Sunteți pe pagina 1din 156

Capitolul 1: Introducere in calculatoarele personale Tehnolo!ia Informatiei IT" repre%inta proiectarea, de%voltarea, implementarea, asistenta si mana!

ementul componentelor hard-are ale unui calculator si al aplicatiilor soft-are. *n IT este informat in ceea ceindustria priveste IT sistemele de calculatoare si sistemele de 1.1 profesionist 1.1 Explicarea certificarilor din operare. capitol va pre%enta o ima!ine de ansam#lu a certificarilor din domeniul IT si 1.1.1 Acest Identificarea nivelului educatiei si certificarilor Descrierea A+ a1.1.2 componentelor unui certificarii calculator personal de #a%a.
Capitol Introducere 1.1.3 Descrierea certificarii EUCIP Descrierea unui calculator

Dupa parcur!erea acestui capitol, veti putea indeplini urmatoarele o#iective'


1.2 1.2 1.3 1.3 1.3.1 1.3.2 1.4 1.4 1.4.1 1.4.2 1.4.3 1.4.4 1.4.& 1.4.' 1.4.( 1.5 1.& 1. 1.'

Explicarea certificarilor din industria IT. Descrierea unui calculator. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor carcaselor si ale surselor de Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor carcaselor si ale surselor de alimentare Descrierea carcaselor alimentare. Descrierea surselor de alimentare Identificarea numelor, scopurilor si caracteristilor componentelor interne. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor porturilor si ca#lurilor. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor dispo%itivelor de intrare. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor echipamentelor de iesire. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristilor componentelor interne
Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor placilor de a!a E"plicarea numelor, scopurilor si Explicarea resurselor sistemului si caracteristicilor rolul acestora.procesoarelor Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor sistemelor de racire Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor memoriilor #$% si #A% Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor placilor de e"tensie Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor unitatilor de stocare. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor ca lurilor interne Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor porturilor si cablurilor Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor dispo!iti"elor de intrare Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor ec$ipamentelor de iesire Explicarea resurselor sistemului si rolul acestora

1.# 1.( 1.% 1.)

1 Explicarea certificarilor din industria IT Acest curs se va concentra asupra calculatoarelor de tip desktop si laptop. Se va discuta si despre echipamente electronice, precum PDA-urile personal di!ital assistant" si telefoanele mo#ile. Pre!atirea si experienta califica un tehnician pentru a putea opera si depana aceste calculatoare si echipamente electronice personale. $eti o#tine a#ilitatile tehnice speciali%ate necesare pentru a instala, intretine si repara calculatoare. &#tinerea unei certificari va va oferi mai multa incredere si va va creste oportunitatile in domeniul IT. Acest curs se concentrea%a pe urmatoarele doua certificari'

(ompTIA A) The European (ertification of Informatics Professional E*(IP" IT Administrator (ertification +odulele 1- ,"

Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele o#iective'

Identificarea nivelului de pre!atire si certificarilor. 1

Descrierea (ertificarii A). Descrierea (ertificarii E*(IP. Explicarea certificarilor din industria IT

1. 1

Identificarea 1.1. nivelului 1 educatiei si certificarilor Tehnolo!ia informatiei IT" este un termen care cuprinde relatia dintre hard-are, soft-are, retele si asistenta tehnica acordata utili%atorilor. IT Essentials: PC Hardware and Software acopera informatiile de care are nevoie un tehnician pentru a avea succes in domeniul Tehnolo!iei Informatiei. Acest curs acopera urmatoarele teme

(alculatoare personale Procedurile de securitate in la#orator Depanare Sisteme de operare .aptop-urile Imprimante si scannere /etele Securitate A#ilitati de comunicare

(ursul IT Essentials se concentrea%a asupra a doua certificari din industria hard-are si soft-are' (ompTIA A) si E*(IP. Acest curs este numai o introducere in lumea IT. *n tehnician poate ale!e sa-si continue studiile si sa primeasca urmatoarele certificari'

((0A 1 (isco (ertified 0et-orkin! Associate ((0P 1 (isco (ertified 0et-orkin! Professional ((IE 1 (isco (ertified Internet-orkin! Expert (ISSP 1 (ertified Information S2stem Securit2 Professional +(P 1 +icrosoft (ertified Professional +(SA 1 +icrosoft (ertified S2stems Administrator +(SE 1 +icrosoft (ertified S2stems En!ineer 0et-ork) 1 (ompTIA 0et-ork (ertification .inux) 1 (ompTIA .inux (ertification

(ertificarile IT pot fi folosite drept acreditari pentru !rade universitare si de cole!iu in domenii precum telecomunicatiile si informatica. 1. 1 1.1. 3

Explicarea certificarilor din industria IT Descrierea certificarii A)

(omputin! Technolo!2 Industr2 Association (ompTIA" a de%voltat pro!ramul de certificare A). & certificare (ompTIA A), pre%entata in 4i!ura 1, atesta faptul ca posesorul ei este un tehnician hard-are si soft-are calificat. (ertificarile (ompTIA sunt recunoscute in intrea!a comunitate IT ca fiind una dintre cele mai #une metode de a interactiona cu domeniul tehnolo!iei informatiei si de a construi o cariera solida. 3

*n candidat pentru certificarea A) tre#uie sa treaca doua examene. Primul examen este (ompTIA A) Essentials. Al doilea examen avansat depinde de tipul de certificare dorit. 4iecare examen avansat evaluea%a competente speciali%ate din una din urmatoarele domenii'

Tehnician IT Tehnician de asistenta la distanta Tehnician pentru calculator

Examenul (ompTIA A)' Essentials Toti candidatii tre#uie sa treaca examenul A) Essentials 335-651". Examenul acopera calificarile necesare pentru a instala, repara, confi!ura, depana, optimi%a, dia!nostica si mentine componente hard-are ale calculatoarelor personale si sisteme de operare. Examenul (ompTIA A)' Tehnician IT Examenul (ompTIA A) 335-653" evaluea%a un candidat pentru speciali%area tehnician de teren. Tehnicienii de teren lucrea%a atat in medii mo#ile cat si in #irouri corporative. Examenul (ompTIA A)' Tehnician de asistenta la distanta Examenul (ompTIA A) 335-65," evaluea%a candidatii pentru speciali%area de tehnician de asistenta la distanta care sunt responsa#ili pentru asistenta clientilor fara a avea acces la echipamentele acestora. *n tehnician de asistenta la distanta lucrea%a intr-un call-center unde va re%olva pro#leme le!ate de sistemul de operare sau conectivitate folosind o linie telefonica sau Internetul. Aceasta calificare poate fi intalnita si su# alte denumiri' tehnician help-desk, tehnician callcenter, specialist tehnic sau repre%entant tehnic. Examenul (ompTIA A)' Tehnician pentru calculator Examenul (ompTIA A) 335-657" examinea%a cunostintele unui tehnician pentru calculator. Tehnicianul pentru calculator are o interactiune limitata cu utili%atorul si lucrea%a in ateliere sau in la#oratoare. Tehnicianul pentru calculator este denumit si tehnicianul de #anca. . 1 1.1. ,

Explicarea certificarilor din industria IT Descrierea certificarii E*(IP

Pro!ramul E*(IP IT Administrator ofera o certificare recunoscuta de competenta in domeniul IT. (ertificarea acopera standardele descrise de (onsiliul European al Societatilor de Informatica Profesionala (EPIS". (ertificarea E*(IP IT Administrator consta in cinci module, cu un examen pentru fiecare modul. Acest curs va pre!ateste pentru modulele 1-,. +odulul 1' (omponentele 8ard-are ale (alculatorului +odulul (omponentele 8ard-are ale (alculatorului are ca cerinte intele!erea constructiei de #a%a a unui calculator personal si functiile componentelor. (andidatul ar tre#ui sa poata dia!nostica si repara in mod eficient pro#lemele hard-are. (andidatul ar tre#ui sa poata sa dea sfaturi clientilor cu privire la hard-are-ul potrivit. +odulul 3' Sisteme de &perare +odulul Sisteme de &perare are ca cerinte familiari%area cu procedurile de instalare si de aducere la %i a celor mai utili%ate sisteme de operare si aplicatii. (andidatul ar tre#ui sa ,

poata folosi uneltele de sistem pentru depanarea si repararea sistemelor de operare. +odulul ,' /eteaua .ocala si Servicii de /etea +odulul /eteaua .ocala si Servicii de /etea are ca cerinte familiari%area cu procedurile de instalare, utili%are si mana!ement ale retelelor locale. (andidatul ar tre#ui sa poata adau!a si ster!e utili%atori si resurse parta9ate. (andidatul ar tre#ui sa poata folosi uneltele de sistem pentru depanarea si repararea retelelor. +odulul 7' *tili%are Avansata a /etelelor Acest modul iese din domeniul cursului IT Essentials, desi anumite su#iecte sunt acoperite. +odulul *tili%are Avansata a /etelelor are ca cerinte intele!erea comunicarii in .A0. +odulul :' Securitate IT Acest modul iese din domeniul cursului IT Essentials, desi anumite su#iecte sunt acoperite. +odulul Securitate IT are ca cerinte familiari%area cu metodele de securitate si particularitatile disponi#ile pentru calculatoare i%olate sau conectate in retea. 1. 3 Descrierea unui calculator *n sistem informatic este alcatuit din componente hard-are si soft-are. (omponentele hard-are repre%inta echipamentele fi%ice precum' carcasa, discurile de stocare, tastaturile, monitoarele, ca#lurile, #oxele si imprimantele. Termenul de soft-are include sistemul de operare si pro!ramele. Sistemul de operare da instructiuni de operare unui calculator. Aceste operatii pot include identificarea, accesarea si procesarea informatiei. Pro!ramele sau aplicatiile indeplinesc functii diferite. Pro!ramele sunt extrem de diverse in functie de tipul informatiei accesate sau !enerate. De exemplu, instructiunile pentru verificarea contului #ancar sunt diferite de instructiunile pentru a simula o realitate virtuala pe Internet. Sectiunile urmatoare din acest capitol vor pre%enta componentele hard-are dintr-un calculator. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor carcaselor si ale surselor de alimentare (arcasa calculatorului prote9ea%a si sustine componentele interne ale calculatorului. Toate calculatoarele au nevoie de o sursa de tensiune pentru a transforma curentul alternativ A(" de la pri%a in curent continuu D(". Dimensiunea si forma unei carcase depind de placa de #a%a si alte componente interne. Puteti ale!e o carcasa de dimensiuni mai mari in care sa incapa componente suplimentare de care ati putea avea nevoie in viitor. Puteti de asemenea ale!e o carcasa de dimensiuni mai mici care ocupa un spatiu redus. In !eneral, carcasa tre#uie sa fie re%istenta, usor de intretinut si sa ai#a spatiu suficient pentru o extindere ulterioara. Sursa tre#uie sa asi!ure suficienta ener!ie electrica pentru componentele instalate si pentru a permite adau!area ulterioara de noi componente. Daca ale!eti o sursa care asi!ura doar alimentarea componentelor instalate este posi#il sa fie necesara inlocuirea acesteia atunci cand veti adau!a alte componente. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Descrierea carcaselor. Descrierea surselor de alimentare. 7

Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor carcaselor si ale surselor de alimentare 1.,. Descrierea 1 carcaselor (arcasa unui calculator ofera cadrul pentru componentele interne in timp ce permite inchiderea necesara pentru un plus de protectie. (arcasele de calculator sunt de o#icei facute din plastic, otel si aluminiu si sunt disponi#ile intr-o !ama variata de stiluri. Dimensiunea si aran9area carcasei poarta denumirea de factor de forma. Sunt mai multe tipuri de carcase, dar factorul de forma pentru carcase este de o#icei desktop sau turn. (arcasele desktop pot fi su#tiri sau de dimensiune normala si cele turn pot fi mini sau de dimensiune normala, asa cum sunt pre%entate in 4i!ura 1. (arcasele au denumiri diferite'

Sasiu (a#inet Turn (utie 8ousin!

Pe lan!a protectie si sustinere, carcasele asi!ura un mediu proiectat pentru a pastra componentele la o temperatura adecvata. $entilatoarele de carcasa sunt folosite pentru a misca aerul in interiorul carcasei. Aerul care trece pe lan!a componentele calde, a#soar#e caldura si apoi iese din carcasa. Prin acest proces este impiedicata supraincal%irea componentelor calculatorului. Sunt mai multi factori care tre#uie luati in considerare cand ale!eti o carcasa'

Dimensiunea placii de #a%a 0umarul de locuri pentru unitati de stocare interne sau externe Spatiul disponi#il

In 4i!ura 3 este pre%entata o lista a tuturor detaliilor. Pe lan!a protectie fata de factorii de mediu, carcasele previn deteriorarea componentelor din cau%a electricitatii statice. (omponentele interne ale calculatorului sunt impamantate prin atasarea acestora la carcasa. 0&TA' Ar tre#ui sa ale!eti o carcasa in functie de dimensiunile fi%ice ale sursei de alimentare si ale placii de #a%a. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor carcaselor si ale surselor de alimentare 1.,. 3 Sursa de alimentare, pre%entata in 4i!ura 1, transforma curentul alternativ A(", care provine dintr-o pri%a, in curent continuu D(", care are un volta9 mai sca%ut. (urentul continuu este folosit pentru alimentarea tuturor componentelor unui calculator. (onectori : Descrierea surselor de alimentare

+a9oritatea conectorilor din %ilele noastre sunt conectori codati. (onectorii codati sunt proiectati pentru a fi inserati intr-o sin!ura directie. 4iecare parte a conectorului are un fir colorat cu un curent de volta9 diferit care il parcur!e, dupa cum este pre%entat si in 4i!ura 3. (onectorii diferiti sunt folositi pentru conectarea anumitor componente si diverse %one de pe placa de #a%a'

*n conector +olex este un conector codat utili%at la conectarea unei unitati optice sau un hard disk. *n conector ;er! este un conector folosit la conectarea unei unitati de discheta. (onectorul ;er! este mai mic decat conectorul +olex. Placa de #a%a este conectata prin conectori de 35 sau 37 de pini. (onectorul cu 37 de pini are doua randuri a cate 13 pini fiecare si cel de 35 de pini are doua randuri de cate 15 pini fiecare. *n conector de alimentare auxiliar de 7 sau < pini are cate doua randuri de cate doi sau patru pini si alimentea%a toate %onele de pe placa de #a%a. Acesti conectori de patru sau opt pini au aceeasi forma cu conectorul principal de alimentare dar sunt de dimensiuni mai mici. Standardele mai vechi de surse de alimentare foloseau doi conectori numiti P< si P= pentru conectarea la placa de #a%a. P< si P= sunt conectori necodati. Din aceasta cau%a puteau fi le!ati invers, putand astfel sa deteriore%e placa de #a%a sau sursa de alimentare. Instalarea presupunea alinierea conectorului astfel incat firele ne!re sa fie impreuna la mi9loc.

0&TA' Daca nu puteti insera un conector, incercati alta directie sau asi!urati-va inainte ca nu exista pini indoiti sau o#iecte straine care sa va impiedice. Amintiti-va ca daca vi se pare !reu sa inserati orice ca#lu sau componenta este posi#il sa fie ceva in nere!ula. (a#lurile, conectorii si componentele sunt proiectate in asa fel incat sa se potriveasca perfect. 0u fortati conectorii sau componentele. (onectorii care sunt inserati in mod incorect vor deteriora pri%a sau conectorul. 0u va !ra#iti si asi!urati-va ca manipulati in mod corect componentele hard-are. Electricitate si .e!ea lui &hm Exista patru marimi de #a%a in electricitate'

$olta9 $" (urent I" Putere P" /e%istenta /"

$olta9ul, curentul, puterea si re%istenta sunt termeni electronici pe care un tehnician tre#uie sa ii cunoasca'

$olta9ul tensiunea" este o marime care masoara forta necesara pentru a impin!e electronii printr-un circuit. $olta9ul se masoara in volti $". Sursa de alimentare a unui calculator produce de o#icei mai multe volta9e diferite. (urentul este marimea care masoara cantitatea de electroni care trece printr-un circuit. (urentul se masoara in amperi A". Sursele de tensiune ale unui calculator produc diferite ampera9e corespun%atoare fiecarui volta9. Puterea este marimea care masoara presiunea necesara pentru a impin!e electronii printr-un circuit, numita volta9, inmultita cu numarul de electroni care circula prin acel circuit, numit curent. *nitatea de masura pentru putere este -att >". Sursele de 6

tensiune sunt clasificate in functie de puterea disipata. /e%istenta este masura prin care un circuit se opune trecerii curentului. /e%istenta se masoara in ohmi. & re%istenta mai mica permite trecerea unui curent mai mare, deci mai multa putere. & si!uranta #una are o re%istenta mica sau masoara aproximativ 5 ohmi.

Exista o ecuatie de #a%a care pre%inta relatia acestor marimi. Aceasta ecuatie indica faptul ca volta9ul este e!al cu produsul dintre curent si re%istenta. Aceasta relatie repre%inta .e!ea lui &hm. $ ? I/ Intr-un sistem electric, puterea P" este e!ala cu produsul dintre volta9 si curent. P ? $I Intr-un circuit electric, o crestere a curentului sau a volta9ului re%ulta intr-o crestere de putere. De exemplu, ima!inati-va un circuit simplu care are un #ec de = $ conectat la o #aterie de = $. Puterea disipata de #ec este de 155 >. 4olosind ecuatia de mai sus, putem calcula valoarea curentului necesar pentru a o#tine 155 > prin #ecul alimentat la = $. Pentru re%olvarea acestei ecuatii avem urmatoarele informatii'

P ? 155 > $?=$ I ? 155 >@= $ ? 11.11 A

(e se intampla in ca%ul in care folosim o #aterie de 13 $ si un #ec de 13 $ pentru a o#tine o putere de 155 >A 155 >@13 $ ? <.,, A Sistemul produce aceeasi putere, dar foloseste mai putin curent. (alculatoarele folosesc de o#icei surse de alimentare din intervalul 355 > - :55 >. Totusi, unele calculatoare au nevoie de putere cuprinsa intre :55 > si <55 >. .a asam#larea unui calculator, ale!eti o sursa de alimentare cu o putere suficienta pentru a alimenta toate componentele. Informatii despre puterea componentelor pot fi o#tinute din documentatia producatorului. (and ale!eti o sursa de alimentare, asi!urati-va ca acea sursa produce suficienta ener!ie pentru a alimenta componentele instalate. A$E/TIS+E0T' 0u deschideti sursa de alimentare. (apacitatile din interiorul sursei de alimentare, pre%entata in 4i!ura ,, pot ramane incarcate pentru o perioada lun!a de timp. . Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor componentelor interne 7 Aceasta sectiune pre%inta numele, scopurile si caracteristicile componentelor interne ale unui calculator. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele o#iective'

Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor placilor de #a%a. B

Explicarea numelor, scopurilor si caracteristicilor procesoarelor. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor sistemelor de racire. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor memoriilor /&+ si /A+. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor placilor de extensie. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor unitatilor de stocare.

Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor ca#lurilor interne. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor componentelor interne Identificarea numelor, 1.7. scopurilor si 1 caracteristicilor placilor de #a%a Placa de #a%a este circuitul inte!rat principal si contine ma!istralele, sau caile circuitelor electrice, ce se !asesc intr-un calculator. +a!istralele permit datelor sa circule intre diferitele componente care alcatuiesc un calculator. 4i!ura 1 pre%inta o varietate de placi de #a%a. & placa de #a%a este cunoscuta si su# numele de placa de sistem, #ackplane, sau placa principala.

Placa de #a%a cuprinde unitatea centrala de procesare *(P", memoria /A+, sloturi de extensie, ansam#lul format din radiator si ventilator, chip-ul ;I&S si circuitele incorporate care interconectea%a placa de #a%a cu celelalte componente. Socket-urile, conectorii interni si externi si diferitele porturi sunt de asemenea ase%ate pe placa de #a%a. 4actorul de forma al placii de #a%a depinde de dimensiunea si forma placii. De asemena descrie ase%area fi%ica a diferitelor componente si echipamente pe placa de #a%a. Exista diferiti factori de forma pentru placile de #a%a dupa cum se poate o#serva si in 4i!ura 3. *n set important de componente de pe placa de #a%a il repre%inta chip set-ul. (hip set-ul este compus din diferite circuite inte!rate atasate la placa de #a%a cu rolul de a controla modul de interactiune al sistemului hard-are cu *(P si placa de #a%a. *(P este instalata intr-un slot sau socket de pe placa de #a%a. Socketul de pe placa de #a%a determina tipul de *(P care poate fi instalat. (hip set-ul placii de #a%a permite procesorului sa comunice si sa interactione%e cu celelalte componente din calculator si sa schim#e date cu memoria sistemului sau /A+-ul, hard disk-uri, placi video si alte dispo%itive de iesire. (hip set-ul sta#ileste cata memorie poate fi adau!ata la placa de #a%a. (hip set-ul determina de asemenea tipul de conectori de pe placa de #a%a. +a9oritatea chip set-urilor sunt impartite in doua componente distincte' 0orth#rid!e si South#rid!e. Scopul fiecarei componente varia%a in functie de producator, dar in !eneral north#rid!e-ul controlea%a accesul catre /A+ si placa video si vite%ele la care *(P-ul poate comunica cu acestea. Placa video este cateodata inte!rata in 0orth#rid!e. South#rid!e-ul, in cele mai multe ca%uri, permite procesorului sa comunice cu hard disk-urile, placa de sunet, porturile *S; si alte porturi de intrare@iesire. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor componentelor interne 1.7. 3 Explicarea numelor, scopurilor si caracteristicilor <

procesoarelor *nitatea centrala de prelucrare *(P" este considerata creierul calculatorului. Este cunoscuta si su# numele de procesor. +a9oritatea calculelor se efectuea%a in procesor. In termeni de putere de procesare, unitatea centrala de prelucrare este cea mai importanta componenta a unui calculator. *(P-urile sunt fa#ricate su# diverse forme, fiecare stil avand nevoie de un anumit tip de slot sau socket pe placa de #a%a. (ei mai cunoscuti producatori de microprocesoare sunt Intel si A+D. Socketul sau slotul unui procesor este conectorul care 9oaca rol de interfata intre placa de #a%a si procesor. +a9oritatea socketilor si procesoarelor folosite la ora actuala au la #a%a arhitectura pin !rid arra2 PCA", in care pinii de pe partea de dedesu#t a procesorului sunt inserati in socket, fara a folosi forta %ero insertion force - DI4". DI4 se refera la forta necesara pentru a insera un procesor intr-un socket sau slot de pe placa de #a%a. Procesoarele #a%ate pe sloturi sunt proiectate in forma de cartus si intra intr-un slot asemanator cu cele folosite de placile de extensie. 4i!ura 1 pre%inta cele mai comune specificatii ale unei *(P. *nitatea de procesare executa un pro!ram, care repre%inta o secventa de instructiuni stocate in preala#il. 4iecare model de procesor are un set de instructiuni pe care le executa. Procesorul executa pro!ramul prin procesarea fiecarei secvente de date dupa cum este !hidat de pro!ram si de setul de instructiuni. In timp ce unitatea centrala de procesare executa un pas din pro!ram, instructiunile ramase si datele sunt stocate in apropiere intr-o memorie speciala numita cache. Exista doua arhitecturi ma9ore ale setului de instructiuni'

/educed Instruction Set (omputer /IS(" 1 Aceste arhitecturi folosesc un set relativ mic de instructiuni si chip-urile /IS( sunt proiectate sa execute aceste instructiuni foarte rapid. Complex Instruction Set Computer (CISC) 1 Aceste arhitecturi folosesc un set lar! de instructiuni, re%ultand mai putini pasi executati pentru o operatie.

*nele procesoare incorporea%a h2perthreadin! pentru o crestere de performanta. In ca%ul folosirii tehnicii hiperthreadin!, unitatea centrala de procesare poate executa simultan mai multe se!mente de cod pe fiecare #anda de asam#lare. Pentru un sistem de operare, un sin!ur procesor care foloseste h2perthreadin! apare ca doua procesoare. Puterea unui procesor este masurata prin vite%a si cantitatea de date pe care o poate procesa. $ite%a unui procesor este evaluata in ciclii pe secunda. $ite%a unui procesor actual este masurata in milioane de ciclii pe secunda, numiti me!ahert%i +8%" sau miliarde de ciclii pe secunda, numiti !i!ahert%i C8%". (antitatea de date pe care un procesor o poate procesa la un moment dat depinde de ma!istrala de date a procesorului. Aceasta este numita si ma!istrala procesorului sau front side #us 4S;". (u cat ma!istrala este mai mare, cu atat este mai puternic procesorul. Procesoarele actuale au o ma!istrala de date de ,3 sau 67 de #iti. &verclockin!-ul este o tehnica folosita pentru a determina procesorul sa functione%e la o vite%a mai mare decat specificatiile ori!inale. &verclockin!-ul nu este o metoda si!ura de crestere a performantei unui calculator si poate avea ca efect defectarea procesorului. ++E este un set de instructiuni multimedia incorporate in procesoarele Intel. Procesoarele care suporta ++E pot efectua multe operatii multimedia o#isnuite care sunt efectuate de o#icei de placi de sunet sau video separate. Totusi, doar aplicatiile soft-are scrise special pentru a apela instructiuni ++E pot folosi avanta9ele acestui set de instructiuni. (ele mai noi tehnolo!ii de proiectare a procesoarelor a re%ultat in !asirea de noi moduri de a =

incorpora mai multe unitati centrale de prelucrare pe acelasi cip. +ai multe procesoare sunt capa#ile sa procese%e concurent mai multe instructiuni'

Procesoare Sin!le (ore 1 *n sin!ur nucleu core" aflat pe cip se ocupa de toate prelucrarile. *n producator de placi de #a%a poate asi!ura socketuri pentru mai mult de un sin!ur procesor, dand astfel posi#ilitatea de a construi un calculator multiprocesor puternic. Procesoare Dual (ore 1 Doua nuclee intr-un sin!ur cip in care am#ele nuclee procesea%a informatia simultan.

. 7

Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor componentelor interne Identificarea numelor, 1.7. scopurilor si , caracteristicilor sistemelor de racire (omponentele electronice !enerea%a caldura. (aldura este !enerata la trecerea curentului prin componentele sistemului. (omponentele unui calculator functionea%a mai #ine intr-un mediu racoros. In ca%ul in care caldura nu este evacuata, este posi#il ca sistemul sa functione%e mai lent. Daca se acumulea%a prea multa caldura, componentele calculatorului pot fi deteriorate. (resterea circulatiei aerului in interiorul carcasei unui calculator permite o evacuare mai eficienta a caldurii. *n ventilator de carcasa, pre%entat in 4i!ura 1, este instalat in carcasa calculatorului pentru a face procesul de racire mai eficient. In plus fata de ventilatoarele de carcasa, radiatorul de pe procesor inlatura caldura de pe nucleul acestuia. *n ventilator aflat deasupra radiatorului, pre%entat in 4i!ura 3, evacuea%a caldura de pe procesor. Alte componente sunt de asemenea suscepti#ile la deteriorare din cau%a caldurii si sunt cateodata dotate cu ventilatoare. (a si procesorul, placile video produc o cantitate mare de caldura. Exista ventilatoare dedicate pentru racirea unitatii de procesare !rafica, precum cele pre%entate in 4i!ura ,. (alculatoarele care au unitati centrale de procesare sau unitati de procesare !rafica foarte rapide pot folosi sisteme de racire cu apa. & placa de metal este ase%ata deasupra procesorului si apa este pompata pe deasupra acesteia pentru a colecta caldura produsa de unitatea centrala de procesare. Apa este pompata catre un radiator pentru a fi racita cu a9utorul aerului si apoi este recirculata.

Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor componentelor interne 1.7. 7 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor memoriilor /&+ si /A+

/&+ (hip de memorie /ead-&nl2 +emor2 /&+" sunt locali%ate pe placa de #a%a. (hip-urile /&+ contin instructiuni care pot fi accesate in mod direct de catre unitatea centrala de 15

procesare. Instructiunile de #a%a folosite la pornirea #oot" calculatorului si la incarcarea sistemului de operare sunt stocate in /&+. (hip-urile /&+ isi pastrea%a continutul chiar si dupa ce a fost oprita alimentarea. (ontinutul acestora nu poate fi sters sau modificat prin mi9loace o#isnuite. Diferitele tipuri de /&+ sunt pre%entate in 4i!ura 1. 0&TA' /&+ poate fi !asit si su# denumirea de firm-are. Acest lucru poate crea confu%ie deoarece firm-are repre%inta de fapt soft-are-ul pastrat intr-un chip /&+. /A+ /andom Access +emor2 /A+" este o memorie care stochea%a temporar datele si pro!ramele care sunt accesate de catre procesor. /A+ este o memorie volatila, ceea ce inseamna ca isi va pierde continutul atunci cand calculatorul este inchis. (u cat exista mai multa memorie /A+ in calculator cu atat creste capacitatea de stocare si procesare a pro!ramelor si fisierelor de dimensiuni mari, crescand de asemenea performanta sistemului. Diferitele tipuri de /A+ sunt pre%entate in 4i!ura 3. +odule de memorie Primele calculatoare aveau /A+-ul instalat pe placa de #a%a ca chip-uri individuale. Aceste chip-uri individuale, numite chip-uri dual inline packa!e DIP", erau !reu de instalat si se desprindeau de pe placa de #a%a destul de des. Pentru a re%olva aceasta pro#lema, proiectantii au lipit chip-urile pe un circuit special numit modul de memorie. Diferitele tipuri de module de memorie sunt pre%entate in 4i!ura ,. NOTA: +odulele de memorie pot avea o fata sau doua fete. +odulele de memorie cu o sin!ura fata contin /A+ pe o sin!ura fata a modulului. +odulele de memorie cu doua fete contin /A+ pe am#ele fete ale modulului. (ache S/A+ este folosit ca memorie cache pentru a stoca datele folosite cel mai frecvent. S/A+ permite procesorului sa accese%e mai repede date pe care in mod normal ar tre#ui sa le citeasca din D/A+ sau memoria principala, care sunt mai lente. (ele trei tipuri de memorie cache sunt pre%entate in 4i!ura 7. $erificarea erorilor Erorile de memorie se produc in momentul in care datele nu sunt stocate corect in chip-urile /A+. (alculatorul foloseste diverse metode pentru a detecta si corecta erorile de memorie. 4i!ura : pre%inta trei moduri diferite de verificare a erorilor de memorie. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor componentelor interne Identificarea numelor, 1.7. scopurilor si : caracteristicilor placilor de extensie Placile de extensie cresc functionalitatea unui calculator prin adau!area de controlere pentru echipamente specifice sau prin schim#area porturilor defecte. 4i!ura 1 pre%inta diverse tipuri de placi de extensie. Placile de extensie sunt folosite pentru a extinde si personali%a capacitatile unui calculator'

Placa de retea (Networ Interface Card ! NIC) 1 (onectea%a calculatorul la o retea folosind un ca#lu de retea Placa de retea pentru conexiune fara fir 1 (onectea%a calculatorul la o retea folosind frecvente radio Placa de sunet 1 &fera capacitati audio 11

Placa "ideo 1 &fera capacitati video #odem 1 (onectea%a calculatorul la Internet folosind o linie telefonica Adaptor SCSI 1 (onectea%a echipamente S(SI, cum ar fi hard disk-uri si unitati de #en%i ma!netice la un calculator Adaptor $AI% 1 (onectea%a mai multe hard disk-uri la un calculator pentru a oferi redundanta si o crestere a performantei Port &S' 1 Permite conectarea de echipamente periferice la calculator Port paralel 1 Permite conectarea de echipamente periferice la calculator Port serial 1 Permite conectarea de echipamente periferice la calculator

(alculatoarele au porturi de extensie pe placa de #a%a ce permit instalarea de placi de extensie. Tipul de conector folosit de placa de extensie tre#uie sa coincida cu cel al portului de extensie. & placa de extensie poate fi folosita pentru calculatoarele cu un factor de forma .PE pentru a permite celorlalte placi de extensie sa fie instalate ori%ontal. & placa de extensie de acest tip se utili%ea%a de o#icei pentru calculatoarele desktop slim-line. In 4i!ura 3 sunt pre%entate diferite tipuri de porturi de extensie. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor componentelor interne Identificarea numelor, 1.7. scopurilor si 6 caracteristicilor unitatilor de stocare & unitate de stocare citeste sau scrie informatii pe medii de stocare ma!netice sau optice. & unitate de stocare poate fi folosita pentru a stoca date permanent sau pentru a citi informatii de pe un hard-disk. *nitatile pot fi instalate in carcasa calculatorului, ca de exemplu harddisk-ul. Pentru porta#ilitate, unele unitati de stocare se pot conecta la calculator folosind un port *S;, 4ire>ire sau S(SI. Aceste unitati porta#ile sunt numite unitati detasa#ile si pot fi folosite de mai multe calculatoare. Exemple de unitati de stocare comune'

*nitate de discheta 8ard disk *nitate optica *nitate flash *nitate de retea

&nitatea de disc(eta & unitate de discheta este un echipament de stocare care foloseste discuri flexi#ile de ,.: inch. Aceste discuri flexi#le ma!netice pot stoca B35 F; sau 1.77 +; de date. Intr-un calculator, unitatea de discheta este confi!urata ca fiind unitatea A' . *nitatea de discheta poate fi folosita pentru a porni calculatorul daca se foloseste o discheta de #oot. Exista si dischete de :.3: inch dar, fiind o tehnolo!ie veche, nu mai sunt folosite. Hard dis 8ard disk-ul este o unitate ma!netica de stocare care este instalata in interiorul unui calculator. Este folosit pentru a stoca date permanent. Intr-un calculator, hard disk-ul este de o#icei confi!urat ca partitia (' si contine sistemul de operare si aplicatiile. 8ard disk-ul este de o#icei confi!urat ca prima unitate in secventa de pornire. (apacitatea de stocare a unui hard disk este masurata in miliarde de #iti, adica !i!a#iti C;". $ite%a unui hard disk este masurata in numarul de miscari de revolutie pe minut /P+". Pentru a mari capacitatea de stocare se pot adau!a mai multe hard disk-uri. &nitatea optica 13

& unitate optica este o unitate de stocare ce foloseste tehnolo!ia laser pentru a citi date de pe mediul optic. Exista doua tipuri de unitati optice'

(ompact disc (D" Di!ital versatile disc D$D"

+ediile (D si D$D pot fi inre!istrate anterior read-onl2", inscripti#ile scriere o sin!ura data" sau reinscripti#ile citire si scriere de mai multe ori". (D-urile au o capacitate de stocare de aproximativ B55 +;. D$D-urile au o capacitate de stocare de aproximativ <.: C; pe o parte a discului. Exista mai multe tipuri de medii optice'

(D-/&+ 1 +ediul (D read-onl2 este inre!istrat in preala#il. (D-/ 1 +ediul (D-recorda#le poate fi inscriptionat o sin!ura data. (D-/> 1 +ediul (D-re-rita#le care poate fi inscriptionat, sters si reinscriptionat. D$D-/&+ 1 +ediul D$D read-onl2 care este inre!istrat in preala#il. D$D-/A+ 1 +ediul D$D random access memor2 care poate fi inscriptionat, sters si reinscriptionat. D$D)@-/ 1 +ediu D$D-recorda#le care poate fi inscriptionat o sin!ura data. D$D)@-/> 1 D$D-re-rita#le care poate fi inscriptionat, sters si reinscriptionat.

&nitate flas( & unitate de memorie flash, cunoscuta si ca stick de memorie, este un tip de echipament de stocare care se conectea%a la un port *S;. *n stick de memorie foloseste un tip special de memorie care nu are nevoie de alimentare pentru a stoca datele. Aceste tipuri de unitati de stocare pot fi accesate de sistemul de operare la fel ca si celelalte tipuri de unitati. Tipuri de interfete 8ard-disk-urile si unitatile optice sunt fa#ricate avand diverse tipuri de interfete care sunt folosite pentru conectarea la un calculator. Pentru a instala o unitate de stocare in calculator, interfata de conectare tre#uie sa se potriveasca cu controller-ul de pe placa de #a%a. Exemple de interfete comune'

IDE 1 Inte!rated Drive Electronics, cunoscuta si su# denumirea Advanced Technolo!2 Attachment ATA" este un tip de controller mai vechi care este folosit la conectarea hard-disk-urilor. Interfata IDE foloseste un conector cu 75 de pini. EIDE 1 Enhanced Inte!rated Drive Electronics, cunoscut si ca ATA-3, este o versiune mai noua a controller-ului IDE. EIDE suporta hard-disk-uri mai mari de :13 +;, foloseste acces direct la memorie D+A" pentru cresterea vite%ei si foloseste AT Attachment Packet Interface ATAPI" pentru a conecta unitatile optice si cu #anda ma!netica la ma!istrala EIDE. Interfata EIDE foloseste un conector de 75 de pini. PATA 1 Parallel ATA este o versiune cu transmisie paralela a interfetei ATA. SATA 1 Serial ATA este o versiune cu transmisie seriala a interfetei ATA. & interfata SATA are un conector cu B pini. S(SI 1 Small (omputer S2stem Interface este un controller de interfata care poate conecta pana la 1: unitati de stocare. S(SI poate conecta atat unitati interne cat si externe. & interfata S(SI foloseste conectori cu :5 de pini, 65 de pini sau <5 de pini. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor componentelor interne 1,

1. 7

Identificarea numelor, 1.7. scopurilor si B caracteristicilor ca#lurilor interne *nitatile de stocare necesita atat un ca#lu de alimentare cat si un ca#lu de date. & sursa de alimentare va avea un conector de alimentare SATA pentru unitati SATA, un conector de alimentare de tip +olex pentru unitati PATA si un conector de tip ;er! cu 7 pini pentru unitati de discheta. ;utoanele si .ED-urile de pe fata carcasei se conectea%a la placa de #a%a prin ca#lurile de pe panoul din fata. (a#lurile de date conectea%a unitatile la controler-ul de disc, locali%at pe o placa de extensie sau pe placa de #a%a. Exemple de ca#luri de date o#isnuite'

Ca)lu de date pentru unitatea de disc(eta (*%%) 1 (a#lul de date are maxim doi conectori de ,7 de pini pentru unitatea de stocare si un conector de ,7 de pini pentru controler-ul de disc. Ca)lu de date PATA (I%E) 1 (a#lul de date Parallel ATA are 75 de conductori, maxim doi conectori de 75 de pini pentru unitati de stocare si un conector de 75 de pini pentru controler-ul de disc. Ca)lu de date PATA (EI%E) 1 (a#lul de date Parallel ATA are <5 de conductori, maxim doi conectori de 75 de pini pentru unitati de stocare si un conector de 75 de pini pentru controler-ul de disc Ca)lu de date SATA 1 (a#lul de date Serial ATA are sapte conductori, un conector codat pentru unitatea de stocare si unul pentru controler-ul de disc. Ca)lu de date SCSI 1 Exista trei tipuri de ca#luri S(SI. *n ca#lu de date S(SI in!ust are :5 de conductori, pana la sapte conectori de :5 de pini pentru unitatile de stocare si un conector de :5 de pini pentru controler-ul de disc, denumit si host adapter. *n ca#lu S(SI lat are 6< de conductori, pana la cincispre%ece conectori de 6< de pini pentru unitatile de stocare si un conector de 6< de pini pentru host adapter. *n ca#lu de date S(SI Alt-7 are <5 de conductori, pana la 1: conectori de <5 de pini pentru unitatile de stocare si un conector de <5 de pini pentru host adapter.

0&TA' Dun!a colorata de pe un ca#lu identifica pinul 1 al acelui ca#lu. (and instalati un ca#lu de date, asi!urati-va ca pinul 1 de pe ca#lu este conectat la pinul 1 de pe unitate sau controller. *nele ca#luri pot fi codificate si in consecinta se pot conecta numai intr-un anumit sens la unitatea de stocare sau controler-ul de disc. 1. : Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor porturilor si ca#lurilor Porturile de intrare@iesire I@&" ale unui calculator conectea%a echipamente periferice cum ar fi imprimante, scannere si echipamente porta#ile. *rmatoarele porturi si ca#luri sunt utili%ate in mod curent'

Serial *S; 4ire>ire Paralel S(SI /etea PS@3 Audio 17

$ideo

Porturi si ca#luri seriale *n port serial poate fi un conector D;-=, ca cel pre%entat in 4i!ura 1, sau D;-3: male. Porturile seriale transmit datele #it cu #it. Pentru a conecta un echipament serial, de exemplu un modem sau o imprimanta, tre#uie folosit un ca#lu serial. *n ca#lu serial poate avea o lun!ime maxima de 1:.3 metri :5 feet". (a#luri si porturi *S; Interfata *niversal Serial ;us *S;" este o interfata care are rolul de a conecta echipamente periferice la un calculator. Initial a fost proiectata pentru a inlocui conexiunile seriale si paralele. Echipamentele *S; sunt hot-s-appa#le, ceea ce inseamna ca utili%atorii pot conecta si deconecta echipamentele si in ca%ul in care calculatorul este pornit. (onectorii *S; sunt folositi de calculatoare, camere, imprimante, scannere, echipamente de stocare si multe alte echipamente electronice. *n hu# *S; este folosit pentru a conecta mai multe echipamente *S;. *n sin!ur port *S; al unui calculator poate conecta simultan pana la 13B de echipamente diferite folosind mai multe hu#-uri *S;. *nele echipamente pot de asemenea sa fie alimentate prin intermediul portului *S;, eliminand astfel nevoia unei surse externe de alimentare. In 4i!ura 3 sunt pre%entate ca#luri cu conectori *S;. *S; 1.1 permitea transmisia la vite%e de pana la 13 +#ps in mod full-speed si 1.: +#ps in modul lo- speed. *S; 3.5 permite transmisia la vite%e de pana la 7<5 +#ps. Echipamentele *S; pot transfera date pana la vite%a maxima permisa de portul la care sunt conectate. Porturi si ca#luri 4ire>ire 4ire>ire este o interfata de mare vite%a, hot-s-appa#le care conectea%a echipamente periferice la un calculator. .a un sin!ur port 4ire>ire se pot conecta pana la 6, de echipamente. *nele echipamente pot fi alimentate prin portul 4ire>ire, eliminand astfel nevoia unei surse externe de alimentare. 4ire>ire foloseste standardul IEEE 1,=7 si este cunoscut si su# numele i..ink. Standardul IEEE 1,=7a permite vite%e de transfer de pana la 755 +#ps si ca#luri de lun!ime de pana la 7.: metri 1: feet". Acest standard poate folosi conectori cu 6 pini sau 7 pini. Standardul IEEE 1,=7# permite vite%e de peste <55 +#ps si foloseste conectori cu = pini. In 4i!ura , sunt pre%entate ca#luri cu conectori 4ire>ire. (a#luri si porturi paralele *n port paralel al unui calculator este un conector standard D;-3: female de tip A. *n port paralel al unei imprimante este un conector standard (entronics de tip ; cu ,6 de pini. *nele imprimante mai noi pot folosi conectori de tip ( cu ,6 de pini. Porturile paralele pot transmite < #iti de date la un moment dat si folosesc standardul IEEE 13<7. Pentru a conecta un echipament paralel, cum ar fi o imprimanta, tre#uie folosit un ca#lu paralel. *n ca#lu paralel, ca cel pre%entat in 4i!ura 7, are o lun!ime maxima de 7.: metri 1: feet". (a#luri si porturi S(SI *n port S(SI poate transmite date la o vite%a care depaseste ,35 +#ps si poate conecta pana la 1: echipamente. Daca doar un echipament S(SI este conectat la un port S(SI, ca#lul poate avea pana la 37.7 metri <5 feet" lun!ime. Daca mai multe echipamente sunt conectate la un port S(SI, ca#lul poate avea pana la 13.3 metri 75 feet" lun!ime. *n port S(SI al unui calculator poate fi unul din urmatoarele trei tipuri, pre%entate in 4i!ura :'

(onector D;-3: female (onector female de mare densitate cu :5 de pini (onector female de mare densitate cu 6< de pini 1:

0&TA' Echipamentele S(SI tre#uie sa ai#a terminatii la capetele lantului S(SI. Parcur!eti manualul echipamentului pentru a cunoaste procedurile corecte de terminare. ATE0TIE' *nii conectori S(SI se aseamana cu cei paraleli. Aveti !ri9a sa nu conectati ca#lul la portul !resit. $olta9ul folosit de formatul S(SI poate defecta o interfata paralela. (onectorii S(SI ar tre#ui sa fie clar etichetati. (a#luri si porturi de retea *n port de retea, cunoscut si su# numele de port /G-7:, conectea%a calculatorul in cadrul unei retele. $ite%a conexiunii depinde de tipul portului de retea. *n port Ethernet standard poate transmite la vite%e de pana la 15 +#ps, 4ast Ethernet de pana la 155 +#ps si Ci!a#it Ethernet de pana la 1555 +#ps. .un!imea maxima a unui ca#lu de retea este de 155 metri. ,3< feet" *n conector de retea este pre%entat in 4i!ura 6. Porturi PS@3 Portul PS@3 este folosit pentru a conecta tastatura sau mouse-ul la calculator. Portul PS@3 este un conector female cu 6 pini de tip mini-DI0. De o#icei, conectorii pentru tastatura si mouse sunt colorati diferit, ca cei pre%entati in 4i!ura B. Daca porturile nu sunt codificate prin culori, cautati un sim#ol de mici dimensiuni repre%entand un mouse sau o tastatura in apropierea fiecarui port. Porturi audio *n port audio conectea%a echipamente audio la calculator. (ele mai comune tipuri de porturi sunt pre%entate in 4i!ura <'

.ine In 1 (onectea%a calculatorul la o sursa externa, cum ar fi un sistem stereo +icrofon 1 Se conectea%a la un microfon .ine &ut 1 Se conectea%a la #oxe sau casti Cameport@+IDI 1 Se conectea%a la un 9o2stick sau un echipament care dispune de o interfata +IDI

Porturi si conectori video *n port video conectea%a un monitor la calculator. 4i!ura = pre%inta doua dintre cele mai comune porturi video. Exista mai multe tipuri de porturi si conectori video'

+ideo ,rap(ics Arra- (+,A) 1 $CA are un conector female cu 1: pini aran9ati pe , randuri si asi!ura iesirea analo! spre un monitor. %i.ital +isual Interface (%+I) 1 D$I are un conector female cu 37 de pini sau 3= de pini si asi!ura semnal di!ital comprimat de iesire catre un monitor. D$I-I asi!ura atat semnal analo! cat si di!ital. D$I-D asi!ura doar semnal di!ital. Hi.(!%efinition #ultimedia Interface (H%#i) 1 8D+i are un conector cu 1= pini care asi!ura semnale di!itale de iesire atat video cat si audio. S!+ideo 1 S-$ideo are un conector de 7 pini care asi!ura semnale video analo!. Component/$,' 1 /C; are trei ca#luri ecranate rosu, verde, al#astru" cu mufe /(A si asi!ura semnale video analo!.

. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor dispo%itivelor de intrare 6 *n echipament de intrare este folosit pentru a introduce date sau instructiuni in calculator. Exemple de echipamente de intrare'

+ouse si tastatura 16

Aparat de foto!rafiat di!ital si camera video di!itala Echipament de autentificare #iometric Touch screen Scanner

+ouse-ul si tastatura sunt cele mai folosite echipamente de intrare. +ouse-ul este folosit pentru a navi!a prin interfata !rafica pentru utili%ator C*I". Tastatura este folosita pentru a introduce comen%ile text ce controlea%a calculatorul. Aparatul foto di!ital si camerele video di!itale, pre%entate in 4i!ura 1, creea%a ima!ini ce pot fi stocate pe suport ma!netic. Po%ele sunt pastrate ca fisiere ce pot fi vi%uali%ate, printate sau modificate. Identificarea #iometrica foloseste particularitatile fiecarui utili%ator cum ar fi amprente, recunoasterea vocii sau scanarea retinei. In com#inatie cu numele de utili%ator normale, #iometria !arantea%a ca numai persoanele autori%ate accesea%a datele respective. 4i!ura 3 pre%inta un laptop care are incorporat un scanner de amprente. *n touch screen are un panou transparent sensi#il la modificari de presiune. *n calculator primeste instructiuni specifice in functie de %ona de pe ecran care este atinsa de utili%ator. *n scanner produce o ima!ine di!itala a unui document. Ima!inea di!itala este stocata intrun fisier care poate fi vi%uali%at, printat sau modificat. *n cititor de cod de #are este un tip de scanner care citeste coduri universale de #are ale produselor. Este folosit la scara lar!a pentru informatii despre preturi si inventar. 1. B Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor echipamentelor de iesire *n echipament de iesire este folosit pentru a pre%enta utili%atorului informatii de la un calculator. Exemple de dispo%itive de iesire'

+onitoare si proiectoare Imprimante, scannere si fax-uri ;oxe si casti

+onitoare si proiectoare +onitoarele si proiectoarele sunt principalele echipamente de iesire pentru un calculator. Exista diferite tipuri de monitoare, dupa cum este pre%entat in 4i!ura 1. (ea mai importanta diferenta intre aceste tipuri de monitoare este tehnolo!ia folosita pentru a crea o ima!ine'

C$T 1 +onitoarele cu tu# catodic repre%inta cate!oria cea mai intalnita de monitoare. *ndele de electroni de culoare rosie, verde si al#astra se deplasea%a pe suprafata im#racata in fosfor a ecranului. 4osforul luminea%a la contactul cu undele de electroni. Suprafata care nu este in contact cu undele de electroni nu luminea%a. (om#inatia %onelor luminate si neluminate creea%a ima!inea pe ecran. +a9oritatea televi%oarelor folosesc aceasta tehnolo!ie. 0C% 1 +onitoarele cu cristale lichide sunt folosite mai ales la laptop-uri si unele proiectoare. Sunt alcatuite din doua filtre polari%ate cu o solutie de cristale lichide intre ele. *n curent electric alinia%a cristalele astfel incat lumina sa fie sau nu lasata sa treaca. Ima!inea este produsa de efectul luminii care trece prin unele %one si prin altele nu. Exista doua tipuri de monitoare .(D, cu matrice activa sau cu matrice pasiva. +atricea activa este denumita si T4T thin film transistor". Tehnolo!ia T4T permite controlul fiecarui pixel, creand ima!ini in culori foarte clare. +onitoarele cu matrice pasiva sunt mai ieftine decat cele cu matrice activa dar nu permit un control 1B

al ima!inii la fel de #un. %0P 1 Procesarea di!itala a luminii este o alta tehnolo!ie folosita de proiectoare. Proiectoarele D.P folosesc o roata ce contine culori impreuna cu o retea de o!lin%i controlate de un microprocesor numit echipament di!ital de micro-o!lin%i di!ital micromirror device - D+D". 4iecare o!linda corespunde unui anumit pixel. 4iecare o!linda reflecta lumina catre sau dinspre sistemul optic al proiectorului. Prin acest proces se creea%a o ima!ine monocromatica cu pana la 1537 de nuante de !ri. /oata de culori adau!a informatiile despre culori pentru a completa ima!inea color proiectata.

/e%olutia monitorului se refera la nivelul de detaliu la care poate fi reprodusa o ima!ine. 4i!ura 3 repre%inta un !rafic al celor mai utili%ate re%olutii. & re%olutie mai mare produce o ima!ine de o calitate superioara. Exista mai multi factori care influentea%a re%olutia unui monitor'

Pixel 1 Termenul pixel este o a#reviere a sinta!mei Hpicture elementH element al unei ima!ini". Pixelii repre%inta punctele mici care compun un ecran. 4iecare pixel are trei componente' rosu, verde si al#astru. Inaltimea punctului 1 Inaltimea punctului repre%inta distanta dintre pixeli pe ecran. & inaltime mai mica a punctului produce o ima!ine de o calitate mai mare. $ata de reimprospatare 1 /ata de reimprospatare repre%inta frecventa la care ima!inea este reafisata. & rata de reimprospatare mai mare produce o ima!ine mai #una si reduce nivelul de oscilatie al ima!inii. Interlace/Non!Interlace 1 +onitoarele care folosesc tehnica intreteserii interlace" creea%a ima!inea scanand ecranul de doua ori. Prima scanare acopera liniile impare, de sus in 9os si a doua scanare acopera liniile pare. +onitoarele care nu folosesc tehnica intreteserii creea%a ima!inea prin scanarea ecranului o sin!ura data, linie cu linie, de sus in 9os. +a9oritatea monitoarelor (/T actuale sunt non-intretesute. Culori Ori1ontal!+erticale (H+C) 1 0umarul de pixeli de pe o linie repre%inta re%olutia ori%ontala. 0umarul de linii de pe ecran repre%inta re%olutia verticala. 0umarul de culori care poate fi reprodus repre%inta re%olutia culorii. $aportul de aspect 1 /aportul de aspect repre%inta raportul dintre latimea si inaltimea suprafetei monitorului. De exemplu un raport de aspect 7', este echivalent cu o suprafata de vi%uali%are cu o latime de 16 inch si o inaltime de 13 inch. De asemenea un raport de aspect 7', este echivalent si cu o suprafata de vi%uali%are cu o latime de 37 inch si o inaltime de 1< inch. & suprafata de vi%uali%are de 33 inch latime si 13 inch inaltime are un raport de aspect de 11'6.

+onitoarele au comen%i care a9ustea%a calitatea ima!inii. In continuare sunt pre%entate cateva exemple de setari ale unui monitor'

.umino%itatea 1 Intensitatea ima!inii (ontrast 1 /aportul intre luminos si intunecat Po%itia 1 .ocali%area in plan vertical si ori%ontal a ima!inii pe ecran /eset 1 /evenirea monitorului la setarile initiale

Imprimante, scannere si fax-uri Imprimantele sunt echipamente de iesire care creea%a copii fi%ice ale fisierelor din calculator. *nele imprimante sunt speciali%ate pentru aplicatii particulare cum ar fi imprimarea foto!rafiilor color. Alte imprimante multifunctionale, ca cea pre%entata in 4i!ura ,, sunt concepute pentru a furni%a mai multe servicii precum imprimare, fax si functii de copiere. ;oxe si casti 1<

;oxele si castile sunt echipamente de iesire pentru semnale audio. +a9oritatea calculatoarelor au suport audio, fie inte!rat in placa de #a%a, fie printr-o placa de extensie. Suportul audio include porturi care permit intrarea si iesirea de semnale audio. Placa de sunet contine un amplificator care permite alimentarea castilor si a #oxelor externe, care sunt pre%entate in 4i!ura 7. 1. < Explicarea resurselor sistemului si rolul acestora /esursele sistemului au rolul de a reali%a comunicarea intre unitatea centrala de procesare *(P" si alte componente dintr-un calculator. Exista trei resurse principale de sistem'

(ereri de intrerupere I/I" Adresele porturilor de intrare@iesire I@&" Acces direct la memorie D+A"

(ereri de intrerupere (ererile de intrerupere sunt folosite de componentele calculatorului pentru a cere informatii de la *(P. (ererea de intrerupere este transmisa printr-un ca#la9 de pe placa de #a%a catre *(P. (and unitatea centrala de procesare primeste o cerere de intrerupere, aceasta determina cum sa re%olve cererea. Prioritatea cererii este determinata de numarul intreruperii asociate cu acea componenta a calculatorului. (alculatoarele mai vechi aveau numai opt cereri de intrerupere pe care le puteau asocia echipamentelor. (alculatoarele mai noi au 16 cereri de intrerupere, numerotate de la 5 la 1:, dupa cum este pre%entat in 4i!ura 1. (a o re!ula !enerala, fiecare componenta a calculatorului tre#uie sa ai#a asociata o cerere de intrerupere unica. (onflictele intre cererile de intrerupere pot face unele componente sa nu mai functione%e sau chiar sa duca la #locarea intre!ului sistem. Avand in vedere numarul mare de componente care pot fi instalate intr-un calculator, este dificil de asociat o cerere de intrerupere unica pentru fiecare din aceste componente. In %iua de a%i, ma9oritatea numerelor cererilor de intrerupere sunt asociate automat folosind sisteme de operare plu! and pla2 PnP" si implementarea sloturilor P(I, a porturilor *S; si a porturilor 4ire>ire. Adresele porturilor de intrare@iesire I@&" Adresele de porturi intrare@iesire sunt folosite de comunicatia intre echipamente si soft-are. Adresa portului I@& este folosita pentru a trimite si primi date pentru o anumita componenta. .a fel ca in ca%ul cererilor de intrerupere, fiecare componenta are asociata un port I@& unic. Exista 6:,:,: de porturi de intrare@iesire intr-un calculator si sunt identificate printr-o adresa hexa%ecimala din intervalul 5555h pana la 4444h. 4i!ura 3 pre%inta un !rafic al celor mai des utili%ate porturi I@&. Acces direct la memorie (analele D+A sunt folosite de echipamente de mare vite%a pentru a comunica direct cu memoria principala. Aceste canale permit echipamentului sa ocoleasca interactiunea cu unitatea centrala de prelucrare si sa stoche%e sau sa citeasca informatii direct din memorie. 0umai anumite echipamente pot fi asociate unui canal D+A, cum ar fi adaptoarele S(SI sau placile de sunet. (alculatoarele mai vechi aveau numai patru canale D+A care puteau fi asociate componentelor. (alculatoarele noi au opt canale D+A numerotate de la 5 la B, dupa cum este pre%entat in 4i!ura ,.

