o cone'iune ",L, de e'emplu, utili*atorii pot descarca date pe calculator si pot purta o convorbire telefonica in acelasi timp.

#$%$ !

Descrierea adresarii &P

+ adresa I/ este un numar folosit pentru a identifica un ec$ipament intr&o retea. 4iecare ec$ipament dintr&o retea trebuie sa aiba o adresa I/ unica pentru a putea comunica cu celelalte ec$ipamente. "upa cum am notat in prealabil, o statie este un ec$ipament care trimite sau primeste informatii in retea. )c$ipamentele de retea sunt dispo*itive care transporta datele in retea si pot fi $uburi, s%itc$uri sau routere. Intr&un LAN, fiecare statie si ec$ipament de retea trebuie sa aiba o adresa I/ din cadrul aceleiasi retele pentru a putea comunica intre ele. Numele si amprentele unei persoane nu se sc$imba de obicei. Acestea ofera o etic$eta sau adresa pentru aspectul fi*ic al persoanei & corpul. Adresa unei persoane, pe de alta parte, este strans le#ata de domiciliul sau. Aceasta adresa se poate sc$imba. /e o statie, adresa 3edia Access .ontrol (3A.& e'plicata mai 1os este atribuita placii de retea si este denumita adresa fi*ica. Adresa fi*ica nu se sc$imba, indiferent de locul in care statia este plasata in cadrul retelei asa cum amprentele raman nesc$imbate indiferent de unde se duce persoana respectiva. Adresa I/ este asemanatoare cu adresa postala a unei persoane. )a este cunoscuta sub numele de adresa lo#ica deoarece este atribuita pe ba*a locatiei statiei. Adresa I/, sau adresa de retea, depinde de reteaua locala si este atribuita fiecarei statii de catre administratorul de retea. /rocesul este similar cu atribuirea de catre autoritatile locale a adreselor de stra*i pe ba*a descrierii lo#ice a orasului sau satului si a cartierului. Adresa I/ este formata din 72 de cifre binare (unu si *ero sau biti. )ste dificil pentru oamenii sa citeasca o adresa I/ in forma binara asa ca cei 72 de biti sunt #rupati in bucati de 8 biti, numite octeti. + adresa I/, c$iar si in acest format #rupat, este #reu de citit, scris si tinut minteB astfel, fiecare octet este repre*entat ca valoarea sa *ecimala, separat de ceilalti octeti printr&un punct. Acest format se numeste notatie *ecimala cu punct. .and unei statii i se confi#urea*a adresa I/, aceasta adresa este scrisa in notatie *ecimala, de e'emplu 1A2.1<8.1.;. Ima#inati&va ca ar trebui sa scrieti ec$ivalentul binar pe 72 de biti: 11000000101010000000000100000101. "aca un sin#ur bit este #resit, adresa va fi diferita si statia nu va putea comunica in retea. Adresa I/ lo#ica de 72 de biti este un tip de adresare iera$ica si este compusa din doua parti. /rima parte identifica reteaua si a doua parte identifica statia din retea. Ambele parti sunt necesare pentru a obtine o adresa I/ valida. "e e'emplu, daca o statie are adresa I/ 1A2.1<8.18.;=, primii trei octeti, 1A2.1<8.18, repre*inta partea de retea a adresei si ultimul octet, ;=, identifica statia. Acest tip de adresare este cunoscut drept adresare ierar$ica, 10

deoarece partea de retea indica reteaua in care se afla fiecare statie. Routerele au nevoie sa cunoasca doar calea spre fiecare retea, nu locatia fiecarei statii in parte. Adresele I/ sunt impartite in urmatoarele cinci clase: .lasa A Retele mari, folosite de companii mari si unele tari .lasa 8 Retele de dimensiuni medii, folosite de universitati .lasa . Retele mici, folosite de I,/ pentru clientii lor .lasa " 4olosita pentru multicast .lasa ) 4olosita pentru testare 3asca de subretea 3asca de subretea este utili*ata pentru a indica partea de retea a unei adrese I/. .a si adresa I/, masca de subretea este un numar in format *ecimal cu punct. "e obicei, statiile dintr&o retea locala folosesc aceeasi masca de subretea. 4i#ura 1 pre*inta mastile de subretea implicite pentru adresele I/ ce corespund primelor trei clase: 2;;.0.0.0 .lasa A, indica faptul ca primul octet al adresei I/ este partea de retea 2;;.2;;.0.0 .lasa 8, indica faptul ca primii doi octeti ai adresei I/ repre*inta partea de retea 2;;.2;;.2;;.0 .lasa ., indica faptul ca primii trei octeti ai adresei I/ repre*inta partea de retea "aca o or#ani*atie detine o retea de .lasa 8 dar are nevoie de adrese I/ pentru patru LAN& uri, or#ani*atia va trebui sa imparta .lasa 8 in patru parti mai mici. ,ubnetarea repre*inta impartirea lo#ica a unei retele. )a ofera mi1loacele necesare pentru a imparti o retea, masca de subretea specificand modul de impartire. Un administrator de retea cu e'perienta efectuea*a in mod obisnuit subnetarea. "upa ce sc$ema de subnetare a fost creata, adresele I/ si mastile de subretea corespun*atoare pot fi confi#urate pe statiile din cele patru LAN& uri. Aceste abilitati sunt invatate in cursurile .isco Net%or5in# Academ@ la nivel de ..NA. Confi'urare manuala Intr&o retea cu un numar redus de statii, confi#urarea manuala a adresei I/ a fiecarui ec$ipament nu este dificila. Un administrator de retea care intele#e adresarea I/ trebuie sa aloce adresele si trebuie sa stie cum sa alea#a o adresa valida pentru o anumita retea. Adresa I/ confi#urata este unica pentru fiecare statie dintr&o retea sau subretea. /entru a confi#ura manual o adresa I/ pentru a statie, selectati setarile -./0I/ din fereastra /roperties a placii de retea (NI. . /laca de retea este componenta $ard%are care permite unui calculator sa se conecte*e la retea. Aceasta are o adresa numita adresa 3edia Access .ontrol (3A. . In timp ce adresa I/ este o adresa lo#ica ce poate fi confi#urata de administratorul de retea, adresa 3A. este :arsa: sau pro#ramata permanent pe placa de retea la fabricare. Adresa I/ a placii de retea poate fi sc$imbata dar adresa 3A. nu se modifica niciodata. /rincipala diferenta intre o adresa I/ si o adresa 3A. este ca adresa 3A. este folosita pentru a transmite cadre in reteaua locala, in timp ce adresa I/ este folosita pentru a transmite cadre in afara retelei locale. Un cadru este un pac$et de date, impreuna cu informatiile de adresa adau#ate la inceputul si sfarsitul pac$etului inainte de a fi transmis in retea. "upa ce un cadru a a1uns in reteaua destinatie, adresa 3A. este folosita pentru a transmite cadrul la statia corespun*atoare din reteaua locala respectiva. "aca reteaua locala este formata din mai multe calculatoare, confi#urarea manuala a adreselor I/ pentru fiecare statie din retea poate dura foarte mult si este e'pusa la erori. In acest ca*, se poate folosi un server "@namic >ost .onfi#uration /rotocol (">./ pentru atribuirea automata a adreselor, simplificand procesul de adresare.

11

8.7. 7

"efinirea ">./ ("@namic >ost .onfi#uration /rotocol

"@namic >ost .onfi#uration /rotocol (">./ este un utilitar soft%are folosit pentru atribuirea dinamica de adrese I/ ec$ipamentelor de retea. Acest proces dinamic elimina nevoia de atribuire manuala a adreselor I/. Un server ">./ poate fi instalat si statiile pot fi confi#urate sa obtina in mod automat o adresa I/. .and un calculator este confi#urat sa obtina o adresa I/ in mod automat, toate celelalte casute de confi#uratie pentru adresarea I/ sunt estompate, dupa cum este pre*entat in 4i#ura 1. ,erverul mentine o lista de adrese I/ pe care le poate atribui si administrea*a procesul in asa fel incat fiecare ec$ipament din retea sa primeasca o adresa unica. 4iecare adresa este pastrata pentru o perioada predeterminata. .and aceasta perioada e'pira, serverul ">./ poate folosi respectiva adresa pentru orice alt calculator care intra in retea. Acestea sunt informatiile pe care un server ">./ le poate atribui statiilor: Adresa I/ 3asca de subretea "efault #ate%a@ (alori optionale, cum ar fi adresa serverului "omain Name ,@stem ("N, ,erverul ">./ primeste o cerere de la o statie. ,erverul selectea*a o adresa I/ si un set de informatii asociate dintr&o multime de adrese predefinite care sunt pastrate intr&o ba*a de date. +data ce adresa I/ este selectata, serverul ">./ ofera aceste valori statiei care a efectuat cererea. "aca statia accepta oferta, serverul ">./ ii imprumuta adresa I/ pentru o anumita perioada. 4olosirea unui server ">./ simplifica administrarea unei retele pentru ca soft%are&ul tine evidenta adreselor I/. .onfi#urarea automata a stivei -./0I/ reduce de asemenea posibilitatea de a atribui adrese I/ invalide sau duplicate. Inainte ca un calculator din retea sa se bucure de avanta1ele serviciului ">./, calculatorul trebuie sa poate sa #aseasca un astfel de server in reteaua locala. Un calculator poate fi confi#urat sa accepte o adresa I/ de la un server ">./ selectand optiunea :+btain an I/ address automaticall@: in fereastra de confi#urare a placii de retea, dupa cum puteti vedea in 4i#ura 2. "aca un calculator nu poate comunica cu serverul ">./ pentru a obtine o adresa I/, sistemul de operare !indo%s va confi#ura automat o adresa I/ privata. In ca*ul in care calculatorul primeste o adresa I/ din pla1a 1<A.2;9.0.0 1<A.2;9.2;;.2;;, calculatorul va putea comunica doar cu alte calculatoare care au adrese din aceeasi clasa. + situatie in care aceste adrese private sunt utile o repre*inta un laborator unde vreti sa preveniti accesul in e'teriorul retelei. Aceasta optiune a sistemului de operare se numeste adresare automata cu 12

I/&uri private (Automatic /rivate I/ Addressin# & A/I/A . A/I/A va cere in mod continuu o adresa I/ de la un server ">./ din retea.

