Semne Și Simboluri - Clara Gibson

Sus: Aceast pictur rupestr din Frana, regiunea Dordogne, din petera Lascaux, reprezint un taur.
Animalele i fenomenele naturale sunt subiecte comune n arta preistoric i n cea antic. Pagina 1: Aceast creast !eraldic fotografiat n "dinburg!, Scoia, nfieaz leul fioros, simbol cretin foarte larg utilizat pe straiele otilor medie#ale.
Publicat de Saraband Inc., PO Box 0032, Rowayton, CT 068 3!0032, "S#. Copyright 1996 Saraband Inc. $e%i&n ' (i&a $e%i&n Titlul n original: Signs & Symbols 1998 by ditura !"uila #9$ IS%& 9'$(9$19())(*
ditat )artin *ill, Sara *un, +ail ,anen%c-, Robin .an&ley So//er, ,ulia Ban0% +ub,l. -ir,ctor artistic.gra/ician d,sign,r C-arle% ,. (i&a 0ra/ic1 C-ri% Berlin&o Coordonator 1/ily 1li2abet- *ead
Traduc,r,: $ndine Fodor Consultant 2tiin3i/ic: %ecilia Fodor 4,ctor: %ecilia Fodor
ditura !"uila #9$ 5rad,a 1998
3OT4 #S"PR# ."CR4RII5 $e!a lun&ul %ecolelor, 6e tot cu6rin%ul lu/ii, %e/nele 7i %i/bolurile %!au tran%8or/at, au de9enit co/6lexe, %en%urile lor :/6letindu!%e, 7i /ulte dintre cele ilu%trate :n acea%t; carte ar 6utea 8i con%iderate la 8el de %e/ni8icati9e ca titlurile te/atice u! tili2ate. In %i%te/ul de re8erin<; al lucr;rii 6ot 8i ur/;rite conce6te de le&;tur;. =n text, caracterele :n&ro7ate indic; 8a6tul c; un %i/bol, >%au un &ru6 de %i/boluri? e%te ilu%trat 7i detaliat :n alt; %ec<iune a c;r<ii. @iecare %i/bol :n8;<i7at :n textul 6rinci6al 9a 8i re&;%it :n index cu litere :n&ro7ate. =n index, cu litere re&ulate, %e &;%e%c re8erin! <e a%u6ra altor %i/boluri.
Introducere Simboluri sacre

&udismul' (aoismul)%onfucianismul' *induismul' +ainismul' ,iismul' -eligia "giptului antic' .itologia greac)roman' /udaismul' %retinismul' /slamismul' -eligiile amerindienilor' Pgnismul; %redinele aborigene' ,amanismul.
6 20 48
Simboluri de identitate
Simboluri tribale i decoraiuni corporale' Steaguri naionale' "mbleme naionale' -egalitate i !eraldic' 0iaa militar' $cupaii' 0irtuile' Atribute' "mbleme politice.
Simboluri de magie, ocultism si sisteme simbolice

0r1itoria i satanismul' 0icanismul i magia alb' Astrologia' 2odiacul' 2odiacul c!inezesc' Alc!imia' Societi secrete' (arotul' 3!icitul i 1ocuri' %rile de 1oc' ,a!ul' Forme' .andalele i 4antrele' Alfabetele' 5umerele.
64 88 126 138
Simboluri ale notarii

%osmosul' Simboluri planetare' 0remea' Anotimpurile' Simboluri biologice' %orpul omenesc' Animale slbatice' Animale domestice' -eptile i creaturi marine' .olutele' 6srile' /nsectele' %opacii' Fructe i semine' Flori' 6lantele.
Simbolismul creaturilor fantastice

%reaturi terestre' %reaturi ac#atice' %reaturi aeriene' Demonii.
Simbolismul emoiilor i al minii interioare

Ar!etipurile i raiunea' Simbolurile elementelor' "moiile poziti#e' "liberarea' /nspiraia)%reaia' Succesul' 5orocul)Soarta' Direcia)/dentitatea' 6rotecia)Securitatea' Soluia' (ranziia' .oartea i mortalitatea' -epresiunea)(inuirea' Stresul' $bstacolele' A#ertizarea i tentaia.
Bibliografie
Inde
15!
156
In tr o d u c e r
i/boli%/ul e%te un 9ec-i li/! baA catali2ator uni9er%al care rele9; co/6licate 6rece6te 7i Bcredin<e, :/6;rt;7ind in8or! /a<ii 7i %tCrnind e/o<ii /ai 6uternice decCt un :ntre& do%ar. 1%te :ntra!de9;r o 8or/; interna<ional; de co/unicare ce de6;7e7te barierele de li/b;, i%torie, na<ionalitate, cultur; 7i reli&ie. $ar de ce e%te atCt de 6uternic; acea%t; 8or/; de %teno&ra8ieD $e ce e9oc; r;%6un%uri in%tincti9e atCt de 6ro8undeD Ce e%te, de 8a6t, un %i/bol %au un %e/nD C, sunt s,mn,l, 2i simboluril,6 :n &eneral 9orbind, %e/nul e%te un indica! tor care re6re2int; un obiect %au o direc<ie, :n ti/6 ce %i/bolul are o anu/it; i/6lica! <ie, e%te conoti9, 6entru c; %tCrne7te r;%! 6un%uri e/o<ionale 7i re6re2int; indirect >:n /od con9en<ional %au :n 9irtutea? un o! biect, o 8iin<; ctc. $e8ini<iile din dic<ionare %unt din nece%itate %curte 7i %u6er8iciale5 cu! 9Cntul E%e/nF >care deri9; din latine%cul sign7n, o /arc;? e%te de8init :n &eneral ca ce9a care tran%/ite o in8or/a<ie %6eci8ic;,
Pagina alturat: Acest cadru central detaliat al tripticului alegoric de *ierony/u% Bo%c-, +r;dina 6l;cerilor 6;/Cnte7ti ;<=>?9 ilustreaz oameni ncon1u: rai de psri si flori gigan: te. Arta sa este ncrcat de imagini simbolice, rod al unei #iziuni fantastice, spe: cifice pictorului, deseori numit precursorul supra: realismului. Stnga sus: %rucea roie este un simbol conotati# a: doptat de organizaia %rucii -oii. %uloarea roie sim: bolizeaz s@ngele, iar cru: cea, suferina i caritatea. "a de#enit un simbol inter: naional al a1utorului medical. Stnga jos: Acest semn ge: neric indic un restaurant. "ste denotati#, deoarece componentele sale : cuit, furculi i farfurie : repre: zint tac@muri.
6e cCnd E%i/bolF >din latine%cul s8mbolum9 6oate 8i inter6retat ca ce9a ce re6re2int; altce9aG cele dou; cu9inte %e con8und;. O! ri&inea cu9Cntului E%i/bolF e%te 8oarte in! tere%ant;. 1l deri9; dintr!un obicei &rece%c antic, acela de a %6ar&e :n buc;<i o t;bli<; de lut, re9enindu!i o 6ie%; 8iec;rui /e/bru al &ru6ului, la de%6;r<ireG cCnd &ru6ul %e a! duna din nou, 6ie%ele %e rea%a/blau H sum: ballein, Ea le aduna :/6reun;F ca :ntr!un /o2aic, 7i a%t8el, %e con8ir/a identitatea indi9idual; a &ru6ului. Scoicile )i%terelor 1leu%ine :nde6lineau o 8unc<ie %i/ilar;. #%t! 8el, a luat na7tere cu9Cntul &rece%c sumbo: lon, E%e/n de recunoa7tereF 7i, de aici, %!a de29oltat latine%cul s8mbolum. $ar 6entru c; %unt le&ate de li/itarea de li/baA, de8i! ni<iile neintere%ante ale lexico&ra8ilor nu 6ot cu6rinde de6lina %e/ni8ica<ie a %e/ne! lor 7i a %i/bolurilor, ci ex6ri/; /ultitudi! nea de :n<ele%uri 6e care le re6re2int;, de! %criu cu/ co/unic; /e%aAul %au ex6lic; de ce ne 9orbe%c atCt de 6ro8und. Sunt atCt de 6otente, :ncCt Con8uciu% declar; c; E%e/! nele 7i %i/bolurile re&le/entea2; lu/ea, nu cu9intele %au le&ileF.
Dreapta: %ocorul are semnificaie simbolic profund n $rient, unde se crede c este mesagerul zeilor i reprezint #igilena, longe#itatea i fericirea. Acest desen din secolul al A0///:lea este realizat de Lang S!i!:5ing. %ocorii erau importani i n lumea clasic. Simbolurile naturii ptrund n arta tuturor culturilor.
Simbolismul 2i omul primiti7 Probabil c; cele /ai ti/6urii do9e2i ale 8olo%irii %i/boli%/ului de c;tre o/ %e 6ot de%ci8ra :n 6icturile 7i &ra9urile ru6e%tre 6aleolitice 7i neolitice care datea2; de a!6roa6e 30.000 de ani, ca cele de la .a%caux, :n @ran<a, %au de 6e continentele a8rican 7i au%tralian. =n ace%te 6re2ent;ri 6icto&ra8i!ce, o/ul 6ri/iti9 nu a de%cri% doar 6ortretele 9Cn;torilor 7i ale be%tiilor, ci a creat %i/boluri &eo/etrice, inclu%i9 cercuri, %6irale 7i linii H 8or/e care 6;%trea2; ni7te %e/ni8ica<ii %i/bolice ale acelor ti/6uri. Pri/iti9e cu/ %unt, ra6ortate la %tandardele /oderne, de%enele din 6e7teri de/on%trea2; nece%itatea o/ului de a re8lecta a!tCt la /ediul :nconAur;tor natural 7i la :ncercarea de a da %en% unei lu/i a6arent -aotice, cCt 7i la deter/inarea locului %;u :n ea. =n /ileniul anterior de29olt;rii 7tiin<elor /oderne, 8eno/enele naturale re6re2entau o eni&/; 6entru o/ul care nu 6utea %;!7i ex6lice r;%;ritul 7i a6u%ul Soarelui, 8a2ele .unii, a6ari<ia in%tantanee a tunetului 7i 8ul&erului. =n c;utarea ex6lica<iilor 7i, deoarece :ncerca ex6lica<ii 6rin ceea ce cuno7tea 7i :i era 8a/iliar, o/ul 6ri/iti9 a atribuit 8or<elor %u6ranaturale, /itolo&ice, cau2a ace%tora5 de exe/6lu, Soarele era 6ri9it ca /ani8e%tarea 6uterii /a%culine %u6re/e, ca o6u% al entit;<ii 8e/inine, al .unii, iar tunetul 7i 8ul&erul erau do9ada 8uriei cere7ti. #ni/alele care tr;iau al;turi de o/ erau con%iderate, :n /od %i/i!