Capitolul 2: Explicarea normelor de protectie a muncii in laborator si utili!area uneltelor


Capitol Introducere

1=

2.1

2.1 2.1.1 2.1.2 2.1.3

Explicarea scopului procedurilor si conditiilor de munca in si&uranta Identificarea procedurilor de si*uranta si a potentialelor pericole pentru utili!atori si te+nicieni Identificarea procedurilor de prote,are a ec+ipamentelor si prevenire a pierderilor de date Identificarea procedurilor de si*uranta pentru prote,area mediului incon,urator de contaminare Identificarea uneltelor si soft'are(ului folosit impreuna cu componentele calculatorului personal si rolul acestora Identificarea uneltelor +ard-are si rolul acestora Identificarea uneltelor soft-are si rolul acestora Identificarea componentelor de or*ani!are si scopul lor Implementarea utili!arii corecte a uneltelor Demonstrarea folosirii corespun!atoare a unei ratari antistatice Demonstrarea utili!arii corespun!atoare a covorului antistatic Demonstrarea folosirii corespun!atoare a unor unelte de mana Demonstrarea folosirii corecte a materialelor de curatare

2.2

2.2 2.2.1 2.2.2 2.2.3

2.3

2.3 2.3.1 2.3.2 2.3.3 2.3.4

. Introducere 5 Acest capitol face referire la practicile de #a%a care se aplica pentru si!uranta locului de munca, prote9area hard-are-ului si a instrumentelor soft-are, precum si eliminarea materialelor periculoase. Instructiunile de si!uranta a9uta la prote9area indivi%ilor de accidente sau producerea unor rani, prote9and totodata si echipamentele de daune. *nele dintre aceste indicatii sunt concepute pentru a prote9a mediul incon9urator de contaminarea re%ultata din aruncarea materialelor. Atentie la situatiile din care pot re%ulta ranirea persoanelor sau deteriorarea echipamentelor. Semnele de averti%are sunt concepute pentru a va informa de o eventuala prime9die. Intotdeauna sa fiti atenti la aceste semne si sa luati masuri de protectie corespun%atoare. Dupa parcur!erea acestui capitol, veti putea indeplini urmatoarele o#iective'

Explicarea scopului procedurilor si conditiilor de munca in si!uranta. Identificarea uneltelor si soft-are-ului folosit impreuna cu componentele calculatorului personal si rolul acestora. Implementarea utili%arii corecte a uneltelor.

3. 1

Explicarea scopului procedurilor si conditiilor de munca in si!uranta +unca in conditii de si!uranta a9uta la prevenirea accidentarii umane si a defectarii echipamentelor calculatorului. *n loc de munca si!ur este curat, or!ani%at si iluminat corespun%ator. Toata lumea tre#uie sa intelea!a si sa urme%e procedurile de si!uranta. *rmati procedurile corespun%atoare de manevrare a echipamentelor calculatorului pentru a reduce riscul de vatamare corporala, defectare a proprietatii si pierdere de date. &rice defectiune sau pierdere poate duce la despa!u#iri solicitate de catre proprietarul echipamentelor si datelor. Indepartarea corespun%atoare sau reciclarea componentelor periculoase ale calculatoarelor este o pro#lema !lo#ala. Aveti !ri9a sa urmati re!lementarile ce !uvernea%a modul de indepartare a unor elemente specifice. &r!ani%atiile ce nu respecta aceste re!lementari pot fi amendate sau pot infrunta conflicte le!ale costisitoare. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini' 35

Identificarea procedurilor de si!uranta si a potentialelor pericole pentru utili%atori si tehnicieni. Identificarea procedurilor de prote9are a echipamentelor si prevenire a pierderilor de date. Identificarea procedurilor de si!uranta pentru prote9area mediului incon9urator de contaminare. Explicarea scopului procedurilor si conditiilor de munca in si!uranta Identificarea procedurilor de si!uranta si a potentialelor pericole pentru utili%atori si tehnicieni

3. 1

3.1. 1

Chid !eneral de si!uranta *rmati !hidul !eneral de si!uranta pentru a preveni taierea,arderea, socurile electrice si eventuale le%iuni ale vederii. (ea mai #una practica este sa va asi!urati ca exista un stin!ator si o trusa de prim a9utor in ca% de incendiu sau de accidente. 4i!ura 1 cuprinde o lista de instructiuni !enerale pentru si!uranta. ATE0TIE' Sursele si monitoarele contin tensiuni foarte mari. 0u purtati #ratara antistatica atunci cand reparati surse de alimentare sau monitoare. ATE0TIE' *nele componente ale imprimantei se pot incal%i foarte tare atunci cand sunt folosite, iar alte componente pot contine tensiuni foarte mari. Asi!urati-va ca imprimanta a avut timp sa se raceasca inainte de a va apuca de reparatie. $erificati manualul imprimantei pentru a !asi locatia eventualelor componente ce pot !enera o inalta tensiune. *nele componente pot stoca tensiuni mari chiar si dupa ce imprimanta a fost oprita. Chid de si!uranta in ca% de incendiu *rmati !hidul de si!uranta in ca% de incendiu pentru a prote9a vietile oamenilor, cladirile si echipamentul. Pentru a evita un soc electric si a preveni o stricaciune a calculatorului, opritil si scoateti-l din pri%a inainte de a incepe orice reparatie. 4ocul se extinde foarte rapid si poate fi extrem de daunator. *tili%area corespun%atoare a unui extinctor poate preveni iesirea de su# control a unui foc de dimensiune mica. Atunci cand lucrati cu componentele unui calculator tre#uie sa aveti mereu in vedere posi#ilitatea aparitiei unui incendiu si tre#uie sa stiti cum sa reactionati. Daca apare un incendiu, tre#uie sa urmati aceste proceduri de si!uranta.

0u incercati sa stin!eti niciodata sin!ur un foc care a scapat de su# control sau care nu este i%olat. Intotdeauna aveti un plan de evacuare #ine pus la punct inainte de a incepe orice lucru. Iesiti din cladire cat mai repede. (ontactati serviciul de pompieri pentru a9utor.

(ititi cu atentie instructiunile de pe stin!atorul din #iroul dumneavoastra inainte de a fi nevoit sa il folosi. In or!ani%atia dumneavoastra ar putea fi disponi#ile antrenamente de 31

si!uranta. In Statele *nite exista 7 cate!orii de clasificare pentru extinctoare. 4iecare extinctor este identificat printr-o litera, culoare si forma diferita, dupa cum puteti o#serva si in 4i!ura 3. 4iecare extinctor contine chimicale specifice pentru a lupta cu diferite tipuri de foc'

(lasa A ' 8artie, lemn, plastic, carton (lasa ; ' ;en%ina, !a% lampant, solventi or!anici (lasa ( ' Echipament electric (lasa D ' +etale inflama#ile

(e clasificari de extinctoare exista in tara dumneavoastraA Este important sa stiti cum sa folositi un extinctor. 4olositi a#revierea T-T-S-+ pentru a tine minte re!ulile de #a%a in folosirea stin!atorului' T - Tra!eti acul. T - Tintiti la #a%a focului, nu catre flacari. S - Stran!eti manerul. + - +iscati varful dintr-o parte in alta. 3. 1 Explicarea scopului procedurilor si conditiilor de munca in si!uranta Identificarea procedurilor de prote9are a 3.1. echipamentelor 3 si prevenire a pierderilor de date Descarcarile electrostatice Electrostatic dischar!e - ESD", clima aspra si proasta calitate a surselor de electricitate pot produce deteriorarea echipamentelor informatice. /espectati instructiunile de utili%are corespun%atoare, acordati atentie pro#lemelor de mediu si folositi echipamente pentru sta#ili%area curentului electric pentru a preveni distru!erea echipamentului si pierderea datelor. ES% Electricitatea statica repre%inta o acumulare a unor sarcini electrice pe o suprafata. Aceasta acumulare poate #loca o componenta si poate produce daune. Efectul acesta se numeste descarcare electrostatica ESD". ESD poate distru!e componentele electronice dintr-un calculator. Pentru ca o persoana sa simta efectul ESD tre#uie sa existe cel putin ,,555 de $olti de electricitate statica. De exemplu, electricitatea statica se poate acumula in corpul dumneavoastra in timp ce pasiti pe un covor. .a atin!erea altei persoane amandoi veti simti un soc. Daca descarcarea produce durere sau %!omot inseamna ca s-au produs pro#a#il peste 15,555 de $olti. Prin comparatie, sunt suficienti ,5 de $olti de electricitate statica pentru a dauna unei componente de calculator. /ecomandari de protectie impotriva ESD ESD poate produce daune definitive componentelor electrice. Aceste recomandari va vor a9uta in prevenirea daunelor produse de ESD'

Pastrati toate componentele in pun!i antistatice pana in momentul instalarii. 33

4olositi covoare antistatice pe #irourile de lucru. 4olositi covoare impamantate in spatiile de lucru. 4olositi #ratari antistatice atunci cand lucrati la calculatoare.

Climatul (limatul afectea%a echipamentele calculatorului in diverse moduri'


Daca temperatura mediului este prea ridicata, echipamentele se supraincal%esc. Daca nivelul de umiditate este prea sca%ut, sansele de aparitie a ESD-ului cresc. Daca nivelul de umiditate este prea ridicat, echipamentele pot fi defectate din cau%a umiditatii ridicate.

In 4i!ura 1 putem o#serva cum conditiile de mediu influentea%a cresterea sau descresterea riscului de aparitie a ESD-ului. Tipuri de fluctuatii ale tensiunii Tensiunea este forta care determina miscarea electronilor de-a lun!ul unui circuit. Deplasarea electronilor se numeste curent. (ircuitele calculatorului au nevoie de tensiune si curent pentru a actiona componentele electronice. (omponentele calculatorului nu pot functiona corespun%ator atunci cand curentul dintr-un calculator nu este adecvat sau sta#il. Insta#ilitatea volta9ului se numeste fluctuatie de tensiune. *rmatoarele tipuri de fluctuatii de tensiune ale curentului alternativ A(" pot produce pierderi de date sau distru!erea hard-are-ului'

Pana de curent 1 inseamna pierderea completa de curent alternativ. Pana de curent poate fi provocata de o si!uranta arsa, un transformator stricat sau o linie de curent ca%uta. Caderea de tensiune 1 inseamna reducerea nivelului de volta9 al curentului alternativ pe o perioada de timp. (aderea de tensiune se produce atunci cand volta9ul de pe linia de curent scade su# <5J fata de nivelul normal. Supraincarcarea circuitelor electrice poate produce o cadere de tensiune. 2.omotul 1 inseamna interferenta dinte !eneratoarele de tensiune si ful!ere. D!omotul produce tul#urari ale curentului, putand produce erori intr-un sistem informatic. +arfuri de tensiune 1 inseamna cresterea #rusca a volta9ului pe o perioada foarte scurta de timp, depasind cu 155J valoarea normala a volta9ului pe o linie de tensiune. $arfurile de tensiune pot fi provocate de ful!ere, dar pot aparea de asemenea atunci cand sistemul electric isi revine dupa o pana de curent. Supratensiunea tran1itorie 1 inseamna o crestere spectaculoasa in volta9 fata de curentul electric normal. Supratensiunea transitorie durea%a cateva nanosecunde, sau a #ilioana parte dintr-o secunda.

Dispo%itive de protectie pentru curent Protectia impotriva fluctuatiilor de tensiune se poate reali%a folosind dispo%itive de protectie a datelor si a echipamentelor informatice.

%ispo1iti" de suprimare a supratensiunii tran1itorii 1 a9uta la protectia impotriva supratensiunii tran%itorii si a varfurilor de tensiune. *n dispo%itiv de suprimare a supratensiunii tran%itorii devia%a curentul in exces pe o linie cu impamantare. Sursa de curent permanenta (&PS) 1 a9uta la protectia impotriva unor pro#leme potentiale de curent electric prin furni%area curentului electric unui calculator sau altor dispo%itive. ;ateria se reincarca in permanenta atata timp cat *PS-ul este in curs de folosire. *PS-ul este capa#il sa asi!ure calitatea constanta a curentului 3,

electric atunci cand apar pane de curent sau caderi de tensiune. +ulte dintre *PS-uri sunt capa#ile sa comunice direct cu sistemul de operare al calculatorului. Aceasta comunicare permite *PS-ului sa stin!a calculatorul in si!uranta, si sa salve%e datele inainte ca *PS-ul sa piarda in intre!ime curentul. Sursa de curent de re1er"a 1 a9uta la protectia impotriva eventualelor pro#leme electrice, asi!urand o #aterie de re%erva pentru a furni%a ener!ia atunci cand tensiunea scade su# nivelul normal. ;ateria este in asteptare pe parcursul functionarii normale. Atunci cand tensiunea scade, #ateria asi!ura curent continuu ((" invertorului, care il transforma in curent alternativ (A" pentru calculator. Acest echipament nu este la fel de si!ur precum *PS-ul datorita timpului petrecut pentru a comuta la #aterie. Daca echipamentul de comutare nu functionea%a, #ateria nu va putea sa furni%e%e ener!ie calculatorului. 4i!ura 3 pre%inta exemple de echipamente precum dispo%itivul de suprimare a supratensiunii tran%itori, *PS-ul si SPS-ul.

ATE0TIE' 0u montati niciodata o imprimanta la *PS. Producatorii de *PS-uri recomanda sa nu montam o imprimanta la *PS, pentru a nu distru!e motorul imprimantei. 3. 1 Explicarea scopului procedurilor si conditiilor de munca in si!uranta Identificarea procedurilor de si!uranta pentru prote9area mediului incon9urator de contaminare

3.1. ,

(alculatoarele si perifericele, din 4i!ura 1, contin materiale ce pot dauna mediului incon9urator. +aterialele periculoase sunt numite cateodata deseuri toxice. Aceste materiale pot contine concentratie mare de materiale !rele precum %inc, plum# sau mercur. .e!ile despre aruncarea deseurilor toxice difera in functie de tara sau stat. (ontactati autoritatea locala de reciclare sau aruncare a materialelor toxice pentru mai multe informatii despre procedurile si serviciile de eliminare a acestora. +aterial Safet2 and Data Sheet +aterial Safet2 and Data Sheet repre%inta un ta#el ce re%uma informatia despre identificarea materialelor, inclu%and eventualele pericole ce pot afecta si!uranta personala, pericolele de incendiu, si cerintele pentru primul a9utor. In 4i!ura 3, ta#elul +SDS contine reactivitatea chimica si informatii de incompati#ilitate ce includ proceduri de varsare, scur!ere si aruncare. El include de asemenea masuri de protectie pentru manevrarea si!ura si depo%itarea materialelor. Pentru a determina daca un material este periculos, consultati +SDS-ul producatorului. In *.S., &ccupational Safet2 and 8ealth Administration &S8A" cere ca toate materialele periculoase sa fie insotite de un +SDS atunci cand sunt transferate unui nou proprietar. Informatiile din +SDS ce insotesc produsele cumparate pentru reparerea sau intretinerea unui calculator pot fi foarte importante pentru un tehnician de calculatoare. &S8A cere de asemenea ca an!a9atii sa fie informati despre materialele cu care lucrea%a si sa li se puna la dispo%itie informatii despre si!uranta acestora. In /e!atul *nit, (hemicals 8a%ard Information and Packa!in! for Suppl2 /e!ulations 3553 (8IP," suprave!hea%a manevrarea materialelor periculoase. (8IP, cere furni%orilor de materiale chimice sa am#ale%e si sa transporte materialele chimice periculoase in si!uranta, inclu%and si un ta#el despre produs. 37

0&TA' +SDS-ul este necesar pentru a determina modul in care tre#uie aruncate materialele potential periculoase intr-o maniera si!ura. Inainte de a arunca orice echipamet electronic verificati re!lementarile locale cu privire la metodele de indepartare a acestora acceptate. (e or!ani%atie !uvernea%a folosirea elementelor chimice periculoase in tara dumneavoastraA Sunt ta#elele +SDS o#li!atoriiA +SDS-ul contine informatii valoroase'

0umele materialului Proprietatile fi%ice ale materialului &rice su#stante periculoase continute de material Informatii despre reactivitate, precum date despre posi#ila incendiere si explo%ie a acestora Procedurile pentru scur!ere si varsare Precautii speciale Pericole de sanatate (erinte speciale de protectie

(alculatoarele si echipamentele de calcul sunt in cele din urma aruncate din cau%a unora din urmatoarele motive'

Pe masura ce echipamentul se invecheste, unele componente incep sa nu mai functione%e. (alculatorul devine invechit pentru aplicatiile pentru care fusese construit. +odelele noi au caracteristici im#unatatite.

Inainte de a arunca un calculator sau orice componenta, este foarte important sa avem in vedere o metoda si!ura de indepartare pentru fiecare componenta. Aruncarea corespun%atoare a #ateriilor ;ateriile contin adesea metale ce pot fi daunatoare mediului incon9urator. ;ateriile calculatoarelor porta#ile pot contine plum#, cadmiu, litiu, man!an si mercur. Aceste metale nu se descompun si vor ramane in mediul inco9urator pentru multi ani. +ercurul este folosit in !eneral la fa#ricarea #ateriilor si este foarte toxic si daunator omului. /eciclarea #ateriilor ar tre#ui sa fie o metoda standard pentru un tehnician. Toate #ateriile, inclusiv cele pe #a%a de litiu, cadmiu si nichel, compo%itie de metale si nichel, si cele pe #a%a de plum# sunt supuse procedurilor de aruncare, corespun%ator cu re!ulile re!ionale. Aruncarea corespun%atoare a +onitoarelor si a (/T-urilor +anevrati (/T-urile si monitoarele cu !ri9a. $olta9 extrem de ridicat poate ramane in monitoare si (/T-uri chiar si dupa ce acesta a fost scos din pri%a. (/T-urile contin !eamuri, metale, plastic, plum#, #ariu si alte metale rare. (onform cu *.S. Environmental Protection A!enc2 EPA", (/T-urile pot contine aproximativ 1.< kilo!rame de plum#. Tre#uie respectate re!ulile de mediu atunci cand se arunca un monitor. Aruncarea corespun%atoare de cartuse, toner si hartia foto!rafica Tonerele folosite si cartusele de imprimanta tre#uie aruncare corespun%ator sau reciclate. Producatorii de cartuse si distri#uitori primesc cartusele !oale pentru reumplere. Exista de asemenea si unele companii speciali%ate in reumplerea cartuselor. Exista si echipamente de reumplere a cartuselor dar acestea nu sunt recomandate, deoarece cerneala se poate scur!e in imprimanta, provocand pa!u#e ireversi#ile. Carantia imprimantei se poate pierde si ea la 3:

folosirea unor cartuse reincarcate. Aruncarea corespun%atoare a aerosolilor si a solventilor chimici (ontactati autoritatile locale sanitare pentru a afla cum si unde tre#uie sa aruncati chimicalele si solventii. 0u aruncati niciodata solventi sau chimicale intr-o scur!ere sau canali%are ce duce la canali%area pu#lica. ;idonul sau sticlele ce contin solventi sau alte materiale de curatat tre#uie manevrate cu !ri9a. Asi!urati-va ca acestea sunt identificate si tratate ca re#uturi periculoase. De exemplu, unii aerosoli pot exploda atunci cand se incal%esc, daca nu au fost folositi in intre!ime. 3. 3 Identificarea uneltelor si soft-are-ului folosit impreuna cu componentele calculatorului personal si rolul acestora Pentru fiecare trea#a exista o unealta potrivita. Asi!urati-va ca sunteti familiari%at cu utili%area corecta a fiecarei unelte si ca pentru sarcina curenta folositi unealta corespun%atoare. *tili%area a!ila a uneltelor si soft-are-ului fac slu9#a mai putin dificila si asi!ura indeplinirea sarcinilor intr-un mod corespun%ator si si!ur. Exista unelte soft-are care a9uta la dia!nosticarea pro#lemei. 4olositi aceste unelte pentru a verifica ce dispo%itiv al unui calculator nu functionea%a corect. *n tehnician tre#uie sa documente%e orice reparatie sau pro#lema a calculatorului. Documentatia poate fi folosita ca punct de referinta pentru viitoarele pro#leme sau poate a9uta alti tehnicieni care nu au intampinat aceeasi pro#lema inainte. Documentele pot fi scrise de mana pe hartie, dar este de preferat forma lor electronica pentru o cautare mai usoara a unei pro#leme specifice. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Identificarea uneltelor hard-are si rolul acestora. Identificarea uneltelor soft-are si rolul acestora. Identificarea componentelor de or!ani%are si scopul lor.

. 3

Identificarea uneltelor si soft-are-ului folosit impreuna cu componentele calculatorului personal si rolul acestora Identificarea uneltelor 3.3. hard-are si 1 rolul acestora Trusa de unelte ar tre#ui sa contina toate uneltele necesare pentru o reparatie hard-are. Pe masura ce do#anditi experienta, veti invata ce unealta va tre#uie pentru fiecare tip de sarcina. *neltele hard-are sunt !rupate in patru cate!orii'

*nelte ESD *nelte de mana *nelte de curatare *nelte de dia!nosticare

*nelte ESD Exista doua unelte ESD' #ratara antistatica si covor antistatic. ;ratara antistatica prote9ea%a componentele calculatorului atunci cand este impamantata la carcasa calculatorului. (ovorul antistatic prote9ea%a componentele calculatorului prin prevenirea de acumulare a curentului 36

static pe hard-are sau pe tehnician. Selectea%a fiecare o#iect din 4i!ura 1 pentru mai multe informatii despre uneltele ESD. *nelte de mana (ele mai multe unelte folosite in asam#larea calculatorului sunt unelte mici de mana. Acestea sunt disponi#ile fie individual fie ca parte a unei truse de unelte. Trusele de unelte varia%a in marime, calitate si pret. Selectea%a fiecare o#iect din 4i!ura 3 pentru mai multe informati despre uneltele de mana. *nelte de curatare Disponi#ilitatea uneltelor de curatare adecvate este esentiala atunci cand repari sau intretii calculatoare. 4olosirea acestor unelte asi!ura nevatamarea componentelor calculatorului in timpul procesului de curatare. Selectea%a fiecare o#iect din 4i!ura , pentru mai multe informatii despre uneltele de curatare. *nelte de dia!nosticare Pentru testarea hard-are-ului sunt folosite un multimetru di!ital si un adaptor loop#ack. Selectea%a fiecare o#iect din 4i!ura 7 pentru mai multe informati despre uneltele de dia!nosticare. 3. 3 3.3. 3 *n tehnician tre#uie sa fie capa#il sa utili%e%e mai multe unelte soft-are care sa-l a9ute la dia!nosticarea pro#lemelor, la intretinerea componentelor hard-are si la prote9area informatiilor stocate pe calculator. *nelte pentru mana!ementul discului Tre#uie sa fiti capa#ili sa identificati ce soft-are sa folositi in diferite situatii. *neltele pentru mana!ementul discului a9uta la detectarea si corectarea erorilor de disc, pre!atesc un disc pentru a stoca informatii si a9uta la ster!erea fisierelor nedorite. Dati click pe fiecare #uton din 4i!ura 1 pentru a vedea o captura de ecran cu urmatoarele unelte pentru mana!ementul discului'

Identificarea uneltelor si soft-are-ului folosit impreuna cu componentele calculatorului personal si rolul acestora Identificarea uneltelor soft-are si rolul acestora

*dis sau %is #ana.ement 1 folosit pentru a crea si ster!e partitii pe hard disk *ormat 1 folosit pentru a pre!ati discul pentru a stoca date Scandis sau C( ds 1 folosit pentru a verifica inte!ritatea fisierelor si directoarelor de pe hard disk, scanand suprafata acestuia in cautare de erori fi%ice %efra. 1 folosit la optimi%area spatiului de pe hard disk pentru a permite un acces mai rapid la pro!rame si date %is Cleanup 1 folosit pentru a ster!e spatiul de pe disc prin cautarea fisierelor ce pot fi sterse in si!uranta %is #ana.ement 1 un utilitar de sistem folosit pentru administrarea discurilor si a partitiilor, care poate reali%a sarcini precum initiali%area discului, crearea si formatarea partitiilor S-stem *ile C(ec er (S*C) 1 un utilitar din linia de comanda care scanea%a fisierele critice ale sistemului de operare si le inlocuieste pe cele care sunt corupte 3B

Se poate folosi discul de pornire a >indo-s EP pentru depanarea si repararea fisierelor corupte. Discul de pornire a >indo-s EP este conceput pentru a repara fisierele de sistem ale >indo-s-ului, pentru a restaura fisierele pierdute sau distruse si pentru a reinstala sistemul de operare. *tilitare soft-are ale unei parti terte sunt disponi#ile pentru detectarea si inlaturarea unei defectiuni. *nelte soft-are de prote9are In fiecare an virusi, sp2-are si alte tipuri de atacuri malitioase infectea%a milioane de calculatoare. Aceste atacuri avaria sistemul de operare, aplicatiile si datele. (alculatoarele care au fost infestate pot avea chiar si pro#leme cu performanta hard-are-ului sau defectarea componentelor. Pentru a prote9a datele si inte!ritatea sistemului de operare si a hard-are-ului, folositi soft-are conceput pentru protectia impotriva atacurilor si pentru eliminarea pro!ramelor daunatoare. Diferite tipuri de soft-are sunt folosite pentru protectia hard-are-ului si a datelor. Selectati fiecare #uton din 4i!ura 3 pentru a vedea o captura de ecran a urmatoarelor unelte soft-are de protectie'

3indows 4P Securit- Center (Centrul de Securitate 3indows 4P) 1 permite verificarea starii setarilor esentiale de securitate ale calculatorului. (entrul de Securitate verifica in permanenta pentru a se asi!ura ca fire-all-ul soft-are si pro!ramul antivirus rulea%a. $erifica deasemenea daca actuali%arile sunt setate sa se descarce si sa se instale%e automat. Pro.ramele Anti"irus 1 prote9ea%a calculatorul impotriva atacurilor virusilor. Software pentru eliminarea aplicatiilor sp-ware 1 prote9ea%a impotriva soft-areului care trimite informatii despre o#iceiurile de navi!are pe Internet unui atacator. Sp2-are-ul poate fi instalat fara cunostinta sau consimtamantul utili%atorului. *irewall 1 este un pro!ram care rulea%a in permanenta prote9and impotriva comunicatiilor neautori%ate catre si de la calculatorul dumneavoastra

. 3

Identificarea uneltelor si soft-are-ului folosit impreuna cu componentele calculatorului personal si rolul acestora Identificarea 3.3. componentelor , de or!ani%are si scopul lor Este important ca un tehnician sa documente%e toate reparatiile si serviciile pe care le face. Aceste documentatii tre#uie centrali%ate si puse la dispo%itia tuturor celorlalti tehnicieni. Documentatia este folosita ca material de referinta in pro#lemele similare ce pot fi intalnite in viitor. *n #un serviciu de relatii cu clientii include asi!urarea unei descrieri detaliate a pro#lemei si a solutiei. *nelte pentru referinta personala *neltele pentru referinta personala includ !hiduri de depanare, manuale ale producatorului, !hiduri scurte de referinta si un 9urnal de reparatie. Inainte de facturare, un tehnician tre#uie sa tina un 9urnal de im#unatatiri si reparatii. Documentatia din 9urnal ar tre#ui sa includa descrierea pro#lemei, solutiile posi#ile care au fost incercate pentru re%olvare si pasi urmati in repararea defectiunii. Aveti !ri9a sa notati orice schim#ari de confi!uratie ale echipamentului si orice schim#ari de componente din timpul reparatiei. Aceasta documentatie o sa va a9ute atunci cand intampinati o situatie asemanatoare in viitor. 3<

Notite 1 .uati notite pe masura ce parcur!eti procesul de investi!are si reparatie. *rmariti aceste notite pentru a evita repetarea pasilor anteriori si pentru a determina urmatorii pasi. 5urnal 1 Documentati up!rade-urile si reparatiile efectuate. Documentatia ar tre#ui sa includa descrierea pro#lemei, solutiile posi#ile care au fost incercate pentru re%olvare si pasii urmati in repararea defectiunii. Aveti !ri9a sa notati orice schim#ari de confi!uratie a echipamentului si orice schim#ari de componente in timpul reparatiei. Gurnalul, impreuna cu notitele, o sa va a9ute atunci cand intampinati o situatie asemanatoare in viitor. 0ista reparatiilor 1 Alcatuiri o lista a pro#lemelor si re%olvarilor, inclu%and data, componentele inlocuite si informatii despre client. Aceasta lista permite tehnicianului sa determine ce modificari au fast facute pe calculator in trecut.

*nelte de referinta pe internet Internetul este o sursa excelenta de informatie despre pro#leme specifice de hard-are si eventuale solutii'

+otoare de cautare Crupuri de stiri .ista de intre#ari frecvente a producatorului +anuale de calculatorare online 4orumuri si chat-uri Site-uri tehnice

In 4i!ura 1 se poate vedea un exemplu de site -e# tehnic. *nelte diverse (u timpul veti descoperi o serie de unelte aditionale pe care sa le adau!ati trusei dumneavoastra. In 4i!ura 3 puteti o#serva cum se poate folosi o rola de #anda ade%iva pentru a eticheta partile care au fost scoase din calculator atunci cand nu aveti la indemana un marcator de componente. *n calculator care functionea%a este o resursa foarte utila pe care puteti sa o luati cu dumneavoastra atunci cand efectuati reparatii pe teren. *n calculator care functionea%a poate fi folosit in cautarea de informatie, descarcarea uneltelor si a driver-elor sau comunicarea cu alti tehnicieni. In 4i!ura , puteti vedea tipurile de componente de re%erva pentru calculator pe care puteti sa le includeti in trusa de unelte. Asi!urati-va ca aceste componente functionea%a inainte de a le folosi. 4olosirea unor componente functionale pentru a le inlocui pe cele stricate va poate a9uta in determinarea mai rapida a componentei care nu functionea%a corespun%ator. 3. , Implementarea utili%arii corecte a uneltelor Si!uranta la locul de munca este responsa#ilitatea tuturor. Daca folositi uneltele potrivite este mult mai putin pro#a#il sa va raniti sau sa stricati unele componente. Inainte de a curata sau repara echipamente, asi!urati-va ca uneltele folosite sunt in #una stare de functionare. (uratati, reparati sau inlocuiti componentele care nu functionea%a corect. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Demonstrarea folosirii corespun%atoare a unei #ratari antistatice. 3=

Demonstrarea utili%arii corespun%atoare a covorului antistatic. Demonstrarea folosirii corespun%atoare a unor unelte de mana. Demonstrarea folosirii corecte a materialelor de curatare.

3. ,

Implementarea utili%arii corecte a uneltelor Demonstrarea folosirii 3.,. corespun%atoare 1 a unei #ratari antistatice (a in discutia precedenta, un exemplu de descarcare electrostatica este un mic soc pe care cineva il primeste atunci cand mer!e pe un covor prin camera si atin!e manerul de la usa. Desi acest mic soc este nevatamator pentru dumneavoastra, aceeasi descarcare electrica poate produce daune componentelor unui calculator. Purtarea unei #ratari antistatice poate preveni o stricaciune a componentelor calculatorului. Scopul unei #ratari antistatice este de a e!ala descarcare electrica dintre dumneavoastra si echipament. ;ratara antistatica este un conductor ce face le!atura dintre corpul dumneavoastra si echipamentul la care lucre%i. Atunci cand electricitatea statica se produce in corpul dumneavoastra, le!atura creata de catre #ratara antistatica si echipament, sau pamant, canali%ea%a electricitatea prin firul ce este le!at de #ratara. (a in 4i!ura 1, #ratara are doua componente si este usor de purtat' 1. Pune #ratara pe incheietura si securi%ea%-o folosind capsa sau ariciul. +etalul de pe partea din spate a #ratarii tre#uie sa ramana in permanenta in contact cu pielea. 3. Prindeti conectorul de la capatul firului la #ratara si celalalt capat la echipament sau la acelasi punct de impamantare la care este le!at si covorul antistatic. Scheletul de metal al carcasei este un loc #un pentru a conecta firul. Ale!eti un loc de metal nevopsit atunci cand conectati firul la echipamentul cu care lucrati. & suprafata vopsita nu conduce curentul la fel de #ine ca una nevopsita. 0&TA' Atasati firul de aceeasi parte a echipamentului cu mana pe care se afla #ratara antistatica. Astfel firul nu o sa va incurce atunci cand lucrati. Purtarea unei #ratari a9uta la prevenirea efectului descarcarilor electrostatice, acesta poate fi redus si mai mult daca nu purtati haine de matase, poliester sau lana. Sunt sanse mai mari de producere a descarcarilor electrostaice daca purtati astfel de haine. 0&TA' Tehnicieni ar tre#ui sa isi suflece manecile, sa indeparte%e esarfele sau cravatele si sa stran!a camasile pentru a preveni incurcatura cu hainele. Aveti !ri9a ca cerceii, colierele si alte #i9uterii li#ere sa fie aran9ate corespun%ator. ATE0TIE' 0iciodata nu purtati o #ratara antistatica daca reparati un monitor sau un (/T.

3. , 3.,. 3

Implementarea utili%arii corecte a uneltelor Demonstrarea utili%arii corespun%atoare a covorului ,5

antistatic Este posi#il sa nu aveti mereu posi#ilitatea de a lucra la un calculator intr-un spatiu echipat corespun%ator. Daca puteti controla mediu, incercati sa puneti spatiul de lucru departe de %onele cu covor. (ovoarele pot duce la construirea descarcarilor electrostatice. Daca nu puteti evita covoarele, le!ati-va pentru impamantare de portiunea nevopsita a carcasei calculatorului la care lucrati inainte de a atin!e orice componenta. (ovor antistatic (ovorul antistatic este un conductor sla#. 4unctionea%a prin atra!erea ener!iei statice de la o componenta si transmiterea acesteia intr-un mod si!ur de la echipament la un punct de impamantare, ca in 4i!ura 1' 1. In spatiul de lucru ase%ati covorul lan!a sau dedesuptul carcasei calculatorului. 3. Prindeti covorul de carcasa pentru a asi!ura impamantarea si folositi-l pentru a depo%ita componentele scoase din calculator. /educand potentialul descarcarilor electrostatice duce la scaderea sanselor de stricare a componentelor sau a circuitelor delicate. 0&TA' Intotdeauna manevrati componentele de mar!inea lor. ;irou de lucru Impamantati #iroul de lucru si covorul antistatic atunci cand sunteti la munca. Daca stati pe covor si purtati #ratara antistatica corpul dumneavoastra are aceeasi incarcare ca si echipamentul , reducand pro#a#ilitatea de aparitie a descarcarilor electorstatice. 3. ,

Implementarea utili%arii corecte a uneltelor Demonstrarea folosirii 3.,. corespun%atoare , a unor unelte de mana *n tehnician tre#uie sa fie capa#il sa foloseasca fiecare unelta dintr-o trusa. Acest su#iect acopera o mare parte dintre uneltele folosite la repararea calculatorului. Suru)urile 4olositi suru#elnita corespun%atoare pentru fiecare suru#. 4olositi capul ascutit al suru#elnitei pentru capatul suru#ului. Invartiti suru#elnita in sensul acelor de ceasornic pentru a stran!e suru#ul, si in sensul opus pentru a sla#i suru#ul, ca in 4i!ura 1. 4iletul suru#ului se poate distru!e daca il stran!eti prea tare cu suru#elnita. *n suru# cu filetul distrus,ca in 4i!ura 3, se poate #loca in !aura sau nu se mai fixea%a destul de #ine. Aruncati suru#urile cu filetul prost. Suru#elnita cu capul drept (a in 4i!ura ,, folositi o suru#elnita cu capul drept atunci cand utili%ati un suru# cu capul drept. 0u folositi o suru#elnita cu capul drept pentru a desface un suru# cu capul in cruce. 0u folositi niciodata o suru#elnita ca o par!hie. Daca nu puteti scoate o componenta, verificati daca nu cumva exista o clema sau o incuietoare care asi!ura securi%area componentei in acel loc. ATentie' Daca aveti nevoie de o forta prea mare pentru a scoate o componenta,sau pentru a ,1

adau!a una, cu si!uranta ceva nu este in re!ula. Aruncati o a doua privire pentru a fi si!ur ca nu aiti uitat un suru# sau o clema care #lochea%a componenta. $erificati manualul sau dia!rama pentru mai multe informati. Suru#elnita cu capul in cruce Phillips" (a in 4i!ura 7, folositio suru#elnita cu capul in cruce Phillips" atunci cand utili%ati un suru# cu capul in cruce. 0u folositi aceasta suru#elnita pentru a !auri o#iectele. (apul suru#elnitei se va strica. Im#usul (a in 4i!ura :, folositi un im#us pentru a stran!e sau desface suru#urile cu capat hexa!onal. Suru#urile cu capat hexa!onal nu ar tre#ui stranse prea mult pentru a nu strica filetul. 0u utili%ati un im#us prea lar! pentru suru#ul pe care il folositi. ATE0TIE' *nele unelte sunt ma!neti%ate. (and lucrati cu componente electronice, asi!urati-va ca uneltele pe care le folositi nu sunt ma!neti%ate. (ampurile ma!netice pot fi daunatoare pentru datele stocate pe #en%ile ma!netice. $erificati uneltele atin!andu-le de un suru#. Daca suru#ul este atras de unelta, nu o folositi. *nelte de extra!ere, clesti cu varf ascutit, sau pensete (a in 4i!ura 6, uneltele de extra!ere, clesti cu varf ascutit si pensetele pot fi folosite pentru a pune sau scoate parti ce nu pot fi a9unse de de!ete. 0u %!ariati sau atin!eti componentele atunci cand folositi aceste unelte. ATE0TIE' 0u folositi creioanele in interiorul calculatorului pentru a face modificari asupra setarilor comutatoarelor sau pentru a scoate 9umperi. (apul creionului se poate comporta ca un conductor si poate defecta componentele calculatorului . ,

Implementarea utili%arii corecte a uneltelor Demonstrarea folosirii 3.,. corecte a 7 materialelor de curatare Pastrea calculatoarelor curate prin exterior si prin interior este o parte foarte importanta in pro!ramul de intretinere. +urdaria poate provoca pro#leme operatiilor fi%ice ale ventilatorului, #utoanelor si altor componente mecanice. In 4i!ura 1 se pot o#serva cateva acumulari de praf pe componentele calculatorului. Pe componentele electrice o acumalare excesiva de praf va actiona ca un i%olator si va opri caldura. Acesta i%olatie va inhi#a capacitatea radiatorului si a ventilatorului de racire de a mentine componentele reci, provocand supraincal%irea circuitelor si a chipului. ATE0TIE' Inainte de a curata orice echipament, opriti-l si scoateti-l din pri%a. (arcasa calculatorului si monitoarele (uratati carcasa calculatorului si suprafata exterioara a monitorului folosind o solutie de curatat si o carpa de stofa fara scame. 4olositi putina solutie pentru spalat vasele si 155 ml de apa pentru a crea aceasta solutie de curatat. Daca pica apa in interiorul carcasei lasati calculatorul o perioada de timp inainte de a il aprinde. +onitoare .(D 0u folositi solutii de curatare pe #a%a de amoniac sau orice alta compo%itie pentru un ,3

monitoare .(D, doar pe cele special create pentru acest tip de monitoare. (omponentele chimice dure vor afecta exteriorul monitorului. 0u exista nici un fel de sticla sa prote9e%e aceste monitoare, curatati ecranul #land incercand sa nu apasati prea ferm pe el. +onitoare (/T Pentru a curata ecranul monitoarelor (/T folositi o carpa curata si fara scame, udati-o cu apa distilata si ster!eti monitorul de sus in 9os. Apoi folositi o carpa uscata si fina pentru a ster!e ecranul si a indeparta dun!ile care au ramas in urma curatirii. (uratati componentele prafuite folosind aer comprimat. Aerul comprimat nu produce incarcari electrostatice pe componente. Asi!urati-va ca sunteti intr-o %ona ventilata corespun%ator inainte de a ventila praful din calculator. & practica #una este sa purtati o masca pentru a va asi!ura ca nu inhalati particule de praf. Eliminati praful prin sufluri mici de aer din tu#ul de aer comprimat. 0u varsati niciodata tu#ul de aer comprimat si nu il folositi rasturnat. 0u permiteti paletele ventilatorului sa se invarta de la forta provocata de aerul comprimat. Tineti ventilatorul in loc. +otorul ventilatorului se poate strica atunci cand acesta se invarte in !ol. (ontactele componentelor (uratati contactele componentelor folosind alcool i%o-propilic. 0u folositi acetona. Acetona contine impuritati ce pot afecta contactele. Aveti !ri9a sa nu ramana scame de la #ucata de material sau vata. Indepartati orice scama folosind aer comprimat inainte de a reporni calculatorul. Tastatura (uratati tastatura calculatorului folosind aer comprimat sau un aspirator de mana cu o perie atasata. A$E/TIS+E0T' 0u folositi un aspirator standard in interiorul unui calculator. (omponentele din plastic ale aspiratorului pot provoca incarcari si descarcari electrostatice asupra componentelor. 4olositi un aspirator corespun%ator pentru componentele electronice. +ouse-ul 4olositi solutie de curatat !eamuri si materiale fine pentru a curata suprafata exterioara a mouse-ului. 0u puneti solutia de curatat direct pe mouse. Daca curatati un mouse cu #ila, scoateti #ila si curatati-o folosind o solutie de !eamuri si un material fin. Ster!eti rotitele din interiorul mouse-ului cu acelasi material. Puteti folosi o pila pentru a ster!e aceste rotite. 0u pulveri%ati lichide in interiorul mouse-ului. Ta#elul din 4i!ura 3 arata componentele calculatorului pe care ar tre#ui sa le curatati si materialele de curatare corespun%atoare 3. 7

/e%umat Acest capitol discuta procedurile de si!uranta in la#orator, folosirea corespun%atoare a instrumentelor, si inlaturarea corecta a componentelor calculatorului si consuma#ilelor. In acest la#orator v-ati familiari%at cu multe dintre instrumentele folosite la construirea, repararea si curatarea calculatorului si a componentelor electronice. Ati invatat deasemenea si importanta instrumentelor or!ani%ationale si cum va pot a9uta acestea pentru a lucra mai eficient.

,,

*rmatoarele concepte sunt dintre cele mai importante de retinut din acest capitol'

.ucrati intr-o maniera si!ura pentru a prote9a atat utili%atorii cat si echipamentul. *rmati toate sfaturile de si!uranta pentru a preveni accidentarea dumneavoastra sau a celorlalti. Sa stiti sa prote9ati echipamentul impotriva deteriorarilor cau%ate de ESD. Sa stiti si sa puteti preveni caderile de tensiune care pot avaria echipamentul si pot duce la pierderea de informatie. Sa stiti care produse si consuma#ile necesita proceduri speciale de inlaturare. 4amiliari%ati-va cu ta#elele +SDS pentru pro#lemele de si!uranta si restrictiile de inlaturare a echipamentelor pentru a prote9a mediul incon9urator. Sa puteti folosi instrumentele corespun%atoare pentru fiecare sarcina. Sa stiti cum sa curatati componentele in si!uranta. 4olositi instrumentele de or!ani%are in timpul reparatiei unui calculator.

Capitolul 3: )samblarea pas cu pas a unui calculator


Capitol Introducere 3.1 3.1 3.2 3.2 3.3 3.3 3.3.1 3.3.2 3.3.3 3.4 3.4 3.5 3.& 3.&.1 3.&.2 3. 3.' 3.'.1 3.'.2 3.'.3 Desc$iderea carcasei Instalarea sursei de alimentare )tasarea componentelor la placa de ba!a si instalarea placii de ba!a Instalarea UCP .Unitatii Centrale de Procesare/ si a ansam lului radiator0ventilator Instalarea memoriei #A% Instalarea placii de a!a Instalarea componentelor interne Instalarea componentelor in locasurile externe Instalarea unitatii optice Instalarea unitatii pentru disc+eta Instalarea placilor de extensie Instalarea placii de retea Instalarea placii de retea pentru cone"iune fara fir .-ireless/ Instalarea placii0adaptorului video Conectarea cablurilor interne Conectarea ca lurilor de alimentare Conectarea ca lurilor de date *eatasarea panourilor laterale si conectarea cablurilor externe la calculator #eatasarea panourilor laterale Conectarea ca lurilor e"terne la calculator ,ornirea calculatorului pentru prima data Identificarea codurilor de eep Descrierea confi*uratiei 2I$34ului

3.# 3.( 3.(.1 3.(.2 3.% 3.) 3.).1 3.).2 3.+ 3.1 3.1.1 3.1.2

. Introducere 5 Asam#larea calculatoarelor repre%inta o parte importanta din profesia unui tehnician. (a si tehnician, va tre#ui sa actionati intr-o maniera lo!ica si metodica in lucrul cu componentele calculatorului. (a orice meserie care se invata, a#ilitatea de asam#lare a unui calculator se ,7

im#unatateste considera#il cu practica. Dupa parcur!erea acestui capitol, veti putea indeplini urmatoarele o#iective'

Deschiderea carcasei. Instalarea sursei de alimentare. Atasarea componentelor la placa de #a%a si instalarea placii de #a%a. Instalarea componentelor interne. Instalarea componentelor in locasurile externe. Instalarea placilor de extensie. (onectarea ca#lurilor interne. /eatasarea panourilor laterale si conectarea ca#lurilor externe la calculator. Pornirea calculatorului pentru prima data.

,. 1

Deschiderea carcasei (arcasele pentru calculatoare sunt produse in forme diferite. 4ormele diferite se refera la dimensiunea si modelul carcasei. Pre!atiti #iroul de lucru inainte de a deschide carcasa. Asi!urati o lumina adecvata, o #una ventilatie si o temperatura a camerei conforta#ila. Spatiul de lucru sau masa ar tre#ui sa fie accesi#ile din toate un!hiurile. Evitati a!lomerarea suprafetei de lucru sau a mesei cu unelte si componente de calculator. *n covor antistatic ase%at pe masa va a9uta la prevenirea deteriorarilor fi%ice si a celor produse de ESD asupra echipamentelor. /ecipiente mici pot fi folosite pentru a pastra suru#urile de dimensiuni mici si alte parti componente pe masura ce acestea sunt extrase din calculator. Exista metode diferite pentru a deschide carcasele. Pentru afla cum se deschide un anumit model de carcasa consultati manualul utili%atorului sau site-ul -e# al producatorului. +a9oritatea carcaselor se deschid intr-unul dintre urmatoarele feluri'

(arcasa poate fi inlaturata ca o sin!ura #ucata. Panourile laterale si cel superior se pot detasa. *neori tre#uie desfacut mai intai panoul superior inaintea celor laterale.

. Instalarea sursei de alimentare 3 *nui tehnician i se poate solicita inlocuirea sau instalarea unei surse de alimentare. +a9oritatea surselor de alimentare pot fi fixate doar dintr-o sin!ura directie in carcasa calculatorului. Exista, de o#icei, trei sau patru suru#uri ce fixea%a sursa de alimentare de carcasa calculatorului. Sursele de alimentare au ventilatoare ce pot vi#ra si astfel desface suru#urile care nu au fost fixate corespun%ator. Atunci cand instalati sursa de alimentare asi!urati-va ca toate suru#urile sunt folosite si ca acestea sunt #ine stranse. Acestia sunt pasii pentru instalarea sursei de alimentare' 1. Introduceti sursa de alimentare in carcasa. 3. Aliniati orificiile de la sursa de alimentare cu cele de pe carcasa. ,. Securi%ati sursa de alimentare la carcasa folosind suru#urile corespun%atoare. ,. , Atasarea componentelor la placa de #a%a si instalarea placii de #a%a ,:

Aceasta sectiune detalia%a pasii necesari pentru instalarea componentelor pe placa de #a%a si apoi instalarea placii de #a%a in carcasa calculatorului. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele o#iective'

Instalarea *(P *nitatii (entrale de Procesare" si a ansam#lului radiator@ventilator. Instalarea memoriei /A+. Instalarea placii de #a%a.

. ,

Atasarea componentelor la placa de #a%a si instalarea placii de #a%a Instalarea *(P *nitatii (entrale ,.,. de Procesare" si a 1 ansam#lului radiator@ventilator *(P si ansam#lul radiator@ventilator pot fi instalate pe placa de #a%a inainte ca aceasta sa fie montata in carcasa. *(P 4i!ura 1 ilustrea%a un prim-plan al *nitatii (entrale de Procesare si al placii de #a%a. *(P si placa de #a%a sunt sensi#ile la descarcarile electrostatice. Atunci cand manevrati o *(P si o placa de #a%a, asi!urati-va ca acestea sunt ase%ate pe un covor antistatic impamantat. Ar tre#ui sa purtati o #ratara antistatica atunci cand lucrati cu aceste componente. A$E/TIS+E0T' (and manevrati o *(P, sa nu atin!eti niciodata contactele acesteia. *(P este securi%ata in socket-ul sau de pe placa de #a%a printr-un sistem de par!hie@clema. Socket-urile *(P din %iua de asta%i sunt socket-uri DI4 Dero Insertion 4orce - 4orta Dero la Insertie - nu tre#uie utili%ata nici o forta la introducerea lor". Ar tre#ui sa fiti familiari%ati cu sistemul de par!hie@clema inainte de a incerca sa instalati *(P in socket-ul placii de #a%a. Pasta termoconductoare a9uta la pastrarea rece a *(P. 4i!ura 3 ilustrea%a cum se aplica pasta termoconductoare pe *(P.

,. , ,.,. 3

Atasarea componentelor la placa de #a%a si instalarea placii de #a%a Instalarea memoriei /A+

(a si *(P si ansam#lul radiator@ventilator, memoria /A+ este instalata pe placa de #a%a inainte de a o fixa in carcasa calculatorului. Inainte de a instala un modul de memorie, consultati documentatia placii de #a%a sau site-ul -e# al producatorului pentru a va asi!ura ca memoria /A+ este compati#ila cu placa de #a%a. +emoria /A+ asi!ura stocarea temporara de date pentru *(P in timpul functionarii calculatorului. +emoria /A+ este o memorie volatila, ceea ce inseamna ca continutul acesteia se pierde odata cu stin!erea calculatorului. In !eneral, mai multa memorie /A+ sporeste performantele calculatorului. *rmati acesti pasi pentru instalarea memoriei /A+' 1. Aliniati memoria /A+ cu slotul de memorie si apasati pana cand dispo%itivele laterale de prindere au intrat in po%itie. ,6

3. Asi!urati-va ca dispo%itivele laterale de prindere au fixat modulul /A+. $erificati vi%ual eventuale contacte expuse. /epetati acesti pasi pentru module suplimentare de memorie /A+. ,. , ,.,. , Placa de #a%a este acum pre!atita pentru a fi montata in carcasa. Distantiere metalice si din plastic sunt folosite pentru a monta placa de #a%a si pentru a impiedica contactul acesteia cu portiunile metalice ale carcasei. Ar tre#ui sa instalati doar distantierele care se alinia%a cu !aurile din placa de #a%a. Instalarea unor distantiere aditionale poate impiedica ase%area corespun%atoare a placii de #a%a in interiorul carcasei. *rmati acesti pasi pentru instalarea placii de #a%a' 1. 3. ,. 7. +ontati distantierele in carcasa calculatorului. Aliniati conectorii I@& de pe spatele placii de #a%a cu orificiile din spatele carcasei. Aliniati !aurile pentru suru#uri de pe placa de #a%a cu distantierele. Inserati toate suru#urile pentru placa de #a%a. Atasarea componentelor la placa de #a%a si instalarea placii de #a%a Instalarea placii de #a%a

:. Stran!eti toate suru#urile pentru placa de #a%a ,. 7 Instalarea componentelor interne (omponentele care sunt instalate in locasuri interne sunt denumite componente interne. 8ard disk-ul 8DD" este un exemplu de componenta interna. *rmati acesti pasi pentru instalarea hard disk-ului'

Po%itionati hard disk-ul astfel incat sa fie aliniat cu locasul de ,,: inch. Inserati hard disk-ul in locas astfel incat !aurile pentru suru#uri sa fie aliniate cu cele din carcasa. Securi%ati hard disk-ul de carcasa folosind suru#urile corespun%atoare.

,. :

Instalarea componentelor in locasurile externe *nitatile, precum unitatile optice si unitatile pentru discheta, sunt instalate in locasuri speciale care sunt accesi#ile din partea frontala a carcasei. *nitatile optice si unitatile pentru discheta stochea%a informatia pe medii de stocare externe. *nitatile din locasurile externe permit accesul la mediile de stocare fara a deschide carcasa. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Instalarea unitatii optice. Instalarea unitatii pentru discheta Instalarea componentelor in locasurile externe

,. : ,.:. 3

Instalarea unitatii ,B

pentru discheta & unitate pentru discheta 4lopp2 Disk Drive - 4DD" este un dispo%itiv de stocare care citeste si scrie informatii pe o discheta. *n conector de alimentare ;E/C alimentea%a unitatea pentru discheta. *n ca#lu de date pentru discheta conectea%a 4DD-ul la placa de #a%a. & unitate pentru discheta intra intr-un locas de ,,: inch aflat in partea frontala a carcasei. *rmati acesti pasi pentru instalarea 4DD-ului'

Po%itionati unitatea pentru discheta astfel incat sa fie aliniata cu locasul de ,,: inch. Inserati unitatea pentru discheta in locas astfel incat !aurile pentru suru#uri din aceasta sa fie aliniate cu cele din carcasa. Securi%ati unitatea pentru discheta la carcasa folosind suru#urile corespun%atoare

,. 6

Instalarea placilor de extensie Placile de extensie sunt instalate pentru a adau!a functionalitate unui calculator. Placile de extensie tre#uie sa fie compati#ile cu slot-urile de expansiune. Aceasta sectiune se focali%ea%a pe instalarea a trei tipuri de placi de extensie'

Placa de retea P(Ie x1 0I(" Placa de retea pentru conexiune fara fir -ireless" pe slot P(I Placa video pe slot P(Ie x16

Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'


Instalarea placii de retea. Instalarea placii de retea pentru conexiune fara fir -ireless". Instalarea placii@adaptorului video. Instalarea placilor de extensie

,. 6 ,.6. 1

Instalarea placii de retea

& placa de retea 0I( - 0et-ork Interface (ard" permite conectarea unui calculator la o retea. Placile de retea folosesc slot-urile P(I Peripheral (omponent Interconnect" si P(Ie Peripheral (omponent Interconnect Express" de pe placa de #a%a. *rmati acesti pasi pentru instalarea placii de retea' 1. Aliniati placa de retea cu slot-ul de expansiune corespun%ator de pe placa de #a%a. 3. Apasati usor pe placa de retea pana cand aceasta a intrat complet in slot-ul de expansiune. ,. 4ixati placa de retea de carcasa calculatorului folosind un suru# corespun%ator. ,. 6 ,.6. Instalarea placilor de extensie Instalarea ,<

placii de retea pentru conexiune fara fir -ireless"

& placa de retea pentru conexiune fara fir -ireless 0I(" permite unui calculator sa se conecte%e la o retea -ireless. Placile de retea pentru conexiune fara fir folosesc slot-urile P(I si P(Ie de pe placa de #a%a. *nele placi de retea pentru conexiune fara fir sunt instalate extern printr-un conector *S;. *rmati acesti pasi pentru instalarea unei placi de retea pentru conexiune fara fir' 1. Aliniati placa de retea pentru conexiune fara fir cu slot-ul corespun%ator de pe placa de #a%a. 3. Apasati usor pe placa de retea pentru conexiune fara fir pana cand aceasta este fixata inte!ral pe placa de #a%a. ,. Asi!urati montarea placii de retea pentru conexiune fara fir pe carcasa calculatorului folosind suru#ul corespun%ator. ,. 6 ,.6. , Instalarea placilor de extensie Instalarea placii@adaptorului video

*n adaptor video este interfata dintre un calculator si un monitor. *n adaptor video im#unatatit poate asi!ura capa#ilitati !rafice mai #une pentru 9ocuri si pro!rame !rafice. Adaptoarele video folosesc slot-uri de expansune P(I, ACP Accelerated Craphics Port" sau P(Ie de pe placa de #a%a. *rmati acesti pasi pentru a instala adaptorul video' 1. Aliniati adaptorul video cu slot-ul corespun%ator de pe placa de #a%a. 3. Apasati usor adaptorul video pana cand acesta este complet fixat. ,. Asi!urati montarea adaptorului video pe carcasa folosind suru#ul corespun%ator ,. B

(onectarea ca#lurilor interne (a#lurile de curent@alimentare sunt folosite pentru a distri#ui electricitate de la sursa de alimentare la placa de #a%a si alte componente. (a#lurile de date transmit informatii intre placa de #a%a si dispo%itivele de stocare, precum hard disk-urile. (a#lurile aditionale conectea%a #utoanele si led-urile din partea frontala a carcasei calculatorului la placa de #a%a. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

(onectarea ca#lurilor de alimentare. (onectarea ca#lurilor de date.