8.7. 9

"escrierea protocoalelor si a aplicatiilor folosite in Internet

Un protocol repre*inta un set de re#uli. /rotocoalele folosite in Internet sunt seturi de re#uli care #uvernea*a comunicatiile din interiorul si intre calculatoarele unei retele. ,pecificatiile protocoalelor definesc formatul mesa1elor care sunt trimise si primite. + scrisoare trimisa prin sistemul postal foloseste de asemenea protocoale. + parte a protocolului specifica po*itia de pe plic unde trebuie scrisa adresa destinatarului. "aca aceasta adresa este scrisa in alt loc, scrisoarea nu poate fi livrata. ,incroni*area este cruciala pentru functionarea unei retele. /rotocoalele au nevoie ca mesa1ele sa fie livrate in anumite intervale de timp, astfel incat calculatoarele sa nu astepte nedefinit sosirea unor mesa1e care e posibil sa fie pierdute. Astfel, sistemele mentin unul sau mai multe timere in timpul transmisiei de date. /rotocoalele initia*a de asemenea actiuni alternative daca reteaua nu indeplineste re#ulile de sincroni*are. 3ulte protocoale repre*inta de fapt o serie de alte protocoale or#ani*ate pe mai multe niveluri. Aceste niveluri depind de actiunea celorlalte niveluri din serie pentru a functiona corect. /rincipalele functii ale protocoalelor sunt urmatoarele: Identificarea erorilor .omprimarea datelor "efinirea modului de transmitere a datelor Adresarea datelor "eciderea modului de anuntare a trimiterii si primirii datelor "esi e'ista multe alte protocoale, 4i#ura 1 pre*inta un sumar al celor mai comune protocoale folosite in diverse retele si in Internet. /entru a intele#e cum functionea*a retelele si Internetul, trebuie sa fiti familiari*ati cu cele mai des folosite protocoale. Aceste protocoale sunt folosite pentru a navi#a pe %eb, pentru a trimite si primi e&mailuri si pentru a transfera fisiere de date. (eti intalni si alte protocoale in timp ce veti capata mai multa e'perienta in I-, dar acestea nu sunt la fel de frecvent folosite ca protocoalele descrise aici. In 4i#ura 2, dati clic5 pe numele protocoalelor pentru a afla mai multe detalii despre fiecare. .u cat intele#eti mai bine fiecare dintre aceste protocoale, cu atat veti intele#e mai bine cum functionea*a retelele si Internetul. 17

8.7. ;

"efinirea I.3/

Internet .ontrol 3essa#e /rotocol (I.3/ este folosit de ec$ipamentele dintr&o retea pentru a trimite mesa1e de control si eroare catre calculatoare si servere. )'ista mai multe utili*ari pentru I.3/, cum ar fi anuntarea erorilor de retea, anuntarea con#estiei din retea si 19

depanarea. /ac5et internet #roper (pin# este folosit pentru a testa conectivitatea intre calculatoare. /in# este un utilitar in linia de comanda simplu dar foarte folositor utili*at pentru a determina daca o anumita adresa I/ este accesibila. /uteti da pin# catre o adresa I/ pentru a testa concectivitatea I/. /in#ul functionea*a prin trimiterea unui mesa1 I.3/ ec$o reCuest catre calculatorul destinatar sau catre un ec$ipament din retea. "estinatarul trimite inapoi un mesa1 I.3/ ec$o repl@ pentru a confirma conectivitatea. /in# este o unealta de depanare folosita pentru testarea conectivitatii de ba*a. /arametrii care pot sc$imba comportamentul comen*ii pin# sunt pre*entati in 4i#ura 1. /atru mesa1e I.3/ ec$o reCuest (pin# sunt trimise catre calculatorul destinatie. "aca acesta este accesibil, va raspunde cu patru mesa1e I.3/ ec$o repl@. /rocentul de raspunsuri primite cu succes va pot a1uta sa va dati seama cat de si#ura si accesibila este cone'iunea catre calculatorul destinatie. "e asemenea puteti folosi comanda pin# pentru a afla adresa I/ a unei statii cand numele este cunoscut. "aca dati pin# catre un %ebsite, de e'emplu %%%.cisco.com, dupa cum este pre*entat in 4i#ura 2, este afisata adresa I/ a serverului. Alte mesa1e I.3/ sunt folosite pentru a anunta pac$etele netransmise, date despre o retea I/ care includ adresele I/ ale sursei si destinatiei precum si daca un ec$ipament este prea ocupat ca sa trimita un pac$et. "atele, sub forma de pac$et, a1un# la un router, un ec$ipament de retea care transmite pac$ete de date intre retele catre destinatie. "aca routerul nu stie unde sa trimita pac$etul, il va ster#e. In acest ca* routerul trimite un mesa1 I.3/ inapoi la calculatorul sursa pentru a&l informa ca datele au fost sterse. .and un router devine foarte ocupat, poate trimite un tip particular de mesa1 I.3/ catre calculatorul sursa pentru a&i indica faptul ca ar trebui sa incetineasca transmisia pentru ca reteaua este a#lomerata.

1;

#$ (

Descrierea componentelor fizice ale unei retele )'ista multe ec$ipamente care pot fi folosite intr&o retea pentru a oferi conectivitate. )c$ipamentul folosit depinde de cat de multe dispo*itive vor fi conectate, de tipul de cone'iune utili*at de acestea si de vite*a de operare a lor. Acestea sunt cele mai comune ec$ipamente intr&o retea:

.alculatoare >ub&uri ,%itc$&uri Rutere /uncte de acces %ireless

.omponentele fi*ice ale unei retele sunt necesare pentru a transporta datele intre aceste ec$ipamente. .aracteristicile mediului determina unde si cum sunt utili*ate componentele. Acestea sunt cele mai utili*ate medii de transmisie folosite intr&o retea:

.ablu torsadat 4ibra optica Unde radio Identificarea denumirilor, scopurilor si caracteristicilor ec$ipamentelor de retea. Identificarea denumirilor, scopurilor si caracteristicilor cablurilor de retea frecvent utili*ate.

"upa parcur#erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini:


1<

8.9. 1

Identificarea denumirilor, scopurilor si caracteristicilor ec$ipamentelor de retea

/entru a face transmisia de date mai scalabila si eficienta decat intr&o retea peer&to&peer, proiectantii folosesc ec$ipamente de retea speciali*ate cum ar fi $ub&uri, s%itc$&uri, rutere si puncte de acces %ireless, pentru a transmite date intre ec$ipamente. >ub&uri >ub&urile, pre*entate in 4i#ura 1, sunt ec$ipamente care e'tind ra*a unei retele, primind date pe un port, re#enerand semnalul si apoi trimitand datele pe toate celelalte porturi. Acest proces inseamna ca tot traficul #enerat de un ec$ipament conectat la $ub este trimis catre toate celelalte ec$ipamente conectate la $ub de fiecare data cand $ub&ul transmite date. Astfel se #enerea*a o cantitate mare de trafic in retea. >ub&urile mai sunt denumite si concentratoare, deoarece au rolul unui punct central de conectare pentru un LAN. 8rid#e&uri si s%itc$&uri 4isierele sunt impartite in bucati de dimensiuni mici numite pac$ete, inainte de a fi transmise in retea. Acest proces permite detectarea erorilor si o retransmisie mai simpla daca un pac$et este pierdut sau corupt. Informatiile de adresare sunt adau#ate la inceputul si sfarsitul pac$etelor inainte de a fi transmise. /ac$etul, impreuna cu informatiile de adresare, se numeste cadru. Retelele locale sunt de obicei impartite in sectiuni numite se#mente, similar cu modul in care o companie este impartita pe departamente. Dranitele dintre se#mente pot fi definite folosind un brid#e. Un brid#e este un ec$ipament folosit pentru a filtra traficul de retea intre se#mentele unui LAN. 8rid#e&urile pastrea*a in memorie informatii despre toate ec$ipamentele de pe fiecare se#ment la care sunt conectate. .and un brid#e primeste un cadru, adresa destinatie este e'aminata de acesta pentru a determina daca respectivul cadru ar trebui trimis catre un alt se#ment sau aruncat. Un brid#e mai a1uta si la imbunatatirea 1=

flu'ului de date prin limitarea cadrelor numai la se#mentul de care apartin. ,%itc$urile, pre*entate in 4i#ura 2, sunt uneori denumite brid#e&uri multiport. "e obicei, un brid#e poate avea doar doua porturi, conectand doua se#mente ale aceleiasi retele. Un s%itc$ are mai multe porturi, depin*and de cat de multe se#mente de retea trebuie conectate. Un s%itc$ este un ec$ipament mai comple' decat un brid#e. Un s%itc$ mentine o tabela cu adresele 3A. pentru calculatoarele care sunt conectate la fiecare port. .and un cadru este primit pe un port, s%itc$&ul compara informatiile de adresa din cadru cu tabela sa de adrese 3A.. ,%itc$&ul determina ce port sa foloseasca pentru a trimite cadrul. Rutere In timp ce un s%itc$ conectea*a se#mente ale unei retele, ruterele, pre*entate in 4i#ura 7, sunt ec$ipamente care interconectea*a mai multe retele. ,%itc$&urile folosesc adresele 3A. pentru a transmite un cadru in interiorul unei retele. Ruterele folosesc adrese I/ pentru a transmite cadrele catre alte retele. Un ruter poate fi un calculator care are instalat un soft%are special sau poate fi un ec$ipament special conceput de producatorii de ec$ipamente de retea. Ruterele contin tabele cu adrese I/ impreuna cu caile optime catre alte retele destinatie. /uncte de acces %ireless /unctele de acces %ireless, pre*entate in 4i#ura 9, ofera acces la retea pentru dispo*itive %ireless cum ar fi laptopuri si /"A&uri. /unctul de acces %ireless foloseste unde radio pentru a reali*a comunicatia cu calculatoare, /"A&uri si alte puncte de acces %ireless. Un punct de acces are o ra*a de acoperire limitata. Retelele mari au nevoie de mai multe puncte de acces pentru a asi#ura o acoperire adecvata. )c$ipamente multifunctionale )'ista ec$ipamente de retea care au mai multe functii. )ste mult mai convenabil sa cumparati si sa confi#urati un sin#ur ec$ipament care deserveste mai multe scopuri decat sa cumparati un ec$ipament separat pentru fiecare functie. Acest lucru este adevarat mai ales pentru utili*atorii individuali. Acasa, este de preferat sa cumparati un ec$ipament multifunctional decat sa cumparati un s%itc$, un ruter si un punct de acces %ireless. Lin5s@s 700N, pre*entat in 4i#ura ;, este un e'emplu de ec$ipament multifunctional.

