, l ~ , - - ; ;\

t";' ~
t\:2j' ,i
7 ; ~
"I
~
ELECTROTERAPIA
Definltie: Electroterapia studiaza utilizarea, actiunea diverselor
forme de energie electrica asupra organismului uman in scop
terapeutic.
FOrl11C de curent electric, folosite terapeutic:

Continuu (galvanic);

De joasa frecventa;
De medic frecvcnta;
De lnalta frecvcnta;
Energie radiant luminoasa (fototcrapia);
Terapia cu camp magnetic;
Lascr-ul;
TERAPIA CU AJUTORUL CURENTULUI
CONTINUU (GALVANIC)
Definitle: Prin curent electric se intelcge 0 deplasarca de sarcini
electrice (clectroni) de-a lungul unui conductor.
Curentul galvanic (Galvani-fizician Italian care a studiat
curentul continuu).
Conductorul electric-este corpul prin care poate trece un
curent electric continuu.
Clusificarea conductorilor electrici:
De graduJ 1 -sunt reprezentati de metalc, Prin accsti
conductori curentul electric trece fara sa produca reactii
chimice.
De graduJ 2 -sunt reprezcntate de solutiile clcctrolitice, de
acizi, baze saruri, in care trece curentul electric produce 0
electroliza,
J
De gradul 3 -sunt conductori gazosi prin care curentul
electric nu trece.
Metode lieproducere a curentului continuu
Metode chlmlce -elementul clasic de producere a curentului
continuu prin metoda chirnica 11 reprezinta pila lui Volta. Pila
lui Volta este fermata din 2 placi metalice (Zn si Cu) care se /
introduc lnrt-un vas eu J-I2S04.
Solutia de l-J2S04 va clisoeia in ioni de l-l+ ~ radicali SO-2.
Acesti ioni reactioneaza eu ionii de Zn si Cu. Astfel se produce
o eliberare de ioni eu semne diferite ce seacurnuleaza la nivelul
electrozilor deterrninand 0 diferenta de potential electric.
Surplusul de electroni negativi de la catod trece printr-un fir
metalic Ia anod pentru restabilirea echilibrului ionic. Aceasta
scurgere intr-un singur sens constituie curentul continuu.
Metode mecanlce -reprezinta transferul energiei mecanice
a unui motor In energie electrica (dinamul) ~ convertizorul
electric care transforrna curentul alternativ in curent electric
continuu prin intermediul energiei mecanice de rotatie.
Metode termoelectronlce -Jarnpile sau tuburile electron ice
si diode. Acestea sunt formate dintr-un anod si un catod
reprezentate de spirale. Sensul deplasari e' este dinspre spirals
spre placa, '(
Propletiltiite flzlce ale curentulul contlnut
lntensitate si timp. 1ntr-un sistem de axe cartezian, pe axa
r.rizontala rnarcarn tirnpul si pe cea vcrticala intensitatea. In
~ rnctie de aceste variabile, curentul continuu poate fi reprezentat
, stfel:
Curent continuu:
2
j
Ascendent
Descendent
Variabll
Intrerupt
Carelarandullui poatcfi:

Constant,
t@)

Ascendent,

Descendent,

Variabil,
Aparatura pentrufoloslrea curentului contlnuu
Partile componente sunt:
.:. Sistem de alimentare de la retea-formatdin:
Stecher,
Cordonul,
Intrerupator.
.:.
Dispozitivul de redresare al curentului -formatdin:
Convertizor,

Tubsemiconductor.
:. Aparat de reglarea intensitati -formatdin:
Potentiornetru,
Comutatorul pentruformadecurrentgalvanic,
Aparatuldemasuraalintensitati,
Miliampermetru.
:. Sis/ernul de racordare cu bolnavul-iotvaei din:
3
J
Borne,
Cabluri,
Electrozi
Efectele flzlco-chlmlce ale curentului contlnuu
Elect termlc -reprezinta producerea de caldura la trecerea
curentului printr-un conductor care opune 0 oarecare rezistenta
mai este numit siefectul Lenz Joule. Energia electrica care seI
transforma In energie calorica se mascara Injouli, este direct
proportionala ell rezistenta conductorului, eu intensitatea la
patrat eutimpu1.Calduraprodusa se masoara prin calori.
Q(calori)=R(ohmi)xI(alnperi)xT(sec.)xO,24
Efect lumlnos:
Conductor
0 anumita rezistenta supusa curentului electric
aflat intr-un anumit mediu gazos sau vid produce
lumina.
Efectul termoelectronlc -constaIn erniterea de eleetroni la
incalzireaunui filament aflat intr-un spatiuinchis.
Efectul magnetic -Curentul continuu deterrnina In jurul
conductorului prin care treee un campmagnetic ce deviaza acul
busolei, Fenomenul este cunoscut si sub numele de inductie I
electromagnetica si stu la constructia electro-motoarelor,\
aparatelordetratamentsiaparatelorde masura.
Electrollza -efectulcurentului asupralichidelorsiin functie
de cornpozitia lor chirnica se numeste sidlsociere electroliticii
sunt supuse: electroJize, acizi, baze sisaruri,
Electroforeza -efectul curentului asupra solutiilorcoloidale
ce atrag sarcini electrice pozitive sau negative in functie de
natura substantelor. Astfel deplasarea particulelor spre anod se
4
;, Afectiuni din sfera absterica-ginecologicd: vaginite,
ragade rnarnelonar, echirnoze vulvare postpartrum, amenoree;
);.- Afectdri ale stdrii generale: la bolnavii surrnenati
dupa boli infectioase consumptive, carente alimentare, la
bolnavi anemici, inapetenti, cu pierderi ponderale, unele cazuri
deinsomnii.
Contraindicatiileultravioletlor
Tuberculozapulmonataactiva, neoplaziile,casexiilede
orice cauza inanitia,cardiopatiiledecornpensat, insuficienta
cardiaca, aterosclerozaInstadiileavansate, insuficiente hepatice
renale, nefrite croniee severe, tromboflebiteIe, hipertiroidia,
diabetul zaharat, pacientii nervosi iritabili,sarcina, tulburarile
depigrnentatie,hipertensiunilearteriale consecutive
pigrnentatiei.
..
85
J
1. Fizico-chimice-ce foloscsc unitatifizicealealtuitipde
energicincaresetransforrna energiaradianta,
2. Biologice-iu careseapreciazadozacritemsaubiodoza.
Biodoza-reprezintaminimneeesarpentruaparitiaceluimai
slaberitemactinic launanumit bolnav caredisparedupa24h
folosindu-se 0 anumitalampaaplicata la0 distanta fixade50
cm.
Pentrudeterminareabiodozeisefolosescdispozitive numir-:
biuduzimetre prevazute cuorifieicesedescopera succesivin
C' )
timpulexpuneri laultraviolcte launintervaldecatc I min.
Cu ajutorul biodozimetrului sepotevitadozelemaricc
producarsurisaucelemicicesunt ineficiente.
Indicatlilerazelorultraviolete
I. Dermatologie: psoriazisul, aencea, alopecii, eieatrice
cheloide, cczeme, furuneule, dcgeraturi, herpes zoster, lupus
vulgaris,ulcerecutanate,micozecutanate, piodermite.
II. Pediatrie: rahitismul, spasrnofili, surerinte respiratorii
(astumbronsic),debilitate fizica,craniotabes.
III. Reumatologie: artritcle reumatoide, artrozcle,
pcriartritcle, nevralgii, sindromul algoneurodistrofic,
reurnatisrnul abarticular,
IV.Alteafectiuni:
)0> Sindroame neurovegetative: hipcrsimpaticoatorL,
e
sindroame spasticeviscerale;
)0> Une/e tulburarii enducrine: hipertiroidiile usoare,
menopauza, uneletipuri deobezitate.
)0> Une/e afectiuni din sfera ORL: faringo-arnigdalite,
rinite,otiteexterne;
)0> Afectiuni stomatologice: parodontopatii, stomatite,
gingivite;
numeste anaforeza deplasarea catre catod se numeste
catoforeza.
Actlunlle biologlce ale curentului contlnuu
Din punet de vedere elcctro-chirnic si al gradului de
eonductabilitate chimica, eorpul uman este considerat ea un
conductor de gradul2 ( unclectrolit format din saruri dizolvate
in mcdiul lichidian, apa reprezentand 70% din greutatea
corpului),
Acestmediuelectrolitic esteneornogenavand gradedifcrite
de eonduetibilitate, deci nu poate fi strabatut uniform de
curentul electric, astfel strueturile tisularcale corpuluiornenesc
potfi:
Gradul I tie conductibilltate foarte butti -(sangelc, limfa,
corpulvitros,lichidulccfalo-rahidian).
Gradul JJ buni conductor! -(glandelc sudoripare, muschii,
tesutulcelularsubcutanat,organcle interne).
Gradul JJ riiu conductorl -(lcsutul nervos,adipos, glandele
sebaceesioasele).
Gradul IV foarte riiu conductorl -(parulsiepiderma)
Aplicarea curentului asupra organlsmulul uman deterrnina:
......
1. Efecte polare -care se produe la nivelul electrozilor
i
aplicatipetesuturi.

2. Efecte lnterpolare -se petrec in interiorul organismului
intrecei2electrozi.
1. Efecte polare -rezultatul electrolizei cu produeerea de
acidclorhidric laanodsi0 bazalaeatod.
Aeestc efecte depind de ealitatea electrodului (forma,
dimensiunile, cornpozitia chirnica), calitatea curentului de
J
84 5
proprietatile organismului (de starea tegumentului,
conductibilitatea tesutului) de reactivitatea generala a
organismului. Tn cazul supradozarii intensitati curentului
continuuseproduc efectepolare extreme(arsuri sinecroze).
2. Efectele interpolare -au adevaratul rol terapcutic,
determinarnodificari fizico-chirnicetisularegeneratedetrecerea
curentuluicontinuu.
Costand In:
Procesedeelectrolizri,
Ionoforeza,
Electroosrnoza,
Modificari de potential demembrana,
Modificari deexcitabilitateneuro-rnusculara,
Efecte termice,
Efecte de inductie electromagnetice,
Modificari ale compozitiei chimice ale
tesutului.
Efectele flzlologlce ale curentulul contlnuu
I.Actiunea curentului continuu lIS1'/Jra fibrelor nervoase
sensitive
I
Receptori senzitivi din tegument lnregistreaza la aplicarea
curentului continuu 0 senzatie de furnicatura ce creste
proportional ell intensitatea catre lntepaturi fine, la arsura si
durere. Dupa cateva sedinte creste pragul sensibi Iirati tacti Ie si
dureroase obtinandu-se actiunea analgetica, ea se produce la
polul pozitiv se numeste anelectrotonus. La polul negativ
se produce catelectrotonus--realizat prin depolarizarea si
cresterea sensibilitati In timp ce la anelectrotonus membrana
celulara se hiperpolarizeaza scazand excitabilitatea. La
6
...
Aceasta ianastereinurmabornbardari cuelectronii ai
polului pozitiv caredevine incandescenternitandastfel radiatii
luminoase. Proportiade ultravioJete laaceste larnpieste mica.
Sepotfolosi electrozi decarbune mineralizati care sunt
alcatuiti dincarbunederetorta acopcriti cu0 pulbere metalica,
Flacaradintre electrozi da 85% din radiatiatotala, Seobtin
spectre deradiati propri metalelorfolosite.
Lampilecuarcvoltaic suntinlocuiteelllampileellmercur
eesunt mai putin costisitoare se manipuleazamai usor. Se
ImpartIn3grupe Infunctie de presiuneamercurului,
y Liimp] ell presiunc /lu.!(/ie-care emit radiati i Ie
mercurului,
Lamp. cu prcsiune marc saufoartc OUtre-care emit
radiatia mercu-rului si alte radiati, Cucatpresiuneaeste rnai
mareeuatatalteradiatisunt mai multe.
I.ampilc CII prcsiunejoasa-cerc emit ultravioleteeu
presiune de230 mili mieroni.
Cele medisuntcele maifolosite, maipot fi intulnite: ldmpi
Cll hidrogen, xenon, cadniu si tunxten.
Tehnicade aplicarea ultraviolctelor
terapcuticc
Sensibilitatea laultravioleteestediferita de laornlaom, de
regiunea corpului, devdrsta, dediferite alteafectiuni coexistente
de sensibilitateaindividuala abolnavului.
Aplicareaultravioletelorpoate fi:
,. ( lcncrula
, l.ocalii.
MetodeJedernasurarcaradiatiilor ultraviolete potfi:
83
j
IV.Actiuneaasupraresplrattei,
Suntinfluentateschimburilegazoaseprinmarireacantitati
deoxigenabsorbitiarpecalereflexamiscarilerespiratoridevin
maiample mairare.
V.Actluneaasupraaparatuluidigestiv.
Crstesecretiagastricaacida,crestesecretiasalivara
pancreatica,crestemotilitateagastrica intestinala.
VI.Actiuneaasupraglandelorendocrine.
,
Stimulareaglandelorparatiroideaurolin metabolismul
calcic,cresteactivitateapancreasuluiendocrincurolin
stabilizareaglicemiei seproducmodificarifunctionalela
suprarenale,hipofiza,gonade timusul.
VII. Actiuneaasuprasistemuluinerves.
In specialasuprasistemuluinervosvegetativprinscaderea
tonusuluisimpatic crestereaparasimpaticului.
in generalculoarearosieareactiunestimulantalabolnavi
depresiviiarculoareaalbastraareactiunesedativalabolnavi
hiperexcitanti,
Aparatelepentruultraviolete
Inpracticamedicalasefolosesccasursapentruultraviolete:
;,. Arcelectric
Larnpilecumercur
Lampilecuarcelectric-aucaprincipiudeproducere
ultravioletele.
. intre2polidecarbunesaumetaliciaiunuicircuitelectric
situatila0 anumitadistantaunuldecelalalt formeaza0
descarcareelectricasubformaunuiarcstralucitor,
intensitatilemicise produce catelectrotonus, iar la intensitatile
rnari se produce anelectrotonusuri, iar la intensitate medic se
produceechilibrareaanelectrotonusului.
2.Ac(illnea curentului cO/lti,IUII asU/Jra fibre/or nervoase
11totoril
Se produce 0 scadere a pragului de excitatie a fibrelor
motori cand folosim polul negativ ea electrod activ. Cresterea
brusca a intensitati curentului ea scaderea intensitati
(0) (' curentului deterrnina0 contractie musculara prompta, Aceasta
actiuncesteutilizataintratamentulmuseulaturii.
..t Actlunea curentulul a....iupra silstemII/Iii cetttrulrr:
Curentulcontinuuproduce:
Diminuarea reflcxelor la .aplicarea curentului
descendent
Cresterea excitabilitati la aplicarca curcntului
ascendent.
Lanivclulorganelordesimt:
Reactii vizuale -scnzatii luminoase sub forma
de puncte, bastonase sau ccrcuri colorate in
galben. .
Reactiiuuditive-zgomote in urcchi, ameteli,
rotireacapuluispredreaptasaustanga..
(
Reacli.ile, gustative-un gust mctalic
corespunzator la polul negativ, un gust acru la
polulpozitiv.
4.Sistemuivegetativvazomotor
Curentulcontinuuare0 actiunehiper-emianta, Initial estc0
scurta perioada de vazoconstrictie urrnata de 0 hipercmie
determinata de vazodilatatie reactiva, astfel se obtine critem
cutanat crestereamoderataatemperaturieutanate.
J
82 7
Aceste fenomene se produc la nivelul vaselor superficiale
cutanate cat si lacelor musculare profunde si dureaza citeva ore
dupa intreruperea aplicari, Se realizeaza astfel 0 inbunatatire a
vascularizatiei in regiunile de aplicare a curentului continuu.
Circulatia superficiala creste sub 500(Yo iar cea profunda cu
300%. Asfel rezulta rolul biotrofic at curentului continuu prin
inbunatatirea nutritiei tisulare precum si actiunea rezorbtiva a
edemului local.
.s. Actiunea asupra slstemului vegetativ
Sistemul nervos vegetativ reactioneaza in constant si
individual in aplicarea curentului continuu. Regiunea cervicala
si dorsals superioara este zona specifica pentru influentarea
sistemului nervos vegetativ laapJicareacurentului continuu si se
numestegulerul scerback.
6. Actlunea asupra slstemulul circulator.
Curentul galvanic descendent-accelereaza afluxul sancvin
din mica circulatie spre inima. Aceasta reprezinta circulatia de
lntoarcere a sangelui venos din plarnani si membrele superioare
spre inirna,transportasange arterial catre postal.
Curentul galvanic ascen(lent--accelereaza circulatia
venoasa de ]a extremitatea membrelor inferioare si organele
interne catre inima, favorizeaza transportul sangelui arterial
catre plarnani si extrernitatile superioare accelereaza viteza
sangeluivenos delainima laplamani,
Indlcatllle $1 contralndlcatille curentulul contlnuu
INDICA TIl:
Afectiuni ale sistemului nervos:
Nevralgii, nevrite, nervul schiatic, plexul
brahial, nervii intercostali, nevralgii dentare.
Occipitale.
8
4. Mctabolismul protcic-estestirnulat cataboJismul dupa
carecresteeliminareadeN,Psi s.
5.Mctabolismu] mineral-in deosebi accentuarn pevitamina
D crestecalcemiasi fosforemia.
Scadeeliminareacalciului. EsteIlllbunatatita absortia
calciului Intesuturi si de lanivelul intestinal.
Nivelul sancvin alCasi Pcrescutfavorizeaza depunerea
cestora incpifizeleosoase.
.. )
Formarea vitaminei Dseobtinedin provitamineleD
inactiveceseactiveaza subactiunearazelor ultraviolete. Exista
maimulte provitamineD:
y l'rovitumina l)] SlIlI !o!Jislerolul-provine din
colesterolul ingerat si seforrneazaIncantitateacea mai mare
fiinddepozitataIntegument.
l'rovitctmina })4-provinedindeshidra-colesterol.
y Provitamina D-provine din endosterol.
Sediul de alcatuire a vitaminei D este stratul eornos. Rolul
vitaminei D este important in rahitisrn, tetanie, spasmofiJie,
lactatie si schimbareadentitiei.
II. Actiuneansupraelementclorsnncvine.
Ultravioleteleau rolinprocesul de hernatopocza. Creste
numarul Icuco-citelor seimbunatateste formula leucocitara.
Este influentata: coagulabilitateasancvina, procesele
imunologice seade concentratia colesterolului sancvin.
III.Actiuneaasupraeirculatiei.
Este influentataatdtcirculatiasuperficialaprin actiunea
directa acalduri cat circulatia profundaprinmecanisme
neuro-vegetative.
Intimpul starieritematoasecreste pulsul, scade tensiunea
arteriala creste debitul cardiac eu ]0%.
81
J
Maipoateexistapigmentatie naturalapatologica(inboala
Ale femuro-cutanatului.
adissbazedoj)pigmentatie medicamentoasa,
Parezc, paralizii(paraliziile flasce ale
Absentapigmentului melanicscgasesteinalbinism
membrelordediferitecauze)
Vitiliga.
Afectiuni ale organelor de simttotoscreloze,
Rolul biologic alpigmentuluimelanic
conjunctivite,iritesclerite)
~ Producehipertrotiastratuluicomosavandrol
Sindroame asteno-nevrotice de suprasol icitare
protector fatadesupraancalzireatesuturilor.
(distoniineurovegetative)
~ Stirnulezacrestereaparului.
1;' "
, ~ I Afectiuni ale aparatului locomotor:
~ Areroltermorcglator prindeclansarcasudoratici ,
Rcurnatismclc inflamatori ~ i degenerative
).- Stimuleazaactivitatca pieli.
(artritcartrozc)
~ Arerolantiinflamatormaialesfatadestatilococi. Sechc1elepost-traumatice.
Afectiuni ale aparutului cardio-vascular:
Tulburari circulatori perifericc (boala
Rayrnaoud, arteritele, flebitelc in faza subacuta
saucronica)
Efectelefiziologiceale ultravloletelor
Tulburari vazomotorii cerebrale (in cadrul
hipertensiuniiarteriale)
I.Efecteleasupra metabolismelor: Afectiunii dermutologice:
I.Marescprocesc1eoxidative dinorganism- metabolismul Acneea