(onectarea ca#lurilor interne ,=

B ,.B. 1 (onectarea ca#lurilor de alimentare

(onexiunile de alimentare ale placii de #a%a Precum alte componente, placa de #a%a are nevoie de putere@alimentare pentru a functiona. (onectorul principal de putere Advanced Technolo!2 Extended - ATE" va avea fie 35, fie 37 de pini. Sursa de alimentare poate avea si un conector auxiliar de alimentare A*E" de 7 sau 6 pini care se conectea%a la placa de #a%a. *n conector de 35 de pini functionea%a pe o placa de #a%a cu un slot de 37 de pini. *rmati acesti pasi pentru instalarea ca#lurilor de alimentare pentru placa de #a%a' 1. Aliniati conectorul ATE de 35 de pini cu slotul de pe placa de #a%a. K4i!ura 1L 3. Apasati usor pana cand clema face HclickH in locul corespun%ator. ,. Aliniati conectorul auxiliar A*E" de 7 de pini cu slotul de pe placa de #a%a. K4i!ura 3L 7. Apasati usor pana cand clema face HclickH in locul corespun%ator. (onectori de alimentare SATA (onectorii de alimentare SATA folosesc un conector de 1: pini. (onectorii de alimentare SATA sunt folositi pentru hard disk-uri, unitati optice, sau orice alta componenta care are un socket de alimentare SATA. (onectori de alimentare +olex 8ard disk-urile si unitatile optice care nu au socket-uri de alimentare SATA folosesc un conector de alimentare +olex. ATE0TIE' 0u folositi un conector alimentare +olex si unul SATA pe aceeasi unitate simultan. (onectori de alimentare ;er! (onectorul de alimentare ;er! de 7 pini alimentea%a o unitate pentru discheta. *rmati acesti pasi pentru instalarea ca#lurilor de alimentare' 1. Inserati conectorul de alimentare SATA in hard disk 8DD". K4i!ura ,L 3. Inserati conectorul de alimentare +olex in unitatea optica. K4i!ura 7L ,. Inserati conectorul de alimentare ;er! de 7 pini in unitatea pentru discheta. K4i!ura :L 7. +ontati conectorul de alimentare de , pini pentru ventilator pe placa de #a%a conform manualului placii de #a%a. K4i!ura 6L :. (onectati ca#lurile aditionale din carcasa la conectorii corespun%atori conform manualului placii de #a%a. ,. B ,.B. 3 *nitatile se conectea%a la placa de #a%a folosind ca#luri de date. *nitatea ce este conectata determina tipul de ca#lu de date folosit. Tipurile de ca#luri de date sunt PATA, SATA si 75 (onectarea ca#lurilor interne (onectarea ca#lurilor de date

flopp2 disk. (a#luri de date PATA (a#lul PATA este uneori denumit Hca#lul pan!licaH, deoarece este lat si plat. (a#lul PATA poate sa ai#a 75 sau <5 de conductori. *n ca#lu PATA are de o#icei , conectori de 75 de pini. *n conector de la capatul ca#lului se conectea%a la placa de #a%a. (eilalti doi se conectea%a la unitati. Daca sunt instalate mai multe unitati de hard disk, unitatea master HstapanH" se va conecta la conectorul din capat. *nitatea slave HsclavH" se va conecta la conectorul din mi9loc. & dun!a pe ca#lul de date indica pinul 1. (onectati ca#lul PATA in unitate cu indicatorul de pin 1 de pe ca#lu aliniat la indicatorul de pin 1 de la conectorul unitatii. Indicatorul de pin 1 de pe conectorul unitatii este de o#icei cel mai apropriat de conectorul de alimentare de pe unitate. +ulte placi de #a%a au doua controller-e PATA ce asi!ura suport pentru maximum patru unitati PATA. (a#luri de date SATA (a#lul de date SATA are un conector de B pini. *n capat al ca#lului este conectat la placa de #a%a. (elalalt capat este conectat la orice unitate care are un conector de date SATA. (a#luri de date flopp2 (a#lul de date al unitatii flopp2 are un conector de ,7 de pini. Asemanator cu ca#lul de date PATA, ca#lul de date flopp2 are o dun!a care indica locatia pinului 1. *n ca#lu de date flopp2 are de o#icei trei conectori de ,7 de pini. *n conector de la capatul ca#lului se conectea%a la placa de #a%a. (eilalti doi conectori se conectea%a la unitati. Daca sunt instalate mai multe unitati flopp2, unitatea A' se va conecta la conectorul din capat. *nitatea ;' se va conecta la conectorul din mi9loc. (onectati ca#lul de date flopp2 in unitate cu indicatorul de pin 1 de pe ca#lu aliniat cu indicatorul de pin 1 de pe conectorul din unitate. Placile de #a%a au un sin!ur controller pentru unitatea flopp2, ce asi!ura suport pentru maximum doua unitati flopp2. 0&TA' Daca pinul 1 de pe ca#lul de date flopp2 nu este aliniat cu pinul 1 de pe conectorul de pe unitate, unitatea flopp2 nu va functiona. 0ealinierea nu va dauna unitatii, insa .ED-ul de activitate va sta aprins permanent. Pentru a repara aceasta pro#lema, inchideti calculatorul si reconectati ca#lurile de date astfel incat pinul 1 de pe ca#lu si pinul 1 de pe conector sa fie aliniate. /estartati calculatorul. /espectati urmatorii pasi pentru instalarea ca#lurilor de date' 1. (onectati capatul destinat placii de #a%a al ca#lului PATA in socket-ul@soclul placii de #a%a. K4i!ura 1L 3. Inserati conectorul de la capatul indepartat al ca#lului PATA la unitatea optica. K4i!ura 3L ,. (onectati un capat al ca#lului SATA in socket-ul de pe placa de #a%a. K4i!ura ,L 7. (onectati celalalt capat al ca#lului SATA in unitatea de hard disk. K4i!ura 7L :. (onectati capatul destinat placii de #a%a al ca#lului flopp2 in soclul de pe placa de #a%a. K4i!ura :L 6. Inserati conectorul de la capatul indepartat al ca#lului flopp2 in unitatea flopp2. K4i!ura 6L ,. < /eatasarea panourilor laterale si conectarea ca#lurilor externe la calculator Acum ca toate componentele interne au fost instalate si conectate la placa de #a%a si sursa de 71

alimentare, panourile laterale tre#uie reatasate la carcasa. Pasul urmator este sa conectam toate ca#lurile pentru toate componentele periferice si ca#lul de alimentare. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

/eatasarea panourilor laterale. (onectarea ca#lurilor externe la calculator /eatasarea panourilor laterale si conectarea ca#lurilor externe la calculator

,. < ,.<. 1

/eatasarea panourilor laterale +a9oritatea carcaselor de calculatoare au doua panouri, cate unul pentru fiecare parte. *nele carcase de calculatoare au un capac format din trei parti ce se asea%a peste scheletul carcasei. &data ce capacul este in po%itie, asi!urati-va ca toate suru#urile sunt fixate in locatia lor. *nele carcase de calculator folosesc suru#uri care se inserea%a folosind o suru#elnita. *nele carcase au suru#uri cu maner ce pot fi stranse cu mana. Daca nu sunteti si!ur cum sa scoateti sau sa inlocuiti carcasa calculatorului, consultati documentatia sau site-ul -e# al producatorului pentru mai multe informatii. A$E/TIS+E0T' +anevrati componentele carcasei cu !ri9a. *nele carcase de calculator au varfuri dintate sau ascutite. < ,.<. 3 Dupa ce panourile laterale au fost reatasate, conectati ca#lurile in spatele calculatorului. (ateva tipuri comune de conexiuni folosind ca#luri externe'

/eatasarea panourilor laterale si conectarea ca#lurilor externe la calculator (onectarea ca#lurilor externe la calculator

+onitorul Tastatura +ouse-ul *S; Ethernet Alimentarea

Atunci cand atasati ca#luri, asi!urati-va ca sunt conectate la locatiile corespun%atoare de pe calculator. De exemplu, unele tastaturi si mouse-uri folosesc acelasi tip de conector PS@3. ATE0TIE' Atunci cand conectati ca#luri nu fortati niciodata conexiunea. 0&TA' (onectati ca#lul de alimentare dupa ce ati montat toate celelalte ca#luri. *rmati acesti pasi pentru instalarea ca#lurilor externe' 1. Atasati ca#lul monitorului la portul video. K4i!ura 1L 3. Securi%ati ca#lul prin stran!erea suru#urilor de pe conector. 73

,. 7. :. 6. B.

+ontati ca#lul tastaturii in portul pentru tastatura PS@3. K4i!ura 3L +ontati ca#lul mouse-ului in portul pentru mouse PS@3. K4i!ura ,L +ontati ca#lul *S; intr-un port *S;. K4i!ura 7L +ontati ca#lul de retea intr-un port pentru retea. K4i!ura :L (onectati antena -ireless pentru conexiune fara fir" in conectorul pentru antena. K4i!ura 6L <. (onectati ca#lul de alimentare la sursa de alimentare. K4i!ura BL Puteti o#serva in 4i!ura < toate ca#lurile atasate in spatele calculatorului. ,. = Pornirea calculatorului pentru prima data Atunci cand calculatorul este pornit, ;asic Input@&utput S2stem ;I&S" efectuea%a o verificare a componentelor interne. Aceasta verificare este denumita po-er-on self test P&ST". Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Identificarea codurilor de #eep. Descrierea confi!uratiei ;I&S-ului.

Capitolul 4: -a!ele intretinerii pre"enti"e si ale depanarii


Capitol Introducere 4.1 4.1 4.2 4.2 4.2.1 4.2.2 4.2.3 4.2.4 4.2.& 4.2.' 4.2.( Explicarea scopului intretinerii pre"enti"e Identificarea pasilor procesului de depanare E"plicarea rolului protectiei datelor Adunarea de informatii de la client 5erificarea pro lemelor evidente Incercarea solutiilor rapide Adunarea datelor din calculator Evaluarea pro lemei si implementarea solutiei Pre!entarea solutiei clientului

7. 5

Introducere Acest capitol va pre%inta intretinerea preventiva si procesul de depanare. Intretinerea preventiva este o inspectie re!ulata si sistematica, curatarea si inlocuirea componentelor, materialelor si sistemelor u%ate. Intretinerea preventiva a9uta la evitarea erorilor unor parti, materiale si ale sistemelor asi!urand o #una functionare a acestora. Procesul de depanare este o a#ordare metodica pentru locali%area cau%ei unei erori in sistemul unui calculator. *n #un pro!ram de intretinere preventiva a9uta la diminuarea defectiunilor. Avand mai putine defectiuni se vor face mai putine investi!atii tehnice, astfel salvandu-se timp si resurse financiare. Depanarea este o a#ilitate care se invata. 0u toate procesele de investi!are tehnica sunt la fel, motiv pentru care tehnicienii au tendinta sa-si perfectione%e propriile a#ilitati de depanare #a%andu-se pe cunostiintele si experienta personala. 4olositi indrumarile din acest capitol ca un punct de plecare pentru a va a9uta sa va de%voltati a#ilitatile in procesul de depanare. Desi fiecare situatie este diferita, procedeele descrise in acest capitol va vor a9uta sa va sta#iliti planul de actiune atunci cand incercati sa re%olvati o pro#lema tehnica pentru 7,

un client. Dupa terminarea acestui capitol, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Explicarea scopului intretinerii preventive. Identificarea pasilor procesului de depanare.

7. 1

Explicarea scopului intretinerii preventive Intretinerea preventiva este folosita pentru a reduce posi#ilitatea unei pro#leme hard-are sau soft-are verificand periodic daca functionarea se desfasoara in parametri normali. 8ard-are $erificati starea ca#lurilor, componentelor si perifericelor. (uratati componentele pentru a reduce riscul de supraincal%ire. /eparati sau inlocuiti orice componenta care pre%inta urme de folosire excesiva sau u%ura. 4olositi sarcinile listate in 4i!ura 1 pentru a va !hida atunci cand creati un pro!ram de intretinere hard-are. (e alte sarcini pentru intretinerea hard-are-ului mai puteti adau!a la listaA Soft-are $erificati daca soft-are-ul instalat este recent. *rmariti politicile or!ani%atiei atunci cand instalati actuali%ari pentru securitate, actuali%ari pentru sistemul de operare, precum si in actuali%area altor pro!rame. +ulte or!ani%atii nu permit actuali%area soft-are-ului inainte de finali%area unei perioade extinse de testare. Aceste teste sunt efectuate pentru a confirma ca actuali%area nu crea%a pro#leme sistemului de operare si soft-are-ului. *tili%ati sarcinile enumerate in 4i!ura 3 ca un !hid pentru a crea un pro!ram pentru intretinerea soft-are-ului care se potriveste nevoilor dumneavoastra. (e alte sarcini pentru intretinerea soft-are-ului mai puteti adau!a la listaA ;eneficii 4iti pro-activ in intretinerea echipamentelor si in protectia datelor. Efectuand in mod re!ulat operatii de intretinere, puteti reduce potentiale pro#leme hard-are si soft-are. Acest lucru va reduce timpul in care calculatorul este inopera#il si costurile de depanare. *n plan de intretinere preventiva este de%voltat in functie de cerintele echipamentului. *n calculator expus unui mediu plin de praf, cum ar fi un santier, va avea nevoie de o mai mare atentie decat calculatoarele dintr-un #irou. /etelele cu trafic intens, cum ar fi reteaua unei scoli, pot avea nevoie de scanari suplimentare, eliminari de soft-are nedorit si eliminari de fisiere nedorite. Documentati activitatile de intretinere care tre#uie efectuate asupra unui calculator si frecventa fiecarei activitati. Aceasta lista de sarcini poate fi apoi folosita pentru a crea un pro!ram de intretinere. (ateva #eneficii ale intretinerii preventive sunt listate in fi!ura ,. $a puteti !andi la alte #eneficii pe care intretinerea preventiva le oferaA

7. 3

Identificarea pasilor procesului de depanare Depanarea necesita o a#ordare or!ani%ata si lo!ica a pro#lemelor calculatoarelor si ale altor componente. A#ordarea lo!ica a depanarii va permite sa eliminati varia#ilele intr-o ordine sistematica. Punerea intre#arilor corecte, testarea componentei hard-are corecte, si examinarea informatiilor corespun%atoare va a9uta sa intele!eti pro#lema. Aceasta va a9uta 77

la formarea unei solutii pe care sa o incercati. Depanarea este o indemanare care se va perfectiona in timp. De fiecare data cand re%olvati o alta pro#lema, va veti spori indemanarea in depanare, casti!and mai multa experienta. $eti invata cum si cand sa im#inati sau sa sariti pasi pentru a a9un!e rapid la o solutie. Procesul de depanare este o indrumare care poate fi modificata astfel incat sa se potriveasca nevoilor dumneavoastra. In aceasta sectiune, veti invata un mod de re%olvare al pro#lemei care poate fi aplicat atat pentru partea hard-are cat si soft-are. +a9oritatea pasilor pot fi de asemenea aplicati pentru re%olvarea pro#lemelor in alte %one de lucru. 0&TA' Sensul termenului HclientH folosit in acest curs este orice utili%ator care necesita asistenta tehnica pe calculator. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Explicarea rolului protectiei datelor. Adunarea de informatii de la client. $erificarea pro#lemelor evidente. Incercarea solutiilor rapide. Adunarea datelor din calculator. Evaluarea pro#lemei si implementarea solutiei. Pre%entarea solutiei clientului. Identificarea pasilor procesului de depanare

7. 3 7.3. 1

Explicare a rolului protectiei datelor

Inainte de a incepe dia!nosticarea pro#lemelor, urmati intotdeauna procedurile necesare protectiei datelor pe un computer. *nele reparatii, precum inlocuirea unui hard disc sau reinstalarea sistemului de operare ar putea risca inte!ritatea datelor. 4iti si!ur ca ati facut tot ce era posi#il pentru a preveni pierderile de date in timpul reparatiilor. ATE0TIE' (hiar daca protectia datelor nu face parte din cei 6 pasi ai procesului de dia!nosticare tre#uie sa prote9ati datele inainte de a incepe orice proces de reparatii pe computer-ul unui client. Daca munca dumneavoastra va duce la pierderi de date ale clientului, compania dumneavoastra poate fi considerata responsa#ila. ;ackup de date *n #ackup este o copie a datelor de pe un hard disc salvata pe medii precum (D, D$D, sau #anda ma!netica. Intr-o or!ani%atie, #ackup-urile sunt facute dupa o rutina, %ilnic, saptamanal sau lunar. Daca nu sunteti si!ur ca a fost facut un #ackup, nu incepeti nici o activitate de depanare inainte sa intre#ati clientul. In continuare este pre%entata o lista de elemente care ar tre#ui verificate cu clientul'

Data ultimului #ackup (ontinutul ultimului #ackup Inte!ritatea datelor din #ackup 7:

Disponi#ilitatea mediilor de stocare pentru restaurarea datelor

Daca nu exista un #ackup la client si nu puteti face dumneavoastra unul ar tre#ui sa cereti clientului sa semne%e un document prin care sa fiti a#solvit de orice vina in ca%ul in care se inre!istrea%a pierderi de date. *n asemenea document ar tre#ui sa contina urmatorul tip de informatii'

Dreptul de a lucra pe un calculator fara un #ackup disponi#il A#solvirea de orice vina in ca%ul in care datele sunt pierdute sau corupte Descrieri ale activitatilor care vor fi efectuate Identificarea pasilor procesului de depanare

7. 3

Adunarea de 7.3. informatii 3 de la client In procesul de depanare cule!eti cat de multe informatii puteti de la client. (lientul va va da informatiile de #a%a cu privire la pro#lema. 4i!ura 1 pre%inta cateva din informatiile importante pe care ar tre#ui sa le o#tineti de la client. Eticheta de conversatie (and vor#iti cu clientul ar tre#ui sa urmati aceste recomandari'

Puneti intre#ari directe pentru a cule!e informatii. 0u folositi 9ar!oane tehnice atunci cand vor#iti cu clientul. 0u reduceti clientul la tacere. 0u insultati clientul. 0u acu%ati clientul ca a fost cel care a cau%at pro#lema.

Printr-o comunicare eficienta veti reusi sa o#tineti informatiile cele mai relevante despre pro#lema de la client. Intre#ari cu raspuns deschis Intre#arile cu raspuns deschis sunt cele care va a9uta sa o#tineti informatii !enerale. Intre#arile cu raspuns deschis permit clientului sa explice detaliile pro#lemei cu propriile cuvinte. 4i!ura 3 contine cateva exemple de intre#ari cu raspuns deschis. Intre#ari cu variante limitate de raspuns Pe #a%a informatiilor primite de la client puteti incepe sa puneti intre#arile cu variante limitate de raspuns. Intre#arile cu variante limitate de raspuns implica raspunsuri de tip HdaH sau HnuH. Aceste intre#ari tre#uie sa ofere informatii relevante in timp scurt. 4i!ura , contine cateva tipuri de intre#ari cu variante limitate de raspuns. Informatiile o#tinute de la client ar tre#ui documentate in ordinul de lucru si in 9urnalul de reparatii. Scrieti tot ce vi se pare important pentru dvs sau pentru alt tehnician. Deseori, micile detalii pot duce la solutia unei pro#leme complicate sau delicate. 7. 3 7.3. , Identificarea pasilor procesului de depanare $erificarea pro#lemelo r evidente 76

Al doilea pas in procesul de depanare este verificarea pro#lemelor evidente. (hiar daca clientul crede ca exista o pro#lema ma9ora, incepeti cu pro#lemele evidente inainte de a efectua dia!nostice complexe. Daca situatia nu este re%olvata atunci cand ati verificat pro#lemele evidente, tre#uie sa continuati cu procesul de depanare. Daca !asiti o pro#lema evidenta care re%olva situatia puteti mer!e la ultimul pas si sa solutionati pro#lema clientului. Acesti pasi sunt pur si simplu un !hid care va a9uta sa re%olvati pro#lemele intr-un mod eficient. . 3 7.3. 7 Identificarea pasilor procesului de depanare Incercare a solutiilor rapide

*rmatorul pas in procesul de depanare este incercarea mai intai a solutiilor rapide. Pro#lemele evidente si solutiile rapide pot coincide in anumite oca%ii si pot fi folosite impreuna pentru re%olvarea pro#lemei. 0otati fiecare solutie pe care o incercati. Informatiile le!ate de solutiile de9a incercate sunt vitale in ca%ul in care pro#lema tre#uie sa fie trimisa catre alt tehnician. 4i!ura 1 identifica cateva dintre solutiile mai rapide. Daca o solutie rapida nu re%olva pro#lema, notati re%ultatele si incercati urmatoarea solutie pro#a#ila. (ontinuati acest proces pana cand re%olvati pro#lema sau epui%ati toate solutiile rapide. 0otati solutia pentru referinte ulterioare, ca in 4i!ura 3. 7. 3 7.3. : *rmatorul pas in procesul de depanare este de a aduna date de la computer, asa cum va este pre%entat in 4i!ura 1. Ati Mncercat toate solutiile rapide, dar pro#lema inca nu a fost re%olvata. Acum este timpul pentru a verifica pro#lema descrisa de catre client prin cule!erea de date de la computer. Event $ie-er (and pe calculator apar erori referitoare la sistem, utili%ator sau soft-are, Event $ie-er este actuali%at cu informatii despre acele erori. Aplicatia Event $ie-er pre%entata in 4i!ura 3 inre!istrea%a urmatoarele informatii despre pro#lema'

Identificarea pasilor procesului de depanare Adunarea datelor din calculator

(are este pro#lema aparuta Data si ora la care a aparut pro#lema Importanta pro#lemei &ri!inea pro#lemei 0umarul de identificare al evenimentului (are utili%ator era lo!at in momentul in care a aparut pro#lema

Desi aceasta aplicatie pre%inta detaliile asociate erorii, va tre#ui de asemenea sa cautati solutia. Device mana!er Aplicatia Device +ana!er pre%entata in 4i!ura , afisea%a toate dispo%itivele care sunt 7B

confi!urate pe un computer. &rice dispo%itiv pe care sistemul de operare il identifica ca functionand incorect va fi marcat cu o picto!rama care indica eroarea. Acest tip de eroare este marcat ca un cerc !al#en cu un semn de exclamare HNH". Daca un dispo%itiv este de%activat, el va fi marcat cu un cerc rosu si un HEH. (oduri de alerta 4iecare producator de ;I&S are o secventa unica de alertare pentru defectiuni hard-are. (and efectuati depanarea, deschideti calculatorul si ascultati. De indata ce sistemul trece prin P&ST, cele mai multe calculatoare vor emite un semnal pentru a indica faptul ca sistemul este pornit corect. Daca exista o eroare, veti au%i mai multe sunete. /etineti secventa codului de alerta si verificati codul pentru a determina eroarea hard-are semnalata. Informatiile ;I&S-ului In ca%ul in care calculatorul porneste si se opreste dupO P&ST, ar tre#ui sa verificati setarile ;I&S-ului pentru a determina unde puteti locali%a pro#lema. *n dispo%itiv s-ar putea sa nu fie descoperit sau confi!urat corect. (onsultati manualul placii de #a%a pentru a va asi!ura ca setarile ;I&S-ului, sunt corecte. *nelte de dia!nosticare Efectuati o cautare pentru a determina ce soft-are este disponi#il pentru a va a9uta la dia!nosticarea si re%olvarea pro#lemelor. Sunt disponi#ile mai multe pro!rame care va pot a9uta la depanarea hard-are-ului. De cele mai multe ori, producatorii de sisteme hard-are furni%ea%a instrumente de dia!nosticare proprii. *n producator de hard disk, de exemplu, poate oferi un instrument care poate fi utili%at pentru a intra in setarile unui calculator si pentru a oferi o re%olvare pro#lemelor unitatii de hard disk, atunci cand acesta nu intra in >indo-s. Aveti cunostiinta de un alt instrument pe care il puteti utili%a pentru a depana un calculatorA 7. 3 Identificarea pasilor procesului de depanare Evaluarea 7.3. pro#lemei si 6 implementarea solutiei *rmatorul pas Mn procesul de depanare este evaluarea pro#lemei si punerea Mn aplicare a solutiei. Evaluati pro#lema si studiati posi#ilele solutii. 4i!ura 1 listea%a locatiile posi#ile in vederea cercetarii pro#lemei. Impartiti pro#lemele mari in pro#leme mai mici care pot fi anali%ate si re%olvate individual. Solutiile tre#uie prioriti%ate, incepand cu cele mai usoare si mai rapid de implementat. (reati o lista cu solutii posi#ile si implementati-le pe rand. Daca implementati o solutie posi#ila iar aceasta nu are nici un efect, anulati solutia si incercati alta. 7. 3 7.3. B Dupa ce au fost finali%ate reparatiile calculatorului, terminati procesul de depanare pre%entand solutia clientului. (omunicati clientului pro#lema si solutia atat ver#al cat si in scris. 4i!ura 1 arata pasii ce tre#uie urmati atunci cand ati finali%at o reparatie si pre%entati solutia pro#lemei clientului. 7< Identificarea pasilor procesului de depanare Pre%entarea solutiei clientului

$erificati solutia impreuna cu clientul. In ca%ul in care clientul este disponi#il, aratati-i cum solutia a corectat pro#lema calculatorului. Permiteti clientului sa teste%e solutia si incercati sa reproduceti pro#lema. (and clientul poate sa verifice faptul ca pro#lema a fost re%olvata, puteti incheia documentatia pentru reparatie in fisa de lucru si in a!enda. Documentatia ar tre#ui sa includa urmatoarele informatii'

Descrierea pro#lemei Pasii urmati in re%olvarea pro#lemei (omponentele folosite in procesul de reparatie

Acti"itate Procesul de depanare (ompletati activitatea de !rupare din 4i!ura 3

In acest capitol s-au discutat concepte ale intretinerii preventive si ale procesului de depanare detectare si inlaturare a unei defectiuni".

Intretinerea preventiva efectuata re!ulat reduce pro#lemele hard-are si soft-are ale calculatorului. Inainte de inceperea oricarei reparatii, salvati informatiile de pe calculator. Procesul de depanare va a9uta sa re%olvati pro#lemele calculatorului intr-un mod eficient. 0otati-va tot ceea ce incercati, chiar daca nu functionea%a. Documentarea pe care dumneavoastra o reali%ati va deveni o resursa folositoare atat pentru dumneavoastra cat si pentru ceilalti tehnicieni.

Capitolul 5: .isteme de operare


Capitol Introducere 5.1 &.1 &.1.1 &.1.2 5.2 &.2 &.2.1 &.2.2 5.3 &.3 &.3.1 &.3.2 5.4 &.4 &.4.1 &.4.2 &.4.3 &.4.4 &.4.& &.4.' Explicarea rolului unui sistem de operare Descrierea caracteristicilor sistemelor de operare moderne E"plicarea conceptelor referitoare de sistemele de operare Descrieti si comparati sistemele de operare tinand cont de rol, limitari si compatibilitati Descrierea sistemelor de operare de tip des6top Descrierea sistemelor de operare pentru retea )le&erea sistemului de operare pe ba!a ne"oilor clientului Identificarea aplicatiilor si mediilor care sunt compati ile cu un sistem de operare Determinarea cerintelor minime de +ard-are si compati ilitatii cu sistemul de operare Instalarea unui sistem de operare Identificarea procedurilor de setup ale +ard dis64ului Pre*atirea +ard dis64ului Instalarea sistemului de operare cu setarile standard Crearea de conturi 7inali!area instalarii Descrierea optiunilor avansate de instalare

7=

&.4.( &.4.) &.4.1 5.5 &.& &.&.1 &.&.2 &.&.3 &.&.4 &.&.& 5. &.' &.'.1 &.'.2 &.'.3 5.# &.( &.(.1 &.(.2

Identificarea fisierelor secventei de ootare si fisierelor ce contin re*istre Descrierea modului de manipulare a fisierelor de sistem Descrierea structurii de directoare /a"i&area folosind 01I 23indo's4 %anipularea o iectelor de pe des6top E"plorarea applet4urilor din Control Panel E"plorarea uneltelor de administrare Instalarea, navi*area si de!instalarea unei aplicatii Descrierea procesului de im unatatire a unui sistem de operare Identificarea si aplicarea te$nicilor comune de intretinere pre"enti"a pentru sistemele de operare Crearea unui plan de intretinere preventiva Planificarea unei sarcini Efectuarea ac6up4ului +ard dis64ului Depanarea sistemelor de operare 8recerea in revista a procesului de depanare Identificarea pro lemelor comune si a solutiilor

:. 5

Introducere Sistemul de operare S&" controlea%a aproape toate functiile unui calculator. In acest capitol veti invata despre componentele, functiile si terminolo!ia asociata sistemelor de operare >indo-s 3555 si >indo-s EP. Dupa incheierea acestui capitol, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Explicarea rolului unui sistem de operare. Descrieti si comparati sistemele de operare tinand cont de rol, limitari si compati#ilitati. Ale!erea sistemului de operare pe #a%a nevoilor clientului. Instalarea unui sistem de operare. 0avi!area folosind C*I. Identificarea si aplicarea tehnicilor comune de intretinere preventiva pentru sistemele de operare. Depanarea sistemelor de operare.

:. 1

Explicarea rolului unui sistem de operare Toate calculatoarele se #a%ea%a pe un sistem de operare care ofera interfata pentru interactiunea dintre utili%atori, aplicatii si hard-are. Sistemul de operare porneste calculatorul si administrea%a sistemul de fisiere. Aproape toate sistemele moderne de operare suporta mai mult de un utili%ator, un task sau o unitate centrala de procesare. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Descrierea caracteristicilor sistemelor de operare moderne Explicarea conceptelor referitoare de sistemele de operare

. 1 :.1. 1

Explicarea rolului unui sistem de operare Descrierea caracteristicilor sistemelor de :5

operare moderne Indiferent de dimensiunea si complexitatea calculatorului si a sistemului de operare, toate sistemele de operare au aceleasi patru functii de #a%a. Sistemele de operare controlea%a accesul la hard-are, administrea%a fisierele si directoarele, ofera o interfata cu utili%atorul si administrea%a aplicatiile. Controlul accesului la (ardware Sistemul de operare administrea%a interactiunea dintre aplicatii si hard-are. Pentru a accesa si comunica cu componentele hard-are, sistemul de operare instalea%a un driver pentru fiecare componenta. *n driver este un pro!ram de mici dimensiuni scris de producatorul componentei hard-are si furni%at impreuna cu respectiva componenta. (and echipamentul hard-are este instalat, este de asemenea instalat driver-ul, permitand sistemului de operare sa comunice cu respectiva componenta. Procesul de atri#uire a resurselor sistemului si de instalare a driver-elor poate fi reali%at prin Plu! and Pla2 PnP". Procesul PnP a fost introdus incepand cu >indo-s =: pentru a simplifica instalarea de hard-are nou. Toate sistemele de operare moderne sunt compati#ile PnP. 4olosind PnP, sistemul de operare detectea%a automat hard-are-ul compati#il PnP si instalea%a driver-ul pentru acea componenta. Sistemul de operare confi!urea%a apoi echipamentul si actuali%ea%a re!istrul, o #a%a de date care contine toate informatiile despre calculator. NOTA: /e!istrul contine informatii despre aplicatii, utili%atori, hard-are, setari de retea si tipuri de fisiere. Administrarea fisierelor si directoarelor Sistemul de operare creea%a o structura de fisiere pe hard disk pentru a permite stocarea datelor. *n fisier este un #loc de date conectate care are un sin!ur nume si este tratat ca o unitate de sine statatoare. 4isierele de pro!ram si de date sunt !rupate impreuna intr-un director. 4isierele si directoarele sunt or!ani%ate pentru a permite !asirea si utili%area rapida. Directoarele pot fi pastrate in interiorul altor directoare. Aceste directoare cuprinse in alte directoare poarta numele de su#directoare. Directoarele poarta numele de foldere in sistemele de operare >indo-s, iar su#directoarele sunt numite su#foldere. Interfata cu utili1atorul Sistemul de operare permite utili%atorului sa interactione%e cu componentele soft-are si hard-are. Exista doua tipuri de interfete cu utili%atorul'

(ommand .ine Interface (.I" 1 .inia de comanda. *tili%atorul scrie comen%ile la un prompt, ca in 4i!ura 1. Craphical *ser Interface C*I" 1 Interfata !rafica. *tili%atorul interactionea%a cu meniuri si picto!rame, ca in 4i!ura 3.

+a9oritatea sistemelor de operare, cum ar fi >indo-s 3555 si >indo-s EP, contin atat C*I cat si (.I. Administrarea aplicatiilor Sistemul de operare locali%ea%a o aplicatie si o incarca in memoria /A+. Aplicatiile sunt pro!rame soft-are ca procesoare de text, #a%e de date, foi de calcul, 9ocuri si multe altele. Sistemul de operare asi!ura ca fiecare aplicatie din sistem sa ai#a alocate resursele potrivite. Application pro!rammin! interface API" este un set de proceduri folosit de catre pro!ramatori pentru a se asi!ura ca aplicatiile pe care le de%volta sunt compati#ile cu un :1

sistem de operare. In continuare aveti doua exemple de API'

&pen Craphics .i#rar2 &penC." 1 Specificatii ale standardului pentru aplicatii !rafice multimedia suportate de orice platforma DirectE 1 (olectie de API-uri care se ocupa de multimedia in +icrosoft >indo-s Explicarea rolului unui sistem de operare Explicarea conceptelor referitoare de sistemele de operare

:. 1 :.1. 3

Pentru intele!erea capacitatilor unui sistem de operare, este importanta intele!erea unor termeni de #a%a. *rmatorii termeni sunt folositi in compararea sistemelor de operare'

#ulti!user 1 Doi sau mai multi utili%atori pot lucra cu pro!rame si pot parta9a echipamente periferice, de exemplu imprimante, in acelasi timp. #ulti!tas in. 1 (alculatorul este capa#il sa execute mai multe aplicatii simultan. #ulti!procesare 1 (alculatorul poate avea doua sau mai multe unitati centrale de procesare *(P" parta9ate de pro!rame. #ulti!t(readin. 1 *n pro!ram poate fi divi%at in parti mai mici care pot fi incarcate de sistemul de operare dupa necesitate. +ulti-threadin! permite pro!ramelor individuale sa fie multi-tasked.

Aproape toate sistemele de operare moderne sunt multi-user si multi-taskin! si suporta multi-procesare si multi-threadin!. #oduri de operare Toate procesoarele moderne rulea%a in diferite moduri de operare. +odul de operare se refera la capa#ilitatea *(P si a mediului de operare. +odul de operare determina modul in care un procesor administrea%a aplicatiile si memoria. 4i!ura 1 exemplifica alocarea memoriei lo!ice. (ele patru moduri comune de operare sunt modul real, modul prote9at, modul real virtual si modul compati#il. +odul real & *(P care operea%a in modul real poate executa un sin!ur pro!ram la un moment dat si poate adresa doar 1+; de memorie. Desi procesoarele moderne pot rula in mod real, acest mod este folosit numai de catre D&S si aplicatiile D&S sau de sistemele de operare pe 16 #iti cum ar fi >indo-s ,.x. In modul real, cand o aplicatie !enerea%a o eroare, intre!ul calculator poate fi afectat pentru ca pro!ramul are acces direct la memorie. Acest lucru poate cau%a #locarea calculatorului, restartarea sau inchiderea din cau%a coruperii spatiului de memorie. 4i!ura 3 pre%inta un !rafic al celor mai folosite comen%i D&S, care pot fi inca folosite pe sistemele moderne, cum ar fi >indo-s EP. +odul prote9at & *(P care lucrea%a in modul prote9at are acces la toata memoria calculatorului, inclusiv memoria virtuala. +emoria virtuala repre%inta spatiul de pe hard disk folosit pentru emularea memoriei /A+. Sistemele de operare care folosesc modul prote9at pot administra mai multe pro!rame simultan. +odul prote9at permite accesul la memorie, drivere si transferuri intre echipamente de intrare@iesire pe ,3 de #iti. +odul prote9at este folosit de sistemele de operare pe ,3 de #iti ca >indo-s 3555 sau >indo-s EP. In modul prote9at, :3

aplicatiile nu pot folosi memoria re%ervata altei aplicatii care rulea%a. +odul real virtual *n procesor care operea%a in modul real virtual permite unei aplicatii pentru modul real sa se execute intr-un sistem de operare in mod prote9at. Acest lucru poate fi demonstrat cand o aplicatie D&S rulea%a pe un sistem de operare pe ,3 de #iti, cum ar fi >indo-s EP. +odul compati#il +odul compati#il creea%a mediul unui sistem de operare mai vechi pentru aplicatii care nu sunt compati#ile cu sistemul de operare curent. De exemplu, o aplicatie care verifica versiunea sistemului de operare poate fi scrisa pentru >indo-s 0T si necesita un anumit pachet de servicii. +odul compati#il poate crea mediul sau versiunea necesara a sistemului de operare pentru a permite aplicatiei sa rule%e ca si cum este in mediul de care are nevoie. Descrieti si comparati sistemele de operare tinand cont de rol, limitari si compati#ilitati *nui tehnician i se poate cere sa alea!a si sa instale%e un sistem de operare pentru un client. Tipul sistemului de operare selectat depinde de cerintele clientului. Sunt doua tipuri distincte de sisteme de operare' sisteme de operare de tip desktop si sisteme de operare pentru retea. *n sistem de operare de tip desktop este creat pentru a fi folosit intr-un mediu small office@home office S&8&" cu un numar limitat de utili%atori. *n sistem de operare pentru retea 0&S" este creat pentru un mediu corporativ deservind mai multi utili%atori cu o pla9a mare de cerinte. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Descrierea sistemelor de operare de tip desktop. Descrierea sistemelor de operare pentru retea. Descrieti si comparati sistemele de operare tinand cont de rol, limitari si compati#ilitati

:. 3 :.3. 1

%escrierea sistemelor de operare de tip des top


*n sistem de operare de tip desktop are urmatoarele caracteristici' Suporta un sin!ur utili%ator /ulea%a aplicatii de tip sin!le-user utili%ator unic" Parta9ea%a fisiere si directoare intr-o retea mica cu securitate limitata

Pe piata curenta de soft-are, cele mai folosite sisteme de operare de tip desktop se incadrea%a in trei !rupuri' +icrosoft >indo-s, Apple +ac &S si *0IE@.inux. #icrosoft 3indows >indo-s este unul dintre cele mai populare sisteme de operare din %iua de asta%i. *rmatoarele produse sunt versiuni desktop ale sistemelor de operare +icrosoft >indo-s'

>indo-s EP Professional 1 4olosit pe ma9oritatea calculatoarelor ce se conectea%a la un server >indo-s dintr-o retea. >indo-s EP 8ome Edition 1 4olosit pe calculatoarele personale, cu o securitate foarte limitata. :,

>indo-s EP +edia (enter 1 4olosit pe calculatoare de divertisment pentru a vi%iona filme si pentru a asculta mu%ica. >indo-s EP Ta#let P( Edition 1 4olosit pentru ta#let P(-uri. >indo-s EP 67-#it Edition 1 4olosit pentru calculatoare cu procesoare pe 67 de #iti. >indo-s 3555 Professional 1 $ersiune mai veche a sistemului de operare >indo-s care a fost inlocuita de >indo-s EP Professional. >indo-s $ista 1 (ea mai noua versiune de >indo-s.

Apple #ac OS (alculatoarele Apple sunt patentate si folosesc un sistem de operare numit +ac &S. +ac &S este proiectat sa fie un sistem de operare cu o interfata cu utili%atorul prietenoasa userfriendl2 C*I". $ersiunile curente de +ac &S sunt acum #a%ate o versiune modificata de *0IE. &NI4/0inux *0IE, care a fost introdus pe la sfarsitul anilor 1=65, este unul dintre cele mai vechi sisteme de operare. In pre%ent, exista multe versiuni diferite de *0IE. *na dintre cele mai recente este extrem de popularul sistem de operare .inux. .inux a fost de%voltat de catre .inus Torvalds, in 1==1, si este proiectat ca un sistem de operare open-source sursa deschisa". Pro!ramele open-source permit distri#uirea si modificarea codului sursa de catre oricine prin descarcare !ratuita sau de la de%voltatori la un cost mult mai mic decat alte sisteme de operare. :. 3 :.3. 3 *n sistem de operare pentru retea are urmatoarele caracteristici'

Descrieti si comparati sistemele de operare tinand cont de rol, limitari si compati#ilitati %escrierea sistemelor de operare pentru retea Permite accesul mai multor utili%atori Executa aplicatii multi-user Este ro#ust si redundant &fera securitate crescuta in comparatie cu sistemele de operare de tip desktop

Acestea sunt cele mai comune sisteme de operare pentru retea'

#icrosoft 3indows 1 Sistemele de operare pentru retea oferite de +icrosoft sunt >indo-s 3555 Server si >indo-s Server 355,. Sistemele de operare >indo-s Server folosesc o #a%a centrala de date numita Active Director2 pentru administrarea resurselor de retea. No"ell Netware 1 0ovell 0et>are a fost primul sistem de operare care a indeplinit cerintele unui sistem de operare pentru retea si s-a #ucurat de o implementare la scara lar!a in retelele P( din anii 1=<5. 0inux 1 Sistemele de operare .inux includ /ed 8at, (aldera, SuSE, De#ian si Slack-are. &NI4 1 Diferite or!ani%atii au oferit solutii proprietare de sisteme de operare #a%ate pe *0IE.

:.

Ale.erea sistemului de operare pe )a1a ne"oilor clientului :7

, Pentru selectarea sistemului de operare adecvat pentru a satisface nevoile clientului, va tre#ui sa intele!eti in ce scop clientul va folosi respectivul calculator. Sistemul de operare recomandat de dumneavoastra tre#uie sa fie compati#il cu orice aplicatii care vor fi folosite si ar tre#ui sa sustina toate componentele hard-are instalate in calculator. Daca un calculator este conectat in retea, noul sistem de operare va tre#ui sa fie compati#il si cu celelalte sisteme de operare existente in retea. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Identificarea aplicatiilor si mediilor care sunt compati#ile cu un sistem de operare. Determinarea cerintelor minime de hard-are si a compati#ilitatii cu sistemul de operare. Ale.erea sistemului de operare pe )a1a ne"oilor clientului

:. ,

Identificarea aplicatiilor si mediilor :.,. care sunt 1 compati)ile cu un sistem de operare *n sistem de operare ar tre#ui sa fie compati#il cu toate aplicatiile care sunt instalate pe un calculator. Inainte de a recomanda un sistem de operare clientului dumneavoastra, investi!ati tipurile de aplicatii pe care el le va folosi. In ca%ul in care calculatorul va face parte dintr-o retea, sistemul de operare va tre#ui de asemenea sa fie compati#il cu sistemele de operare ale celorlalte calculatoare din retea. Tipul retelei determina sistemele de operare compati#ile. /etelele +icrosoft >indo-s pot avea mai multe calculatoare care folosesc diferite versiuni ale sistemului de operare +icrosoft. *rmea%a cateva norme care va vor a9uta sa determinati care este cel mai #un sistem de operare pentru clientul dumneavoastra'

(alculatorul are instalate aplicatii comune sau aplicatii particulare care au fost proiectate special pentru acest client. In ca%ul in care clientul foloseste o aplicatie personali%ata, pro!ramatorul aplicatiei va specifica sistemele de operare cu care aceasta este compati#ila. +a9oritatea aplicatiilor standard specifica o lista de sisteme de operare compati#ile pe exteriorul cutiei in care sunt livrate. Aplicatiile sunt scrise pentru a fi folosite de un sin!ur utili%ator, sau de mai multi utili%atoriA Aceasta informatie va va a9uta sa decideti daca recomandati un S& de tip desktop sau un S& pentru retea. In ca%ul in care calculatorul va fi conectat la o retea, recomandati aceeasi platforma pe care o au si celelalte calculatoare din retea. Exista fisiere de date parta9ate cu alte calculatoareA Pentru a asi!ura compati#ilitatea formatelor de fisiere, recomandati acelasi sistem de operare pe care il au si celelalte calculatoare cu care sunt parta9ate date.

De exemplu, clientul dumneavoastra poate avea o retea >indo-s instalata si vrea sa adau!e mai multe calculatoare la acea retea. In acest ca%, ar tre#ui sa recomandati un sistem de operare >indo-s pentru noile calculatoare. In ca%ul in care clientul nu are nici un fel de echipament, pla9a din care puteti ale!e sistemul de operare creste. Pentru a recomanda un sistem de operare, va tre#ui sa treceti in revista constran!erile le!ate de #u!et, sa aflati cum va fi folosit calculatorul si sa determinati tipul aplicatiilor care vor fi instalate. :. , Ale!erea sistemului de operare pe #a%a nevoilor clientului ::

%eterminarea cerintelor minime de :.,. (ardware si a 3 compati)ilitatii cu sistemul de operare Sistemele de operare au cerinte minime de hard-are care tre#uie satisfacute pentru a fi instalate si pentru a functiona corect. 4i!ura 1 pre%inta un ta#el al cerintelor minime de hard-are pentru sistemele de operare >indo-s 3555, >indo-s EP Pro si >indo-s EP 8ome. Identificati echipamentul de care dispune clientul dumneavoastra. Daca sunt necesare im#unatatiri pentru a satisface cerintele minime ale unui sistem de operare, reali%ati o anali%a a costului pentru a determina cel mai #un plan de actiune. In unele ca%uri, poate fi mai putin costisitor pentru client sa cumpere un calculator nou in loc sa faca im#unatatiri ale sistemului. In alte ca%uri, este mai ieftina im#unatatirea unora dintre componentele urmatoare'

/A+ 8ard disk *(P Placa video

NOTA: In unele ca%uri, cerintele unei aplicatii pot depasi cerintele hard-are ale sistemului de operare. Pentru ca o aplicatie sa functione%e corect, va fi necesar sa fie satisfacute cerintele suplimentare. & data ce au fost determinate cerintele minime de hard-are necesare pentru sistemul de operare, ar tre#ui sa va asi!urati ca toate componentele hard-are ale calculatorului sunt compati#ile cu sistemul de operare ales pentru client. .ista compati#ilitatii hard-are +a9oritatea sistemelor de operare au o lista de compati#ilitati hard-are hard-are compati#ilit2 list - 8(." care poate fi !asita pe pa!ina producatorului, dupa cum este pre%entat in 4i!ura 3. Aceasta lista contine un inventar detaliat al componentelor hard-are care au fost testate si care functionea%a corect cu sistemul de operare. Daca oricare dintre componentele din calculatorul clientului nu apar pe acesta lista, acele componente ar tre#ui im#unatatite pentru a corespunde cu 8(.. NOTA: & lista de compati#ilitate a componentelor hard-are e posi#il sa nu fie adusa la %iP in acest ca% nu poate fi o referinta corecta. . Instalarea unui sistem de operare 7 (a tehnician, va tre#ui pro#a#il sa instalati de la %ero un sistem de operare. Este #ine sa faceti o instalare de la %ero in urmatoarele situatii'

(and un calculator este trecut de la un an!a9at la altul (and sistemul de operare este defect (and un hard disk nou de inlocuire este instalat in calculator

Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini' :6

Identificarea procedurilor de setup ale hard disk-ului. Pre!atirea hard disk-ului. Instalarea sistemului de operare cu setarile standard. (rearea de conturi. 4inali%area instalarii. Descrierea optiunilor avansate de instalare. Identificarea fisierelor secventei de #ootare si fisierelor ce contin re!istre. Descrierea modului de manipulare a fisierelor de sistem. Descrierea structurii de directoare Instalarea unui sistem de operare

:. 7

Identificarea procedurilor :.7. de setup ale 1 (ard dis ! ului Instalarea si pornirea initiala a sistemului de operare se numeste setup-ul sistemului. Desi este posi#ila instalarea unui sistem de operare prin retea de la un server sau de pe un hard disk, cea mai folosita metoda de instalare este folosind (D-uri si D$D-uri. Pentru a instala un S& folosind un (D sau D$D, intai tre#uie sa confi!urati o setare ;I&S pentru a porni sistemul de pe (D sau D$D. Partitionare si formatare Inainte de instalarea unui sistem de operare pe un hard disk, acesta tre#uie sa fie partitionat si formatat. (and un hard disk este partitionat este impartit lo!ic in una sau mai multe %one. Prin formatare, partitiile sunt pre!atite pentru a stoca fisiere si aplicatii. In timpul pasului de instalare, ma9oritatea sistemelor de operare partitionea%a si formatea%a automat hard disk-ul. *n tehnician ar tre#ui sa intelea!a procesul de setup al hard disk-ului. *rmatorii termeni sunt folositi referitor la setup-ul hard disk-ului'

Partitie primara 1 Aceasta partitie este de o#icei prima partitie. & partitie primara nu poate fi impartita in sectiuni mai mici. Pot fi pana la patru asemenea partitii pe un hard disk. Partitie acti"a 1 Aceasta partitie este partitia folosita de sistemul de operare pentru a porni calculatorul. & sin!ura partitie primara poate fi marcata ca fiind activa. Partitie extinsa 1 Aceasta partitie foloseste de o#icei spatiul li#er ramas pe hard disk sau ia locul unei partitii primare. Poate exista o sin!ura partitie extinsa per hard disk si poate fi impartita in sectiuni mai mici numite partitii lo!ice. Partitie lo.ica 1 Acest tip de partitie este o sectiune dintr-o partitie extinsa care poate fi folosita pentru a separa informatii in scopuri administrative. *ormatarea 1 Acest proces pre!ateste un sistem de fisiere intr-o partitie pentru stocarea fisierelor. Cluster 1 *n cluster este denumit si unitate de alocare a fisierelor. Este cea mai mica unitate de spatiu folosita pentru stocarea datelor. Pista 1 & pista este un cerc complet de date pe o parte a unui platan de hard disk. & pista este impartita in !rupuri de :13 #2tes, numite sectoare. Cilindru 1 *n cilindru este o stiva de piste aliniate una peste cealalta in forma de cilindru. #aparea partitiei 1 +aparea partitiei repre%inta alocarea unei litere pentru partitii fi%ice sau lo!ice. Instalarea unui sistem de operare :B

:. 7

Pre.atirea (ard dis ! ului & instalare de la %ero a unui sistem de operare porneste ca si cum discul ar fi nouP nu se incearca pastrarea informatiilor care sunt de9a pe disc. Prima fa%a a instalarii impune partitionarea si formatarea hard disk-ului. Acest proces pre!ateste discul pentru a accepta sistemul de fisiere. Sistemul de fisiere ofera o structura de directoare care or!ani%ea%a sistemul de operare, aplicatiile, confi!uratiile si fisierele de date ale utili%atorului. :.7. 3 Sistemul de operare >indo-s EP poate folosi unul dintre urmatoarele doua sisteme de fisiere'

*ile Allocation Ta)le6 78!)it (*AT78) 1 *n sistem de fisiere care permite dimensiuni ale partitiilor de pana la 3 T; sau 357< C;. Sistemul de fisiere 4AT,3 poate fi folosit de >indo-s =.x, >indo-s +e, >indo-s 3555 si >indo-s EP. New Tec(nolo.- *ile S-stem (NT*S) 1 *n sistem de fisiere care permite dimensiuni ale partitiilor de pana la 16 exa#2tes, teoretic. 0T4S pre%inta detalii de securitate mai #une si atri#ute extinse in comparatie cu 4AT,3.