18

8.9. 2

Identificarea denumirilor, scopurilor si caracteristicilor cablurilor de retea frecvent utili*ate

/ana de curand, cablurile erau sin#urul mediu utili*at pentru a conecta ec$ipamentele intr&o retea. )'ista multe tipuri de cabluri de retea. .ablurile coa'iale sau torsadate folosesc cupru pentru a transmite date. .ablurile din fibra optica folosesc sticla sau plastic pentru transmisia datelor. Aceste cabluri difera in ceea ce priveste latimea de banda, dimensiunea si costul. -rebuie sa stiti ce tip de cablu sa folositi in diferite situatii astfel incat sa puteti instala tipul de cablu cel mai potrivit. "e asemenea va trebui sa puteti depana si repara problemele care pot sa apara. .ablul torsadat .ablul torsadat este un tip de cablu de cupru folosit in retelele telefonice si in ma1oritatea retelelor )t$ernet. + perec$e de fire formea*a un circuit care poate transmite date. Aceasta perec$e este torsadata pentru a oferi protectie impotriva interferentelor cau*ate de celelalte perec$i de fire din cablu. /erec$ile de fire de cupru sunt acoperite intr&o i*olatie de plastic codificata pe culori si sunt torsadate impreuna. + i*olatie e'terioara prote1ea*a fasciculul de perec$i torsadate. La trecerea curentului printr&un fir de cupru, un camp ma#netic este creat in 1urul firului. Un circuit are doua fire, iar intr&un circuit cele doua fire au campuri ma#netice de semn opus. .and cele doua fire se afla unul lan#a celalalt, campurile ma#netice se anulea*a reciproc. Acest efect se numeste efectul de anulare (cancellation effect . 4ara aceasta proprietate, reteaua ar fi foarte lenta din cau*a interferentelor cau*ate de campurile ma#netice. )'ista doua tipuri de cablu torsadat:

Cablul torsadat neecranat ()nshielded t*isted pair )+P) 6 .ablu care are doua sau patru perec$i de fire. Acest tip de cablu se ba*ea*a numai pe efectul de anulare obtinut prin torsadarea perec$ilor de fire care limitea*a de#radarea semnalului cau*ata de interferente electroma#netice ()3I si interferente in frecventa radio (R4I . U-/ este cel mai folosit tip de cablu in retele. ,e poate intinde pe ma'im 100 m (728 feet . Cablul torsadat ecranat (,hielded t*isted pair ,+P) 6 4iecare perec$e de fire este acoperita de o folie metalica pentru a ecrana si mai bine *#omotul. /atru perec$i de fire sunt ulterior invelite intr&o alta folie metalica. ,-/ reduce *#omotele electrice din interiorul cablului. "e asemenea reduce )3I si R4I din e'terior.

"esi cablul ,-/ reduce interferentele mai bine decat U-/, este mai scump din cau*a ecranarii suplimentare si este mai #reu de instalat din cau*a #rosimii. In plus, folia metalica 1A

trebuie impamantata la ambele capete. "aca impamantarea nu se face corect, ecranarea va actiona ca o antena, receptionand semnale nedorite. ,-/ este folosit mai ales in afara Americii de Nord. .ate#oriile de cabluri .ablul U-/ poate fi separat in mai multe cate#orii in functie de urmatorii factori:

Numarul de fire din cablu Numarul de torsadari ale firelor

.ate#oria 7 este folosita pentru sistemele telefonice si pentru )t$ernet in retele locale care functionea*a la vite*e de 10 3bps. .ate#oria 7 are 9 perec$i de fire. .ate#oriile ; si ;e au patru perec$i de fire cu o rata de transmisie de 100 3bps. Acestea sunt cele mai frecvent folosite. .ablul U-/ de cate#oria ;e are mai multe torsadari pe metru decat cel de cate#oria ;. Aceste torsadari suplimentare previn interferentele din surse e'terioare cablului sau cele datorate celorlalte perec$i din cablu. Unele cabluri de .ate#oria < folosesc un perete despartitor de plastic pentru a separa perec$ile de fire, fapt care impiedica interferentele. /erec$ile au de asemenea mai multe torsadari decat .ate#oria ;e. 4i#ura 1 pre*inta un cablu torsadat. .ablu coa'ial .ablul coa'ial are un mie* de cupru puternic ecranat. Acest tip de cablu este folosit pentru conectarea calculatoarelor dintr&o retea. )'ista mai multe tipuri de cablu coa'ial:

+hic-net sau ./0A,E1 6 .ablu coa'ial care a fost folosit in retelistica si functiona la vite*e de 10 me#abiti pe secunda pana la o distanta ma'ima de ;00 de metri. +hinnet ./0ase! 6 .ablu coa'ial care a fost folosit in retelistica si functiona la vite*e de 10 me#abiti pe secunda pana la o distanta ma'ima de 18; de metri. 23 14 6 4olosit mai ales pentru cablul de televi*iune in ,tatele Unite. 23 5 6 .ablu de o calitate mai buna decat RD&;A, cu o latime de banda mai mare si mai putin susceptibil la interferente.

4i#ura 2 pre*inta un cablu coa'ial. .ablul cu fibra optica 4ibra optica este un conductor din sticla sau plastic care transmite informatii folosind lumina. Un cablu cu fibra optica, pre*entat in 4i#ura 7, contine una sau mai multe fibre optice acoperite de o teaca sau camasa. "atorita faptului ca este confectionat din sticla, cablul cu fibra optica nu este afectat de interferentele electroma#netice sau interferentele cu frecventele radio. -oate semnalele sunt convertite in impulsuri de lumina pentru a intra in cablu, si convertite inapoi in semnale electrice cand parasesc cablul. Aceasta inseamna ca un cablu cu fibra optica poate transmite semnale care sunt mai clare, a1un# mai departe si au o latime de banda mai mare decat cablurile de cupru sau alte metale. .ablurile cu fibra optica pot atin#e distante de mai multe mile sau 5ilometri inainte de a fi nevoie ca semnalul sa fie re#enerat. -otusi cablul cu fibra optica are un pret mai mare decat cablul de cupru si conectorii sunt de asemenea mai costisitori si mai #reu de instalat. .onectorii pentru fibra optica sunt ,., ,- si L.. Aceste trei tipuri de conectori pentru fibra optica sunt $alf&duple', ceea ce permite datelor sa circule intr&o sin#ura directie. Astfel, pentru comunicatie este nevoie de doua cabluri. )'ista doua tipuri de cabluri cu fibra optica:

3ultimode 6 .ablul are un mie* mai #ros decat cablul sin#le&mode. )ste mai usor de fabricat, poate folosi surse de lumina mai simple (L)"&uri si functionea*a bine pe distante de cativa 5ilometri sau mai putin. ,in#le&mode 6 .ablul are un mie* foarte subtire. )ste mai #reu de fabricat, foloseste 20

laser pentru semnali*are si poate transmite semnale la distante de *eci de 5ilometri cu usurinta. Un cablu cu fibra optica, pre*entat in 4i#ura 7, este format dintr&una sau mai multe fibre optice invelite intr&o teaca sau camasa.

8. ;

"escrierea topolo#iilor si a ar$itecturilor folosite in retelele locale de calculatoare 3a1oritatea calculatoarelor pe care lucrati vor face la un moment dat parte dintr&o retea. -opolo#iile si ar$itecturile sunt parti fundamentale pentru proiectarea unei retele de calculatoare. "esi este probabil sa nu fie nevoie sa construiti de la *ero o retea de 21

calculatoare, trebuie sa intele#eti cum sunt proiectate pentru a lucra cu calculatoare care fac parte dintr&o retea. )'ista doua cate#orii de topolo#ii LAN: topolo#ii fi*ice si topolo#ii lo#ice. + topolo#ie fi*ica, pre*entata in 4i#ura 1, este o aran1are fi*ica a componentelor unei retele. + topolo#ie lo#ica, pre*entata in 4i#ura 2, determina modul de comunicatie a statiilor in mediul de transmisie, de e'emplu cablu sau aer. -opolo#iile sunt repre*entate de obicei ca dia#rame de retea. Ar$itectura unei retele locale este construita pe ba*a unei topolo#ii. Ar$itectura LAN include toate componentele care formea*a structura unui sistem de comunicatie. Aceste componente includ $ard%are&ul , soft%are&ul, protocoalele si secventa de operatii. "upa parcur#erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini:

"escrierea topolo#iilor pentru LAN. "escrierea ar$itecturilor pentru LAN.

8.;. 1

"escrierea topolo#iilor pentru LAN

-opolo#ia fi*ica defineste modul in care calculatoarele, imprimantele si celelalte ec$ipamente se conectea*a la retea. -opolo#ia lo#ica descrie modul in care statiile accesea*a mediul si comunica in retea. -ipul de topolo#ie determina capabilitatile retelei, cum ar fi usurinta instalarii, vite*a, lun#imea ma'ima a cablului. +opolo'ii fizice 4i#ura 1 pre*inta tipuri de topolo#ii fi*ice u*uale pentru LAN 22