lar, ca 8iind dotate cu 6uteri %u6ranaturale, :ntoc/ai ca 7i co6acii, 6lantele, 8or/ele &eo&ra8ice, /un<ii 7i oceanele. #tribuirile %i/bolice au du% ine9itabil la a6ari<ia :ntreb;rilor co%/ice 6ri9ind &ene2a, rela<ia :ntre rai 7i P;/Cnt 7i 6o2i<ia o/ului :n /area %c-e/; de rCnduial; a lucrurilor, care nu 6uteau 8i eludate. ConturCnd ter/enii de re8erin<; 8a/iliari u/anit;<ii, "ni9er%ul %!a identi8icat tre6tat cu ni7te %i/boluri ca5 oul, care :n ter/eni co%/ici %!a n;%cut din a6a 6ri/ar; ce <:7ne7te :n rai 7i 6e P;/Cnt, %au 6o/ul 9ie<ii, axis mundi %au axa lu/ii ! cu r;d;cinile 6e cel;lalt t;rC/, cu ra/uri ce d;deau 8lori 6e P;/Cnt 7i cu 9Cr8uri ce aAun&eau :n rai, unind a%t8el cele trei t;rC/uri. +,ligi, 2i mitologi, Conce6tele co%/ice ale 6ri/elor %i/boluri au e9oluat ulterior :/br;cCnd 8or/e reli&ioa%e 9alide 6entru 8or/area unei /ultitudini de 9ederi a%u6ra lu/ii 7i 6entru crearea unor li/baAe %i/bolice noi. $e e!xe/6lu, 9ec-ii e&i6teni au conce6ut un co/6lex 6anteonic de 2eit;<i on/i6otente care &u9ernau 8iecare a%6ect al 9ie<ii 7i al /or<ii 7i le re6re2entau 6rin ni7te i/a&ini 9i2uale 9a%te, inclu2Cnd aici 7i -iero&li8ele. $atCnd din 3.I00 :.*., -iero&lie8ele au la ba2; un li/baA co/6lex, re6re2enta<io!nal de 8ono&ra/e >%e/ne %i/bolice ale %unetului? 7i ideo&ra/e >%i/boluri care 6re2int; conce6te?, erau indubital cele /ai %o8i%ticate din %i%te/ele %i/bolice ti/6uriiG :n%; acea%t; 6erioad; a cuno%cut na7terea unor %i/boluri care au rele9an<; 7i a%t;2i, ca 6enta&ra/a iudaic; 7i 29a%tica ci9ili2a<iei -indu%e. Jec-ii &reci au 9enerat, de a%e/enea, o 6luralitate de 2ei al c;ror %i/boli%/ colecti9 a 8o%t atCt de 6uternic, :ncCt l!au ado6tat 7i ro/anii, 6reluCndu!I cu nu/e latine, de/on%trCnd a%t8el re2onan<a durabil; a e8ectului 6articular al %i/bolurilor. Practici %i/ilare %e con%tat; :n a%i/i! larea %i/bolurilor 6;&Cne de cre7tin;tate %au :n :/6letirea reli&iilor -indu%; 7i budi%t;. @iecare dintre ace%te reli&ii a de29oltat o /are 9arietate de %i/boluri, /enite %; re6re2inte a%6ectele %6eci8ice ale credin<ei lor. 1xe/6lele includ cruci8ixul, 2eul cu ca6 de ele8ant +ane%-a al -indui%/ului 7i i/a&inea lui Budd-a. =n c;utarea ex6lic;rii inex6licabilului, creaturi 8anta%tice : ca S8inxul, )inotaurul &rece%c, 3a&a% -indu% %au 8enic7ii c-ine2 7i 9e%tic, unicornii 7i
Stnga: $siris, zeul celuilalt tr@m, este ncon1urat aici de simbolurile #ec!i egiptene, incluz@nd i oc!iul sf@nt, un oim i o mulime de !ieroglife. $siris 1udec moartea, iar un brbat de cur@nd decedat ngenunc!eaz n faa lui, n rugciune. Jos: La druizi, ste1arul i #@scul erau lucruri sfinte. Dup solstiiul de iarn, #@scul era tiat de pe ste1ar ;pentru a elibera puterea ste1arului9 i era prins ntr:o p@nz alb pentru a e#ita atingerea pm@ntului.
,1,1"
dra&onii! au :nce6ut %; 6o6ule2e /itolo! &ia lu/ii, iar 8or/ele lor -ibride extraordi! nare %; %i/boli2e2e 6er%onaAe 7i 6uteri. 8acrocosmosul9 microcosmosul 2i sist,m,l, simbolic, Reli&ia 7i /itolo&ia nu erau %in&urele c;i 6rin care u/anitatea :ncerca %; &;%ea%c; r;%6un%uri la :ntreb;ri di8icile ca cea a e! xi%ten<ei o/ului 7i a rela<iei dintre /acro! co%/o% 7i /icroco%/o%5 de exe/6lu, o/ul co%/ic al tradi<iei /edie9ale, era con%ide! rat /icroco%/o%ul care re8lecta 7i con<i! nea :n tru6ul %;u toate ele/entele /acro! co%/o%ului. C;utCnd :n<ele&erea co%/ic;, a%trolo&ii ur/;reau 6lanetele 7i con%tela<i! ile, 6relucrCnd de29oltarea %i%te/elor %i/! bolice co/6licateG :ntr!ade9;r, -oro%coa! 6ele care datea2; din acele 9ec-i ti/6uri %unt 7i a%t;2i con%ultate :n e8ortul 6re2ice! rii 9iitorului, %i/ilar altor /ulte %i%te/e %i/bolice %eculare de di9ina<ie, ca de 6il! d; 6a!0ua c-ine2ea%c;, tarotul %au nu/e! rolo&ia. Si%te/ele e2oterice, alc-i/ia, ca! bala iudaic;, ro%icruciani%/ul 7i 8ranc/a! %oneria 7i!au de29oltat %i%te/e co/6lexe 6ro6rii de credin<;G /e/brii lor credeau c; ar 6utea ex6lica 7i in8luen<a /i%terelor
9ie<ii. #%e/eni %i/6li8ic;rii deduc<iilor co/6licate 6rin codi8icare tainic;, %e/ni! 8ica<ia %i/bolurilor re%6ecti9e, a6ar<inCnd ace%tei %ociet;<i, era cuno%cut; nu/ai de cei ini<ia<i :n %co6ul de a 6;%tra tainele lor /i%tice 7i de a /;ri 6uterile lor /a&ice.
Sus: Aceast tapiserie medie#al de la %lun8, Frana, prezint o doamn cast omagiat n semn de apreciere. 6uritatea ei este sim: bolizat prin unicorn, o creatur fantastic ce simbolizeaz castitatea i zeitatea, deoarece se credea c numai o fecioar putea s:l
captureze.
Simbolismul 2i opo:i3ia. :ncadrat de /ultitudinea de credin<e, o/ul a 8;cut di%tinc<ia 6ri/ar; :ntre bine 7i r;u. :n culturile nonreli&ioa%e, ace%t conce6t al o6o2i<iei /orale %e identi8ic; 6rin %i/bo! luri 6o2iti9e ca albul H /a%culinitatea, Soa! rele, cerul 7i raiul, 6uterea dia9olului, %au 6rin %i/boluri ne&ati9e ca ne&rul H 8e/i! nitatea, .una, a6a 7i lu/ea de Ao% >iadul?. Prin analo&ie reli&ioa%;, de exe/6lu, :n cre7tini%/, 6uterea du/ne2eia%c; e%te %i/! boli2at; 6rin $u/ne2eu 7i 6rin *ri%to%, iar r;ul 6rin Satana. In /itolo&ie, eterna lu6t; :ntre 8or<ele :nalte 7i cele Aoa%e %unt carac! teri2ate de con8lictul i9it :ntre re6re2enta<i de 9a2; ai celor dou; &ru6;ri, ca de exe/! 6lu, con8lictul dintre 6a%;rea %olar; +aru! da 7i 7er6ii 3a&a din -indui%/ %au, :n tra! di<ia 9e%tic;, :ntre 9ultur 7i dra&on. Ori! cu/, nu/eroa%e culturi, tradi<ii %tr;9ec-i 7i credin<e au recuno%cut c; ade9;rata 6er! 8ec<iune e%te atin%; cCnd 8or<ele o6u%e din "ni9er% %unt :/6;cate 7i unite5 %i/bolul taoi%t yin! yan& 7i 8i&ura alc-i/; a lui #n! dro&yn, a/bele re6re2int; ace%t ideal cu ecouri :n 6%i-olo&ie.
;ung 2i arh,tipuril, Prin ur/are, %e 6ot ob%er9a %i/ilitudini re/arcabile :ntre conce6tele 8unda/enta! le :n cadrul ace%tei ne6otri9iri dintre cre! din<a reli&ioa%; 7i /i%tic;, c-iar 7i acolo unde nu exi%t; a%ocieri i%torice reli&ioa%e %au culturale. #cea%ta a 8o%t lucrarea de 6ionierat a 6%i-anali%tului Cari +u%ta9 ,un& >I8K !IL6I?, care a dat %en% ace%tor coinciden<e 6rin identi8icarea incon7tien! rului colecti9 7i a ar-eti6urilor uni9er%ale 6e care le con<ine. $u6; ,un&, 6%i-icul u! /an %au 6er%onalitatea e%te con%tituit; din trei 6;re&o!ul?, incon7tientul 6er%onal, care %toc-ea2; ex! 6erien<ele noa%tre indi9iduale, 9i%ele, 8o! biile 7i 8ante2iile, 7i incon7tientul colecti9, care %toc-ea2; ar-eti6urile ! %c-e/e uni! 9er%ale ale ex6erien<ei u/ane /o7tenite 7i tran%/i%e. =n 6lu%, exi%t; un ni9el 6recon! 7tient care con<ine /e/oria recent;. Incon7ticntuM colecti9 co/unic; cu con! 7tientul 6rin inter/ediul ar-eti6urilor care ex6ri/;, 6rin cu9intele lui ,un& E$i%6o2i! <ia :nn;%cut; de a 6roduce i/a&ini 6ara! leleF 7i care 6e dea%u6ra Ere6re2int; 9ia<a
7i e%en<a 6%i-icului nonindi9idualF. #7adar, ar-eti6urile %i/boli2ea2; ex6erien<e 6ri/ordiale uni9er%ale, %c-e/e eterne ale cx6erin<ei u/ane ex6ri/ate :n i/a&ini %i/bolice colecti9e >/iruri, reli&ii, 6o9e7ti 6o6ulare etc?, :n o6ere de art; 7i %crieri, inclu%i9 9ia<a 7i /oartea, 7i 8or<e 6%i-ice ca e/o<iile 7i 9alorile /orale care ne %unt co/une tuturor. #ce%tea 6ot 8i &;%ite :n /ituri 7i ba%/e ca exe/6le de co/6orta/ent u/an, :n%; %unt /o7tenite :n incon7tientul colecti9 ca re6re2ent;ri ale eului in%tinctual 7i 6ri/iti9. Printre cele /ai i/6ortante ar-eti6uri ale lui ,un& %unt 6ornirile re6re2entCnd 6artea /a%culin; a 6%i-iculuiG %u8letul %i/boli2ea2; 8e/initatea, 8i&ura /a/ei care ne!a :n&riAitG 8i&ura autoritar; a tat;lui, 6un&a7ul, acea 6arte din noi care ne %abotea2; e8orturile 6ro6riiG 7i u/bra ! 6artea noa%tr; 6ri/ar;, ani/alic;. So/nul e%te t;rC/ul incon7tientului care co/unic; cu con7tientul 6rin inter/ediul %i/bolurilor ar-eti6ale tran%8or/ate :n 9i%e. .a tre2ire, /e%aAele onirice 6ot 8i a6oi inter6retate 7i a6licate, aAutCnd a%t8el con7tientul %; %e a6ro6ie de ar/oni2area co/6lexelor con8lictuale care %unt :nn;%cute :n /in<ile noa%tre cu <elul indi9iduali2;rii %inelui real. $u6; 6re2entarea lui ,un&, ar-eti6urile %unt deci in%tru/ente cruciale :n in8luen<area caracterului, indi9idualit;<ii, 6entru ca ace%tea %; Eac<ione2e ca tran%8or/atorF. ,un& era atent la 6re2en<a ar-eti6urilor
uni9er%ale atCt :n %tudiul %;u de alc-i/ie, cCt 7i :n de%enele %6ontane ale 6acien<ilor %;iG /ulte dintre ele au de/on%trat a%e/;n;ri i2bitoare cu anu/ite %i/boluri 9ec-i, /i%tice %au reli&ioa%e de%6re care 6acien<ii %;i nu a9eau cuno7tin<e anterioare. =ntr!ade9;r, ,un& :n%u7i a ex6eri/entat a!cea%t; 8or<; incon7tient; cCnd a %i/<it o ne9oie inex6licabil; de a crea de%ene &eo/etrice, ab%tracte, care a9eau la ba2; un cerc, ade%ea :/6;r<it :n 6atru 6;r<i. ,un& a inter6retat ace%te re6re2ent;ri circulare ca 8iind %i/boluri ar-eti6ale ale %tructurii %inelui inte&rat, ideali2at, dar ace%t 8a6t %!a :ntC/6lat doar /ai tCr2iu, du6; ce a :n9;<at c; a%t8el de i/a&ini exi%tau deAa de /ai /ulte %ecole :n 8or/a /andalelor H %i/boluri co%/ice tantrice. ,un& a /ai identi8icat i/a&ini ar-eti6ale ca 7i co6acul, 6e care :l de%crie ca E%i/bol al eului :n %ec<iune tran%9er%al;... 6re2entat :n 6roce%ul de cre7tereF, ale c;rui r;d;cini re6re2int; incon7tientul, trunc-iul ! con7tientul, iar a6exul ! lu6ta 6entru indi9idualitate. =n a!ce%t context, %i/bolul co6acului a re6re2entat o i/6ortan<; 6articular; :n o6era u!nor arti7ti 6la%tici ca Na%%ily Oandin%0y, Paul Olee 7i Piet )ondrian. Conclu2ia 6ri/ar; a lui ,un& a 8o%t c; o/ul lu6t; incon7tient 6entru atin&erea cunoa7terii %inelui :n %co6ul ob<inerii unui ec-ilibru 6%i-olo&ic 7i c; ace%t <el uni9er%al, e9iden<iat 6rin ar-eti6uri, ca ex6erien<; 6ri/odial; e%te ex6ri/at de!a lun&ul i%toriei :n toate reli&iile 7i %i%te/ele de credin<;.