4i!ura 1 pre%inta pasii necesari pentru a partitiona si formata un disc in >indo-s EP. Dati click pe #utonul Start din coltul dreapta 9os pentru a vedea pasii de setup pentru hard disk. :. 7 Instalarea unui sistem de operare Instalarea sistemului de operare cu setarile standard

:.7. ,

.a instalarea >indo-s EP, interfata de instalare permite instalarea folosind setari standard sau setari definite de utili%ator. 4olosirea setarilor standard creste sansele unei instalari de succes. Totusi, un utili%ator tre#uie sa ofere urmatoarele informatii in timpul instalarii'

Standardele si formatele care definesc moneda si numerele .im#a dorita 0umele utili%atorului si companiei (heia produsului 0umele calculatorului Parola de administrator Setari de data si ora Setari de retea Informatii despre domeniu sau -ork!roup

(and un calculator porneste cu (D-ul de instalare >indo-s, instalarea >indo-s EP incepe cu una dintre urmatoarele trei optiuni'

Setup EP - Pentru a rula setup-ul si a instala sistemul de operare EP, apasati E0TE/. /epair EP - Pentru a repara o instalare, apasati / pentru a deschide /ecover2 (onsole (onsola de /ecuperare". Iuit - Pentru a parasi setup-ul fara a instala >indo-s EP, apasati 4,. :<

Pentru aceasta sectiune, selectati optiunea Setup EP. . 7 :.7. 7 *n cont de administrator este creat automat la instalarea >indo-s EP. (ontul implicit de administrator se numeste HadministratorH. Din motive de securitate, schim#ati acest nume cat mai repede. Acest cont privile!iat ar tre#ui folosit numai pentru a administra calculatorul, nu ar tre#ui folosit in mod curent. Exista ca%uri in care utili%atorii au facut accidental modificari !rave folosind contul de administrator in locul unui cont de utili%ator neprivile!iat. Atacatorii cauta contul de administrator pentru privile!iile pe care le are. (reati un cont de utili%ator cand acest lucru este cerut in procesul de instalare. Spre deose#ire de contul de administrator, conturile de utili%atori pot fi create oricand. *n cont de utili%ator are mai putine permisiuni decat administratorul calculatorului. De exemplu, utili%atorii pot avea drept de citire dar nu de modificare pentru un fisier. :. 7 Instalarea unui sistem de operare :.7. *inali1area : instalarii Dupa ce procesul de instalare copia%a toate fisierele necesare sistemului de operare pe hard disk, calculatorul se va re#oota si va va cere sa va lo!ati pentru prima data. $a tre#ui sa inre!istrati >indo-s EP. Dupa cum este pre%entat in 4i!ura 1, tre#uie de asemenea sa completati verificarea care asi!ura ca folositi o copie le!ala a sistemului de operare. Acest lucru va permite sa descarcati patch-uri si pachete de servicii service packs". Acest pas necesita o conexiune la internet. In functie de varsta aplicatiilor in momentul instalarii, este posi#il sa fie actuali%ari disponi#ile pentru instalare. Dupa cum este pre%entat in 4i!ura 3, puteti folosi +icrosoft *pdate +ana!er din meniul Start pentru a scana eventualele actuali%ari de soft-are si pentru'

Instalarea unui sistem de operare Crearea de conturi

Instalarea tuturor pachetelor de servicii Instalarea tuturor patch-urilor

Start Q All Pro!rams Q Accessories Q S2stem Tools Q >indo-s *pdate Ar tre#ui sa verificati daca toate componentele hard-are sunt instalate corect. Dupa cum este pre%entat in 4i!ura ,, puteti folosi Device +ana!er pentru a locali%a pro#lemele si pentru a instala driver-ele corecte actuali%ate, urmand urmatoarea cale' Start Q (ontrol Panel Q S2stem Q 8ard-are Q Device +ana!er In Device +ana!er, picto!ramele de atentionare sunt repre%entate printr-un semn !al#en de exclamare sau un HEH de culoare rosie. *n semn de exclamare !al#en repre%inta o pro#lema cu acel echipament. Pentru a vi%uali%a descrierea pro#lemei, dati click dreapta pe echipament si selectati Properties. *n HEH rosu repre%inta un echipament care a fost oprit. Pentru a porni echipamentele, dati click dreapta pe acestea si selectati Ena)le Activare". Pentru a deschide o cate!orie care nu este expandata, dati click pe semnul plus )". :=

NOTA: (and >indo-s detectea%a o eroare de sistem, >indo-s reportin! deschide o casuta de dialo!. Daca ale!eti sa trimiteti raportul, atunci serviciul de raportare a erorilor +icrosoft >indo-s >E/ - >indo-s Error /eportin!" colectea%a informatiile despre aplicatia si modulul implicate in eroare si trimite aceste informatii catre +icrosoft. . 7 :.7. 6 Instalarea unui sistem de operare %escrierea optiunilor a"ansate de instalare

Instalarea unui sistem de operare pe un sin!ur calculator durea%a destul de mult timp. Ima!inati-va de cat timp este nevoie pentru a instala un sistem de operare pe rand, pe mai multe calculatoare, intr-o or!ani%atie de dimensiuni mari. Pentru simplificarea acestei activitati, puteti folosi utilitarul +icrosoft S2stem Preparation S2sprep" pentru a instala si confi!ura acelasi sistem de operare pe mai multe calculatoare. S2sprep pre!ateste un sistem de operare care va fi folosit pe calculatoare cu confi!uratii hard-are diferite. 4olosind S2sprep si o aplicatie de clonare a discului, un tehnician poate sa instale%e rapid un sistem de operare, sa parcur!a ultimii pasi de confi!urare a unui sistem de operare si sa instale%e aplicatii. (lonarea discului (lonarea discului creea%a o ima!ine a hard disk-ului unui calculator. *rmati acesti pasi pentru clonarea discului' 1. (reati o instalare master pe unul din calculatoare. Aceasta instalare master include sistemul de operare, aplicatii soft-are si confi!uratiile care vor fi folosite de celelalte calculatoare din or!ani%atie. 3. Executati S2sprep. ,. (reati o ima!ine a discului pe calculatorul confi!urat folosind un pro!ram de clonare separat. 7. (opiati ima!inea pe un server. (and calculatorul destinatie este pornit, o versiune scurta a setup-ului >indo-s este executata. Setup-ul va crea un nou identificator de securitate al sistemului SID", va instala driverele hard-are, va crea conturile de utili%ator si va confi!ura setarile de retea pentru finali%area instalarii sistemului de operare. :. 7 Instalarea unui sistem de operare Indentificarea fisierelor sec"entei de )ootare si fisierelor ce contin re.istre

:.7. B

Ar tre#ui sa stiti care este procesul folosit de >indo-s EP pentru a #oota. Intele!erea acestor pasi va va a9uta pentru a depana pro#leme de #oot-are. 4i!ura 1 pre%inta o secventa de #oot pentru >indo-s EP. Procesul de pornire pentru >indo-s EP Pentru a initiali%a procesul de #oot-are, mai intai porniti calculatorul, actiune denumita pornire de la #uton cold #oot". (alculatorul reali%ea%a Po-er-&n Self Test P&ST". 65

Deoarece placa video nu a fost inca initiali%ata, orice erori care apar la acest punct vor fi raportate printr-o serie de tonuri audio, numite #eep codes. Dupa P&ST, ;I&S-ul locali%ea%a si citeste setarile de confi!urare care sunt stocate in (+&S. Aceste setari de confi!urare repre%inta ordinea in care echipamentele vor fi incercate pentru a locali%a sistemul de operare. ;I&S-ul porneste calculatorul folosind prima partitie care contine un sistem de operare. &data locali%ata partitia cu sistemul de operare, ;I&S-ul cauta +aster ;oot /ecord +;/". +;/ locali%ea%a #oot loader-ul pentru sistemul de operare. Pentru >indo-s EP #oot loader-ul se numeste 0T .oader 0T.D/". 0T.D/ si meniul de #oot >indo-s In acest moment 0T.D/ controlea%a mai multi pasi de instalare. De exemplu, daca sunt pre%ente mai multe sisteme de operare pe disc, ;&&T.I0I permite utili%atorului sa selecte%e sistemul dorit. Daca nu exista alte sisteme de operare sau daca uitili%atorul nu selectea%a nimic pana la expirarea timpului, se va trece la urmatorii pasi'

0T.D/ executa 0TDETE(T.(&+ pentru a o#tine informatii despre hard-are-ul instalat. 0T.D/ foloseste apoi calea specificata de ;&&T.I0I pentru a !asi prima partitie. 0T.D/ incarca doua fisiere care repre%inta nucleul EP' 0T&SF/0..EEE si 8A..D... 0T.D/ citeste fisierele de re!istri, ale!e un profil hard-are si incarca driver-ele selectate.

/e!istrii >indo-s 4isierele de re!istri >indo-s repre%inta o parte importanta a procesului de #oot-are >indo-s EP. Aceste fisiere sunt recunoscute prin numele distinctive care incep cu 8FERS, dupa cum este pre%entat in 4i!ura 3, urmat de numele portiunii sistemului de operare pe care il controlea%a. &rice setare in >indo-s - de la culoarea de #ack!round de pe desktop si culoarea #utoanelor de pe ecran pana la licentele aplicatiilor - este stocata in re!istri. (and un utili%ator face modificari in setarile din (ontrol Panel, 4ile Associations, S2stem Policies sau soft-are-ul instalat, modificarile sunt stocate in re!istri. 4iecare utili%ator are o sectiune unica in re!istri. Procesul de lo!in din >indo-s scoate setarile de sistem din re!istri si reconfi!urea%a sistemul in starea in care era ultima data cand a fost accesat de utili%ator. Fernelul 0T In acest punct, kernelul 0T, inima sistemului de operare >indo-s, preia controlul. 0umele acestui fisier este 0T&SF/0..EEE. Porneste fisierul de lo!in numit >I0.&C&0.EEE si afisea%a ecranul >elcome pentru EP. NOTA: Daca sistemul este pornit folosind un dispo%itiv S(SI, >indo-s va copia fisierul 0/;&&TDD.SRS in timpul instalarii. Acest fisier nu va fi copiat daca discurile S(SI nu sunt folosite. :. 7 :.7. < Instalarea unui sistem de operare %escrierea modului de manipulare a fisierelor 61

de sistem Dupa instalarea >indo-s EP, e posi#il sa doriti modificarea confi!uratiei. *rmatoarele aplicatii sunt folosite extensiv pentru modificari dupa instalare'

+sconfi! 1 Acest utilitar de confi!urare a #oot-arii va permite sa ale!eti pro!ramele care o sa se execute la pornire si sa editati fisierele de confi!urare. &fera de asemenea un control simplificat asupra Serviciilor >indo-s, dupa cum este pre%entat si in 4i!ura 1. /e!edit 1 Aceasta aplicatie va permite sa modificati re!istrii, dupa cum este pre%entat si in 4i!ura 3.

0&TA' /ECEDT,3 era folosit de >indo-s 0T. In >indo-s EP si >indo-s Server 355,, fisierul /ECEDT,3 este doar o scurtatura catre comanda /ECEDIT.EEE. In >indo-s EP, puteti introduce comen%ile /ECEDT,3 sau /ECEDIT.EEEP am#ele comen%i executa acelasi pro!ram. ATE0TIE' 4olosirea incorecta a /ECEDT,3.EEE sau /ECEDIT.EEE poate produce pro#leme de confi!urare care se pot re%olva doar prin reinstalarea sistemului de operare. +oduri de pornire Puteti porni sistemul de operare >indo-s in mai multe moduri. Apasarea tastei 4< in timpul procesului de pornire va deschide meniul >indo-s Advanced Startup &ptions, care va permite sa selectati modul in care sa porniti >indo-s. *rmatoarele optiuni de pornire sunt folosite de o#icei'

Safe +ode 1 Porneste >indo-s dar incarca numai driver-ele pentru componentele de #a%a, cum ar fi tastatura si monitorul. Safe +ode cu suport de retea 1 Porneste >indo-s la fel ca Safe +ode dar incarca si driver-ele pentru componentele de retea. Safe +ode cu prompt de comanda 1 Porneste >indo-s si incarca promptul de comanda in locul interfetei !rafice. *ltima confi!uratie #una cunoscuta 1 Permite unui utili%ator sa incarce confi!uratia >indo-s folosita la ultima pornire cu succes a sistemului de operare. Acest lucru este reali%at accesand o copie a re!istrilor care este creata cu acest scop.

0&TA' *ltima confi!uratie #una cunoscuta nu este utila decat daca este folosita imediat dupa ce s-a produs o defectiune. In ca%ul in care calculatorul este repornit si, in ciuda dificultatilor, reuseste sa porneasca >indo-s, re!istrul pentru H*ltima confi!uratie #una cunoscutaH va fi pro#a#il actuali%at cu informatie !resita. :. 7 :.7. = Instalarea unui sistem de operare %escrierea structurii de directoare

Extensii de fisiere si atri#ute In >indo-s, fisierele sunt or!ani%ate intr-o structura de directoare. Directorul radacina pentru partitia >indo-s este de o#icei etichetat ca ('T. In cele ce urmea%a, exista un set initial de directoare standard, numite foldere, pentru sistemul de operare, aplicatii, informatii de confi!urare si fisiere de date. Dupa instalarea initiala, utili%atorii pot instala ma9oritatea aplicatiilor si datelor in orice director ale!. 4isierele din structura de directoare adera la o conventie >indo-s a denumirii' 63

Pot fi folosite maxim 3:: de caractere. (aractere cum ar fi punctul ." sau slash-ul T @" nu sunt permise. & extensie de trei sau patru litere este adau!ata la numele de fisier pentru a identifica tipul fisierului. 0umele fisierelor nu sunt case sensitive nu se face diferenta intre litere mari si litere mici".

*rmatoarele extensii de fisiere sunt folosite frecvent'


.doc 1 +icrosoft >ord .txt 1 Text AS(II .9p! 1 4ormat !rafic .ppt 1 +icrosoft Po-erPoint .%ip 1 4ormat de comprimare

Structura de directoare mentine un set de atri#ute pentru fiecare fisier care controlea%a cum poate fi vi%uali%at sau modificat fisierul. *rmatoarele atri#ute sunt folosite frecvent'

/ 1 4isierul este read-onl2 are doar permisiuni de citire". A 1 4isierul va fi arhivat la urmatorul #ackup. S 1 4isierul este marcat ca fisier de sistem si o averti%are este !enerata daca se incearca ster!erea sau modificarea lui. 8 1 4isierul este ascuns.

0umele de fisiere, extensiile si atri#utele pot fi vi%uali%ate intrand intr-o fereastra D&S si folosind comanda ATT/I;, dupa cum se arata in 4i!ura 1. 4olositi calea urmatoare' Start Q /un Q cmd 0avi!ati pana la folderul care contine fisierul de care sunteti interesati. Tastati ATT/I; urmat de numele fisierului. 4olositi -ildcard-uri cum ar fi U.U pentru a vi%uali%a mai multe fisiere deodata. Atri#utele fiecarui fisier vor aparea in coloana din stan!a ecranului. Informatii despre comanda ATT/I; pot fi o#tinute in linia de comanda tastand' ATT/I; @A Echivalentul >indo-s pentru comanda ATT/I; poate fi accesat dand click dreapta pe fisier in >indo-s Explorer si ale!and Properties. 0&TA' Pentru a vedea proprietatile unui fisier in >indo-s Explorer, va tre#ui sa setati >indo-s Explorer sa permita vi%uali%area fisierelor ascunse HSho- 8idden 4ilesH. 4olositi urmatoarea cale' (lick dreapta Start Q Explore Q Tools Q 4older &ptions Q $ie0T4S si 4AT,3 >indo-s EP si >indo-s 3555 folosesc sistemele de fisiere 4AT,3 si 0T4S. Securitatea este una dintre cele mai importante diferente dintre aceste doua sisteme de fisiere. 0T4S suporta fisiere mai multe si mai mari decat 4AT,3 si permite optiuni de securitate mai flexi#ile pentru fisiere si foldere. 4i!urile 3 si , pre%inta permisiunile pentru fisiere in 4AT,3 si 0T4S. Partitiile pot fi convertite de la 4AT,3 la 0T4S folosind utilitarul (&0$E/T.EEE. Acest lucru ofera avanta9ele de securitate suplimentare ale 0T4S. Pentru a transforma o partitie 6,

0T4S in 4AT,3, reformatati partitia si restaurati datele folosind un #ackup. ATE0TIE' Inainte de a converti un sistem de fisiere, nu uitati sa faceti un #ackup al datelor. :. : 0avi!area folosind C*I >indo-s" Sistemul de operare ofera o interfata de utili%are care va permite sa interactionati cu calculatorul. Exista doua metode pe care le puteti folosi pentru a navi!a in sistemul de fisiere si de a rula aplicatii in cadrul unui sistem de operare'

& interfata !rafica C*I" ofera repre%entari !rafice picto!rame" ale tuturor fisierelor, folderelor si pro!ramelor de pe calculator. Puteti manipula aceste picto!rame folosind un indicator care este controlat prin intermediul unui mouse sau al unui echipament similar. Indicatorul va permite sa mutati picto!ramele prin Hdra! and dropH si sa executati pro!ramele prin click. & interfata in linia de comanda (.I" este o metoda #a%ata pe text. Tre#uie sa tastati comen%i pentru a manipula fisierele si pentru a executa pro!rame.

Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'


+anipularea o#iectelor de pe desktop. Explorarea applet-urilor din (ontrol Panel. Explorarea uneltelor de administrare. Instalarea, navi!area si de%instalarea unei aplicatii. Descrierea procesului de im#unatatire a unui sistem de operare. 0avi!area folosind C*I >indo-s"

:. : :.:. 1

#anipularea o)iectelor de pe des top &data cu instalarea sistemului de operare, desktop-ul poate fi modificat sa raspunda nevoilor personale. Desktop-ul unui calculator este o repre%entare !rafica a locului de munca. Pe desktop se !asesc picto!rame, #are de instrumente si meniuri pentru manipularea fisierelor. Desktop-ul poate fi modificat folosind ima!ini, sunete si culori pentru a oferi un aspect si o sen%atie personali%ata. %es top Properties Pentru a adapta interfata C*I a desktop-ului dumneavoastra dati click dreapta pe desktop si ale!eti Properties Proprietati", dupa cum este pre%entat in 4i!ura 1. +eniul %isplaProperties are cinci ta#-uri' Themes, Desktop, Screen Saver, Appearance si Settin!s. Dati click pe oricare din aceste ta#-uri pentru a personali%a setarile monitorului. O)iecte de pe des top Exista mai multe o#iecte pe desktop care pot fi personali%ate, cum ar fi Task#ar si /ec2cle ;in. Pentru a personali%a orice o#iect, dati click dreapta pe acel o#iect si apoi ale!eti Properties. #eniul Start Pe desktop, meniul start este accesat prin click pe #utonul Start. +eniul Start, pre%entat in 4i!ura 3, afisea%a toate aplicatiile instalate pe calculator, o lista a ultimelor documente deschise si o lista a altor elemente cum ar fi optiunea de cautare, help center si setarile sistemului. +eniul Start poate de asemenea sa fie personali%at. Exista doua tipuri de meniu 67

Start' EP si clasic. +eniul Start stil EP va fi folosit pe parcursul acestui curs pentru a demonstra secventele de comen%i. #- Computer Pentru a accesa diverse partitii instalate pe calculator, dati du#lu click pe picto!rama #Computer de pe desktop. Pentru a personali%a anumite setari dati click dreapta pe #Computer si ale!eti Properties. Setarile care pot fi personali%ate includ'

0umele calculatorului Setari hard-are +emoria virtuala Actuali%ari automate Acces la distanta

0ansarea aplicatiilor Aplicatiile pot fi lansate in mai multe moduri'


Dati click pe numele aplicatiei in meniul Start. Dati du#lu click pe scurtatura de pe desktop. Dati du#lu click pe fisierul executa#il din #- Computer. .ansati aplicatia din fereastra $un sau din linia de comanda.

#- Networ Places Pentru a vi%uali%a si confi!ura conexiunile de retea, dati click dreapta pe picto!rama #Networ Places de pe desktop. In +2 0et-ork Places, puteti sa va conectati sau sa va deconectati de la un disc de retea. Dati click pe Properties pentru a confi!ura conexiunile de retea existente, cum ar fi conexiuni .A0 cu fir sau fara fir :. : 0avi!area folosind C*I >indo-s" Explorarea applet! :.:. urilor din 3 Control Panel >indo-s centrali%ea%a setarile pentru multe caracteristici care controlea%a comportamentul si aspectul calculatorului. Aceste setari sunt clasificate in applet-uri sau mici pro!rame care se !asesc in (ontrol Panel, ca in 4i!ura 1. Adau!area sau ster!erea de pro!rame, schim#area setarilor retelei si modificarea setarilor de securitate sunt cateva dintre optiunile de confi!urare disponi#ile in (ontrol Panel. Applet-urile din (ontrol Panel Intre numele diverselor appleturi din (ontrol Panel exista mici diferente in functie de versiunea de >indo-s instalata. In >indo-s EP, picto!ramele sunt !rupate pe cate!orii'

Appearance and T(emes 1 applet-uri care controlea%a aspectul ferestrelor' o Displa2 o Task#ar si meniul Start o &ptiuni pentru foldere Networ and Internet Connections 1 appleturi care confi!urea%a toate tipurile de conexiuni' o &ptiuni Internet o (onexiuni de retea 6:

Add or $emo"e Pro.rams 1 un applet care adau!a sau ster!e pro!rame si componente >indo-s intr-un mod si!ur. Sounds6 Speec(6 and Audio %e"ices 1 applet-uri care controlea%a toate setarile pentru sunet' o Sunete si dispo%itive de sunet o $or#ire o Dispo%itive media porta#ile Performance and #aintenance 1 applet-uri care permit !asirea de informatii despre calculatorul dumneavoastra sau intretinerea acestuia' o Instrumente administrative o &ptiuni de alimentare o Scheduled tasks sarcini pro!ramate" o Sistem Printers and Ot(er Hardware 1 applet-uri pentru confi!urarea echipamentelor conectate la calculator' o (ontrollere pentru 9ocuri o Tastatura o +ouse o &ptiuni pentru telefon si modem o Imprimante si faxuri o Scannere si camere &ser Accounts 1 applet-uri pentru confi!urarea optiunilor pentru utili%atori si email-urile acestora' o E-mail o (onturi de utili%atori %ate6 Time6 0an.ua.e6 and $e.ional Options 1 applet-uri pentru modificarea setarilor in functie de locali%area si lim#a dumneavoastra' o Data si ora o &ptiuni re!ionale si lin!vistice Accessi)ilit- Options 1 o interfata folosita pentru a confi!ura >indo-s pentru nevoi speciale de vedere, au% si mo#ilitate Securit- Center 1 applet folosit pentru a confi!ura setari de securitate pentru' o &ptiuni Internet o Actuali%ari automate o >indo-s fire-all

Displa2 Settin!s Puteti modifica setarile monitorului folosind applet-ul Displa2 Settin!s. +odificati aspectul desktop-ului dumneavoastra prin schim#area re%olutiei si calitatii culorii, cum este pre%entat si in 4i!ura 3. Puteti schim#a si setari mai avansate ale displa2-ului cum ar fi -allpaper, screen saver, setari de alimentare si alte optiuni urmand calea urmatoare' Start Q (ontrol Panel Q Displa2 Q ta#-ul Settin!s Q Advanced :. : :.:. , 0avi!area folosind C*I >indo-s" Explorarea uneltelor de administrare

Device +ana!er Device +ana!er, pre%entat in 4i!ura 1, permite vi%uali%area tuturor setarilor componentelor din calculator. & sarcina o#isnuita pentru tehnicieni este sa vada valorile atri#uite I/I, adreselor I@& si setarile D+A pentru toate echipamentele din calculator. Pentru a vedea 66

resursele sistemului in Device +ana!er folositi calea urmatoare' Start Q (ontrol Panel Q S2stem Q 8ard-are Q Device +ana!er Q $ie- Q /esources Task +ana!er Task +ana!er, pre%entat in 4i!ura 3, va permite vi%uali%area tuturor aplicatiilor care rulea%a si inchiderea oricarei aplicatii ce nu mai raspunde. Task +ana!er va permite sa monitori%ati performatele *(P si ale memoriei virtuale, sa vi%uali%ati toate procesele care rulea%a si sa o#tineti informatii despre conexiunile in retea. Pentru a vedea informatii in Task +ana!er folositi calea urmatoare' (T/.-A.T-DE. Q Task +ana!er E"ent +iewer Event $ie-er, pre%entat in 4i!ura ,, inre!istrea%a evenimentele cu privire la aplicatii, securitate si sistem. Aceste fisiere lo! sunt o unealta de depanare valoroasa. Pentru a accesa Event $ie-er folositi urmatoarea cale' Start 9 Control Panel 9 Administrati"e Tools 9 E"ent +iewer $emote %es top /emote Desktop permite unui calculator aflat la distanta sa preia controlul asupra altui calculator. Aceasta unealta de depanare este disponi#ila doar pentru sistemele >indo-s EP. Pentru a accesa /emote Desktop folositi urmatoarea cale' Start 9 All Pro.rams 9 Accessories 9 Communications 9 $emote %es top Connection Setari de performanta Pentru a creste performantele sistemului de operare, puteti modifica o parte din setarile folosite de calculatorul dumneavoastra, cum ar fi confi!urarea memoriei virtuale, pre%entate in 4i!ura 7. Pentru a modifica setarile memoriei virtuale, folositi urmatoarea cale' Start Q (ontrol Panel Q S2stem Q Advanced Q %ona Performance Q #utonul Settin!s :. : :.:. 7 0avi!area folosind C*I >indo-s" Instalarea6 na"i.area si de1instalarea unei aplicatii

(a tehnician, sunteti responsa#il de adau!area si inlaturarea aplicatiilor soft-are de pe calculatorul clientului. +a9oritatea aplicatiilor folosesc un proces de instalare automat cand un (D cu aplicatia respectiva este introdus in unitatea optica. Procesul de instalare actuali%ea%a utilitarul Add or /emove Pro!rams. *tili%atorul tre#uie sa dea click-uri in interfata de instalare si sa ofere informatiile solicitate. Applet-ul Add or /emove Pro!rams +icrosoft recomanda ca utili%atorii sa foloseasca in permanenta utilitarul Add or /emove Pro!rams, pre%entat in 4i!ura 1, pentru a instala sau de%instala aplicatii. (and folositi utilitarul Add or /emove Pro!rams pentru a instala o aplicatie, acesta urmareste fisierele de instalare astfel incat aplicatia poate fi de%instalata complet daca se doreste acest lucru. Pentru a deschide applet-ul Add or /emove Pro!rams, folositi urmatoarea cale' Start Q (ontrol Panel Q Add or /emove Pro!rams 6B

Adau!area unei aplicatii Daca un pro!ram sau o aplicatie nu este instalata automat la introducerea (D-ului, puteti folosi applet-ul Add or /emove Pro!rams pentru a o instala, ca in 4i!ura 3. Dati click pe #utonul Add New Pro.rams si selectati locul in care se !aseste aplicatia. >indo-s va instala aplicatia pentru dumneavoastra. &data ce aplicatia este instalata, aceasta poate fi pornita din meniul Start sau folosind scurtatura pe care aplicatia o instalea%a pe desktop. $erificati aplicatia pentru a va asi!ura ca functionea%a corect. Daca sunt pro#leme cu aplicatia, reparati sau de%instalati aplicatia. *nele aplicatii, cum ar fi +icrosoft &ffice, asi!ura optiunea de reparare in procesul de instalare. Puteti folosi aceasta functie pentru a incerca sa corectati un pro!ram care nu functionea%a corect. De%instalarea unei aplicatii Daca o aplicatie nu este de%instalata corect, poate lasa fisiere pe hard disk si setari inutile in re!istri. Desi acest lucru nu provoaca pro#leme, consuma spatiu pe hard disk, resurse de sistem si vite%a de citire a re!istrilor. 4i!ura , pre%inta applet-ul Add or /emove Pro!rams care tre#uie folosit pentru a de%instala pro!ramele de care nu mai aveti nevoie. Interfata va va !hida in procesul de de%instalare a aplicatiei si va ster!e toate fisierele instalate. :. : 0avi!area folosind C*I >indo-s" %escrierea procesului :.:. de : im)unatatire a unui sistem de operare *neori este necesara im#unatatirea unui sistem de operare. Inainte de a incepe, verificati cerintele minime ale noului sistem de operare pentru a va asi!ura ca acestea sunt indeplinite de calculatorul dumneavoastra. $erificati 8(. pentru a va asi!ura ca exista compati#ilitate intre componentele hard-are ale calculatorului si noul sistem de operare. /eali%ati un #ackup al datelor inainte de im#unatatire pentru a le putea recupera in ca%ul unei pro#leme cu instalarea. Procesul de im#unatatire a unui sistem >indo-s 3555 la >indo-s EP este mai rapid decat o instalare de la %ero a >indo-s EP. *tilitarul de setup pentru >indo-s EP inlocuieste fisierele existente >indo-s 3555 cu fisiere >indo-s EP in timpul procesului de im#unatatire. Totusi, aplicatiile si setarile existente vor fi salvate. Procesul de im#unatatire al unui sistem de operare 1. Introduceti (D-ul de instalare >indo-s EP in unitatea (D-/&+ pentru a incepe procesul de im#unatatire. Selectati Start 9 $un 3. In casuta /un tastati %::i7;<:winnt78, unde D repre%inta numele unitatii (D-/&+, si apoi apasati Enter. $a fi afisat ecranul >elcome al >indo-s EP Setup >i%ard. ,. Ale!eti &p.rade to 3indows 4P si dati click pe #utonul Next. Este afisata pa!ina de .icense A!reement. 7. (ititi licenta si dati click pe #utonul pentru acceptarea acesteia. :. Dati click pe Next. Pa!ina denumita *p!radin! to the >indo-s EP 0T4S 4ile S2stem este afisata. 6. *rmati prompt-urile pentru a incheia procesul de im#unatatire. (and instalarea este finali%ata, calculatorul se va restarta. 0&TA' Interfata de instalare >indo-s EP poate porni automat cand (D-ul este inserat in 6<

unitatea optica. Identificarea si aplicarea te(nicilor comune de intretinere pre"enti"a pentru sistemele de operare Intretinerea preventiva pentru un sistem de operare include or!ani%area sistemului, defra!mentarea hard disk-ului, actuali%area aplicatiilor, ster!erea aplicatiilor nefolosite si verificarea erorilor din sistem. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

(rearea unui plan de intretinere preventiva. Planificarea unei sarcini. Efectuarea #ackup-ului hard disk-ului. Identificarea si aplicarea tehnicilor comune de intretinere preventiva pentru sistemele de operare

:. 6

Crearea unui plan :.6. de 1 intretinere pre"enti"a Scopul unui plan de intretinere preventiva a unui sistem de operare este evitarea pro#lemelor viitoare. Ar tre#ui sa reali%ati intretinere preventiva in mod re!ulat, si ar tre#ui sa mentineti un raport al tuturor actiunilor intreprinse si al o#servatiilor facute. & parte a intretinerii preventive ar tre#ui sa se desfasoare cand ar deran9a cel mai putin persoanele care folosesc calculatoarele. Acest lucru inseamna de o#icei pro!ramarea acestor sarcini in timpul noptii, dimineata devreme sau in timpul -eekend-ului. Exista de asemenea tehnici si unelte care pot automati%a multe din sarcinile intretinerii preventive. Sistemati%area intretinerii preventive Planurile de intretinere preventiva ar tre#ui sa includa informatii detaliate despre intretinerea tuturor calculatoarelor si a echipamentului de retea, cu accent pe echipamentul care ar afecta cel mai mult or!ani%atia. Intretinerea preventiva cuprinde urmatoarele sarcini importante'

Actuali%area sistemului de operare si a aplicatiilor Actuali%area soft-are-ului antivirus si a altor aplicatii de protectie $erificarea erorilor de pe hard disk Efectuarea #ackup-ului hard disk-ului Defra!mentarea hard disk-ului

*n pro!ram de intretinere preventiva care este proiectat sa repare lucrurile inainte ca acestea sa se strice si sa re%olve pro#lemele minore inainte ca acestea sa afecte%e productivitatea aduce urmatoarele #eneficii utili%atorilor si or!ani%atiilor'

Scade do-ntime-ul (reste performanta (reste credi#ilitatea Scad costurile de reparatie

& parte suplimentare a intretinerii preventive este documentarea. *n re!istru de reparatii va va a9uta sa va dati seama ce echipament este cel mai si!ur sau cel mai putin si!ur. Acest lucru va oferi de asemenea o istorie a datelor la care a fost reparat un anumit calculator, cum a fost reparat si care a fost pro#lema 6=

Identificarea si aplicarea tehnicilor comune de intretinere preventiva pentru sistemele de operare :.6. Planificarea 3 unei sarcini *nele sarcini de intretinere preventiva se refera la curatare, inspectare si reparatii minore. Alte sarcini de intretinere preventiva folosesc ca unelte aplicatii care sunt de9a incorporate in sistemul de operare sau pot fi incarcate pe hard diskul utili%atorului. +a9oritatea aplicatiilor de intretinere preventiva pot fi setate sa se execute automat conform unui pro!ram. >indo-s are urmatoarele utilitare care vor lansa aplicatii pro!ramate'

(omanda D&S AT lansea%a o sarcina la un timp specificat folosind interfata in linie de comanda. >indo-s Task Scheduler lansea%a sarcini la un timp specificat folosind interfata !rafica.

Informatii despre comanda AT sunt disponi#ile urmand aceasta cale' Start Q /un Q cmd Apoi tastati AT @A in linia de comanda. Accesati >indo-s Task Scheduler urmand aceasta cale' Start Q All Pro!rams Q Accessories Q S2stem Tools Q Scheduled Tasks Am#ele utilitare permit utili%atorilor sa pro!rame%e anumite comen%i sa se execute la un timp presta#ilit, o sin!ura data sau repetat in %ilele si la orele selectate. >indo-s Task Scheduler, pre%entat in 4i!ura 1, este mai usor de invatat si de folosit decat comanda AT, mai ales cand tre#uie pro!ramate sarcini recurente si cand tre#uie sterse sarcini care sunt de9a pro!ramate. *tilitare de sistem Exista mai multe utilitare de sistem incluse in D&S si >indo-s care se ocupa de mentinerea inte!ritatii sistemului. Doua utilitare care sunt utile pentru intretinerea preventiva'

Scan%is sau CH%S= 1 ScanDisk >indo-s 3555" si (8FDSF >indo-s EP" verifica inte!ritatea fisierelor si directoarelor si scanea%a suprafata hard diskului cautand erori fi%ice. 4olositi-le cel putin o data pe luna si de fiecare data cand sistemul se opreste din cau%a unei caderi de tensiune. %efra. 1 Pe masura ce fisierele isi maresc dimensiunile, o parte din date este scrisa pe urmatorul spatiu li#er de pe disc. In timp, datele devin fra!mentate, sau se intind pe tot hard disk-ul si cautarea fiecarei sectiuni de date durea%a mai mult. Defra! aduna partile de date neadiacente intr-un sin!ur loc, marind astfel vite%a de acces.

Am#ele utilitare pot fi accesate urmand calea' Start Q All Pro!rams Q Accessories Q S2stem Tools Q Disk Defra!menter Actuali%ari automate Daca fiecare sarcina de intretinere ar tre#ui sa fie pro!ramata de fiecare data cand se executa, repararea calculatoarelor ar fi mult mai !rea decat in pre%ent. Din fericire, unelte ca interfata Scheduled Task permit automati%area multor functii. Dar cum pot fi automati%ate B5

actuali%arile de soft-are care nu a fost inca scrisA Sistemele de operare si aplicatiile sunt aduse la %i in mod constant din motive de securitate si pentru a adau!a noi functionalitati. Este important ca +icrosoft si altii sa asi!ure un serviciu de actuali%are, ca cel pre%entat in 4i!ura 3. Serviciul de actuali%are poate scana sistemul pentru a vedea ce actuali%ari sunt necesare si apoi sa recomande ce ar tre#ui descarcat si instalat. Serviciul de actuali%are poate descarca si instala actuali%ari imediat cum acestea sunt disponi#ile, sau poate descarca actuali%ari cerute, si sa le instale%e la urmatoarea #oot-are. Interfata +icrosoft *pdate poate fi accesata urmand calea' Start Q (ontrol Panel Q S2stem Q Automatic *pdates +a9oritatea aplicatiilor anti-virus au propriul sistem de actuali%are. Acesta poate actuali%a automat atat soft-are-ul aplicatie propriu cat si fisierele #a%ei de date. Aceasta functie ii permite sa asi!ure o protectie imediata avand in vedere aparitia continua a unor noi pericole. Punct de restaurare & actuali%are poate cau%a cateodata pro#leme serioase. Este posi#il ca un pro!ram mai vechi din sistem sa nu fie compati#il cu sistemul de operare curent. Actuali%arile automate pot instala cod care poate functiona pentru ma9oritatea utili%atorilor dar nu si pentru sistemul dumneavoastra. >indo-s /estore Point, pre%entat in 4i!ura ,, este solutia pentru aceasta pro#lema. >indo-s EP poate crea o ima!ine a setarilor curente ale calculatorului, numita punct de restaurare. In acest ca%, daca se #lochea%a calculatorul sau o actuali%are produce pro#leme in sistem, calculatorul poate fi readus la confi!uratia anterioara. *n tehnician ar tre#ui sa cree%e intotdeauna un punct de restaurare inainte de a actuali%a sau schim#a sistemul de operare. Punctele de restaurare ar tre#ui de asemenea create de fiecare data cand'

Este instalata o aplicatie Este instalat un driver

NOTA: *n punct de restaurare pastrea%a copii ale driver-elor, fisierelor de sistem si re!istrilor dar nu si ale aplicatiilor. Pentru a restaura sau a crea un punct de restaurare folositi calea' Start Q All Pro!rams Q Accessories Q S2stem Tools Q S2stem /estore E/D si AS/ >indo-s 3555 ofera capacitatea de a crea un disc de reparatie de ur!enta emer!enc2 repair disk - E/D" care salvea%a fisiere critice de #oot si informatii de confi!urare necesare pentru a depana pro#leme in >indo-s. >indo-s EP ofera aceleasi functii prin Automated S2stem /ecover2 AS/". Desi atat E/D cat si AS/ sunt unelte de depanare puternice, nu ar tre#ui sa inlocuiasca niciodata un #ackup complet. *n (D de recuperare contine fisiere esentiale folosite pentru a repara sistemul dupa o pro#lema serioasa, cum ar fi o defectiune a hard disk-ului. (D-ul de recuperare poate contine versiunea ori!inala de >indo-s, drivere hard-are si aplicatii soft-are. (and un (D de recuperare este folosit, calculatorul va fi readus la confi!uratia initiala implicita. Identificarea si aplicarea tehnicilor comune de intretinere preventiva pentru sistemele B1

de operare Efectuarea )ac up! ului (ard dis !ului .a fel cum punctele de restaurare ale sistemului permit recuperarea fisierelor de confi!urare ale sistemului de operare, utilitarele de #ackup permit recuperarea datelor. Puteti folosi utilitarul +icrosoft ;ackup, pre%entat in 4i!ura 1, pentru a reali%a #ackup-uri in functie de necesitati. Este important sa sta#iliti o strate!ie de #ackup care sa includa si recuperarea datelor. (erintele or!ani%atiei vor determina cat de des va tre#ui facut un #ackup al datelor si tipul de #ackup care va fi facut. :.6. , *n #ackup poate dura destul de mult timp. Daca strate!ia de #ackup este urmata cu atentie, nu va fi nevoie sa se faca un #ackup al tuturor fisierelor de fiecare data. Este necesar sa se copie%e numai fisierele modificate de la ultimul #ackup. Din acest motiv exista mai multe tipuri de #ackup. ;ackup normal *n #ackup normal se mai numeste si #ackup complet. In ca%ul unui #ackup normal, toate fisierele selectate de pe disc sunt arhivate pe mediul de #ackup. Aceste fisiere sunt marcate ca fiind arhivate prin resetarea #itului de arhivare. ;ackup de copiere Acest tip de #ackup va copia toate fisierele selectate. 0u marchea%a fisierele ca fiind arhivate. ;ackup diferential *n #ackup diferential face un #ackup al tuturor fisierelor si directoarelor care au fost create sau modificate de la ultimul #ackup normal sau incremental detalii mai 9os". *n #ackup diferential nu marchea%a fisierele ca fiind arhivate. (opiile vor fi facute pornind de la acelasi punct pana la efectuarea urmatorului #ackup complet sau incremental. ;ackup-urile diferentiale sunt importante deoarece pentru recuperarea datelor este nevoie doar de ultimele #ackup-uri complete si diferentiale. ;ackup incremental *n #ackup incremental face un #ackup al tuturor fisierelor si directoarelor care au fost create sau modificate de la ultimul #ackup normal sau incremental. +archea%a fisierele ca fiind arhivate prin resetarea #itului de arhivare. Acest lucru are ca efect avansarea punctului de plecare pentru #ackup-urile diferentiale fara sa fie nevoie de rearhivarea intre!ului continut al discului. Daca tre#uie sa reali%ati o restaurare a sistemului, va tre#ui sa folositi intai ultimul #ackup complet, apoi fiecare #ackup incremental in ordine, iar apoi sa folositi orice #ackup diferential reali%at de la ultimul #ackup incremental. ;ackup %ilnic ;ackup-urile %ilnice fac un #ackup numai al fisierelor care au fost modificate in %iua respectiva. ;ackup-ul %ilnic nu modifica #itul de arhivare. Pentru accesarea utilitarului de #ackup %ilnic intr-un sistem >indo-s EP Professional, folositi urmatoarea cale' Start Q All Pro!rams Q Accessories Q S2stem Tools Q ;ackup +edii de #ackup Exista mai multe medii de stocare care pot fi folosite pentru #ackup' B3

*nitatile cu #anda ma!netica pot fi folosite pentru #ackup-ul datelor pe un server din retea. *nitatile cu #anda ma!netica sunt un mod ieftin prin care se pot stoca cantitati mari de date. Standardul Di!ital Audio Tape DAT" foloseste casete audio di!itale pentru a stoca datele in format Di!ital Data Stora!e DSS". Tehnolo!ia Di!ital .inear Tape D.T" ofera o capacitate mare si o vite%a relativ mare de #ackup. & memorie flash pe *S; poate stoca de sute de ori mai multe date decat un flopp2 disk. *nitatile de memorie flash *S; sunt disponi#ile in diverse capacitati si ofera rate de transfer mult mai #une decat echipamentele cu #anda ma!netica.

:. B

%epanarea sistemelor de operare +a9oritatea sistemelor de operare contin utilitare pentru asistenta in procesul depanarii sistemului. Aceste utilitare a9uta un tehnician sa sta#ileasca de ce calculatorul sufera o defectiune sau nu porneste corect. Aceste utilitare a9uta de asemenea la identificarea si re%olvarea pro#lemei. *rmati pasii schitati in aceasta sectiune pentru a identifica, repara si documenta corect pro#lema. Procesul de depanare este pre%entat in 4i!ura 1. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Trecerea in revista a procesului de depanare. Identificarea pro#lemelor comune si a solutiilor. Depanarea sistemelor de operare Trecerea in re"ista a procesului de depanare

:. B :.B. 1

Pro#lemele sistemelor de operare pot fi re%ultatul unei com#inatii de factori' hard-are, aplicatii si confi!uratii. *n tehnician tre#uie sa poata anali%a pro#lema si sa determine cau%a erorii pentru a putea repara sistemul de operare. Acest proces se numeste depanare trou#leshootin!". Primul pas in procesul de depanare il repre%inta adunarea datelor de la client. 4i!urile 1 si 3 contin o lista de intre#ari cu raspuns deschis sau cu variante limitate de raspuns. Dupa ce discutati cu clientul ar tre#ui sa verificati pro#lemele evidente. 4i!ura , contine o lista a pro#lemelor sistemelor de operare. Dupa ce pro#lemele evidente au fost verificate, incercati cateva solutii rapide. 4i!ura 7 contine o lista a unor solutii rapide pentru sistemele de operare. Daca aceste solutii nu au corectat pro#lema, folositi pasul 7 din procesul de depanare pentru a aduna date de la calculator. 4i!ura : pre%inta diferite moduri de a aduna informatii despre pro#lema de la calculator. B,

Dupa acest pas, veti avea destule informatii pentru a evalua pro#lema si pentru a cerceta si implementa solutii posi#ile. 4i!ura 6 pre%inta resursele pentru solutiile posi#ile. Dupa ce ati re%olvat pro#lema sistemului de operare veti pre%enta solutia clientuluil. 4i!ura B pre%inta o lista de sarcini necesare pentru a termina acest pas. :. B :.B. 3 Depanarea sistemelor de operare Identificarea pro)lemelor comune si a solutiilor

Pro#lemele sistemelor de operare pot fi atri#uite componentelor hard-are, aplicatiilor sau pro#lemelor de confi!urare sau unor com#inatii ale acestora. $eti re%olva unele tipuri de pro#leme le!ate de sistemele de operare mai des decat altele. 4i!ura 1 pre%inta o schema a pro#lemelor u%uale ale sistemelor de operare si a solutiilor de re%olvare a acestora. . /e%umat < Acest capitol pre%inta sistemele de operare. (a tehnician, ar tre#ui sa aveti competente de instalare, confi!urare si depanare a sistemelor de operare. Este important sa retineti urmatoarele concepte din acest capitol'

Exista mai multe sisteme de operare disponi#ile si tre#uie sa luati in considerare cerintele clientului si mediul atunci cand ale!eti unul dintre aceste sisteme. Pasii principali in instalarea calculatorului unui client includ pre!atirea hard diskului, instalarea sistemului de operare, crearea conturilor de utili%atori si confi!urarea optiunilor de instalare. & interfata !rafica C*I" afisea%a picto!rame ale fisierelor, folderelor si aplicatiilor din calculator. *n dispo%itiv de selectie, cum este mouse-ul poate fi folosit pentru a navi!a pe un desktop C*I. Tre#uie sa sta#iliti o strate!ie de #ackup care sa permita recuperarea datelor. ;ackup-uri normale, de copiere, diferentiale, incrementale si %ilnice sunt unelte de #ackup optionale disponi#ile in sistemele de operare >indo-s. Tehnicile de intretinere preventiva asi!ura functionarea optima a sistemului de operare. Printre uneltele disponi#ile pentru depanarea unui sistem de operare putem mentiona meniul >indo-s Advanced &ptions, lo!-uri de evenimente, Device +ana!er si fisierele de sistem.

Capitolul : 5aptop(uri si Dispo!iti"e ,ortabile


Capitol Introducere .1 '.1 '.1.1 '.1.2 .2 '.2 Descrierea laptop(urilor si a altor dispo!iti"e portabile Identificarea unor intre uintari comune ale laptop4urilor Identificarea unor intre uintari comune ale PDA4urilor .Personal Di*ital Assistant/ si ale 3martp+one4urilor Identificarea si descrierea componentelor unui laptop

B7

'.2.1 '.2.2 '.2.3 .3 '.3 '.3.1 '.3.2 '.3.3 '.3.4 .4 '.4 '.4.1 '.4.2 .5 '.& . '.' '.'.1 '.'.2 .# '.( '.(.1 '.(.2

Descrierea componentelor *asite la e"teriorul unui laptop Descrierea componentelor *asite in interiorul unui laptop Descrierea componentelor *asite pe statia de e"tindere a laptop4ului .laptop doc6in* station/ Compararea si e"identierea diferentelor intre componentele unui calculator de tip des6top si cele ale unui laptop Compararea si evidentierea diferentelor intre placa de a!a a unui calculator de tip des6top si cea a unui laptop Compararea si evidentierea diferentelor intre procesorul unui calculator de tip des6top si cel al unui laptop Compararea si evidentierea diferentelor intre administrarea puterii .po-er mana*ement/ la un calculator de tip des6top si cea de la un laptop Compararea si evidentierea diferentelor intre capa ilitatile de e"tensie ale unui calculator de tip des6top si cele ale unui laptop Explicarea modului de confi&urare a laptop(urilor Descrierea modului de confi*urare a setarilor de putere .po-er settin*s/ Descrierea metodei de instalare si scoatere in conditii de si*uranta a componentelor unui laptop Compararea diferitelor standarde pentru telefoane mobile Identificarea metodelor comune de intretinere pre"enti"a pentru laptop(uri si dispo!iti"e portabile Identificarea procedurilor de curatare corecte Identificarea mediilor operationale optime Descrierea procesului de depanare a laptop(urilor si a dispo!iti"elor portabile 8recerea in revista a procesului de depanare Identificarea pro lemelor comune si a solutiilor

6. 5

Introducere Stiti cand au fost create primele laptop-uriA (ine credeti ca a folosit primele laptop-uriA *nul dintre primele laptop-uri a fost C/iD (ompass 1151. Acesta a fost folosit de astronauti in misiunile spatiale la incepurul anilor V<5. Acesta cantarea :k! 11l#" si costa <.555W15.555WN .aptop-urile din %iua de a%i in !eneral cantaresc mai putin de 9umatate si costa mai putin de o treime din pretul lui C/iD. Desi!nul compact, comoditatea si tehnolo!ia in continua evolutie au facut laptop-urile sa fie la fel de populare ca si calculatoarele de tip desktop. .aptop-urile, Personal Di!ital Assistants PDA-urile" si telefoanele inteli!ente devin mai populare cu cat pretul lor scade si tehnolo!ia continua sa pro!rese%e. (a si tehnician de calculatoare, tre#uie sa aveti cunostinte despre toate tipurile de dispo%itive porta#ile. Acest capitol se axea%a pe diferentele dintre calculatoarele de tip laptop si desktop si descrie trasaturile PDA-urilor si telefoanelor inteli!ente. Dupa terminarea acestui capitol, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Descrierea laptop-urilor si a altor dispo%itive porta#ile. Identificarea si descrierea componentelor unui laptop. (ompararea si evidentierea diferentelor intre componentele unui calculator de tip desktop si cele ale unui laptop. Explicarea modului de confi!urare a laptop-urilor. (ompararea diferitelor standarde pentru telefoane mo#ile. Identificarea metodelor comune de intretinere preventiva pentru laptop-uri si dispo%itive porta#ile. B:

Descrierea procesului de depanare a laptop-urilor si a dispo%itivelor porta#ile.

6. 1

Descrierea laptop-urilor si a altor dispo%itive porta#ile 0ota'A!endele,laptop-urile si carnetelele sunt tipuri de calculatoare porta#ile. Pentru mai multa claritate si coerenta a acestui curs, toate calculatoarele porta#ile vor fi denumite laptop-uri. 0aptop!uri Primele laptop-uri erau !rele si scumpe. Asta%i,laptop-urile sunt foarte cunoscute deoarece evolutiile in tehnolo!ie au condus la laptop-uri care costa mai putin,cantaresc mai putin si au capacitati im#unatatite. +ulte laptop-uri pot fi confi!urate cu port video suplimentar,cu port 4ire>ire,port infrarosu sau camera incorporata. P%A!uri si Smartp(one!uri PDA-urile si Smartphone-urile sunt exemple de dispo%itive porta#ile de mana,ce devin din ce in ce mai populare. PDA-urile ofera optiuni precum 9ocurile,navi!are pe -e#,email,mesa!erie instant si multe alte optiuni oferite de calculatoare. Smartphone-ul este un telefon cu multe capacitati ale PDA-ului incorporate. PDA-urile si Smartphone-urile pot rula unele dintre soft-are-urile pe care le re!asim si pe laptop-uri. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele o#iective'

Identificarea unor intre#uintari comune ale laptop-urilor Identificarea unor intre#uintari comune ale PDA-urilor Personal Di!ital Assistant" si ale Smartphone-urilor

. 1

Descrierea laptop-urilor si a altor dispo%itive porta#ile Identificarea unor 6.1. intre#uintari 1 comune ale laptopurilor (ea mai importanta caracteristica a unui laptop este forma sa compacta. Desi!n-ul laptopului plasea%a tastatura, ecranul si componentele interne intr-o carcasa mica si porta#ila & alta caracteristica importanta a laptop-ului este posi#ilitatea de a fi usor de transportat. & #aterie reincarca#ila permite laptop-ului sa functione%e atunci cand este deconectat de la sursa de curent A(. Primele laptop-uri au fost folosite in principal de catre oamenii de afaceri care aveau nevoie sa accese%e si sa inre!istre%e informatii atunci cand nu se aflau in #iroul lor. Intre#uintarea laptop-urilor a fost limitata datorita costului, !reutatii si capacitatilor limitate comparate cu calculatoarele mai putin costisitoare. Asta%i, laptop-urile au prerturi mai sca%ute si capacitati sporite. *n laptop este acum o alternativa reala la calculatorul o#isnuit. Aici sunt cateva intre#uintari comune pentru un laptop.

A lua notite la scoala sau proiecte. Pre%entarea informatiilor la intalnirile de afaceri. Accesarea informatiilor la distanta de casa sau #irou. Posi#ilitatea de a va 9uca in timp ce calatoriti. B6

Posi#ilitatea de a vi%iona filme in timp ce calatoriti. Posi#uilitatea de a accesa internetul intr-un loc pu#lic. Posi#ilitatea de a trimite si de a primi e-mail-uri intr-un loc pu#lic

$a puteti !andi la alte intre#uintari ale laptop-uluiA 6. 1 Descrierea laptop-urilor si a altor dispo%itive porta#ile Identificarea unor intre#uintari comune ale PDA-urilor 6.1. Personal 3 Di!ital Assistant" si ale Smartphoneurilor 0otiunea de PDA exista din 1=B5. Primele modele erau a!ende personale computeri%ate facute sa ai#a touchscreen sau tastatura. Asta%i, unele modele au am#ele optiuni si folosesc un sistem de operare care este similar cu sistemele folosite de calculatoare. PDA-ul este o a!enda personala electronica cu unelte care a9uta la or!ani%area informatiilor.

A!enda (alculator Alarma Acces la internet E-mail Po%itionare !lo#ala.

Smartphone-ul este un telefon mo#il cu capacitatile PDA-ului. Smartphone-ul com#ina functiile unui telefon si a unui calculator intr-un sin!ur dispo%itiv porta#il. Tehnolo!ia PDAului si tehnolo!a Smartphone-ului continua sa se im#ine. Smartphone-ul poate include aceste optiuni suplimentare'

(amera incorporata Acces la documente. E-mail 0otite Televi%iune

(onectivitatea Smartphone-ului si a PDA-ului include ;luetooth si *S; . $a puteti !andi la alte intre#uintari pentru PDA si SmartphoneA . Identificarea si descrierea componentelor unui laptop 3 (are sunt unele trasaturi comune ale laptopurilorA

Sunt mici si porta#ile. Au un ecran inte!rat in capac. Au o tastatura inte!rata in #a%a. 4olosesc curent alternativ sau #aterii reincarca#ile. BB

Suporta componente si periferice hot-s-appa#le. +a9oritatea laptopurilor pot folosii statii de andocare si replicatoare de porturi pentru conectarea perifericelor.