3a#istrala Inel ,tea ,tea ierar$ica sau e'tinsa 3es$

-opolo#ie ma#istrala In topolo#ia ma#istrala, fiecare calculator se conectea*a la un cablu comun. .ablul conectea*a fiecare calculator la urmatorul ca o linie de autobu* care traversea*a un oras. .ablul are un capac instalat la capat, numit terminator. -erminatorul previne refle'ia semnalelor, fenomen care poate produce erori la transmisia datelor. -opolo#ie inel Intr&o topolo#ie inel, statiile sunt conectate in inel sau cerc. "eoarece topolo#ia inel nu are un punct de inceput sau sfarsit, cablul nu are nevoie de terminatori. Un cadru cu un format special, numit 1eton (to5en , parcur#e inelul, oprindu&se pe rand la fiecare statie. "aca o statie vrea sa transmita date, adau#a datele si adresa destinatie la cadru. Acesta traversea*a in continuare inelul pana cand a1un#e la statia care are adresa destinatie. ,tatia destinatia preia datele din cadru. -opolo#ie stea -opolo#ia stea are un punct de conectare central, care este de obicei un ec$ipament de retea, precum un $ub, s%itc$ sau router. 4iecare statie din retea are un se#ment de cablu care o conectea*a la punctul central. Avanta1ul topolo#iei stea consta in usurinta depanarii. 4iecare statie este conectata la punctul central cu un cablu propriu. "aca este o problema cu acel cablu, numai statia respectiva este afectata. Restul retelei ramane operational. -opolo#ie stea ierar$ica sau e'tinsa -opolo#ia stea e'tinsa sau ierar$ica este o retea de tip stea care are un ec$ipament de retea suplimentar conectat la punctul central. "e obicei, un cablu de retea se conectea*a la un sin#ur $ub si apoi mai multe $ub&uri se conectea*a la primul $ub. Retelele mai mari, ca cele ale corporatiilor sau ale universitatilor, folosesc o topolo#ie stea ierar$ica. -opolo#ie mes$ Intr&o topolo#ie mes$ fiecare ec$ipament are cone'iune directa cu toate celelalte. In acest ca*, o problema care afectea*a unul din cabluri nu va afecta reteaua. -opolo#ia mes$ se foloseste in cadrul retelelor !AN care interconectea*a LAN&uri. +opolo'ii lo'ice .ele mai comune doua tipuri de topolo#ii lo#ice sunt broadcast si pasarea 1etonului (to5en passin# . Intr&o topolo#ie broadcast, fiecare statie trimite datele catre o anumita statie sau catre toate statiile conectate la retea. Nu e'ista o anumita ordine in care statiile vor folosi reteaua & se aplica o politica de tipul primul venit primul servit pentru a transmite datele in retea. /asarea 1etonului controlea*a accesul la retea prin pasarea unui 1eton di#ital secvential de la o statie la alta. .and o statie primeste 1etonul, poate trimite date in retea. "aca statia nu are date de trimis, pasea*a mai departe 1etonul urmatoarei statii si procesul se repeta.

27

8.;. 2

"escrierea ar$itecturilor pentru LAN

Ar$itecturile pentru LAN descriu atat topolo#iile fi*ice cat si cele lo#ice folosite intr&o retea. 4i#ura 1 pre*inta cele mai comune trei ar$itecturi LAN. )t$ernet Ar$itectura )t$ernet se ba*ea*a pe standardul I))) 802.7. ,tandardul I))) 802.7 specifica faptul ca o retea foloseste metoda de control a accesului .arrier ,ense 3ultiple Access %it$ .ollision "etection (.,3A0." . 4olosind .,3A0.", statiile accesea*a reteaua folosind metoda broadcast primul venit, primul servit pentru a transmite datele. )t$ernet foloseste o topolo#ie lo#ica de tip ma#istrala sau broadcast si o topolo#ie fi*ica de tip ma#istrala sau stea. /e masura ce retelele se e'tind, ma1oritatea retelelor )t$ernet sunt implementate folosind o topolo#ie stea e'tinsa sau stea ierar$ica, pre*entate in 4i#ura 1. (ite*ele de transfer standard sunt de 10 3bps si 100 3bps, dar noile standarde specifica si Di#abit )t$ernet care este capabil sa obtina vite*e de pana la 1000 3bps (1 Dbps . -o5en Rin# Initial I83 a de*voltat -o5en Rin# ca o ar$itectura si#ura ba*ata pe metoda de control a accesului to5en&passin# (pasarea unui 1eton . -o5en Rin# este deseori inte#rata in sistemele mainframe I83. -o5en Rin# este folosita de calculatoare si mainframe&uri. -o5en Rin# este un e'emplu de ar$itectura in care topolo#ia fi*ica este diferita de cea lo#ica. -opolo#ia -o5en Rin# este denumita topolo#ie stea&cablata inel deoarece va*uta din e'terior reteaua pare a fi proiectata ca o stea. .alculatoarele sunt conectate la un $ub central, numit multistation access unit (3,AU . -otusi, in interiorul ec$ipamentului, cabla1ul formea*a o cale de date circulara, creand un inel lo#ic. Inelul lo#ic este creat de 1etonul (to5en care se deplasea*a printr&un port al 3,AU catre un calculator. "aca respectivul calculator nu are date de transmis, 1etonul este trimis inapoi catre 3,AU si apoi pe urmatorul port catre urmatorul calculator. Acest proces continua pentru toate calculatoarele, dand astfel impresia unui inel fi*ic. 4""I 4""I este un tip de retea -o5en Rin#. Implementarea si topolo#ia 4""I difera de ar$itectura LAN -o5en Rin# de la I83. 4""I este de cele mai multe ori folosit pentru a conecta mai multe cladiri intr&un comple' de birouri sau intr&un campus universitar. 29

4""I foloseste fibra optica. 4""I combina performanta la vite*e mari cu avanta1ele unei topolo#ii inel de tip to5en&passin#. 4""I functionea*a la vite*e de 100 3bps pe o topolo#ie de tip inel dublu. Inelul e'terior este denumit inel primar si inelul interior este denumit inel secundar. In mod normal, traficul foloseste doar inelul primar. In ca*ul in care acesta se defectea*a, datele o sa circule in mod automat pe inelul secundar in directie opusa. Un inel dublu 4""I suporta ma'im ;00 de calculatoare pe inel. "istanta totala a fiecarul inel este de 1005m. Un repetor, ec$ipament care re#enerea*a semnalele, este necesar la fiecare 2 5m. In ultimii ani, multe retele de tip to5en rin# au fost inlocuite de retele )t$ernet mai rapide.

8. <

Identificarea or#ani*atiilor de standardi*are )'ista numeroase or#ani*atii de standardi*are care sunt responsabile de crearea de standarde pentru retelele de calculatoare. Aceste standarde sunt folosite de producatori pentru a de*volta te$nolo#ii, in special in domeniul comunicatiilor si al retelelor. ,tandardi*area te$nolo#iilor asi#ura compatibilitatea ec$ipamentelor care folosesc aceeasi te$nolo#ie. Drupurile de standardi*are creea*a, e'aminea*a si actuali*ea*a standarde. Aceste standarde sunt aplicate in de*voltarea te$nolo#iilor pentru a face fata cererilor de marire a latimii de banda, comunicare eficienta si servicii de incredere. "ati clic5 pe fiecare dintre standardele pre*entate in 4i#ura 1 pentru a afla mai multe informatii.

2;

8. =

Identificarea standardelor )t$ernet /rotocoalele )t$ernet descriu re#ulile care controlea*a modul de comunicare intr&o retea )t$ernet. /entru a se asi#ura ca ec$ipamentele )t$ernet sunt compatibile, I))) a de*voltat o serie de standarde pentru producatorii si pro#ramatorii de ec$ipamente )t$ernet. "upa parcur#erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini:

)'plicarea standardelor )t$ernet pentru retele cu cabluri. )'plicarea standardelor )t$ernet pentru retele fara fir.

2<

8.=. 1

)'plicarea standardelor )t$ernet pentru retele cu cabluri

I))) 802.7 Ar$itectura )t$ernet este ba*ata pe standardul I))) 802.7. ,tandardul 802.7 specifica implementarea metodei de control a accesului .,3A0.". 4olosind .,3A0.", toate statiile din retea :asculta: mediul de transmisie pentru a se asi#ura ca este liber pentru a transmite date. Acest proces este similar cu a astepta tonul inainte de a forma un numar pe o linie telefonica. .and o statie nu detectea*a nici o alta transmisie, aceasta poate trimite date. "aca nici o alta statie nu transmite in acelasi timp, datele transmise initial vor a1un#e la calculatorul destinatie fara nici o problema. "aca un alt calculator observa in acelasi timp cu primul ca mediul este liber si transmite in acelasi timp, va avea loc o coli*iune. /rima statie care detectea*a coli*iunea, sau dublarea volta1ului de pe fir, trimite un semnal de 1am care averti*ea*a toate statiile sa opreasca transmisia si sa e'ecute un al#oritm de incetare a comunicatiei pentru un timp (bac5off al#orit$m . Acest al#oritm calcunea*a un timp aleator in functie de care statiile vor reincerca transmisia. Acest timp aleator este in #eneral de una sau doua milisecunde (ms , sau o miime de secunda. Acest al#oritm este repetat de cate ori apare o coli*iune in retea si poate reduce rata de transmisie cu pana la 90E. -e$nolo#ii )t$ernet ,tandardul I))) 802.7 defineste cateva implementari de nivel fi*ic pentru )t$ernet. In continuare sunt descrise unele dintre cele mai comune implementari )t$ernet 108A,)&- este o te$nolo#ie )t$ernet care foloseste o topolo#ie de tip stea. 108A,)&- este o ar$itectura )t$ernet populara ale carei caracteristici sunt indicate de numele ei:

Fece (10 repre*inta vite*a de 10 3bps. 8A,) semnifica faptul ca transmisia este baseband. In transmisia baseband, intrea#a latime de banda a cablului este folosita pentru un sin#ur tip de semnal. 2=

-&ul repre*inta cablarea folosind cablu torsadat de cupru. .osturile de instalare sunt foarte mici in comparatie cu fibra optica. .ablurile sunt subtiri, fle'ibile si mai usor de instalat decat cablul coa'ial. )c$ipamentul si cablurile sunt usor de imbunatatit. Lun#imea ma'ima al unui se#ment de cablu 108A,)&- este de doar 100 m. .ablurile sunt susceptibile la interferente electroma#netice ()3I .

Avanta1ele 108A,)&-:

"e*avanta1ele 108A,)&-:

4ast )t$ernet .ererile mari de latime de banda ale aplicatiilor moderne, cum ar fi conferinte video si streamin# audio, au creat nevoia de vite*e de transfer crescute. 3ulte retele au nevoie de o latime de banda mai mare decat cea oferita de )t$ernet&ul de 10 3bps. 1008A,)&-G este mult mai rapid decat 108A,)&- si are o latime de banda teoretica de 100 3bps. Avanta1ele 1008A,)&-G

La 100 3bps, rata de transfer a 1008A,)&-G este de 10 ori mai mare decat cea a 108A,)&-. 1008A,)&-G foloseste cablu torsadat care este ieftin si usor de instalat. Lun#imea ma'ima a unui se#ment 1008A,)&-G este de doar 100m. .ablurile sunt susceptibile la interferente electroma#netice ()3I .