Stnga: %ari 3usta# +ung a identificat subcontientul colecti# structurat n imagini ar!etipale eterne i uni#ersale. Bn acord cu teoria sa de mare influen, incontientul utilizeaz ar!etipuri pentru a comunica contientului.
Stnga: Sigmund Freud a presupus pentru prima dat, azi larg acceptata teorie c #isul nu este un simplu fenomen arbitrar, ci este mi1locul de transmitere a mesa1elor simbolice de la id la ego. Aceast teorie a fost dez#oltat n lucrarea sa de pionierat FInter! 6retarea 9i%elorF ;<>CC9. II
Dreapta, jos: Aceste simboluri ilustreaz teoria semiotic a lui %!arles Sanders 6ierce, n care exist trei tipuri de semne. Figura din scaunul cu rotile este un semn DiconicE, deoarece imaginea grafic prezint subiectul. .ona Lisa lui Leonardo este un semn ,, indexaiE, deoarece semnificaia care se ascunde dup celebra expresie enigmatic este ntrutotul subiecti#. Semnul pentru pericolul nuclear este ,,simbolic E, pentru c, dei nsemntatea lui este n general recunoscut, imaginea nu red tema reprezentati#.
Int,rpr,tar,a 7is,lor n conc,p3ia lui <r,ud :ntr!o 9re/e, ,un& a lucrat :ndea6roa6e cu Si&/und @reud >I8 6!IL3L?, E6;rinteleF 6%i-anali2ei, a c;rui lucrare ,,/nterpretarea #iselorE a introdu% 6entru 6ri/a oar; i!deea c; 9i%ul e%te o 8or/; de co/unicare :ntre incon7tient >id? 7i con7tient >e&o %au %u6ere&o?. Oricu/, %6re deo%ebire de ,un&, @reud credea /ai de&rab; c; %i/boli%/ul 9i%elor re2ult; din dorin<ele %exuale re6ri/ate ale indi9idului decCt din 9ocabularul ar-eti6al al incon7tientului colecti9, iar re2ultatul con8lictului a du% la de%6;r<irea a!ce%tor c;i. =n ti/6 ce teoriile lui @reud :n 6re2ent %unt 6ri9ite uneori ca 8iind 6rea li! /itate, cele ale lui ,un& au 8o%t acce6tate /ai lar& 7i ele au a9ut :ntr!ade9;r o in8luen<; /aAor; :n inter6retarea 6%i-olo⁣, /odern; a 9i%elor. =ioni,ri ai s,mioticii: =i,rc, 2i d, Saussur, Se/iotica >deri9at; din &rece%cul semeio:tiFos, %tudiul %e/nelor? %au %e/iolo&ia nu e%te a6anaAul exclu%i9 al 6%i-olo&ilor %au 6%i-anali7tilor, ci a a9ut un /are i/6act 7i a%u6ra /ai /ultor di%ci6line acade/ice, inclu2Cndu!%e 6rintre ace%tea lin&9i%tica, antro6olo&ia, lo&ica 7i /ate/atica. $e exe/6lu, 8ilo2o8ul a/erican, C-arle% Sander% Pierce, >I83L!ILIP? e%te ade%ea nu/it 6;rintele 8ondator al %e/ioticii a!9Cnd 6reocu6;ri e9idente de cercetare a li/baAului. Pierce credea :n exi%ten<a a trei ti6uri de %e/ne5 %e/ne EiconiceF, care %i/boli2ea2; clar obiectele 6e care le 6re2int;, %e/ne EindexiceF, care re6re2int; conce6te ce 6ot 8i 6ri9ite %ubiecti9 6rin 6ri%/a 8iec;rui 6ri9itor, 7i %e/ne E%i/boliceF,
cu %e/ni8ica<ie deter/inat;, de u2 con9en<ional, care nu %ea/;n; nicidecu/ cu obiectele la care %e re8er;. Pierce a 8o%t 6ri/ul care a 6o%tulat c; acelea7i %e/ne 6ot 8i 6erce6ute 7i inter6retate di8erit, la /odul indi9idual, 6entru c; 8iecare o/ are 6uncte de 9edere unice 7i ter/eni de re8erin<; acu/ulaI8 K!ILI3? a atribuit dou; 6;r<i unui %e/n5 %e/ni8icantul Gle signifi:ani9 %au 8or/ula care %in&ur; nu are un :n<ele% doar dac; conturea2; un conce6t ab%tract 6e care el I!a nu/it %e/ni8icat Gle signifie9, ceea ce de9ine un %i/bol 7i de E9aloareF. $atorit; di9er%it;<ii rela<iilor
12
%i%te/atice dintre cu9inte, acea%t; rela<ie nu e%te ri&id;, ci arbitrar;. :nce6Cnd cu lucr;rile lui Pierce 7i de Sau%%ure, de29oltarea %e/ioticii a a9ut un re2ultat di8erit 7i uneori c-iar con8lictualG 7colile de %e/iotic; con%iderau, 7i 6Cn; la ur/; au recuno%cut, dou; co/6onente de ba2; ale %e/nului %au %i/bolului5 Ere6re! %enta/enF!ul care e%te un %e/n inter/e! diar >9e-icle? 7i EobiectulF 6e care :l :nlo! cuie7te. <iloso/ia 2i limba>ul lui ?ittg,nst,in .udwi& Nitt&en%tein >I88L!IL I? a luat :n con%idera<ie, de a%e/enea, %i/boli%/ul :n 8ilo%o8ia li/baAului 6e care el I!a de2! 9oltat :n cele dou; lucr;ri ale %ale 6line de :n<ele%, E (ractatus Logico:6!ilosop!icus E >IL22? 7i D/n#estigaii filosoficeE >IL 3?. =n 6ri/a 6ublica<ie, Nitt&en%tein exa/inea! 2; ex6ri/area acelui 8a6t care, :n ter/eni %i/6li7ti, 6oate lua un caracter 6ictural cCnd tran%/ite in8or/a<ia. #cea%t; rela<ie e%te extre/ de ab%tract;, atCta ti/6 cCt ex6ri/area 7i i/a&inea trebuie %; aib; o 8or/; e&al di%tribuit;, acea%ta 6oate 8i %6a<ial; %au lo⁣, iar %ub 8or/a literelor nu 6oate %; le de%crie cu acurate<e %au 6oate c-iar deloc. .a "ni9er%itatea Ca/! brid&e, Nitt&en%tein a 8o%t ele9ul 8ilo%o8u! lui 7i /ate/aticianului en&le2 Bertrand Ru%%ell >I8K2!ILK0? ! el :n%u7i autor al lu! cr;rii E $ cercetare despre sens i ade#r E >ILP0? ! 7i un ca/6ion al lo&icii %i/boli! ce de29oltat; de +ottlob @re&e >I8P8! IL2 ?. @re&c :7i ba2a teoria 6e :ncerc;rile anterioare ale lui +eor&e Boole >I8I ! I86P? de a crea o nota<ie %i%te/atic; 6en! tru lo⁣ 7i 6rin 8olo%irea %i/bolurilor adi<ionale ! cuanti8icatori ! cu care %; re! 6re2inte ideile /ate/aticeG lo&ica %i/bo! lic; a lui @re&e, a ac<ionat 6rin eli/inarea a/bi&uit;<ilor 7i incertitudinilor care au re2ultat din 8olo%irea unui li/baA /ate/a! tic inexact. D/n#estigaiifilosoficeE a 8o%t 6ri/a lu! crare /aAor; 6ublicat; du6; ce Nitt&en! %tein a recon%iderat 7i a re%6in% 6re/i%ele care %6riAineau %crierile anterioare. Ca toa! te lucr;rile %ale /ai tCr2ii, a 8o%t 6ublicat; 6o%tu/, l;%Cnd inter6ret;rii %crierii %ale 8oarte ab%tracte >/ulte din cele care erau %ub 8or/a a8ori%/elor 8;r; 9reo ex6lica<ie %u%<inut;?, cale de%c-i%; de2baterilor, dar in8luen<a %a :n lucr;rile ulterioare :n /ate! rie de lin&9i%tic;, %e/iotic; 7i 8ilo%o8ia
/in<ii, a 8o%t con%iderabil;. =n D/n#estiga: ii filosoficeE %e re8erea la rela<ia dintre de29oltarea li/bii, %en%ul 7i co/6lexitatea &Cndirii u/ane. Contrar 9ederilor anterioare, c; li/baAul e%te analo& unui 8el de calcul %au %i%te/ /ate/atic, cu ele/ente %i/6le, 8ixate >cu! 9inte corelate cu Ei/a&iniF 6articulare :n /intea 9orbitorului, a%cult;torului %au ci! titorului?, a %ubliniat o rela<ie /ult /ai %o! 8i%ticat; :ntre li/baA, %en% 7i locutori. Cu toate c; %en%ul cu9intelor indi9iduale %e %c-i/b;, 6ro6o2i<iile 7i 8ra2ele 6ot 8i :n<e! le%e, 6entru c; li/ba e%te co/unicat; :ntr! un context. O 6er%oan; care %u%<ine c; a!re o durere e%te :n<elea%; >%au cre2ut;? nu/ai dac; /ani8e%t; 7i alte %i/6to/e de durere decCt %i/6la 6ronun<are a cu9intelor, :n ab%en<a unor a%t8el de %e/ne, %!ar crede c; 6er%oana c-iar /inte, c; nu 7i!a :n%u7it %u8icient re&ulile de li/baA ca %; %e :n<e! lea&; %en%ul %6u%elor %ale. Nitt&en%tein a! %ea/;n; li/ba unui Aoc ca 7a-ul, cu re&uli lar& recuno%cute, 6er/i<Cnd :n<ele&erea o! ri&inal; a :n%e/n;t;<ii, 7i de co/un acord, a%u6ra co/unic;rii. =n 6lu%, %u&erea2; c; /ulte 6roble/e de co/unicare 6ro9in din :n<ele&erea &re7it;, cau2at; c-iar de li/b;, 6rin crearea unui Aoc de cu9inte. $e exe/! 6lu, li/ba %!a de29oltat %; de%crie o 6;re! re, :n ter/eni carte2ieni, ca un t;rC/ di%! tinct din care 8ace 6arte, :n%; i2olat de
I3
Snga: 5umele ndrgostii: lor nscrise ntr:o inim strpuns de o sgeat este un simbol cunoscut al iubirii, iar sculptat n scor: bura unui copac sim: bolizeaz puterea dragostei. Aceast tradiie a slbit datorit creterii responsa: bilitii omului fa de zona #erde. Filosofii, n marea lor ma: 1oritate, considerau c dra: gostea este o experien strict DparticularE aseme: nea tuturor emoiilor i sen: zaiilor i c D dragostea E nu poate a#ea aceeai sem: nificaie pentru fiecare din cei doi indi#izi n parte. Filosofia de mai t@rziu a lui Hittgenstein a inut seama de sensurile mprtite, n general, nelese ale cu#in: telor care descriu experiene interioare.