bazalinitialcresteapoiscadeajungandu-se launechilibru.

Cicatricecheloida
Acest metabolismscade lapersoana caredominaactiunea (2)
Eczeme
simpaticului ~ i crestelaactiuneavagului.

2.Echilibruldido-bazic-se produceacidoza dupacareapare

Hernetoarnesuperticiale
oalcobazaprelungita.

Ulcereaftome
3.Metabolismul glucidic-initial glicemia~ i glicozuriascad
CONTRAINDICATIILE:
proportional cuintensitatea iradieriatat lapersoanele normale
Grice afectiune care produce 0 Icziunc a intrcgritatii
cat~ i ladiabeticiapoicrescdar tarasaatingavalorile initiale,
tegumentului , supuratiile, alergii de diferitc etiologi, uncle
Crestedepunereadeglicogeninficat~ i intesutulmuscular
eczeme, in cazul T.B.C-ului cutanat, ncoplasmelor cutanatc in
curolimportantincrestereaperforrnantelorsportive.
stadiiterminalc,instarilecaseptice,
80 9
~
1
Modalittu!deaplicareterapeuticiialecurentululcontlnuu
l.Galvanizarea simplii (ell ajutorul eleetrozilor sub forma
deplaci dediferite dimensiuni)
2. Bailegalvanice
3.IonoforezaSOli ionogalvanizarea
1.GalvanizareasimplA.
Electrozii sunt placi metaliee din plumb laminat de diferite
dimensiuni In functie de regiunea de aplieare efectele de
polaritate.
in mod obisnuitauforme dreptunghiularecuprinseintre 50-
800crrr'.
Informe speciale:
Punctiformi-ui forma deochelari
Specialpentrugulerulscerback
Infunctiedeefectele terapeuticeputem avea:
Pentruefectanalgezic-tu:dimensiune mica pozitiv.
Aplicareapediferiteregiuni:
aplicarea trunsversala - Electrozii sunt asezati
de0 parte sidealtaa regiunii detratat.
l
aplicarc longituninala - Cand electrozii sunt
plasati ladistanta unuJdecelaJalt.
Este obligatoriu folosirea stratului hidrofil intre eleetrod si
tegument pentru prevenirea arsurilor, care trebuie spalat dupa
fiecare utilizare.
Intensitatea curentului-r-cnie este strans legata de
sensibilitatea tolerantategumentului, deevolutia afectiunii, de
2.Iradierea cuultravioletedeterrnina eliberareaintegument
aunorperoxizi lipidici cesunt raspunzatori deproducerea
eriternului.
J. Ultravioleteleactioneazaasupra tegumcntului eliberand
unisteroni euactiune vasoactiva in consecintaproducerea
eriternului.
4.Ultravioleteleactioneazaasupra tegumentului
determinand eliberareaunor prostaglandinecutanatesi'in
consecintaformarcaunor glande diferite deeritem.
5. Ultravioleteleantreneazaunele reflexe neuro-vegetative
prinstimulare hipotalamicace indue0 vasodilatatiesirnpatica si
euproducereaeriternului prin absortiecrescutade ultraviolete.
Modiflcdrilehistologicedineritemulactinic
1.Crestereastratului cornos de lanivelultegumentului.
2.Edern intr- siextra celular 'in epiderrn.
3. Datorita debitului sancvin ereseut determinasi0 labilitate
capilara ellmigrare leucocitara,
4.Seproduc modificari degenerativealeeelulelorstratului
bazaldintegument inlocuircaprogresivaaceluleloralterate
prin proliferareastratului cornos sipriningrosareastratului
epidermic.
"'1
5. Regcnerarea epidermului este insotitadepigmentatieprin
cresterea continutului depigment melanic celulelc Malpighi.
Pigrnentatia melanica apare Inmodnatural dupa expunerea
lascare, laultra violetele artificiale, lainfrarosu seproduce
printransformareapropigmenti-lorInpigrnenti.
Activitateapigrnentatiei subactiunealumini naturale poate
firapida prin iradiere eu ultraviolctedirect sau0 pigrnentatie
tardiva cand apare dupa eritemul actinic.
10 79
.....
I

.'.::.J



'd Gradul1- aparepe0 suprafatamicategurnentara,se
f:l
producelentdupa4-6h,are0 tentarozaceeesteusorsaudeloc

puriginos,disparein 1-3zile,exfoliereaesteputinevidentiata

nulasa urme.

.:k
Gradul11-aparedupa0 perioadade4-6hdupaexpunere,
!. ,j inrosireaesteevidentiatacutentarosu-viu,da0 senzatie
:i
dureroasamaiaccentuatainfunctiederegiuneaexpusa.Daun
'!
pruritmoderat,persistaroseata3-4zile,exfoliereacutanata
;j

dupa1-2saptamani.
1
GradulIII-eritemuldepasestecumultsuprafatacxpusa,
1 arc0 tentarosulnchisspreviolaceu,cuaspectdearsura
' 1 edem.Daunpruritdureros,contactulculmbracaminteaeste
I
I
insuportabil,poatesaaparain2h persistacatevazile.
!
"'1
Pigmentatiaaparea-4-azisubformedepuncterosicafeni
:' 1
eeseextindsidureazamaimultesaptarnani.Exfoliereaeste
":J
rnarcata masivaapareina-15-azi esteurrnatadeformarea
""J
:.{
unorcruste.
GradulIV-producereaedemului exudatuluipronuntat
:)\
produeereaflictemelor. Flictemeleserupusor necesita
protejareeupansament.Areculoarerosu cianotic,tegumentul
i
.,.1
esteedematiatsidureros.Exfoliereaeste masiva seproduce
1
dupa20dezile.Pigmentatiaesteinhibataaparandzone
, 'j
.,

depigmentateinconjuratedehaloupigmentar.
ij
'i
:j

Modalitiitide producerea eritemuluiactinic

"I
Suntcunoscute5ipoteze:
:j
'j
1.lradiereacuultravioletedeterminaeliberareaunor
! substantevasoactiveca:histamina acetil-colinaceproduc
i
.J
j
vazodilatatie inconsecintacrestereaputerideabsortica
'J
razelorultravioleteproducandu-seastfc1 eritemulactinic.
1
',
,
'1
"1
:'1
"

':1 78
' J
,;j
:/

marimea electrozilor si de durata aplicatiei. Scnsibilitatea
tegumentuluiestevariabilainfunctiederegiunea anatomica,
Durata-este deaprozimativ30de minute.
Numarul si ritmul sedintelor-s-estc variabil cu
diagnosticu!. in general se folosesc 8-10 sedinte in afectiuni
acutesi12-20 sedinteinafectiunicronice.
Pozitiu bolnavului-r-uv timpul sedinteitrebuic sa fiein cea
/...........
i': l
:.....:.
antalgica depindcsidefunctiaregiunitratate.
2.Bailegalvanice:
Suntindicatepcntru tratarca unorrcgiuni intinscsau chiar a
intregului corp. in aceasta modalitate se cornbina atat actiunea
curentului continuu cat siefcctul termic al apci, fiind
mijlocitoareintrcelectrodsitegument.
Densitutea curentului-este redusa micsorandu-scrisculde
arsuralaintensitateaaplicata.
Bailegalvaniceseinpartin:
Purtiale sau -l-celulure
Generate sail stengcr.
Bulle partlale:
Suntalcatuitedin:4caditedeportclanconectatc laclectrozi
.
(" ')


,Ol>
aureprezentarepeuntabloudecornanda.
4-celulare sunt 2 pentru membrele superioare si 2 pentru
membreleinferioare.
Depetablouldecornandaputcm realizacornbonati diferite
aleelectrozilorinfunctie deefecteleurrnarite.
ex: pozitiv pentru membrelc superioare si ncgativ la
rnembreleinferioarerezultacurentuldescendent.
Indictullle blii/or partlale:
Nevralgii,
11
...
Atralgi,
Mialgi,
Paraliziileflasce,
Tulburari circulatorii.
Durata unei se(lin(e-este intre 10-30 min. Si ritmul de
aplicare estezilnic sau la2 zile,
Numarul de ,}'ellin/e-este de10-15sedinte,
r,\ml
~ b ~
BAilegeneraIe.
Sunt formate dintr-o cada prevazuta cu 8electrozi fixati In
pereticazi,
Sensul curentului-r-este dirijat de la un panou de cornanda
Inmultiple variante:
Descendent
Ascendent
Transversal
Sau chiar indiagonals.
Intensitatea curentului-r-esce mai mare decat cea de la baile
partiale .
Durata-r-l i-Bi) min. Ritmul una la 2-3 zile totalizand 6-12
sedinte.
(
Actiunea: se bazeza pe efectul termomecanic al apei, pe efectul '
curnetului continuu cat ~ i pe efectul chimic cand se foloseste
ionizarea.
3.Ionizarea.
Reprezinta procedura prin care introducern In organism cu
ajutorul curentului continuu diferite substante rnedicamentoase
care au0 actiune farrnacologica.
12
3. Radiatiilc ultrnvioletc-careau landa400-10 milii micron;
si care potf larandul lorde3feluri:
0) Ultruviolctelc 4
1
1sail I sunt numite ~ i cele lungi cu landa
400-315 milii microni eonstituiespectrul eel maiabundentdin
luminasolara,
h) Ultravioletele 1J S(/1/ II semainumesc ~ i mcdi si au
landa 315-280 milii microni acestea sunt emise de lampile cu
mereur.
c) {ill ruviolctc ('S(/II III se mainumesc ~ i scurtc eu landa
sub280 milii microni si caresunt produse prin descarcari
electrice Invapori de mereur.
Radiatiile sub 250 milii microni sunt cele ITIai penetrante.
Efeetele biologice aleultravioletelor
Acestea sunt explicateprin mecanisrnele produse Incelulele
epi-dermice lanivelul terminatiilornervoase senzitivesi la
nivelul vaselor sancvine alecorionului.
Eritemulactinicsuu ultraviolet
Este un fenornen fotochimic ceaparedupa expunereala
ultraviolete fiind urmatde pigrnentatie apoi destergereasi
exfol iereaderrnului.
Eritemul produs de ultraviolcteleseurte-aparInprimele 6h
dupaexpunere,atinge un maximu de intensitate lacateva ore se
sterge, In2 pana la4 zile pigmentatiaeste putin intensa, bronzul
dureaza2-4 saptarnani ~ i apoi urmeaza0 deshuamareslaba.
Eriternulprodus de ultravioletele mijloci-apardupa 4-8h de
laexpunere, ating un maxim dupa 3-4 zile, pigmentatiaeste
intensaare0 tenta ararnie, dureaza 8-10zile,
Dupa intensitateaeritemului puternavea mai multegrade:
77
J
8.Polarizarea-reprezintadependenta intensitatirazelorde
luminareflcctata fatadeorientareaplanului deincidenta.
Propagarea lumini
Serealizeaza dupa2teori:
I. Teoriacuantica saufotonica-cesustinecaluminaeste
emisa~ i absorbita incantitati discontinu deenergie.
2.Teoriaclectromagnctica-conforrncareia luminaeste0
vibratiesinusoidalatransversalacesepropagainvidcu300 m
m/sec., inspatiulacestaradiatiileconstituie uncampelectric~ i
uncampmagneticaflate perpendicular unulpecelalaltpe
directiadepropagare.
Radiatiilcclectromagncticcsecaracterizeazaprin:
);> Lungimea de undd,
);> Frecventa reprezentata de numarul de vibrati pe
secunda,
;.. Perioada de limp,
);> Nutndr de unde pe em.
Radiatllleluminoase folosite in cadrul
fototerapiei
1.Radiatiile infrarosusaucaloricc-care aulungimeade
undacuprins 760-50 mili microni, accstcanuinpresioneaza
ochiul,suntemisedeacelasi surseca~ i razelevizualcadicade
corpuriincandescente descarcarielectriceingaze.
Potfievidentiate prinfotografiesauprinmetodc
fotoelcctricc~ i termicc.
2.Radiatiilevizibilc-sunt undeluminoasccarcau landa
cuprinsa 770-390 mili microni contincele7benziceforrncaza
culorile.
Sinonime la ionizare:

Ionoterapia,

Ionoforcza,

Galvanoterapia,

Electoionoterapia,
Principiul general al ionizari: sc bazeaza pe disocierca
E
.-" electrolitica a diversclor substante mcdicamcntoase si
"/ '>' ,1
'. c:.,"
transportarca anionilor - ~ i a cationilor (+) sprc elcctrozi de
semncontrarincarcarile lorclcctrice.
Cu solutia continand ionul mcdicamcntos sc inbiba stratul
hidrofil de sub clectrodul activo De aici accsta migrcaza prin
tegumentul intact prin orificiile glandelor sudoripare ~ i scbacec
sprcpolulopusajungandin interiorulorganismului deundesunt
preluati de reteaua limfatica ~ i circulatia sancvina supcrficiala,
ajugandincirculatiagencrala,
Dovada patrunderii in organism a ionilor tcrapcutici cste
rcgasirealorinurina,
Ioni usori migreaza mai rapid, iar ioni grei migreazd mai
incet.
Substantcle cu greutate rnoleculara foartc marc nu se pot
disocia,ramanandintegumentdarfara sa-lstrabata.
lonizurea depinde de:
S'
I"
Greutateaanatornicaaionilor;
Cantitatca~ i concentratia lorinsolutio;
Puritateasoluticiutilizatc(apadistilata);
Intcnsitatca curcntului-cu cat intcnsitatca cstc
mai marc,cantitatea de ionitransporta]i cstc mai
mare.
Marimeaclcctrozilor.
76 13
Durataprocelluri-estede aproximativ 30 min.
La efectul farmaco-dinamic al solutiei medicamentoase se
adauga si efectul analgezic al curentului continuu.
Particularitatide actiuneale ionoforezei:
Efectlocal
Efectde tlepozil-realizatde acumularea
substantelor farmacologice introduse la nivelul
electozilor.
EfectuldepatrundcreptlnaIII stratulcutunat
0 actiune reflexa cutii viscerale la
nivelul dermatoarnelor.
Este posibila dozarea precisa a substantelor
medicamentoase aplicate.
Se pot obtine efecte bune eu cantitati foarte miei de substante
medicamentoase evitandu-se tractul gastro-intestinal.
lnconvenienteleionizari:
Din cornponenta bipolara a medicamentului actioneza numai
acea components influentata de semnul polului respeetiv. Viteza
de migrare a ionilor este diferita,
Tehnica de aplicare.
Diferenta dintre ionizare si galvanizarea simpla consta
numai in inbibarea stratului hidrofil in solutie medicarnentoasa
in loc de apa,
Pentru eficienta maxima polul activ trebuie sa fie mai rnic
decat eel pasiv
f>o/III activ-este dependent de incarcarea electrica a solutiei
medicamentoase si anume:
Substante incarcate pozitiv se vor pune la polul pozitiv si se
numesc cationi.
14
Deflnitie: Reprezinta utilizarea energiei radiante luminoase
asupra organisrnului.
Energia radianta luminoasa poate fi:
Naturale
Artificiala
Cea artificiala fiind data de iradierea corpurilor incalzite.
Propienitile fizice ale fototerapiei
l , Propagarca energici-se face dupii 2 teori:
Teoria emisiuni cuantica
y Teoria electromagnetica,
2. Vitcvn dl' propagare In vid estc de 300mii m/sec.
3. Reflex in IUlnini-rcprezinta reantoarcerca din mediul din
care provine, raza reflectata fiind In acelasi plan ell raza
incidenta astfcl incat unghiul de reflexie este egal eu unghiul de
incidents.
.:t. lumini-reprezinta deviatia sufcrita de raza
Iurninoasa la treccrea prin suprafata dintre 2 medi eu densitati
diferite.
Raza refractata nu este In acelasi plan eu raza incidenta
astfel incat unghiul de refractie este diferit de unghiul de
incidenta.
5. I.ipxu pcrturb.uici reciproce-se observa In cazurile de
intersectie a 2 raze ficcaredintrc ele propagandu-se independent.
(). lntcrtcrcnta-estc fenomenul de compunere a undelor
Juminoase eu aceiasi directie de propagare rezultdnd benzi
luminoase si intunecate.
7. I)ifrnc\ia-fenornenul de curbare a traiectoriei lurninoase
In regiunea urnbrei geometrice.
---...
75
~ Afectiunireurnatisrnale:detipdegcnerativ~ i
inflamatorcronic,
~ Afectiunipost-traumatice, fraeturi,contuzi, entorsc,
algoneuro-distrofi,in anumiteposturivicioase, seoliozesau
deformarialepiciorului.
2. Afectiuni dermatologice:
~ In cazulcicatricelorcheloide,
~ Ulcereletroficealemernbrclor, @ , ~ ~ : , : ~
,
\ ... ,tI,
~
3. jn afectiuni ale tesutului de colagen:
Fibrozide,dcrmatomiozite, rniozita,retractiaaponevrozclor
palmarede tipdupuztren.
4. jn afectiuni neurologlce:
~ Nevralgi, nevrite se prefers ultrasunetul eu
impulsuri,
~ Inafectiunilezoneizoster,
~ Indistrofiamuscularaperiferica,
~ In sindroamele spastice ti hipertone de cauza
piramidala i extra-
piramidala.
4. jn afectiuni circulutorii:
~ Arteriopatiobliterante @i (
~ In boaiaRaynaoud.
5. jn afectiuni ale organelor interne:
~ Dischineziabiliara,
~ Constipatiacronicadetipspastic.
Fototerapia(EnergiaradiantA luminoasi)
74
Substanteincarcatenegativsevorpunelapolulncgativsi
senumescanioni.
Ex: laanodaplicammetalecurnarfi: Li,Cu,Zn,Ca
radicaliimetalelor,diferitialealoizi:histamina,cocaina,
stricmina,morfina,atropinapilocarpina.La eatodvompune:
halogen,clor,brorn,iodradiealiacizi.
Solutiilefolositesefacdepreferintaeuapadistilata.
Concentratiainionitrebuiesatieeatmaimicapentruca
disociatiaelcctoliticaesteeuatat maiputernicaeucat solutia
estemaidiluata,
Indicatii:
Sindroameneuroastcnicc
Insornniile
Spasmofilia
Sindroamernigrenoase,
Ex: Calciu este utilizat ea sedativ al sisternului nervos in
migrene,spasmofilie.
Magncziu in migrenc vasculare, status post accident
vascularcerebral.
CURENTIIDEJOASAFRECVENTA
Vor avea frecventa cuprinsa intrc 50() impulsuri/sec-S
impulsuri/min.
Curenti de joasa frecventa se obtin prin intrcrupcrea
curentului continuueuajutorulunormetodede reglarcrnanuala
sauelectricaobtinandu-se inpulsuriclcctriccccscsucccdritmic
avandin generaluncfectexcitator.
Acestcinpulsuripotfi:
15
..";ingulare,
..Sauinserie
In general curenti ell impulsuri de joasa frecventa se
caracterizeazaprin:
1.Forma amplitudineainpulsului;
2. Prinfrecventa inpulsurilor;
3. Duratainpulsurilor;
4. Duratapauzeidintre inpulsuri;
J. Dinpunctde vederealformeiinpulsurilcpotfi:
Dreptunghiulare,
Triunghiulare,
Trapezoidale,
Sinusoidale,
Derivatedin celede mai sus.
Din curentul eu irnpulsuri dreptunghiulare se pot obtine
formele derivateprin:
Modificareaplatoului superiorsau inferior;
Princrestereasau descrestereaintensitati;
Variatia duratei inpulsului siapauzei
0)Inpulsul dreptunghiular-secaracterizeazaprin:
Frontulascendent-cereeste perpendicularpe
liniaizoelectrica,
Platoulorizontal-ceieeste paralel ell linia
izoelectrica
Frontul descendent-cere este perpendicularpe
linia izoelectrica
Conrrnindicatiileultrasunetului
I. Contraindicatii gcncralc-curn sunt:
Afectiuni cutanate infectioase siinflamatori sieu
tulburari desensibilitate,
.,. Tulburari de coagulabilitateaCUJTI estc hemofilia,
;,.. Fragi Iitatieapi lare,
" In starile generalealterate,
Incazul existentei unei tubor,
In T.I3.C-uJ activ,
" In starile febrile de difcritectiologi,
'y 1nreurnatism articularacut,
., In insuficientacardio-circulatorieelltulburari de
ritm,
";; In trornboflebite, trornboze sivarice,
" In calcifiereaperetilorvasculari.
2. Contrnindicati: speciale-nuse vaapliea direct pe:
y Maduvasicreier,
Zona splinei,
Zonahepatica,
Zona plarndnilor,
y
Zona cordului,
Zona marelorvase,
Zona decrestere osoasa,
Indicatiileterapeuticeale ultrasunetului
I. I.a nivclul 1I1)((rl1/IIlllilocomotor:
J
]6 73
De subliniat ca nu se aplica in cazul suferintelor
cardiace.
2. Aplicarea segrnentara lndirecta-epucatra se cfectueaza in
zonele paravertebrale corcspunzatoare radacinilor ncrvoase
medulare iar raspunsul il obtinern la distanta,
Ex: Pentru membrele superioare aplicatia paravertebrala se
face in zona C3-TI iar raspunsul se obtine la nivelul umarului,
antebratului, bratului maini.
Pentru membrul inferior aplicatia se face pe marginea
inferioara cxterna a sacrului pe articulatia sacro-iliaca sau
paravertebral lombar toracal inferior, iar raspunsul se obtine
la nivelul soldului, coapsei, gambei ti piciorului.
Atentiel Nu se aplica procedura mai sus de nivelul C3, loc
uncle se afla prelungirea craniala a maduvei spinari,
3. Aplicatii reflexe pe zonele derrnatoamelor reflexe-
(dermatomul=zona tegumentara inervata de un anumit nerv
periferic).
4. Aplicatli reflexe la distanta pe ganglionii simpatici-este
de preferat folosirea ultrasunetului cu impulsuri.
Ex: Aplicam ultrasunetul cu cap emitator mic in camp fix la
nivelul ganglionilor simpatici inghinali obtincm vazodilatatie
arteriala la nivelul gambei.
Avem unele aplicatii speciale:
Aplicarea ultrasunetului in regiunea hipofizarA-deterlnina
inhibarea selectiva a functiei glandulare.
Exista posibilitatea asocieri concomitenta a ultrasunetului
ell curentul diadinamic cand actiunea eelor doi curenti se
potenteaza reeiproc obtinandu-se dureri si contraeturi
musculare.
Aparatul se numestc Sanodin sau Sonodinator.
72
Frontul ascendent-corcspunde cresteri brustc a intensitati
curentului.
Frontul dcsccndcnt-corespunde scaderi bruste a intcnsitati
curcntului.
b) Inpulsurile triunghiu/are-se caracterizeaza prin:
Anularea platoului,
Fronturile ascendcnte,
.,......,.'.
;;').' I
(7

Fronturile descendente,
Pot avca 0 durata mai mare sau mai mica forman un unghi
mai mare sau mai mic rata de linia orizontala a timpului.
Cu cat durata impulsului este mai lunga, Cll atat panta cste
mai plina, Cu cat durata inpulsului este lTIai scurta, panta este
rnai abrupta,
c) Inpulsurile trapezoida/e-rezulta din combinarea
impulsurilor triunghiulare dreptunghiulare. Pantele
aseendente si descendente pot fi mai line line sau abruptc,
liniare sau curbe.
d) Inpulsurile stnusoidale-roo: avea panta ascendenta de
forma convexa putand corespunde unei functi matematice
~ exponentiale,
Curentul faradic .
Este obtinut din curentul continuu cu ajutorul unui inductor
~ este format dintr-o curba neregulata in care undclc pozitive eu
valori crescutc alterneaza eu unde negative.
Proprietatifiziologice
- stirnulare a cxcitabilitatii ncuromotorii;
17
j
- actiunetrofica;
- actiunevasomotorie.
Indicatii
- hipotrofii muscularede inactivitate(inafeetiuni
posttraumatiee)
- stadii ineipientealearteriopatiilorsivenopatiilorperiferice.
Curentidejoasafrecventaellimputsuri sunt folositiin
terapiepentru:
l.Electrostimularea musculaturi striate normoinervatc.
2. Electrostimularea musculaturii total denervate.
1. Electrostimularea musculaturii striate normolnervate.
Folosireaacestorcurenti Cll impulsuri realizeaza0
adevarataelectro-girnnasticamusculara.
Sebazezapeactiuneadeexcitareaimpulsurilorelectrice
asuprasubstraturilorexcitabile:muschiisifibrelenervoase.
Serealizeazaprintr-odescarcareelectricaamernbranelor
celularenumita depolarizare.
Musculatura striata, scheletica normal inervata-raspunde la
impulsurieuduratarelativscurtasi frecventarelativrapidain
jurde30Hz.
Efectul lie contractie-sc obsinela0 duratade0.1-5 mili sec.
$ifrecventa de 40Hz. \
Aceastaactiune tetanizantasaudecontractie maxima se
rnentine atatatimpcateurentulstrabaternuschiul,
Sunt folosite Ingeneralurrnatoarele forme decurent:
Curenti dreptunghiularimici,
Trenurilede impulsuri,
18
general unnumarde6pana la ]5sedinte.
Recomandari
apl icatiadeultrasunet sanufieurmata imediat dealta
procedura;
nuserecomanda succesiuneamasaj-ultrasunetsauultrasunet-
rnasaj;
nuseaplica ultrasunetsiroentgenterapiepeaceeasi regiune;
ultrasunetul poate precede kinetoterapia;
uneori serecomanda terapiacombinataultrasunet-curenti
diadinamici.
Aplicatiileultrasunetuluico actiunereflexa
I . .-1/)/iccuiu scgmcn/a1'(I di rccui
2. Aplicatia scgmcntara indirectii
3. Aplicinli rcflcxe jJe zoncle dermatoamelor rcflexe
.i Aplictt!ii rcflcxe !1I distant IJe r;ontf!;lioni simpatici
I.Aplicatiasegmentaradirecth-realizeazapecaleneurala
de-a-Iungul nervilor periferiei saude-a-Iungul arterelormarieu
actiune deplexuri simpaticeinsotitoarc.
Sebazeaza peprincipiul masajului reflexogen seaplica In
senscaudalo-cranian avand urrnatoareletrasee:
Seincepe sub marginea inferioara asacrului, urrneazf
ascendent peparteaexterioaraaarticulatiei sacro-i Iiace,apoi
subcreasta i Iiacaspre lateral fataposterioaraamarelui
trohanter, apoiseascensioneazaparavertebral lombarentre
apofiza spinoasaT3,pe marginea externa amareluidorsal pana
lamarginea inferioara atoracelui.
LJa nivelul musculaturi cervicale diminua dupacateva
rniscaricirculare alecapului ernitator,
71
-j
Deoarecepropagareaultrasunetuluisefacenumaiinmedii
solide lichideestenecesarcaintreproiector tegumentsal1U
existeniciunstratdeaercearputeasaopreascatransmiterea
undelorlategumentul bolnavului,pentruaceastaestcnevoiede
uncontact perfectintresuprafataemitatoare tegumentcarese
realizeazafolosindu-seunstratdegel,uleisauapa,
Tratarnentelesepotefectuaaplicandcapulemitatorin2
modalitati:
1.Princontactdirectasuprategumcntului-folosindu-se
,
I