"e*avanta1ele 1008A,)&-G:

10008A,)&- este cunoscut sub numele de Di#abit )t$ernet. Di#abit )t$ernet este o ar$itectura LAN. Avanta1ele 10008A,)&-:

Ar$itectura 10008A,)&- ofera suport pentru transfer de date la vite*e de 1 Dbps. La 1 Dbps, este de 10 ori mai rapid decat 4ast )t$ernet si de 100 de ori mai rapid decat )t$ernet. Aceasta vite*a sporita face posibila implementarea aplicatiilor ce au nevoie de latime de banda mare, cum ar fi video live. Ar$itectura 10008A,)&- suporta interoperabilitatea cu 108A,)&- si 1008A,)&-G. Lun#imea ma'ima a unui se#ment 10008A,)&- este de doar 100m. )ste susceptibil la interferente. /lacile de retea Di#abit si s%itc$urile Di#abit sunt scumpe. )ste de asemenea nevoie de ec$ipament suplimentar.

"e*avanta1ele 10008A,)&-:

108A,)&4L, 1008A,)&4G, 10008A,)&,G si LG sunt te$nolo#ii )t$ernet care folosesc fibra&optica.

28

8.=. 2

)'plicarea standardelor )t$ernet pentru retele fara fir

,tandardul I))) 802.11 specifica modul de conectare pentru retelele %ireless. ,tandardul I))) 802.11, sau !i&4i, se refera la un #rup de standarde & 802.11a, 802.11b, 802.11# si 802.11n. Aceste protocoale specifica frecventele, vite*ele si alte capabilitati ale diferitelor standarde !i&4i. 802.11a )c$ipamentele 802.11a ofera retelelor %ireless rate de transfer de date de pana la ;9 3bps. )c$ipamentele 802.11a functionea*a in banda de frecventa radio de ; D>* avand o ra*a ma'ima de 9;.= m (1;0 feet . 802.11b ,tandardul 802.11b functionea*a in banda de frecvente de 2.9 D>* oferind rate de transmisie teoretice de pana la 11 3bps. Aceste ec$ipamente pot avea o ra*a ma'ima de A1 m (700 feet . 802.11# ,tandardul 802.11 # ofera aceeasi vite*a teoretica ma'ima ca si 802.11a, adica ;9 3bps, dar functionea*a in banda de frecventa de 2.9 D>* ca si 802.11b. ,pre deosebire de 802.11a, 802.11# este compatibil cu 802.11b. 802.11# are de asemenea o ra*a ma'ima de acoperire de A1 m (700 feet . 802.11n 802.11n este un standard %ireles nou care are o latime de banda teoretica de ;90 3bps si operea*a fie in banda de 2.9 D>* fie in banda de ; D>* cu o ra*a ma'ima de acoperire de 2;0 m (A89 feet .

2A

8. 8

)'plicarea modelelor de date +,I si -./0I/ Un model ar$itectural este un cadru de referinta pentru e'plicarea comunicatiilor in Internet si pentru de*voltarea protocoalelor de comunicatie. Rolul lui este de a separa functiile protocoalelor in niveluri usor de administrat si inteles. 4iecare nivel reali*ea*a o functie specifica in procesul de comunicatie in retea. 3odelul -./0I/ a fost creat de cercetatorii din U.,. "epartment of "efense ("o" . 3odelul -./0I/ este folosit pentru a e'plica suita de protocoale -./0I/, care este standardul dominant pentru transportul datelor intr&o retea. Acest model are patru niveluri, ca in 4i#ura 1. La inceputul anilor 1A80, +r#ani*atia Internationala de ,tandardi*are (International ,tandards +r#ani*ation & I,+ a de*voltat modelul +pen ,@stems Interconnect (+,I , definit in standardul I,+ =9A8&1 pentru a standardi*a modul in care ec$ipamentele comunica in retea. Acest model are sapte niveluri, dupa cum este pre*entat in 4i#ura 1. Acest model a fost un pas important catre asi#urarea interoperabilitatii intre ec$ipamentele de retea. "upa parcur#erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini:

"efinirea modelului -./0I/. "efinirea modelului +,I. .ompararea modelului +,I cu modelul -./0I/

8.8. 1

"efinirea modelului -./0I/

3odelul de referinta -./0I/ ofera un cadru de referinta pentru de*voltarea protocoalelor folosite in Internet. )ste format din niveluri care reali*ea*a functiile necesare pentru a pre#ati datele inainte de a fi trimise pe retea. ,c$ema din 4i#ura 1 pre*inta cele patru 70

niveluri ale modelului -./0I/. Un mesa1 porneste de la nivelul superior, nivelul Aplicatie si traversea*a de sus in 1os nivelurile -./0I/ pana la nivelul inferior, nivelul de Acces la retea. Informatiile din $eader sunt adau#ate la mesa1 in timp ce acesta parcur#e fiecare nivel, apoi mesa1ul este transmis. "upa ce a1un#e la destinatie, mesa1ul traversea*a din nou, de data aceasta de 1os in sus fiecare nivel al modelului -./0I/. Informatiile din $eader care au fost adau#ate mesa1ului sunt inlaturate in timp ce acesta traversea*a nivelurile la destinatie. /rotocoalele de nivel Aplicatie /rotocoalele de nivel aplicatie ofera servicii de retea aplicatiilor utili*ator cum ar fi bro%serele %eb si pro#ramele de e&mail. )'plorati cateva dintre protocoalele u*uale folosite in Internet in 4i#ura 2, nivelul Aplicatie, pentru a afla mai multe informatii despre protocoalele care operea*a la acest nivel. /rotocoalele de nivel -ransport /rotocoalele de nivel transport ofera administrarea de la un capat la altul a transmisiei de date. Una dintre functiile acestor protocoale este de a imparti datele in se#mente mai mici pentru a fi transportate usor peste retea. )'plorati fiecare dintre protocoalele din 4i#ura 7, nivelul -ransport, pentru a afla mai multe despre protocoalele care operea*a la acest nivel. /rotocoalele de nivel Internet /rotocoalel de nivel Internet operea*a la nivelul trei (incepand de sus al modelului -./0I/. Aceste protocoale sunt folosite pentru a oferi conectivitate intre statiile din retea. )'plorati fiecare dintre protocoalele din 4i#ura 7, nivelul Internet, pentru a afla mai multe despre protocoalele care operea*a la acest nivel. /rotocoalele de nivel Acces retea /rotocoalele de nivel acces retea descriu standardele pe care statiile le folosesc pentru a accesa mediul fi*ic. ,tandardele si te$nolo#iile )t$ernet I))) 802.7, precum .,3A0." si 108A,)&- sunt definite pe acest nivel.

71

8.8. 2

"efinirea modelului +,I

3odelul +,I este un frame%or5 standard in industrie care este folosit pentru a imparti retelele de comunicatie pe sapte niveluri distincte. "esi e'ista si alte modele, ma1oritatea producatorilor de ec$ipamente de retea isi construiesc produsele folosind acest frame%or5. Un sistem care implementea*a comportamentul unui protocol format dintr&o serie de astfel de niveluri este numit stiva de protocoale. ,tivele de protocoale pot fi implementate atat in $ard%are cat si in soft%are, sau o combinatie a celor doua. In #eneral, doar nivelurile inferioare sunt implementate in $ard%are, cele superioare fiind implementate in soft%are. 4iecare nivel este responsabil de o parte din procesarile efectuate pentru a pre#ati transmisia de date in retea. 4i#ura 1 pre*inta actiunile efectuate de fiecare nivel din modelul +,I. In modelul +,I, la transferul datelor, se considera ca acestea traversea*a virtual de sus in 1os nivelurile modelului +,I al calculatorului sursa si de 1os in sus nivelurile modelului +,I al calculatorului destinatie. .and un utili*ator vrea sa transmita date, de e'emplu un e&mail, incepe procesul de incapsulare la nivelul Aplicatie. Nivelul Aplicatie ofera acces la retea catre aplicatii. Informatia traversea*a primele trei niveluri si este considerata a fi date cand a1un#e la nivelul -ransport. La nivelul -ransport, datele sunt impartite in se#mente mai usor de administrat, numite si unitati de date de nivel -ransport (-ransport la@er protocol data units & /"Us pentru a facilita transportul ordonat prin retea. Un /"U descrie datele care se deplasea*a de la un nivel la altul in modelul +,I. /"U&ul de nivel -ransport contine de asemenea informatii cum ar fi numere de port, numere de secventa si numere de ac5no%led#ement care sunt folosite pentru transportul si#ur al datelor. La nivelul Retea, fiecare se#ment de la nivelul -ransport devine un pac$et. Un pac$et contine adresele lo#ice si alte informatii de control de nivel trei. La nivelul Le#atura de "ate, fiecare pac$et de la nivelul Retea devine un cadru. Un cadru contine adresele fi*ice si informatii pentru corectarea erorilor. La nivelul 4i*ic, cadrul este transformat in biti. Acesti biti sunt transmisi pe rand prin mediul de transmisie. La destinatie, se face decapsularea datelor care este inversul procesului de incapuslare. 8itii a1un# la nivelul 4i*ic din modelul +,I al calculatorului destinatie. /rocesul de traversare virtuala de 1os in sus a modelului +,I al calculatorului destinatie va conduce datele la 72

nivelul Aplicatie unde un pro#ram de citire a e&mailurilor va afisa e&mailul. N+-A: "iverse mnemonici va pot a1uta sa retineti numele celor sapte niveluri ale modelului +,I. "e e'emplu: :4oarte lun#i rauri trec spre plaiurile apusene:.

8.8. 7

.ompararea modelului +,I cu modelul -./0I/

3odelul +,I si modelul -./0I/ sunt ambele modele de referinta folosite pentru a descrie procesul de comunicatie a datelor. 3odelul -./0I/ este folosit pentru suita de protocoale -./0I/ iar modelul +,I este folosit pentru de*voltarea standardelor de comunicatie pentru ec$ipamente si aplicatii ale diferitilor producatori. 3odelul -./0I/ e'ecuta acelasi proces ca si modelul +,I, dar foloseste patru niveluri in loc de sapte. In 4i#ura 1 puteti vedea o comparatie a nivelurilor celor doua modele

8.

"escrierea modului de confi#urare a unei placi de retea si a unui modem 77

A /entru a va conecta la Internet aveti nevoie de o placa de retea . + placa de retea poate fi preinstalata in sistem sau este posibil sa fie nevoie sa o cumparati dumneavoastra. In ca*uri rare poate fi necesar sa actuali*ati driverul. /uteti folosi discul de instalare care insoteste placa de ba*a sau placa de retea, sau puteti sa folositi un driver pe care l&ati descarcat de pe %ebsite&ul producatorului. "upa ce placa de retea si driverul au fost instalate, puteti sa va conectati calculatorul in retea. In plus fata de instalarea placii de retea, puteti de asemenea sa instalati un modem pentru a va conecta la Internet. "upa parcur#erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini:

Instalarea sau actuali*area driver&ului unei placi de retea. .onectarea unui calculator la o retea e'istenta. "escrierea instalarii unui modem.