In aceasta sectiune, va veti uita indeaproape la componentele unui laptop. De asemenea veti examina o statie de andocare. /etineti, laptopurile si statiile de andocare sunt livrate su# multe modele. (omponentele pot fi locali%ate in locuri diferite la modele diferite. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Descrierea componentelor !asite la exteriorul unui laptop. Descrierea componentelor !asite in interiorul unui laptop. Descrierea componentelor !asite pe statia de extindere a laptop-ului laptop dockin! station". Identificarea si descrierea componentelor unui laptop

6. 3

Descrierea componentelor 6.3. !asite la 1 exteriorul unui laptop .aptop-urile si calculatoarele folosesc aceleasi tipuri de porturi astfel incat perifericele, sa poata fi interschim#a#ile. Aceste porturi sunt proiectate special pentru conectarea perifericelor, oferind conectivitate in retea si furni%and acces audio. Porturile, conexiunile, si unitatile de stocare sunt situate in partea din fata, spate, si in lateral ale laptop-ului, datorita desi!n-ului compact al acestuia. .aptop-urile contin P( (ard sau sloturi Express(ard pentru a-i im#unatati functionalitatea, cum ar fi mai multa memorie, un modem, sau o conexiune de retea. .aptop-urile necesita un port extern pentru sursa de curent. .aptop-urile pot opera utili%and fie o #aterie fie un adaptor de alimentare. Acest port poate fi folosit pentru alimentarea calculatorului sau pentru a incarca #ateria. Exista indicatori de stare, porturi, sloturi, conectori, locase, mufe, ventilatoare si o cheie de securitate pe exteriorul laptop-ului. Dati click pe %onele evidentiate in 4i!urile de la 1 la B pentru a descoperi informatii suplimentare despre fiecare dintre aceste componente. 4i!ura 1 arata trei .ED-uri pe partea de sus a laptop-ului. Dati clic pe cele trei %one evidentiate pentru a afla mai multe informatii despre ceea ce .ED-urile indica' 1. ;luetooth 3. ;aterie ,. Stand#2 0&TA' .ED-urile indicatoare pot varia in functie de laptop. Tehnicienii ar tre#ui sa consultate manualul laptop-ului pentru o lista de afisari specifice. 4i!ura 3 arata trei componente pe partea din spate a laptop-ului. Dati click pe cele trei %one evidentiate pentru a afla mai multe informatii despre componente' 1. Port paralel 3. (onector de alimentare B<

,. .ocasul acumulatorului *n laptop functionea%a utili%and fie o #aterie, fie un adaptor de alimentare ;ateriile laptopurilor sunt fa#ricate in diferite forme si marimi. Acestea folosesc diferite tipuri de produse chimice si metale pentru a stoca sursa de alimentare. Priviti 4i!ura , pentru a compara acumulatorii. Partea stan!a a laptop-ului pre%entata in 4i!ura 7 are %ece componente. Dati click pe cele %ece %one evidentiate pentru mai multe informatii despre componente' 1. cheie pentru securitate 3. *S; ,. (onector S-video 7. +odem :. Ethernet 6. .ED-uri de retea B. +ufa pentru casti stereo <. (onector pentru microfon =. ventilatie 15. slot de expansiune P( In partea din fata a laptop-ului pre%entata in 4i!ura : apar componentele enumerate. Dati click pe cele patru %one evidentiate pentru a afla mai multe informatii despre componente' 1. 3. ,. 7. ventilatie ;oxe Port infrarosu Incuietoarea laptopului

Partea dreapta a laptop-ului pre%entata in 4i!ura 6 contine patru componente. Dati click pe cele patru %one evidentiate pentru a afla mai multe informatii despre componente' 1. 3. ,. 7. Port-ul $CA Indicatorul de stare al echipamentului Indicator de stare optic *nitate optica

In partea de 9os a laptop-ului pre%entata in 4i!ura B sunt enumerate componentele acesteia. Dati click pe cele patru %one evidentiate pentru a afla mai multe informatii despre componente' 1. (onectorul statiei de plasare 3. Declicul acumulatorului ,. Panoul de acces al /A+-ului 7. Panoul de acces al unitatii de hard disk 6. 3 Identificarea si descrierea componentelor unui laptop Descrierea componentelor 6.3. !asite in 3 interiorul unui laptop .aptop-urile au un desi!n de scoica. In mod o#isnuit, laptop-ul se inchide cand nu este utili%at. Deschi%and capacul laptop-ului, puteti accesa o varietate de dispo%itive pentru B=

introducerea de date, .ED-uri si un monitor. Exista mai multe dispo%itive disponi#ile pentru introducerea datelor atunci cand capacul laptop-ului este dechis. Dati click pe cele cinci %one evidentiate din 4i!ura 1 pentru mai multe informatii despre dispo%itivele pentru introducerea de date' 1. 3. ,. 7. :. Tastatura Dispo%itive pentru introducerea de date (ititor de amprente Taste de control al volumului ;utonul de pornire

/eferitor la 4i!ura 1. Stiti care dintre aceste dispo%itive indeplinesc urmatoarele functiiA

+utati cursorul +ariti volumul Autentificati-va pe laptop. Scrieti un document Porniti laptop-ul (omutati pe monitorul extern

$a puteti !andi la alte informatii pe care le puteti introduceA In partea de 9os a ecranului este un rand de leduri ce arata starea functiilor specifice. Dati click pe cele opt %one evidentiate din 4i!ura 3 pentru mai multe informatii despre aceste leduri' 1. 3. ,. 7. :. 6. B. <. >ireless ;luetooth 0um .ock (aps lock Activitatea unitatii hard disk Pornit Starea #ateriei 8i#ernate@Stand#2

0&TA' Indicatorii pot varia in functie de laptop. +onitorul unui laptop este un .(D incorporat. Este similar unui monitor .(D de tip desktop, cu exceptia faptului ca re%olutia, lumino%itatea, si sertarile de contrast pot fi a9ustate folosind soft-are si #utoane de control. +onitorul laptop-ului nu poate fi a9ustat pentru inaltime sau distanta deoarece este inte!rat in capacul carcasei. *n monitor de tip desktop poate fi adau!at la un laptop. Tasta 4n 4unction ke2" de pe tastatura laptop-ului comuta intre afisa9ul laptop-ului si monitorul de tip desktop, dupa cum se arata in 4i!ura ,. Pe multe laptop-uri, un mic pin de pe carcasa laptop-ului comuta un intrerupator atunci cand carcasa este inchisa, proces denumit comutatorul intreruperii .(D. (omutatorul intreruperii .(D anunta (P*-ul sa conserve ener!ia prin stin!erea luminii de fundal si inchiderea .(Dului. Daca comutatorul este deteriorat sau murdar, .(D-ul va ramane inchis chiar daca laptop-ul va fi deschis. (uratati cu !ri9a acest comutator pentru a resta#ili functionarea normala 6. 3 6.3. , Identificarea si descrierea componentelor unui laptop Descrierea componentelor <5

!asite pe statia de extindere a laptop-ului laptop dockin! station" & statie de #a%a este un dispo%itiv de care se atasea%a #ateria si componentele periferice a unui calculator de tip desktop. (and conectati laptop-ul la o statie de #a%a, aveti acces la ener!ie si la componentele periferice. Sunt 3 tipuri de statii de #a%a' statiile de extindere si replicatoarele de porturi. Statia de extindere si replicatorarele de porturi au acelasi scop. /eplicatoarele de porturi sunt de o#icei mai mici decat statiile de extindere, neavand difu%oare sau sloturi P(I. 4i!urile de la 1 la , arata o statie de extindere. Selectati cele , %one evidentiate in 4i!ura 1 pentru mai multe informatii despre componentele de #a%a a unei statii de extindere. 1. ;utonul de pornire 3. ;utonul de iesire ,. (onector laptop *nele statii de extindere includ urmatoarele locatii pentru unitati de stocare si porturi pentru a oferii functii suplimentare'

Paralel *S; Ethernet $ideo Audio

Partea din spate a statiei de extensie contine porturi si piese de le!aturi folosite pentru atasarea componentelor periferice ale calculatorului de tip desktop, cum ar fi'mouse-ul, monitorul sau imprimanta. *n ventilator este de asemenea util pentru a elimina aerul cald din statia de extindere. Selectati cele 1: %one evidentiate in 4i!ura 3 pentru mai multe informatii despre componentele ase%ate in spatele statiei de extensie. 1. Dispo%itiv de evacuare. 3. (onector de alimentare ,. Slot-ul P( card sau Express (ard 7. Port-ul $CA :. Port-ul D$I 6. (onexiune directa B. (onectorul castii <. Port-ul *S;-ului =. Port-ul mouse-ului 15. Port-ul tastaturii 11. Driver-ul extern al conectorului dischetei. 13. Port-ul paralel 1,. Port serial 17. Port-ul modem-ului 1:. Port-ul Ethernet-ului. Securi%ati laptop-ul in statia de extindere cu cheia. Selectati %onele evidentiate in 4i!ura , pentru mai multe informatii referitoare la locali%area cheitei in partea dreapta a statiei de <1

extensie. (ompararea si evidentierea diferentelor intre componentele unui calculator de tip desktop si cele ale unui laptop +a9oritatea functiilor avute de un calculator de tip desktop pot fi indeplinite si de laptop. In orice ca%, aceste doua tipuri de calculatoare sunt construite foarte diferit iar componentele nu se pot su#stitui intre ele. De exemplu, un avion si un elicopter pot mer!e la aceeasi destinatie, dar ele nu pot fi reparate cu aceleasi piese. Acest lucru este vala#il si in ca%ul calculatoarelor de tip desktop si laptop-uri. 4oarte putine componente pot fi schim#ate intre calculatoarele de tip desktop si laptop-uri. (omponentele calculatoarelor de tip desktop tind sa fie standardi%ate. De o#icei dimensiunile acestora sunt universale. Adesea puteti folosi aceleasi componente la calculatoarele de tip desktop provenite de la diferiti producatori. *nitatea D$D@(D-/> este un exemplu de componenta ce are dimensiuni universale. (omponentele unui laptop sunt mult mai particulari%ate decat componentele unui calculator de tip desktop. Aceasta diferenta exista datorita faptului ca fa#ricile de laptop-uri se concentrea%a pe simplificarea componentelor pentru a le face mai eficiente si compacte. /e%ultatul, fa#ricile proiectea%a componentele laptop-ului urmand propriile dimensiuni . (omponentele laptopului sunt patentate. (a si re%ultat, dumneavoastra nu veti putea folosi componentele produse de o fa#rica de laptop-uri pentru a repara un laptop produs de o alta fa#rica. 0&TA' Tehnicienii tre#uie sa o#tina certificari pentru fiecare producator de laptop-uri pentru care ofera suport. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

(ompararea si evidentierea diferentelor intre placa de #a%a a unui calculator de tip desktop si cea a unui laptop. (ompararea si evidentierea diferentelor intre procesorul unui calculator de tip desktop si cel al unui laptop. (ompararea si evidentierea diferentelor intre administrarea puterii po-er mana!ement" la un calculator de tip desktop si cea de la un laptop.

(ompararea si evidentierea diferentelor intre capa#ilitatile de extensie ale unui calculator de tip desktop si cele ale unui laptop. (ompararea si evidentierea diferentelor intre componentele unui calculator 6., de tip desktop si cele ale unui laptop (ompararea si evidentierea diferentelor intre placa de 6.,.1 #a%a a unui calculator de tip desktop si cea a unui laptop Placa de #a%a a unui calculator de tip desktop are un format standard. +arimea si forma standard permit placilor de #a%a produse de diferiti fa#ricanti sa fie su#stituite.

Placa de #a%a a unui laptop varia%a in functie de producator. Atunci cand reparati un laptop, este recomandat sa o#tineti o placa de #a%a de la producatorul laptop-ului. 4i!ura 1 arata o placa de #a%a a unui calculator de tip desktop si o placa de #a%a a unui laptop. <3

Placa de #a%a a unui laptop si placa de #a%a a unui calculator de tip desktop sunt proiectate diferit. (omponentele proiectate pentru laptop in !eneral nu pot fi utili%ate la un calculator de tip desktop. 4i!ura 3 arata cateva exemple a diferentelor de proiectare. (ompararea si evidentierea diferentelor intre componentele unui calculator de tip desktop si cele ale unui laptop (ompararea si evidentierea diferentelor intre 6.,. procesorul 3 unui calculator de tip desktop si cel al unui laptop *nitatea centrala de prelucrare *(P", sau procesorul, este considerata creierul calculatorului. *nitatea centrala de prelucrare interpretea%a si procesea%a instructiunile care sunt utili%ate pentru a manipula date. Procesoarele laptop-urilor sunt proiectate pentru a utili%a mai putina putere si pentru a crea mai putina caldura decat procesoarele calculatoarelor de tip desktop. (a re%ultat, procesoarele laptop-urilor nu au nevoie de dispo%itive de racire care sunt la fel de mari ca si cele care se !asesc la calculatoarele de tip desktop. Procesoarele laptop-urilor folosesc de asemenea tehnica modificarii vite%ei procesorului pentru a reduce puterea consumata si caldura de!a9ata Acest lucru duce la o usoara scadere a performantei. De asemenea creste durata de viata a unor componente. Aceste procesoare special concepute permit laptop-urilor sa functione%e pentru o perioada mai lun!a de timp, atunci cand #ateria este folosita ca sursa de alimentare. 4i!ura 1 arata specificatiile procesorului unui laptop. 0&TA' Tehnicienii ar tre#ui sa se foloseasca de manualul laptop-ului pentru a afla ce procesoare pot fi folosite pentru inlocuire si instructiunile de inlocuire ale procesorului. (ompararea si evidentierea diferentelor intre componentele unui calculator de tip desktop si cele ale unui laptop (ompararea si evidentierea diferentelor intre administrarea 6.,. puterii , po-er mana!ement" la un calculator de tip desktop si cea de la un laptop Procesul de administrare a ener!iei controlea%a fluxul de electricitate catre componentele unui calculator. (alculatoarele de tip desktop sunt de o#icei montate intr-o locatie unde raman conectate la o sursa de alimentare. Procesul de administrare a ener!iei distri#uie curent de la sursa la <,

componentele desktop-ului Exista, de asemenea, o mica #aterie in calculator care furni%ea%a ener!ie electrica pentru a mentine ceasul intern si setarile ;I&S, atunci cand calculatorul este oprit. .aptop-urile sunt mici si pot fi transportate. Aceasta porta#ilitate este atinsa prin com#inarea dimensiunilor si !reutatii reduse ale unui laptop cu a#ilitatea de a opera folosind o #aterie. (and laptop-ul este in pri%a, procesul de administrare a ener!iei laptop-ului trimite electricitate de la sursa de curent alternativ la componentele laptop-ului. De asemenea procesul de administrare a ener!iei va reincarca #ateria laptop-ului. (and laptop-ul este deconectat de la sursa de curent, procesul de administrare a ener!iei laptop-ului ia ener!ie electrica de la #aterie si o trimite componentelor laptop-ului. Sunt 3 metode de !estionare a ener!iei' Advanced Po-er +ana!ement AP+" Advanced (onfi!uration and Po-er Interface A(PI" AP+ este o versiune mai veche de !estionare a ener!iei. (u AP+, ;I&S-ul a fost folosit pentru a controla setarile de administrare a ener!iei. AP+ a fost inlocuit de A(PI. A(PI ofera caracteristici suplimentare de !estionare a ener!iei. (u A(PI, sistemele de operare controlea%a administrarea ener!iei. (ompararea si evidentierea diferentelor intre componentele unui calculator de tip desktop si cele ale unui laptop 6.,. (ompararea si evidentierea diferentelor intre capa#ilitatile de extensie ale unui calculator de tip 7 desktop si cele ale unui laptop (apacitatea de expansiune adau!a un plus de functionalitate calculatorului. +ulte dispo%itive de expansiune se pot folosi atat la calculatoare de tip laptop cat si desktop. 6.,

Dispo%itive externe +odem-uri Placi de retea Adaptoare -ireless Imprimante Alte periferice

Dispo%itivele de expansiune sunt atasate in mod diferit la calculatoarele de tip desktop si laptop. *nui calculator de tip desktop ii se atasea%a aceste dispo%itive folosind porturi seriale, paralele, *S; si 4ire>ire. *nui laptop ii se atasea%a aceste dispo%itive folosind aceleasi porturi si carduri P(. 4olosirea standardi%ata a porturilor *S; si 4ire>ire face posi#ila conectarea mai multor tipuri de componente externe la laptop-uri, statii de extindere, multiplicatoare de porturi si calculatoare de tip desktop. Standardele *S; si 4ire>ire fac posi#ila conectarea si deconectarea perifericelor fara a fi necesara oprirea sistemului. Porturile *S; si 4ire>ire sunt folosite pentru a conecta mai multe componente externe'

Imprimante Scanner-e *nitati flopp2 +ouse-uri (amere Tastaturi <7

*nitati 8ard *nitati 4lash *nitati &ptice +P, pla2er-e

.aptop-urile si calculatoarele de tip desktop au capacitati de expansiune asemanatoare. Este diferenta de factor de forma intre calculatoarele care determina ce tip de dispo%itiv de expansiune este folosit. (alculatoarele de tip desktop au cadre interne care suporta unitati de :.3:H si ,.:H. In plus, exista spatiu pentru a instala alte unitati de expansiune permanente. .aptop-urile au spatiu limitatP motiv pentru care, cadrele pentru extindere la laptop-uri sunt proiectate pentru a permite ca diferite tipuri de unitati sa se potriveasca in acelasi cadru. *nitatile sunt hot-s-appa#le si sunt inserate sau eliminate in functie de nevoi. 4i!ura 1 arata o comparatie intre componentele de expansiune ale unui calculator de tip desktop si ale unui laptop. .aptop-urile folosesc slotul P( (ard pentru a mari functionalitatea. Slotul P( (ard foloseste o interfata standard li#era pentru a se conecta cu dispo%itivele periferice folosind standardul (ard;us. Aici sunt cateva exemple de dispo%itive care se conectea%a folosind P( (ard'

+emorii +odem-uri *nitati 8ard Placi de retea

P( (ard-urile utili%ea%a standardul P(+(IA. Ele sunt de trei tipuri' de Tipul I, Tipul II si Tipul III. 4iecare tip de P( (ard este diferit ca marime si se poate atasa la diferite dispo%itive. *n nou tip de P( (ard este numit P( Express(ard. 4i!ura 3 arata o comparare intre P( (ard-uri si P( Expess(ard-uri. P( Expess(ard-urile au confi!uratii de ,7 pini si :7 pini. 4i!ura , arata un exemplu de P( (ard si P( Express(ard. Sa presupunem ca aveti nevoie sa achi%itionati o placa de retea 0I(" pentru conexiune fara fir pentru un laptop. (e tip de P( (ard veti selectaA 6. 7 Explicarea modului de confi!urare a laptop-urilor Pentru a permite aplicatiilor si proceselor sa rule%e fara pro#leme, este posi#il sa fie necesar sa confi!urati si sa alocati resursele sistemului, sa instalati componente suplimentare si module de extensie, sau sa schim#ati mediul sistemului de operare pentru a indeplini cerintele soft-are-ului. Adau!area componentelor externe este de o#icei indeplinita prin folosirea Plu! and Pla2, dar oca%ional este necesara instalarea driver-elor si confi!urari suplimantare. (onfi!urarea adecvata a setarilor de putere o sa va a9ute sa o#tineti maximul de performanta de la un laptop, ca de exemplu cresterea duratei in care un laptop poate fi utili%at folosind puterea #ateriei. .a laptop-uri, este posi#il sa fie necesar sa schim#ati componente, dupa ca%, pentru a indeplini diferite sarcini si sa raspunda la schim#arile de situatie si nevoi. *n laptop poate fi confi!urat pentru scopuri specifice prin adau!area de componente externe. De exemplu, un al doilea hard-disk poate fi instalat intr-un laptop pentru a oferi capacitate de stocare suplimentara. (omponentele tre#uiesc introduse cu !ri9a sau conectate in locasuri, conectori, si %one de expansiune specifice producatorului pentru a evita deteriorarea echipamentului. Este important sa urmariti procedurile de inlaturare in si!uranta cand deconectati dispo%itive ce pot fi deconectate fara stin!erea calculatorului si ce nu pot fi deconectate astfel. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini' <:

Descrierea modului de confi!urare a setarilor de putere po-er settin!s". Descrierea metodei de instalare si scoatere in conditii de si!uranta a componentelor unui laptop. Explicarea modului de confi!urare a laptop-urilor

6. 7

Descrierea modului de confi!urare 6.7. a setarilor 1 de putere po-er settin!s" *na dintre cele mai importante caracteristici ale laptop-ului este a#ilitatea acestuia de a functiona folosind #aterii. Aceasta caracteristica permite laptop-ului sa functione%e in locatii unde sursa de curent nu este disponi#ila sau este nepotrivita. Pro!resele in administrarea controlului si tehnolo!ia #ateriilor sunt in crestere in timp ce utili%atorii laptop-urilor pot ramane deconectati de la sursa de curent. ;ateriile actuale pot tine oriunde intre doua si %ece ore fara a fi incarcate. Administrand sursa de curent prin confi!urarea setarilor de alimentare pe un laptop este important sa va asi!urati ca #ateria este folosita eficient. Standardele (onfi!uratiilor avansate si Interfata alimentarii A(PI" creea%a o punte de le!atura intre hard-are si &S si permit tehnicienilor sa cree%e un plan de administrare a sursei de curent pentru a o#tine o #una performanta a calculatorului. Standardele A(PI pot fi aplica#ile aproape tuturor calculatoarelor, dar in mod special sunt importante cand administrati curentul in laptop (lick pe optiunile de putere din 4i!ura 1 pentru a afla mai multe informatii despre fiecare optiune in parte. In mod frecvent tehnicienii sunt ru!ati sa confi!ure%e setarile sursei de alimentare prin schim#area setarilor !asite in ;I&S. (onfi!urand setarile sursei in ;I&S sunt afectate urmatoarele conditii'

Situatia sistemului ;aterie si optiuni A( Administrarea temperaturii Administrarea ener!iei pentru ma!istrala *P( P(I

4i!ura 3 va arata un exemplu de setarea a ener!iei in ;I&S 0ota' (and lucrati in >indo-s EP, optiunea de administrarea a alimentarii A(PI tre#uie sa fie activa in ;I&S pentru a permite &S-ului sa confi!ure%e toate starile de administrare a alimentarii. 0ota' 0u exista un nume standard pentru conditiile de mana!ement ale puterii Producatorii pot folosi nume diferite pentru aceleasi componente Iata pasii pentru a verifica setarile A(PI din ;I&S' 1. Intrati in setarile ;I&S-ului apasand tasta corespun%atoare sau com#inatia de taste in timp ce calculatorul #utea%a In !eneral aceasta este tasta %elete sau tasta *8, dar mai sunt si alte cateva optiuni. 3. .ocali%ati si accesati setarile Po-er +ana!ement din meniu. ,. 4olositi tasta adecvata pentru a activa optiunea A(PI 7. Salvati modificarile si iesiti din ;I&S. <6

0ota' Acesti pasi sunt comuni la ma9oritatea laptop-urilor si ar tre#ui urmati doar ca o indrumare. $erificati manual setarile specifice confi!uratiei unui laptop &ptiunea Po-er &ptions in >indo-s EP permite reducerea consumului de putere a unor parti componente sau al intre!ului sistem. 4olositi optiunea Po-er &ptions pentru a controla mana!ementul ener!iei electrice ale urmatoarelor'

8ard Disk Displa2 &ptiunea de Shut Do-n, 8i#ernate si Stand#2 Avertisment #aterie descarcata

(onfi!urati optiunea de Po-er Settin!s in >indo-s EP Puteti a9usta optiunea de po-er mana!ement folosind Po-er &ptions din (ontrol Panel. Power Options afisea%a doar optiunile care pot fi controlate. 0ota' Po-er &ptions va identifica automat componentele unice ale calculatorului dumneavoastra. Prin urmare, fereastra de Po-er &ptions poate fi diferita in functie de echipamantul care este identificat. Pentru a va confi!ura setarile pentru alimentare, apasati' Start Q (ontrol Panel Q Po-er &ptions. Po-er Schemes Po-er Schemes sunt o colectie de setari care !estionea%a pierderile de curent ale calculatorului. Atat hard disk-ul cat si monitorul consuma cantitati mari de electricitate. Ele pot fi confi!urate in fereastra Po-er Schemes. (and accesati optiunea Po-er &ptions, veti o#serva ca >indo-s EP are planul de alimentare presta#ilit. Aceste setari implicite au fost create atunci cand a fost instalat >indo-s EP. Puteti folosi setarile implicite ale optiunii Po-er Scheme sau puteti crea sisteme personali%ate care sunt speciali%ate pe se!mente de lucru specifice. 4i!ura , va pre%inta setarile Po-er Scheme ale unui laptop Personali%ati desktop-ul monitorului si setarile de alimentare ale hard disk-ului In aceasta situatie, studentul are acces la monitor, dar rareori are acces la hard disk. De exemplu' un student care foloseste laptop-ul pentru a se documenta pe internet, dar care nu creea%a sau salvea%a fisierele foarte des. Administrarea sursei de alimentare a hard disk-ului 8ard disk-ul unui laptop este una dintre componentele care consuma cel mai mult curent. In exemplul nostru, hard disk-ul nu este accesat frecvent. Timpul pentru oprirea hard disk-ului este sta#ilit la o ora atunci cand laptop-ul este conectat la sursa si trei minute atunci cand acesta functionea%a pe #aterii. Dumneavoastra decideti daca setarile implicite pentru optiunea de Stand#2 sau 8i#ernate sunt accepta#ile si nu sunt necesare alte modificari. &ptiunea Po-er Scheme poate fi salvata cu un nume personali%at. Salvand Po-er Scheme cu un nume o#isnuit acesta permite utili%atorului sa se reintoarca cu usurinta la setarile implicite. In acest exemplu, salvati setarile Po-er Scheme ca fiind /esearch, asa cum puteti vedea in 4i!ura 7. Setarea laptop-ului in starea de Stand#2 sau 8i#ernate Daca nu doriti sa dati shut do-n la laptop, aveti la dispo%itie doua optiuni' Stand#2 si <B

8i#ernate.

Stand)- 1 Documentele si aplicatiile sunt salvate pe memoria /A+, permitand calculatorului sa porneasca automat. Hi)ernate 1 Documentele si aplicatiile sunt salvate intr-un fisier temporar pe hard disk si va va lua putin mai mult timp decat optiunea Stand#2 sa le accesati.

4i!ura : va arata in proprietatile Po-er &ptions optiunea 8i#ernate activa. /e!larea averti%arilor pentru #aterie descarcata .a >indo-s EP, puteti seta averti%arile pentru #aterie descarcata. Exista doua nivele' Alarma pentru #aterie descarcata si Alarma pentru #aterie foarte descarcata. Alarma pentru #aterie descarcata va va anunta ca #ateria este descarcata. Alarma pentru #aterie foarte descarcata va initia un stand#2, hi#ernate, sau un shut do-n fortat, dupa cum puteti vadea in 4i!ura 6. Explicarea modului de confi!urare a laptop-urilor Descrierea metodei de instalare si scoatere in 6.7.3 conditii de si!uranta a componentelor unui laptop Exista un numar de componente la un laptop care ar putea fi inlocuite. Amintiti-va intotdeauna sa va asi!urati ca aveti toate componentele de inlocuire corecte si instrumentele recomandate de producator. *nele componente sunt inlocuite in timpul rularii, ceea ce inseamna ca pot fi eliminate si inlocuite in timp ce calculatorul este pornit. Acestea sunt unele componente care ar putea avea nevoie sa fie inlocuite'

;aterie *nitate optica 8ard disk +emorii (arduri de extensie ale unui calculator

4i!ura 1 arata exemplul unui laptop. 0&TA' 4iecare producator de laptop foloseste hard-are de instalare si proceduri de eliminare unice. $erificati manualul de proceduri ale laptop-ului pentru informatii specifice referitoare la instalare si urmati instructiunile pentru si!uranta si precautiile ESD-ului. ATE0TIE' Intotdeauna deconectati sursa de curent si inlaturati #ateria inainte de instalarea sau eliminarea componentelor unui laptop care nu sunt schim#ate in timpul rularii. Pasii care tre#uie urmati la inlocuirea unui acumulator K4i!ura 3L Scoateti #ateria din locul destinat acesteia' 1. +utati incuietoarea #ateriei din po%itia de incuiat in po%itie descuiat. 3. Tineti mecanismul de inchidere@deschidere pe po%itia de de#locare si scoateti #ateria. Plasati #ateria in locul destinat acesteia' <<

1. Introduceti #ateria. 3. Asi!urati-va ca am#ele mecanisme de inchidere@deschidere ale #ateriei sunt #locate. Pasii de inlocuire a unitatii optice K4i!ura ,L Indepartati unitatea D$D@(D-/>' 1. Apasati #utonul pentru a deschide unitatea si scoateti orice mediu de stocare din acesta. Inchideti tavita. 3. Deschideti incuietoarea pentru a eli#era dispo%itivul care securi%ea%a unitatea. ,. Tra!eti de maneta pentru a expune dispo%itivul. Indepartati unitatea. Instalati unitatea D$D@(D-/>' 1. Introduceti unitatea cu !ri9a. 3. Apasati maneta in interior. Pasii pentru inlocuirea 8ard Disk-ului K4i!ura 7L Indepartati unitatea de hard disk' 1. In partea de 9os a laptop-ului, desuru#ati suru#ul care fixea%a hard disk-ul. 3. Scoateti ansam#lul prin alunecare in exterior. Indepartati ansam#lul unitatii de hard disk ,. Indepartati suportul de fixare de pe unitatea de hard disk. Instalati unitatea de hard disk' 1. Atasati suportul unitatii de hard disk de pe unitatea hard-disk-ului. 3. Inserati unitatea de hard disk in locul special destinat acesteia. ,. In partea de 9os a laptop-ului, insuru#ati suru#ul care fixea%a hard disk-ul in locas. Pasii de inlocuire a memoriei de expansiune K4i!ura :L +emoria de expansiune a laptop-ului se mai numeste si S&DI++. Eliminati memoria S&DI++ existenta daca nu mai sunt disponi#ile sloturi pentru noile S&DI++-uri' 1. Indepartati suru#ul pentru a putea vedea S&DI++-ul. 3. Presati spre exterior par!hiile ce sustin mar!inile S&DI++-ului ,. /idicati pentru a eli#era S&DI++-ul din slot si indepartati-l. Instalarea S&DI++' 1. Aliniati placa cu slotul la un un!hi de 7: !rade. 3. Apasati cu !ri9a pana pana la inchiderea clamei. ,. /epo%itionati capacul si instalati suru#ul. Pasii de inlocuire pentru placile de expansiune K4i!ura 6L Inlaturati placa de expansiune' 1. Apasati #utonul de eli#erare de deasupra pentru eli#erarea placii de expansiune. 0&TA' Sunt doua #utoane. ;utonul inferior al#astru scoate P( (ard-ul de Tip II Instalati cardul de expansiune' 1. Apasati spre interior #utonul al#astru. <=

3. Inserati cardul de expansiune in slotul corect. ATE0TIE' .a unele laptop-uri, P( (ard-ul, *nitatea &ptica, si *S;-ul sunt hot-s-apa#le. In orice ca%, hard disk-ul intern, /A+-ul si #ateria nu sunt hot-s-apa#le. Pasii pentru inlaturarea dispo%itivelor hot-s-apa#le 1. (lick stan!a pe #utonul Safel2 /emove 8ard-are din #ara de sistem pentru a va asi!ura ca dispo%itivul nu este in u%. 3. (lick stan!a pe dispo%itivul pe care doriti sa il eliminati. *n mesa9 va aparea sa va spuna ca este Mn si!uranXO sa eliminati dispo%itivul. ,. Indepartati dispo%itivele care pot fi inlocuite din laptop. 6. : (ompararea diferitelor standarde pentru telefoane mo#ile (and oamenii au inceput sa foloseasca telefoane mo#ile, erau putine standarde industiale raspandite care sa se aplice tehnolo!iilor de telefonie mo#ila. 4ara standarde, era dificil si scump sa se initie%e apeluri persoanelor din alte retele. Asta%i, operatorii de telefonie mo#ila folosesc standarde industiale ce facilitea%a apelurile folosind telefoanele mo#ile. .a aparitia acestei industrii, ma9oritatea standardelor de telefonie mo#ila erau de tip analo!. Asta%i, standardele de telefonie mo#ila sunt in mare parte di!itale. 0&TA' Standardele de telefonie mo#ila nu au fost adoptate uniform peste tot in lume. *nele telefoane mo#ile sunt capa#ile sa utili%e%e mai multe standarde, in timp ce altele folosesc unul sin!ur. (a si re%ultat, unele telefoane mo#ile pot opera in mai multe tari pe cand altele pot fi folosite numai local. Prima !eneratie 1C" de telefoane mo#ile au intrat in utili%are in anii V<5. Telefoanele de prima !eneratie foloseau in principal standarde de tip analo!, inclu%and Advanced +o#ile Phone S2stem A+PS" si 0ordic +o#ile Telephone 0+T". In sistemul analo!, informatia vocala este trimisa prin variatia undelor radio folosite de telefon utili%and acelasi tipar ca si vocea la difu%or. Din pacate, aceasta inseamna ca interferentele si %!omotul, care de asemenea varia%a semnalul, nu pot fi separate cu usurinta de voce in semnal. Acest factor limitea%a necesitatea sistemelor de tip analo!. Semnalele di!itale transforma vocea de la difu%or intr-o serie de unu si %ero. Aceasta tehnolo!ie de!radea%a putin semnalul, deoarece unu si %ero nu sunt o repre%entare fidela a vocii. Totusi, semnalul di!ital este ro#ust. El poate fi reparat folosind rutine de corectare a erorilor, daca sunt interferente. Deasemenea, semnalele di!itale pot fi compresate, facand sistemul mult mai eficient decat cel analo!. In anii V=5, !eneratia a doua 3C" a telefoanelor mo#ile a fost marcata de o schim#are de la standardele analo!ice la cele di!itale. Standardele de telefonie mo#ila de !eneratie secunda au inclus Clo#al S2stem for +o#ile CS+", Inte!rated Di!ital Enhanced 0et-ork iDE0", si (ode Division +ultiple Access (D+A". Standardele din a treia !eneratie permit telefonelor mo#ile sa treaca mai departe de comunicatiile simple de voce si date. Acum este normal pentru telefoanele mo#ile sa trimita si receptione%e text, foto!rafii, si video. Este de asemenea normal pentru telefoanele mo#ile ,C sa accese%e Internet-ul si sa foloseasca Clo#al Positionin! S2stem CPS". 0&TA' In masura ce au fost cercetate standarde de telefonie mo#ila, au fost adau!ate extensii la standardele 3C de9a existente. Aceste standarde de tran%itie sunt cunoscute ca =5

standarde 3.:C. Standardele de a patra !eneratie 7C" au fost sustinute de multi utili%atori, ca raspuns la disponi#ilitatea ratelor crescute de transfer. /atele de transfer mai mari vor permite utili%atorilor sa descarce fisiere, ca de exemplu video si mu%ica, mai repede decat a fost disponi#il la standardele !eneratiilor trecute. 4aceti click pe #utoanele cu cele cinci !eneratii in 4i!ura 1 pentru a vi%uali%a mai multe informatii despre diferite standarde de telefonie mo#ila. 0oi tehnolo!ii ce adau!a functii multimedia si de retea pot fi incluse impreuna cu standardele de telefonie mo#ila. 4i!ura 3 listea%a tehnolo!ii comune ce pot fi adau!ate pachetului de servicii al telefoanelor mo#ile. +a9oritatea operatorilor de telefonie mo#ila taxea%a suplimentar pentru adau!area acestor optiuni. Identificarea metodelor comune de intretinere preventiva pentru laptop-uri si dispo%itive porta#ile Deoarece laptop-urile sunt porta#ile, acestea sunt folosite in diferite medii. *nele medii pot fi periculoase pentru laptop-uri. (hiar si a manca sau a #ea in 9urul unui laptop este un posi#il pericol. Canditi-va la ce s-ar intampla daca s-ar varsa lichide pe tastatura unui laptop. +ulte componente sunt plasate intr-o %ona foarte mica direct su# tastatura. $arsand lichide sau scapand firimituri pe tastatura puteti provoca pa!u#e interne severe. Este important sa tineti un laptop curat si sa va asi!urati ca este folosit intr-un mediu optim. Aceasta sectiune se refera la tehnicile de intretinere preventiva a laptop-ului. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Identificarea procedurilor de curatare corecte. Identificarea mediilor operationale optime. Identificarea metodelor comune de intretinere preventiva pentru laptop-uri si dispo%itive porta#ile

6. 6 6.6. 1

Identificarea procedurilor de curatare corecte (uratenia %ilnica este cea mai usoara, cea mai ieftina metoda de a prote9a si a prelun!i viata unui laptop. Este foarte important sa folositi produse si proceduri corespun%atoare atunci cand curatati un laptop. Intotdeauna cititi avertismentele inscriptionate pe produsele de curatat. (omponentele sunt foarte sensi#ile si ar tre#ui manevrate cu !ri9a. (onsultati manualul de instructiuni al laptop-ului pentru informatii suplimentare si su!estii de curatare. Procedurile de curatare a tastaturii laptop-ului. 1. 3. ,. 7. :. &priti laptop-ul. Deconectati toate echipamentele atasate. Deconectati laptop-ul de la pri%a electrica. Inlaturati toate #ateriile instalate. Ster!eti laptop-ul si tastatura cu o #ucata de carpa moale care este ume%ita in apa sau =1

in solutie de curatare a ecranului calculatorului. Procedurile de curatare prin ventilare. 1. 3. ,. 7. :. &priti laptop-ul. Deconectati toate echipamentele atasate. Deconectati laptop-ul de la pri%a electrica. Inlaturati toate #ateriile instalate. 4olositi aerul comprimat sau aspiratorul pentru a curata praful de pe ventilatoare si fantele din spatele ventilatorului. 6. 4olositi penseta pentru a indeparta orice urma de mi%erie. Procedurile de curatare a .(D-uui. 1. 3. ,. 7. :. &priti laptop-ul. Deconectati toate echipamentele atasate. Deconectati laptop-ul de la pri%a electrica. Inlaturati toate #ateriile instalate. Ster!eti monitorul cu o #ucata de carpa moale ume%ita in solutie de curatare.

ATE0TIE' 0u pulverivati solutie de curatare direct pe monitorul .(D. 4olositi produse create special pentru curatarea monitorului .(D. Procedurile de curatare a Touch Pad-ului. 1. 3. ,. 7. :. &priti laptop-ul. Deconectati toate echipamentele atasate. Deconectati laptop-ul de la pri%a electrica. Inlaturati toate #ateriile instalate. Ster!eti suprafata touch pad-ului cu #landete folosind o #ucata de carpa moale ume%ita in solutie de curatare. 0u folositi niciodata o carpa uda.

Ecranul mic al unui PDA sau Smartphone cere in!ri9iri speciale. *tili%atorii manevrea%a aceste aparate atin!and ecranul cu un stilou. Daca este prafuit, ecranul PDA-ului poate sa nu detecte%e po%itia stiloului sau miscarile acestuia. Din cau%a prafului ecranul poate fi %!ariat. (urata-ti ecranul cu o cantitate mica de solutie non-a#ra%iva pe o carpa moale. Pentru a prote9a suprafata ecranului de stilou, folositi un invelis de protectie a ecranului. ATE0TIE' 4olositi o carpa moale cu solutie speciala de curatare pentru a evita deteriorarile suprafetelor laptop-ului. Aplicati solutia de curatare pe #ucata de carpa, nu direct pe laptop. Procedurile de curatare a unitatii flopp2 Pentru a curata o unitate flopp2 folositi echipament de curatare din comert. Echipamentul de curatare a unitatii flopp2 include discuri care ster! impuritatile de pe capul de redare a unitatii flopp2 care s-au acumulat de-alun!ul operatiilor normale. 1. Scoateti toate dischetele din unitate. 3. Inserati discul de curatare si lasati-l sa se invarta cat timp este nevoie. Procedurile de curatare a driver-ului &ptic +i%eria, praful si alte impuritati sunt colectate de driver-ul optic. Driver-ele contaminate pot cau%a defectiuni, pierderi de date, mesa9e de eroare si pierdere a productivitatii. 1. 4olositi un disc de curatare (D sau D$D din comert. (ele mai multe echipamente includ un disc optic de curatare. .a fel ca si curatatorul de flopp2, curatatorul de disc =3

optic contine o solutie de curatare si un disc non-a#ra%iv care este inserat in driver-ul optic. 3. Scoate-ti toate cd-urile sau dvd-urile din driver-ul optic. ,. Inserati discul de curatare si lasa-ti-l sa se invarta cat timp este necesar pentru a curata toate %onele cu care intra in contact. (uratarea unui (D sau D$D Examinati discul sa nu ai#e %!arieturi. Inlocuiti discurile care au %!arieturi adanciP acestea pot produce erori de date. Daca o#servati pro#leme cum ar fi sarirea sau calitatea proasta a redarii (D-ului sau D$D-ului, curatati discul. Produsele comerciale curata discurile si le prote9ea%a de praf, amprente si %!arieturi. Produsele de curatare a (D-urilor pot fi folosite si pentru D$D-uri. 1. Tine-ti discul de partea cealalta sau de partea din mi9loc. 3. Ster!eti cu #landete discul cu o carpa moale de #um#ac. 0iciodata sa nu folositi hartie sau alte materiale care ar putea %!aria discul sau ar lasa urme. ,. Ster!eti din interior spre exterior. 0iciodata sa nu faceti miscari circulare. 7. 4olositi o solutie de curatat (D-uri sau D$D-uri pe carpa moale din #um#ac si ster!eti inca o data daca raman impuritati pe disc. :. .asa-ti (D-ul sa se usuce inainte de a-l insera in unitate. Identificarea metodelor comune de intretinere preventiva pentru laptop-uri si dispo%itive porta#ile Identificarea mediilor operationale optime *n mediu optim de lucru pentru un laptop este un mediu curat, fara impuritati si cu un !rad de temperatura si umiditate specificate de catre producator. 4i!ura 1 arata exemple de medii de lucru. Pentru cele mai multe calculatoare, mediul de lucru poate fi controlat. (u toate acestea, datorita caracterului porta#il al laptop-urilor, nu este intotdeauna posi#il de a controla temperatura, umiditatea, precum si conditiile de munca. .aptop-urile sunt construite pentru a re%ista mediilor nefavora#ile, insa tehnicienii ar tre#ui intotdeauna sa ia masuri pentru a prote9a echipamentul de daune si pierderi de date. 6.6. 3 Este important sa transportati laptop-urile cu atentie. 4olositi o !eanta captusita pentru a pastra laptop-ul. (and il transportati, folositi o !eanta corespun%atoare pentru un calculator. In ca%ul in care transportati un laptop, folositi suficient material de am#alare. 4i!ura 3 va arata exemple de !enti care transporta un laptop si cutii de am#alare. ATE0TIE' Asi!urati-va ca impachetati laptop-ul si toate accesoriile acestuia in si!uranta pentru a preveni deteriorarea in timpul transportului. .aptop-urile sunt transportate la mai multe tipuri de medii de lucru. Particulele de praf, temperatura si umiditatea pot afecta performanta unui laptop. *rmati aceste sfaturi pentru a asi!ura o performanta de lucru optima a laptop-ului dumneavoastra'

(uratati in mod frecvent laptop-ul pentru a indeparta praful si posi#ilele impuritati. 0u #locati deschi%aturile sau !aurile de ventilatie a componentelor interne. Daca circulatia aerului este impiedicata laptop-ul se poate supraincal%i. Pastrati temperatura camerei intre 7: pana la =5 de !rade 4ahrenheit B pana la ,3 !rade (elsius". =,

Pastrati nivelul de umiditate intre 15 pana la <5 de procente.

ATE0TIE' 4olositi o carpa moale cu solutie speciala de curatare pentru a evita deteriorarile suprafetelor laptop-ului. Aplicati solutia de curatare pe pan%a moale, nu direct pe laptop. Temperatura si umiditatea vor varia in functie de recomandarile producatorului de laptop. Ar tre#ui sa verificati aceste valori recomandate, mai ales daca aveti de !and sa folositi laptopul in conditii extreme. Priviti 4i!ura , pentru exemple de temperatura si umiditate. 6. B Descrierea procesului de depanare a laptop-urilor si a dispo%itivelor porta#ile .a depanarea pro#lemelor de la laptopuri sau dispo%itive porta#ile, ar tre#ui determinata eficienta metodei alese. Pentru a ale!e cea mai #una cale de solutionare, va fi comparat costul reparatiei cu pretul inlocuirii laptopului sau dispo%itivului porta#il minus amorti%area aferenta. Deoarece multe dispo%itive porta#ile sunt foarte des schim#ate din punct de vedere al desi!n-ului si al functionalitatii, este adeseori mai scump ca acestea sa fie reparate decat inlocuite. Din aceasta cau%a, dispo%itivele porta#ile sunt de o#icei inlocuite, in timp ce laptopurile pot fi reparate sau inlocuite. *rmariti etapele descrise in aceasta sectiune pentru a identifica, repara si documenta in mod corespun%ator o pro#lema. Procesul de depanare este descris in 4i!ura 1. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Trecerea in revista a procesului de depanare. Identificarea pro#lemelor comune si a solutiilor. Descrierea procesului de depanare a laptop-urilor si a dispo%itivelor porta#ile

6. B

Trecerea in revista 6.B. a 1 procesului de depanare Pro#lemele calculatoarelor pot re%ulta dintr-o com#inatie de pro#leme hard-are, soft-are si de retea. *n tehnician tre#uie sa fie capa#il sa anali%e%e pro#lema si sa determine cau%a erorii pentru a putea repara calculatorul. Acest proces se numeste depanare. Primul pas in procesul de depanare il repre%inta adunarea datelor de la client. 4i!urile 1 si 3 contin o lista de intre#ari cu raspuns deschis sau cu variante limitate de raspuns. Imediat ce ati discutat cu clientul ar tre#ui sa verificati pro#lemele evidente. 4i!ura , contine o lista cu cateva pro#leme care se intalnesc la laptop-uri. Dupa ce pro#lemele evidente au fost verificate, incercati cateva solutii rapide. 4i!ura 7 contine o lista de solutii rapide pentru laptopuri. Daca aceste solutii nu au re%olvat pro#lema, folositi pasul 7 din procesul de depanare pentru a aduna date de la calculator. 4i!ura : pre%inta diferite moduri de a aduna informatii despre pro#lema de la calculator. In acest moment, veti avea destule informatii pentru a evalua pro#lema, pentru a cerceta si =7

implementa solutii posi#ile. 4i!ura 6 pre%ita resursele pentru solutiile posi#ile. Dupa ce re%olvati pro#lema, veti incheia cu clientul. 4i!ura B pre%inta o lista de activitati necesare pentru a termina acest pas. 6. Descrierea procesului de depanare a laptop-urilor si a B dispo%itivelor porta#ile Identificarea 6.B. pro#lemelor 3 comune si a solutiilor Pro#lemele laptop-urilor pot fi hard-are, soft-are, de retele, sau o com#inatie a celor trei. $eti re%olva unele tipuri de pro#leme ale laptop-urilor mai des decat altele. 4i!ura 1 pre%inta o dia!rama a celor mai frecvente pro#leme si solutiile acestora. 6. < /e%umat Acest capitol pre%inta trasaturile pentru laptopuri, dispo%itive porta#ile PDA-uri" si telefoane inteli!ente Smartphones". *rmatoarele concepte din capitol sunt cele mai importante de retinut'

.aptopurile si PDA-urile devin din ce in ce mai populare printre consumatori datorita costurilor reduse, !reutatii mai mici, capa#ilitatilor mai ridicate si duratei mai indelun!ate de viata a #ateriei. PDA-urile si telefoanele inteli!ente sunt dispo%itive mici, cu multe dintre capa#ilitatile unui computer, cum ar fi un director cu adrese, calendar, e-mail si acces la Internet. .aptopurile si computerele de #irou au porturi asemanatoareP prin urmare, dispo%itivele periferice pot fi schim#ate intre ele. .aptopurile pot folosi statiile de prelun!ire dockin! stations" pentru a se conecta mai rapid la dispo%itivele periferice si la sursa de alimentare. (omponentele de laptop si de computer de #irou, cum ar fi placile de #a%a, nu se pot schim#a intre ele. In plus, componentele de laptop sunt de o#icei prioritare pentru fiecare producator si sunt proiectate cu specificatii de fa#ricatie unice. Procesorul de laptop este construit pentru a consuma mai putina ener!ie si a crea mai putina caldura decat procesorul pentru un computer de #irou. Este folosita tehnica de accelerare a procesorului pentru reducerea consumului de ener!ie si a caldurii. 4unctionalitatea unui laptop poate fi extinsa prin adau!area unor componente prin sloturi P( (ard sau Express(ard, precum si prin *S;, 4ire>ire sau porturi paralele. & componenta importanta a porta#ilitatii unui laptop este capacitatea sa de a functiona doar cu #aterii. +etoda pre%enta de mana!ement de ener!ie pentru un laptop este prin sistemul de operare, cu optiunile de Advanced (onfi!uration and Po-er Interface A(PI". Standardul A(PI defineste sase stari de mana!ement de ener!ie. Exista mai multe componente ale unui laptop pentru care ar putea aparea necesitatea inlocuirii. Sunt definite etapele necesare inlocuirii #ateriei, unitatii optice, hard-diskului, memoriei si cardurilor P(. Standardele pentru telefoanele mo#ile au fost definite in anii 1=<5. Standardele curente, de !eneratia a treia, permit telefoanelor mo#ile sa preia cateva functii ale laptopului, cum ar fi e-mail-ul, accesul la Internet, adresele, si functia de calendar. 0u au fost adoptate standarde in intrea!a lume. Intretinerea preventiva asi!ura functionarea optima a unui laptop. Este importanta mentinerea laptopului curat, in medii si!ure. Este critica folosirea materialelor si tehnicilor corecte atunci cand componentele unui laptop sunt curatate. Sunt pre%entate procedurile pentru curatarea componentelor unui laptop. =:

Praful, temperatura si umiditatea pot afecta performantele unui laptop. Principiile de #a%a pentru intretinerea unui laptop sunt curatarea sa frecventa, pastrarea intr-un loc aerisit, cu temperatura camerei intre B si ,3 !rade (elsius, si umiditatea intre 15J si <5J. $erificati intotdeauna ca reparatiile unui laptop sa fie eficiente din punctul de vedere al costurilor. Depanarea pro#lemelor unui laptop presupune ca un tehnician sa identifice, repare si sa documente%e pro#lema. Etapele de depanare includ' colectarea informatiilor de la clienti, verificarea pro#lemelor pro#a#ile, incercarea initiala a solutiilor rapide, colectarea datelor de la computer, evaluarea pro#lemelor, implementarea solutiilor, si solutionarea pro#lemei la client. In timpul depanarii dispo%itivelor -ireless, se vor verifica toate .ED-urile si indicatorii de semnal. $or fi inlaturate toate dispo%itivele periferice, pentru i%olarea pro#lemei. $or fi verificate pro#lemele externe, cum ar fi erorile de conexiune, erorile de alimentare si cele ale tastelor de 4unction. Erorile de conexiune pot fi re%olvate adeseori prin inlaturarea si reintroducerea componentelor. $erificarea in Device +ana!er a erorilor. Erorile de alimentare pot fi cau%ate de folosirea unui adaptor incorect, a #ateriilor defecte, a unui adaptor stricat sau a unor pri%e defecte. $erificarea componentelor controlate de tastele de 4unction. $or fi incercate inainte de toate solutiile rapide de solutionare a pro#lemelor la un laptop. Se va restarta calculatorul si se vor verifica setarile din ;I&S, apoi laptopul va fi pornit in safe mode si se va folosi ultimul set corect de confi!urari. Pentru re%olvarea pro#lemelor se vor colecta informatiile din computer, din Device +ana!er, 0et-ork Settin!s, Po-er &ptions, Event $ie-er si S2stem (onfi!uration. /esursele pentru depanare includ si alti tehnicieni, resursele de pe Internet, intre#arile frecvente de pe site-urile producatorilor, precum si forumuri online. Etapele finale in procesul de depanare sunt testarea laptopului in mai multe situatii, discutarea solutiilor impreuna cu clientul, completarea documentatiei necesare si a facturilor, precum si documentarea solutiei !asite.

Capitolul #: Imprimante si .cannere


Capitol Introducere #.1 (.1 (.1.1 (.1.2 (.1.3 (.1.4 (.1.& (.1.' (.1.( #.2 (.2 (.2.1 (.2.2 (.2.3 (.2.4 (.2.& Descrierea tipurilor de imprimante disponibile in pre!ent Descrierea caracteristicilor si capacitatilor imprimantelor Descrierea interfetei imprimanta4calculator Descrierea imprimantelor de tip laser Descrierea imprimantelor de impact Descrierea imprimantelor de tip in6,et Descrierea imprimantelor cu cerneala solida Descrierea altor tipuri de imprimante Descrierea procesului de instalare si confi&urare a imprimantelor Descrierea modului de confi*urare a unei imprimante E"plicarea modului de alimentare si conectare a dispo!itivului folosind un port local sau de retea Descrierea modului de instalare si actuali!are a driver4ului unui dispo!itiv, a versiunii de firm-are si a memoriei #A% Identificarea optiunilor de confi*urare si a setarilor standard Descrierea modului de optimi!are a performantei unei imprimante

=6

(.2.' (.2.( #.3 (.3 (.3.1 (.3.2 (.3.3 (.3.4 (.3.& #.4 (.4 (.4.1 (.4.2 (.4.3 #.5 (.& (.&.1 (.&.2 #. (.' (.'.1 (.'.2

Descrierea modalitatii de imprimare a unei pa*ini de test Descrierea modului de parta,are a unei imprimante Descrierea tipurilor de scannere disponibile in pre!ent Descrierea tipurilor de scannere, a re!olutiilor intalnite si a interfetelor de conectare Descrierea dispo!itivelor multifunctionale Descrierea scanner4elor de tip flat ed Descrierea scanner4elor ce se tin in mana Descrierea scanner4elor de tip tam ur Descrierea procesului de instalare si confi&urare a scanner(elor E"plicarea modului de alimentare si confi*urare a unui scanner Descrierea instalarii si actuali!arii driver4ului unui scanner Identificarea optiunilor de confi*urare si a setarilor standard Identificarea si aplicarea te$nicilor de intretinere pre"enti"a pentru imprimante si scannere Descrierea modalitatii de intretinere a unei imprimante Descrierea modalitatii de intretinere a unui scanner Depanarea imprimantelor si a scanner(elor #evi!uirea procesului de depanare Identificarea pro lemelor si a solutiilor comune

. Descrierea tipurilor de imprimante disponi#ile in pre%ent 1 (a tehnician de calculator, este posi#il sa fiti nevoit sa cumparati, reparati sau doar sa intretineti o imprimanta. *tili%atorul poate sa va solicite sa executati urmatoarele sarcini'

Ale!erea unei imprimante. Instalarea si confi!urarea unei imprimante. Depanarea unei imprimante.

Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'


Descrierea caracteristicilor si capacitatilor imprimantelor. Descrierea interfetei imprimanta-calculator. Descrierea imprimantelor de tip laser. Descrierea imprimantelor de impact. Descrierea imprimantelor de tip ink9et. Descrierea imprimantelor cu cerneala solida.

Descrierea altor tipuri de imprimante. Descrierea tipurilor de imprimante disponi#ile in pre%ent

Descrierea caracteristicilor si capacitatilor imprimantelor Imprimantele disponi#ile asta%i sunt de o#icei fie imprimantele laser ce folosesc tehnolo!ie electrofoto!rafica sau imprimantele cu cerneala ce folosesc tehnolo!ie cu spra2 electrostatic. Imprimantele matriceale folosind tehnolo!ie de impact sunt folosite in aplicatii ce necesita copii la indi!o. 4i!ura 1 ilustrea%a o lista cu criteriile de selectie a imprimantelor. B.1. 1 (apacitate si vite%a (apacitatea si vite%a sunt factori de luat in considerare la ale!erea unei imprimante. Imprimantele cu cerneala sunt de o#icei mai incete, dar pot fi potrivite pentru acasa sau la #irou. $ite%a unei imprimante este masurata in pa!ini pe minut ppm". $ite%a unei imprimante cu cerneala este de 3 - 6 ppm. $ite%a unei imprimante laser este de < - 355 ppm. =B

(olor sau al#-ne!ru +onitorul unui calculator produce culori prin com#inarea aditiva a punctelor ce sunt afisate pe ecran. &chiul surprinde culorile in mod direct. Punctele produc paleta cromatica folosind puncte rosii, ver%i, si al#astre /ed, Creen, ;lue - /C;". & imprimanta produce culorile folosind com#inare su#stractiva. &chiul vede o culoare reflectata din com#inatia culorilor de pe hartie. 4i!ura 3 afisea%a un set de culori (+RF. Ale!erea intre o imprimanta al#-ne!ru si o imprimanta color depinde de nevoile clientului dumneavoastra. Daca clientul dumneavoastra imprimea%a in primul rand scrisori si nu are nevoie de capa#ilitatile color, o imprimanta al#-ne!ru va fi suficienta. (u toate acestea, un profesor de scoala elementara ar avea nevoie de o imprimanta color pentru a adau!a un plus de atractivitate lectiilor. (alitate (alitatea imprimarii este masurata in puncte pe inch dpi". (u cat dpi este mai mare, cu atat re%olutia este mai mare. (and re%olutia este mai mare, textele si ima!inile sunt de o#icei mai clare. Pentru a produce cele mai #une ima!ini cu re%olutie mare, ar tre#ui sa folositi atat cerneala sau toner de #una calitate, cat si hartie de #una calitate. 4ia#ilitate & imprimanta tre#uie sa fie fia#ila. Intrucat sunt atatea tipuri de imprimante pe piata, ar tre#ui sa va interesati asupra specificatiilor mai multor imprimante inainte de a ale!e una. Acestea sunt cateva dintre optiunile oferite de producatori'

,arantia 1 Aflati ce este acoperit de catre !arantie. Ser"icii planuite 1 Serviciile sunt #a%ate in functie de !radul de utili%are anticipat. Informatii se !asesc in manualul de utili%are sau pe -e#site-ul producatorului. Timpul dintre perioadele de nefunctionare ale imprimantei (#ean time )etween failures ! #T'*) 1 Exista un timp mediu in care imprimanta va functiona fara erori. Informatii se !asesc in manualul de utili%are sau pe -e#site-ul producatorului.

