Sunteți pe pagina 1din 9

Droguri: Marijuana

Istoria Marijuanei ntrebuintarea medical a marijuanei Efectul marijuanei asupra corpului omenesc Dependenta de marijuana

Istoria Marijuanei De-a lungul timpului marijuana a fost folosit in diferite culturi pentru schimbarea strii de spirit, a perceptiei, cu alte cuvinte pentru a atinge o treapt mai inalt de constientizare. Efectele sale variaz de la mrirea capacittii creative, pn la provocarea experientelor mistice si la mentinerea ridicat a capacittilor senzitive. Dupa alcool, marijuana este cea mai popular din asa numitele droguri recreative. Ea a mai fost folosit ins si in alte scopuri. In unele triburi primitive din America de Sud, Africa si India, cannabis a fost folosit in cadrul ceremoniilor religioase si in scopuri medicale. Minerii africani obisnuiau s o foloseasc pentru a le usura munca dificil, iar jamaicanii o consumau la sfrsitul
www.referate.k5.ro

zilei pentru a le inltura oboseala. Ca drog a fost utilizat in diferite prti ale lumii timp de secole, iar in Statele Unite mai ales in secolul XX. Prima mentionare scris apare intr-o carte de medicin intitulatTratat despre plante, in China secolului al II-lea i.Hr., unde era folosit ca anestezic inc de acum 5.000 de ani. Vechii asirieni, persii, romanii si indienii foloseau acest drog pentru a controla spasmele musculare, pentru a calma durerea, ct si in tratarea indigestiei. Marijuana era folosit curent in medicina traditional din Africa si Asia. In secolul al IX-lea, asirienii incepuser s o foloseasc ca tmie. Inc din 1611 marijuana era cultivat in Jamestown, Virginia. In secolul al XIX-lea era folosit in tratarea spasmelor musculare, a durerilor de cap, a travaliului, insomniei si a durerilor menstruale. Este inc folosit ca medicament in Orientul Mijlociu si in Asia. ntrebuintarea medical a marijuanei Canabisul si derivatele sale pot fi utile n tratarea glaucomului si a anumitor afectiuni oculare legate de nervul optic sau chiar si n cecitate.

www.referate.k5.ro

Alt posibilitate de utilizare este legat de tratamentul strilor de great si de vom, metoda asociat chimioterapiei in cazul pacientilor cancerosi. Alte medicamente recunoscute ca avnd acest efect nu au fost la fel de eficiente. n 1973 ctiva pacienti cu leucemie -o form de cancer- au fumat considerabil marijuana si au descoperit c le reduce starea de great si c a actionat ca un veritabil stimulent pentru apetit. Scderea apetitului si scderea n greutate sunt probleme majoren tratarea pacientilor cancerosi.

Canabisul a fost considerat ca o metod de tratament si n cazurile de astm, anxietate, convulsii si depresii. Unii cercetatori au sugerat c marijuana este si un relaxant muscular, un calmant pentru dureri si un agent ce lupt mpotriva durerilor. Comitetul Institutului de Medicin consider c potentialul terapeutic detinut de marijuana, canabis si derivatele acestora necesit cercetri ulterioare, n scopul de a le explora potentialul n cadrul tratamentelor medicale. Totusi, fr
www.referate.k5.ro

prescriptie medical, potentialele daune asupra organismului depsesc calittile cunoscute ale acestora.

Efectul marijuanei asupra corpului omenesc Dup trei sau patru decenii de studii n acest domeniu, cercettorii au gsit dovezi referitoare la efectele duntoare ale fumatului asupra cilor respiratorii. Fumatul marijuanei este, de asemenea, nociv. Actul fumatului este legat de aparitia asmului, bronsitelor, emfizemelor, a afectiunilor cardiace si a numeroase forme de cancer, viznd n special plmnii. Fumatul este, de asemenea, legat de cresterea complicatiilor din timpul sarcinii si a travaliului. Un copil cu mama fumtoare poate avea o greutate mai mic la nastere dect copilul unei nefumtoare. Fumul tigrilor cu marijuana contine multe dintre substantele specifice fumului de tigri obisnuite, cum ar fi monoxidul de carbon si gudronul. Pe de alt parte ns, contine si alti ingredienti: marijuana are 50% mai mult gudron dect tutunul, fumul su este nc si mai iritant si are un efect si mai puternic asupra cilor respiratorii superioare (sinusurile si laringele). De asemenea, irit si traheea si bronhiile si cu ct
www.referate.k5.ro

fumul este mai adnc tras n plmni si retinut la acest nivel mai mult timp, cu att este mai mare si gradul de intoxicare.