8.A. 1

Instalarea sau actuali*area driver&ului unei placi de retea

.ateodata, un producator va publica noi drivere soft%are pentru o placa de retea. Un driver nou poate sa sporeasca functionalitatea unei placi de retea sau poate fi necesar pentru compatibilitate cu un sistem de operare. .and instalati un nou driver, asi#urati&va ca ati oprit soft%are&ul antivirus astfel incat fisierele sa fie instalate corect. Unele scannere antivirus pot detecta actuali*arile de drivere ca fiind un posibil atac. "e asemenea, doar un driver ar trebui instalat la un moment dat, altfel un proces de actuali*are poate sa intre in conflict cu altele. )ste recomandata inc$iderea tuturor aplicatiilor care se e'ecuta astfel incat fisierele asociate cu actuali*area driverului sa nu fie accesate de alte procese. Inainte de actuali*area unui driver, ar trebui sa vi*itati site&ul producatorului. In multe ca*uri, puteti sa descarcati un e'ecutabil care va instala sau va actuali*a automat driverul. Alternativ, puteti da clic5 pe butonul Update "river pe care il #asiti in "evice 3ana#er. ,emnul :H: care apare lan#a cate#oria Net%or5 adapters va permite sa e'pandati aceasta 79

cate#orie si afisea*a o lista cu placile de retea instalate in sistem. /entru a vi*uali*a si modifica proprietatile placii de retea, sau pentru a actuali*a driverul, dati dublu clic5 pe aceasta. In fereastra in care sunt pre*entate proprietatile placii de retea selectati meniul "river. "upa ce actuali*area a fost efectuata, este recomandat sa reporniti calculatorul c$iar daca nu primiti un mesa1 de averti*are care sa va ceara e'plicit acest lucru. Repornirea calculatorului asi#ura faptul ca instalarea s&a inc$eiat cu succes si ca noul driver functionea*a corect. .and instalati mai multe drivere, reporniti calculatorul dupa fiecare update pentru a va asi#ura ca nu e'ista conflicte. Acest pas durea*a mai mult dar asi#ura o instalare corecta a driverului. "e*instalarea unui driver pentru placa de retea "aca un driver de placa de retea nu functionea*a asa cum va asteptati dupa ce a fost instalat, driverul poate fi de*instalat sau se poate trece la versiunea precedenta. "ati dublu clic5 pe ec$ipament in "evice 3ana#er. In fereastra Adapter /roperties, selectati meniul Driver si dati clic5 pe butonul 2oll 0ac- Driver. "aca nu a fost instalat nici un driver inainte de actuali*are, aceasta optiune nu va fi accesibila. In acest ca*, va trebui sa #asiti un driver pentru ec$ipament si sa il instalati manual daca sistemul de operare nu #aseste un driver potrivit pentru placa de retea.

8.A. 2

.onectarea unui calculator la o retea e'istenta

"upa instalarea driverului placii de retea, sunteti #ata pentru conectare. .onectati cablul de retea, numit si patc$ )t$ernet sau cablu strai#$t&t$rou#$, la portul de retea al calculatorului. .onectati celalalt capat al cablului la un ec$ipament de retea sau la o pri*a de perete. "upa conectarea cablului de retea, verificati L)"&urile sau indicatoarele de le#atura, de lan#a portul )t$ernet de pe placa de retea, pentru a va asi#ura ca e'ista activitate. 4i#ura 1 pre*inta o le#atura activa. "aca le#atura nu este activa, este posibil sa fie din cau*a cablului, a portului din $ub sau c$iar din cau*a unei placi de retea stricate. )ste posibil sa fie nevoie sa inlocuiti unul sau c$iar mai multe dintre aceste dispo*itive pentru a elimina problema. "upa ce ati confirmat conectarea calculatorului la retea si L)"&urile de pe placa de retea indica o le#atura activa, calculatorul are nevoie de o adresa I/. 3a1oritatea retelelor sunt 7;

confi#urate astfel incat calculatorul sa primeasca automat o adresa I/ de la un server ">./ local. In ca*ul in care calculatorul nu are o adresa I/, va trebui sa introduceti o adresa I/ unica in fereastra de proprietati -./0I/ a placii de retea. /entru a functiona, fiecare placa de retea trebuie sa aiba urmatoarele informatii:

Protocoale 6 Acelasi protocol trebuie implementat intre oricare doua calculatoare care comunica in aceeasi retea. Adresa &P 6 Aceasta adresa este confi#urabila si trebuie sa fie unica pentru fiecare ec$ipament. Adresa I/ poate fi confi#urata manual sau primita automat prin ">./. Adresa 6AC 6 4iecare ec$ipament are o adresa 3A. unica. Adresa 3A. este alocata de catre producator si nu poate fi modificata.

"upa ce calculatorul este conectat in retea, ar trebui sa testati conectivitatea cu comanda pin'. 4olositi comanda ipconfi', pre*entata in 4i#ura 2, pentru a va afla adresa I/. "ati pin# la adresa dumneavoastra I/ pentru a va asi#ura ca placa de retea functionea*a corect. "upa ce v&ati asi#urat ca placa de retea este functionala, dati pin# la default #ate%a@ sau alt calculator din retea, dupa cum este pre*entat in 4i#ura 7. Un default #ate%a@ permite unei statii sa comunice in afara retelei. "aca aveti cone'iune la internet, dati pin# unui site cunoscut, cum ar fi %%%.cisco.com. "aca puteti da pin# unui site de pe internet sau altui calculator din reteaua locala cu succes, inseamna ca aveti o cone'iune care functionea*a corect. "aca nu puteti da pin# uneia dintre aceste destinatii, va trebui sa incepeti procesul de depanare a cone'iunii

7<

8.A. 7

"escrierea instalarii unui modem

Un modem este un ec$ipament electronic folosit pentru a transfera date intre doua calculatoare folosind semnale analo#ice peste o linie telefonica. 4i#ura 1 pre*inta e'emple de modem&uri. 3odemul converteste datele di#itale in semnale analo#ice pentru transmisie. 3odemul de la destinatie reconverteste semnalele analo#ice inapoi in date di#itale pentru a fi interpretate de calculator. /rocesul de convertire a semnalelor analo#ice in semnale di#itale si invers se numeste modulare0demodulare. -ransmisiile de date prin modem au o acuratete foarte mare, in ciuda faptului ca liniile telefonice au un *#omot foarte puternic din cau*a clic5&urilor, electricitatii statice si a altor probleme. Un modem intern se conectea*a intr&un slot de e'tensie de pe placa de ba*a. /entru a confi#ura un modem, este posibil sa fie necesara setarea 1umper&ilor pentru a selecta adresele IRI si adresele I0+ (intrare0iesire . Nu este nevoie de nici un fel de confi#uratie pentru un modem plu#&and&pla@, care poate fi instalat doar pe o placa de ba*a ce suporta acest tip de conectare. Un modem care foloseste un port serial nefolosit trebuie sa fie confi#urat. In plus, driverele soft%are care insotesc modemul trebuie instalate pentru ca modemul sa functione*e corect. "riverele pentru modemuri sunt instalate in acelasi mod in care se instalea*a cele pentru placile de retea. 3odemurile e'terne se conectea*a la un calculator prin portul serial sau portul U,8. 4olosirea sistemul public de telefonie de catre calculatoare pentru a comunica se numeste retea dial&up (dial&up net%or5 & "UN . 3odemurile comunica intre ele folosind semnale audio. Acest lucru inseamna ca modem&urile au aceleasi caracteristici de apelare a numerelor ca si un telefon obisnuit. "ial&up creea*a o cone'iune /oint&to&/oint /rotocol (/// intre doua calculatoare folosind o linie telefonica. "upa ce cone'iunea a fost stabilita, urmea*a o secventa de ne#ociere intre cele doua modemuri si calculatoare. ,ecventa de ne#ociere este o serie de comunicatii scurte intre cele doua sisteme. Acest lucru se face pentru a stabili daca ambele modemuri si calculatoare sunt pre#atite pentru a sc$imba date. 3odemurile dial&up trimit datele serial folosind linia telefonica sub forma de semnale analo#ice. "eoarece semnalele analo#ice se sc$imba #radual si continuu, pot fi desenate ca unde. ,emnalele di#itale sunt repre*entate de o succesiune de 1 si 0. Astfel, semnalele di#itale trebuie sa convertite in unde pentru a putea fi transmise pe liniile telefonice. ,emnalele sunt convertite inapoi in forma di#itala, 1 si 0, de catre modemul de la destinatie astfel incat calculatorul destinatie sa poata procesa datele. .omen*ile A-oate modemurile au nevoie de un soft%are care sa controle*e sesiunea de comunicare. 3a1oritatea aplicatiilor soft%are folosesc un set de comen*i compatibil >a@es. ,etul de comen*i >a@es se ba*ea*a pe un #rup de instructiuni care incepe tot timpul cu un set de caractere de atentionare (A- , urmate de caracterele comen*ii. Aceste comen*i sunt denumite comen*i A-. ,etul de comen*i A- este pre*entat in 4i#ura 2. .omen*ile A- sunt comen*ile de control pentru modem. ,etul de comen*i A- este folosit pentru a transmite comen*i de apelare, inc$idere, resetare catre modem. 3a1oritatea manualelor de utili*are care insostesc un modem contin o lista completa cu setul de comen*i A-. .odul standard compatibil >a@es pentru apelare este A-"'''''''. "e obicei nu e'ista spatii intr&un sir A-. "aca totusi e'ista un spatiu, acesta va fi i#norat. :': semnifica numarul format. ,unt sapte cifre pentru un apel local si 11 cifre pentru un apel la distanta. Un ! indica faptul ca modemul va atepta ca o linie e'terna sa fi'e*e tonul, daca este necesar, inainte sa inceapa. .ateodata, un - este adau#at semnificand tonul sau un / specificand pulsul. 7=

8.10

Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor altor te$nolo#ii folosite pentru stabilirea conectivitatii