Dreapta: 6aul 3auguin a emigrat n < din Frana n (a!iti. "l s:a inspirai continuu din noul su antura1. Figurile sale simple, decorati#e i #iu colorate, erau ntr:o opoziie direct i re#oluionar cu con#eniile naturalismului, de aceea l identificm ca pe un artist pictural simbolist.
cor6, Au%ti8ic; credin<a c; ex6erien<a unei 6er%oane %u8erinde din 6ricina unei dureri nu 6oate 8i :n<elea%; de altcine9a, durerea e%te E6articular;F 7i unic; 6entru do/eniul /ental al acelei 6er%oane, :n %c-i/bul a ce9a ce 6oate 8i :/6;rt;7it :n 6ublic %au al unei lu/i de/on%trabile. Oricu/, %e/ni8ica<ia unei ex6re%ii ca E/; doareF e%te i!/ediat :n<elea%; :n context. Pentru a re8u2a 6o%ibilitatea co/unic;rii 6line de :n<ele% a %t;rilor /entale %au a e/o<iilor :n do/eniile inti/it;<ii :nn;%cute e%te a%t8el o &re7eal; cau2at; de un conce6t de ori&ine 6ur lin&9i%tic;. Se6arCnd cu9inte %e/ni8i! cante din i/a&ini, 8ixate %au %i/6le, 7i concentrCndu!le :n u2ul lin&9i%tic contextual, ca cel al unui Aoc, Nitt&en%tein a /odi8icat ter/enii :n<ele&erii noa%tre de li/b;, %e/ne 7i %i/boluri. -,:bat,r,a s,miotic1 2i structuralismul $e2baterea teoriilor %i/boli%te 7i %e/iotice nu au 8o%t a6licate doar lin&9i%ticii, ci tuturor 8or/elor de co/unicare, in8luen<Cnd a%t8el /ai tCr2iu %ociolo&ia /odern; 7i /i7carea %tructurali%t;, 6rintre ai c;ror ade6n. IL08? 7i %tructurali%tul literar Roland Bart-e% >ILI !IL80?.
@;cCnd o 6aralel; intere%ant; la teoria lui ,un& :n lucrarea de ba2; a lui .e9i!Strau%% D.8t!ologiJuesE >IL6P!ILK2?, a conclu2ionat c; %i/ilitudinea de %tructur; din toate /itolo&iile u/ane indic; o /etod; 6artaAat;, %en% 7i /e%aA, re8lectCnd %tructura co/un; a creierului u/an 7i /etode %i/ilare u/ane de :ncercare a i/6unerii u!nor le&i a%u6ra uni9er%ului. Bart-e% a 8olo%it de a%e/enea te-nici di%tructi9e cu care %; identi8ice li/baAul ca 8iind un %i%te/ de %i/boluri codi8icat ale c;rui %e/ne indi9iduale >cu9intele? %unt interde6endente. Prin :n<ele%, a dedu% c; de6enden<a de %tructur; a E9alorilorF din care %e con%tituie li/baAul e%te un :ntre&. $e2baterile a%u6ra %i/boli%/ului 7i li/baAului continu; cu 8a6tul c;, Jictor Turner, de exe/6lu, ar&u/entea2; c; %i/bolurilor nu li %e 6oate acorda o %in&ur; inter6retare, ele %unt :n /od e%en<ial a/bi&ue, deoarece 6ot a9ea %en%uri di8erite :n ra6ort cu contextul 7i 6ot 8i 6erce6ute 7i inter6retate :n di8erite /oduri de 8iecare indi9id :n 6arte. $an S6erber %e al;tur; ace%tei idei 6rin te2a %a ex6ri/at; 7i %u%<inut; /ai tCr2iu, %u&erCnd :n 6lu%, c; %i/bolurile %unt %i/bolic 6reci%e, deoarece e8ectele lor nu 6ot 8i ex6licate i/ediat. 8i2car,a simbolist1 I/6actul &Cndirii %i/bolice nu %!a li/itat la do/eniul 8ilo%o8ilor 7i teoreticienilorG arta, de a%e/enea, a &;%it o bo&at; 6alet; de in%6ira<ie. =n ti/6 ce arta reli&ioa%; era de%tinat; :n %6ecial ale&oriei %i/bolice, :n %ec. al QlQ!lea a 6redo/inat naturali%/ul 7i reali%/ul, 6ro9ocCnd o reac<ie %ub 8or/a /i7c;rii %i/boli%te euro6ene care a triu/8at 6e la /iAlocul anilor I8L0 6Cn; la 6ri/ul r;2boi /ondial 7i care 7i!a &;%it ex6re%ia :n art;, literatur; 7i dra/;. Scriitori %i/boli7ti de /are i/6ortan<; %unt ro/ancierul ,. O. *uy%/an% 7i 6oe<ii Ri/baud 7i )allar/e, 6recu/ 7i dra/atur&ul )ae!terlinc0. #rti7ti %i/boli7ti EliterariF de c;6;tCi au 8o%t +u%ta9e )oreau, Pu9i% de C-a9anne% 7i Odilon Redillon, iar ca %i/boli%t E6icturalF :l a/inti/ 6e Paul +au&uin. "r/;rind o 9a%t; doctrin;, arta 6la%tic; trebuie %; 8ie ideati9;, %i/boli%t;, %in! tetic;, %ubiecti9; 7i decorati9;. Si/boli%/ul a eliberat arta de %ub con%trCn&erea ri&id; a reali%/ului, 6re&;tind a%t8el calea /i7c;rilor de /ai tCr2iu, ex6re%ioni%/ul,
IP
ab%urdul 7i %u6rareali%/ul, toate ba2Cndu!%e 6e i/a&ini 6uternic %i/bolice. Suprar,alismul #%e/enea credin<elor %i/boli%te :nn;%cute, %u6rareali7tilor li %!au o8erit :ntru in%6ira<ie teoriile de a%ocia<ie ale lui @reud, de anali2; a 9i%elor 7i a incon7tientului. 1i 8olo%eau cu entu2ia%/ 8or/ele arti%tice 6entru a re6re2enta 7i a reali2a lucr;ri de%6re /intea ira<ional;, %ubcon7tient;. #rti7ti %u6rareali7ti ca5 )ax 1rn%t, Rene )a&ritte 7i /ai ale% Sal9ador $ali au re9olu<ionat con9en<iile arti%tice reali%te 6rin 6re2entarea con7tient; a i/a&inilor 8anta%tice 6rodu%e de /intea incon7tient;. $e 6ild;, 1rn%t a creat 6ei%aAe extraordinare 7i 8or/e or&anice bi2areG )a&ritte 7i!a etic-etat inten<ionat &re7it 6icturile, :n ti/6 ce $ali a :nte/eiat un li/baA nou, unic al i/a&i%ticii %i/bolice, 6re2entCnd cea%uri %cur&Cndu!%e, cCrAe 7i creaturi cu 6icioare!8u%. $e7i nu e%te un %u6rareali%t,dar cu %i&uran<; un 6recur%or, c;ci )arc C-a&all a 8olo%it 7i el :n 6icturi %i/boluri re8eritoare la trecutul %;u -a%idic ru%e%c, conturCnd i/a&ini de 9i%, ca /ire%e 2bur;toare 7i ani/ale 6lutitoare 6rin care ex6ri/a atCt ex6erien<ele %ale 6er%onale, cCt 7i incon7tientul %;u. =ntr!ade9;r, de!a lun&ul %ecolului al QQ!lea, arti7!
tii tuturor 7colilor au continuat %; 6ro9oace 6erce6erea con9en<ional; 6rin 8olo%irea i/a&inati9; a %i/bolului. Simboluri d, id,ntitat, #7adar, %i/boli%/ul a a9ut o in8luen<; e!nor/; a%u6ra artelor, dar nu e%te nece%ar %; 9i2it;/ o &alerie de art;, o bibliotec; %au un teatru, ca %; ne ex6une/ 6e noi :n7ine %i/boli%/ului :n ac<iune, deoarece ace%ta 6;trunde :n 9ia<a noa%tr; de 2i cu 2i. $in 9re/uri %tr;9ec-i, %i/boli%/ul a 8o%t 8olo%it 6entru ex6ri/area identit;<ii 7i 6entru con8ir/area ader;rii la anu/ite &ru6uri %ociale. Oa/enii 6ot 8i %i/boli2a<i de o tr;%;tur; do/inant; a 6er%onalit;<ii %au de un a!tribut, ca de exe/6lu, :n<ele6ciunea, inocen<a %au 6atrioti%/ul, :n ti/6 ce, :n ter/enii 6%i-olo&ici, :n realitate, 6er%onaAe di8erite 6ot 6urta /;7ti :n %co6ul a%cunderii ade9;ratului lor e&o :/6ru/utCnd 7i cCte9a caracteri%tici ale 8iin<ei 6e care o %i/boli2ea2; /a%ca. Calitatea de /e/bru al unei /e%erii %au 6ro8e%ii 6oate de8ini :n 6lu% identitatea, iar %i/bolurile &enerice ocu6a<iona!le 6ot 8i ad;u&ate celor care le 6ractic;5 un buc;tar 7e8, de exe/6lu, 6oate 8i identi8icat 6rin boneta de buc;tar, b;rbierul 6rin briciul b;rbierului, iar un re&e 6rin coroan;. )e/brii culturilor tribale :7i ex6ri/; i!dentitatea colecti9; 6rin %e/ne %i/bolice %6eci8ice 7i in%ulare ca tatuarea cor6ului cu
Stnga: 6rin raderea prului capilar ; nsemn@ndpurificare9 i prin mbrcarea #emintelor religioase ale comunitii, aceti clugri t!ai au fcut o declaraie simbolic a reprimrii indi#idualitii lor mbri@nd o identitate colecti#.
