Acum o saptamina am vazut prima data filmul documentar The Secret (Secretul).

Citisem despre acest film si despre Legea Atractiei, prima data in blogul lui Steve Pavlina, apoi in cel al lui Ionut Ciurea. Filmul e e ceptional. !aca nu l"ai vazut, nu sta pe ginduri. # sa iti sc$imbe perceptia despre viata. %azind filmul, am avut senzatia ca pot sa privesc finalizat un puzzle la care lucram de mult. &a'oritatea informatiilor din film le cunosteam din surse diferite, de la (%, de pe internet, din carti) multe din principiile Legii le aplicam in viata, cu un succes incontestabil. Pentru mine nu era ceva nou, era o etic$eta pusa la un lucru pe care il stiam. &"a frapat o coincidenta* in film il gasisem, printre marile personalitati care cunostea Secretul, pe +enr, Ford cu citatul sau celebru, care mie imi place atit de mult*Daca crezi ca poti sau daca crezi ca nu poti, ai dreptate. Pentru cei care nu stiu numic despre acest subiect, in esenta (vulgarizind si simplificind), Legea atractiei spune ca gindurile noastre atrag, asemeni unui magnet, lucruri, persoane si situatii in concordanta cu ele* gindurile pozitive atrag lucruri bune, cele negative doar persoane si situatii neplacute. -ste conceptul intentie"manifestare, conform caruia lumea este astfel alcatuita incit orice intentie mentala a unei persoana, bine e primata, care se mentine o anumita perioada de timp, determina modificari de organizare a universului astfel incit sa se indeplineasca acea dorinta. Cu alte cuvinte, noi sintem creatorii propriei noastre realitati. Subiectul este incitant, foarte generos, se aplica la toate fatetele vietii reale, de la succesul la servici, la atragerea bogatiei si a partenerului ideal. Legea atractiei functioneaza. (i"o spun cu tarie, apasat, cei care o aplica, mai ales personalitatile care apar in film. La nivel personal, din alte surse de informare, cunosteam si aplicam metodele de atingere a telurilor prezente in The Secret (cere,vizualizeaza,actioneaza.) . !esi nu auzisem de Legea Atractiei, ii aplicam principiile, cu succes. /n motiv in plus ca tu sa crezi ca functioneaza. Filmul, in anumite sectiuni, mi"a produs revelatii. 0u prin mesa'ul in sine, ci prin analiza unor simboluri sau concepte filosofice ar$icunoscute, care erau privite intr"o lumina noua. Si daca spun lumina, voi incepe cu lampa lui Aladin. In film se prezinta, ca analogie e plicativa, povestea lui Aladin si a lampii fermecate. - primarea legii este esenta povestii. Aladin gaseste o lampa, o lustruieste pentru a o curata, elibereaza du$ul lampii care il spune* Dorinta ta este porunca pentru mine. !u$ul este /niversul, gata sa ne indeplineasca orice dorinta. Colosal, mi"am zis. Ce interpretare1 Fantastic ce cunostinte aveau cei din vec$ime, secrete pe care le" au incriptat in povesti si alegorii. !oua zile dupa ce am vazut filmul, am rumegat intelesurile, dedesupturile, mesa'ele, mai mult sau mai putin ascunse. (otusi, cum functioneaza Legea2 Conceptul de a rearan'a universul numai prin puterea gindului era destul de greu de digerat pentru mine. /n salt de credinta prea mare. (rebuie sa fie ceva mai simplu, mai pamintean, dar la fel de puternic. Le"am luat pe etape. Care e prima2

3. Cere.
#rice vrei, indiferent cit de mare. /niversul iti va da, cu aceiasi usurinta, c$iar daca e o ceasca cu cafea sau bogatii inimaginabile. - clar. !aca nu ceri (sau nu vrei) n"ai cum sa obtii. !ar cum se rearan'eaza /niversul2 0u se rearan'eaza. -l are pentru tine o infinitate de persoane, lucruri, materii prime din care se poate construi orice, interactiuni, oportunitati, variante nemanifestate, gata sa fie descoperite. (rebuie doar sa le cauti. - ista dar nu le vezi. Ca sa intelegi, iti dau un e emplu. (oata lumea se plinge ca n"are bani. Ca salariile sint mici, patronii le mentin la nivel minim ca sa faca profitur mari, preturile cresc, economia mondiala e in criza, etc. 0/ AI C/& SA (4AI-S(I 5I0-1 !a. 0u poti. !aca gindesti in felul acesta. !aca iti sc$imbi optica e simplu. /sor. (e gindesti la un obiectiv (sa am un venit lunar de 3666 de euro). Iti faci timp in cursul zilei pentru acest gind. 7i de zi. Pina cind* "intilnesti un prieten care s"a anga'at la o firma care plateste bine si care iti spune ca se fac anga'ari "citesti un anunt in ziar despre un curs de perfectionare intr"o meserie cu potential mare de cistig "gasesti pe internet site"ul &ilionarul &ioritic care te invata cum sa investesti "alte milioane de variante pe care ti le ofera viata Aceste oportunitati nu s"au creea prin rearan'area /niversului. Pur si simplu ele e istau. (u treceai in fiecare zi pe linga ele, ignorindu"le, pentru ca tu credea cu putere ca 0/ P#(I CIS(I8A &AI &/L(.