)'ista mai multe metode de conectare la Internet. .ompaniile de telefonie, cablu, satelit sau telecomunicatii ofera cone'iuni la Internet pentru acasa sau pentru mediul business. In anii 1AA0, Internetul era folosit de obicei pentru transfer de date. (ite*ele de transmisie erau mici in comparatie cu cone'iunile de mare vite*a din pre*ent. 3a1oritatea cone'iunilor la Internet se faceau prin intermediul unui modem analo#ic care folosea sistemul obisnuit de telefonie (:plain old telep$one s@stem: & /+-, pentru a transmite si primi date. In ultimul timp, multi utili*atori particulari sau din mediul de afaceri au facut pasul spre cone'iuni de mare vite*a la Internet . Latimea de banda suplimentara permite transmisii de voce si video in afara de cele de date. -rebuie sa intele#eti modul de conectare la Internet al utili*atorilor si avanta1ele si de*avanta1ele fiecarui tip de cone'iune. "upa parcur#erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini:

"escrierea te$nolo#iei de telefonie. "efinirea comunicatiei peste infrastructura de electricitate (po%er line communication . "efinirea termenului broadband. "efinirea (oI/ ((oice over I/ . Identificarea denumirilor, scopurilor si caracteristicilor altor te$nolo#ii folosite pentru stabilirea conectivitatii

8.1 0 8.10. 1

"escrierea te$nolo#iei telefonice

)'ista mai multe tipuri de solutii !AN disponibile pentru conectarea intre diferite locatii sau conectarea la Internet. ,erviciile de conectare !AN ofera diverse vite*e si niveluri de 78

servicii. Inainte de a va decide pentru un tip de conectare la Internet, documentati&va in ceea ce priveste toate serviciile pentru a stabili cea mai buna solutie care raspunde nevoilor clientilor dumneavoastra. -elefonia analo#ica Aceasta te$nolo#ie foloseste liniile telefonice standard. Acest tip de serviciu foloseste un modem pentru a incepe o le#atura telefonica cu alt modem aflat la distanta, cum ar fi de e'emplu un Internet ,ervice /rovider. )'ista doua de*avanta1e ma1ore in ca*ul folosirii unei linii telefonice cu un modem analo#ic. /rimul este ca acea linie telefonica nu mai poate fi folosita pentru transfer de voce in timp ce este folosit modemul. Al doilea este limitarea latimii de banda furni*ata de serviciul telefonic analo#ic. Latimea de banda ma'ima la folosirea unui modem analo#ic este ;< ?bps, dar, in realitate, este mult mai mica de atat. Un modem analo#ic nu este o solutie buna pentru cerintele unei retele incarcate. Inte#rated services di#ital net%or5 Urmatorul pas in te$nolo#iile !AN il repre*inta I,"N. I,"N este un standard pentru transferuri de voce, video si date printr&o linie telefonica obisnuita. -e$nolo#ia I,"N foloseste firele telefonice in acelasi mod ca si serviciul de telefonie analo#ica. -otusi, I,"N foloseste te$nolo#ie di#itala pentru transferul datelor. "atorita faptului ca folosese te$nolo#ie di#itala, I,"N ofera transferuri de date la vite*e mai mari si transferuri de voce de o calitate superioara fata de serviciul traditional de telefonie analo#ica. )'ista trei servicii oferite de cone'iunile di#itale I,"N: 8asic Rate Interface (8RI , /rimar@ Rate Interface (/RI si 8roadband I,"N (8I,"N . I,"N foloseste doua tipuri diferite de canale de comunicatie. .analul de tip :8: este folosit pentru transferul de informatie & date, voce sau video & iar canalul de tip :": este de obicei folosit pentru control si semnali*are, dar poate fi folosit si pentru date. "ati clic5 pe tipurile de servicii I,"N din 4i#ura 1 pentru a afla mai multe detalii. "i#ital ,ubscriber Line (",L ",L este o te$nolo#ie :mereu conectata:. :3ereu conectata: inseamna ca nu este nevoie sa fie apelat un numar la fiecare conectare la Internet. ",L foloseste liniile telefonice de cupru e'istente oferind comunicatie de date di#itala de vite*a mare intre utili*atori si companiile telefonice. ,pre deosebire de I,"N, unde comunicatia di#itala de date inlocuieste comunicatia analo#ica de voce, ",L parta1ea*a linia telefonica avand semnale analo#ice. .ompania telefonica limitea*a latimea de banda pentru transferurile de voce de pe cablu. Aceasta limitare permite te$nolo#iei ",L sa transmita date di#itale pe linia telefonica folosind portiunea nefolosita de banda. Aceasta parta1are a liniei telefonice permite reali*area transferului de voce in timp ce ",L este conectat la Internet. )'ista doua aspecte importante care trebuie luate in considerare la selectarea ",L. ",L are limitari de distanta. Liniile telefonice folosite de ",L au fost proiectate pentru a transporta informatii analo#ice. Asadar, distanta pe care poate fi transmis semnalul di#ital este limitata si nu poate trece prin orice tip de multiple'or folosit de liniile telefonice analo#ice. Un al doilea aspect important este ca informatiile de voce si date transmise prin ",L trebuie separate la client. Un ec$ipament numit splitter separa cone'iunea catre linia telefonica si cone'iunea catre ec$ipamentele de retea ale clientului. As@mmetric "i#ital ,ubscriber Line (A",L A",L este in momentul actual cea mai folosita te$nolo#ie ",L. A",L are latimi de banda diferite in fiecare directie. A",L are o vite*a do%nstream mare & de obicei 1.; 3bps. "o%nstream este procesul de transfer al datelor de la server la utili*ator. Acest aspect este avanta1os pentru utili*atorii care descarca o cantitate mare de date. (ite*a de upload pentru A",L este mai mica. A",L nu are performante bune in ca*ul #a*duirii unui server %eb sau 4-/, pentru ca in ambele ca*uri se desfasoara o activitate mai intensa de upload pe Internet. "ati clic5 pe tipurile de cone'iuni ",L din 4i#ura 2 pentru a afla mai multe detalii. 7A

8.10.2 "efinirea comunicatiei peste infrastructura de electricitate .omunicatia peste infrastructura de electricitate (/o%er line communication & /L. este o metoda de comunicatie care foloseste reteaua de distributie a ener#iei electrice pentru a trimite si primi date. /L. este cunoscuta si sub alte nume:

/o%er Line Net%or5in# (/LN 3ains .ommunication /o%er Line -elecoms (/L-

4olosind /L., o companie electrica poate suprapune un semnal analo#ic peste curentul alternativ standard de ;0 sau <0 de >* care circula prin reteaua electrica. ,emnalul analo#ic poate transporta semnale de date si voce. /L. poate fi disponibil in *one in care nu sunt accesibile alte cone'iuni de vite*a mare. /L. este mai rapida decat o cone'iune printr&un modem analo#ic, si poate avea costuri mult mai reduse decat oricare alt tip de cone'iune de mare vite*a. +data cu maturi*area te$nolo#iei, va deveni din ce in ce mai utili*ata si e posibil sa se obtina o crestere de vite*a. /uteti folosi o cone'iune /L. pentru a conecta calculatoarele dumneavoastra de acasa in retea ca alternativa la o retea cablata sau %ireless. .one'iunile /L. pot fi folosite oriunde e'ista o pri*a electrica. /uteti controla iluminarea si aparatele electrocasnice folosind /L. fara a instala alte ec$ipamente de control.

90

8.10. 7

"efinirea termenului broadband

8roadband este o te$nica utili*ata in transmisia si receptia semnalelor multiple care utili*ea*a mai multe frecvente pe un sin#ur cablu. "e e'emplu, cablul folosit pentru transmisia tv poate sa transmita simultan date specifice retelelor de calculatoare. "atorita faptului ca cele doua tipuri de transmisii folosesc frecvente diferite, nu e'ista interferente intre ele. 8roadband este o metoda de semnali*are care foloseste o pla1a mare de frecvente care pot fi impartite la randul lor in canale. In retelistica, termenul de broadband descrie metodele de comunicatie prin care sunt transmise doua sau mai multe semnale in acelasi timp. Acest mod de transmisie simultan creste rata de transmisie. /rintre cone'iunile de retea broadband utili*ate cel mai frecvent se numara cablul, ",L, I,"N si satelit. .ablul Un modem de cablu conectea*a calculatorul dumneavoastra cu compania de cablu folosind acelasi cablu coa'ial prin care se face si transmisia semnalului -(. In 4i#ura 1 este pre*entat un modem de cablu. /uteti conecta calculatorul direct la modem sau puteti conecta un ruter, s%itc$, $ub sau ec$ipament de retea multifunctional astfel incat mai multe calculatoare sa parta1e*e aceeasi cone'iune la Internet. ",L /rin ",L, semnalele de voce si date sunt transmise la frecvente diferite pe firele de cupru folosite in telefonia traditionala. Un filtru este folosit pentru a impiedica semnalele ",L sa interfere*e cu semnalele telefonice. Un filtru ",L este pre*entat in 4i#ura 2. .onectati filtrul la o mufa telefonica si apoi conectati telefonul la filtru. Un modem ",L nu are nevoie de un filtru. Acesta nu este afectat de frecventele transmisiei telefonice. La fel ca un modem de cablu, un modem ",L se poate conecta direct la un calculator sau se poate conecta la un ec$ipament de retea pentru a parta1a cone'iunea intre mai multe calculatoare. I,"N I,"N este un alt e'emplu de te$nolo#ie broadband. I,"N foloseste mai multe canale pentru a transmite diferite tipuri de servicii, deci este considerat un tip de te$nolo#ie broadband. /oate transmite voce, video si date. ,atelit ,atelit broadband este o alternativa pentru clientii care nu pot avea o cone'iune prin cablu sau ",L. Acest tip de cone'iune nu are nevoie de o linie telefonica sau cablu dar foloseste o antena de satelit pentru o comunicatie duple'. (ite*a de descarcare este de obicei de pana la 91

;00 ?bpsB vite*a de upload este de aproape ;< ?bps. "urea*a foarte mult pentru ca semnalul de la antena de satelit sa fie transmisa la Internet ,ervice /rovider (I,/ prin intermediul satelitului care orbitea*a in 1urul /amantului. Locuitorii din mediul rural folosesc deseori cone'iuni broadband prin satelit deoarece au nevoie de o cone'iune mai rapida decat dial&up si nici un alt tip de cone'iune broadband nu este disponibila.