(ostul total de achi%itie .uati in calcul si costul cand ale!eti un hard-are. (and cumparati o imprimanta, sunt mai multe lucruri de luat in considerare decat costul initial al imprimantei. (ostul total de achi%itie T(&" include mai multi factori'

Pretul initial de cumparare (ostul consuma#ilelor, precum hartia si cerneala Pretul pe pa!ina (osturile de intretinere (osturile de !arantie

(and calculati T(&, ar tre#ui sa luati in considerare si cantitatea de material imprimat si durata de viata asteptata de la imprimanta. B. 1 Descrierea tipurilor de imprimante disponi#ile in pre%ent Descrierea B.1. interfetei 3 imprimantacalculator *n calculator tre#uie sa posede o interfata compati#ila cu imprimanta pentru a putea imprima documente. In mod tipic, imprimantele se conectea%a la calculator folosind un port paralel, *S; sau o interfata -ireless. Imprimantele companiilor se pot conecta la o retea =<

folosind ca#lu de retea. Serial Transferul de date serial repre%inta miscarea unui sin!ur #it de informatie intr-un ciclu. & conexiune seriala poate fi folosita pentru o imprimanta matriceala pentru ca aceste tipuri de imprimante nu au nevoie de vite%a mare de transfer a datelor. Paralel Transferul de date paralel este mai rapid decat cel serial. Transferul de date paralel repre%inta miscarea mai multor #iti de informatie intr-un sin!ur ciclu. (alea de miscare a informatiei este mai mare catre si dinspre imprimanta. IEEE 13<7 este standardul curent pentru imprimantele cu porturi paralele. Enhanced Parallel Port EPP" si Enhanced (apa#ilities Port E(P" repre%inta doua moduri de operare definite in standardul IEEE 13<7 ce permit comunicatie #idirectionala. S(SI Small (omputer S2stem Interface S(SI" este un tip de interfata ce foloseste comunicatia paralela pentru a a9un!e la vite%e ridicate de transfer. *S; *S; este o interfata comuna pentru imprimante si alte dispo%itive. $ite%a si confi!urarea simpla au facut *S;-ul foarte practic. Sistemele de operare mai recente ofera suport PnP pentru *S;. Atunci cand un dispo%itiv *S; este adau!at la un calculator ce suporta PnP, echipamentul este detectat automat si se porneste instalarea driverului. 4ire>ire 4ire>ire, cunoscut si su# numele de i..I0F sau IEEE 1,=7, este o ma!istrala cu vite%a de comunicare ridicata independenta de platforma. 4ire>ire interconectea%a dispo%itive di!itale precum imprimante di!itale, scannere, camere di!itale si hard disk-uri. 4ire>ire permite unui echipament periferic, precum o imprimanta, sa se conecte%e foarte usor la un calculator. Deasemenea permite unui dispo%itiv sa poata fi scos atunci cand calculatorul este in functiune. 4ire>ire asi!ura o sin!ura conexiune plu!-and-socket la care se pot atasa pana la 6, de dispo%itive. 4ire>ire are o rata de transfer de pana la 755 +#ps. Ethernet Imprimantele pot fi parta9ate intr-o retea. (onectarea unei imprimante la retea necesita ca#lare compati#ila atat cu reteaua existenta cat si cu portul de retea instalat pe imprimanta. +area ma9oritate a imprimantelor de retea folosesc o interfata /G-7: pentru a se conecta la retea. >ireless Tehnolo!ia de printare -ireless este disponi#ila prin infrarosu, ;luetooth si fidelitate -ireless >i-4i". Pentru a putea transfera date prin infrarosu intre o imprimanta si un calculator, un transmitator si un receptor sunt necesare pe am#ele dispo%itive. Transmitatorul si receporul tre#uie sa fie accesi#ile in linie dreapta, cu o distanta maxima de ,.Bm 13 feet". Infrarosul foloseste un tip de lumina invi%i#ila pentru ochiul uman. Tehnolo!ia ;luetooth foloseste o frecventa radio nelicentiata pentru comunicatiile de distanta mica si este foarte populara pentru castile -ireless si sincroni%area PDA-urilor cu laptopurile sau cu calculatoarele de #irou. *n adaptor ;luetooth permite dispo%itivelor ==

;luetooth sa se conecte%e la o imprimanta, folosind in mod frecvent un port *S;. >i-4i este numele popular pentru o tehnolo!ie relativ noua ce permite conectarea unui calculator la o retea fara a folosi ca#luri. Exista doua standarde u%uale pentru tehnolo!ia >i4i, am#ele incepand cu numarul standardului IEEE <53.11'

<53.11# ofera rata de transfer de 11 +#ps. <53.11! ofera rata de transfer de :7 +#ps. Produsele <53.11! sunt compati#ile cu versiunile anterioare <53.11#. Descrierea tipurilor de imprimante disponi#ile in pre%ent

B. 1 B.1. ,

Descrierea imprimantelo r de tip laser & imprimanta laser este o imprimanta foarte rapida si de calitate superioara ce foloseste ra%a laser pentru a crea o ima!ine. Partea centrala a unei imprimante laser este tu#ul electrofoto!rafic. Tu#ul este un cilindru metalic invelit cu un material i%olator sensi#il la lumina. Atunci cand o ra%a laser intalneste tu#ul, acesta devine conductor in locul in care a fost atins. Pe masura ce tu#ul se roteste, ra%a laser desenea%a o ima!ine electrostatica pe el, numita Hima!ineaH. Ima!inea latenta sau nede%voltata este trecuta pe lan!a sursa de cerneala uscata sau toner-ul, care este atras de ea. Tu#ul se roteste si pune aceasta ima!ine in contact cu hartia, ceea ce atra!e toner-ul de pe tu#. 8artia este trecuta printr-un fuser compus din tu#uri incinse, ce topesc tonerul in hartie. Procesul de printare Procesul de printare laser include sase pasi pentru a printa informatia pe o sin!ura foaie de hartie. Pasul 1' (uratarea Atunci cand ima!inea a fost inscriptionata pe hartie si tu#ul a fost separat de hartie, orice toner ramas pe tu# tre#uie separat. & imprimanta poate avea o lama ce indepartea%a excesul de toner ramas pe tu#. *nele imprimante folosesc curent alternativ de pe un fir ce descarca sarcina electrica de pe suprafata tu#ului si permite excesului de toner sa cada. Excesul de toner este retinut intr-un container ce poate fi !olit sau aruncat. Pasul 3' (onditionarea Acest pas implica ster!erea vechi ima!inii latente de pe tu# si reconditionarea tu#ului pentru o noua ima!ine latenta. /econditionarea este efectuata prin plasarea uniforma pe suprafata tu#ului a unui fir special, !ratar sau a unui cilindru ce primeste o sarcina ne!ativa de aproximativ 655 volti de curent continuu. 4irul sau !ratarul incarcat este denumit corona primara. (ilindrul este denumit cilindru de reconditionare. Pasul ,' Scrierea Procesul de scriere implica scanarea tu#ului fotosen%itiv cu o ra%a de laser. 4iecare portiune a tu#ului expusa la lumina are sarcina pe suprafata redusa la aproximativ 1 155 de volti de curent continuu. Aceasta sarcina electrica are o incarcare ne!ativa mai mica decat restul tu#ului. Pe masura ce tu#ul se roteste, o ima!ine latenta invi%i#ila este creata pe tu#. Pasul 7' De%voltarea In fa%a de de%voltare, toner-ul este aplicat in ima!inea latenta de pe tu#. Toner-ul este o com#inatie incarcata ne!ativ de particule de plastic si metal. & lama mentine toner-ul la o distanta microscopica fata de tu#. Toner-ul se muta de pe lama de control pe %ona cu 155

incarcare po%itiva mai mare - ima!inea latenta de pe tu#. Pasul :' Transferul In acest pas, toner-ul atasat ima!inii latente este transferat pe hartie. Transferul, sau corona secundara, plasea%a o sarcina po%itiva pe hartie. Deoarece tu#ul era incarcat ne!ativ, tonerul de pe tu# este atras pe hartie. Ima!inea este acum pe hartie si este tinuta pe po%itie de catre incarcarea po%itiva. Pasul 6' Arderea In acest pas, tonerul este topit permanent pe hartie. 8artia de imprimat este rulata intre un tu# incal%it si un tu# de presiune. Pe masura ce hartia se misca prin tu#uri, toner-ul nelipit este topit si im#inat cu fi#rele de hartie. 8artia este mutata pe tava imprimantei ca o pa!ina imprimata. *rmatoarea mnemonica va va a9uta la memorarea ordinii pasilor din procesul de printare' (ontinuous (are >ill Dela2 Trou#le 4orever (leanin!, (onditionin!, >ritin!, Developin!, Transferrin!, 4usin!". A$E/TIS+E0T' 4irul sau !ratarul din corona principala sau tu#ul de reconditionare pot fi foarte periculoase. Tensiunea poate a9un!e pana la 6555 de volti. Doar tehnicieni certificati tre#uie sa um#le cu aceasta unitate. Inainte de a lucra in interiorul unei imprimante laser, tre#uie sa va asi!urati ca volta9ul s-a descarcat corespun%ator. Descrierea tipurilor de imprimante disponi#ile in pre%ent Descrierea B.1.7 imprimantelo r de impact Imprimantele de impact sunt imprimante foarte simple. Imprimantele de impact au un cap de imprimare ce loveste fasia de cerneala, cau%and astfel imprimarea caracterelor pe hartie. Imprimantele matriceale si cele cu matrita sunt exemple de imprimante de impact. Avanta9e ale imprimantelor de impact sunt'

4olosesc consuma#ile ieftine 4olosesc alimentatoare de hartie continue Au capa#ilitati de printare prin copiere la indi!o

De%avanta9e ale imprimantelor de impact sunt'


D!omotoase Crafica de re%olutie mica (apacitati de culoare reduse Printare inceata, in mod normal in limita a ,3 pana la B6 de caractere pe secunda cps"

Tipuri de imprimante de impact Intr-o imprimanta cu matrita, roata contine literele, numerele si caracterele speciale. /oata se invarte pana cand se a9un!e la caracterul corespun%ator, apoi un ciocan electromecanic impin!e caracterul in fasia de cerneala. (aracterul loveste apoi hartia, imprimandu-se pe aceasta. Imprimanta matriceala este similara unei imprimante cu matrita, exceptand faptul ca in loc de o roata cu caractere, capul imprimantei contine pini incon9urati de electroma!neti. Atunci 151

cand este alimentata, pinii impin! in fasia de cerneala, formand astfel caracterul pe hartie. 0umarul de pini din capul de imprimare, = sau 37, determina calitatea imprimantei. (ea mai #una calitate produsa de o imprimanta matriceala este asemanata cu aproximativ calitatea unei scrisorii 0.I - near letter Yualit2". +area ma9oritate a imprimantelor matriceale folosesc un alimentator continuu de hartie. 8artia are !auri intre fiecare pa!ina si perforatii pe partile laterale folosite pentru procesul de alimentare si pentru a preveni deplasarea si trecerea pe o#lica. Alimentatoare de hartie ce imprima cate o sin!ura pa!ina sunt disponi#ile in unele imprimante de #irou de calitate ridicata. *n tu# mare, numit presa, aplica presiune pentru a impiedica foile sa alunece. Daca o hartie multi-copiere este folosita, distanta presei poate fi a9ustata la !rosimea hartiei. B. 1 B.1. : Descrierea tipurilor de imprimante disponi#ile in pre%ent Descrierea imprimantelo r de tip ink9et Imprimantele ink9et produc re%ultate de inalta calitate. Imprimantele ink9et sunt usor de folosit si ieftine in comparatie cu imprimantele laser. (alitatea printarii unei imprimante ink9et este masurata in puncte pe inch dpi". *n numar mai mare de dpi asi!ura o ima!ine mai detaliata. In 4i!ura 1 este pre%entat un dispo%itiv multifunctional ce contine o imprimanta ink9et. In 4i!ura 3 sunt pre%entate componente ale imprimantelor ink9et. Imprimantele ink9et folosesc cartuse umplute cu cerneala ce imprastie cerneala pe foaie prin mici orificii. &rificiile sunt denumite du%e. (erneala este pulveri%ata intr-un model pe pa!ina. Exista doua tipuri de du%e pentru cerneala'

Termice 1 *n puls de curent electric este aplicat pentru a incal%i camerele din 9urul du%elor. (aldura crea%a vapori de a#ur in camera. 4orta vaporilor scoate cerneala prin du%e si o imprima pe foaie. Pie1oelectric 1 (ristale pie%oelectrice sunt locali%ate in re%ervorul de cerneala in spatele fiecarei du%e. & sarcina electrica este aplicata cristalului, facandu-l pe acesta sa vi#re%e. $i#ratia cristalului controlea%a cur!erea cernelei pe foaie.

Imprimantele ink9et folosesc coli de hartie o#isnuite pentru a reali%a imprimari ieftine. 8artie speciala poate fi folosita pentru a imprima foto!rafii de inalta calitate. Atunci cand imprimarea se termina si hartia paraseste imprimanta, cartusul ramane ud. Ar tre#ui sa evitati sa atin!eti foile imprimate pentru 15 - 1: secunde pentru a preveni patarea ima!inii. Imprimantele ink9et au urmatoarele avanta9e'

Pret redus /e%olutie mare Pornesc rapid

Imprimantele ink9et au urmatoarele de%avanta9e'


Du%ele se pot infunda. (artusele de cerneala sunt scumpe. (erneala ramane umeda dupa printare. 153

. 1

Descrierea tipurilor de imprimante disponi#ile in pre%ent Descrierea B.1. imprimantelo 6 r cu cerneala solida Imprimantele cu cerneala solida solid-ink" folosesc #atoane de cerneala mai de!ra#a decat toner sau cartuse de cerneala. Imprimantele cu cerneala solida solid-ink" produc po%e de o calitate superioara. ;atoanele de cerneala nu sunt toxice si pot fi manevrate in si!uranta. Imprimantele cu cerneala solida topesc #atoanele de cerneala si le pulveri%ea%a prin du%e. (erneala este pulveri%ata pe un tu#. Tu#ul transmite cerneala catre hartie. Acestea sunt unele avanta9e ale imprimantelor cu cerneala solida'

Produce imprimari cu culori vi#rante *sor de folosit Pot folosi multe tipuri de hartie

Acestea sunt unele de%avanta9e ale imprimantelor cu cerneala solida'


Imprimantele sunt scumpe (erneala este scumpa Se incal%esc !reu Descrierea altor tipuri de imprimante

. 1 B.1. B

Descrierea tipurilor de imprimante disponi#ile in pre%ent

Alte doua tehnolo!ii cu care puteti lucra sunt cele termice si foto!rafice. Imprimante termice *nele case de marcat sau faxuri mai vechi pot contine imprimante termice, ca in 4i!ura 1. 8artia termica folosita in astfel de imprimante este tratata chimic si are calitatea unei hartii cerate. 8aria termica devine nea!ra atunci cand este incal%ita. (apul de imprimare pentru o imprimanta termica are latimea hartiei. Done din capul de imprimare sunt inca%ite pentru a face un model pe foaie. 8artia este furni%ata su# forma de rola. Avanta9ele unei imprimante termice sunt'

Dura#ilitate crescuta pentru ca exista putine parti mo#ile

De%avanta9ele unei imprimante termice sunt'


8artia este scumpa. 8artia are o dura#ilitate sca%uta. (alitatea ima!inii este sca%uta. 8artia tre#uie pastrata la temperatura camerei.

Imprimante foto Imprimante foto produc ima!ini de inalta calitate pentru printarea !rafica. In 4i!ura 3 puteti vedea un exemplu de imprimanta foto. Acest tip de imprimanta foloseste foi solide de 15,

cerneala ce trec din starea solida in starea !a%oasa, printr-un proces numit su#limare. (apul de imprimare trece peste foile de c2an, purpuriu, !al#en si o suprafata curata (+R&". Exista o trecere pentru fiecare culoare. Avanta9ele imprimantei foto sunt'

Imprimantele foto produc po%e de o calitate superioara. Suprafata de protectie reduce mi%eria si creste re%istenta la ume%eala.

De%avanta9ele imprimantei foto sunt'


+ediul de printare poate fi costisitor. Imprimantele sunt mai #une color decat !ri al# si ne!ru".

In foto!rafie, atat imprimantele foto cat si cele mici cu 9et de cerneala produc po%e de calitate. . Descrierea procesului de instalare si confi!urare a imprimantelor 3 Atunci cand cumparati o imprimanta, informatiile de instalare si confi!urare sunt de o#icei furni%ate de catre producator. *n (D de instalare ce include drivere, manuale si soft-are de dia!nosticare este inclus cu imprimanta. Aceleasi unelte pot fi puse la dispo%itie pentru descarcare pe site-ul producatorului. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Descrierea modului de confi!urare a unei imprimante. Explicarea modului de alimentare si conectare a dispo%itivului folosind un port local sau de retea. Descrierea modului de instalare si actuali%are a driver-ului unui dispo%itiv, a versiunii de firm-are si a memoriei /A+. Identificarea optiunilor de confi!urare si a setarilor standard. Descrierea modului de optimi%are a performantei unei imprimante. Descrierea modalitatii de imprimare a unei pa!ini de test. Descrierea modului de parta9are a unei imprimante. Descrierea procesului de instalare si confi!urare a imprimantelor Descrierea modului de confi!urare a unei imprimante

B. 3 B.3. 1

Desi toate tipurile de imprimanta difera la conectarea si confi!urarea lor, exista proceduri ce ar tre#ui aplicate pentru toate imprimantele. Dupa ce imprimanta a fost scoasa din cutie si plasata in po%itia corespun%atoare, conectati-o la calculator, retea sau serverul de imprimare si apoi la sistemul de ener!ie electrica. B. 3 B.3. 3 Descrierea procesului de instalare si confi!urare a imprimantelor Explicarea modului de alimentare si conectare a 157

dispo%itivului folosind un port local sau de retea Acum ca imprimanta a fost desfacuta si plasata in po%itia corespun%atoare, conectati-o la calculator, retea sau serverul de printare si apoi la sistemul de ener!ie electrica. In primul rand, conectati ca#lul de date corespun%ator la portul de comunicare in partea din spate a imprimantei. Daca imprimanta are un port *S;, 4ire>ire sau paralel, conectati ca#lul respectiv la portul imprimantei. (onectati celalalt capat al ca#lului la portul corespun%ator din spatele calculatorului. Daca instalati o imprimanta de retea, conectati ca#lul de retea la portul de retea. Dupa ce ca#lul de date a fost conectat corespun%ator, atasati ca#lul de alimentare la imprimanta. (onectati celalalt capat al ca#lului de alimentar la o pri%a. Avertisment' 0u conectati niciodata o imprimanta la *PS sursa de curent permanenta". Saltul de curent ce se produce atunci cand imprimanta este pornita va afecta sursa de curent permanenta *PS". . 3 Descrierea procesului de instalare si confi!urare a imprimantelor Descrierea modului de instalare si actuali%are a driverului unui dispo%itiv, a versiunii de firm-are si a memoriei /A+

B.3. ,

Dupa ce ati conectat ca#lurile de alimentare si de date, sistemul de operare poate descoperi imprimanta si poate incerca sa instale%e driver-ul. Daca aveti un disc cu driver-ul, folositi acel driver. Driver-ul inclus cu imprimanta este mult mai recent decat driver-ele folosite de sistemul de operare. In 4i!ura 1 puteti vedea interfata HAdd PrinterH, care poate fi folosita de asemenea la instalarea unei imprimante. Driver pentru imprimanta Driver-ele pentru imprimanta sunt pro!rame soft-are ce permit unui calculator sa comunice cu imprimanta si viceversa. Driver-ele asi!ura de asemenea si o interfata de confi!urare pentru utili%ator. 4iecare model de imprimanta are un driver unic. Producatori de imprimante actuali%ea%a frecvent driver-ele pentru a creste performantele imprimantelor, pentru a adau!a optiuni sau pentru a re%olva unele pro#leme. Puteti descarca noi drivere pentru imprimante de pe site-ul producatorului. Pasul 1' $erificati daca exista un driver mai nou Intrati pe site-ul producatorului. +area ma9oritate a site-urilor producatorilor au un link direct de pe pa!ina principala catre pa!ina ce ofera drivere si suport. $erificati compati#ilitatea diverului cu calculatorul pe care vreti sa il actuali%ati. 15:

Pasul 3' Descarcati driver-ul Descarcati fisierele driver-ului pe calculator. +area ma9oritate a fisierelor pentru driver vin arhivate intr-un format %ip". Descarcati fisierele intr-un director si apoi desfaceti arhiva Hun%ipH pentru formatele %ip". Salvati instructiunile sau documentatia intr-un director separat pe calculator. Pasul ,' Instalarea driver-ului descarcat Instalati driver-ul descarcat automat sau manual. +area ma9oritate a driver-elor pentru imprimante au fisiere de setup ce vor cauta automat driver-ele mai vechi din sistem si le vor inlocui cu cele noi. Daca nu exista fisier de setup, urmati instructiunile furni%ate de producator. Pasul 7' $erificati noul driver pentru imprimanta /ulati mai multe teste pentru a va asi!ura ca imprimanta functionea%a corespun%ator. 4olositi diferite aplicati pentru a printa mai multe tipuri de documente. Schim#ati si testati fiecare optiune a imprimantei. 4irm-are 4irm-are-ul repre%inta un set de instructiuni stocate pe imprimanta. 4irm-are-ul controlea%a modul de operare al imprimantei. In 4i!ura 3 puteti vedea o utililate de up!rade a firm-are-ului. Procedura de up!rade pentru firm-are este foarte similara cu procedura de instalare a driverelor. +emoria imprimantei Adau!area de memorie la imprimanta poate im#unatati vite%a de printare si poate permite imprimantei sa efectue%e sarcini mai complexe. Toate imprimantele au cel putin o cantitate mica de memorie in interior. In !eneral, cu cat imprimanta are memoria mai mare, cu atat este mai eficienta. In 4i!ura , sunt listati pasii !enerici pentru im#unatatirea memoriei. (onsultati documentatia imprimantei pentru necesitatile de memorie ale imprimantei'

Specificatiile de memorie 1 Anumiti producatori de imprimante folosesc tipuri de memorie standard si alti producatori folosesc memorie proprietara. $erificati documentatia pentru tipul de memorie, vite%a memoriei si capacitatea memoriei. Aran>area si disponi)ilitatea memoriei 1 *nele imprimante au mai multe slot-uri. Pentru a afla cate slot-uri de memorie sunt folosite si cate sunt disponi#ile, sunteti nevoiti sa deschideti un compartiment al imprimantei pentru a verifica aran9area memoriei.

B. 3 B.3. 7

Descrierea procesului de instalare si confi!urare a imprimantelor Identificarea optiunilor de confi!urare si a setarilor standard

4iecare imprimanta poate avea diferite confi!urari si optiuni implicite. $erificati documentatia imprimantei pentru informatii cu privire la setarile si confi!urarile initiale. Acestea sunt niste optiuni de confi!urare u%uale pentru imprimantele din %iua de asta%i' 156

Tipul de hartie 1 standard, ciorna, hartie lucioasa sau pentru po%e (alitatea imprimarii 1 ciorna, normal, po%a sau automata Imprimarea color 1 mai multe culori folosite Imprimarea al#-ne!ru doar 1 cerneala nea!ra este folosita Imprimarea in tonuri de !ri 1 ima!inile color sunt printate folosind doar cerneala nea!ra in diferite nuante Dimensiunea hartiei 1 dimensiunea standard sau plic si carti de vi%ita &rientarea pa!inii 1 peisa9 sau portret +acheta imprimarii 1 normal, #anner, livret sau poster Duplex 1 printare normala sau pe doua parti Descrierea procesului de instalare si confi!urare a imprimantelor

B. 3

Descrierea modului de B.3. optimi%are a : performantei unei imprimante &ptimi%area imprimantelor se efectuea%a cel mai adesea prin intermediul soft-are-ului ce vine odata cu driverele. In soft-are, exista unelte pentru optimi%area performantei'

Setari pentru print spool 1 A#ilitatea de a anula sau pune pe pau%a sarcinile curente din coada de imprimare (ali#rarea culorilor 1 A#ilitatea de a a9usta setarile astfel incat culorile de pe ecran sa corespunda cu cele de pe foaia printata &rientarea pa!inii 1 A#ilitatea de a selecta formatul de tip peisa9 sau de tip portret. Descrierea procesului de instalare si confi!urare a imprimantelor

B. 3

Descrierea modalitatii de B.3. imprimare 6 a unei pa!ini de test Dupa instalarea unei imprimante, ar tre#ui sa imprimati o pa!ina de test pentru a verifica daca aceasta functionea%a corespun%ator. Pa!ina de test confirma ca sof-are-ul driver-ului este instalat si functionea%a corect si ca imprimanta si calculatorul comunica. Imprimati o pa!ina de test Pentru a imprima o pa!ina manual, folositi urmatoarea cale' Start 9 Printers and *axes pentru a afisa meniul Imprimante si 4axuri. Dati click dreapta pe imprimanta dorita si urmati calea' Properties Q Ceneral Ta# Q Print Test Pa!e Se va deschide o mica fereastra, intre#andu-va daca pa!ina a fost imprimata corect. Daca pa!ina nu s-a imprimat, fisierele de a9utor incorporate va vor asista in detectarea si inlaturarea vreunei pro#leme. 15B

Imprimarea din cadrul unei aplicatii Puteti sa va mai testati imprimanta imprimand o pa!ina de test dintr-o aplicatie precum 0otepad sau >ordPad. Pentru a accesa 0otepad, folositi urmatoarea cale' Start Q Pro!rams Q Accessories Q 0otepad Se va deschide un document !ol. Scrieti un text in document. Imprimati-l folosind urmatoarea cale' 4ile Q Print Testarea unei imprimante Puteti de asemenea sa imprimati din linia de comanda pentru a testa imprimanta. Imprimarea din linia de comanda este limitata numai la fisiere AS(II, precum fisierele .txt si .#at. Pentru a trimite un fisier imprimantei din linia de comanda, folositi calea' Start Q /un 4ereastra /un ar tre#ui sa apara. Scrieti cmd in fereastra /un, si apoi dati click pe #utonul &F. In linia de comanda, introduceti urmatoarea comanda' Print thefile.txt Testarea imprimantei din panoul frontal +a9oritatea imprimantelor au un panou frontal cu comen%i care sa va permita sa !enerati pa!ini de test. Aceasta metoda de imprimare va permite sa verificati functionarea imprimantei separat de retea sau de calculator. (onsultati -e#site-ul sau documentatia producatorului imprimantei pentru a invata cum sa imprimati o pa!ina de test de la panoul frontal al imprimantei. B. 3 Descrierea procesului de instalare si confi!urare a imprimantelor Descrierea modului de B.3. parta9are a B unei imprimante Parta9area imprimantei permite mai multor utili%atori sau clienti sa accese%e o imprimanta la care nu sunt conectati direct. In 4i!ura 1 se o#serva diferite calculatoare cu diferite sisteme de operare, toate conectate la aceeasi imprimanta. Aceasta aran9are reduce costurile retelei, deoarece mai putine imprimante sunt necesare. Parta9area unei imprimante pe >indo-s EP este simpla. *rmatorii pasi permit unui calculator sa parta9e%e o imprimanta' 1. 3. ,. 7. :. 6. Ale!eti Start 9 Printers and *axes (Start 9 Imprimante si fax!uri) (lick dreapta pe imprimanta si ale!eti Properties Selectati S(are 4aceti click pe #utonul S(are t(is printer, ca in 4i!ura 3. Pastrati sau schim#ati numele de parta9are. 4aceti click pe #utonul Appl-.

Toate calculatoarele ce folosesc imprimanta parta9ata tre#uie sa ai#a driverele corecte instalate. Driverele pentru alte sisteme de operare pot fi instalate pe serverul de imprimare. Pentru a va conecta la o imprimanta de retea, ale!eti Start Q Printers and 4axes Q Add Printer. $a aparea interfata pentru adau!area unei imprimante. *rmati pasii folosind 15<

interfata. B. , Descrierea tipurilor de scannere disponi#ile in pre%ent (a tehnician de calculator, este posi#il sa fiti nevoit sa cumparati, reparati sau doar sa intretineti o imprimanta. *tili%atorul poate sa va solicite sa executati urmatoarele sarcini'

Ale!erea unui scanner. Instalarea si confi!urarea unei imprimante. Depanarea unui scanner.

In 4i!ura 1 puteti vedea mai multe tipuri de scannere. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Descrierea tipurilor de scannere, a re%olutiilor intalnite si a interfetelor de conectare. Descrierea dispo%itivelor multifunctionale. Descrierea scanner-elor de tip flat#ed. Descrierea scanner-elor ce se tin in mana. Descrierea scanner-elor de tip tam#ur. Descrierea tipurilor de scannere disponi#ile in pre%ent

B. ,

Descrierea tipurilor de scannere, a B.,. re%olutiilor 1 intalnite si a interfetelor de conectare Scanner-ele sunt folosite pentru a converti date sau ima!ini imprimate intr-un format electronic, care poate fi stocat sau procesat de un calculator atunci cand este necesar. Dupa ce o ima!ine a fost scanata, ea poate fi salvata, modificata si trimisa prin e-mail exact ca orice alt tip de fisier. Desi toate scanner-ele executa aceeasi operatie, exista diferite tipuri de scannere disponi#ile, pre%entate in 4i!ura 1. 4aceti click pe fiecare tip de scanner pentru a afla mai multe informatii. (a si la imprimante, trasaturile, calitatea si vite%a diferitelor tipuri de scannere varia%a. Scanner-ele crea%a in mod tipic o ima!ine /C; ce poate fi convertita in formate de ima!ine u%uale precum GPEC, TI44, ;itmap si P0C. & ima!ine /C; are trei canale ' rosu, verde si al#astru. (analele /C; urmea%a in !eneral receptia de culori a ochiului uman si sunt folosite la monitoarele calculatorelor si la scannere de ima!ine. *nele scannere sunt capa#ile sa cree%e documente text folosind soft-are pentru recunoasterea optica a caracterelor &(/". Soft-are-ul &(/ este folosit pentru a converti o pa!ina imprimata si scanata in text ce poate fi editat de procesoarele de text. /e%olutia unui scanner este masurata in puncte pe inch dpi". (a si imprimantele, cu cat este mai mare re%olutia, cu atat este mai #una calitatea ima!inii. Pentru a permite comunicarea datelor, scanner-ul si calculatorul tre#uie sa ai#a interfete compati#ile. Interfetele si ca#lurile folosite pentru imprimante sunt in mod u%ual aceleasi cu interfetele si ca#lurile folosite pentru scannere, dupa cum puteti vedea in 4i!ura 3. 15=

B. , B.,. 3

Descrierea tipurilor de scannere disponi#ile in pre%ent Descrierea dispo%itivelor multifunctionale Dispo%itivele multifunctionale com#ina functionalitatea multiplelor echipamente intr-un sin!ur dispo%itiv fi%ic hard-are. Aceste dispo%itive pot include carduri de citire si hard diskuri de stocare. +ultifunctionalele includ in !eneral urmatoarele functii'

Scanner Imprimanta (opiator 4ax

+ultifunctionalele sunt folosite cel mai adesea in #irourile de acasa sau alte locatii unde spatiul este limitat. Aceste echipamente sunt folosite cu un calculator dar ele pot opera si sin!ure pentru a copia si trimite prin fax documente. B. , B.,. , Descrierea tipurilor de scannere disponi#ile in pre%ent Descrierea scannerelor de tip flat#ed Scannerele de tip flat#ed sunt folosite pentru scanarea cartilor si a foto!rafiilor pentru arhivare. & ima!ine electronica este o#tinuta prin plasarea cartii sau a foto!rafiei cu fata in 9os pe sticla. (apul scannerului, alcatuit dintr-un vector de sen%ori de ima!ine, este ase%at su# sticla si se muta de-a lun!ul o#iectului, capturand intrea!a ima!ine. Alimentatorul de hartie poate fi folosit cu scannerul de tip flat#ed pentru a scana mai multe pa!ini. *n alimentator de hartie este un echipament ce poate fi atasat la unele scannere de tip flat#ed pentru a tine mai multe foi si a alimenta scannerul cu ele, cate una pe rand. Aceasta caracteristica permite scanarea rapidaP totusi, calitatea ima!inii nu este la fel de #una ca la un scanner de tip flat#ed ce nu foloseste un alimentator de hartie. B. , Descrierea tipurilor de scannere disponi#ile in pre%ent Descrierea scannerB.,. elor ce se 7 tin in mana *n scanner de mana este mic si porta#il. Este dificil sa scane%i incet o ima!ine folosind un scanner de mana. Pentru a le scana, treceti capul scanner-ului peste o#iectul pe care tre#uie sa il scanati. (a si la un scanner de tip flat#ed, ima!inile di!itale sunt construite din ima!inile colectate de catre scanner-ul de mana. Atunci cand doriti sa scanati un o#iect mai mare decat capul scannerului de mana, tre#uie sa faceti mai multe treceri pentru a captura intrea!a ima!ine. /econstruirea di!itala a ima!inii ori!inala poate fi dificila atunci cand aceasta este scanata prin mai multe treceri. Ima!inile tre#uie com#inate pentru a forma o sin!ura ima!ine a o#iectului scanat. B. , B.,. : Descrierea tipurilor de scannere disponi#ile in pre%ent Descrierea scannerelor de tip 115

tam#ur Scanner-ele de tip drum produc transferuri de inalta calitate a ima!inilor. Scanner-ele de tip drum sunt folosite in mod u%ual in scop comercial dar ele incep sa fie inlocuite de cele mai ieftine, de catre scanner-ele de inalta calitate de tip flat#ed. +ulte scannere de tip drum sunt inca folosite pentru reproduceri de cea mai inalta calitate, precum arhivarea foto!rafiilor din mu%ee. Pentru a scana o ima!ine folosind un scanner de tip drum, atasati ima!inea la tam#urul rotativ sau incarcati-o direct in suport. Tam#urul se roteste la vite%e mari de-a lun!ul scanner-elor optice. Scanner-ele optice se misca incet de-a lun!ul suprafetei tam#urului pana cand intrea!a ima!ine este capturata. Ima!inea capturata este apoi reprodusa de catre calculator ca un fisier de ima!ine di!ital. B. 7 Descrierea procesului de instalare si confi!urare a scanner-elor Atunci cand cumparati un scanner, informatiile de instalare si confi!urare sunt de o#icei furni%ate de catre producator. *n (D de instalare ce include drivere, manuale si soft-are de dia!nosticare este inclus cu scanner-ul. Aceleasi unelte pot fi puse la dispo%itie pentru descarcare pe site-ul producatorului. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Explicarea modului de alimentare si confi!urare a unui scanner. Descrierea instalarii si actuali%arii driver-ului unui scanner. Identificarea optiunilor de confi!urare si a setarilor standard. Descrierea procesului de instalare si confi!urare a scanner-elor

B. 7

Explicarea modului de alimentare B.7. si 1 confi!urare a unui scanner (a si imprimantele, scanner-ele sunt conectate la calculator prin porturi *S;, 4ire>ire, de retea sau paralele. *nele scannere se pot conecta folosind interfata S(SI. Scanner-ele inte!rate in multifunctionale tre#uie sa fie introduse direct intr-o pri%a. Aceasta va furni%a curentul necesar pentru functionarea echipamentului multifunctional. Alte tipuri de scannere pot fi alimentate direct prin *S; sau 4ire>ire. Dupa despachetarea scanner-ului conectati ca#lurile de date si de alimentare. 4olositi ca !hid documentatia scannerului sau verificati site-ul producatorului pentru instructiuni. . 7 Descrierea procesului de instalare si confi!urare a scanner-elor Descrierea instalarii si B.7. actuali%arii 3 driver-ului unui scanner &data ce ati conectat si pornit scanner-ul, sistemul de operare poate descoperi scannerul folosind procesul PnP. Daca scanner-ul este descoperit, un driver poate fi instalat automat de 111

catre sistemul de operare. Dupa instalarea unui scanner, instalati soft-are-ul pe care producatorul il furni%ea%a impreuna cu scanner-ul. Acest driver este de o#icei mai nou decat cele de pe calculatorul personal. Poate include si mai multe functii decat cel de care dispune >indo-s. (a si la imprimanta, exista posi#ilitatea de a instala driverul de pe site-ul producatorului pentru a o#tine functionalitati aditionale, unelte de dia!nosticare si utilitare de depanare. Descarcati soft-are-ul de pe site-ul producatorului si urmati indicatiile oferite pentru a instala soft-are-ul si utilitarele pentru scanner-ul dumneavoastra. *nele soft-are-uri pentru scannere vor descarca si instala automat versiuni im#unatatite pentru soft-are-ul, driver-ele si firm-are-ul instalat pe calculatorul dumneavoastra. *rmati instructiunile oferite de aplicatia de actuali%are pentru a instala aceste fisiere. B. 7 Descrierea procesului de instalare si confi!urare a scanner-elor Identificarea optiunilor B.7. de , confi!urare si a setarilor standard Scanner-ele au optiuni de confi!urare si setari standard ce difera in functie de model si producator. *n scanner poate veni insotit de un pachet soft-are cu un editor de ima!ini de #a%a pentru editarea foto!rafiilor si a altor ima!ini. Pachetele soft-are de editare pot include soft-are &(/ ce permite textului din ima!inea scanata sa fie manipulat ca text. Iata cateva optiuni de confi!urare ce pot fi disponi#ile pe un scanner'

Scanare color, !ri sau al#-ne!ru Scanare printr-o sin!ura atin!ere in soft-are-ul ales de dvs. Ale!erea calitatii si a re%olutiei Alimentator de foi

(ali#rarea culorilor dintre echipamente este importanta pentru a vedea repre%entarea adevarata a culorilor. Pentru a cali#ra un scanner, scanati o ima!ine ce contine anumite culori. & aplicatie de cali#rare instalata pe un calculator compara re%ultatul primit de la scanner cu culorile cunoscute dintr-o po%a mostra pe monitor. Soft-are-ul a9ustea%a culorile scanner-ului corespun%ator. Atunci cand scanner-ul, monitorul si imprimanta tratea%a culorile in acelasi fel, ima!inea printata este asemanatoare cu ima!inea pe care o scanati. B. Identificarea si aplicarea tehnicilor de intretinere preventiva pentru imprimante si : scannere Imprimantele si scannerele au multe componente mo#ile si se pot defecta cu timpul sau in urma folosirii intensive. Ele tre#uie sa fie revi%uite periodic pentru a functiona corect. Partile care se misca pot fi afectate de praf si alte particule din aer. (uratati imprimantele si scannerele re!ulat pentru a preveni incetinirea, scaderea productivitatii si costurile mari de reparatie. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Descrierea modalitatii de intretinere a unei imprimante. Descrierea modalitatii de intretinere a unui scanner. 113

. :

Identificarea si aplicarea tehnicilor de intretinere preventiva pentru imprimante si scannere Descrierea modalitatii B.:. de 1 intretinere a unei imprimante Imprimantele au multe componente mo#ile si necesita un nivel mai ridicat de intretinere fata de alte dispo%itive electronice. Impuritatile produse de imprimanta sunt colectate de componentele interne. In timp, daca impuritatile nu sunt eliminate, imprimanta poate sa se defecte%e. Pro!ramul de intretinere pentru o imprimanta este !asit in manual sau pe site-ul producatorului. A$E/TIS+E0T' Aveti !ri9a sa scoateti imprimanta din pri%a inainte de a incepe orice tip de intretinere. +area ma9oritate a imprimantelor au un sistem de monitori%are si soft-are de dia!nosticare de la producator ce va poate a9uta sa intretineti imprimanta. &#servati indicatiile de la producator pentru curatarea urmatoarelor componente ale scannerelor si imprimantelor'

Suprafata cilindrului rotativ +ecanismul de manevrare a hartiei pentru imprimante si scannere

Tipul si calitatea hartiei si cerneala folosita poate afecta durata de viata a unei imprimante.

Ale!erea hartiei 1 8artia de inalta calitate poate asi!ura eficienta imprimantei pentru o perioada lun!a de timp. +ulte tipuri de hartie sunt disponi#ile, inclusiv cele pentru cerneala si laser. Producatorul imprimantei poate recomanda tipul de hartie ce tre#uie folosit pentru cele mai #une re%ultate. Pentru unele tipuri de hartie, in special cele foto si cele transparente, imprimarea se poate face doar pe o anumita fata. Incarcati hartia potrivit instructiunile producatorului.

Ale!erea de cerneala 1 Producatorul va recomanda marca si tipul de cerneala pe care ar tre#ui sa il folositi. Daca este folosit un alt tip de cerneala, imprimanta poate sa nu functione%e corespun%ator sau calitatea imprimarii sa fie mai proasta. Ar tre#ui sa evitati reumplerea cartusului pentru ca acesta poate sa cur!a. B. Identificarea si aplicarea tehnicilor de intretinere preventiva pentru : imprimante si scannere Descrierea modalitatii B.:. de 3 intretinere a unui scanner Suprafata scanner-ului tre#uie sa fie pastrata curata. Daca sticla se murdareste, verificati manualul de utili%are oferit de producator pentru recomandarile privind curatarea. Pentru a preveni lichidul sa se scur!a in carcasa scanner-ului, nu pulveri%ati solutie de !eamuri direct pe echipament. *me%iti o carpa cu solutie de curatat si apoi aplicati usor pe sticla.

Daca interiorul sticlei devine murdar, verificati manualul pentru instructiuni despre cum sa deschideti unitatea si sa scoateti !eamul din scanner. Daca este posi#il, curatati meticulos am#ele parti ale !eamului si puneti-l la loc exact in aceeasi po%itie. Atunci cand nu folositi scanner-ul, tineti capacul inchis. In ca%ul scanner-ului de mana, puneti-l intr-un loc si!ur. De asemenea, nu ase%ati nimic !reu pe scanner deoarece puteti avaria carcasa sau componentele 11,

interne. B. 6 Depanarea imprimantelor si a scanner-elor .e!at de pro#lemele unei imprimante sau ale unui scanner, un tehnician tre#uie sa determine daca pro#lema este a echipamentului, a ca#lului sau a calculatorului la care este atasata. *rmati pasii schitati in aceasta sectiune pentru a identifica, repara si documenta corect pro#lema. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

/evi%uirea procesului de depanare. Identificarea pro#lemelor si a solutiilor comune. Depanarea imprimantelor si a scanner-elor

B. 6 B.6. 1

/evi%uirea procesului de depanare Pro#lemele imprimantelor pot re%ulta dintr-o com#inatie de pro#leme hard-are, soft-are si de retea. *n tehnician tre#uie sa poata anali%a pro#lema si sa determine cau%a erorii pentru a putea repara imprimanta. Acest proces se numeste depanare. Primul pas in procesul de depanare il repre%inta adunarea datelor de la client. 4i!urile 1 si 3 contin o lista de intre#ari cu raspuns deschis sau cu variante limitate de raspuns care pot fi adresate clientului. Imediat ce ati discutat cu clientul ar tre#ui sa verificati pro#lemele evidente. In 4i!ura , sunt listate cateva pro#leme ale imprimantelor si scannerelor. Dupa ce pro#lemele evidente au fost verificate, incercati cateva solutii rapide. In 4i!ura 7 sunt listate cateva solutii rapide pentru imprimante si scannere. Daca aceste solutii nu au corectat pro#lema, folositi pasul 7 din procesul de depanare pentru a aduna date de la calculator. 4i!ura : pre%inta diferite moduri de a aduna informatii despre pro#lema de la calculator. Dupa acest pas, veti avea destule informatii pentru a evalua pro#lema, pentru a cerceta si implementa solutii posi#ile. 4i!ura 6 pre%inta resurse pentru solutiile posi#ile. Dupa ati re%olvat pro#lema, pre%entati solutia clientului. 4i!ura B pre%inta o lista de sarcini necesare pentru a termina acest pas. . 6 Depanarea imprimantelor si a scanner-elor /evi%uirea B.6. procesului 1 de depanare Pro#lemele imprimantelor pot re%ulta dintr-o com#inatie de pro#leme hard-are, soft-are si de retea. *n tehnician tre#uie sa poata anali%a pro#lema si sa determine cau%a erorii pentru a putea repara imprimanta. Acest proces se numeste depanare. Primul pas in procesul de depanare il repre%inta adunarea datelor de la client. 4i!urile 1 si 3 contin o lista de intre#ari cu raspuns deschis sau cu variante limitate de raspuns care pot fi 117

adresate clientului. Imediat ce ati discutat cu clientul ar tre#ui sa verificati pro#lemele evidente. In 4i!ura , sunt listate cateva pro#leme ale imprimantelor si scannerelor. Dupa ce pro#lemele evidente au fost verificate, incercati cateva solutii rapide. In 4i!ura 7 sunt listate cateva solutii rapide pentru imprimante si scannere. Daca aceste solutii nu au corectat pro#lema, folositi pasul 7 din procesul de depanare pentru a aduna date de la calculator. 4i!ura : pre%inta diferite moduri de a aduna informatii despre pro#lema de la calculator. Dupa acest pas, veti avea destule informatii pentru a evalua pro#lema, pentru a cerceta si implementa solutii posi#ile. 4i!ura 6 pre%inta resurse pentru solutiile posi#ile. Dupa ati re%olvat pro#lema, pre%entati solutia clientului. 4i!ura B pre%inta o lista de sarcini necesare pentru a termina acest pas. . 6 B.6. 3 Depanarea imprimantelor si a scanner-elor Identificarea pro#lemelor si a solutiilor comune

Pro#lemele imprimantelor si ale scanerelor pot fi atri#uite componentelor hard-are, soft-are, conectivitatii sau unei com#inatii intre acesti trei factori. Puteti re%olva anumite tipuri de pro#leme ale imprimantei si ale scannerului mai repede decat alte tipuri de pro#leme. 4i!ura 1 pre%inta o dia!rama a celor mai frecvente pro#leme ale imprimantei si scannerului si solutiile acestora. . /e%umat B In acest capitol, diverse tipuri de imprimante si scannere au fost discutate. Ati invatat ca exista multe tipuri si marimi diferite de imprimante si scannere, fiecare cu capacitati, vite%e si utilitati diferite. Ati mai invatat ca atat imprimantele cat si scanner-ele pot fi conectate in mod direct la calculatoare, precum si parta9ate intr-o retea. (apitolul a mai pre%entat tipurile diferite de ca#luri si interfete disponi#ile pentru a conecta o imprimanta sau un scanner. (lientul poate sa va solicite sa executati urmatoarele sarcini'

*nele imprimante si scannere au re%ultate sla#e si sunt potrivite pentru u% casnic, in timp ce alte imprimante si scannere au re%ultate #une si sunt destinate pentru u% comercial. Imprimantele pot avea vite%e si calitate de printare diferite. Imprimantele si scanner-ele mai vechi folosesc ca#luri si porturi paralele. Imprimantele si scanner-ele mai noi folosesc de o#icei ca#luri si conectori *S; sau 4ire>ire. Imprimantele si scanner-ele mai mari pot avea si porturi de retea 0I(" pentru a se conecta la o retea. Imprimantele si scanner-ele mai noi sunt PnP. (alculatorul va instala automat driverele necesare. Daca driver-ele unui echipament nu sunt instalate automat, va tre#ui sa furni%ati driver-ele de pe un (D sau sa le descarcati de pe -e#site-ul producatorului. (ele mai multe optimi%ari sunt facute prin driver-ele sof-are-ului si prin utilitati. Dupa ce ati instalat imprimanta sau scanner-ul, puteti parta9a echipamentul cu alti 11:

utili%atori din retea. Acest aran9ament este eficient ca si cost deoarece nu este nevoie ca fiecare utili%ator sa ai#a propria imprimanta sau propriul scanner. *n pro!ram #un de intretinere preventiva va prelun!i viata imprimantei sau scannerului si le va mentine functionarea corecta. Depanarea pro#lemelor unei imprimante si ale unui laptop presupune ca un tehnician sa identifice, sa repare si sa documente%e pro#lema. Etapele de depanare includ' (olectarea informatiilor de la client, verificarea pro#lemelor evidente, incercarea initiala a solutiilor rapide, colectarea datelor de la calculator, evaluarea pro#lemei, implementarea solutiei si pre%entarea solutiei clientului.

Capitolul %: *etele
Capitol Introducere %.1 ).1 ).1.1 ).1.2 ).2 ).2.1 ).2.2 ).2.3 ).2.4 ).2.& ).3 ).3.1 ).3.2 ).3.3 ).3.4 ).3.& ).4 ).4.1 ).4.2 ).& ).&.1 ).&.2 ).' ).( ).(.1 ).(.2 ).) ).).1 ).).2 ).).3 ).1 ).1.1 ).1.2 ).1.3 Explicarea principiilor retelisticii Definirea retelelor de calculatoare E"plicarea eneficiilor retelisticii Descrierea tipurilor de retele Descrierea unei retele locale .9A:/ Descrierea unei retele de mare intindere .;A:/ Descrierea unei retele fara fir .;9A:/ E"plicarea retelelor de tip peer4to4peer .P2P/ E"plicarea retelelor de tip client0server Descrierea conceptelor si a te$nolo&iilor de ba!a in retelistica E"plicarea conceptelor de latime de anda si transmisie de date Descrierea adresarii IP Definirea D<CP .D=namic <ost Confi*uration Protocol/ Descrierea protocoalelor si a aplicatiilor folosite pe Internet Definirea IC%P Descrierea componentelor fi!ice ale unei retele Identificarea denumirilor, scopurilor si caracteristicilor ec+ipamentelor de retea Identificarea denumirilor, scopurilor si caracteristicilor ca lurilor de retea frecvent utili!ate Descrierea topolo&iilor si a ar$itecturilor folosite in retelele locale de calculatoare Descrierea topolo*iilor pentru 9A: Descrierea ar+itecturilor pentru 9A: Identificarea or&ani!atiilor de standardi!are Identificarea standardelor Et$ernet E"plicarea standardelor Et+ernet pentru retele cu ca luri E"plicarea standardelor Et+ernet pentru retele fara fir Explicarea modelelor de date 7.I si TC,8I, Definirea modelului 8CP0IP Definirea modelului $3I Compararea modelului $3I cu modelul 8CP0IP Descrierea modului de confi&urare a unei placi de retea si a unui modem Instalarea sau actuali!area driver4ului unei placi de retea Conectarea unui calculator la o retea e"istenta Descrierea instalarii unui modem Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor altor te$nolo&ii folosite pentru stabilirea conecti"itatii Descrierea te+nolo*iei telefonice Definirea comunicatiei peste infrastructura de electricitate Definirea termenului road and Definirea 5oIP .5oice over IP/

%.2

%.3

%.4

%.5

%. %.#

%.%

%.+

%.19 ).1> ).1>.1 ).1>.2 ).1>.3 ).1>.4

116

%.11 ).11 %.12 ).12 ).12.1 ).12.2

Identificarea si aplicarea te$nicilor obisnuite de intretinere pre"enti"a pentru retele Depanarea unei retele 8recerea in revista a procesului de depanare Identificarea pro lemelor u!uale si a solutiilor in retelele de calculatoare

Capitol *e!umat

<. 5

Introducere Acest capitol ofera o privire de ansam#lu asupra principiilor, standardelor si scopurilor unei retele. *rmatoarele tipuri de retele vor fi discutate in acest capitol'

/etea locala .A0" /etea de mare intindere >A0" /etea fara fir >.A0"

Diferitele tipuri de topolo!ii, protocoale si modele lo!ice, cat si hard-are-ul necesar pentru a crea o retea vor fi expuse in acest capitol. $or fi acoperite su#iecte de confi!urare, depanare si intretinere preventiva. De asemenea veti invata despre soft-are-ul folosit in retea, metode de comunicare si relatii hard-are. Dupa parcur!erea acestui capitol, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Explicarea principiilor retelisticii. Descrierea tipurilor de retele. Descrierea conceptelor si a tehnolo!iilor de #a%a in retelistica. Descrierea componentelor fi%ice ale unei retele. Descrierea topolo!iilor si a arhitecturilor folosite in retelele locale de calculatoare. Identificarea or!ani%atiilor de standardi%are. Identificarea standardelor Ethernet. Explicarea modelelor de date &SI si T(P@IP. Descrierea modului de confi!urare a unei placi de retea si a unui modem. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor altor tehnolo!ii folosite pentru sta#ilirea conectivitatii. Identificarea si aplicarea tehnicilor o#isnuite de intretinere preventiva pentru retele. Depanarea unei retele.

<. 1

Explicarea principiilor retelisticii /etelele sunt sisteme constituite din le!aturi. Site-urile -e# care permit indivi%ilor sa se conecte%e la pa!inile altor utili%atori se numesc site-uri de retele sociale. *n set de idei inrudite poate fi numit o retea conceptuala. (onexiunile pe care dumneavoastra le aveti cu toti prietenii dumneavoastra pot fi numite reteaua dumneavoastra personala. *rmatoarele retele sunt folosite %ilnic'

Sistemul postal Sistemul telefonic Sistemul de transport pu#lic /eteaua de calculatoare a unei companii 11B

Internetul

(alculatoarele pot fi conectate in retele pentru a parta9a date si resurse. & retea poate fi foarte simpla, formata din doua calculatoare conectate printr-un sin!ur ca#lu sau poate fi complexa, formata din sute de calculatoare conectate la echipamente care controlea%a fluxul informatiei. /etelele de date conver!ente pot include calculatoare o#isnuite, cum ar fi P(urile si serverele, precum si echipamente cu functii mai specifice, inclu%and imprimante, telefoane, televi%oare si console de 9ocuri. Toate retelele de date, voce, video si cele conver!ente parta9ea%a informatii si folosesc diferite metode pentru a directiona fluxul acestora. Informatia dintr-o retea se deplasea%a dintr-un loc in altul, uneori urmand cai diferite pentru a a9un!e la destinatia dorita. Sistemul de transport pu#lic este similar unei retele de date. +asinile, camioanele si alte vehicule repre%inta mesa9ele care circula prin retea. 4iecare sofer defineste un punct de plecare sursa" si un punct de sosire destinatie". In interiorul sistemului exista re!uli, cum ar fi indicatoarele stop si semafoarele care controlea%a fluxul de la sursa la destinatie. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Definirea retelelor de calculatoare. Explicarea #eneficiilor retelisticii. Explicarea principiilor retelisticii

<. 1 <.1. 1

Definirea retelelor de calculatoare & retea de calculatoare este o colectie de statii conectate prin echipamente de retea. & statie este orice echipament care trimite sau primeste informatii intr-o retea. Perifericele sunt echipamentele care sunt conectate la statii. *nele echipamente pot avea rol de statii sau de periferice. De exemplu, o imprimanta conectata la laptopul dumneavoastra care este in retea are rol de periferic. Daca imprimanta este conectata direct la un echipament de retea, de exemplu un hu#, s-itch sau router, are rolul unei statii. /etelele de calculatoare sunt folosite la nivel !lo#al in companii, acasa, in scoli si a!entii !uvernamentale. +ulte din aceste retele sunt interconectate prin Internet. +ai multe tipuri de echipamente diferite se pot conecta la o retea'

(alculatoare desktop .aptop-uri Imprimante Scannere PDA-uri Smartphone-uri Servere de fisiere@imprimare

& retea poate parta9a diverse tipuri de resurse'


Servicii, cum ar fi printarea sau scanarea Spatiu de stocare pe echipamente externe, cum ar fi hard disk-uri sau discuri optice. Aplicatii, cum ar fi #a%ele de date 11<

Puteti folosi retelele pentru a accesa informatii stocate pe alte calculatoare, pentru a imprima documente folosind imprimante parta9ate sau pentru a sincroni%a calendarul intre calculatorul si Smartphone-ul dumneavoastra. Echipamentele de retea sunt interconectate folosind o varietate de conexiuni'

(onexiune prin cupru 1 4oloseste semnale electrice pentru a transmite date intre echipamente (onexiune prin fi#ra optica 1 4oloseste fire din sticla sau plastic, denumite si fi#re, pentru a transporta informatie su# forma de impulsuri luminoase (onexiune fara fir >ireless" 1 4oloseste semnale radio, tehnolo!ie infrarosu laser" sau transmisii prin satelit Explicarea principiilor retelisticii

<. 1 <.1. 3

Explicarea #eneficiilor retelisticii ;eneficiile calculatoarelor si ale altor echipamente aflate intr-o retea includ costuri reduse si productivitate sporita. In cadrul retelelor, resursele pot fi parta9ate, ceea ce implica reducerea duplicarii si a coruptiei datelor. Este ne"oie de mai putine ec(ipamente periferice 4i!ura 1 pre%inta faptul ca multe echipamente pot fi conectate la o retea. 0u este nevoie de cate o imprimanta, scanner sau echipament de #ackup pentru fiecare calculator din retea. +ai multe imprimante pot fi plasate intr-o locatie centrala si apoi parta9ate intre utili%atorii retelei. Toti utili%atorii trimit documente de imprimat catre serverul central de imprimare care administrea%a cererile. Serverul de imprimare poate distri#ui cererile catre mai multe imprimante sau le poate pastra intr-o coada pe cele care au nevoie de o anumita imprimanta. Posi)ilitati sporite de comunicare /etelele ofera diverse unelte de cola#orare care pot fi folosite de diferiti utili%atori pentru a comunica unii cu altii. *neltele de cola#orare online includ e-mail, forumuri si chaturi, voce si video, mesa!erie instanta. 4olosind aceste instrumente, utili%atorii pot comunica cu prietenii, familia si cole!ii. E"itarea duplicarii si coruperii fisierelor *n server administrea%a resursele din retea. Serverele stochea%a date si le parta9ea%a cu utili%atorii dintr-o retea. Datele confidentiale pot fi prote9ate si parta9ate numai cu utili%atorii care au permisiunea de a accesa acele date. Soft-are pentru urmarirea documentelor poate fi folosit pentru a preveni suprascrierea sau modificarea fisierelor care sunt accesate si de mai multi utili%atori simultan. Costuri mai mici de licentiere .icentele pentru aplicatii pot avea costuri ridicate pentru calculatoare individuale. +ulti producatori soft-are ofera licente pentru retele, care pot reduce dramatic costurile. Aceasta licenta de retea permite unui !rup de persoane sau unei intre!i or!ani%atii sa foloseasca aplicatia platind o sin!ura taxa. Administrare centrali1ata Administrarea centrali%ata reduce numarul de persoane de care este nevoie pentru a administra echipamentele si datele din retea, reducand timpul si costurile companiei. 0u este nevoie ca utili%atorii individuali ai retelei sa isi administre%e datele si echipamentele. *n administrator poate controla datele, echipamentele si permisiunile utili%atorilor din retea. 11=

/eali%area #ackup-ului datelor este mai usorara deoarece acestea sunt stocate intr-o locatie centrala. Conser"area resurselor Procesarea datelor poate fi distri#uita pe mai multe calculatoare pentru a evita ca%ul in care un calculator este supraa!lomerat cu taskurile de procesare. <. 3

Descrierea tipurilor de retele /etelele de date evoluea%a continuu in ceea ce priveste complexitatea, !radul de utili%are si proiectarea. Pentru a discuta despre retele, diferitelor tipuri de retele li se asocia%a nume diferite. & retea de calculatoare este identificata prin urmatoarele caracteristici specifice'

/a%a de acoperire +odul de stocare a datelor +odul de administrare a resursele +odul de or!ani%are a retelei Tipul de echipamente de retea folosite +ediul folosit pentru conectarea echipamentelor

Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'


Descrierea unei retele locale .A0". Descrierea unei retele de mare intindere >A0". Descrierea unei retele fara fir >.A0". Explicarea conceptului de retele peer-to-peer P3P". Explicarea conceptului de retele client@server. Descrierea tipurilor de retele

<. 3

Descrierea <.3. unei retele 1 locale .A0" & retea locala .A0" se refera la un !rup de echipamente interconectate care se afla su# o administrare comuna. In trecut, retelele locale erau considerate retele mici care existau intr-o sin!ura locatie fi%ica. Desi retelele locale pot fi mici, de exemplu o retea instalata acasa sau intr-un #irou mic, in timp definitia unui .A0 a evoluat pentru a include si retelele locale interconectate formate din sute de dispo%itive instalate in mai multe cladiri si locatii. .ucrul important ce tre#uie retinut este ca toate retelele locale dintr-un .A0 se afla su# aceeasi administrare care controlea%a securitatea si politicile de control al accesului care sunt aplicate in acea retea. In acest context, cuvantul HlocalH din Hretea localaH se refera mai de!ra#a la controlul local consecvent decat la apropierea fi%ica intre echipamente. Echipamentele dintr-o retea locala pot fi apropiate fi%ic dar acest lucru nu este o cerinta efectiva. <. 3 <.3. 3 Descrierea tipurilor de retele Descrierea unei retele de mare intindere 135

>A0" /etelele de mare intindere >A0-uri" conectea%a retele locale .A0-uri" aflate in locatii !eo!rafice separate. (el mai simplu exemplu de >A0 este Internetul. Internetul este o retea >A0 de mari dimensiuni care este formata din milioane de retele locale interconectate. 4urni%orii de servicii de telecomunicatii Telecommunications service providers - TSP" sunt utili%ati pentru a interconecta aceste retele aflate in locuri diferite. <. 3 <.3. , Descrierea tipurilor de retele Descrierea unei retele fara fir >.A0" Intr-o retea locala traditionala, echipamentele sunt conectate folosind ca#lu de cupru. In unele medii, e posi#il ca instalarea ca#lurilor de cupru sa nu fie practica sau sa fie chiar imposi#ila. In aceste situatii, sunt utili%ate dispo%itive -ireless pentru a transmite si a primi date folosind unde radio. Aceste retele se numesc retele fara fir >ireless .A0s - >.A0s". (a si intr-o retea locala, intr-un >.A0 se pot parta9a resurse cum ar fi fisiere si imprimante si se poate accesa Internetul. Intr-un >.A0, echipamentele -ireless se conectea%a la puncte de acces din %ona lor. Punctele de acces sunt de o#icei conectate la retea folosind ca#luri de cupru. In loc sa fie nevoie de ca#luri de cupru pentru toate statiile din retea, doar punctul de acces -ireless este conectat la reteaua cu ca#lare de cupru. /a%a de acoperire pentru un >.A0 poate fi mica si limitata la o camera sau poate fi mai mare. <. 3 Descrierea tipurilor de retele Explicare a retelelor <.3. de tip 7 peer-topeer P3P" Intr-o retea peer-to-peer, echipamentele sunt conectate direct unele la altele fara alte dispo%itive de retea intre ele. In acest tip de retea, fiecare echipament are capa#ilitati si responsa#ilitati. *tili%atorii individuali sunt responsa#ili de resursele personale si pot decide ce date si echipamente parta9ea%a. Deoarece utili%atorii individuali sunt responsa#ili cu resursele calculatoarelor lor, nu exista un punct central de control si administrare in retea. /etelele peer-to-peer functionea%a cel mai #ine in medii care au pana la %ece calculatoare. Deoarece utili%atorii individuali isi controlea%a calculatoarele, nu este necesara an!a9area unui administrator de retea. /etelele peer-to-peer au mai multe de%avanta9e'

0u exista o administrare centrali%ata a retelei ceea ce in!reunea%a determinarea persoanei care controlea%a resursele din retea. 0u exista securitate centrali%ata. 4iecare calculator tre#uie sa foloseasca masuri de securitate pentru protectia datelor. (u cat numarul de calculatoare conectate creste, devine din ce in ce mai dificila si complexa administrarea retelei. 0u exista stocare centrali%ata a datelor. Tre#uie mentinute #ackup-uri separate ale datelor. /esponsa#ilitatea cade in sarcina utili%atorilor individuali.