vaseInasauCrCITIC.
2.AplicareacapuluiemitatorIndistanta-cand scintcrpune
unstratde apa lntreemitator tegument.
incontactdirect-capulemitatorseplirnbapetegumentprin
intermediulgeluluisaualaltuiunguent,taraaseapasaprea
tare,insenscircularsauliniarinfunctiederegiuneadetratat,si
eu0 vitezafoartemica
Estefoarteimportantcaernitatorulsapastrezeuncontact
perfecteutoatasuprafatategumentului safiementinutin
pozitieverticalaeuacesta.
Trebuieevitateincursaemitatoruluitoatezonelecu
proeminentcosoaseprecum regiunilevascularizate.
Aplicarcindirecta-prinintermediulapeisc folosesteatunci
candavemdetratatextrernitatianatomicccumultesuprafete
neregulate eumulteproerninenteosoase.
Intr-obaiecaldutaseintroducemanasaupieiorul bolnav
inpreunaeucapulemitator,Sevorexecutamiscari lenteIiniare
saucircularela0 distantadeaproximativ3emfatadetegument
avandgrijaeasuprafataemitatoaresafieparalelacu
tegumentul.
Duratasedinteloresteingeneralde2-5minutepentru0 zona.
Pentruarticulatiilemarisepoateajungela6-10min.
Ritmulsedlntelorestezilnicsauladouazile,efectuandu-se an
70
CurentimodulatideIungaperioada,
Curentifaradici,
Curcn]incofaradici,
aufrecventade50Hzduratadeunimpulsestcde1/11in.sipauza
dintreimpulsuride19milisec.
rifectelefiziologlce-ssuv:
j ( Excitator,
'-"" ,
Vazomotorproducand0 vazodilatatic
prelungita,
Trofic,
Antialgic,
Revulsivincazuluneivazodilatatimaximo
2. Electrostimulareamuseulaturitotal denervata
in accstcazseobtineunraspunsselectivlastimulareaprin
impulsuriexponcntialedelungaduratacupantadecresterc
lentasaufoartelerna,
Folosireaexcitariselectiveeu astfelde impulsuri poateduce
laobtinereacapacita]idecontractiernusculara,
Formedecurenticepotfi folositi:
(
.,
Curenticu inpulsuritrapezoidale-sutwfolositi
instimulareadiferitelorgrupemusculare.
Curenticu inpulsuritriunghiulare-cu Ironturile
decrestereliniaresauexponentiale.
Electrostimularca-previneinstalarcaatrofiei
musculare.
Nuestc0 metodaderecuperareinsineciprcgateste
initiereakineto-terapieirecuperatorie.
19
Tratamentul- euacesticurentitrebuie instituit precoce la
7-10zile deladenervare.
Curentiidiadinamici
Suntderivatidin curentul sinusoidal de50Hz care asuferit
oseriede modificari.
Cu ajutorul unci Iarnpi redresoareseobtine mularea fazei
negativeceea cedetermineformarea unui curent de50liz ~
sinusoidal.
Dinaceastacuajutoruluneiduble diodeseobtine uncurent
de1()()}lz ~ sinusoidal.
Ambeleforme decurent mentionatetree dincategoria
curentiloraltemativiincategoriacurentilorellirnpulsuri,
deoarecenu maiaufaza negativa.
Forma acestor inpulsuri pozitive-este curba ~ sinusoidal
cu0 duratade0, ()1sec.
Lacurentulcu impulsuride501-lz intervin si pauze de 0,0I
sec.In timp celaeelde 100Hzimpulsurilesesucced tara nici0
pauzanefiind uncurentalternativ.
Semnul curentului-se rnentine tottimpul pozitiv ceca ce
variaza, fiind doar intensitateacare crestein modritrnicde la0
la0 valoare maxima siapoi descrie 0 curba sirnetrica eucea a
valorilorascendenteajunganddin nou lavaloareao.
Acesteimpulsuri serepeta de50sau 100deori/sec.,
frecventele fiindconstanteneputandu-semodifica.
Infunctiedefelul incaresepotcombinadiversele
posibilitatidesuccesiunesidemodulare ainpulsurilordescrise
sepotobtineurrnatoarelefeluridecurentidiadinarnici:
crescuta ~ creste metabolismul celularlocal.
3. J .. intl'nsittqi mnri de peste O,X W/C111
2
apar modificari
ireversibile.
~ Se poate produce eritem, petesi si flictene
tegumentare
~ In tesutul eonjunctiv apare 0 vazodilatatie
ellhiperemie
~ La nivel 050S apar edcme hemoragice si
chiarnecroza ososa.
Aparatelepentruultrasunetclctcrapeutice
Suntalcatuite din:
1. Generatorul de inaltdfrecventd,
2. Cablullle racord,
3. Traducator sau emltdtorul de ultrasunet care transmite
unda ultrasonica .>'i 0 receptioneazd pe cea reflectaui.
4. Sis/en-lui de redresare si de transformare a curentului,
5. Circuitul oscilant ell triode,
6. Circuitul rezonator ell condensator variabil,
7. Cristulul plezoelectric-cere este intercalat 111 cdrnpul
condensatoratlat incapul traductorului.
8. Cordonul de alimentare de la retea ell curent alternativ.
Tehnicadeaplicare11 ultrasunetuluiterapeutic
Latehnicadeaplicareaacestorprocedurivornurrnari
rnanipulareacarnpuluiernitatorsimanevrareaaparatului.
Undele ultrasonicesunt proiectatedincapul crnitatorIn
liniedreapta sub forma unui fascicul perpendicularpesuprafata
deemisie a localizatorului.
20 69

'- ;. ' l
,
;;.j
.:

.!\{

Fenomenulinversdetransformareavariatiilordepotential
';1
electricprin intermediulcristalelordequartzsenumcsteerect
'>' :,:; '
.
;0:: piezoelectric indirectcecaceproduceultrasunetul.
:' ;'' 1
' ..
,-j
.'l

;. '':;
';:
Actiun! biologice ale ultrasunetului
".1

" ' 1
' .. 1.Laintensitatimicide0,1-0,4 W/cm patrati-inacestcazse
;;;
producmodificdri biologice minime si reversibile.
, 'j
i i "
"::'1
Crestepermeabilitatea membranelorcelulare,
.j
j
,
;
'

l
);0 Se produce0 activaremoleculara,
' I
,
',"j );> Crcsteactivitateaderespiratiecclulara,
.' "
.,j
J Suntactivatiferrnenti glicolitici,
':"1 );> Desfacereamacromoleculelorglucidice
I
Sunt activate procesele oxidative efectele
l
reducatoare (creste continutul grupelor sulfhidric din: ficat,
creier miocard)
', 'j
;j
' 1 );> Lanivel tergumentar se produce 0 eliberarc masiva
'.
demastocidecueliberaresecundaradehistamina.
' j
;1 );- Datorita cresteri permeabilitati celularetegumentare

"',:
se produce
:. j
difuziunea unor substante terapeutice ceca ce se numeste
' J

sonoforcza.
"
'- l
.i
"
2. Laintensita]i mcdi de 0,5-0,7W/cm patrati se realizeaza
.,
efectefizico-chimice si biologice maxime sl reversibile.
,
',:oj
' ;" 1
,
);> Seproduce0 hipertermietegumentara
j
.1
);> Se produce efectc fibrolitice prin actiune de rupere
fragmentaretisulara
"
' )
J
,. Seproduce fragmentareamacromoleculelor

j
);> Se produce hiperemizarea membranelor printr-o
':j
vazodilatatie
;},
',:. J
68
<:1
. ,'

.J
1.Monofazat fix.
Este0 formaasemanatoare cuceaacurentilorsinusoidali,
pantaasccndentaestelafelcalacurentulsinusoidaldarpanta
descendentsnucadesimetriccieadescrie0 curbalenta
exponentiala,ajungandla0IntimpdublufatadecurentulY2
sinusoidalacoperindastfelsiperioadadepauzaajungandla
valoarea0labazaimpulsuluiurmator.
Durutu unui itnpuls-esvc astfelde20 milisec. iarpauzanu
co,
cxista. Intensitatcavarfului impulsuluiesteconstantaceiasi.
-.:..-
2.Difazatul fix
Rezultadinsuprapunerea a2curcntimonofaza]icuun
decalajdejumatatedeperioada.
Varfurilcimpulsurilorsuntasernanatoarc,lnsaintcnsitatea
numaiajingela0ea ramanandlaunanumitnivel;astfelreziltf
ocurbaascmanatoarccuccaaunuicurcntcontinuupestecare
scsuprapun 100deimpulsurideformaY2 sinusoidala.
3.Scurta perloada
Laintervaleregulatede Isec.scalternezabrusc
monofazatulde50impulsuri/sec.cudifazatulde 100impulsuri
/sec.
Sepoatecreste duratapcrioadelordeimpulsuridela I la 10
sec.
'1>
<: :....
4.Lunga perioadii
Este0 formaspecialadesuprapunerea2curcntide50
impulsuri/sec.
Uncurentmonofazat fizde50impulsuri-pestecare,cuun
decalajdeY2 perioadaseadaugainmodlent(modulat)totun
curentde50impulsurimodulat.
21
Dinaceasta suprapunere rezultauneurentasernanatorCLl cel
difazat.
Duratarnodulatiei decrestereafazeia-2-aestede0,5sec.,
durataperioadei constante(platoul) estevariabila intre I si 7
sec.
Descresterea estede 1,5sec.alternantaintremonofazat si
difazatsefacelntre3si 10sec.
5.Ritmulsincopat
Alterneaza laintervale de 1sec.monofazatul eupauzede
aceiasidurata,
Pr/ne/palele efecte ale eurentului diadinamic
J. Analxetic-difazatu) perioadalunga
2. Iliperelnitlntli-difazatul, perioada lungasi perioada
scurta
3. eu501--lz eu0 intensitate la
valoareaprag.
Monofazatul-efeetexcitator,crestetonusul muscular,
actioneaza ca un adevaratmasaj profundelectric, evidentiaza
zoneledureroase dincadrul neuromialgiilorreflexe. Actioneza
vazoconstrictor tonifica peretiarteriali.
Difazatul-are actiunea cea maiantialgica-ridicapragul
sensibilitati dureroase. Imbunatatirea circulatieiarterialeprin
inhibareasimpaticului.
Esteindicatcaforma introductivaincelalalte aplicati analgetice.
Perioadascurta-areunefectexcitatortonicizant, actioneaza
eaunmasajprofundmaiintens,are0 actiunevazoconstrietoare
deundereieserolulrezorbtiveuactiunerapidaasupra
22
Actiuneaasupramusculaturistriatesi netcde
!-{f III/1S('II!U/",.U hiller/unit-produce scaderea tonusului
muscular, iarlamnsculaturu 1IIroj7C(I-realizeazatonifierea.
De eele mai multe ori se urrnareste efectul anti-spastic
deeontracturant muscular si derelaxaregenerala.
Metodelede producerea ultrasunetului
I. Prinprocedce mccanice-prin ounereainvibratii aunei
lamernctalicedeanumitedimensiuni sauvibratiile unui
diapazon.
2. Prin mctodc magneticc-bazatepe principiul schimbari
dimensiuni supuseunuiprocesdemagnetizareperiodica ell
ajutorul unuicurentalternativ.
3. Procedcul riezoclcctric-eonstaIII proprietateaunor
cristaletaiatein anumite sectiunideasecomprima si dilatadaca
suntsupuse lavariati depotentialelectric.
l'roccdcul piezoelectric-sofoloseste cristale cacelede
quartz,turmalina, blendasi titandebariu.
Ingeneral uncristal are0 axaopticalongitudinala notataeu
.a" 3axeelectriee careunescmuehiilesi suntnumitesi axe
piczoclectricc 3axe mecanicecareunesemijloacele fetelor
opusesi suntnotateell"y"'.
Lamataiata dinquartztrebuiesa aibasuprafete
perpendicularc pe axa electricaacristalului. Princornprirnarea
suprafetelorlamei dequartzastfel taiate apar sarcinielectricepe
feteleperpendicular peaxa electrica.
Acelasfenomen seIntatnplaatuncicandseexercita0
tractiunede-a-Iungulaxeimecanice"y".
Dacaexecuta0 tractiune peaxaelectricavornobtine
schirnbareapolaritati adicaefectul mecanicpoatef transformat
Inefeetelectric prinfenomenul piezoelectric.
67
J
Miorelaxante,
Hiperemiante,
Tonifiante,
Neuro-musculare,
)- Excitatedesistemulnervos.
Gradul de excitabilitate neuro-rnusculara este in raport cu.
amplitudinea vibratiilor ultrasonice. .
La amplitudini mici se obtin cfecte sedative, iar la
amplitudini rnari actiuni de stimulare excitare.
Durata joasa are un rol important in obtinerea efcctelor
urrnarite.
Sunt influentate de catre ultrasunet toate sistcmele
aparatcle organismuJui.
Actlunea ultrasunetelor asupra sistemului
nervos central, sistemului nervos pcriferic
,i sistemului neuro-vegetativ
Sunt primele care receptioneaza undele vibratori ale
ultrasunetului raspunde in fuctie de dozare prin cfccte de
excitatie sau inhibitie de sedare sau stimulare de modificare a
pragului de excitabilitate neuro-rnusculara ca de echilibrarca
sistemului nervos vegetative
Actlunea asupra aparatului cardio-vascular
Ultrasunetul actioneaza in deosebi asupra circulatiei
periferice realizand efecte vazomotori de vazodilatatie artcriala
tonifierea elementelor, contractiile din peretii vcnelor si
vaselor limfatice favorizand rezorbtia edemclor exudatelor.
Este stimulata viteza de circulatie periferica,
Sunt usurate schimbarile nutritive si gazoase din tesuturi
actionand asupra troficitati acestora.
66
hernatoamelor si a edemelor post-traumatice sau din staza
periferica,
Perioada lunga-are un cfect putcrnic analgezic
miorelaxant, acest efect este persistent timp mai indclungat, arc
dcasernenca un efect anticongcstiv. Este indicat in starisle
durcroase profundc si persistcntc.
Ritmul sincopat-are un efect excitomotor pronuntat de unde
c"',
( ..
..
I
rezulta actiunea sa de gimnastica rnusculara irnportanta. Este
indicat in atoni musculare postoperatori cu musculatura norrno-
inervata. .
Indlcatllle
A. Afcctiuni ale aparatului locomotor:
l.Starile posttraumatice-concluzjile, entorsclc, luxati
rcccnte folosim difazatul apoi perioada scurta,
2.intinderile muscularc.
3.In diferite rcdori arucularc-incepem eu difazatul
apoi continuum eu perioada scurta si terrninam eu pcrioada
lunga, Aiei fae exceptie fracturilc sau rupturile ligamcntare sau
musculare.
B. Afectiunile reumaticce: Artrozc, artrite, in diferitc
mialgii, in manifestari articulare (epicondilitelc, entezite), in