9. Fii aliniat cu cererea (actioneaza si perfectioneaza"ti calea)

Apoi actionezi. (e duci la interviu:urmezi cursul de calificare:inveti cum sa investesti si pornesti investitiile:.. 0u"ti reuseste de la inceput2 4eaminteste"ti (elul. %izualizeaza. In consecinta perfectioneaza calea pe care ti"ai ales"o pentru a te duce spre telul tau. 0u te opri. 0u te descura'a. Ce inseamna a perfectiona calea2 Pur si simplu a alege calea cea buna. %iitorul este format dintr"o infinitatea de variante in care se poate manifesta, plecind de la starea sa din prezent. Imagineaza"ti aceasta privind un copac, asa cum il vedem noi. 4adacinile sint in pamint, nu ne intereseaza. (e uiti doar la trunc$i. -l este situatia ta din prezent. (runc$iul se ramifica, formind cele mai groase ramuri. Fiecare ramura se divide in mai multe subramuri, care la rindul lor se impart in ramurele. Si asa mai departe, la infinit. /ndeva, la capatul unei dintre ramurelele de la marginea coroanei este obiectivul tau. (rebuie doar sa alegi calea, pe cea buna, din aparentul $aos al increngaturii coroanei. 0u ma crezi2 Cine ar fi crezut ca o tinara tarancuta (;eanne d<Arc) va alunga armatele engleze dintr"o Franta epuizata de razboiul civil2 Cine ar fi banuit ca patru baieti obisnuiti (trupa ($e 5eatles) vor aduce &arii 5ritanii mai multe incasari decit industria otelului2

/niversul are in el potentialitatea de a produce orice transformare. (rebuie doar sa ceri. Indiferent cit de nebunesc pare. Apoi sa gasesti calea. Cum faci asta2 Folosind cea mai puterica unealta pe care o ai, o avem toti* puterea subconstientului, geniul letargic ce se gaseste in fiecare din noi. (ine minte ce spunea Saint"- up=r,* In fiecare om doarme un Mozart. (i"ai ales (elul. Il precizezi in detaliu, il scrii intr"un caiet, il vizualizezi, punind o fotografie linga ecranul calculatorului sau mai bine folosing un >allpaper. (e gindesti la el in fiecare zi. Apoi se intimpla miracolul. Caile se desc$id. Se ivesc oportunitati, iti vin idei, intilnesti oameni care te pot a'uta. /n miracol. Cum se intimpla asta2 Simplu. (e a'uta du$ul din lampa. !u$ul nu e /niversul, e subconstientul tau. Creierul nostru gindeste tot timpul. C$iar si in somn. Procesele corticale (activitatile creierului), se impart in doua mari categorii * constiente si subconstiente. Cele constiente sint initiate de noi. &iscarile pe care le facem, analiza mentala pe care o realizam, privind realitatea din 'urul nostru sau procesind informatia stocata in memorie. (ot ce este initiat voluntar este produs de constient. Subconstientul se ocupa, intre altele, cu conducerea proceselor bioc$imice si fiziologice care asigura supravietuirea corpului nostru. -l regleaza respiratia, bataile inimii, miscare intestinelor, secretia glandelor endocrine, procesele metabolice, tot ce misca in noi, la nivel macro sau micromolecular. Procesele acestea sint mascate, nu intra in cimpul constientei. 0u ne gindim* acum eu o sa misc partea centrala a intestinului subtire, o sa declansez o unda peristaltica ce va duce mincarea digerata mai departe. Sau * trebuie sa maresc metabolismul bazal ca sa cresc productia de caldura, pentru ca receptorii termici imi spune ca se pierde prea multa caldura prin piele. Aceste procese se realizeaza automat, inconstient. !aca ar fi doar atita, ar fi foarte simplu. !ar cercetarile ne arata ca in creierul nostru, procesele constiente ocupa doar ?"36@ din capacitatea lui de lucru. Ce facem cu restul de capacitate2 4estul este activitatea subconstientului. Puterea lui e traordinara de analiza, sinteza si decizie este ocupata in mica parte de procesele fiziologice (de intretinere a vietii in corpul nostru). In rest, el rumega toate datele pe care le primeste de la constient, sub forma de e periente senzoriale. (ot ce ni se intimpla in timpul zilei trece din e perienta constienta in subconstient, care realizeaza o noua analiza. Se pare ca multitudinea de date primite ziua este rearan'ata in timpul somnului, noaptea. !e aceea somnul are o importanta covirsitoare pentru functionarea creierului. !atele primite de subconstient, procesate si analizate, nu ramin acolo. -le se intorc inapoi in constient unde se manifesta sub cele mai ciudate forme* intuitii, senzatii (bine:confort:disconfort in legatura cu o situatie:lucru:persoana ). Analiza este fulgeratoare, $olistica (foloseste toate datele de care dispune creierul la acel moment). In comparatie, constientul face analiza secventiala, logica, pas cu pas. Lent.