Fumul lezeaz tesuturile si celulele plmnilor responsabile cu aprarea mpotriva virusilor si infectiilor. Este foarte posibil ca fumatul marijuanei, ca si cel al tutunului, s cauzeze tumori canceroase. Existn marijuana ciuperci, bacterii, ierbicide si alte substante chimice care pot contamina planta nssi si duna plmnilor sau altor organe. Ierbicidele, n special una numit paraquat poate afecta plmnii, inima, ficatul, glandele suprarenale, muschii, splina si cortexul (acea parte a creierului care "gndeste"). Munca inimii este ngreunat. Cresterea numrului de bti ale inimii si a presiunii sngelui poate fi comparat cu aceea pe care o sufer o persoan aflat intr-o stare de stres extrem. Totodat, presiunea sngelui poate scdea pna la valori anormale. Are loc cresterea nivelului de monoxid de carbon si descresterea nivelului de oxigen. De asemeni, sistemul imunitar, care protejeaz organismul mpotriva virusilor, bacteriilor si infectiilor. Marijuana afecteaz, de asemenea, si sistemul imunitar care protejeaz
www.referate.k5.ro

omul mpotriva virusilor, infectiilor si bacteriilor. S-a mai descoperit c aceasta interfereaz cu celulele care joac un rol important in lupta mpotriva virusilor si cancerului. Folosit ocazional, marijuana poate stimula sau inhiba performantele sexuale, dar utilizatorii frecventi se plng de o descrestere a apetitului sexual. Numrul spermatozoizilor descreste si mobilitatea le este diminuat, ceea ce poate avea importante efecte n fertilitate. Marijuana poate afecta sistemul endocrin care controleaz hormonii si metabolismul si poate cauza o crestere a situatiilor de dezagregare a cromozomilor si astfel a defectelor la nastere ale copiilor. Este stiut c marijuana cauzeaz modificri asupra chimismului creierului. Este inhibat actiunea acetilcolinei -un neuron ce transfer informatia de la o celul la altaexplicndu-se astfel efectul negativ al marijuanei asupra memoriei. Fumatul marijuanei are un spectru larg de implicatii si la nivelul comportamentului si strilor afective. Ea mpiedic coordonarea miscrilor, pierderea abilittilor si a functiilor perceptuale si senzoriale. Rapidele schimbri de stare pot produce scurte perioade de anxietate, confuzie sau chiar forme asemanatoare nebuniei. n concluzie marijuana este un drog care nu trebuie folosit nici

www.referate.k5.ro

mcar accidental.

Dependenta de marijuana O serioas amenintare cauzat de utilizarea repetat a oricrui tip de drog, inclusiv marijuana, este folosirea abuziv a acestuia. Cei ce abuzeaz de un drog sunt aceia care nu numai c il folosesc in mod curent, ci cred c nu pot tri fara el. Aceasta stare este numitdependent. O persoan care abuzeaz de marijuana sau de oricare alt drog, actioneaz in general astfel datorit unor probleme de natur psihologic. Abuzul de marijuana trebuie tratat in acelasi fel ca in cazul abuzului de oricare alt drog: cu suport psihologic din partea unui personal calificat, ct si din partea familiei si prietenilor. In timp ce unii consumatori de marijuana sunt deschisi in a admite acest lucru, cei mai multi il ascund. Este mult mai usor de recunoscut un prieten sau o rud consumatoare de marijuana, deoarece putem mult mai usor observa schimbrile de comportament. Unele semne de avertisment in cazul abuzului de marijuana sunt:
www.referate.k5.ro

(1) ochi iritati, (2) tuse cronic, (3) tinut neingrijit, (4) menstr neregulat la femei, (5) iritabilitate, (6) lapsusuri, (7) schimbri recente, vizibile, de personalitate, (8) paranoia, suspiciune si ostilitate, (9) stri de trecere de la pasivitate la agresivitate fr un motiv clar, (10) stare de oboseal si apatie sau de depresie si letargie, (11) dificultti de vorbire, (12) schimbarea dietei alimentare, (13) scdere brusc a realizrilor scolare, (14) posesie a oricrui drog, (15) disparitia nejustificat a unor sume de bani ai familiei, (16) acuzarea unor stri neplcute in mod frecvent, fr gsirea unor explicatii de ordin medical, (17) probleme relationale sau frecvente dispute cu prietenii, (18) comportament ascuns, incluznd instrinarea si retragerea, (19) permanente discutii despre marijuana sau utilizarea ei. Dac cineva observ o combinatie a acestor simptome la o persoan pe care o iubesc sau la care tin, utilizatorul trebuie s fie pus in fata acestora si indrumat s se trateze. Dependentul las adesea urme ale utilizarii drogului, ca
www.referate.k5.ro

strigt de ajutor si atragere a atentiei.

www.referate.k5.ro