/etele peer-to-peer exista in cadrul retelelor actuale de dimensiuni mai mari. (hiar si intr-o 131

retea mai mare, utili%atorii pot parta9a resurse direct cu alti utili%atori fara a folosi un server dedicat. Acasa, puteti or!ani%a o retea peer-to-peer daca aveti mai multe calculatoare. Puteti parta9a fisiera cu alte calculatoare, puteti trimite mesa9e intre calculatoare si puteti imprima documente folosind o imprimanta parta9ata. <. 3 <.3. : Descrierea tipurilor de retele Explicarea retelelor de tip client@server Intr-o retea client@server, clientul cere informatii si servicii din partea serverului. Serverul ofera clientului informatiile sau serviciile solicitate. Serverele dintr-o astfel de retea reali%ea%a de o#icei diverse procesari pentru masinile client - de exemplu, cautarea intr-o #a%a de date inainte de a trimite clientului inre!istrarile cerute. *n exemplu de retea client@server il constituie mediul corporatist in care an!a9atii folosesc serverul de e-mail al companiei pentru a trimite, primi si stoca e-mailuri. (lientul de e-mail de pe calculatorul unui an!a9at trimite o cerere catre server pentru a descarca eventualele emailuri necitite. Serverul raspunde trimitand e-mailurile solicitate catre client. Intr-un model client@server, serverele sunt intretinute de catre administratori de retea. ;ackup-urile de date si masurile de securitate sunt implementate de administratorul de retea. Administratorul de retea controlea%a de asemenea accesul utili%atorilor la resursele din retea. Toate datele dintr-o retea sunt stocate pe un server centrali%at de fisiere. Imprimantele parta9ate din retea sunt de asemenea administrate de un server centrali%at de imprimare. *tili%atorii retelei care detin drepturile de acces necesare pot accesa atat datele cat si imprimantele parta9ate. 4iecare utili%ator tre#uie sa ai#a un nume si o parola autori%ate pentru a avea acces la resursele retelei pe care au permisiunea sa le foloseasca. Pentru protectia datelor, administratorul tre#uie sa reali%e%e un #ackup de rutina al tuturor fisierelor de pe servere. Astfel, daca unul din calculatoare se strica sau datele sunt pierdute, administratorul poate cu usurinta sa recupere%e datele pe #a%a unui #ackup recent. <. , Descrierea conceptelor si a tehnolo!iilor de #a%a in retelistica (a tehnician va tre#ui sa confi!urati si sa depanati calculatoarele dintr-o retea. Pentru a confi!ura eficient un calculator din retea, tre#uie sa intele!eti adresarea IP, protocoalele si alte concepte de retelistica. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Explicarea conceptelor de latime de #anda si transmisie de date. Descrierea adresarii IP. Definirea D8(P D2namic 8ost (onfi!uration Protocol". Descrierea protocoalelor si a aplicatiilor folosite pe Internet. Definirea I(+P.

Capitolul +: .ecuritate
Capitol Introducere

133

+.1 1.1 +.2 1.2 1.2.1 1.2.2 1.2.3 1.2.4 1.2.& 1.2.' 1.2.( 1.2.) +.3 1.3 1.3.1 1.3.2 1.3.3 1.3.4 +.4 1.4 1.4.1 1.4.2 +.5 1.& 1.&.1 1.&.2

Explicarea importantei securitatii Descrierea amenintarilor de securitate Definirea virusilor, viermilor .;orms/ si troienilor .8ro,ans/ E"plicarea securitatii -e Definirea conceptelor ad-are, sp=-are si *ra=-are E"plicarea atacului de tip Denial of 3ervice Descrierea spam4ului si a ferestrelor de tip pop4up E"plicarea in*ineriei sociale .social en*ineerin*/ E"plicarea atacurilor de tip 8CP0IP E"plicarea demontarii componentelor +ard-are si a reciclarii acestora Identificarea procedurilor de securitate E"plicarea componentelor necesare pentru o politica de securitate locala standard E"plicarea sarcinilor necesare prote,arii ec+ipamentului fi!ic Descrierea modalitatii de prote,are a datelor Descrierea te+nicilor de securitate ale retelelor fara fir .-ireless/ Identificarea te$nicilor comune de intretinere pre"enti"a pentru securitate E"plicarea modului de actuali!are a semnaturilor soft-are4urilor anti4virus si anti4sp=-are E"plicarea modului de instalare a pac+etelor de servicii si a patc+4urilor de securitate pentru sistemul de operare Depanarea problemelor de securitate 8recerea in revista a procesului de depanare Identificarea pro lemelor si a solutiilor comune

Capitol *e!umat Capitol Test

=. 5

Introducere Tehnicienii tre#uie sa intelea!a securitatea calculatorului si a retelei. Esecul in a implementa procedurile de securitate adecvate poate avea un impact asupra utili%atorilor, calculatoarelor si pu#licului !eneral. Informatiile private, secretele companiei, datele financiare, calculatoarele si detaliile de securitate nationala sunt supuse riscului daca procedurile adecvate de securitate nu sunt urmate. Dupa parcur!erea acestui capitol, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Explicarea importantei securitatii. Descrierea amenintarilor de securitate. Identificarea procedurilor de securitate. Identificarea tehnicilor comune de intretinere preventiva pentru securitate. Depanarea pro#lemelor de securitate.

=. 1

Explicarea importantei securitatii Securitatea la nivel de P( si retea a9uta la mentinerea in functiune a datelor si echipamentelor precum si la permiterea accesului doar persoanelor autori%ate. Tot personalul dintr-o or!ani%atie ar tre#ui sa acorde o prioritate ridicata elementelor de securitate pentru ca oricine poate fi afectat de o infiltrare in sistemul de securitate. 4urtul, pierderea, fortarea accesului in retea precum si distru!erea fi%ica sunt cateva dintre modurile prin care se pot aduce pre9udicii la nivelul unei retele sau a unui P(. Defectiuni sau pierderi de echipamente inseamna pierderi de productivitate. /epararea si inlocuirea 13,

echipamentelor poate costa o companie timp si #ani. *tili%area neautori%ata a retelei poate expune informatii confidentiale precum si poate reduce resursele retelei. *n atac care afectea%a in mod intentionat un P( sau o retea poate sa aduca si pre9udicii la nivel de productie in or!ani%atie. +asurile de securitate implementate defectuos in retelele -ireless demonstrea%a ca o le!atura fi%ica nu este o#li!atorie pentru a aparea un acces neautori%at in retea. Printre primele responsa#ilitati ale unui tehnician se !asesc elementele de securitate a datelor si retelei. *n client sau o or!ani%atie poate depinde de modul in care un tehnician prote9ea%a datele si echipamentele. In !eneral sarcinile vor fi ceva mai dificile decat cele specifice ma9oritatii an!a9atilor. Este posi#il sa fie nevoie de repararea, re!larea sau instalarea de echipamente. Este necesara cunoasterea metodelor de confi!urare pentru a mentine reteaua si!ura si in acelasi timp disponi#ila celor care vor sa o accese%e. Tehnicianul tre#uie sa se asi!ure ca actuali%arile si patch-urile sunt aplicate, un soft-are de tip anti-virus este instalat iar un sistem anti-sp2-are este folosit. Este pro#a#il sa fie nevoie ca utili%atorii sa primeasca un instructa9 privind metodele prin care se mentine un nivel de securitate ridicat la nivel de P(. =. 3 Descrierea amenintarilor de securitate Pentru a prote9a cu succes calculatoarele si reteaua, un tehnician tre#uie sa intelea!a am#ele tipuri de amenintari in domeniul securitatii calculatoarelor'

.a nivel fi%ic 1 Evenimente sau atacuri ca furtul, defectarea, distru!erea echipamentelor precum servere, s-itch-uri sau sistemul de ca#lare. .a nivelul datelor 1 Evenimente si atacuri ca inlaturarea, coruperea, furtul de informatii precum si restrictionarea sau permiterea accesului la informatii.

Amenintari de securitate pot aparea din interiorul sau exteriorul unei or!ani%atii, nivelul pro#lemelor cau%ate putand sa varie%e semnificativ'

Interne 1 An!a9atii au acces la date, echipamente si retea o Atacuri intentionate repre%inta atacurile in care an!a9atul doreste sa provoace pa!u#e. o Atacuri involuntare repre%inta atacurile in care pa!u#ele aduse datelor sau echipamentelor nu sunt intentionate. Externe 1 *tili%atori din afara or!ani%atiei care nu au acces autori%at la date sau la resurse din cadrul retelei o 0estructurate 1 Atacatorii folosesc resursele disponi#ile precum parole sau script-uri, pentru a o#tine accesul si a rula pro!rame ce au ca scop vandali%area retelei o Structurate 1 Atacatorii se folosesc de cod pentru a accesa sistemul de operare si diverse produse soft-are instalate

Pierderile sau distru!erile echipamentelor la nivel fi%ic pot fi costisitoare, iar pierderea de date poate afecta serios ima!inea si reputatia companiei. Amenintarile asupra datelor se schim#a constant iar atacatorii !asesc mereu noi metode pentru a accesa reteaua si a comite diverse ile!alitati. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Definirea virusilor, a viermilor -orms" si a troienilor Tro9ans". Explicarea securitatii -e#. 137

Definirea conceptelor ad-are, sp2-are si !ra2-are. Explicarea Denial of Service refu%ul de a presta un serviciu". Descrierea conceptelor de spam si ferestre de tip HpopupH. Explicarea in!ineriei sociale. Explicarea atacurilor de tip T(P@IP. Explicarea demontarii componentelor hard-are si reciclarii acestora. Descrierea amenintarilor de securitate

=. 3

Definirea virusilor, viermilor =.3. >orms" 1 si troienilor Tro9ans" $irusii de calculator sunt creati si trimisi intentionat de catre atacatori. *n virus este atasat la mici #ucati de cod de calculator, soft-are sau documente. $irusul actionea%a atunci cand soft-are-ul este rulat pe un calculator. Daca virusul se raspandeste si la alte calculatoare, acele calculatoare ar putea continua la randul lor la raspandirea virusului. *n virus este un pro!ram scris cu intentia de a crea daune si trimis de catre atacatori. $irusul este transferat la un alt calculator prin intermediul e-mail-ului, transferului de fisiere si a mesa!eriei instante. $irusul se ascunde prin atasarea la un fisier de pe calculator. (and fisierul este accesat, virusul se declansea%a si infectea%a calculatorul. *n virus are puterea de a deteriora sau chiar de a ster!e fisierele de pe calculatorul dumneavoastra, de a folosi email-ul dumneavoastra pentru a se raspandi pe alte calculatoare sau chiar de a ster!e intre!a unitate de hard disk. *nii virusi pot fi extrem de periculosi. (el mai periculos si daunator virus este folosit pentru inre!istrarea informatiilor tastate. Acesti virusi pot fi folositi de atacatori pentru a aduna informatii importante, cum ar fi parole si numerele cartilor de credit. $irusii pot chiar distru!e sau modifica informatiile de pe un calculator. $irusii invi%i#ili pot infecta un calculator si pot ramane inactivi pana cand primesc o comanda de la atacator. *n vierme -orm" este un pro!ram cu auto-replicare care este daunator pentru retele. *n vierme foloseste reteaua pentru a-si multiplica codul pe calculatoarele din retea, de cele mai multe ori fara nici o interventie din partea utili%atorului. Acesta este diferit de un virus pentru ca un vierme nu are nevoie sa se anexe%e la un pro!ram pentru a infecta un host. (hiar daca viermele nu daunea%a datelor sau aplicatiilor de pe host, el este daunator pentru retele deoarece consuma latimea de #anda. *n troian Tro9an" este teoretic un vierme. Troianul nu este nevoie sa fie atasat la alte componente soft-are. In schim#, o amenintare de tip troian este ascunsa intr-un soft-are care pare ca face un lucru si de fapt face altul. Troienii sunt adesea de!hi%ati in soft-are-uri utile. Pro!ramul troian se poate reproduce ca un virus si se poate raspandi si la alte calculatoare. Deteriorarea datelor dintr-un calculator si pierderile de informatii pot fi semnificative. Este posi#il sa fie nevoie de un tehnician pentru efectuarea reparatiilor si an!a9atii pot pierde sau pot fi nevoiti sa inlocuiasca date. *n calculator infectat ar putea trimite date critice la concurenta si in acelasi timp ar putea infecta alte calculatoare din retea. Soft-are-ul de protectie impotriva virusilor, cunoscut su# denumirea de soft-are anti-virus, este special conceput pentru a detecta, de%activa si elimina virusi, viermi, troieni inainte ca acestia sa infecte%e un calculator. Soft-are-ul anti-virus devine repede depasit si este responsa#ilitatea tehnicianului de a aplica cele mai recente actuali%ari, patch-uri, precum si 13:

definitii ale virusilor ca parte a unui pro!ram re!ulat de intretinere. +ulte or!ani%atii sta#ilesc in scris o politica de securitate, preci%and ca an!a9atilor nu li se permite sa instale%e nici un soft-are care nu este oferit de catre companie. De asemenea or!ani%atiile ii fac constienti pe an!a9ati de pericolele la care se expun atunci cand deschid atasamentele email-urilor care ar putea contine un virus sau un vierme. =. 3 =.3. 3 Securitatea -e# este importanta deoarece foarte multa lume vi%itea%a >ord >ide >e# in fiecare %i. (ateva din caracteristicile care fac -e#-ul folositor si distractiv pot deasemenea sa-l faca daunator unui calculator. Instrumentele care sunt folosite pentru a face pa!inile -e# mai puternice si versatile, dupa cum puteti vedea in 4i!ura 1, pot de asemenea sa faca calculatoarele mai vulnera#ile la atacuri. Aici sunt cateva exemple de instrumente -e#'

Descrierea amenintarilor de securitate Explicare a securitatii -e#

Acti"e4 1 Tehnolo!ia creata de +icrosoft pentru a controla interactivitatea pe pa!inile -e#. Daca ActiveE rulea%a pe o pa!ina, o aplicatie sau un mic pro!ram tre#uie descarcat pentru a avea acces la functionalitatea inte!rala. 5a"a 1 .im#a9ul de pro!ramare care permite aplicatiilor sa rule%e in interiorul unui #ro-ser -e#. Exemplele de aplicatii includ un calculator sau un numarator. 5a"aScript 1 .im#a9 de pro!ramare de%voltat pentru a interactiona cu codul sursa 8T+. pentru a crea site-uri -e# interactive. Exemplele includ un #anner care se roteste sau o fereastra popup.

Atacatorii pot folosi oricare din aceste intrumente pentru a instala un pro!ram intr-un calculator. Pentru protectia impotriva acestor atacuri, ma9oritatea #ro-ser-elor au setari care o#li!a utili%atorul calculatorului sa accepte descarcarea sau folosirea ActiveE-ului, a Gava sau a GavaScript-ului, dupa cum puteti o#serva in 4i!ura 3. . 3 =.3. , Ad-are-ul, sp2-are-ul si !ra2-are-ul sunt in !eneral instalate intr-un calculator fara cunostinta utili%atorului. Aceste pro!rame colectea%a informatii stocate in calculator, schim#a confi!uratia calculatorului, deschid ferestre suplimentare pe calculator fara consimtamantul utili%atorului. Ad-are-ul este un soft-are ce afisea%a pu#licitate pe calculatorul dumneavoastra. Ad-areul este in !eneral distri#uit cu pro!ramele descarcate de pe Internet. (el mai adesea, ad-areul este afisat intr-o fereastra pop-up. 4erestrele pop-up cu ad-are sunt uneori dificil de controlat si deschid ferestre noi mai repede decat utili%atorul le poate inchide. Cra2-are-ul sau mal-are-ul este un fisier sau un pro!ram, altul decat un virus, care este potential daunator. +ulte atacuri !ra2-are sunt atacuri de tip phishin! ce incearca sa 136

Descrierea amenintarilor de securitate Definirea conceptelor ad-are, sp2-are si !ra2-are

convin!a cititorul sa ofere atacatorului acces la informatii personale fara ca acesta sa stie. Pe masura ce completati un formular online, datele sunt trimise la atacator. Cra2-are-ul poate fi inlaturat folosind unelte de inlaturare sp2-are si ad-are. Sp2-are-ul, un tip de !ra2-are, este similar cu ad-are-ul. Acesta este distri#uit fara interventia si cunostinta utili%atorului. &data instalat, sp2-are-ul monitori%ea%a activitatea calculatorului. Sp2-are-ul transmite apoi aceasta informatie or!ani%atiei responsa#ile de lansarea sp2-are-ului. Phishin!-ul este o forma de in!inerie sociala unde atacatorul pretinde sa repre%inte o or!ani%atie externa le!itima, ca de exemplu o #anca. & potentiala victima este contactata prin e-mail. Atacatorul este posi#il sa ceara sa verifice informatii, ca de exemplu parola sau username-ul, pentru a preveni presupuse consecinte teri#ile ce pot aparea. 0&TA' Se intampla rar sa fie nevoie sa oferiti online informatii personale sau financiare importante. 4iti suspicios. 4olositi serviciile postale pentru a schim#a informatii importante. =. 3 Descrierea amenintarilor de securitate Explicare a atacului =.3. de tip 7 Denial of Service Denial of Service DoS" este o forma de atac care inter%ice utili%atorilor sa accese%e servicii standard precum un server de e-mail sau -e#, pentru ca sistemul este ocupat sa raspunda unui numar anormal de mare de cereri. DoS functionea%a prin trimiterea unui numar suficient de mare de cereri astfel incat serviciul cautat sa devina supraincarcat si sa cede%e. Atacurile tipice de tip DoS includ'

Pin! al mortii 1 & serie de pin!-uri repetate mai mari decat cele normale care vor face sa cede%e calculatorul receptor. E-mail-ul #om#a 1 & cantitate mare de mail #ulk este transmisa asfel incat sa suprasolicite serverul de mail si sa impiedice utili%atorii normali sa accese%e serverul.

DoS distri#uit DDoS" este o alta forma care foloseste mai multe calculatoare, numite %om#i. (u DDoS, intentia este sa se o#structione%e sau sa se suprasolicite accesul la serverul tinta. (alculatoarele de tip %om#i aflate in diverse %one !eo!rafice fac dificila descoperirea ori!inii atacului. =. 3 Descrierea amenintarilor de securitate Descrierea spam-ului =.3. si a : ferestrelor de tip popup Spam-ul, de asemenea cunoscut ca si 9unk mail, este un tip de e-mail nesolicitat asa cum este pre%entat in 4i!ura 1. In cele mai multe ca%uri, spam-ul este folosit ca si metoda de pu#licitate. (u toate acestea, spam-urile pot fi folosite pentru a trimite link-uri daunatoare sau cu un continut inselator, asa cum este pre%entat in 4i!ura 3. (and este utili%at ca o metoda de atac, spam-ul poate include link-uri catre un -e# site 13B

infectat sau un atasament care ar putea infecta un computer. Aceste link-uri sau atasamente pot duce la o multime de ferestre concepute pentru a capta atentia si care va vor duce la siteuri pu#licitare. Acestea sunt numite ferestre popup. Asa cum se arata in 4i!ura 3, daca nu le controlam aceste ferestre popup pot acoperi rapid ecranul utili%atorului si pot impiedica efectuarea oricaror sarcini. +ulti anti-virusi si pro!rame soft-are de e-mail pot detecta automat si ster!e spam-ul din casuta postala. *nele spam-uri pot trece de pro!rame, asa ca uitati-va dupa cateva indicii des intalnite'

0ici un su#iect Adresa incompleta E-mail-uri !enerate de calculator E-mail-uri de raspuns care nu au fost trimise de catre utili%ator

*n in!iner social este un individ capa#il sa o#tina acces la un echipament sau la o retea pacalind persoane pentru a i se oferi informatiile de acces necesare. Adesea, in!inerii sociali casti!a increderea unui an!a9at si il convin! pe acesta sa divul!e numele de utili%ator username-ul" si parola. *n in!iner social poate sa para un tehnician care incearca sa o#tina intrarea intr-o incinta, dupa cum se poate o#serva in 4i!ura 1. &data intrat, in!inerul social poate sa se uite pe furis la an!a9ati pentru a aduna informatii, poate cauta documente pe #irouri cu parole si numere de telefon atasate, sau sa o#tina un fisier al companiei cu adrese de e-mail. Aici sunt cateva masuri de #a%a care va a9uta sa va prote9ati impotriva in!ineriei sociale'

0u divul!ati niciodata parola dumneavoastra $erificati intotdeauna ID-ul unei persoane necunoscute /estrictionati accesul vi%itatorilor neasteptati Escortati toti vi%itatorii 0u va pastrati nicoadata parola pe suprafata de lucru ;locati-va calculatorul cand parasiti #iroul dumneavoastra 0u lasati pe nimeni sa va insoteasca cand treceti de o usa care cere accesul cu card

T(P@IP este suita de protocoale folosita pentru a controla toate comunicatiile de pe Internet. Din pacate, T(P@IP poate de asemenea sa faca o retea vulnera#ila la atacuri. *nele dintre cele mai !enerale atacuri'

Traficul excesiv de pachete SR0 SR0 flood" 1 Deschide la intamplare porturi T(P, incarcand echipamentul de retea sau calculatorul cu o cantitate mare de cereri false, lucru ce cau%ea%a #locarea celorlalte sesiuni DoS Denial of Service" 1 Trimite cantitati de cereri anormal de mari unui sistem oprind accesul la servicii DDoS-ul 1 4oloseste H%om#iH pentru a face ori!inile atacurilor DoS dificil de locali%at Spoofin! 1 Do#andeste accesul la resursele dispo%itivelor simuland ca este un calculator de incredere &mul-din-mi9loc +an-in-the-+iddle" 1 Interceptea%a sau introduce informatii false in traficul dintre doua host-uri calculatoare !a%da" /epla2 1 4oloseste pro!rame ce captea%a pachete din retea pentru a extra!e nume de utili%atori username-uri" si parole ce vor fi folosite ulterior pentru o#tinerea accesului 13<

(oruperea D0S-ului D0S Poisonin!" 1 Schim#a inre!istrarile D0S ale unui sistem pentru a redirectiona cererile catre servere false unde informatiile sunt inre!istrate Descrierea amenintarilor de securitate Explicarea demontarii componentelor hard-are si a reciclarii acestora

=. 3 =.3. <

Deconstructia hard-are repre%inta procesul prin care se elimina date importante de pe componentele hard sau soft inainte de a fi reciclate sau aruncate. 8ard disk-urile tre#uie sterse complet pentru a evita o posi#ila recuperare a datelor folosind pro!rame speciali%ate. 0u este de a9us sa ster!eti fisierele sau chiar sa formatati hard disk-ul. 4olositi pro!rame terte pentru a suprascrie in mod repetat datele astfel incat acestea sa devina inutili%a#ile. Sin!ura posi#ilitate care ne asi!ura ca datele nu pot fi recuperate de pe hard disk este sa lovim cu atentie platanele cu un ciocan si sa aruncam resturile. +ediile de stocare, cum ar fi (D-urile si flopp2 disk-urile, tre#uie de asemenea distruse. 4olositi o masina de tocat proiectata pentru acest scop. =. , Identificarea procedurilor de securitate *n plan de securitate tre#uie utili%at pentru a determina modul de actiune in ca%uri critice. Politicile planului de securitate tre#uie actuali%ate constant pentru a reflecta ultimele amenintari la adresa unei retele. *n plan de securitate cu proceduri clare este #a%a ce tre#uie urmarita de un tehnician. Planurile de securitate tre#uiesc revi%uite anual. Parte din procesul de a asi!ura securitatea este sa efectuati teste pentru a determina %onele unde securitatea este sla#a. Testele tre#uie efectuate cu re!ularitate. 0oi amenintari apar %ilnic. Testarea re!ulata asi!ura detalii asupra oricaror sla#iciuni posi#ile in planul de securitate curent, ce tre#uie indepartate. Sunt mai multe niveluri de securitate intr-o retea, inclu%and cel fi%ic, -ireless si al datelor. 4iecare nivel este supus atacurilor. Tehnicianul tre#uie sa intelea!a cum sa implemente%e proceduri de securitate pentru a prote9a echipamentele si datele. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Explicarea componentelor necesare pentru o politica de securitate locala standard. Explicarea sarcinilor necesare prote9arii echipamentului fi%ic. Descrierea modalitatii de prote9are a datelor. Descrierea tehnicilor de securitate ale retelelor fara fir -ireless" Identificarea procedurilor de securitate

=. ,

Explicarea componentelor necesare =.,. pentru o 1 politica de securitate locala standard (hiar daca politicile de securitate locale pot varia de la o or!ani%atie la alta, exista cateva 13=

intre#ari pe care orice or!ani%atie ar tre#ui sa le puna'


(e #unuri au nevoie de protectieA (are sunt posi#ilele amenintariA (e tre#uie facut in ca%ul unei fisuri in sistemul de securitateA

0&TA' P(-ul poate fi denumit si procesor sau *(P. In cadrul acestui curs, termenul de *(P se va referi numai la chip-ul microprocesorului. & politica de securitate ar tre#ui sa descrie cum re%olva o companie pro#lemele de securitate'

Definirea unui proces pentru tratarea incidentelor de securitate la nivel de companie Definirea unui proces pentru auditarea sistemului de securitate actual Definirea unui cadru !eneral de securitate pentru a implementa securitatea retelei Definirea comportamentelor permise Definirea comportamentelor inter%ise Descrierea evenimentelor ce tre#uie memorate in lo!-uri si a modului de stocare' Event $ie-er, fisiere de lo! ale sistemului sau fisiere de lo! de securitate Definirea accesului la resursele din retea prin intermediul permisiunilor la nivel de cont Definirea metodelor de autentificare pentru acces la date' nume de utili%ator, parole, sisteme #iometrice, smart card-uri Identificarea procedurilor de securitate

=. ,

Explicarea sarcinilor =.,. necesare 3 prote9arii echipamentului fi%ic Securitatea fi%ica este la fel de importanta ca si securitatea informatiilor. (and un calculator cade in mainile atacatorilor, informatiile sunt de asemenea furate. Exista mai multe metode de a prote9a din punct de vedere fi%ic echipamentele, dupa cum puteti vedea in 4i!urile 1 si 3'

(ontrolul accesului la facilitati 4olosirea incuietorilor cu ca#lu pentru echipamente Pastrarea camerelor de telecomunicatie incuiate 4ixarea echipamentelor cu suru#uri de protectie 4olosirea unor carcase de securi%are in 9urul echipamentelor Instalarea si etichetarea sen%orilor, precum ta!-uri pentru identificarea frecventei radio /4ID", pe echipamente

Pentru accesul la facilitati exista mai multe masuri de protectie'


(arduri pentru a stoca informatiile utili%atorului, inclu%and nivele de acces (onectori de tip ;er! pentru conexiunea la o unitate de discheta flopp2 drive" Sen%ori #iometrici care identifica caracteristicile fi%ice ale utili%atorului, precum amprentele sau retinele Amplasarea unui pa%nic pentru asi!urarea securitatii 1,5

Sen%ori, precum etichete /4ID, pentru monitori%area echipamentului Identificarea procedurilor de securitate

=. ,

Descrierea modalitatii =.,. de , prote9are a datelor $aloarea echipamentelor fi%ice este deseori cu mult mai mica decat valoarea datelor continute. Pierderea datelor importante ale unei companii in fata competitorilor sau raufacatorilor poate fi foarte costisitoare. Acest tip de pierderi poate cau%a o lipsa de incredere fata de companie si concedierea tehnicienilor companiei care se ocupa de securitate. Pentru a prote9a datele exista mai multe metode de securitate care pot fi implementate. Prote9area prin parola Prote9area prin parola poate preveni accesul neautori%at la continut, asa cum este pre%entat in 4i!ura 1. Atacatorii pot o#tine acces la date neprote9ate din cadrul P(-urilor. Toate P(urile ar tre#ui sa fie prote9ate prin parole. Se recomanda 3 nivele de protectie prin parole'

;I&S 1 Se impiedica modificarea setarilor ;I&S fara a introduce parola corespun%atoare. Autentificare 1 Impiedica accesul neautori%at la retea.

Autentificarea in retea permite metode de inre!istrare a activitatilor in retea precum si permiterea sau inter%icerea accesului la resurse. Astfel se poate determina ce resurse sunt accesate. In mod normal, administratorul de sistem defineste o conventie de nume pentru username-uri la implementarea autentificarii in retea. *n exemplu des intalnit pentru un username este initiala prenumelui urmata de numele de familie. Este recomandat sa se mentina o conventie de nume simpla pe care an!a9ati sa o poata memora usor. (and se atri#uie parole, nivelurile de securitate tre#uie sa fie compara#ile cu protectia necesara. & politica #una de securitate tre#uie implementata strict si tre#uie sa includa dar nu sa se limite%e la urmatoarele re!uli'

Parolele ar tre#ui sa expire dupa o anumita perioada de timp. Parolele ar tre#ui sa fie o com#inatie intre litere si cifre astfel incat sa nu poata fi sparte usor. Standardele de parole ar tre#ui sa inter%ica utili%atorilor sa scrie parolele si sa le lase neprote9ate de ochii vi%itatorilor. Tre#uie definite re!ulile privind expirarea parolelor si #locarea conturilor. /e!ulile privind #locarea conturilor se aplica atunci cand o incercare nereusita a fost facuta in scopul de a accesa sistemul sau cand s-a detectat o schim#are specifica in confi!uratia sistemului.

Pentru a simplifica sistemul de administrare a securitatii, o metoda #una este de a introduce utili%atorii in !rupuri si apoi de a atri#ui !rupurilor anumite resurse. Prin aceasta metoda se asi!ura schim#area drepturilor de acces la resurse a utili%atorilor dintr-o retea doar mutand-i intre diverse !rupuri. Aceasta este o metoda utila atunci cand este necesar sa se cree%e conturi temporare pentru vi%itatori sau consultanti, carora li se poate limita usor accesul la resurse (riptarea datelor (riptarea datelor foloseste coduri si cifruri. Traficul dintre resurse si computerele din retea poate fi prote9at de atacatorii care monitori%ea%a sau inre!istrea%a tran%actii prin 1,1

implementarea criptarii. Este foarte putin pro#a#il sa se poata descifra date capturate in timp util pentru a fi folosite. /etelele $irtuale Private $P0" folosesc criptarea pentru a prote9a datele. & conexiune de tip $P0 permite unui utili%ator la distanta sa accese%e in si!uranta resursele unei retele ca si cum ar fi le!at fi%ic la acea retea. Protectia porturilor &rice comunicatie care foloseste T(P@IP are asociat un numar de port. 8TTPS, de exemplu, foloseste in mod implicit portul 77,. *n fire-all, asa cum este pre%entat in 4i!ura 3, este o metoda de a prote9a un P( de intru%iune prin intermediul porturilor. *tili%atorul poate controla tipul de date trimise catre un P( selectand ce porturi sunt deschise si care sunt securi%ate. Datele transportate intr-o retea poarta denumirea de trafic. ;ackup al datelor Procedurile de efectuare de #ackup-uri de date ar tre#ui incluse intr-un plan de securitate. Datele pot fi pierdute sau deteriorate in circumstante precum furt, erori ale echipamentelor sau de%astre precum incendiu sau inundatii. ;ackup-ul datelor este una dintre cele mai eficiente metode de protectie impotriva pierderilor de date. In continuare sunt pre%entate cateva elemente importante privind #ackup-ul de date'

*rec"enta )ac up!urilor 1 ;ackup-urile de date pot dura destul de mult. *neori este mult mai usor sa se faca un #ackup complet lunar sau saptamanal, iar apoi sa se faca mai des #ackup-uri partiale ale datelor care au fost modificate de la ultimul #ackup complet. Totusi, raspandirea #ackup-urilor pe mai multe inre!istrari creste durata necesara restaurarii datelor. Stocarea )ac up!urilor 1 ;ackup-urile ar tre#ui transportate la un sediu extern or!ani%atiei pentru un nivel de securitate sporit. +ediile de stocare cu datele de #ackup sunt transportate la locatia externa or!ani%atiei, %ilnic, saptamanal sau lunar asa cum este nevoie in companie. Si.uranta )ac up!urilor 1 ;ackup-urile pot fi prote9ate cu parole. Parolele tre#uie sa fie introduse inainte de restaurarea datelor de pe mediul de stocare.

Securitatea sistemului de fisiere Toate sistemele de fisiere tin evidenta resurselor, insa numai sistemele de fisiere cu 9urnale pot inre!istra lo!arile utili%atorilor dupa data si timp. Sistemul de fisiere 4AT ,3, pre%entat in fi!ura ,, folosit in cateva versiuni ale >indo-s, nu are nici sisteme de 9urnale nici metode de criptare. Prin urmare, in situatiile in care este nevoie de securitate ridicata se utili%ea%a in !eneral sisteme de fisiere precum 0T4S, intalnit la >indo-s 3555 si >indo-s EP. Daca o securitate sporita este necesara, se pot rula anumite utilitare precum (&0$E/T care sa permita im#unatatirea sistemului de fisiere de la 4AT ,3 la 0T4S. Procesul de conversie este ireversi#il. Este importanta definirea clara a scopurilor inainte de a face tran%itia. =. , Identificarea procedurilor de securitate Descrierea tehnicilor de =.,. securitate 7 ale retelelor fara fir -ireless" Din moment ce traficul este transmis prin unde radio in retelele -ireless, este usor pentru atacatori sa monitori%e%e i sa atace datele fara sa fie nevoie sO se conecte%e fi%ic la o retea. 1,3

Atacatorii do#andesc acces la o retea aflandu-se in ra%a de actiune a unei retele -ireless neprote9ate. *n tehnician tre#uie sa stie cum sa confi!ure%e puncte de acces access points" si placi de retea -ireless la un nivel corespun%ator de securitate. (and instalati servicii pentru conexiunile -ireless, ar tre#ui sa aplicati imediat tehnici de securitate -ireless pentru a preveni accesul nedorit la retea, dupa cum puteti o#serva in 4i!ura 1. Punctele de acces -ireless ar tre#ui confi!urate cu setari de #a%a pentru si!uranta care sa fie compati#ile cu securitatea retelei existente. *n atacator poate accesa informatiile ce sunt transmise prin semnale radio. *n sistem de criptare -ireless poate fi folosit pentru a preveni captarea i utili%area datelor, codand informatia ce este trimisa. Am#ele terminale ale fiecarei le!aturi tre#uie sa foloseasca aceleasi standarde de criptare. 4i!ura 3 ilustrea%a nivelele de securitate descrise aici'

3ired E?ui"alent Pri"ac- 1 prima !eneratie de standarde ale securitatii pentru conexiuni -ireless. Atacatorii au descoperit repede faptul ca spar!erea criptarii de tip >EP era usor de reali%at. (heile de criptare folosite pentru a codifica mesa9ele pot fi detectate monitori%and pro!rame. &data ce cheile au fost o#tinute, mesa9ele pot fi decodificate cu usurinta. 3i!*i Protected Access (3PA) 1 o versiune im#unatatita a >EP-ului. A fost creat ca o solutie temporara pana cand <53.11i un nivel de securitate pentru sistemele -ireless" a fost implementat complet. Acum ca <53.11i a fost omolo!at, a fost lansat >PA3. Acesta acopera intre!ul standard <53.11i. 0i.(twei.(t Extensi)le Aut(entication Protocol (0EAP) 1 numit si EAP!Cisco este un protocol de securitate pentru conexiuni -ireless creat de (isco pentru a acoperi nea9unsurile >EP-ului si >PA-ului. .EAP este o ale!ere #una cand folosim echipamente (isco impreuna cu sisteme de operare precum >indo-s si .inux.

>ireless Transport .a2er Securit2 >T.S" este un nivel de securitate folosit de dispo%itivele mo#ile ce utili%ea%a >ireless Applications Protocol >AP - Protocolul pentru Aplicatii 4ara 4ir". Dispo%itivele mo#ile nu detin foarte multa latime de #anda li#era pe care sa o dedice protocoalelor de securitate. >T.S-ul a fost proiectat pentru a oferi securitate dispo%itivelor >AP intr-o maniera eficienta din punct de vedere al ocuparii latimii de #anda. 7 Identificarea tehnicilor comune de intretinere preventiva pentru securitate Securitatea este un proces si o tehnolo!ie in continua schim#are. 0oi vulnera#ilitati sunt descoperite in fiecare %i. Atacatorii sunt in continua cautare de noi metode care sa fie folosite in atacuri. Producatorii de soft-are tre#uie sa cree%e si sa pu#lice in mod re!ulat noi patch-uri pentru a corecta defectele si vulnera#ilitatile produselor. Daca un calculator este lasat neprote9at de catre un tehnician, un atacator poate sa o#tina usor acces la el. (alculatoarele neprote9ate de pe Internet pot fi infectate in cateva minute. Din cau%a schim#arilor permanente ale amenintarilor de securitate, un tehnician tre#uie sa intelea!a modul de instalare a patch-urilor si actuali%arilor. De asemenea, tre#uie sa fie capa#il sa recunoasca aparitia unor noi actuali%ari si patch-uri. *nii producatori reali%ea%a actuali%ari in aceeasi %i in fiecare luna, dar in acelasi timp trimit actuali%ari critice atunci cand este necesar. Alti producatori furni%ea%a servicii de actuali%are automata care updatea%a produsul soft-are de fiecare data cand calculatorul este pornit, sau trimit notificari prin e-mail cand un nou patch sau o noua actuali%are este lansata. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Explicarea modului de actuali%are a semnaturilor soft-are-urilor anti-virus si antisp2-are. Explicarea modului de instalare a pachetelor de servicii si a patch-urilor de securitate 1,,

. 7

pentru sistemul de operare. Identificarea tehnicilor comune de intretinere preventiva pentru securitate Explicarea modului de actuali%are a =.7. semnaturilor 1 soft-areurilor antivirus si antisp2-are Amenintarile de securitate ale diferitelor tipuri de virusi sunt intotdeauna pre%ente. Atacatorii cauta in mod constant noi modalitati de infiltrare in calculatoare si retele. Deoarece sunt de%voltati intotdeauna noi virusi, securitatea soft-are-ului tre#uie sa fie continuu im#unatatita. Acest proces poate fi efectuat automat, dar un tehnician tre#uie cunoasca modul manual de actuali%are a oricarui tip de soft-are de protectie si a oricaror aplicatii ale clientilor. Pro!ramele de identificare a virusilor, sp2-are-urilor si ad-are-urilor cauta tipare in codul pro!ramat al soft-are-ului dintr-un calculator. Aceste tipare sunt sta#ilite prin examinarea virusilor care sunt descoperiti pe internet sau in .A0-uri. Aceste tipare de cod sunt denumite semnaturi. Producatorii de soft-are de protectie compilea%a semnaturile in ta#ele de definire a virusilor. Pentru a updata fisierele semnatura pentru soft-are-ul de sp2-are si anti-virus, mai intai verificati daca fisierele semnatura sunt cele mai recente. Aceasta se poate face accesand optiunea HA#outH a soft-are-ului de protectie, sau lansand instrumentul de actuali%are al soft-are-ului de protectie. Daca la cele mai multe dintre soft-are-urile de protectie fisierele semnatura sunt expirate, incercati sa le reactuali%ati manual accesand optiunea H*pdate 0o-H. Intotdeauna ar tre#ui sa descarcati fisierele semnatura de pe pa!ina de internet a producatorului, pentru a va asi!ura ca update-ul este autentic si nu virusat. Acest lucru poate solicita serios pa!ina de internet a producatorului, in special cand noi virusi sunt pusi in circulatie. Pentru a evita crearea unui trafic intens pe un sin!ur site -e#, o parte dintre producatori distri#uie fisiere semnatura pentru a fi descarcate pe multe asemenea site-uri. Aceste site-uri folosite pentru descarcare sunt denumite mirrors o!lin%i".

ATE0TIE' (and descarcati fisierele semnatura de pe un asemenea site mirror", asi!urati-va ca acesta este le!itim. 4olositi intotdeauna le!aturile catre site-uri mirror aflate pe site-ul -e# al producatorului. . Identificarea tehnicilor comune de intretinere preventiva pentru 7 securitate Explicare a modului de instalare a pachetelor =.7. de servicii 3 si a patchurilor de securitate pentru sistemul de operare $irusii si viermii pot fi eliminati cu dificultate dintr-un calculator. Instrumente soft-are sunt necesare pentru a elimina virusii si pentru a repara codul calculatorului pe care virusul l-a 1,7

modificat. Aceste instrumente sunt furni%ate de producatorii sistemelor de operare si de companiile producatoare de soft-are de securitate. Asi!urati-va ca descarcati aceste intrumente de pe un site le!itim. Producatorii de sisteme de operare si aplicatii soft-are pot furni%a actuali%ari de cod numite patch-uri care impiedica virusii nou descoperiti sau viermii de retea sa efectue%e un atac reusit. Periodic, producatorii com#ina patch-urile si actuali%arile intr-o aplicatie de actuali%are completa numita pachet de servicii service pack". +ulte atacuri devastatoare ale virusilor ar putea sa fie mai putin !rave daca mai multi utili%atori ar descarca si instala cele mai recente pachete de servicii. Sistemul de operare >indo-s de o#icei verifica site-ul de actuali%ari ale >indo-s-ului pentru actuali%ari de inalta prioritate care pot prote9a calculatorul de cele mai recente amenintari de securitate. Aceste actuali%ari pot include actuali%ari de securitate, actuali%ari critice, precum si pachete de servicii service packs". In functie de setarea pe care o ale!eti, >indo-s descarca si instalea%a automat orice actuali%ari de inalta prioritate de care calculatorul are nevoie, sau va anunta ca aceste actuali%ari devin disponi#ile. Actuali%arile tre#uie instalate, nu doar descarcate. Daca folositi setarea Automatic puteti pro!rama %iua si ora. Altfel, noile actuali%ari sunt instalate la , A.+. dimineata" in mod implicit. In ca%ul in care calculatorul este oprit in timpul unei actuali%ari pro!ramate , acestea se instalea%a urmatoarea data cand pornim calculatorul. De asemenea puteti ale!e ca >indo-s-ul sa va anunte cand o noua actuali%are este disponi#ila si sa instalati dumneavoastra actuali%area. *rmati pasii din 4i!ura 1 pentru a actuali%a sistemul de operare cu un pachet de servicii service pack" sau cu un patch de securitate. =. : Depanarea pro#lemelor de securitate Procesul de depanare este folosit pentru a a9uta la re%olvarea pro#lemelor de securitate. Aceste pro#leme se intind de la cele simple, precum prevenirea unei persoane sa se uite peste umarul dumneavoastra, la cele mai complexe, precum inlaturarea manuala a fisierelor infectate. 4olositi pasii de depanare ca un !hid care sa va a9ute la dia!nosticarea si repararea pro#lemelor. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Trecerea in revista a procesului de depanare. Identificarea pro#lemelor comune si a solutiilor. Depanarea pro#lemelor de securitate

=. :

Trecerea in revista =.:. a 1 procesului de depanare Tehnicienii de calculatoare tre#uie sa fie capa#ili sa anali%e%e o amenintare de securitate si sa determine cea mai potrivita metoda pentru a prote9a #unurile si a repara pa!u#ele. Acest proces se numeste depanare. Primul pas in procesul de depanare il repre%inta adunarea datelor de la client. 4i!urile 1 si 3 contin o lista de intre#ari cu raspuns deschis sau cu variante limitate de raspuns. 1,:

Dupa ce discutati cu clientul ar tre#ui sa verificati pro#lemele evidente. 4i!ura , listea%a pro#lemele care se aplica laptop-urilor. Dupa ce pro#lemele evidente au fost verificate, incercati cateva solutii rapide. 4i!ura 7 listea%a cateva solutii rapide pentru pro#lemele laptop-urilor. Daca solutiile rapide nu corectea%a pro#lema, este timpul sa adunati informatii din calculator. 4i!ura : pre%inta diferite moduri de a aduna informatii despre pro#lema de la laptop. In acest moment veti avea destule informatii pentru a evalua pro#lema, pentru a cerceta si implementa solutii posi#ile. 4i!ura 6 pre%inta resursele pentru solutiile posi#ile. Dupa ce ati re%olvat pro#lema, pre%entati solutia clientului. 4i!ura B pre%inta o lista de sarcini necesare pentru a termina acest pas. =. : Depanarea pro#lemelor de securitate Identificarea pro#lemelor =.:. si a 3 solutiilor comune Pro#lemele calculatoarelor pot fi hard-are, soft-are, de conectivitate sau o com#inatie a celor trei. Puteti re%olva anumite tipuri de pro#leme mai des decat alte tipuri de pro#leme. 4i!ura 1 pre%inta o dia!rama a celor mai frecvente pro#leme de securitate si solutiile acestora. 4oaia de lucru este proiectata pentru a consolida a#ilitatile dumneavoastra de comunicare pentru a verifica informatiile de la client. . /e%umat 6 In acest capitol s-au discutat pro#lemele de securitate si de ce este important sa se prote9e%e echipamentele dintr-un computer, retelele si datele. Amenintarile, procedurile si intretinerea preventiva le!ate de securitatea datelor precum si cea fi%ica sunt descrise pentru a va a9uta sa va mentineti echipamentele si datele in si!uranta. Securitatea prote9ea%a P(-urile, echipamentele de retea si datele de la pierderi si pericole fi%ice. *rmatoarele concepte sunt dintre cele mai importante de retinut din acest capitol'

Amenintarile de securitate pot veni din interiorul sau din exteriorul unei companii. $irusii si viermii informatici sunt principalele tipuri de amenintari asupra datelor. Se recomanda de%voltarea si mentinerea unui plan de securitate pentru a prote9a atat datele cat si echipamentele de la pierderi. +entineti sistemele de operare si aplicatiile la %i si securi%ate cu actuali%ari si pachete de servicii.