Stnga: (atua1ul este o practic #ec!e : de fapt o form artistic : ce indic identitatea tribal. /n ultimul secol a sporit popu: laritatea tatua1ului printre grupurile de tineri. Semnificaia cultural a acestei practici mai recente poale fi considerat ca indi: cator al identitii de grup ;mai ales n r@ndurile membrilor armatei sau ale bandelor organizate9. .ai generalizat, acesta este un simbol al rz#rtirii mpotri#a autoritii. I
Dreapta: 5u numai cimpoiul este cel care l identific pe acest brbat, ci mai degrab Filtul ecosez, cel mai cunoscut simbol scoian. /n sec. al A0//:lea, Filtul, a crui estur ecosez plisat identific clanul celor care l poart, a de#enit de o at@t de mare importan ca simbol de rudenie i naionalitate, nc@t englezii l:au interzis dup #ictoria lor n btlia cu caledonienii din <K=L. -estricia a fost ridicat n <KI?. Dreapta jos: Statuia Libertii, cadoul Franei pentru Statele Mnite, , este cel mai emoti# simbol al naiunii americane. Dup cum i sugereaz i numele, simbolizeaz principiul libertii pre#zut n %onstituie. Figura impuntoare era un simbol al speranei pentru emigranii ! E masele n#lmite E : #enii din "uropa n secolele al AlA:lea i alAA:lea.
Pagina alturat, sus: Simbolurile politice sunt instrumente puternice n manipularea maselor. /maginea preedintelui c!inez anterior, .ao (ze:tung, a de#enit o icoan politic ce ser#ea la e#ocarea puterii i prezenei sale, cre@nd cultul personalitii. Pagina alturat, jos, 6anglica roie S/DA, purtat de "lizabet! (a8lor i %lint &lacF, este un exemplu de putere a simbolurilor care in#oc un rspuns emoional instantaneu.
di8erite 6icturi, decora<ii %au co%tu/e tribale. #cea%t; tendin<; e%te 9eridic; 7i 6entru &ru6urile de cult /oderne >de ex. 6un0i7!tii? %au 6entru %u6orterii ec-i6elor %6orti9e, dar 7i 6entru co/unit;<ile tribale >a8ricane, abori&ene %au a/erindiene cu tradi<ie %ecular;?. #rta -eraldic; /edie9al; a a9ea de a%e/enea un %i%te/ unic de %i/boluri de i!denti8icare 6entru 6la%area indi9i2ilor %au entit;<ilor ci9ice :ntr!o dina%tie %au <ar;. Tot,mism 2i simboluri d, na3ionalitat, Tote/i%/ul e%te o alt; cale i/6ortant; 6rin care co/unit;<ile :7i 6rocla/; identitatea colecti9;, ex6ri/at 6rin ra6ortul /a&ic dintre ele 7i un ani/al %au o 8iin<; din care de%cind ele, 8a/iliile 7i credin<a lor H de ex., 6a!%;rea!8ul&er a a/erindienilor ! 6rin tote/urile %au entit;<ile 6rotectoare ale unui trib. @i&urile tote/ice concentrea2; i%toria 7i credin<a unui trib :ntr!o e/ble/; 6uternic %i/bolic;. C-iar <;rile 6ot 8i re6re2entate 6rin %i/boluri tote/ice, %ub 8or/a %i/bolurilor na<ionale H de ex. 8run2a de ar<ar canadian;, tranda8irul en&le2e%c %au coco7ul &alic. Probabil c; cele /ai cuno%cute %i/boluri na<ionale %unt %tea&urile o!8iciale na<ionale care %i/boli2ea2; unitatea 6o6orului.
Simboluri ca instrum,nt, d, propagand1 politic1 Partidele 6olitice au recuno%cut 7i ex6loatat 6uterea de uni8icare 7i /oti9a<ional; a %i/bolurilor. =n .ein Nampf *itler a de%cri% c;utarea unui %i/bol 6otri9it care %; re6re2inte 6artidul na2i%t5 E3u a 8o%t doar un %i/bol al lu6tei noa%tre, ci trebuia %; aib; e8ect 6e 6o%tere... 3u/ai cei care au a9ut ex6erien<; cu /a%ele 6ot %; reali2e2e cCt de i/6ortant e%te un lucru a6arent ne%e/ni8icati9. "n %e/n 8unc<ional 7i de e!8ect 6oate 8i 8actorul deci%i9 :n di8erite %itua<ii dac; exi%t; un intere% trea2F. 3a2i7tii %!au %tabilit la 29a%tic; 7i, 6rintr!un e!xe/6lu cutre/ur;tor de deturnare a 6uterii %ubli/e a unui %i/bol :n %co6ul /ani6ul;rii 6o6ula<iei, a tran%8or/at %e/ni8ica<ia %tr;9ec-iului %i/bol 6rin 8olo%irea abil; a 6ro6a&andei :ntr!una de ra%i%/, teroare 7i ani-ilare H 6roce% care a 6Cn&;rit :n%u7i %i/bolul. Recuno%cCnd 6uterea latent; a %i/bolului >care, de 8a6t, ini<ial nu :n%e/na ni/ic 6Cn; cCnd a 8o%t :n2e%trat cu o %e/ni8ica<ie %6eci8ic;?, al treilea Reic- 7i!a 6ro/o9at 7i 7i!a :nt;rit ideolo&ia 7i 6o2i<ia 6rin 8olo%irea deliberat; 7i %i%te/atic; a %i/bolurilor, 6rintre care era 7i %e/nul 8ul&erului SS!i%t, care e9oca tradi<iile /i%tice ale 6;&Cni%/ului &er/anic, %teaua &alben; a lui $a9id, 6e care e9reii au 8o%t 8or<a<i %!o 6oarte :n %co6ul identi8ic;rii ra%ei
I6
lorG %au triun&-iurile ro7ii 7i ro2 care /arcau locuitorii unui la&;r de concentrare ca 8iind co/uni7ti %au -o/o%exuali. #lte dic! taturi, ca aceea a lui Stalin :n "RSS, au abu2at de %i/boli%/ :n b;t;lia cu ini/ile 7i /in<ile oa/enilor, u/6lCndu!i de i/a&ini %i/bolice, cu/ ar 8i, :n ca2ul "niunii So9ietice, %ecera 7i ciocanul, ideo&ra8ice %au 6ortretele iconice ale liderilor 6olitici. Simboluri d, com,r3 2i ,mpati, :ntr!un /od /ai 6u<in a/enin<;tor, lo&o%urile ob7te7ti %e ba2ea2; de a%e/enea 6e abilitatea unui %i/bol de a %tCrni r;%6un%uri %ubli/e 7i de aceea %unt ale%e cu &riA; ca %; 8ac; a6el la /in<i incon7tiente. P%i-olo&ii %unt ade%ea con%ulta<i :n 6rocedeele de de%i&n :n %co6ul de a 6ro6une %i/boluri care %; 6roiecte2e o i/a&ine de a%ociere 6o2iti9; 7i con9in&;toare a%u6ra con%u/atorului ca %; ando%e2e 6rodu%ul. $u6; cu/ a ob%er9at Bart-e% 7i cei care 8ac recla/e /ani6ulea2; incon7tientul, 6re2en!tCndu!7i
6rodu%ele a%t8el, :ncCt con%u/atorul %; cread; c; un 6rodu% oarecare :i 9a tran%8or/a 6e cale /i%tic; i/a&inea 7i %tilul de 9ia<;. Recla/ele 7i lo&o%urile de a!8aceri %unt 6robabil 6rintre cele /ai 6re9alente 8or/e %i/bolice conte/6orane, dar /ai recent au a6;rut alte ti6uri &enerice, ca 6an&lica a6licat; 6e re9erul -ainei care re6re2int; un %u6ort 6entru anu/ite &ru6uri %ociale %au 6entru cei %u8erin2i de o boal;5 cea ro7ie, de 6ild;, %u%<ine cuno7tin<a 7i %i/6atia 6entru cei bolna9i de SI$#, cea alb; re6re2int; cancerul de %Cn, :n ti/6 ce 6an&lica ro2 ex6ri/; e/6atia 6entru -o/o8obie. Culori 2i /orm, #7a cu/ codi8icarea culorii de/on%trea2; acea 6utere %tr;9ec-e %i/bolic; cu e8ect a%u6ra noa%tr; 6rin culori5 albul e%te acce6tat :n &eneral ca 8iind culoarea 6urit;<ii 7i a di9init;<ii, iar ne&rul ! :n antite2; ! a r;uluiG :ntre ele %e a8l; &riul, culoarea a/bi&uit;<ii %au a c;ii de /iAlocG ro7ul e%te culoarea 8ocului %au a 6ericoluluiG 6ur6uriul, a re&alit;<iiG &albenul e%te culoarea 8ericirii 7i a %oareluiG alba%trul, nuan<a /;rii 7i a cerului care re6re2int; %enin;tatea, :n ti/6 ce 9erdele e%te culoarea naturii 7i a cre7terii. @or/ele, ca 7i culorile, au 8o%t 8olo%ite din cele /ai 9ec-i ti/6uri ale u/anit;<ii 6entru a re6re2enta conce6te ab%tracte5 &e%talt% ! un 6;trat, %i/boli2Cnd 6;/Cn!
IK
Sus i dreapta: /maginile generice ale unui brbat i ale unei femei ;bazate pe con#enii #estimentare de gen9 i semnul fumatului interzis i al aeroportului sunt imagini iconice internaionale de uz cotidian. Semafoarele sunt bazate pe un sistem de culori codifi: cate i uni#ersal acceptate.
Jos, dreapta: 5otaia muzical este un sistem complex de simboluri scrise' acordul, tempoul i durata relati# a unei combinaii de sunete muzicale sunt reprezentate grafic. 5otaia muzical modern occidental s:a dez#oltat dintr:un #ec!i sistem de neumes ;puncte i linii erpuite9 bazat pe o scar de I note ;octa#9 folosind simboluri ca: cinci linii de portati#, c!ei, msuri, diezi, bemoli, ptrimi i optimi.