Cele mai ciudate manifestari ale subconstientului sint procesul de imaginatie si visele. Creativitatea umana este aproape in intregime cantonata in subconstient. (ot ce inseamna nou, inventat, creat, fie ca e vorba de opere de arta, teorii stiintifice, inventii, toate sint zamislite de subconstient. -l este sediul geniului uman. Si ce"i cu asta2 ai putea sa ma intrebi. The catch, cum spun americanii, adica c$estia, e ca FI-CA4- !I0(4- 0#I A4- S/5C#0S(I-0(. Sintem entitati intelectuale cu geniul la purtator. Atita doar ca nu"l folosim. Sa ne intoarcem la lampa lui Aladin. Ce elibereaza Aladin2 !u$ul din lampa. !aca ne uitam la te tul original, vedem ca e vorba de djinn sau jinn, in engleza genie, tradus . geniu. !evine interesant. !in ce il elibereaza2. !intr"o lampa. 0u dintr"o matura, nu dintr"un ceaun. !intr"un obiect ce produce lumina. Lumina care ne dezvaluie lumea ce sta cufundata in intuneric. &ai e plicit decit atita nici nu se poate. 8eniul din noi, subconstientul, poate fi eliberat, accesat. !aca noi (constientul) cerem ceva geniului (subconstientului, ginului) el ne raspunde* Dorinta ta e porunca pentru mine. 0u /niversul, cum spune The Secret, ci 8eniul care se gaseste in fiecare dintre noi, este cel care lucreaza pentru a ne oferi tot ce dorim. 5ine, bine, dar cum accesam sub"constientul2 0u e sub"2 - ista o seama de te$nici. Cea mai simpla este te$nica vizualizarii. Iti gasesti (elul, il vizualizezi, iti imaginezi care este starea ta de spirit cind ai obtinut ceea ce doresti. 7i de zi. Acest e ercitiu mental, aceste emotii pozitive, de bucurie, a'ung de la constient in subconstient, unde sint preluate ca realitate. Iar subconstientul nu face decit sa se conformeze* Dorinta ta e porunca pentru mine. Cu puterea lui fantastica, va analiza (#A(- datele pe care creierul uman le are stocate in memorie, catalogind, sortind, comparind cantitati imense de informatii, sintetizind, concentrind si producind solutii practice pentru problema prezentata. Si uite asa ne trezim intr"o dimineata, in timp ce facem dus, sau in timp ce spalam vase, ca avem solutie la problema noastra* cum sa fac un milion de dolari, cit mai repede. - necesara o singura conditie suplimentara* subconstientul trebuie sa aiba materia prima pe care s"o proceseze. !aca nu ii furnizam informatii citind, urmarind programe (% cu continut informativ, e perimentind realitatea, 8eniul nu are ce sa ArumegeB. !e aceea Legea atractiei functioneaza. Pentru ca te$nicile ei pun subconstientul la lucru, ii furnizeaza problema iar acesta se conformeaza, prezentindu"ne cea mai buna, rapida solutie.