Capitolul 19: )ptitudini de comunicare


Capitol Introducere

1,6

19.1 1>.1 19.2 1>.2 1>.2.1 1>.2.2 1>.2.3 1>.2.4 1>.2.& 1>.2.' 1>.2.( 19.3 1>.3 19.4 1>.4 1>.4.1 1>.4.2 1>.4.3

Explicarea relatiei dintre comunicare si procesul de depanare Descrierea aptitudinilor bune de comunicare si a comportamentului profesional Determinarea pro lemei calculatorului clientului Afisarea unui comportament profesional cu clientul 7ocali!area atentiei clientului asupra pro lemei in timpul apelului 7olosirea unei etici corespun!atoare atunci cand comunicati prin intermediul Internetului .neti?uette/ Implementarea unei te+nici de administrare a timpului si stresului $ servarea Intele*erilor 9e*ale de 3ervicii .39As/ Urmarea politicilor afacerii Explicarea aspectelor etice si le&ale pri"ind lucrul cu te$nolo&ia calculatoarelor Descrierea mediului dintr(un centru de apel si a responsabilitatilor te$nicianului Descrierea mediului dintr4un centru de apel Descrierea responsa ilitatilor unui te+nician de nivel unu Descrierea responsa ilitatilor unui te+nician de nivel doi

Capitol *e!umat Capitol Test

15. 5

Introducere (are este relatia dintre aptitudinea de comunicare si cea de depanareA (a si tehnician, nu numai ca veti repara calculatoare dar veti interactiona si cu oamenii. De fapt, in depanare este la fel de important sa comunicati cu un client, precum este nevoie sa aveti cunostinte despre cum se repara un calculator. In acest capitol, veti invata sa folositi aptitudinile de comunicare cu aceeasi incredere cu care manevrati o suru#elnita. Dupa parcur!erea acestui capitol veti putea indeplini urmatoarele o#iective'

Explicarea relatiei dintre comunicare si procesul de depanare. Descrierea aptitudinilor #une de comunicare si a comportamentului profesional. Explicarea aspectelor etice si le!ale privind lucrul cu tehnolo!ia calculatoarelor. Descrierea mediului dintr-un centru de apel si a responsa#ilitatilor tehnicianului

15. 1

Explicarea relatiei dintre comunicare si procesul de depanare Canditi-va la un moment in care a tre#uit sa sunati o persoana de la service pentru a va repara ceva. Ati avut impresia ca este o ur!entaA Ati apreciat cand persoana de la service a fost simpatica si entu%iastaA Poate ati avut o experienta neplacuta cu persoana de la service. $-ati !andit sa sunati inca o data aceeasi persoana pentru a repara o alta pro#lemaA Aptitudinile #une de comunicare vor spori aptitudinile de depanare ale unui tehnician. Am#ele aptitudini necesita timp si experienta pentru a se de%volta temeinic. Pe masura ce cunostintele dumneavoastra despre hard-are, soft-are si sisteme de operare cresc, a#ilitatea de a determina rapid care este pro#lema si de a !asi o solutie se va im#unatati. Acelasi principiu se aplica si pentru a va de%volta a#ilitatile de comunicare. (u cat veti practica mai mult a#ilitatile de comunicare, cu atat veti deveni mai eficient in relatia cu clientii. *n tehnician #ine informat, care foloseste #une a#ilitati de comunicare va fi intotdeauna solicitat pe piata de munca. Pentru a depana un calculator, va tre#ui sa aflati detaliile pro#lemei de la client. +a9oritatea persoanelor care au nevoie de repararea unei pro#leme a calculatorului simt, pro#a#il, o stare de stres. Daca sta#iliti o #una comunicare cu clientul, acesta se mai poate relaxa putin. *n client relaxat va fi capa#il sa va dea informatiile de care aveti nevoie pentru a determina 1,B

sursa pro#lemei, pentru ca apoi sa o puteti re%olva. Discutia deschisa cu clientul este de o#icei primul pas facut in re%olvarea pro#lemei calculatorului. (a si tehnician, veti avea de asemenea acces la diferite instrumente de comunicare si cercetare. Toate aceste resurse pot fi folosite pentru a cule!e informatii utile pentru procesul de depanare. 15. 3
Descrierea aptitudinilor bune de comunicare si a comportamentului profesional

4ie ca discutati cu un client la telefon sau in persoana, este important sa comunicati #ine si sa va pre%entati profesional. Profesionalismul si #unele calitati de comunicare va vor spori credi#ilitatea in fata clientului. .im#a9ul corpului dumneavoastra poate fi va%ut de catre client. *n client poate au%i suspinele dumneavoastra si poate simti cand sunteti ironic, chiar si la telefon. In schim#, clientii pot deasemenea simti ca dumneavoastra %am#iti in timp ce vor#iti cu ei la telefon. +a9oritatea tehnicienilor din centrele de relatii cu clientii folosesc o o!linda la #irou pentru a-si urmari expresia fetei. Tehnicienii de succes isi controlea%a propriile reactii si emotii de la apelul unui client la altul. & re!ula #una, care ar tre#ui urmata de toti tehnicienii, este aceea ca un nou apel repre%inta un nou inceput. 0iciodata sa nu va purtati frustrarea de la un apel la celalalt. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Determinarea pro#lemei calculatorului clientului. Afisarea unui comportament profesional fata de client. 4ocali%area atentiei clientului asupra pro#lemei in timpul apelului. 4olosirea unei etici corespun%atoare in comunicarea prin intermediul Internetului netiYuette". Implementarea tehnicilor de administrare a timpului si stresului. &#servarea documentelor de tip S.A Service .evel A!reements". /espectarea politicilor companiei
Descrierea aptitudinilor bune de comunicare si a comportamentului profesional Determinarea pro lemei calculatorului clientului

15. 3 15.3. 1

*na dintre primele sarcini ale tehnicianului este aceea de a determina tipul pro#lemei pe care clientul o intampina. Amintiti-va aceste trei re!uli la inceputul conversatiei dumneavoastra'

4iti informat 1 Adresati-va clientului pe nume /aportati-va la client 1 (omunicati concis pentru a crea o conexiune unu-la-unu cu clientul dumneavoastra 4iti intele!atori 1 Determinati nivelul de cunostinte al clientului despre calculator pentru a sti cum sa comunicati eficient cu acesta

Pentru a face toate acestea, tre#uie sa exersati tehnici de ascultare activa. Permiteti-i clientului sa va spuna intrea!a poveste. In timp ce clientul va explica pro#lema, oca%ional strecurati mici cuvinte sau propo%itii, cum ar fi HIntele!H, HDaH, HPricepH sau HIn ordineH. Acest comportament ii arata clientului ca sunteti acolo si ca il ascultati. 0u este acelasi lucru 1,<

cu intreruperea clientului pentru a pune o intre#are sau pentru a face o afirmatie. *n tehnician nu ar tre#ui sa intrerupa clientul pentru a pune o intre#are sau pentru a face o afirmatie. Acest lucru este necuviincios, nepoliticos si crea%a tensiune. De multe ori intr-o conversatie, va puteti tre%i ca va !anditi de9a la ceea ce o sa spuneti inainte ca cealalta persoana sa termine de vor#it. (and faceti acest lucru, nu ascultati cu adevarat. (a si exercitiu, incercati sa ascultati cu atentie cand ceilalti vor#esc si lasati-i sa isi termine ideile. Dupa ce ati ascultat explicatia intre!ii pro#leme de la client, clarificati ceea ce acesta tocmai a spus. Aceasta il va convin!e pe client ca ati au%it si inteles situatia. & #una practica este sa parafra%ati explicatia clientului incepand cu' HDati-mi voie sa vad daca am inteles ce mi-ati spus....H Aceasta este o metoda eficienta care ii arata clientului ca ati ascultat si ca sunteti preocupat de pro#lemele acestuia. Dupa ce ati asi!urat clientul ca intele!eti pro#lema, va tre#ui pro#a#il sa puneti cateva intre#ari in continuare. Asi!urati-va ca puneti intre#ari pertinente. 0u puneti intre#ari la care clientul a raspuns de9a in momentul in care va descria pro#lema. Acest lucru doar il va irita pe client si ii va demonstra ca nu l-ati ascultat. Intre#arile puse dupa povestea clientului ar tre#ui sa fie intre#ari cu variante limitate de raspuns, concentrate pe informatiile pe care le-ati adunat de9a. Intre#arile cu variante limitate de raspuns ar tre#ui sa fie focali%ate pe o#tinerea unor informatii specifice. (lientul ar tre#ui sa fie capa#il sa raspunda cu un simplu HdaH sau HnuH, sau cu un raspuns concret, cum ar fi H>indo-s EP ProH. 4olositi toate informatiile pe care le-ati adunat de la client pentru a completa ordinul de munca. 15. 3 15.3. 3
Descrierea aptitudinilor bune de comunicare si a comportamentului profesional Afisarea unui comportament profesional cu clientul

(and relationati cu clientii, tre#uie sa fiti profesionisti in toate aspectele le!ate de rolul dumneavoastra. Tre#uie sa tratati clientii cu respect si sa le acordati cea mai mare atentie. (and sunteti la telefon, asi!urati-va ca stiti cum sa puneti apelul unui client pe HholdH in asteptare", precum si modul de a transfera un client fara a pierde apelul. Este important modul in care va comportati in timpul unui apel si responsa#ilitatea dumneavoastra este de a a9uta clientul sa se concentre%e asupra pro#lemei si sa o comunice astfel incat sa aveti posi#ilitatea de a o re%olva. 4iti optimist atunci cand comunicati cu clientul. (omunicati-i clientului ceea ce puteti face. 0u va axati pe ceea ce nu puteti face. 4iti pre!atit sa explicati modalitati alternative in care puteti sa-l a9utati, precum informatii trimise prin e-mail, instructiuni pas cu pas trimise prin fax sau folosirea soft-are-ului pentru control de la distanta remote" in re%olvarea pro#lemei. (lientii isi vor da seama repede daca sunteti interesat in a-i a9uta. 4i!ura 1 descrie procesul pe care tre#uie sa-l urmati inainte de a pune un client pe HholdH in asteptare". In primul rand, lasati clientul sa termine de vor#it. Apoi, explicati clientului faptul ca tre#uie sa-l puneti pe HholdH si cereti-i permisiunea pentru a face acest lucru. In momentul in care clientul este de acord sa fie pus in asteptare, multumiti-i. Spuneti clientului dumneavoastra ca veti lipsi doar cateva minute si explicati-i ce anume veti face in acel timp. 4i!ura 3 descrie procesul de transfer al unui apel. *rmariti acelasi proces pentru transferul unui apel ca atunci cand puneti apelul unui client in asteptare. .asati clientul sa termine de 1,=

vor#it si apoi explicati-i motivul pentru care tre#uie sa transferati apelul. (and clientul este de acord sa transferati apelul, comunicati-i numarul de telefon la care ii veti face transferul. Tre#uie sa-i comunicati noului tehnician numele dumneavoastra, numele clientului pe care il transferati si numarul de ordine al acestuia. (and cola#orati cu clientii, uneori este mai usor de explicat ceea ce nu tre#uie sa faceti dumneavoastra. &#servati urmatoarea lista cu lucruri care nu tre#uie sa le faceti cand discutati cu un client'

Evitati minimi%area pro#lemelor clientului Evitati folosirea 9ar!onului, a#revierilor si acronimelor Evitati o atitudine sau un ton ne!ativ al vocii Evitati sa va certati cu clientii sau sa deveniti defensiv Evitati sa deveniti critic, insultator sau sa va adresati clientului intr-un mod neadecvat Evitati intreruperile cand vor#iti cu clientii Evitati pau%ele inutile si #ruste Evitati transferurile fara sa explicati rolul acestora si fara a o#tine consimtamantul clientului

Evitati remarcile ne!ative catre client despre alti tehnicieni 15.3. 7ocali!area atentiei clientului asupra pro lemei in timpul apelului , *na dintre responsa#ilitatile dumneavoastra este mentinerea atentiei clientului asupra pro#lemei in timpul convor#irii. (and focali%ati atentia clientului asupra pro#lemei, acest lucru va permite sa controlati convor#irea. Astfel veti folosi eficient timpul dumneavoastra si al clientului pentru a re%olva pro#lema. 0u luati nici un comentariu facut de client ca pe un atac personal si nu va ra%#unati folosind comentarii sau critici. Daca va pastrati calmul, veti !asi o solutie la pro#lema ramanand concentrat asupra convor#irii.

(um exista mai multe tipuri de pro#leme cu calculatorul, exista si diferite tipuri de clienti, exact cum este aratat in 4i!ura 1. .ista de mai 9os a tipurilor de clienti-pro#lema nu este completa si deseori un client poate afisa o com#inatie a acestor trasaturi. $a tre#ui sa recunoasteti care sunt trasaturile pe care clientul dumneavoastra le expune. /ecunoscand aceste trasaturi de caracter veti putea sa conduceti conversatia in consecinta. (lientii vor#areti *n client vor#aret discuta despre orice cu exceptia pro#lemei pentru care a sunat. (lientii folosesc adesea convor#irea telefonica ca si o oportunitate de a sociali%a. Poate fi dificil sa concentrati atentia unui client vor#aret asupra pro#lemei. (lientii nepoliticosi *n client nepoliticos se plan!e in timpul convor#irii si adesea face comentarii ne!ative despre produs, serviciile oferite si despre tehnician. Acest tip de client este adesea insultator si necooperant si se simte 9i!nit foarte usor. (lientii nervosi *n client nervos vor#este tare in timpul convor#irii si adesea incearca sa vor#easca atunci cand tehnicianul explica. (lientii nervosi sunt de o#icei frustrati pentru ca au o pro#lema si suparati pentru ca au sunat pe cineva sa le re%olve pro#lema. (lientii inteli!enti *n client inteli!ent doreste sa discute cu un tehnician care are aceeasi experienta in 175

calculatoare ca si el. Acest tip de client incearca sa controle%e convor#irea si nu doreste sa discute cu un tehnician de nivel 1. (lientii lipsiti de experienta *n client lipsit de experienta are dificultati in a explica pro#lema. Acesti clienti nu sunt de o#icei capa#ili sa urme%e instructiunile corect si nici sa comunice erorile cu care se confrunta. 15. 3
Descrierea aptitudinilor bune de comunicare si a comportamentului profesional 7olosirea unei etici corespun!atoare atunci cand comunicati prin intermediul Internetului .neti?uette/

15.3. 7

Ati citit vreodata vreun #lo! unde 3 sau , mem#ri nu mai discuta pro#lema ci pur si simplu se insultaA Astfel de conversatii sunt denumite Hflame -arsH Hra%#oaie de focH" si apar in #lo!-uri sau in discutii pe #a%a de e-mail. $-ati intre#at vreodata daca ei si-ar permite sa-si spuna aceste lucruri fata in fataA Poate ati primit un e-mail care nu a avut nici un salut sau a fost scris Mn Mntre!ime cu ma9uscule. (um v-ati simtit in timp ce citeati acel mesa9A (a si tehnician tre#uie sa fiti un profesionist atunci cand comunicati cu clientii. Pentru comunicarea prin e-mail sau text, exista un set de re!uli de eticheta personala si oficiala numit 0etiYuette. In plus fata de re!ulile 0etiYuette, mai sunt re!uli !enerale care se aplica tuturor interactiunilor online cu clientii si cole!ii dumneavoastra'

Amintiti-va ca lucrati cu oameni. Adoptati aceleasi standarde de comportament pe care le urmati in viata reala. Sa stiti unde va aflati in c2#erspace spatiu virtual". /espectati timpul si latimea de #anda a altor persoane. Impartasiti-va cunostintele. 0u va an!a9ati in discutii de tipul Hflame -arsH. /espectati intimitatea altor persoane. Iertati !reselile altor persoane.

.ista de mai sus nu este completa. .a ce alte re!uli !enerale de comunicare online va puteti !andiA 15. 3 15.3. :
Descrierea aptitudinilor bune de comunicare si a comportamentului profesional Implementare a unei te+nici de administrare a timpului si stresului

(a si tehnician, sunteti o persoana foarte ocupata. Este foarte important pentru #unastarea dumneavoastra sa folositi tehnicile de administrare a timpului si stresului. Er!onomia spatiului de lucru Er!onomia spatiului de lucru te poate a9uta sa iti faci trea#a sau o poate face mai dificila. Deoarece puteti petrece cea mai mare parte din %i in spatiul de lucru, fiti si!ur ca #iroul este #ine or!ani%at, la fel ca in 4i!ura 1. Sa aveti castile si telefonul intr-o po%itie in care sunt 171

atat usor de !asit cat si usor de folosit. Scaunul dumneavostra ar tre#ui potrivit la o inaltime conforta#ila. Potriviti ecranul calculatorului la un un!hi conforta#il astfel incat sa nu fiti nevoit sa inclinati capul in sus sau in 9os pentru a vedea. 4iti si!ur ca tastatura si mouse-ul sunt deasemenea intr-o po%itie conforta#ila pentru dumneavoastra. 0u tre#uie sa va indoiti incheietura mainii pentru a scrie. Daca este posi#il incercati sa evitati orice distra!ere externa precum %!omotul. Administrarea timpului Pentru administrarea timpului este important sa va sta#iliti activitatile prioritare. 4iti si!ur ca urmati cu constiincio%itate politica companiei. Politica companiei poate sta#ili ca dumneavoastra tre#uie sa preluati apelurile in stare de ur!enta, chiar daca solutionarea lor poate fi dificila. *n apel in stare de ur!enta inseamna ca server-ul nu functionea%a si ca un #irou intre! sau o companie asteapta ca pro#lema sa fie re%olvata pentru a putea relua activitatea. Daca tre#uie sa sunati inapoi un client, asi!urati-va ca sunati intr-un timp foarte scurt fata de apelul precedent. Pastrati o lista a clientilor sunati si verificati lista in momentul in care s-au incheiat aceste apeluri. 4acand asta va veti asi!ura ca nu ati uitat nici un client. (and lucrati cu multi clienti, nu oferiti clientilor favoriti servicii mai rapide si mai #une. (and verificati lista de apeluri, nu preluati doar apelurile usoare ale clientilor. $i%uali%ati 4i!ura 3 pentru a vedea o lista de apeluri ale clientilor. 0u preluati apelul unui alt tehnician in afara ca%ului in care acesta va da permisiunea de a o face. Administrarea stresului Pentru administrarea stresului, incercati sa va recule!eti intre apelurile clientilor. 4iecare apel este independent de celalalt, iar dumneavostra nu ar tre#ui sa transmiteti frustrarea de la un apel la altul. $eti fi nevoit sa faceti cateva activitati fi%ice pentru a va eli#era de stres. Ar tre#ui sa va ridicati si sa faceti o scurta plim#are. 4aceti cateva miscari simple de intindere sau stran!eti in mana o min!e anti-stres. .uati o pau%a daca puteti si incercati sa va relaxati. Atunci veti fi pre!atit sa raspundeti la urmatoarele apeluri ale clientilor intr-un mod eficient. 4i!ura , va arata cum sa va relaxati. Puteti sa va !anditi si la alte activitati care pot reduce stresul la lucruA
Descrierea aptitudinilor bune de comunicare si a comportamentului profesional $ servarea Intele*erilor 9e*ale de 3ervicii .39As/

15.3. 6

(and lucrati cu clientii, este important sa va conformati cu documentele de tip S.A Service .evel A!reements" ale acestora. *n S.A este un contract care defineste asteptarile dintre o or!ani%atie si serviciile furni%orului pentru a asi!ura un nivel de suport convenit. (a an!a9at al unei companii de servicii, sarcina dumneavoastra este de sa respectati S.A-ul pe care il aveti cu clientul. Priviti cu atentie la cateva sectiuni standard intalnite intr-un S.A dand click in interiorul cercurilor din 4i!ura 1. *n S.A este un acord le!al care contine responsa#ilitati si an!a9amente ale tuturor partilor implicate. & parte din continutul unui S.A include de o#icei urmatoarele'

Timpul de raspuns !arantat de o#icei #a%at pe tipul de apel si nivelul acordului de servicii" 173

Echipamentul si@sau pro!ramele soft-are care vor fi suportate *nde vor fi furni%ate serviciile Intretinere preventiva Dia!nosticare Disponi#ilitatea partilor componente parti echivalente" (osturi si penalitati Timpul disponi#il pentru servicii de exemplu, 37EBP de luni pana vineri, de la < am pana la : pm ESTP si asa mai departe"

Pot fi si exceptii intr-un S.A. Asi!urati-va ca firma dumneavoastra urmea%a re!ulile in detaliu. *nele exceptii pot include a#ilitatea clientului de a im#unatati nivelul de serviciu, sau a#ilitatea de redirectionare pentru revi%uire la nivel de mana!ement. /edirectionarea la nivel de mana!ement ar tre#ui sa fie re%ervata pentru situatii speciale. De exemplu, un client vechi sau un client dintr-o companie foarte mare poate avea o pro#lema care nu se incadrea%a in parametrii declarati in S.A-ul serviciilor companiei dumneavoastra. In aceste ca%uri, mana!ement-ul dumneavoastra poate ale!e sa spri9ine clientul din motive referitoare la relatia cu clientii. $a puteti !andi la alte circumstante in care ar fi o idee #una sa redirectionati un apel catre mana!ementA 15.3. Urmarea politicilor afacerii B (a tehnician, tre#uie sa fiti constient de toate politicile companiei raportate la cererile clientilor. 0u tre#uie sa faceti promisiuni unui client pe care nu puteti sa le respectati. Tre#uie de asemenea sa detineti o #una intele!ere a tuturor re!ulilor care controlea%a an!a9atii. /e!uli la apelul clientului *rmatoarele re!uli sunt exemple de re!uli specifice pe care un centru de relatii cu clientii call-center" le poate avea pentru a !estiona apeluri ale clientilor'

Timpul maxim pentru un apel Exemplu' 1: minute" Timpul maxim pentru un apel in asteptare Exemplu' trei minute" 0umarul de apeluri pe %i Exemplu' minim ,5" /e!uli privind trecerea apelurilor catre alti tehnicieni Exemplu' Doar atunci cand este a#solut necesar si nu fara permisiunea tehnicianului" /e!uli privind ceea ce puteti sau nu puteti promite clientului Pentru mai multe detalii puteti vedea S.A-ul clientilor". (and tre#uie sa urmati S.A-ul si cand sa redirectionati clientul catre mana!ement

/e!uli pentru an!a9atii unui centru de relatii cu clientii call-center" Exista, de asemenea, si alte re!uli pentru a acoperi activitatile !enerale %ilnice ale an!a9atilor'

Sositi la locul dumneavoastra de munca suficient de devreme pentru a fi pre!atit, de o#icei cu aproximativ 1:-35 de minute inainte de primul apel. 0u depasiti numarul permis de pau%e si lun!imea acestora. 0u luati o pau%a sau mer!eti la masa de pran% daca exista un apel in asteptare. 0u luati o pau%a sau mer!eti la masa in acelasi timp cu ceilalti tehnicieni !rupati pau%ele intre tehnicieni". 0u lasati in curs de asteptare un apel pentru a lua o pau%a sau a mer!e la masa de pran%. Asi!urati-va ca alt tehnician este disponi#il daca dumneavoastra tre#uie sa plecati. Daca nu este disponi#il nici un alt tehnician, verificati impreuna cu clientul pentru a 17,

vedea daca il puteti suna din nou mai tar%iu, eventual dimineata. 0u aratati favoritism anumitor clienti. 0u preluati apelurile altui tehnician fara permisiune. 0u vor#iti ne!ativ despre capacitatile altui tehnician.

Puteti sa va !anditi la alte re!uli care ar putea sa se aplice intr-un centru de relatii cu clientii call-center"A 15. ,
Explicarea aspectelor etice si le&ale pri"ind lucrul cu te$nolo&ia calculatoarelor

(and se lucrea%a cu clientii si cu echipamentele acestora, exista cateva deprinderi etice !enerale si norme le!ale care ar tre#ui respectate. De o#icei, aceste deprinderi si re!uli se suprapun. Deprinderi etice Ar tre#ui sa aveti intotdeauna respect pentru clientii dumneavoastra, la fel si pentru proprietatea lor. Proprietatea include orice informatii sau date care pot fi accesate. Asemenea informatii sau date includ oricare dintre urmatoarele elemente'

E-mail-uri .iste de telefoane Inre!istrari sau date dintr-un calculator (opii ale fiselor, informatiilor sau datelor ramase pe #irou

Inainte de a accesa un cont de pe un calculator, inclusiv contul de administrator, ar tre#ui sa o#tineti permisiunea clientului. Din procesul de depanare, este posi#il sa fi adunat unele informatii private, cum ar fi nume de utili%atori username" si parole. Daca documentati acest tip de informatie privata, tre#uie sa o pastrati confidentiala. Divul!area oricarei informatii cu privire la client pentru oricine altcineva este nu numai imoral ci si ile!al. Detaliile le!ale cu privire la informatiile clientilor sunt de o#icei acoperite de S.A. 0u trimiteti mesa9e nesolicitate catre un client. 0u trimiteti mesa9e nesolicitate in masa sau scrisori in lant clientilor. 0u trimiteti niciodata e-mail-uri falsificate sau anonime. Toate aceste activitati sunt considerate imorale si, in anumite circumstante, pot fi considerate ile!ale. 0orme 9uridice Exista mai multe activitati le!ate de calculatoare care sunt nu numai imorale, dar cu si!uranta sunt ile!ale. 4iti constienti de faptul ca aceasta nu este o lista completa'

0u faceti nici o modificare a confi!uratiei sistemului soft-are sau hard-are fara permisiunea clientului. 0u accesati un cont al clientului sau al cole!ului de serviciu, fisiere private, sau email-uri fara permisiune. 0u instalati, copiati sau distri#uiti continut di!ital inclusiv soft-are, mu%ica, text, ima!ini si video" ce violea%a drepturile de autor si@sau acordurile soft-are sau le!ile statului. 0u folositi resursele IT ale companiei unui client pentru scopuri comerciale. 0u faceti disponi#ile resursele IT ale unui client utili%atorilor neautori%ati. Pastrati informatiile sensi#ile ale clientului confidentiale. 0u utili%ati intentionat resursele companiei clientului pentru activitati ile!ale. *tili%area penala sau ile!ala poate include o#scenitate, porno!rafie infantila, amenintari, hartuire, incalcare a drepturilor de autor, incalcarea marcilor inre!istrate, calomnie, furt, furt de identitate, precum si accesul neautori%at. 177

Stiti le!ile pentru dreptul de autor si marca inre!istrata din statul sau tara dumneavoastraA 15. 7
Descrierea mediului dintr(un centru de apel si a responsabilitatilor te$nicianului

+ediul dintr-un centru de apel este de o#icei foarte profesionist si alert. Este un sistem de asistenta unde clientii care suna sunt plasati catre o coada de asteptare. Tehnicienii disponi#ili preiau apelurile clientilor. *n tehnician tre#uie sa indeplineasca nivelul de suport specificat in cadrul S.A-ului. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini'

Descrierea mediului dintr-un centru de apel. Descrierea responsa#ilitatilor unui tehnician de nivel unu. Descrierea responsa#ilitatilor unui tehnician de nivel doi.
Descrierea mediului dintr(un centru de apel si a responsabilitatilor te$nicianului Descriere a mediului dintr4un centru de apel

15. 7 15.7. 1

*n centru de apel poate exista intr-o companie si ofera servicii an!a9atilor companiei respective, cat si clientilor ce cumpara produsele companiei. Alternativ, un centru de apel poate fi o afacere independenta ce ofera suport pentru calculatoare ca un serviciu pentru clientii externi. In orice ca%, un centru de apel va fi un mediu de lucru a!lomerat, cu pasi rapi%i, deseori functionand 37 de ore pe %i. (entrele de apel tind sa ai#a un numar mare de #irouri. (a si in 4i!ura 1, fiecare #irou are un scaun, cel putin un calculator, un telefon si o pereche de casti cu microfon. Tehnicienii ce lucrea%a in aceste #irouri vor avea diferite niveluri de experienta cu calculatoarele si unii vor fi speciali%ati in diferite tipuri de calculatoare, soft-are sau sisteme de operare. Toate calculatoarele dintr-un centru de apel vor avea un soft-are speciali%at. Tehnicienii folosesc acest soft-are pentru a indeplini multe dintre functiile serviciului lor. Desi nu exista o lista completa a ma9oritatii caracteristicilor soft-are-ului de a9utor, 4i!ura 3 ofera mai multe detalii. (entrul dumneavoastra de apel va avea propriile re!uli de afacere privind prioritatea apelurilor. 4i!ura , ofera un ta#el simplu despre cum tre#uiesc numite, definite si prioriti%ate apelurile. 15. 7 15.7. 3
Descrierea mediului dintr(un centru de apel si a responsabilitatilor te$nicianului

Descrierea responsa#ilitatilor unui tehnician de nivel unu (entrele de apel au uneori diferite denumiri pentru tehnicienii de nivel unu. Acesti tehnicieni pot fi cunoscuti su# numele de analisti nivel unu, dispeceri sau asistenti in ca% de incidente. Indiferent de nume, responsa#ilitatile tehnicienilor de nivel unu sunt destul de asemenatoare de la un centru la altul. Prima responsa#ilitate a tehnicienilor este de a aduna informatiile necesare de la client. Tehnicianul tre#uie sa documente%e toate informatiile in tichet sau in ordinul de lucru. Informatiile pe care tre#uie sa le o#tina un tehnician de nivel unu sunt pre%entate in 4i!ura 17:

1. *nele pro#leme sunt destul de simplu de re%olvat si un tehnician de nivel unu poate sa se ocupe de acestea fara sa fie nevoie sa redirectione%e ordinul de lucru tehnicianului de nivel doi. Adeseori, pentru o pro#lema este nevoie de experienta unui tehnician de nivel doi. In acest ca%, tehnicianul de nivel unu tre#uie sa fie capa#il sa descrie pro#lema clientului in cateva fra%e succinte care sunt inscrise in ordinul de lucru. Aceasta descriere este importanta astfel incat alt tehnician sa poata intele!e repede pro#lema si sa nu mai fie nevoit sa puna aceleasi intre#ari clientului. 4i!ura 3 arata cum un client poate sa descrie unele dintre cele mai comune pro#leme si cum un tehnician ar tre#ui sa documente%e aceste pro#leme. 15. 7
Descrierea mediului dintr(un centru de apel si a responsabilitatilor te$nicianului

Descrierea 15.7. responsa#ilitatilor , unui tehnician de nivel doi (a si pentru tehnicienii de nivel unu, centrele de apel, uneori, au nume diferite pentru tehnicienii de nivelul doi. Acesti tehnicieni pot fi cunoscuti su# numele de specialisti in produse sau de personal pentru suport tehnic. /esponsa#ilitatile tehnicianului de nivel doi sunt, in !eneral, aceleasi de la un centru de apel la altul. Tehnicianul de nivel doi este de o#icei mai experimentat decat un tehnician de nivel unu in ceea ce priveste tehnolo!ia, sau a lucrat pentru companie pentru o perioada mai lun!a de timp. Atunci cand o pro#lema nu pot fi re%olvata in termen de %ece minute, tehnicianul de nivel unu pre!ateste un ordin de munca ce va fi redirectionat la un nivel superior, asa cum este pre%entat in 4i!ura 1. Tehnicianul de nivel doi primeste ordinul de munca impreuna cu descrierea pro#lemei care necesita re%olvare. El ia atunci le!atura cu clientul pentru a pune intre#ari suplimentare si pentru a re%olva pro#lema. *rmatoarea lista de instructiuni ofera detalii referitoare la inaintarea unei pro#leme la un tehnician mai experimentat. Aceste sunt indicatii !enericeP ar tre#ui sa urmati politica de afaceri a companiei pentru care lucrati pentru redirectionarea pro#lemelor.

/edirectionati pro#lemele care necesita desfacerea carcasei calculatorului. /edirectionati pro#lemele care necesita instalare de aplicatii, sisteme de operare sau drivere. /edirectionati pro#lemele care vor necesita o perioada lun!a de timp pentru a-i explica clientului - de exemplu modificari ale (+&S. /edirectionati apelurile ur!ente. Intrea!a retea este picata si un tehnician mai experimentat ar putea fi capa#il sa re%olve pro#lema cu mai multa rapiditate.

Pro#lemele care necesita desfacerea carcasei unui calculator tre#uie sa fie re%olvate de un tehnician de nivel doi. Tehnicienii de nivel doi pot folosi de asemenea soft-are-ul de dia!nosticare de la distanta pentru a se conecta la calculatorul clientului, cu scopul de a actuali%a driver-ele si soft-are-ul, de a accesa sistemul de operare, de a verifica ;I&S-ul si de a aduna alte informatii pentru a re%olva pro#lema. 15. : /e%umat In acest capitol ati invatat despre relatia dintre a#ilitatile de comunicare si a#ilitatile de depanare. Ati invatat ca tre#uie sa com#inati aceste doua a#ilitati pentru ca dumneavoastra sa deveniti un tehnician de succes. Ati invatat de asemenea aspectele le!ale si morale in 176

lucrul cu tehnolo!ia calculatoarelor si proprietatea clientului. Este important sa retineti urmatoarele concepte din acest capitol'

Pentru a fi un tehnician de succes, veti fi nevoit sa practicati a#ilitatile de comunicare cu clientii si cole!ii dumneavoastra. Aceste a#ilitati sunt la fel de importante ca si experti%a tehnica. Intotdeauna ar tre#ui sa va orientati spre o atitudine profesionala cu clientii si cole!ii dumneavoastra. (omportamentul profesional creste increderea clientilor si va sporeste credi#ilitatea. De asemenea ar tre#ui sa recunoasteti semnele clasice ale unui client dificil si sa invatati ce sa faceti si ce sa nu faceti cand vor#iti la telefon cu acest client. Exista cateva tehnici pe care le puteti folosi pentru a pastra atentia unui client asupra unei pro#leme in timpul convor#irii. In primul rand, tre#uie sa ramaneti calm si sa puneti intre#ari potrivite intr-o maniera corespun%atoare. (u a9utorul acestor tehnici puteti pastra controlul asupra convor#irii. Exista o modalitate corecta si una !resita de a pune clientul in asteptare, sau de a transfera clientul la un alt tehnician. Invatati si folositi modalitatea corecta de fiecare data. 4acand oricare dintre aceste operatii incorect, puteti cau%a pre9udicii serioase companei dumneavoastra in relatiile cu clientii. 0etiYuette este o lista de re!uli pe care tre#uie sa o folositi de cate ori comunicati prin e-mail, mesa9e text, mesa9e instant sau #lo!-uri. Aceasta este o alta %ona unde facand lucrurile intr-o maniera !resita puteti cau%a pre9udicii companiei in relatiile cu clientii. Tre#uie sa intele!eti si sa a9un!eti la un consens impreuna cu clientul dumneavoastra in le!atura cu contractul referitor la serviciile oferite S.A". Daca pro#lema nu se incadrea%a in termenii contractului, tre#uie sa !asiti metode po%itive de a spune clientilor ce puteti face pentru a-i a9uta si ce nu puteti face. In impre9urari speciale, puteti decide sa redirectionati sarcina catre mana!ement. (a o adau!ire la S.A, tre#uie sa urmati politica companiei. In politica companiei vor fi incluse prioritatile apelurilor, cum si cand sa redirectionati apelurile catre mana!ement si cand este permis sa luati pau%e si pran%ul. 4unctia de tehnician de calculator este foarte stresanta. /ar veti avea oca%ia sa intalniti un client #inedispus. Puteti sa alinati stresul %ilnic ase%and spatiul de lucru intr-un mod cat er!onomic posi#il. Ar tre#ui sa exersati in fiecare %i tehnicile de administrare a timpului si stresului. Exista aspecte morale si le!ale in lucrul cu tehnolo!ia calculatoarelor. Ar tre#ui sa fiti constient de politica si procedurile companiei dumneavoastra. In plus, veti fi nevoit sa va familiari%ati cu le!ile dreptului de autor si ale marcilor inre!istrate din tara dumneavoastra. (entrul de apel este un mediu in continua miscare. Tehnicienii de nivel 1 si tehnicienii de nivel 3 au responsa#ilitati specifice. Aceste responsa#ilitati varia%a putin de la un centru de apel la altul.

Capitolul 11: )"ansat: Calculatoare personale


Capitol Introducere 11.1 11.1 11.2 11.2 11.2.1 ,ri"ire &enerala asupra muncii te$nicienilor de teren, te$nicienilor de la distanta si te$nicienilor prin telefon Explicarea normelor de protectie a muncii in laborator si utili!area uneltelor 8recerea in revista a mediilor de lucru si a procedurilor de si*uranta

17B

11.2.2 11.2.3 11.2.4 11.3 11.3 11.3.1 11.3.2 11.3.3 11.3.4 11.3.& 11.3.' 11.3.( 11.4 11.4 11.4.1 11.4.2 11.4.3 11.4.4 11.4.& 11.4.' 11.5 11.& 11.&.1 11.&.2 11.&.3 11. 11.' 11.'.1 11.'.2 11.'.3

Anali!area denumirilor, scopurilor, caracteristicilor si utili!area si*ura si adecvata a instrumentelor Identificarea posi ilelor pericole si implementarea politicilor de si*uranta pentru componentele calculatorului Descrierea pro lemelor care afectea!a mediul Descrierea situatiilor in care este necesara inlocuirea componentelor unui calculator 3electarea unei carcase si a unei surse de alimentare 3electarea unei placi de a!a 3electarea unui procesor .UCP/ si a unui sistem de racire 3electarea #A%4ului 3electarea placilor de e"tensie 3electarea dispo!itivelor de stocare si a +ard dis64urilor 3electarea dispo!itivelor de intrare si iesire Imbunatatirea si confi&urarea calculatoarelor personale si a ec$ipamentelor periferice Im unatatirea si confi*urarea placii de a!a Im unatatirea si confi*urarea unui procesor si a unui sistem de racire Im unatatirea si confi*urarea memoriei #A% Im unatatirea si confi*urarea 2I$34ului Im unatatirea si confi*urarea unitatilor de stocare si a +ard dis64urilor Im unatatirea si confi*urarea dispo!itivelor de intrare si iesire Identificarea si aplicarea te$nicilor de intretinere pre"enti"a pentru componentele calculatoarelor personale Curatarea componentelor interne Curatarea carcasei Inspectarea componentelor calculatorului Depanarea problemelor componentelor calculatorului si ale perifericelor #evi!uirea procesului de depanare Identificarea pro lemelor comune si a solutiilor Aplicarea te+nicilor de depanare

Capitolul *e!umat Capitol Test

11.5 Introducere In cariera dumneavoastra de tehnician, veti fi pusi in situatia sa decideti daca o componenta din calculatorul clientului ar tre#ui actuali%ata sau inlocuita. Este important sa va de%voltati aptitudini avansate in proceduri de instalare, tehnici de depanare, si metode de dia!nosticare pentru calculatoare. Acest capitol discuta importanta compati#ilitatii componentelor atat hard-are cat si soft-are. De asemenea acopera nevoia pentru resurse de sistem adecvate pentru functionarea eficienta a componentelor hard-are si soft-are ale clientului. Dupa parcur!erea acestui capitol, veti putea indeplini urmatoarele o#iective'

Privire !enerala asupra muncii tehnicienilor de teren, tehnicienilor de la distanta si tehnicienilor prin telefon. Explicarea normelor de protectie a muncii in la#orator si utili%area uneltelor. Descrierea situatiilor in care este necesara inlocuirea componentelor unui calculator. Im#unatatirea si confi!urarea calculatoarelor personale si a echipamentelor periferice. Identificarea si aplicarea tehnicilor de intretinere preventiva pentru componentele calculatoarelor personale.

Depanarea eventualelor pro#leme ale componentelor calculatorului si ale perifericelor Privire !enerala asupra muncii tehnicienilor de teren, tehnicienilor de la distanta si

17<

tehnicienilor prin telefon Experienta acumulata in lucrul cu calculatoarele si o#tinerea de certificari tehnice va vor a9uta sa fiti calificati pentru an!a9are pe una dintre urmatoarele speciali%ari'

Tehnician de teren Tehnician de la distanta Tehnician de #irou

In functie de optiunea aleasa, tehnicienii lucrea%a in medii de lucru diferite. Aptitudinile necesare de fiecare cariera pot fi similare. Cradul de necesitate al diferitelor aptitudini difera de la o slu9#a la alta. (and studiati pentru a deveni un tehnician de calculatoare, tre#uie sa de%voltati urmatoarele aptitudini'

(onstruirea si actuali%area calculatoarelor Efectuarea de instalari Instalarea, confi!urarea si optimi%area aplicatiilor soft-are Executarea intretinerii preventive Depanarea si repararea calculatoarelor (omunicarea clara cu clientul Documentarea feed#ack-ului primit de la client si a pasilor necesari in !asirea solutiei unei pro#leme.

Tehnicienii de teren, ilustrati in 4i!ura 1, lucrea%a in diverse conditii si medii de afaceri. Puteti lucra pentru o sin!ura companie reparand numai #unurile acelei companii. Alternativ, puteti lucra pentru o companie care ofera reparatii de calculatoare pentru o varietate de companii si clienti. In oricare dintre aceste situatii, aveti nevoie de a#ilitati excelente de depanare cat si a#ilitati de comunicare cu clientii, deoarece sunteti in permanenta in contact cu clientii si lucrati cu o varietate de componente hard-are si soft-are. Daca sunteti tehnician la distanta, puteti lucra la un help desk, avand ca sarcina sa raspundeti la telefon sau la mesa9e e-mail venite de la clientii care au pro#leme cu calculatoarele, ca in fi!ura 3. /eali%ati ordine de lucru si comunicati cu clientii pentru a putea dia!nostica si repara pro#lema. A#ilitatile #une de comunicare sunt foarte importante deoarece clientul tre#uie sa intelea!a foarte clar intre#arile si instructiunile dumneavoastra. *nele help desk-uri folosesc soft-are speciali%at pentru a se conecta direct la calculatoarele clientilor pentru a re%olva pro#lema. (a tehnician la distanta, veti lucra pro#a#il intr-o echipa de tehnicieni help desk pentru o or!ani%atie sau direct de acasa. (a tehnician de #irou, in mod normal nu o sa lucrati direct cu clientii. Tehnicienii de #irou sunt deseori an!a9ati pentru a asi!ura service in !arantie intr-un depo%it central sau intr-o facilitate de lucru, ca in 4i!ura ,. 11. 3 Explicarea normelor de protectie a muncii in la#orator si utili%area uneltelor Si!uranta ar tre#ui sa fie intotdeauna o prioritate pentru dumneavoastra la lucru sau in la#orator. (a tehnician, tre#uie sa fiti constient de numeroasele riscuri la locul de munca si ar tre#ui sa va luati masurile de precautie necesare pentru a le evita. Ar tre#ui sa lucrati in conditii de si!uranta in la#orator in asa fel incat aceasta sa devina o rutina. /espectati toate procedurile de si!uranta si utili%ati instrumentele adecvate pentru fiecare activitate. Aceasta politica va va a9uta sa nu va raniti sau sa avariati echipamentele. Pentru a avea un mediu de lucru si!ur, este mai #ine sa actionati proactiv decat reactiv. 17=

4i!ura 1 pre%inta o lista a re!ulilor de si!uranta care va va a9uta sa mentineti un mediu de lucru si!ur. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele o#iective'

Trecerea in revista a mediilor de lucru si a procedurilor de si!uranta. Anali%area denumirilor, scopurilor, caracteristicilor si utili%area si!ura si adecvata a instrumentelor. Identificarea posi#ilelor pericole si implementarea politicilor de si!uranta pentru componentele calculatorului. Descrierea pro#lemelor care afectea%a mediul. Explicarea normelor de protectie a muncii in la#orator si utili%area uneltelor

11. 3

Trecerea in revista a 11.3. mediilor de 1 lucru si a procedurilor de si!uranta Si!uranta la locul de munca este necesara pentru a asi!ura ca dumneavoastra si persoanele din 9urul dumneavoastra sa ramana nevatamate. In orice situatie, ar tre#ui sa urmati intotdeauna aceste re!uli de #a%a'

4olositi covoare antisatice si pad-uri pentru a reduce sansele ca descarcarile electrostatice ESD" sa va deteriore%e echipamentul. Pastrati materialele periculoase si toxice intr-un dulap inchis. (uratati podeaua de orice ar putea sa faca o persoana sa se impiedice. (uratati locul de munca la intervale re!ulate.

Ar tre#ui sa actionati cu prudenta atunci cand mutati echipamente de calculatoare dintr-un loc in altul. Asi!urati-va ca si clientii dumneavoastra respecta re!ulile de si!uranta cand se afla la locul dumneavoastra de munca. $a tre#ui sa le explicati aceste re!uli si sa ii asi!urati ca re!ulile au rolul de a-i prote9a. *rmati codurile locale si re!ulile !uvernamentale cand aruncati echipamente precum #aterii, solventi, calculatoare, si monitoare. In ca% contrar puteti fi amendat. +ulte tari au a!entii care se ocupa cu standardele de si!uranta si asi!ura conditii s!ure de lucru pentru an!a9ati. (are sunt documentele care descriu re!ulile si standardele de si!uranta in tara dumneavoastraA 11. Explicarea normelor de protectie a muncii in la#orator si 3 utili%area uneltelor Anali%area denumirilor, scopurilor, 11.3. caracteristicilor 3 si utili%area si!ura si adecvata a instrumentelor *n tehnician tre#uie sa ai#a uneltele potrivite pentru a lucra in si!uranta fara riscul de a deteriora echipamentele. Exista multe unelte pe care un tehnician le foloseste pentru a dia!nostica si repara pro#lemele unui calculator' 1:5

Suru#elnita cu cap drept, mare si mica Suru#elnita cruce Phillips", mare si mica Penseta sau extractor de piese 4oarfeca cu varf ascutit (lesti pentru ca#luri Instrument pentru scoaterea chipului Set de chei hexa!onale Suru#elnita Torx (heie pentru piulite, mare si mica Extractor cu trei #rate +ultimetru di!ital Terminatori pentru testare &!linda mica Pensula mica de praf (arpa moale, fara scame .e!aturi pentru prinderea ca#lurilor 4oarfeca .anterna mica ;anda i%olatoare (reion sau pix Aer comprimat

Electricitatea statica este una dintre cele mai mari pro#leme pentru tehnicieni cand lucrea%a in diferite medii. *neltele folosite sau chiar corpul dumneavoastra pot retine sau conduce mii de volti de electricitate. +ersul pe covor sau pres si atin!erea unei componente a calculatorului inainte de a intra in contact cu un o#iect care are acces la impamantare poate deteriora respectiva componenta. Echipamente antistatice a9uta la mentinerea su# control a electricitatii statice. 4olositi echipamente antistatice pentru a preveni distru!erea componentelor sensi#ile. Inainte de a atin!e o componenta a calculatorului, asi!urati-va ca nu veti produce un soc electric atin!and o carcasa sau un covor impamantat. Acestea sunt cateva echipamente antistatice'

;ratara antistatica 1 (onduce electricitatea statica stocata de corp in pamant (ovor antistatic 1 Impamantea%a carcasa calculatorului Pun!a antistatica 1 Pastrea%a componentele sensi#ile ale calculatorului in si!uranta cand nu sunt instalate in interiorul unui calculator Produse de curatare 1 +entin componentele intr-o stare #una fara a retine electricitate statica

ATE0TIE' 0u purtati o #ratara antistatica daca lucrati cu circuite de volta9 inalt, cum ar fi cele !asite in monitoare sau imprimante. 0u deschideti monitoare daca nu aveti cunostinte avansate in acest domeniu. 11. Explicarea normelor de protectie a muncii in la#orator si 3 utili%area uneltelor Identificarea posi#ilelor pericole si implementarea 11.3. politicilor de , si!uranta pentru componentele calculatorului 1:1

+a9oritatea componentelor interne ale unui calculator folosesc curent electric de volta9 sca%ut. Totusi, unele componente functionea%a la volta9 inalt si pot fi periculoase daca nu va luati masurile de si!uranta adecvate. .ista urmatoare contine componente ale calculatorului care sunt periculoase pentru ca folosesc curent de mare tensiune si tre#uie reparate numai de personal autori%at'

Surse de alimentare +onitoare Imprimante laser

Surse de alimentare (osturile de reparatie ale unei surse de alimentare pot uneori sa echivale%e costul unei surse noi. Din acest motiv, ma9oritatea surselor de alimentare stricate sau u%ate sunt inlocuite. 0umai tehnicienii certificati si cu experienta ar tre#ui sa repare surse de alimentare. +onitoare Partile electronice interne ale unui monitor nu pot fi reparate, dar pot fi inlocuite. +onitoarele, in special cele (/T, functionea%a la volta9 inalt. 0umai un electronist autori%at ar tre#ui sa repare monitoare. Imprimante laser Imprimantele laser pot fi foarte costisitoare. Este mult mai eficient din punct de vedere al costurilor sa reparati sau sa inlocuiti partile stricate. Imprimantele laser folosesc o tensiune mare si pot avea suprafete foarte fier#inti in interior. 4iti atenti cand reparati o imprimanta laser. 11. Explicarea normelor de protectie a muncii in la#orator si 3 utili%area uneltelor Descrierea pro#lemelo 11.3. r care 7 afectea%a mediul +ediul incon9urator al Planetei Pamant se afla intr-un echili#ru fra!il. +aterialele prime9dioase din care sunt fa#ricate componentele calculatoarelor tre#uie sa fie scoate din u% prin cai specifice pentru a putea mentine acest echili#ru. *n depo%it de reciclare al calculatoarelor este un loc unde pot fi de%asam#late componentele calculatoarelor care sunt nefolosite. Acele componente care sunt inca utili%a#ile pot fi reciclate pentru repararea altor echipamente. 4i!ura 1 pre%inta un depo%it de reciclare al calculatoarelor. Depo%itele de reciclare tre#uie sa urme%e re!ulile de aruncare pentru fiecare tip de componenta a calculatorului. Inainte de reciclarea componentelor, acestea sunt separate in !rupuri. +onitoarele (/T contin intre 1.6 si 3., k! de plum# care este un material periculos. +are parte a plum#ului se afla in interiorul tu#urilor catodice. Si alte materiale din interiorul calculatorului sunt periculoase'

+ercur (admiu (rom hexavalent

;ateriile sunt folosite pentru a alimenta laptop-uri, camere di!itale, camere video, si 9ucarii telecomandate. ;ateriile pot contine unele din urmatoarele materiale toxice'

0ichel - cadmiu 0i-(d" 8idroxid metalic de 0ichel 0i-+8" 1:3

.itiu ioni%at .i-ion" Plum#

Aruncarea componentelor +ulte companii au politici care definesc modul in care sunt aruncate componentele periculoase care se !asesc in echipamentele electronice. Aceste metode includ de o#icei pro!rame de reutili%are, reciclare sau schim#. Este posi#il sa fie nevoie sa aruncati componentele calculatorului pentru ca au devenit depasite, sau pentru ca aveti nevoie de mai multa functionalitate. In plus fata de reciclarea componentelor, puteti sa le donati altor persoane sau or!ani%atii. *nele companii dau la schim# calculatoare folosite contra platii partiale a unor echipamente noi. 11. Descrierea situatiilor in care este necesara inlocuirea componentelor unui , calculator Situatiile in care este necesara inlocuirea unei componente a calculatorului includ repararea componentelor stricate sau reali%area unui up!rade pentru functionalitate. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele o#iective'

Selectarea unei carcase si a unei surse de alimentare. Selectarea unei placi de #a%a. Selectarea unui procesor *(P" si a unui sistem de racire. Selectarea /A+-ului. Selectarea placilor de extensie. Selectarea dispo%itivelor de stocare si a hard disk-urilor. Selectarea dispo%itivelor de intrare si iesire. Descrierea situatiilor in care este necesara inlocuirea componentelor unui calculator

11. ,

Selectarea unei 11.,. carcase si 1 a unei surse de alimentare Inainte de orice achi%itie sau up!rade ar tre#ui sa determinati cerintele clientului. Intre#ati clientul ce echipamente vor fi conectate la calculator si ce aplicatii vor fi folosite. (arcasa calculatorului contine sursa de alimentare, placa de #a%a, memoria, si alte componente. .a cumpararea separata a unei carcase si a unei surse de alimentare, asi!urativa ca toate componentele o sa ai#a loc in carcasa si ca noua sursa de tensiune este suficient de puternica pentru a alimenta toate componentele. De multe ori carcasa este vanduta impreuna cu sursa de alimentare. $a tre#ui sa verificati ca sursa de curent ofera suficienta putere pentru a alimenta toate componentele care vor fi instalate in carcasa. 11. Descrierea situatiilor in care este necesara inlocuirea componentelor , unui calculator Selectarea 11.,. unei placi 3 de #a%a Deseori, noile placi de #a%a au atri#ute noi sau standarde care pot fi incompati#ile cu componentele mai vechi. (and selectati o placa de #a%a pentru inlocuire, asi!urati-va ca suporta procesorul, /A+-ul, placa video si celelalte placi de extensie. Socket-ul si chip setul de pe placa de #a%a tre#uie sa fie compati#ile cu procesorul. Placa de #a%a tre#uie de asemenea sa suporte ansam#lul de racire format din ventilator si radiator. 1:,

Sursa de alimentare existenta tre#uie sa ai#a conectori care sa se potriveasca cu noua placa de #a%a. 4iti atenti in special la numarul si tipul sloturilor de extensie. Sunt potrivite cu placile de extensie existenteA De exemplu, noua placa de #a%a poate sa nu ai#a un conector ACP pentru o placa video existenta. Placa de #a%a poate avea sloturi P(Ie pe care o placa de extensie existenta nu le poate folosi. In cele din urma, noua placa de #a%a tre#uie sa incapa in carcasa curenta. 11. Descrierea situatiilor in care este necesara inlocuirea componentelor , unui calculator Selectarea unui procesor 11.,. *(P" si , a unui sistem de racire Schim#ati procesorul cand se defectea%a sau cand nu mai este potrivit pentru aplicatiile curente. De exemplu, puteti avea un client care a cumparat o aplicatie de !rafica avansata, dupa cum este pre%entat in 4i!ura 1. Aplicatia poate functiona ineficient deoarece are nevoie de un procesor mai rapid decat cel existent. Inainte de a cumpara un procesor, asi!urati-va ca acesta este compati#il cu placa de #a%a existenta'

Procesorul tre#uie sa ai#a acelasi tip de socket si de chip set. ;I&S-ul va tre#ui sa suporte noul procesor. Este posi#il ca noul procesor sa ai#a nevoie de un ansam#lu radiator@ventilator diferit.

>e#site-urile producatorilor sunt resurse #une pentru a investi!a compati#ilitatea dintre procesoare si alte echipamente. (and faceti un up!rade procesorului, asi!urati-va ca volta9ul corect este mentinut. *n modul de re!lare al volta9ului A volta!e re!ulator module - $/+" este inte!rat pe placa de #a%a. Setarea volta9ului pentru procesor poate fi facuta cu a9utorul unor 9umperi sau comutatoare de pe placa de #a%a. 4i!ura 3 pre%inta doua procesoare asemanatoare care folosesc socket-uri diferite. 11. Descrierea situatiilor in care este necesara inlocuirea componentelor , unui calculator Selectarea 11.,. /A+7 ului E posi#il sa fie nevoie de o noua memorie /A+ atunci cand o aplicatie se #lochea%a sau cand calculatorul afisea%a des mesa9e de eroare. Pentru a determina daca pro#lema este /A+-ul, inlocuiti modulul /A+ vechi asa cum este pre%entat in 4i!ura 1. /estartati calculatorul pentru a vedea daca aplicatiile functionea%a corect. 0&TA' Pentru a inchide o aplicatie #locata, apasati com#inatia de taste (trl-Alt-Delete pentru a deschide Task +ana!er. In fereastra care se deschide, selectati aplicatia. Dati click pe #utonul End Task pentru a inchide aplicatia, dupa cum este pre%entat in 4i!ura 3. (and selectati o noua memorie /A+ tre#uie sa va asi!urati ca este compati#ila cu placa dumneavoastra de #a%a. De asemenea, tre#uie sa fie acelasi tip de memorie /A+ ca si cel de9a instalat in calculator. $ite%a noii memorii /A+ tre#uie sa fie aceeasi sau mai mare decat cea a memoriei existente. Poate fi util sa luati cu dumneavoastra modulul de memorie vechi atunci cand mer!eti sa cumparati o memorie noua. 11. Descrierea situatiilor in care este necesara inlocuirea componentelor 1:7

, 11.,. :

unui calculator Selectarea placilor de extensie Placile de extensie, denumite si carduri de expansiune, adau!a noi functionalitati unui calculator. 4i!ura 1 pre%inta cateva dintre placile de extensie disponi#ile. Inainte de a cumpara o placa de extensie, studiati urmatoarele aspecte'

Exista un slot de expansiune li#erA Este placa de extensie compati#ila cu slotul li#erA

Daca placa de #a%a nu are sloturi de extensie compati#ile, dispo%itivele externe pot fi luate in considerare'

Exista versiuni cu conectare *S; sau 4ire>ire ale dispo%itivelor externeA (alculatorul are un port *S; sau 4ire>ire li#erA

(onsiderati urmatoarea situatie pentru im#unatatirea cu o placa de extensie. *n client are nevoie de o placa de retea -ireless pentru conexiune fara fir" pentru a se conecta la retea. 0oua placa de retea -ireless tre#uie sa fie compati#ila cu reteaua -ireless existenta si cu calculatorul. (ercetati oferta de placi de retea -ireless inainte de a cumpara una. Ar tre#ui sa va asi!urati ca noua placa de retea -ireless sa fie compati#ila cu standardul <53.11 folosit de reteaua -ireless. $erificati la calculator daca exista un slot de expansiune sau un port *S; li#er. (umparati fie o placa de extensie potrivita cu un slot de extensie disponi#il, fie o placa de retea -ireless cu port *S;. Pretul, !arantia, #rand-ul si disponi#ilitatea sunt ultimii factori pe care tre#uie sa-i luati in considerare. 11. Descrierea situatiilor in care este necesara inlocuirea , componentelor unui calculator Selectarea dispo%itivelor 11.,. de stocare si 6 a hard diskurilor E posi#il sa fie nevoie sa inlocuiti un hard disk atunci cand acesta nu mai satisface nevoile de stocare de date ale clientului sau cand se defectea%a. Semnele care indica o defectiune a unui hard disk includ'

D!omote neo#isnuite +esa9e de eroare Aplicatii sau date corupte

Daca hard disk-ul dumneavoastra are oricare dintre aceste simptome, ar tre#ui sa il inlocuiti cat mai repede. 4i!ura 1 pre%inta conectori de tip PATA, SATA si S(SI. ATA a fost redenumit Parallel ATA, sau PATA, odata cu introducerea Serial ATA SATA". 8ard disk-urile PATA pot folosi ca#luri de 75 de pini cu <5 de conductori sau ca#luri de 75 de pini cu 75 de conductori. SATA 8ard disk-urile SATA se conectea%a la placa de #a%a folosind o interfata seriala. 8ard disk1::

urile SATA au rate de transfer ale datelor mai mari decat hard disk-urile PATA. (a#lul de date mai su#tire permite o circulatie mai #una a aerului prin carcasa calculatorului. $ersiunile initiale de SATA ofereau vite%e de 1.: C#ps. $ersiunile actuale ofera vite%e de ,.5 C#ps. S(SI Standardul S(SI Small (omputer S2stem Interface" este folosit de o#icei pentru hard diskuri si pentru unitati de #anda ma!netica. Totusi, imprimantele, scanner-ele, unitatile (D/&+ si D$D pot de asemenea sa foloseasca S(SI. In pre%ent, echipamentele S(SI sunt folosite mai ales pe servere sau calculatoare care au nevoie de vite%e mari de transfer si si!uranta@securitate in functionare. S(SI este un controller de interfata mai avansat decat PATA sau SATA. Este ideal pentru calculatoare de inalta performanta, inclu%and servere de retea. Aceste echipamente pot fi hard-disk-uri, unitati (D-/&+, sau de #anda ma!netica, scannere si unitati de stocare detasa#ile. Echipamentele S(SI sunt de o#icei conectate in serie formand un lant care se numeste de o#icei Hlant mar!aretaH Hdais2 chainH", ca cel pre%entat in 4i!ura 3. 4iecare capat al lantului mar!areta tre#uie sa fie terminat pentru a impiedica reflectarea semnalelor si cau%area interferentelor. In !eneral, controller-ul S(SI de la un capat al ma!istralei S(SI S(SI #us" are o terminatie pe placa de #a%a. (elalalt capat al ca#lului S(SI este terminat de un re%istor de pe ultimul dispo%itiv al lantului sau de un terminator fi%ic la capatul ma!istralei. +a9oritatea ma!istralelor S(SI suporta un total de sapte dispo%itive si un controller S(SI. (analele sunt numerotate de la 5 la B. *nele versiuni de S(SI suporta un total de 1: dispo%itive si un controller S(SI. Aceste canale sunt numerotate de la 5 la 1:. 4iecare echipament de pe un canalul S(SI tre#uie sa ai#a un ID S(SI unic. De exemplu, unitatea principala va avea ID-ul 5, si card-ul controller-ului este de o#icei B. ID-ul S(SI este de o#icei setat prin 9umperi pe un dispo%itiv S(SI. +a!istrala S(SI avea initial o latime de < #iti si opera la vite%e de transfer de : +;ps. Tehnolo!iile mai noi folosesc o ma!istrala de 16 #iti si operea%a la vite%e de ,35 - 675 +;ps. 4i!ura , pre%inta diferitele tipuri de S(SI. Tehnolo!iile S(SI actuale si viitoare folosesc o interfata seriala pentru o vite%a crescuta.

1:6