8.10. 9

"efinirea (oI/ ((oice over I/

(oice over I/ ((oI/ este o metoda de a transporta convorbiri telefonice peste o retea de date si Internet. (oI/ transforma semnalele analo#ice ale vocii in informatie di#itala care este transportata in cadrul unor pac$ete I/. (oI/ poate de asemenea sa foloseasca o retea I/ e'istenta pentru a oferi acces la reteaua comutata de telefonie publica (public s%itc$ed telep$one net%or5 & /,-N . .and folositi (oI/, depindeti de o cone'iune la Internet. Acest lucru poate fi de*avanta1os daca aceasta cone'iune la Internet functionea*a intermitent. .and are loc o intrerupere a serviciului, utili*atorul nu poate sa initie*e convorbiri telefonice.

92

8.11 Identificarea si aplicarea te$nicilor obisnuite de intretinere preventiva pentru retele )'ista te$nici de intretinere preventiva care ar trebui sa fie e'ecutate periodic pentru ca o retea sa opere*e corect. Intr&o or#ani*atie, daca e'ista un calculator defect, in #eneral numai un utili*ator este afectat. "ar daca reteaua nu functionea*a corect, mai multi sau c$iar nici unul dintre utili*atori nu vor putea lucra. Una dintre cele mai mari probleme cu ec$ipamentele de retea, mai ales in camera serverelor, este caldura. )c$ipamentele de retea cum ar fi calculatoarele, $uburile si s%itc$urile nu au o functionare optima cand se supraincal*esc. "eseori, caldura in e'ces este #enerata de praful acumulat sau de filtrele de aer murdare. .and praful se acumulea*a in si pe ec$ipamentele de retea, impiedica circulatia corecta a aerului si cateodata infunda ventilatoarele. )ste important ca incaperile cu ec$ipamentele de retea sa fie curate si filtrele de aer sa fie sc$imbate des. )ste de asemenea o idee buna sa aveti filtre de re*erva pentru o intretinere rapida. Intretinerea preventiva implica verificarea u*urii diferitelor componente ale retelei. (erificati starea cablurilor de retea deoarece acestea sunt deseori mutate, scoase sau lovite. 3ulte probleme isi au ori#inea intr&un cablu de retea defect. Ar trebui sa inlocuiti orice cabluri care au fire la vedere sau care sunt indoite puternic. )tic$etati&va cablurile. Acest mod de intretinere va reduce timpul de depanare mai tar*iu. (erificati dia#ramele de cablare si urmati in permanenta re#ulile de etic$etare a cablurilor folosite de compania dumneavoastra. 8.1 2 "epanarea unei retele /roblemele unei retele pot fi simple sau comple'e. /entru a aprecia cat de complicata este o problema, trebuie sa determinati cat de multe calculatoare din retea au acea problema. "aca este o problema care afectea*a un sin#ur calculator, incepeti procesul de depanare de la acel calculator. "aca este o problema cu toate calculatoarele din retea, incepeti procesul de depanare din punctul in care sunt conectate toate calculatoarele .a te$nician, trebuie sa va de*voltati o metoda lo#ica si consecventa de a dia#nostica problemele retelei eliminand pe rand problemele. Urmariti etapele descrise in aceasta sectiune pentru a identifica, repara si documenta in mod corespun*ator o problema. /rocesul de depanare este pre*entat in 4i#ura 1. "upa parcur#erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini:

-recerea in revista a procesului de depanare. Identificarea problemelor u*uale si a solutiilor acestora in retelele de calculatoare.

97

8.12. 1

-recerea in revista a procesului de depanare

/roblemele retelelor pot re*ulta dintr&o combinatie de probleme $ard%are, soft%are si de conectivitate. Un te$nician trebuie sa poata anali*a problema si sa determine cau*a erorii pentru a putea re*olva situatia. Acest proces se numeste depanare. /rimul pas in procesul de depanare il repre*inta adunarea datelor de la client. 4i#urile 1 si 2 contin o lista de intrebari cu raspuns desc$is si cu variante limitate de raspuns. Imediat ce ati discutat cu clientul ar trebui sa verificati problemele evidente. 4icura 7 contine o lista a problemelor care pot afecta reteaua. "upa ce problemele evidente au fost verificate, incercati cateva solutii rapide. 4i#ura 9 pre*inta cateva solutii rapide pentru retea. "aca solutiile rapide aplicate nu au re*olvat problema este timpul sa se adune date din calculator. 4i#ura ; pre*inta diferite moduri de a aduna informatii despre problema din retea. "upa acest pas, veti avea destule informatii pentru a evalua problema, pentru a cerceta si implementa posibile solutii. 4i#ura < pre*inta resurse pentru solutiile posibile. "upa ce veti re*olva problema, veti pre*enta solutia clientului. 4i#ura = pre*inta o lista de sarcini necesare pentru a efectua acest pas.

99

. Identificarea problemelor u*uale si a solutiilor in retelele de calculatoare 12.2 /roblemele de retea pot fi atribuite componentelor $ard%are, soft%are, conectivitatii sau unei combinatii intre acesti trei factori. /uteti re*olva anumite tipuri de probleme le#ate de retea mai repede decat altele. 4i#ura 1 pre*inta o dia#rama a celor mai frecvente probleme de retea si solutile acestora.

8.17 Re*umat Acest capitol v&a pre*entat notiunile fundamentale de retelistica, beneficiile unei retele si modurile de conectare la retea ale unui calculator. Au fost discutate diferitele aspecte ale depanarii unei retele e'emplificand modul de anali*a si implementare a solutiilor simple. )ste important sa retineti urmatoarele concepte din acest capitol:

+ retea de calculatoare este formata din doua sau mai multe calculatoare care parte1ea*a date sau resurse. + retea locala (LAN se refera la un #rup de calculatoare interconectate care se afla sub o administrare comuna. + retea !AN (!ide Area Net%or5 este o retea care conectea*a mai multe LAN&uri care se afla in locuri diferite din punct de vedere #eo#rafic. 9;

Intr&o retea peer&to&peer ec$ipamentele sunt conectate direct unul la celalalt. + retea peer&to&peer este usor de instalat si nu este necesar ec$ipament aditional sau administrare dedicata. Utili*atorii controlea*a propriile resurse si acest tip de retea functionea*a cel mai bine cu un numar mic de calculatoare. + retea client0server foloseste un sistem dedicat care functionea*a ca server. ,erverul raspunde la cereri primite de la utili*atorii sau clientii conectati la retea. + retea locala foloseste o cone'iune directa intre calculatoare. )ste potrivita pentru o *ona restransa, precum o casa, cladire sau scoala. + retea !AN foloseste le#aturi punct la punct (point&to&point sau punct la multipunct (point&to&multipoint , linii de comunicatie seriale pentru a comunica pe distante mai mari. Un !LAN foloseste te$nolo#ie %ireless pentru a conecta ec$ipamentele. -opolo#ia retelei defineste modul in care calculatoarele, imprimantele si alte ec$ipamente sunt conectate. -opolo#ia fi*ica descrie ase*area cablurilor si a ec$ipamentelor, precum si caile urmate pentru transmisia datelor. -opolo#ia lo#ica repre*inta calea pe care semnalele o parcur# dintr&un punct in altul. -ipurile de topolo#ii includ ma#istrala, stea, inel si mes$. )c$ipamentele de retea sunt folosite pentru a conecta calculatoarele si ec$ipamentele periferice pentru a comunica. Acestea pot fi $ub&uri, s%itc$&uri, routere si ec$ipamente multifunctionale. -ipurile de ec$ipament folosit depind de tipul de retea. 3ediul de transmisie este definit ca mi1locul prin care semnalele sau datele sunt transmise de un calculator la altul. ,emnalele pot fi transmise fie prin cablu fie %ireless. -ipurile de medii discutate au fost coa'ial, cablu torsadat, fibra optica si frecvente radio. Ar$itectura )t$ernet este in pre*ent cea mai populara pentru LAN. Ar$itectura se refera la structura #enerala a unui sistem de comunicatie sau de calculatoare. )a determina capabilitatile si limitarile sistemului. Ar$itectura )t$ernet se ba*ea*a pe standardul I))) 802.7. ,tandardul 802.7 specifica implementarea metodei de control a accesului .,3A0.". 3odelul +,I este un frame%or5 standard in industrie care este folosit pentru a imparti retelele de comunicatie pe sapte niveluri distincte. Aceste niveluri sunt Aplicatie, /re*entare, ,esiune, -ransport, Retea, Le#atura de date si 4i*ic. )ste important sa intele#eti scopul fiecarui nivel. ,uita de protocoale -./0I/ a devenit standardul dominant pentru Internet. -./0I/ repre*inta un set de standarde publice care specifica modul in care pac$etele de date sunt sc$imbate intre calculatoare in una sau mai multe retele. + placa de retea este un ec$ipament care se instalea*a pe placa de ba*a si ofera porturi pentru cone'iunile de retea. )ste interfata calculatorului cu LAN&ul. Un modem este un ec$ipament electronic care este folosit de un calculator pentru a comunica peste liniile telefonice. /ermite transferul datelor intre doua calculatoare. 3odemul coverteste datele intr&un flu' serial de biti. -oate modemurile au nevoie de un soft%are care sa controle*e sesiunea de comunicare. ,etul de comen*i folosit de ma1oritatea modemurilor este cunoscut sub numele de setul de comen*i compatibil >a@es. .ele trei metode de trasmisie a semnalelor peste canalele de date sunt simple', $alf& duple' si full&duple'. -e$nolo#iile full&duple' folosite in retelistica cresc performanta retelei deoarece datele pot fi trimise si primite in acelasi timp. ",L, modemul de cablu bidirectional si alte te$nolo#ii broadband operea*a in mod full& duple'. )c$ipamentele de retea si mediile de transmisie trebuie sa fie intretinute. )ste 9<

important sa curatati in mod re#ulat ec$ipamentul si sa folositi o abordare proactiva pentru a preveni problemele. Reparati sau inlocuiti ec$ipamentele stricate pentru a preveni timpii morti (do%ntime .

.and depanati problemele de retea ascultati cu atentie ceea ce va spune clientul pentru a putea formula intrebari cu raspuns desc$is si cu variante limitate de raspuns care va vor a1uta sa determinati punctul de plecare pentru re*olvarea problemei. (erificati problemele evidente si invercati solutiile rapide inainte de a complica procesul de depanare.

9=