Dreapta, margine: Acest dublu !elix ;spiral9 este simbolul biologic pentru AD5 ;acid dezoxiribonucle:ic9, constituentul principal al cromozomului.
tul 7i %olidaritatea, cercul, 6er8ec<iunea 7i 7inele, :n ti/6 ce triun&-iul e%te o tri6l; entitate re6re2entCnd uniunea 7i concentrarea a trei 8or<e di%tincte :ntr!un tot 6uternic. Simbolismul n 7ia3a d, :i cu :i @iecare din noi, 8ace 2ilnic u2 de %i/boluri. .a cu/6;r;turi, 6l;ti/ ac-i2i<iile cu banii care :n /od con9en<ional %i/boli2ea2; 9aloarea bunurilor 6e care le!a/ cu/6;ratG 6uterea econo/ic; a unei na<iuni, 6e lCn&; bani, 6oate 8i Audecat; du6; 6er8or/an<a cur%ului 9alutar. Se/nele rutiere %unt alte e!xe/6le de %i/boluri 6e care le :ntClni/ 8rec9entG %e/nele %unt a%t8el create ca ele %; 8ie 9;2ute, iar /e%aAele lor %; 6oat; 8i :nre&i%trate :n ti/6 ce c;l;tori/ cu un 9e-icul :n /i7care, dCnd in%tantaneu 7i e8ecti9 in8or/a<ii e%en<iale care nu nu!
/ai c; re&lea2; cur%ul tra8icului, ci aAut; 7i la %al9area 9ie<ii. )eteorolo&ia, de a%e/enea, ado6t; un %i%te/ unic de %i/boluri cu care co/unic; 8eno/enele 9re/ii, iar 6re2icerile tele9i2ate de%6re 9re/e ne!au 8a/iliari2at cu /ulte dintre ace%tea. =n7i7i oa/enii %unt de%cri7i ca %i/boluri, de e!xe/6lu, cei care %u6ra9ie<uie%c unei tra&edii %unt %i/boluri ale %6eran<ei 7i ale re2i%ten<ei, cri/inalii 6ot 8i %i/boluri ale r;ului, 6e cCnd 8i&urile de altrui%/ exe/6lar, ca )aica Tere2a, %unt nu/ite %i/boluri ale in%6ira<iei. Simboluri ling7istic, 2i 2tiin3i/ic, $u6; cu/ %!a 9;2ut, li/ba :n %ine e%te un %i%te/ de %i/boluri cu care noi co/unic;/ altora idei 7i in8or/a<ii, atCt :n %cri%, cCt 7i oral. Prin a6licarea %i/bolurilor la unele cu9inte %au 8ra2e, 6rin %i%te/e de a!bre9iere Pit/an, Teeline %au la %tenodactilo&ra8ie, %!a dat i/6ul% %i/boli%/ulului lin&9i%tic /;rind a%t8el 9ite2a %crierii nota<iilor, :n %itua<iile :n care notarea cu9intelor con9en<ionale ar 8i 6rea lent; 7i :n&u%t;. =n
alt context, cu/ %!ar 6utea ca6ta 7i /en<ine %unetele 8u&are, 6a%a&ere din li/baAul /u2ical dac; n!ar exi%ta %i%te/ul de nota<ie /u2ical; care 6er/ite tran%crierea tonurilor 7i durata notelorD Rtiin<a %e ba2ea2; 6uternic :n %6ecial 6e %i/boli%/, ca /iAloc de co/unicare, iar %tudiul 7i ex6re%ia
di%ci6linelor 7tiin<i8ice ca, /ate/atica, e!lectronica, biolo&ia, c-i/ia, 8i2ica 7i 8ar/acia, 8iecare de29olt; alte %i%te/e de %i/boluri, 8oarte de29oltate, ale c;ror co/6onente indi9iduale denot; conce6te er/etice 7i co/6lexe 6rin inter/ediul unui %in&ur %e/n. =n acea%t; e6oc; te-nolo⁣, %unte/ ex6u7i tot /ai /ult co/6uterelor, a c;ror o6erare de ba2; con%t; toc/ai :n %i%te/ele de %i/boluri5 cele ale nota<iei binare, un %i%te/ de nu/ere :n Eba2a 2F :n care nu/erele %unt ex6ri/ate 6rin %ec9en<ele ci8relor 2ero 7i unu 7i codul binar, :n care 8iecare %et de nu/ere %au litere %unt re6re2entate ca un &ru6 unic de Ebi<iF. So8t!warele co/6uterelor au introdu% un %et cu totul nou de %i/boluri :n 9ocabularul o6eratorilor de co/6utere, inclu2Cnd /eniuri, icoane, cutii de &unoi, cle6%idre, %;&e<i 7i cur%oare.
Conclu:i, #7adar, 8iecare %i/bol e%te un /icroco%/o%, 6oate 8i rece6tat ca 8iind ex6re%ia u!nui /acroco%/o%, 6entru c; 8iecare :ncor6orea2;, re8lect; 7i conectea2; %tructura dina/ic; a co%/o%ului 7i a /in<ii u/ane. Pri9ite :n e%en<a lor, toate 6ot :/br;ca 8or/; de %i/bol5 orice i/a&ine, 6er%oan;, obiect %au cu9Cnt ! %au c-iar ce9a intan&ibil ca /iro%ul H 6oate re6re2enta altce9a. )ai /ult c-iar, de7i %i/bolurile con<in :n 8or/a lor o bo&at; /o7tenire de /ilenii a ex6erien<elor 7i 6rece6telor u/anit;<ii, 8olo%irea, 6re2entarea 7i inter6retarea lor nu r;/Cne una %tatic;, 6entru c; noile a%ocia<ii 7i, a%t8el, i/a&inile 6roa%6ete %e adau&; :n /od con%tant entit;<ii 8luide, dina/ice, luat; dre6t 9ocabularul no%tru %i/bolic colecti9. Ca6itolele ur/;toare exa/inea2; o %elec<ie /are de %i/boluri tratate :n carte %ub ur/;toarele titluri te/atice5 %i/boluri %acre, %i/boluri de identitate, %i/boluri /a&ice 7i oculte 7i %i%te/e %i/bolice, 6recu/ 7i %i/boluri naturale, %i/boli%/ul creaturilor 8anta%tice 7i cel al e/o<iilor, al /in<ii interioare. #cea%t; %elec<ie nu %e 6retinde a 8i un catalo& cu6rin2;tor %au o inter6retare de8initi9; a /ultitudinii de %i/boluri re6etabil :n le&ende, i%torie 7i art; 7i care, ne %tCrne%c reac<iile. #r 6utea, oricu/, %; re6re2inte i/a&inile cele /ai %e/ni8icati9e :ntr!o /are 9arietate de culturi 7i %; 8urni2e2e de%co6erirea 8a%cinant; 6rin care e8ectele %i/boli%/ului a%u6ra con7tientului 7i incon7tientului no%tru %; 8ie /ai bine :n<e! le%e 7i care a6oi ar 6utea 8i de29oltate 6e /ai de6arte 6e ba2e 6er%onale. Cititorul 9a de%co6eri 7i %e 9a declara de acod cu a8ir/a<ia lui ,un&, con8or/ c;reia %i/bolurile %unt Eo 6ro9ocare 6er6etu; a &Cndurilor 7i %enti/entelor noa%treF.
Sus, stnga: Semaforul ;din greac, pentru Dmicarea semnelorE9 s:a dez#oltat n C dintr:un cod na#al englezesc al secolului al A0///:lea. &azat pe poziiile acelor de ceasornic, fiecare liter i numeral are poziii proprii prin care semnalizatorul ;om9 semnalizeaz prin intermediul steagurilor de culoare roie i galben pe care le ine n fiecare m@n. 6oziiile ilustrate aici sunt cele din mesa1ul de pericol, ES.$.SE. Sus: %odul internaional al steagurilor ndeplinete funcia ec!i#alent a semnelor de trafic ntr:un context nautic. Aici sunt prezentate: A : scafandru scufundat' & : ncrctur periculoas' % O ,,da E' D : nu # apropi ai. P%odul .orse folosete combinaii specifice de punc te ;sunete rapide9 i linii ;sunete mai lungi9 pentru identificarea literelor din alfabet, cu spaii ;pauze9 ntre litere. Aici este scris liter cu liter ,,S.$.SE. Centru, stnga: /nformaia : #izual i audio ! este n globat pe un compact disc prin de striaiuni metalice, ci tite de un laser optic. Datele manipulate de o de#iz elec tronic complex pot fi redu se la un simplu cod binar.
S im b o lu r i s a c r ,
o&ata 9arietate de reli&ii ale lu/ii e%te do9ada nece%it;<ii de ba2; 7i de durat; a o! /ului de a &;%i o ex6lica<ie exi%ten<ei %ale 7i de a!7i de%! co6eri locul :n %c-e/a co%/ic;. #%t8el de cercet;ri reli&ioa%e 7i 8ilo%o8ice nece%it; :ncredere 7i %u%6endarea necredin<ei :n ceea ce nu %e 6oate 9edea. 1le i/6lic; conce6te co/6lexe care :n ti/6 au de9enit /ai a/;nun<ite 7i /ai co/6licate. $eci, 7i o! biectele de cult :n%ele, %i/bolurile %acre %unt /ai /ult decCt %i/6le re6re2ent;ri &ra! 8ice ale %ubiectelor de 9enera<ie reli&ioa%;. 1le %unt :/bibate cu /ulte %traturi de 6ro! 8und; %e/ni8ica<ie, care, atunci cCnd %unt con9ertite :ntr!un %e/n, %er9e%c atCt la e9o! carea 6rinci6iilor de credin<;, cCt 7i la i%to! ria credin<ei. Pot 8i 6ri9ite ca in%tru/ente 6uternice de de9ota/ent, care, 6rin cri%ta! li2area ele/entelor reli&iei credincio7ilor, aAut; la 8ocali2area 7i de29oltarea credin! <ei. Toate ace%tea 6ot 8i luate dre6t %i/bo! luri /edita<ionale, :n%; unele i/a&ini, cu/ ar 8i lotu%ul oriental %au cu9Cntul %cri% $m, %unt e8ecti9 6articulare :n ace%t %en%. )ulte din cele /ai cuno%cute conce6te er/etice %unt ex6ri/ate 6rin cele /ai %i/! 6le %i/boluri. $e exe/6lu5 roata budi%t; H ex6ri/; cercul exi%ten<ei %au le&ea budi%! t;, cruci8ixul H cel /ai i/6ortant dintre %i/bolurile cre7tine H ne rea/inte7te de %acri8iciul lui *ri%to%G %au %e/nul yin!yan& al taoi%/ului. "nele %i/boluri re6re2int; 6uterea textelor %8inte5 t;bli<a iudaic; a $ecalo&ului 7i Se8er Tora-, roata ru&;ciu! nii budi%te 7i cali&ra8ia i%la/ic;. Si/bolu! rile 2eit;<ii %u6re/e %unt date :n 8or/e di! 8erite, :n ra6ort cu 8iecare reli&ie :n 6arteG triburile a/erindiene o re6re2int; 6rin 6a!