Fiecare dintre noi are un geniu la purtator. C$iar si tu. -l reprezinta solutia la toate problemele tale, la toate visurile tale, indiferent de marimea lor. /nii au avut visul de a deveni imparati. Altii de a dezlega misterele lumii. Altii de a fi cei mai bogati oameni din lume. Care sint visele tale2 Le vrei indeplinite2 (rebuie doar sa eliberezi du$ul din lampa si vei obtine tot ce doresti. Filmul The Secret (Secretul) este unul din acele documentare pe care ori il iubesti la nebunie, ori il respingi cu ve$ementa. !e"a lungul timpului am intilnit reactii din tot acest spectru, pentru ca am recomandat la foarte multa lume acest film. Filmul are la baza Legea atractiei, pe care am dezbatut"o pe larg intr"un alt articol in doua parti. 0u voi reveni asupra ei ci voi incerca sa vad ce aduce nou acest film fata de cartile scrise pe subiectul in cauza, multe dintre ele de cei care participa la film.

in primul rind, succesul este determinat de faptul ca . este un film. - mai usor sa"ti petreci o ora si 'umatate in fata televizorului decit sa citesti o carte. Penetrarea Ala maseB e mult mai mare. insasi prezentarea ca AsecretB , transmis de"a lungul generatiilor, de cunoscatori, in cercuri restrinse etc. este o buna metoda de a"ti stirni interesul este montat in ritm alert, in stil $oll,>oodian nu te plictisesti* vezi interviuri cu persoane diferite, de la filozofi, psi$ologi la fizicieni gasesti multe Apovesti adevarateB, din viata celor prezenti in film teoria (legea atractiei) este ingemanata cu e emple practice de genul Afa asa pentru a obtine rezultatele doriteB

&ulti resping filmul pentru naivitatea abordarii, pentru persona'ele e otice prezente (Ace cauta un medium, ce are paranormalul cu dezvoltarea personala2B), pentru atacul asupra religiei (vezi episodul cu A!umnezeu nu are nici un plan pentru tine, tu iti decizi viata..B), pentru aerul de new age al abordarii, pentru. Cunosc persoane care vad filmul regulat, cam o data pe luna, sau cind le vine. Cunosc persoane care resping cu cinism acest documentar. 0u trebuie sa"i luati in seama. %edeti filmul pentru a va face o parere. Care e parerea voastra2

http://www.milionarulmioritic.com/2010/04/20/podcast-legea-atractiei/

Recenzie: De la idee la bani

99 0#%-&5-4 966C D C#&-0(A4II A4(IC#L SC4IS !- LUCA DEZMIR
inS$are

Titlu: !e la idee la bani Titlu original: ($inE and 8ro> 4ic$ Autori: 0apoleon +ill

Gen* educatie financiara personala, dezvoltare personala Se adreseaza: publicului larg

Recomandare

!etalii despre sistemul de notare al cartilor aici. rezentare generala -ditorul ne asigura ca este o carte buna, prin numarul impresionant (F6 de milioane) de carti vindute. Pe linga a fi un best seller, De la ideee la !ani este o carte e celenta prin informatiile practice pe care ti le ofera. -ste un g$id de genul cum sa faci despre. cum sa faci bani. !ar sa nu va asteptati la detalii pur te$nice, la sc$eme de profit rapid, la domenii in care trebuie sa incepeti o afacere. Acestea se sc$imba de"a lungul timpului, devin populare pentru a dispare, fiind inlocuite de altele. Pina nu de mult am fost in epoca microprocesoarelor, acum intram in cea a biote$nologiei. !incolo de moda actuala, cartea iti arata ce trebuie sa sc$imbi in tine pentru a putea a'unge bogat. -ste un g$id pas cu pas, care iti arata punctele clare, metodele si modurile in care sa actionezi, mental apoi in plan real, pentru a reusi in viata. - plina de e emple, de la mari personalitati din stiinta, politica, economie, pina la oamenii de succes cunoscuti doar de publicul american. !aca lista de e emple nu te impresioneaza, singura modalitate este sa incerci pe propria piele. Frumusetea metodei consta in simplitatea ei. Poate fi aplicata de oricine, indiferent de nivelul de cultura. (rebuie doar sa vrei. Cei care au vazut filmul The Secret o sa recunoasca in carte multe din e emple si te$nicile e puse acolo. Pur si simplu, 0apoleon +ill este unul dintre cei care cunosteau Secretul. - rindul vostru. !escoperiti acel ceva care va lipseste pentru a reusi in viata, apoi aplicati ce va invata cartea. Zona al!a Plina de e emple. Solutii practice, formulate in pricipii gata de aplicat. Structura fragmentata, foarte buna pentru a retine ideile principale. Zona neagra &ulte din e emplele date in carte se refera la personalitati necunoscute publicului roman, facind parte din cultura americana. Foarte densa, citeodata greu de urmarit. 0ecesita o lectura atenta, concentrata.