....'J
r:
r diferite periartrite, nevralgi cervico-brahiale sau sciatiee.
IncepcJn eu continuum eu perioada scurta
terminarn cu perioada lunga,
C. TulburAri circulatori periferice: Boala Raynoud, in
arteriopatiile obliterante, varicele, stari dupa degeraturi arsuri.
D. Aplicatlile segmentare: Pe zonele reflexc eu patologic
neurovegetativa
In colecistopatie, in migrene, in ulcer.
23
J
Modal/fliti de apllcare a curentllordiadinamici
Aplicatiile se fae:
1.Aplicareadirectpe puncteledureroase: Sefolosesc
electrozi de plumbmicirotunzi sauchiarpunctiformi.
Electrodul negativ-esteasezatdirect pe locul dureros
Electrodul pozitiv-esteasezat la2-3em. distanta.
2. Aplicareatransversalii: 0 folosim lanivelul
articulatiilormari, azonelormusculareale membrelorsalt
trunchiului. Aici folosim electrozi plati, ell rnarirnidiferite,
corespunzatoareregiuni de tratat, Electroziisunt egali intre ei.
3.Aplicarealongttudinala: Sefoloseste de-a-Iungul unui
nerv periferic.
Electrodul pozitiv-estemai mare iar,
Elctrodul negativ-estemai mic si seaseaza pe loeuldureros.
4.Aplicareaparavertebrala: Pentru radacinilenervoase,
putem avea inacest caz atat aplicareatransversalacat 0
aplicare paralelacu cotana. Sefolosesc electrozi plati cu:
Electrodul negativ-asezatpelocul dureros,
Electrodul pozitiv-fiindegal ca rnarime.
5.AplicareagangliotropA: Sefoloseste lanivelul
ganglionilorvegetativi. Folosim electrozi miei, punctiforrni:
Electrodul negativ-fiindsituat lanivelul ganglionului
respective
6.ApllcatlamioenergeticA: Aceastaurrnarestetonicizarea
musculaturi normoinervate.
Electrodul pozitiv-estemare, este indiferent se la
loeuldeernergentaanervului motor.
Electrodul negativ-estepunctiform si seaseaza lanivelul
placi neuromotori.
24
Efectelefizice aleultrasunetelor
I. lIcctu] propusadeaparat setransmite
dinaproape Inaproape rnoleeulele fiindpuseInrniscareeu0
frecventa egala euceaaemitatorului aparatului.
2. Efectu] termic-o parte din energiaultrasonica se
transforrnaInenergie caloricaaceastaseobtine prinabsortia
energiei ultrasunetului decatre mediile neomogeneeudegajare
irnportantadecaldura si prin freearea particulelormediuluide
separare a2 straturi cudensitati diferitc.
.1. l.Icctu de c.rvitntic-reprezintiiproducercade goluri in
interiorul lichidului tranversat. Intcrapie trebuie sa evitarn
aceasta propietate.
il. lIcctu] de di i'lI/.i une-reprezintacrestereapcrmeabilitati
rnernbraneicelulare.
Efectechimiceale ultrasunetului
" Oxidarea,
Depolarizarea,
);.- Reductio .yi alterarea structurilor
Substante chi/nice.
Efectelefiziologice ale ultrasunetului
Acesteadepind de:
)J.- Frecventa arnplitudineaoscilatiilor,
Durata deaplieare,
, Reactivitateaorganismului.
Seobtin urmatoarelcefcctc fiziologice:
ji; Analgctice,
65
J
f
frecventaa ultrasunetului din campcontinuu si candtrebuic sa
.tinemseama de forma ~ i durata impulsului,duratapauzei~ i de
frecventaintercalariradiatiilorrespective.
Propietatllefiziceale ultrasunetelor
Limitasuperioaradedeperceptieasunetuluidecatre
urecheaumanaestedecirca20 mii oscilatii/sec.
Vibratiile mecanice-ce depasescaceastalimitasenumesc
ultrasunete, '
Landaultrasunetelor cstefoartcmica i prczintavariatiin
functiedenaturamediuluistrabatut(gaze,lichidcsausolide).
Aplicarea ultrasunetclor pe un co,.p-produceuntransfer
maredeenergicprinalternareastarilordepresiunercalizate.
Transferul de energie ultrasonica-aplicata ~ i masuratain
wati(W)/cmpatratidefinesteintensitateaultrasunetului.
Aceastareprezinta unparametruinportantincadrulterapiei.
Propagarea ultrasunetului-se realizeazain liniedreaptasub
formaunuifasciculderaze.
Propagareadepindedefelul i formasurseideproduccrcdc
cuplarecumediulincaresepropaga~ j defrecventa(eucat
frecventaestemaimarceuatat penetrareaestemaimare),
Propagareaultrasunetuluipoatefi modifieatde:
)- Dimensiunea mediului strabiitut (maresaumica)
)- De supra/alaacestuia (netedasaurugoasa)
~ De forma mediului i de structura acestuia
(omogenasauneomogena),
Viteza de propagare a ultrasunetului-esie 0 constanta i are
ovaloaremedieintesutulumande1501n/sec. calculandu-seprin
produsuldintrelanda i frecventa.
( .. . . ~ ~ \ - - ..., r .-"
co> .
r:
I
Tehnlca de apllcare a curentului diadinamic
In primulrandtrebuie saavem:
1.Aparatulgeneratordecurentdiadinamic-careestc
formatdin:
Sistcrndcalimcntarc(priza,stecher,cablu)
Sistcmdercdrcsarc~ i rnodularc(dioda,Iampile)
Pe tabloulaparatului avem:
Unpotcntiornctru
Uncornutator-pentrudiferitelcformcleale
curentuluidiadinamic.
Osciloscop-princarevizualizamformele
curentuluidiadinamic,
Comutator-pentruschimbareapolaritati
Ccasul
Miliampermcntru-pentru masurareaintcnsitati,
Sistemulderacordarecubolnavul(cablurisi2
,elcctrozi)
2.Pacientul-trebuicsafieasezatcornodpc0 canapeade
lemnsiell regiuneadetratatdescoperita i lalndcmana.
Electrozi -suntasezatipezonadurerosaprinintermediul
compreselorhidrofile,bineumezite,
AparatulvaavealainceputpotentiornetrelelaO.
Intensitateasecresteprogresivlaunniveleorespunzator
efeetuluiurrnarit: analgeticsaudinamogen.Peparcursul
sedinteitrebuiecrescutaintenstateapentrumentincreasenzatiei
devibratienedureroasa,senzatiecareseadeprinacomodare.
64 25
- ~
Seincepe cudifazatul fixtotdeauna intensitateasanu ).- Inflarnatii si congesti clin procesele infectioase si
atinga pragul dureros(valoareaminima aintensita]i care neinfectioase.
produce 0 contractie rnusculara) sicresterntreptat intensitatea
y Peate fi apl icat la orice varsta la 0 arie mare de
datorita instalari fenomenului deacomodare.
afect i uni .
Ingeneral dura/aprocedurieste de4-8 min. dacadepasirn
.,. Scurteazatimpul de vindecare in multe afectiuni.
aceastaduratasedirninua eficacitateaanalgetica.
y Reduce consumul de medicamente.
Daca avem mai multe regiuni dureroasece impun aplicarea
proceduri,durataacesteiatrebuie scazutacucfite1min.la
., Cornbate rapid durerea.
rl\)?1

fiecare noua procedurain cursul aceleasi sedinte.
. .-
.,. Poate fi tratataorice regiune acorpului.
Incazul actiunilorvasculotropesineurotrofese poate
.,. Pacientul nutrebuie dezbracat.
mentine 0 durata mai indelungatade20-30min.
';- Nu produce disconfortlocal si general.
Ritmulsedintelor-esu:determinatdestadiul afectiuni daca
';- Pacientul nutrebuie neaparat supravegheat.
intensitateadureri este mare aplicarn de2ori pezi,daca este
mai mica 1procedurape zi.
Nurnarul sedlntelor-pentruactiune analgeticasunt utile 8-10
Ultrasunetelc
sedinteconsecutiveeventual cu0 pauza de 7-10 zi Iedupa care
sereiau.
Ultrusunetctcfolsite /11 temple:
Desi acestea se pot folosi atfit in medicine cat si in alte
Inscop dinamogen putem folosi peste 10sedinte.
c1omenii.
In rnedicina putern avea: ecografia folosita ca metoda de
Alteformedecurentlde joasli frecventiiCII actlune
investigatie, rneloterapia,stomatologiesiindomeniul alimentar.
antlalglcii
Ultrasunetele au 0 frecventa de 800-1000 KHz si landa
egalacu 1)<7 /11/11 ,
I . Curentul faradic neofaradic
Ultrasunetuleste folositin:
2.Curentultrabert l.Cfimp continuu-cand uncia ultrasonica este longitudinala

3.Curentiistohastici
neantreruptf avand 0 actiune continuua asupra mediului
4. Electropunctura
rcspcctiv cu producerea unui micrornasaj tisular profund si cu
5.T.E.N.S(stimulareaelectricanervoasatranscutanata). efect terrnic important.
2.Ciimp discontinu-cand avern 0 intrerupere ritrnica cu 0
anumita
26 63
_ -. , . __ . " _ _. _ . __. , . _ . _ _ _ _ _ , . _" _ . , , _ '.' _ " _ _ . ,. C " _ _ '" _ , _ ._ . _
_ J
Efectelefiziologiceadiapulsului,
J. Arnelioreazaproceseledeosteoporozaposttraumatice.
2. Accelereazaprocesuldecalusareincazul fracturilor.
..l. Accelereazarezorbtiahematoamelor.
4. Auactiunerezorbtivaaproceselorinflamatorii.
..,. Potreducepanliladisparitieedemul tisular.
6. Accelereaza cicatrizarea plagilor prevenind reducand
cicatricicheloide.
7. Grabestevindecareaarsurilor.
8. Favorizeazacicatrizareasi vindecareaulcerelorvaricoase
precumsi aulcerelorpeptice,
9.Realizeazatopireacalcifierilordinbursite tendinite.
JO.Diminua si combatspasmelemusculaturinetede.
Se obtin rezultate foarte bune bune 1n urmatoarele
afectiuni:
Staripost-traumaticealepartilormoiindeosebilagenunchi
siuurnar,Inalgoneurodistrofipostraumatice, Inbursitesi in
tendinite,
Rezultatebune satisfacatoareseobtin in:
Artrozeactivate
Poliartrite.
Avantajelediapulsului
Nu produce efecte calorice locale astfel lncat poate fi
aplicatin:
62
Curentulfaradic neofaradic
Curentulfaradic-estereprezentatprintr-ocurbaneregulata
Incaredenivelarilecuvalorinegativemicialterneazacucresteri
mari brustealevalorilorpozitive.
Curentulfaradicseobtinedincurentulcontinuu,
transformarearealizandu-secuajutoruluneibobinedeinductie. '
Aceastabobinaconstadin2bobine:
(!0) !)rimtlr(i-care estededimensiunimicinurnita
inductor estefermatadintr-unmiezdefierpecaresunt
infasuratespiregroasedarinnumarmic.
..Secundara-cese estemaimare incarepatrunde
bobinaprirnara,
Diferenteleintensitatilor pozitive negativesuntdatede
inegalitateadintrevitezeledeintrerupere deinchiderea
circuitului.
Dezavantajelecurentuluifaradic:
Irnposibilitateadozariintensitati curentului
Neregularitateaimpulsurilor
Manevrarearudimentaraaaparatelordeobtinere
aacestuicurent.
Astfelsacreat0 noua formadecurentnumitneofaradic.



I
Caracteristicilecurentuluineofaradic:
1.Nu semaiproductrecerilebrustedelavaloripozitivela
celenegative.
2. Intensitateapoatef reglatacuprecizie.
3. Frecventa este de 50J-Iz, durata impulsurilor este de
min.,duratapauzeiestede 19ms.
Principaleleefecte:
1. Efectul analgetic
27
J
2.EJectulexcitomotor
3. EJectu!vazomotor
a) vazoconstructor-ciuuidurataestescurta
btvazodilatator-cssvidurataestelunga
4. Efectultroflc
5..Efectulrezorbtiv
Indicatli:
Inafectiunimusculare.aleaparatuluilocomotor
in afectiunialesistemuJuinervosperiferic.
hipotrofii musculare de inactivitate (in afeetiuni
posttraumatice)
stadii ineipiente ale arteriopatiilor si venopatiilor
periferiee.
Contraindlcatiile:
in paraliziaspastics
Inorieespasme contractiimusculare
Inatrof musculareelldegenerescenta
Inatrof musculareinsotitedehipersensibilitate
Cnractcristici: impulsuriletriunghiulare.
Curentlitrabet
Curen'[ii dreptunghiularicarerealizeazaunadevaratmasaj
euimpulsuriexcitabileobtinandu-seastfelunputemic efeet
analgezicsihiperemiant.
. Curentlistohastiei
Secaracterizeazaprinprezentaunorstimulineregulatice
reducreactiiledeadaptaresaude obisnuintacrescandastfel
efectulanalgezicprinridicareapraguluidureros.
28
inaltafrecventa pnlsatiliisandlapulsul .
Frecventa tnalta de 27,12 MHz landa de 11mdurata unui
impulsestede 65 miu/sec. pauzadintre impulsuriestede25 de
ori mai mare decafdurataimpulsului.
Frecventaimpulsurilorestedozatain6trepte.
Putereaaparatuluigeneratorestecuprinsalntre293-970W.
Durata mare a pauzei in raport cu durata impulsului,
6@f\1)
genereaza eject caloric ce se disperseaza pand la disparitie si
astfelefectelebiologiceau0 duratamailunga.
Frecventaimpulsurilorestecalculataastfeleafieeare
impulscareurmeazasacadapeunefeetbiologicpersistent.
Dispersarea efectului caloric deterrnina lipsa efectelor
hipertermicelocale.
Ernitatorul aparatului poate fi aplicat peste imbracaminte,
aparate gipsate, pansamente, elemente metalice de contentie eu
exceptiastimulatoruluicardiac.
Moduldeactlunea dlapulsulul
Campulelectromagneticrealizatinfluenteazamiscarileintra
extra-eelulare determina echilibrarea pompelor de sodiu, din
celulele dereglate in stare de depolaraizare partiala deterrnina
astfelrefacereapotentialuluibioelectricalmembranelor.
f:

..i\.' '1
'''}D;:'i'
.. .. L..,:.
Stimuleazaproceseleanabolicecelulare tisularecreste
<:
fluxulsancvinperifericprinhiperemieceeacedueelacresterea
oxigenarilocaleeurolinvindecare.
Influenteaza procesele de regenerare a tesutului nervos.
Stirnuleazahematopoeza.
Influenteaza cresterea infiltratiei Ieucocitara, Favorizeaza
formareacolagenuluiinproceselereparatoritisulare.
61
J
I. .Apllcare in camp condensator-introducerea bolnavului
directincarnpulrezonatorintrecele2placialearmaturilor
condensatorului.
Arrnaturilecondensatorilorsuntizolateincapsuledesticla
saucauciucconstituinddefaptelectrozi.
Ineazulelectrozilordemetalizolatidesticla,acestiasunt
rigizi senumescelectrozi Schliephake.
Acestiasuntforrnati dintr-undisc metalic lie lmm, grosime
-
sieumarirnidiferiteIndiametrufiind:mari, mijloci si mici
(172-130-85-42).
Capsula izolatoare-eie 0 piesadinebonitapecarese
gasestedispozitivuldefixareaelectroduluipreeumsi fisade
racordareellcablul.
Fatacarevinesprebolnavestedinsticlasiseinsurubeaza
lapiesadeebonita,
Acestielectrozipotavea formespecialepentruutilizarea
inregiunileaxilare(formaprisma),
Acestielectrozise fizeaza lanistebratesausuporturi ce Ie
oferaposibilitateaaplicarilorladistantadetegument.
Acestesuporturisunt din material izolantavand mai multe
articulatiiceIeconferamobilitateaIntoatedirectiile,
1. Apllcarea In climp electrozi flexibili

cesuntacoperitideuncauciucvulcanizat. r02JJ
Potaveaaspectuluneiplase $i cordon flexibi/ eonstituitdin
sarrnedeCupestecaresevulcanizeazaunstratdecauciucde6-
8mmgrosime.
Acestiapotfi aplicatidirectpetegument,directperegiunea
detratat.
Electropunctura
. Facepartedinmetodeledereflexoterapieactionandpe
puncteledureroasereflexe.
T.E.N.S.
Folosestecurentiellimpulsuridreptunghiularedejoasa
frecventacaresuntfurnizatideaparatemieialimentatelabateri
saulapriza,Frecventaeste IS-500Hz,durataimpulsurilor0,05-
0,5ms.Folosescelectrozimariatezatiindreptulpunctelor
dureroase.
Elemente dejlziologie generald ale electroterapie/
electrodiagnostlculul
Iritabllitatea-reprezinta eapacitatea celulelor vi de. a
reactionalaunanumitstimul.
Exeitabtlltatea-reprezinta transmiterea mai departe a
stimulului de catre celulele si fibrele nervoase, aceasta este 0
reactiesecundaraatesuturilor.
Pentruadeclansa0 excitatiestimulultrebuiesaaiba:
lntensitaterninirna precisa nurnita intensitate
prag.
lJntimprninimpentruprovocareaexcitatiei,
Stimuliellvaloarepestepragdetermina0 reactiecarese
propagaeaundadeexcitatiecepoatefimasurata ladistantade
loculdeexcitatie, Stimululcuvaloareasubpragare0 actiune
limitatalocala,
Intensitateacuvaloarepeste pragastimuluiluinuduee la0
crestere a raspunsului ceea ce reprezinta /egea totu/ sau nimic
daraceasta legeestevalabila numai pentrureactia unei singure
celule.
J
60 29
Daca stimulii electrici excita mai multe sau mai putine
celule dupa valoarea intensitati ~ suprafata stirnulata, atunci se
producecontractie rnuscularamaiputernicasaumaislaba,
Potentialulde membranade repaus
Inrepausproceselechimieeti fizicedinmembranacelulara
seaflalntr-ostaredeechilibru.
,.
Stimularea-produce0 transformare periodicaastaride
eehilibrudeterminand0 seriedeprocesefizice~ chimice.
LanivelulmembraneicelulareNa+ ~ K+ suntrepartizati
inconcentratiidiferitede0partetidealtaamembranei.
Na+: -in exterior avem 145mEq/1
-fn interior avem 12mElJ/1 si avemunraportde
aproximativ 12:1.
K+: -/ll exterior-tmliq/I
-in intertor-l Simliq/l ~ avem un raport de aproximativ
f:3N. .
Prin mecanism de pampa care este consumatoare de
energie, rolul principal avandu-l ionul Na+ se realizeaza un
transferionic~ anume:
Na poate fi expulzat extracelular, K patrunde intracelular
printr-untranspotpasiv.
Retinerea concentratiei mai mari de K 'in interiorul celulei
se datoreste unui potential de aproximativ 85 mV intracelular
intretinutdepompadeNa
Datoritadiferenteideconcentrtieaeelor2ionidelanivelul
membranei celulareatlate in repaus se realizeaza 0 diferenta de
tensiunenumitapotential de membranasau de repaus.
Directiadepolarizareamembraneicelulareeste pozitivain
exteriorti negativaininterior.
30
10. In afectiuni dermatologice: in furuncule,inpanaritii sau
hidrosadelita,
11. in afectiuni endocrine: dereglarihipofizare ~ tiroidite.
ValoareaterapeuticAa undelorscurte
Auactiuneprioritarafatadealteproceduritermice.
Au0 actiuneadjuvants fatadealteproceduri.
Au 0 actiune permisibila adica se pot asocia eu alte
procedurifizicale.
Contralndlcatilleundelorscurte
In supuratii, in diferite manifestari acute reumatice de tip
autoimun,in proceseneoplazice,in hemoragii, in hemoptizii, in
hemoragiile din uleerele gastro-duodenale, in existenta
stimulatoruluicardiac,insituatidesarcina.
Tehnleadeaplicarea undelorscurte
Spredeosebiredetehnicadeaplicareacurentilordejoasa~
mediefrecventaincareeranevoiedeuncontactdirectintre
electrozi~ tegument,laundelescurteelectrozinuseaplica
directpetegument. .
Aparateledeundescurtesuntalcatuitedin2circuite:
iQJ ~
~ Circuitul generator
~ Clrcuitul rezonator
cetrebuiesaintreinrezonantaunulcucelalalt, Pacientulintra
incircuitulrezonator.
Acesti curentidelnaltafrecventasepotaplicafiein:
~ Cdmp inductor fie in
~ Cdmp condensator
59
J
3. Dozele II au actiune antispastica.
4. Doza IV eu 0 durata scurta are actiune
revulsiva,
Indleatll terapeutice ale undelor scurte
1. In afectiuni ale aparatului locomotor: afectiuni
reumatice acute degenerative in sechele posttraumatice.
2. in afectiuni ale sistemului nervos:
)- , Sis/ernul nervos peri/eric: nevralgiiic,
meurornialgiile, nevrite,
pareze, paralizii.
)0 Sistemul nervos central: sechele de poliomielita,
,sechele dupa
meningite si mielite.
3. In afectiuni digestive: in diferite spasme csofagicnc,
spasmele gastro-intestinale, in diferite dischinezi biliare de
diferite cauze, in diferite sindroame aderentiale, dupa interventii
chirurgicalc si chiar in constipatia cronica,
4. In afectiuni cardio-vasculare:tulburari eireulatori
pcriferice: arteriale venoase; arteriopatii pcriferice, in
degeraturi.
5. in afectiuni pespiratorii: bronsite cronice, sechelc
pleurezi, in pleurite, astm bronsiclnsa in perioada dintre crize.
6. In afectiuni urogenitale: hipertrofia de prostata,
pielonefrite, pielocistite, diferite colici nefritice.
7. in afectiuni ginecologice: anexitele, parametritele.
8. In afeqiuni oftalmologice: orjelet, iridociclitele
eheratite.
9. in ofectiun! stomatologice: gingivite, stornatita, in dureri
postextractii dentare, in diferite abcese peridentare sau
granulom.
58
Potentialul de actiune a membrana
1.Dcpolarizarea.
Variatiile potentialului de membrana din cursul excitatici
prin diferiti agenti chimici si fizici reprezinta potcruialul de
actiunc.
Membrana celulara stimulata devine perrneabila pentru Na
declansandu-se un flux ionic dinspre exterior spre interior.

Curentul de intrare a ionului de Na
eurentului de iesire a K.
atingand intensitatea
in dcpolarizarc prin cresterea permeabilitati mcmbranei
eelulare stimulate pcntrul ionul de Na partea cxterna devine
negativa, iar partea interna devine pozitiva,
Stimulul prag sau de excitatie reduce potcntialul de rcpaus
eu 15-20mV ceca ee determina UI1 potentil critic de aproximativ
65/11 Vee detcrmina dcclansarea potentialului de actiunc,
Intensitatea minima necesara declansari excitatiei pcntru
pragul de curent continuu se numcste r eobaza.
2.Rcpolarizarea.
Reprezinta initierea proeeselor de revenire la potentialul de
membrana.
Sc produce astfel:

.,,, ..J, "
Inactivitatea transportului ionuJui Na spre interiorul
celulei, cu reducerea brusca a conductantei rncmbranei pcntru
Na+ revenirea fluxului Javaloarea de repaus,
Concomitcnt creste permeabilitatea membranei celulare
pentru K+ care iese din celula eu un flux crescut in intensitate
ceea ce duce Ia restabilirea valori de repaus.
Modificarile de potential care au loe
depolarizari repolarizari reprezinta de fapt
potential de membran
in tirnpul
adcvaratul
31
j
3.Restitutia
Incepe odata eu incheierea procesului de repolarizare a
membranei celulare.
Cu ajutorul pompei active Na-K, Na excedentar iese din
celula iar K intra In celula pann la atingerea potentialului de
repaus de aproximativ85mV.
Tn timpul depolarizari membrana este incapabila sa mai
reactioneze la alt stimul reprezentand perioada refractara
absoluta (pragul stimulului este foarte ridicat nu mai poate f
depasit),
Dupa depolarizare se instaleaza perioada refractara relativa
ce permite ca 0 excitatie locala ell intensitate scazuta sa poata
declansaun nou potential deactiune.
Electrotonusul
Reprezintarnodificarilecaracteristicefizice si fiziologice
produsein timpul procesului deexcitatiefiind deterrninatde
sensul curentuJui astfel:
La polul ncgativ-vom avea catelectrotonus

Lapolul pozitiv-vom avea anelectrotonus.

t.Catelectrotonus
Seproduce lainchiderea circuitului. Crestereaexcitabilitati
tisulare lacatod este datoratadepolarizari prin sarcinilenegative
aleeleetrodului.
Excitantul minim necesarproduceri stimulariactioneazala
ointensitateminima.
Intr-o depolarizareextremasi dedurataseproduce:
Blocajul depolarizari sau
Caracteristicide dozarea undelorscurte
DOZA I - este egala cu doza utermief san ..ece si
corespunde la5-10H/.
Aceastadoza nu produce nici 0 senzatie fiind sub pragul de
excitatietermica.
DOZA II - este doza (purina caldura)
corespunde laaproxirnativ 35T'V.
"' ... 't
Aceasta doza produce 0 senzatie de caldura abia
perceptibilao
DOZA III - este dnza termicii care corespunde la 75-
J(){) 1V.
Aceasta doza produce 0 senzatie de caldurii evidenta dar
suportabila.
DOZA IV - este doza hipcrrcrmicii corespunde la 1J()-
250H/.
Aceasta doza produce0 senzatie decalduraputernica uneori
greu suportabila.
Pentrualegereaacestordozetrebuiesa tinernseamade
urrnatoarelcaspecte:
J. in stadiile acute-vom folosi totdeauna:
: l iozc! rcci (I)
,. 1)O:.':Clc 01ip:o!e1" nice (II)
eu 0 durata scurta de 3-5 min. in scri scurte cu ritm zilnic sau
la2ziJe.
2. in stadiile cronice-vottv folosi:
, Dozcl tcrmicc (III)
Y Dozclc lJi/)e1'!CrI11icC! (11')
Cll 0 durata prelungita de 20-30 'nino in serii de cate 12scdinte
inritm zilnic saula2zile.
J
32 57
I
2. Actiunea asupra circulatiei-se produce 0 hipercrnic
activa atat prin actiune locala cat prin actiune rcflexa.
3. Actiunea asupra sistemului anU111C:
y Asupru sistcmului nerves cc ntrul-ei: un cfcct
sedativ actionand
asupra hipotalamusului.
" Asupra sistemului nerves periferic-ctesu:
cxcitabilitatea, crestc
viteza de conducerc, scade reobaza scurtcaza cronaxia.
4. Actiunea asupra musculaturii:
scadc tonusul muscular
rclaxeaza rnusculatura antagonisui
lmbunataccste circulatia locala.
5. Actiunea de crestere a capacitdti imunologica a
organismului.
6. Actiunea asupra glandelor endocrine.
Efcctclc terapcutice ale undelor scurtc
J. Efcct hipcrctnizant
2..,1 C" i tine analgct iCll
3. tniorclaxunt si antispustic
4. Efcc! lie act ivarc I11el abo!ic(/
Undele scurte produc cndotcrrnie nemijlocita eu erect
remanent (de lunga durata) de 48-7211.
56
Blocajul de oboscala sau
Dcprcsie catodica,
2.Anclcctrotonus.
Sc produce la intrcruperea circuitului si se realizeaza 0
scadere a excitabilitati tisulare, se obtine un efect
hipcrpolarizant, adieu cresterea sarcinilor pozitive la exteriorul
membranei, ceca ce deterrnina 0 ingrcunarc a aparitiei excitatiei,
Intr-un anelectrotonus puternic se produce abolirea
cxcitabilitati sau blocajul anotic de hiperpolarizare.
Elcctrodiagnosticul
Prin electrodiagnostic lntelegcm ansamblul metodelor de
diagnostic bazate pc utilizarea curentilor electrici.
Exista 2 mctode de clectrodiagnostic:
1. Electrodiagnostic prin stimulare-care se bazeaza pe
raspunsurile date de organism la diversi stimuli electrici.
2. Electrodiagnostic prin detectie-ce reprezinta detcctarca
studicrea curcntilor elcctrici produsi de tesuturi,
Ex. Elcctrocardiograma (E.K.G), electroencefalograrna
(E.E.G), clcctrorniograma (E.M.G).
Principiile electrodiagnosticului prin stimularea
cu curent galvano-faradic
Excitarea cu impulsuri a unui nerv sau a unui muschi
sanatos produce 0 contractie musculara brusca nurnita si secusii
/1111.\" CIIIIIr ii.
33

a) Dacancrvulcstcsectionattotal:
Excitarca capatului pcriferic al ncrvului ell un curent
continuu saufaradic IlU produce niciunraspuns.
Daca excitam direct muschiulnu mai raspunde laexcitatia
faradica 111 schirnb raspundc la excitatia galvanica printr-o
contractic lcnta,
Accasta cste ITIai vizibila daca asczam clcctrozi la cclc 2
capetc ale muschiului. Accasta sc nurnestc
totu!.
b) Dacancrvulcstc sectionatpartial:
Excitabilitatca ncrvului cstc pastrata pentru curcnt galvanic
sau faradic, dar contractia rnusculara obtinuta cstc diruinuatii ca
amplitudine.
Curcntul faradic detcrmina un raspuns brusc, curcntul
galvanic dctermina unraspuns globalhetcrogcn:
" Fibrclc denervate tnuscularc-vct da 0 contractic lcnta
euunprag
de excitaticmai scazut.
Fibrclc muscularc sanatoase-vct reactiona brusc sub
forma sccusei musculare,
Astfcl Ia 0 ITIai mica intcnsitate a curcntului galvanic
obtincnl nII Inai 0 contractic 111 ica nUmita i n:u c (ic (tc