%;rea ! 8ul&er, :n ti/6 ce iudai%/ul re8u2; 6er%oni8icarea. Iudai%/ul 7i cre7tini%/ul au 8olo%it Tetra&a/atonul %au re%6ecti9, S8Cn! ta Trei/e. (eii 1&i6tului antic 7i -indui%! /ul, 6anteonul &reco!ro/an 7i Budd-a %unt :ntru6a<i ! c-iar dac; uneori %ub o 8or/; -ibrid;. Creaturile lu/ii naturale 6ot 7i e! le %; %e/ni8ice un conce6t %acru5 :n cre! din<a abori&enilor au%tralieni 7i a a/erin! dienilor, ani/ale, 6recu/ can&urul 7i bi! 9olul, %unt tote/uri dotate cu 6uteri %u6ra! naturale. Taurul are re2onan<; %i/bolic; :n -indui%/, :n ti/6 ce :n cre7tini%/, 6oru/! belul 7i /ielul :l re6re2int; 6e *ri%to%. Pe7tele e%te o 8iin<; care :l re6re2int; atCt 6e Budd-a, cCt 7i 6e *ri%to%. $e%eori exi%t; 7i %i/ilitudini :ntre %i/! bolurile reli&ioa%e, indicCnd atCt :/6leti! rea ideilor reli&ioa%e ti/6urii, cCt 7i inter! 6ret;rile co%/ice co/une. #ce%t lucru %e ob%er9; :n ado6tarea ro/an; 7i :n rena! /in&!ul 6anteonului &rece%c, de 6ild;, 7i :n e9olu<ia aureolelor 6ri/ilor 2ei ai Soa! relui, :n ni/burile cre7tin;t;<ii. 3i/burile %unt de a%e/enea tr;%;turi ale i/a&i%ticii -indu%e, care, a%e/eni cre7tini%/ului, 6rac! tic; trinitatea. *indui%/ul :/6arte /ulte %i/boluri %acre, inclu2Cnd ur/ele de 6i! cior 7i baldac-inele >cano6iile? cu budi%! /ul. 3ici unele nu %unt %i/boluri %acre li! /itate la re6re2entarea bidi/en%ional;5 ar! -itectura tran%/ite credin<a reli&ioa%; a7a cu/ %e 9ede :n %tu6; budi%t;, Torii S-into budi%t %au ca :n con%truc<iile druidice, %tCn! cile 9erticale >Stone-en&e?, toate re6re2en! tCnd /ai /ult decCt %i/6le locuri de cult. :n ti/6 ce ace%t ca6itol nu 6oate cu6rin! de :n :ntre&i/e /ultitudinea %i/bolurilor %acre ale lu/ii, el are ca %co6 %; 6re2inte 6e %curt unele dintre cele /ai 9ec-i.
Pagina alturat: Aceasta este o imagine neobinuit despre &udd!a, n care este reprezentat cu trei capete. (rinitile sunt comune mul: tor religii, inclusi# cretinis: mului ;Sf@nta (reime9 i !in: duismului ;(rimurtiul9. /maginea triplei fee a lui &udd!a poate reprezenta (ripla bi1uterie care este constituit din &udd!a n: sui, din D!arma ;legea budist9 i din Sang!a ;comunitatea luminat9. Simbolizeaz de asemenea trecutul, prezentul i #iitorul sau cele trei corpuri ale lui &udd!a: "sena, Fericirea i %orpul creat. Asemeni iudaismului i cretinismu: lui, i spre deosebire de re: ligii ca !induismul, #ec!ile reprezentri ale lui &udd!a nu a#eau form uman.
@1
B u d is m u l
%uddha 1os Ini<ial, re6re2ent;rilor lui Budd-a nu i!au 8o%t date 8or/e u/ane. @i&ura %enin;, acu/ 8a/iliar;, a lui S-a0ya/u!ni a de9enit icoan; a budi%/ului :n %ecolul al II!lea #.$. #ce%te re6re2ent;ri datea2; din 6erioada Ou%-an 7i a 7colilor +and-ara %au )at-ura. Budd-a e%te de obicei 6ortreti2at :n /edita<ie 6ro8und;, iar caracteri%ticile %ale 8i2ice ado6t; cCte9a din cele 32 de c;i de identi8icare cu Budd-a. $eci, e%te 6re2entat ade%ea :n -aina /ona-al; %i/6l;, cu un ni/b, cu ur,chi alun&ite :n Ao% %au /;rite, cu o urna >un %e/n 6e 8runte re6re2entCnd al treilea oc-i al 9i2iunii %6irituale? 7i cu u%-ni%-a, o 6rotuberant; cranial; >re6re2entCnd cunoa7terea?. +oata sus, dreapta Roata e%te un %i/bol antic 6uternic 6entru ciclul 9ie<ii 7i are %e/ni8ica<ii :n /aAoritatea reli&iilor. CCnd e%te 6re2entat; cu I2 %e&/ente, ca aici, %i/boli2ea2; lunile anului %au cele dou;%6re2ece #ditya. Cele dou;%6re2ece %6i<e ale ro<ii re6re2int; cele dou;%6re2ece 9eri&i ;ni:dana :n %an%crit;, tendrel :n tibetan;? din cercul exi%ten<ei interde6endente, totul re6re2entCnd o le&e a naturii a
c;rei tran%cenden<; e%te nu/it; ilu/inare. Roata denot; 7i soar,l, cu ra2ele radiind din%6re centru 7i e%te de a%e/enea %e/nul 2eilor Soarelui din /ai /ulte culturi. Prin i/6lica<ia %a :n /i7care, 6oate 8i 7i un %e/n al Co%/o%ului, al ti/6ului 7i al de%tinului. #re o re2onan<; 6articular; :n reli&ia budi%t; atCt ca Roat; a 9ie<ii, cCt 7i ca +oat1 a l,gii >de obicei cu 8 %6i<e %e/ni8icCnd 6uterea %6iritual; 7i ilu/inarea?. Poate %er9i 7i ca o 6re2entare neiconi!c; a lui %uddha. A/6reun; cu lotusul alc;tuie7te una din c-a0re !centre de ener&ie %6iritual; 7i 6%i-ic;.
8Bna lui %uddha 1os In i/a&inile lui %uddha9 6ortreti2area /Cinilor e%te :nc;rcat; cu o /are %e/ni8ica<ie. )ultitudinea 7i 9arietatea &e%turilor %unt nu/ite colecti9 /udra >ace%te &e%turi %i/bolice 6ot 8i 9;2ute 7i :n dan%ul indian 7i :n ritualurile -indu%e 7i budi%te?. =n ti/6 ce /Cna lui Budd-a ex6ri/; :n &eneral 6rotec<ie, /udra %i/boli2ea2; 6uterea %6iritualit;<ii lu/inate. $e7i exi%t; 6e%te 00 de 6o2i<ii /udra, Budd-a e%te 6ortreti2at de obicei 8;cCnd una din cele cinci5 /Cna drea6t; :n;l<at; 6entru a de/on%tra ne:n8ricarea, exe!
cutCnd conturul unei ro3i 6entru a da i/6ortan<; le&ii %ale, /Cinile :/6reunate :ndre6tate :n %u%, :n /edita<ie, o /Cn; :ndre6tat; :n Ao%, 6entru a c-e/a 6;/Cntul ca /artor >/udra b!u:mi spars!a, 6re2entat; aici? %au cu o 6al/; 6ri9ind :n %u%, o8erind daruri. -haritia ChaCra pagina alturat, sus $-ar/a C-a0ra cu o6t %6i<e e%te roata le&ii lui Budd-a >c-a0ra :n%ea/n; Eroat;F 7i d-ar/a Ele&eaF :n %an%crit;?. "neori %e 8ace re8erire la %uddha ca Ecel care :n9Crte roata cu9Cntului 7i a le&iiFG cCnd a 6ro6;9;duit la Sarnat- a 6u% :n /i7care d-ar/a c-a0ra. =n ti/6 ce c,rcul %i/boli2ea2; 6er8ec<iunea d-ar/ei, 8iecare %6i<; re6re2enta Calea celor o6t credin<e nobile >calea con%tituit; din credin<a drea6!
22
t;, 9alorile, cu9Cntarea, conduita, e!xi%ten<a, %tr;dania, con7tiin<a 7i /edita<ia? 6entru a tri/ite credincio%ul %6re ilu/inare 7i 3ir9ana. Prin rotirea %a 8;r; de %8Cr7it d-ar/a c-a0ra ex6ri/; i&noran<a 7i ilu2ia, iar %6i<ele %ale ce con9er& %6re centru, dru/ e&al cu :n%u7i Budd-a. Budd-a 6oate 8i u!neori 6ortreti2at 8;cCnd /udra d-ar!/ei c-a0ra cu /Cinile, iar %i/bolul e%te uneori 6re2entat 6e urma d, picior a lui Budd-a, cCnd :n%ea/n; c; el e%te %t;6Cnitorul "ni9er%ului. Pri/a rotire a d-ar/ci %e con%ider; c; a a9ut loc :n 6arcul cu cerbi din Sarnat-, Jarana%i >Bcnare%? al 2ilelor noa%tre. Roata .e&ii, #de9;rului 7i Jie<ii e%te unul din cele 8 %i/boluri de bun au&ur ale budi7tilor c-ine2i. Scoica conch DabsidaE 1os, dreapta :n acord cu tradi<ia budi%t;, %unetul de ecou al %coicii %e/icirculare %i/boli2ea2; 9ocea lui %uddha9 6ro6;!9;duind le&ea, deci n3,l,pciun,a9 6uterea ora<iei 7i a %unetului. In 6lu%, e%te un %e/n al 9ictoriei a%u6ra %a/!%arei >un %tadiu exi%ten<ial de %u8erin<; e&al, :n &eneral, cu re:ncarnarea?. O coc-ilie alb; :n%ea/n; 6utere 6e p1mBnt. An budi%/ul c-ine2e%c %coica %e/icircular; e%te una din cele 8 %i/boluri de bun au&ur 7i 6oate a! nun<a o c;l;torie 6ro%6er;, du6; cu/ %coica e%te a%ociat; e8ectelor bene8ice ale ap,i. Scoica ab%idial; Aoac; de a%e/enea un rol i/6ortant :n %i/boli%/ul -indu%, unde e%te %acri8icat; 6entru Ji%-nu 7i articulea2; c-e/;rile lui ur/a7ilor 6entru a!i tre2i din i&noran<;, :n I%la/, are %e/ni8ica<ia u!rec-ii care aude cu9Cntul di9in.
=arasolul 1os :n budi%/ 6ara%olul, u/brela de %oare %au u/brela e%te un %i/bol de :n;l<are, de/nitate 7i onoare, la 8el ca :n India, C-ina 7i ,a6onia. Per%onaAele i/6ortante, re&i 7i 6rin<i, du6; tradi<ie, erau 6roteAa<i de soar,l, 6uternic a%iatic cu 6ara%oluri, care au de9enit %e/ne de di%tinc<ie te/6oral; 7i de %u9eranitate 7i erau a%ociate cu 8i&uri reli&ioa%e ca %uddha 7i bod-i%att9a%. #7adar, 6ara%olul e%te <inut dea%u6ra lui Budd-a de c;tre Indra, iar :n /Cinile lui )o!li *un& ! re&ele cere%c al Sudului :n budi%/ ! %i/boli2ea2; cutre/urele 7i :ntunericul.
Se/ni8ica<ia /i%tic; a u/brelu<ei ca o le&;tur; :ntre rai 7i 6;/Cnt e%te 6e /ai de6arte %u%<inut; de 8or/ele %ale5 calota ei %8eric; e%te o re/ini%cen<; a %oarelui, iar %6i<ele, a e8ectului radial al ra2elor %olare 7i a boitei raiului, :n ti/6 ce ba%tonul %e co/6ort; ca un axis mundi. )aAoritatea 6ara!