Daca excitam un muschi la pragul de excitatic obtinem 0
contractiecorespunzatoarevalori prag.
Marind aceasta intensitate de 2-3 ori rata de valoarca prag
contractia se va mcntine tot tirnpul cand trccc curcntul prin
rnuschiaccastase numcste clcctrotonusfiziologic.
In cazurilc patologice, acest electrotonus sc obtine la
intensitati Inuit apropiate de valoarea pragului sc numeste
Undescurte
Acestc undeauactiune elcctrolitica electrochimica nu
produc fenomcne depolarizarc. Aceste undenuprovoaca
ezcitatiineurornusculare.
Auefecte caloricc deprofunzime taraaproduce Insaleziuni
cutanatc,
Penetratia tisulard si efectullor caloric dcpind de:
., Frccvctua curcntului anumc: creste odata ell
cresterea frccventci,
' Constuutclc clectrice ale tesuturilor-si anume: ell
cat frccvcnta estc mai mare curcntul trece prin tegument iUra al '
lczaprinincalzirc.
Tcguntcn! III cstc 0 cotnbinutie de rezistente si
clI/JtIC;liJ{ii-astfel incdt penetratia undelor scurte se face prin:
vase,canalc sudoripare, stratul cornos vaf izolator.
Acestc undetree prinaerca uncurentdeconductie
dezvoltand0 energieterrnica,
Tree prin membrane ca un curent de deplasare cu un
COnSUITI redusde energie si strabat rnediul sancvin, acesta fiind
unbunconductorelectric.
Actiunillefiziologiccale undclorscurte
1. Actiunea asupra metabolismului:
Crcste nccesarul de 02 de substrat nutritiv
tisular,
Creste eataboJismul,
"
Stimulcaza rnetabolismul local In zona lor de
J
aplicare,
34 55
pauza de aproximativ 50 or; 111(1; /ungii pcntru reancarcarca
condcnsatorul ui.
Inlocuirca eelatorilor eu triode detcrrnina produccrca
oscilatiilor de arnplitudini egale tara pauze eu frccventa
crescuta intrc 10-100 lvlHz prCCUITI si eu landa scurta astfel se
obtinc undcle scurte.
Principalele propietatli fizicc ale curcntului de inaltil
frecventa
I. Frccvcntufoartc marc
2. l.utula csu: dcscrcscatourc de la hcctornetri la mctri,
dccirnctri ccnti-metri i.
3..\'e produc fenomcnc ctlj)(lcilive-adicfl acesti curcn]i
strabat usor eondcnsatori putand actiona in circuit dcschis.
4. /Jroduc [c nomelie induct i anurne cu cat frccvcnta
este mai mare variatia carnpului inductor cste 111ai rapida Iorta
electromotoarc de inductie cstc ITIai ridicata,
5. Produc cncrgic anU111C: intr-un camp
electromagnetic de inalta frecventa encrgia clcctrica sc
transforrna in caldura conform lcgi lui Joule: Q = K X 1
2
X R x
T.
Accste unde incalzesc puternic corpurile metalice prCCUI11 si
solutiilc clectroliticc.
6. Efcctpclicular-si anumc in mcdiile mctalicc omogcne cu
rczistenta mica, acesti curenti de inalta frecvcnta sc propaga la
suprafata.
Acesti curentii de analta frccventa transmit In rncdiul
inconjurator la
distantc foarte mari, unde clcctrornagnetice de aceiasi Irccvcnta
eu curentul generator.
54
electrotonus !J(Jt%Kic-este intalnit de regula in bali musculare
primitive.
Tehnica efectuari clectrodiagnosticului cu
ajutorul curentului galvano-Iaradic
Trebuie cunoscuta:
r: Anatomia rcgionald,
,. Topografia nervilor
r: Teritoriul tnuscular
Corespunzator acestora:
, Jf'i:iologiu iniscarilor
,. Actiuncujiecarui tnuschi in parte
r: Notiunca lie ncurofiziologie .)'i neuropatologie
Trebuic sa localizam punctcle motorii precum punctele de
cxcitatic al nervului respective
Puttctclc l1101orii=proectia pe piele a locului uncle nervul
patrunde In muschi.
Trebuie sa avem aparatul care produce eurcntul galvanic
faradic
Electrodul activ eu care facem cxplorarea este rnic de I
aproxirnativ 3C/11 jJi'ilrllli pentru muschii mari si de 1-2cm
patrati pentru
muschii mici.
Elcctrodul indiferent este rnai mare. Uneori se foloseste 0
distributie bipolara cand ambi electrozi sunt mici se aseaza la
ccle 2 extremitati ale muschiului.
Pcrsoana care executa investigatia trcbuie sa stea confortabil
cu mana stanga sa manevreze aparatul iar eu mana dreapta sa
foloseasca clectrodul activ explorato.
35
Subicctul de investigattrebuic sa fierelaxat, asezat
confortabil sila
lumina,
Explorarea propriu-zisa: se inccpe ellcxplorarea Iaradica
apoi eu
ccagalvanica.
Se cxamincaza mai Intfii ncrvul apoi muschiul, Sc
cxaminczaintfii
partea sanatoasasiapoi eea bolnava.
Toate rcactiilc sc observa lavaloarea prag al stirnulului. Sc
tine searna de particularitatile patologicc ale tcgumcntclor
prccum decvcntualacontractiernusculara.
Explorarea faradicii-se face monopolar, elcctrodul
indiferent estc asezat intre umeri pentru rncmbrul superior
lombar pcntrurnembreleinferioarc.
Elcctrodul ncgntiv estc cc] activ, acestaseascazapcpunctul
de elcctic a nervului si apoi pe punctul motor al muschiului
corcspunzatorpc partea sanatoasa.
Marini voltaju' pana la pragul de excitatic iurcgistram
valoriJe, se repcta acciasi operatic pe partea bolnava siobtincm
urmatoarcleposibilitati:
1. Daca voltajul estc maimic pcpartea bolnava dccat pccea
sanatoasasc nurneste hiperexcitubiiitute.
2. Daca voltajul estc egal atat pepartea bolnavaca pccca
sanatosainregistrarn 0 reactle normalii.
3. Daca voltajul este mai marc pepartea bolnava obtinern 0
ItipoexciIIIbiiiIate.
4. Daca nu obtinem nici 0 contractie rnusculara sc numestc
inexcltabilitate fanullcii.
Acesti curenti sunt produsi de un circuit oscilant in care sa
introdus unscanteietorsaueclator.
Curentii de inaltdfrecventa se clasificd astfel:
1. Uudcle scurte-cete aufrecventade27,12MHz landa de
11,1'1.
2. .!iecvelJ{1jJulslilil/i suu frecventa
euundcle scurte simple.
3. Uudclc dccimctrice-ctue larandul Iorpot fi:
Lungi
Scurte (microundet
.i Ultrusunctclc-ctuc au frecventa cuprisa800-1000 Kllz si
landade1,87 /1Ul1.
Prlncipiulde functionarea acestoraparate
Scbazeaza pefcnomenul dedescarcareaunui condensator
atunci cand difercntade potential dintre arrnaturileacestuia
invinge rezistcntastratuluideaercuprins intre ele.
Scanteiacare apare lanivclul scanteictorului secornpune de
fapt dintr-un nurnar rnare de scantci care strabat diclectricul in
ambele scnsuri asernanatorunuipendul.
Durata-csu: extrem de scurta de domeniul rnilionimilor de
secunda.
Bobina-tcsncesci: condensatorul prin autoinductie in sens
invcrs ca laproducereascantei,
Prin descarcari sueeesive intr-un sens in celalalt
intcnsitatea curentului seade la 0 undele avand amplitudini
progresive descrescatoare pana la amortizare urrneaza apoi 0
J
36 53
I
,I

:"

j

Durata Scdintclor
In general se indica durate de 15-20 de minute, in prima
parte facandu-se 0 aplicatie de tip manual, iar in cea de a doua
de tip spcctru.
..
"i
Nurnurul Scdintclor
Este variabil dupa reactia pacicntului. Sant cazuri in car
sant suficicnte 6-8 sedinte si altele in care sc ajunge 1'1 14-16.
Aplicatiilc sc pot face zilnic sau la doua zile.
Indicatllle terapeutlce a curentului interferentlal
Tulburaritrofice tisulare, artritc, periartritc, artroze,
disfunctii circulatori vcnoase, edcrne limfaticc, cclulite, diferitc
dischinczii ale organelor abdorninalc sidin rnicul bazin.
stari posttraumatice
artritc
pcriartrite

artroze

;;
spondiloze, discopatii
j nevrite, nevralgi i

arteriopatii obliterante an stadiul Isi II

;1.
{
anexitc, metroancxite

dischinezii biJiare
'j atonii intestinale postoperatorii

incontineta vezicala
A..... .....
CURENTII DE INALTA FRECVENTA
Sunt curcnti aJtcrnativi eu limita inferioara de 100 mii Hz

landa de 3K,n, iar limita superioara este de 300 Mllz si landa de
1111.
,-. 52
,'J

.,
Electrodiagnosticul prin electrostimularc
Cuprinde 3 metodc:
I. Testul galvanic ill excitabiiitiiti
2. Testul faradic til excitabitltiui
3. Curbii intensitate pertlmp (lIT)
In toate metodele se folosesc stimuli din dorneniul joasei
.':.'..:.
frccvcnta si se bazeaza pe actiunca caracteristica de excitarc a
irnpulsurilor clectrice din acest domeniu asupra substraturilor
excitabilc:
r: [esutul muscular
r: Fibrclc ttcrvoase
Prin stlntulurea electricii se produce depolarizarea
mcmbranelor sub-stratului excitat; fiecare membrana 111 functie
de tipul eelular avand 0 anurnita frecventa de depolarizare
optima pentru valoarea prag a stirnulului.
1.Curentii dreptunghiulari
Sunt produsi prin cresteri descresteri bruste ale intensitati
curentului obtinute la deschiderea inchiderca circuitului.
Curcntii dreptunghiulari eu frecvente tetanizante produc
contractii tnusculare tetanice.
Aeeste efecte pot fi: anulate prin modularea impulsurilor in
intensitate, durata si ritrnicitate.
Astfel sc obtine un curent corespunzator conditiilor
fiziologice ale contractiei musculare creindu-se posibilitatea
unei electro-gitnnastlei musculare.
37
__J
Indicatii:
Atoni atrofi musculare de difcrite cauze dar
normoincrvatc,
;, Hipotonia rnusculaturi spateJui din scolioze cifoze,
y In prcvcnirea aderentclor interrnuscularc,
intramusculare peri-
y Tcndinoasc.
Dcaserncnea sc foloscsc pcntru obtinerca cfcctelor rclaxantc,
In contractura rnusculara rcflexa obtinandu-sc ameliorarca
dureri.
Contrulndlcatii:
In paralizia spastica
In spasme musculare de diferite cauzc
In musculatura total sau partial dcncrvata.
Musculatura normal inervata-raspunde la stimuli elcctrici
eu dcclansarca brusca (irnpulsuri dreptunghiularc)
Lola stimuli a carer intensitatc creste lent sub forma de panta
(impulsurile triunghiularc si trapczoidalc).
Muschii normoinervuti (lurtial-nu J11ai raspund datorita
fcnorncnului de acornodarc, la fel fibrelc nervoasc scnzitive
integrc prezinta fcnorncnul de acornodarc la stimuli eu panta I
lcnta,
Musculatura total dcnervata-raspunde sclcctiv la
stirnularca prin irnpulsuri cxponcntiale de lunga durata eu panta
de crcsterc lcnta sau chiar foartc lenta deoarccc dcgcneresccnta
nervoasa a dus la pierderea capacitati de acornodare a
rnuschiului; eu cat cstc ITIai lungi; durata impulsului eu atilt cstc
111ai )jna panta de crestere.
Astfel curcntii Cit iuipulsur! trapczoidulc au fost utilizati
la stimularca muschilor eu grade difcrite de denervate.
38
Corectia distantei:
Exista cazuri an care eleetrozii nu pot fi plasati la
distanta egaJa antre ei. Uncle aparate sant prevazute eu un
"cgalizor de distanta", care perrnite folosirea intensitatii optime
neccsarc in conditii de buna toleranta,
Tchnica De Aplicarc
In practica se foloscsc doua tehnici de aplicare: statica si
dinamica.
In tchnica statica, electrozii se mentin in tirnpul procedurii in
acelasi loe si asupra lor se exercita 0 presiune constanta.
Elcctrozii clasici sant de tip placa, introdusi antr-o textura
urneda. Ei sefixcaza eu benzi elastice sau cu saculeti de nisip.
Sc mai foloscsc si elcctrozi tip "pernita' si elcctrozi tip
"vacuum".
In tehnica dinarnica sau cinetica se utilizeaza doi
electrozi de tip "manusa", care se aplica pc manile asistentului.
Ccilalti doi elcctrozi sant fixi.
Alcgcrca Frccventci
Frecventa constanta:
Aceasta rnodalitate rnai poarta nurnele de "manual" si
perrnite alegerea unci frecvente fixe antre 0 si 100 Hz, in functie
de efcetul dorit.
Frecventa variabila:
Mai poarta si numele de "spectru" si permite 0
modulatie a curentului de interferenta crescatoare si
descrescatoare an 15 secunde antre anumite limite:
- speetru 0-10 Hz
- spectru 90-100 Hz
- spectru 0-100 Hz
51
J
.;.;:;
s



1-)

-;
cfcctcle excitatorii adica stari de relaxare altcrnand cu stari de
\'1

stimulate.
,.
. "
.J
Dcascmcni obtincm 0 rcglarca a tonusului pcretilor
vasculari, 0 hipcrcrnic activii a vasclor profundc, sc obtinc

rezorbtia edemclor a exudatclor post-traurnatice, produce un
';:;
micro masaj activ de profunzimc a musculaturi striate cu erect
benefic siIncontractiilc muscularc.
f '.
'.::
La orice aplicarc a curcntilor interfcrcntiali sc urrnarcstc
crcstcrea pragului durcros, cfcctul stimulant neuromuscular

.
influcntarcasistemului nervos vcgctativ.

Intcrferenta plana:

Sc foloscsc patru clcctrozi, calc doi asczati an crucc
.' rJ
pcntru ficcarcdin cci doi curcnti care realizcaza intcrfercnta. an
,,'
'-j
mijlocul patratului format de cci patru electrozi se atla zona de

tratat . Efcctul se produce numai an planul an care sc ana
electrozii,


Interfercnta spatiala:

Pcrmite prin adaugarca unui al trcilea circuit ca efectul

'!.;
sasc produca anmai rnulteplanuri. Electrozii folositipoarta


nurnclcdeelectrozi stclati


Vectorul interferential:

Pcntru a nu exista directii prefcrentialc de cxercitarc a

cfectului s-a inventat un dispozitiv care rcalizeaza 0 rotatir

<:;
pcriodica cu 450 a vcctorului principal de actiune. an acest I-

... ..;
toatc directiilc din spatiu sant excitate succesiv cu acceasi

intensitate.
I:::
:\


Interferentu dinamica :
..
<:
',1
"
Estc 0 modalitatc de retire a vectorului de actiunc Cll

360
0
la ficcarecicluca unradar.
.



50

Curenti cu intpulsuri triunghiulare sunt mai frccventi
utilizati la stiumu-larea sclcctiva a muschilor scheletici afcctati
prinlczarcanervilor pcriferici.
Stimularea cu impulsuri triunghiulare previne, francaza
incetinestc instalarea atrofiei muscularedenervate.
2.Tcstul faradic al excitabilltatl
Foloseste curentul faradic care este reprezentat printr-o
curba neregulata in care denivelarile mici cu valori negative
alterneaza cu cresterile mari ale valori pozitive cu un timp
scurt.
Importanta accstor curentii consul In actiunea lor excite-
rnotoricasupra sistcrnului neuro-muscular.
Accst cfect exci{o-1110{01' este dat de impulsul de mare
intensitate si scurta durata fiind receptionat in special de fibrele
nervoase motori din rnuschi si placile neuro-motori In cazul
rnuschilornorrnoincrvati.
Frecvcnta trebuie sa nu depaseasca 40 impulsuri/sec. altfel
rnuschiul intrainstare decontractietetanica,
3.Curba lIT
Areavantajul aprecierilorcantitativeprecise aleproceselor
dedenervarc,
....."
. /'
Permitc apreciereacantitativaaprocesului dereinervare.
Se poate stabili parametri optimi ai impulsurilor
triunghiulareutilizati intratarea paraliziilorfflasce.
Determinarea curbei liT se face in tehnica bipolara
(electrozi de marime egala sunt dispusi la capetele rnuschiului,
catodul fiind asezat distal in toate cazurile In care nu exista
raspuns paradoxaI adica, intensitatea curentului la anod sa fie
maimaredecat intcnsitatea lacatod).
39
J
In cazul raspunsului paradoxal sc invcrseaza catodul eu
anodul.
Datcle obtinute in rnasuratorile facute pentru curba l/T sc
treeintr-un graficeuscari logaritrnice.
Pc ordonata f ind trecuta intensitatea rnasurata in 111 i Ii-
ampcri, iarpcabcisafiind trccuttirnpulin mili-sccunde.
Masuratorile sc fac folosind irnpulsuri drcptunghiulare cc
VOl" da C.I.D. (curba eu irnpulsuri dreptunghiulare)
rnasuratorieu irnpulsuritriunghiulare cevor da C.l.l'. (curba cu
impulsuritriunghiulare).
Tehnicapropriu-zisade obtinereacurbeiliT
1. Sc selecteza irnpulsurilc dreptunghiularc cu durata fixa
de 1000demilisec.sipauzalntrc 2000-3000demilisec.
Cuelcctrozi asezati pemuschiuldeexplorat secrestetrcptat
intcnsitatcapana laobtinercacontractiei minirnc.
Valoarea accstei intensitati (in mili amperi) cu care sc
obtine accasta contractierninima se nurneste rcolia: sc
notcazapcgrafic.
2. Se scurtcaza apoi durata irnpulsului 711 succcsiunca:
500tTIs, 400111S, 300111S, 200111S, 100Ins masurdndu-se de fiecarc
data intcnsitatca care produce contractia minima. Toate valorile
setreepcgrafic. \
Se obscrva ca la scadcrca duratei irnpulsurilor valoarca
intensitati curentului care produce contractia minima ramane eu
tirnp egal eu valoarea reobazei. Ceca ce reprczinta 0 portiune
orizontalaaC.I.D.
La 0 anumita durata a irnpulsurilor pcntru obtincrea
contractiei rninirnc cstc nccesara 0 intensitatc 111ai marc dccat
valoarcarcpbazei,
40
Efcctclc:
IJl1 frecvente mici de sub J() JJz-curentul are0 actiune
cxcitornotorie,
'" IJlI frecvetuii mijlocie intre 12-50 llz-eu intensitatca
subliminara se obtine actiune decontracturanta sivasculotrofica
prCCUlTI si actiune de inhibarc a simpaticului si stimulare a
vagului.
IJlI frecvente raplde intre 80-100 llz-obtinem unefect
analgetic.
Actiunea excitomotorie-otcevce contractii museulare pe
musculatura
hipotonadarnormoinervata.
Regalarea vegetativd-inlatura disfunctiile vegetative ale
organelor interne.
Curcntuldemedic frccvcnta fiindastfel indicatsiindureri
toraciccanginoase,intahicardiile paroxisticesiconstipatiile
spastice.
2. Modalitatca de aplicare "SPECTRUM"avem frecvcnte
variabile.
Efcctclc:
illtre 0-10 Ilz-tiInp de 15sec, cu0 frecventa variabila
liniar, crescator dcscrescator obtinem 0 excitatie asupra
nervilor motori,0 adevarata girnnasticarnuscularaeuindicatiiin
hipotoniile musculare de de inactivitate in redorile artieulare
post... traumatice.
La o tnodulutie spectrun intre 90-100 IIz-timp de 15
sec.seobtine uncfect analgetic.
IJlI o 111(}{I',111I(ie spectrum intre 0-10 Hz tirnp de 15
sec. sc produce 0 alternata ritrnica a efeetelor inhibitori cu
49
_J





:\,
7J

, Curentul

de medic frccventa eu cu modularca
.
frecvcntcieurepctitie atrenurilor de irnpulsuri. .:::A


,. Curcntul de medic frccvcnta dublumodulat

2. Aplicarcacurcntuluiinterferential.

Inzona deintalnirc aeclor 2curcntieu frecventc difcritc se

.
produceuncamp electric numitsi cilllll} interfcretuiul.

':'''t:.1
Dircctia amplitudinca curcntului de intcrfcrenta se

\', rnodifica repctitiv avand Joe 0 amplitudine 0 scadere



disparitia totala aintensitati.
:;,]
Trccerilc de la amplificarc la anularc sunt lentc. Oscilatia

intensitati deintcrferenta variaza progrcsivintre 0-1 ()O/Iz,

-:':'
f,-:-:
::,;
Caracteristicilecurentuluiinterferential


Curcntul interferential rezulta din cci 2 curen]i de
::r.

medic frecventa care ii notam I. 1
2
cu arnplitudini constantc
:?J

dareufrccvcnte difcritc.
1'"
..... ,...
,-\'
I,

Rczultatul este tot un curent de medic frecventa dar eu
amplitudinc variabila in functiededircctia considerata.
-:'

.
-:
, Frccventa de variatie a amplitudini estc egala eu difcrenta
dintrc frccventa eclor2curenti I. si 1
2


Modularea intcnsita]i prclungcste efectul de stirnulare a
curentului de medic frecventa prevenind astfel instalarea
fcnorncnuluideacomodare.
AVel11 2 rnodalitati de aplicare a curcntului
interfcrcntial.
1. Modalitatca de aplicarc "MANUALA"-consta in alcgerca
uncifrccvcnte constante intrc O-lOOHz.
48
Din accst punct curba liT devine ascendenta pe rnasura ce
tirnpultindesprczero.
3. Determinarea cronaxici-cronaxia reprezinta durata
impulsului eurcntului drcptunghiular eu intensitate egala eu
dubJurcobazei.
Cronaxiasedetcrmina in2rnoduri:
a) Pe graficul curbei liT se traseaza 0 dreapta paralela eu
abcisa la valoarca curentului egal eu dublu reobazei, iar la
punetul de intersectie se duce 0 perpendiculara pe axa timpului
undesevaobtinc valoarea cronaxici.
b) Prin detenninarea directa pe paeient: in timpul ridicari
curbci liT sc fixcaza valoarea de vdrfacurentului egal eudublu
reobazci.
Durata irnpulsului fiind foarte redusa apoi se mareste
treptat tirnpulpana laobtinereacontractiei minime.
Durata irnpulsurilor corespunzatoare contractiei minirne
reprczintacronaxia.
4. Se traseaza C.l.rr. in aceleasi conditii ea si pentru C.l.D.
Duratafrontului de descresteresealege lazero.
5. Sc deterrnina eoeficientul de aeomodare notat eu alfa si
care reprezinta raportul dintre intensitatea eu impulsuri
triunghiularea ell durata de 1OOOms si intensitatea eu impulsuri
drcptunghiulare eu aceiasi durata pentru valorile care produe
contractia minima.
Alfa cste la rnuschii sanatosi eu valori intrc 2,5-6. Lirnita
inferioaraacocficicntului alfaeste2-3. Scaderea alfeisub limita
inferioara indica 0 denervate purtiulu- Scaderea sub valoarea I
acoeficicntului alfaindica0 denervare totuld.
Deterrninarea coeficientului alfa deoarece reflecta leziunea
incipicnta a nervului.
41
j
Forma curbei liT este dcscrisa 111ai sus, cste variabila
pcntru sistemul muschi-nervi intact.
La muschlul total denervat-cvtoe IFf cstc dcplasata la
dreapta si 111 sus datorita cronaxici crescutc a fibrclor muscularc.
La muschiul partial dcncrvat-C.I.D. c.I..'-I'. sunt situate
in pozitie intermcdiara lntrc rnuschiul sanatos eel total
denervat.
Partea stanga a curbei liT da informati asupra nervului
motor partea dreapta asupra stari fibrelor rnuscularc,
Afectarea nervului-sc rcflecta prin scadcrea coeficicntului
de acornodarc al fa.
Pentru optimizarca parametrilor alcsi pentru
clcctrostimularca tcrapcutica sc detcrrnina pentru
rnuschiul corespunzator sanatos, Accasta cstc nurnita clinutliui.
Sc traseaza pe grafic 0 dreapta aproapc tangenta la curba
climalizei.
Suprafata dctcrminata intrc accasta drcapta
reprczinta domeniul intcnsitati duratei cc poatc f ales pcntru
excitarea muschiului bolnav folosind impulsuri triunghiularc,
Pauza dintre impulsurile triunghiulare sc alcge de cateva ori
mai marc decat durata irnpulsului.
CURENTII DE MEDIE FRECVENTA
Sub aceasta dcnumire intclcgem 0 categoric de curenti
electrici, altcrnativi sinusoidali cuprinsi intrc curcnti de joasa
frccventa cei de lnalta frccventa .
Lirnitclc sunt intre /(J() -/()() (}()() in tcrapcutica se
foloscsc frccvcntc intre 5 (J(J() si I () O()O u:
42
frccvcnta tara a modifica intcnsitatea, rezultatele sunt mai
constante de durata, Acesti curentii fiind bine suportati de
bolnavi.
Curcnti de medic frecvcnta eu lunga perioada si cei
suprarnodula]i provoaca contracti musculare puternicc si
dureroase.
2. Efectul trofic-se obtine eu un curent de medic frecventa
de 1()()()() Jlz.
Sc constata 0 lmbunatatire a rezultatelor favorabile daca se
asociaza si eu ultrasunctul.
Tot eu 1"01 trofic cste si actiunea vazomotorie ce deterrnina
hipcrernia sau in uncle cazuri rezorbtia,
3. Efectul de stlmulare asupra musculaturi scheletice-
provocand contractii musculare puternice reversibile si bine
suportate.
4. Efectul de stimularc asupra musculaturii netede-in
cazul hipotoniei rnusculaturi organclor interne.
S. Efectul asupra sistemului vegetativ prin stimularca
vagului-curentul de medic frecventa provoaca contractii numai
pe rnuschiul norrnoinervat.
Intensitatea pcntru producerca contractiei trebuie sa fie eu
atat ITIai mare cu cat frecventa este mai mare,
La muschi dcnervati-nu se obtine nici 0 contractie
rnusculara indifercnt de frecvcnta sau intensitate.
Modalitati de aplicare terapeutlca a curcntului de medie
frecventa
1. Aplicarea unui singur curent de medic frecventa
I' osi biii1ii(i:
, Aplicarea curcntului de medic frecvensa pur
,. Aplicarea curentului de medic frecventa redresat
47
Ncgutivitate localii .\'(/11 primara-i. stimuli de medic
frccvcnta eu
intcnsitatc sub limita dupa trcccrca unui anumit nurnar de
perioade sc produce 0 descrcstere a potcntialului de rcpaus a
mcmbranei cxcitatc,
!l czislell{u CII(lIl1t1tll-CStC rnult scazuta la media Irccvcnta
cecacc
pcrrnite 0 aplicare ncdureroasa astfel lncat putCI11 folo
intcnsitati mairnariobtinandu-se pcnetrati 111ai rnariintesuturi.
Rapiditatea schitnluiri directiei curentulul uitcrnativ tie
medic
ji-cCren(ll-ditninua riscurile clcctclor clcctroliticc de la nivcl
tcgurncntar ceca ce determine 0 crcstcre a tolcrantei la loeul de
aplicat.
Contractlit muscuiarc obtiuute ell tucdi ./i('CI 'CI1(tl -sunt:
putcrnicc,
rcvcrsibilc, bincsuportatc, ncdurcroase.
Accasta sc datorestc unui erect de blocaj la nivelul
rcccptorilor fibrelor ncrvoase pcntru durcrc prin cxistcnta
fcnorncnului incrucisari pragului.
in acest fel sc obtine declansarea fara durerc a contractici
musculare tctanice prCCUJ11 actiunca inofensivaaeurcntului de
medic frccventa arnuschiului cardiac.
Efcctelefiziologiccale curentuluide medicfreeventii
1. Efcctul analgetic- sc obtine eu ajutorul curentului de
medic frccvcnta de baza sau eel modulat eu scurta pcrioada la()
frccvcntade500/ l.:
La 0 durerc intcnsa sc inccpc ell scurta pcrioada eu 0
frccventa de 300-500 Hz, tirnp de 10-) Smin. siapoi sc reduce
Fiecare perioada a curentului sinusoidal produs de aparat
are0 durata foartescurta egala cu(J,2-0,1111ili sec.
Aparatul care produce curentii de rnedie frecventa poarta
numele invcntatorului Nemctron.
Reprezentareu graficii a accstor curentieste la fel eu cca a
curentuluialtcrnativ sinusoidal de Ia retea, deosebirea constand
nurnai in frecvcnta lordcoscbita,
Instituirca ritrnicaapauzelorintr-uncurentdemedic
frecventa cu intensitateaconstantadeterminafragmentarea
sacadata aacestuiaintr.. unadevarattren de impulsuri,
Prin variatia ritrnica a intensitati curentului ti prin
intcrcalarca unor pauzc ritmice de 0 durata variabila se pot
obtinc mai multe forme de curenti de medic frecventa
anU111C:
1. Curentul de medle frecventii de bazd -estc eel eu
amplitudinc constantain care varfurilc maxime ale intensitatilor
pozitive respectiv negative scmentin launniveIconstant.
2. Curentul modulat cu lungi; perloadd -cste accla la care
arnplitudinea maxima a oiscilatiilor variaza de la 0 perioada la
altacrcscand de la0pana la0 valoare anurnita,
Ficcare modulatie de acest fel ea pauza care 0 urmeaza
poate sa dureze de la 1-5sec.
3. Curentul modulat cu scurtd perloadd -variatiile
intensitati fiecarci pcrioadc sipauzele lor se succed cu 0 viteza
ITIai marede20, 30- J 00de modulatii/sec,
La0 modulatiede SO/sec. aceste trenuri de unde modulate
dureaza 0,01sec. sisunt urmate de0 pauzatotde0,01 sec.
Fiecare din aceste trenuri de unde cuprind un nurnar de 50-
100 oscilatii sinusoidalc de cate 0,2-0,1 rnili sec. in rapor cu
frccvcnaa debazade 5.000 sau 10.000Hz.
J
46 43
Forma pantci de crestere a intcnsitati fiecarci modulati III
partecstc exponentials.
4. Curentul modulat cu scurtd perioadd supramodulat
cu lungd perioadii sau curentul dublu modulat, scurta
perioadii + lunga perloadii suprapuse .. estc un curent de medic
frecvcntacu scurta pcrioada in care trcnurile de impulsuri de
scurta perioada ell arnplitudini diferitc crcscand sau des-
crescandcin limitcle modulatiei eulunga pcrioadii.
Aceste 4 tonnefundarncntalc de curentialtcrnativi de
medic frecventa potfi dublatc printr-uncurcntde medic
Irecventasinusoidal rcdrcsat.
Accstui curcnt ii lipsestc faza negativa dcvcnind astfcl un
curcnt continuu eu impulsuri deaciasi frecvcnta ella formcidin
carederiva,
Diferenta consta in transformare curcntului altcrnativ
sinusoidal 111 eurent eontinuu eu irnpulsurisinusoidale redrcsatc
careposedaunclecaracterealecurentului eontinuu.
o alta varianta terapeutica estc utilizarca eurentului de
medic frccventa 111 dispozitivclc intcrfcrcntialc culic
incrucisarca in (csut urilc a 2 circuitc de curcnt de
medicfrecvcntadarcudiferitcfrccvente.
Aceasta se realizcaza prin aplicarca a 4 clectrozi Injurul
rcgiunianatomice detratat.
Elcctrozi sunt asezati la fel ca pentru galvanizarca
I.'
transversala lnsa sunt racordati In paralcl sau incrucisati cate 2
laficcarccircuitInparte.
Difcrentadefrccvcntaintrc cole2circuitc cste111 generalde
I ()() i111/)/II. ".' IIri/.vec.
44
Actiunilebiologicealecurcntuluidemedicfrecventa
Spredeosebire decurenti dejoasafrecventa lacare fiecare
impuls estc urrnatde 0 excitatie, ceca ce se numeste principiul
exciI (If iiI()I si11CfOJJe.
La curentul de medic frecventa aparitia excitatiei fibrelor
ncrvoase mielinice este posibila numai dupa 0 surnatie de
oscilatii de medie frecventa ceca ce reprezinta efectul sumatiei
tc1111)()ra!e.
Pcntru realizarea aeesteia eurcntul de medic frecvcnta
trcbuie sa dcpaseasca anurnit prag de intensitate si un anumit
tiIII puti I.
Titnpul util-esu: euatdtmai miecucat intensitateaprag este
111ai marc.
Prelungirea tirnpului peste timpul util este nesrnnificativa
pcntru dcclansareaexcitatiei.
Cu cat creste frecvcnta curentului eu atdt creste numarul
perioadclorneccsare pcntrudeclansareaunei excitati.
Aceastacresterenueste liniaraeaavand2maxime.
Excitatla upolarii sau 11lllbijJo/llrii-Excitatia poate fi
produsa laoricare dintre eeidoi polisiconcornitent dacaeisunt
aplicati simetric.
Impulsurile de curent alternativ trebuie sa aiba 0 forma
exactsimetrica,
Curentul de medic frecventa trebuie sa fie rnodulat 111
amplitudine adieu sa apara si sa dispara lent lacateva pcrioadc.
Frccvcntatrebuiesa fiepeste lOO.l-lz.
Curba IIT-exista la medic frccventa eu precizarea ca
pragul de excitabilitatc corespunzator unci intensitati dublci
reobazeicste111ai micdccat lacurentireetangulari.
45
j