%olurilor 8olo%ite :n cere/oniile reli&ioa%e au /ulte %traturi >cu ecou la turnul stup,iE9 %e/ni8icCnd ierar-ia raiului 7i %tadiile dru/ului %6re 3ir9ana. C-iar 8iind un %i/bol al %u9eranit;<ii, 6ara%olul re6re2int; 6rotec<ia datorit; 8unc<iei %ale. %!atta! de aur e%te unul din cele o6t %i/boluri de bun au&ur :n budi%/ul c-ine2, iar :n -indui%/, 6ara%olul e%te <inut de Ji%-nu :n a6ari<ia %a ca 6itic 7i de ,a%-oda, /a/a ,ri%-nei. =,2t,l, 1os :ntr!o 6aralel; i2bitoare cu Ii%u% :n cre7tini%/, %uddha e%te 6e%carul de oa/eni, 7i de aceea %i/bolul 6e7telui e%te %trCn% le&at de el. Ca una din cele 7a6te a6ari<ii ale ace%tuia, 6e7tele e%te uneori de%cri% 6e urma d, picior a lui Budd-a 7i atunci ca6;t; alt; %e/ni8ica<ie, anu/e, re6re2int; libertatea de a renun<a la re%tric<iile dorin<ei 7i ata7a/entului. Poate %; anun<e de a%e/enea ur/a7ii lui Budd-a.
Spirit,l, p1:itoar, sus +ardianul care %tr;Auie7te 6alatul re&al din Ban&0o0, Tailanda, 6oart; un co%tu/ elaborat 7i o masc1 :n8rico7;toare cu care :i %6erie 6e intru7ii r;u9oitori. In9e%tit cu o 8a<; neu/an;, el c-ea/; 6uterile %u6ranaturale ale %6iritului 6;2itor %i/boli2at 6rin /a%c;. S6iritele 6;2itoare Aoac; un rol i/6ortant :n tradi<iile budi%te >:n care, e!le %unt de obicei 2ei, de/oni %au bod!-i%att9a? 7i :n 7intoi%/ul Aa6one2 >la 8el ca :n alte culturi, inclu2Cnd 7i b;7tina7ii a/ericani? 7i au atributele 6o2iti9e de 6rotec<ie, 6utere %6iritual; 7i aduc norocul. =n 6articular, ele %unt con%iderate ca 6rotectoare ale locurilor %8inte. 4otusul sus, centru, dreapta #9Cnd un %i/boli%/ 6ro8und :n 1!&i6tul antic 7i :n -indui%/, 8loarea de lotu% e%te %acri8icat; lui Budd-a, >EI!lu/inatulF ! cu9Cnt %an%crit? care de%eori e%te 6re2entat a7e2at 6e un lotu% %au <C7nind ca o 8lac;r; din centrul lotu%ului. O 9arietate a nu8;rului, lotu%ul, %e :nal<; di/inea<a din a6ele /l;7tinoa%e 6entru a :n8lori 7i de a!ceea e%te un %i/bol al 6urit;<ii, al re:n9ierii 7i al 8ru/u%e<ii 6er8ecte :n #!%ia. .otu%ul %i/boli2ea2; a6ari<ia 9ie<ii din 8iri7orul a6elor 6ri/ordiale, :/6reun; cu roata9 8loarea de lotu% de%c-i%;, con%tituie o chaCra9 Roata exi%ten<ei %6irituale. Cu cele opt 6etale, 8loarea %e/ni8ic; direc<iile cardinale 7i ar/onia co%/ic; 7i e%te 8olo!
%it; :n mandal, ca %i/bol /edita<io!nalG cu o /ie de 6etale denot; re9ela<ia %6iritual;. Bobocul de lotu% %i/boli2ea2; 6oten<ialul. "niunea dintre 8ericire 7i nuditate, adic; 6oarta %6re 6ractica tantric;, e%te nu/it; mani padme >E&iu9aer :n lotu%F? H lotu%ul cu Budd-a re6re2entCnd ini/a %a. .otu%ului i %e atribuie 7i un %i/boli%/ %exual, biAuteria 7i lotu%ul re6re2entCnd 8alu%ul 7i, re%6ecti9, yoni!ul. In 6lu%, lotu%ul e%te un atribut al lui Budd-a #/itab-a, Owa ,in 7i )aitre!ya Budd-a 7i al Tarei ! )a/a Bud!d-elor. =n budi%/ul c-ine2e%c lotu%ul e%te unul din cele o6t %i/boluri de bun au&ur. #cu/ e%te e/ble/a Indiei 7i a 1&i6tului.
Stupa 1os Stu6a e%te un /onu/ent /ult 9i2itat :n India, /arcCnd locurile de odi-n; 9e7nic; a cenu7ei i/6eratorilor 7i a u!nor 6er%onalit;<i reli&ioa%e ca Budd-a
S-a0ya/uni, iar /ai tCr2iu a c;lu&;rilor budi7ti 7i a relic9elor %8in<ilor. $intr!un %i/6lu ca9ou de :n/or/Cntare de 8or/a unei /o9ile tu/ulare, %tu6; cC7ti&; un aco6eri7 di%tincti9, ca cel al unui do/, uneori cu /ai /ulte ni9ele >8or/a din care deri9; 6o9e%tea celor nou; 6a&ode ale #%iei orientale?. C-orten!ul tibetan >a7a cu/ e%te 6re2entat aici? e%te identic ca %til cu %tu6;. Con%truit; 6e o ba2; p1trat1 >re6re2int; p1mBntulE9 %tu6; e%te un %i/bol co%/ic5 cele 6atru por3i 6e 8iecare 6arte re6re2int; direc<iile, 6unctele cardinaleG ni9elele %ale circulare >re6re2int; apaE %e/ni8ic; dru/ul cunoa7terii dintre 6lanurile exi%ten<ei, iar do/ul >anda? %i/boli2ea2; /ocul. 1c-ilibrat; 6e o 8ar8urie >%e/ni8icCnd a,rulE a6exul do/ului e%te do/inat de un 9Cr8 a%cu<it %i/boli2Cndu!I 9ariabil 6e Budd-a, co6acul Bod-i %ub care Budd-a a atin% ilu/inarea 7i axis mundi, care atin&e eteri%/ul. Inelele >c-attra? care :l :nconAoar; re6re2int; ele/entele lu/ii %u6erioare. $eci e!ner&ia %6iritual; e%te eliberat; :n %u% 6rin %tu6;, de la ba2a %a 6;/Cntean; %6re rai. #7a cu/ re6re2int; %tadiile de 9ia<;, cuno7tin<ele, :nce6uturile, i!ni<ierea 7i :n;l<area, %tu6; e%te :ntruc-i6area ar-itectural; a le&ii lui Budd-a, d-ar/a, 7i, la 8el ca mandala9 a c;rei co/bina<ie de 8or/e le de<ine, :n %tructura de con%truc<ie e%te creat; ca aAutor 6entru /edita<ie.
24
+oata d, rug1ciun, sus +oata de ru&;ciune budi%t; e%te cea /ai r;%6Cndit; :n Tibet 7i ia 8or/a u!nei tobe cilindrice la care e%te ata7at un /Cner. Ru&;ciunile %au /antrele >includ de obicei liniile /i%tice $m .anipadme !um re8eritoare la +iu9aerul din lotu%? %unt :n%cri%e :n /od re6etat 6e un %ul de -Crtie >6er&a/ent care :nconAoar; cilindrul cu %crierea ini<ial; 7i e a6;rat; de un %trat /etalic 6e care, de a%e/eni, e%te :n%cri%; o /antra?. CCnd roata e%te r;%ucit; :n %en%ul acelor de cea%, e8ectul de rota<ie e%te con%iderat ca o %i/ulare a darului ru&;ciunii 6entru rai 6entru a %e a%i&ura de e8icacitatea lor 6rin lu/e. O 9ariatiune a ro<ii de ru&;ciune e%te butoiul de ru&;ciune, 6la%at la intrarea :n te/6lele la/ai%te. Roata de ru&;ciune e%te %i/bolul 6uterii textelor %8inte 7i al 8or<elor creati9e &enerate de roat;.
Canopia 1os Pentru budi7tii c-ine2i, cano6ia e%te unul din cele o6t %i/boluri de bun au&ur. #%e/eni parasolului9 du6; tradi<ie, era <inut; dea%u6ra ca6etelor de/nitarilor 6entru a!i a6;ra de ele/entele e%en<iale. 1%te atCt %i/bolul i/!
6ortan<ei 7i 6rotec<iei >o cano6ie alb; re6re2int; atCt 6rotec<ia d-ar/ei, cCt 7i a? bud-elor de re8u&iu, cu/ ar 8i )aitreya. $u6; 8or/a lor, 6ot 8i e&alate cu cerul 7i Soar,l,9 dac; %unt circulare, %au, cu =1mBntul dac; %unt p1trat, ! :n -indui%/, ace%tea %e/ni8ic; 6uterea te/6oral; a re&alit;<ii 7i autoritatea %6iritual; a 6reo<ilor. Shinto Torii st@nga Rintoi%/ul, care %!a de29oltat :n %ecolul al 7a%elea, e%te reli&ia na<ional; a ,a6oniei. Torii %au poarta &reoaie de le/n tri/ite %6re altarul S-into >,inAa? unde %e a8l; 2eii, %e con%ider; c; datea2; nu/ai din %ecolul al 7ai%6re2ecelea. Torii du6; tradi<ie %unt alc;tuite din tr,i 6;rta!0i %au tai!c-i? e%te %i/bolul 6ri/ar al reli&iei taoi%!tc 7i al credin<ei 8ilo%o8ice, ba2at; 6e :n9;<;turile /i%tice ale lui .ao T%e. 1%te i/6ortant 7i :n con8uciani%/, /ai ale% :n teoriile lui *an Con8uci!an, Tun& C-un& S-u. Tao >Edru/ulT caleaF? :n9a<; c; totul :n Gni7,rs e%te alc;tuit 7i controlat de dou; 8or<e anta&oni%te5 yin, 8or<a ne&ati9; 7i 6a%i9; >6re2entat; :n ne&ru, care re6re2int; 8e/initatea? 7i yan&, 8or<a 6o2iti9; 7i acti9; >6re2entat; :n alb, care %e/ni8ic; /a%culinitatea?. Sin re6re2int; %u8letul, u/edul, 8ri&ul, noa6tea, 4una9 :ntunericul, P;/Cntul 7i /ate! ria 7i e%te a%ociat unei linii :ntreru6te. San& are analo&ii cu %6iritul, cu lu/ina, cu caldul, cu u%catul, cu 2iua, cu Soar,l,9 cu raiul, cu &ene2a 7i do/inan<a 7i e%te a%ociat unei linii ne:ntreru6te. Sin 9ine :ntotdeauna :naintea San&!ului, deoarece re6re2int; :ntunericul 6rei%toric de dinaintea &ene2ei. )uta<ia yin 7i yan& 8ace 6o%ibil; alternarea anotimpurilor ! 7i, de 8a6t are in8luen<; :n :ntrea&a le&e a naturii. #r/onia 6oate 8i atin%; nu/ai cCnd cele dou; %e &;%e%c :ntr!un ec-ilibru 6er8ect 7i co/6le/entar. Cercul Sin!San& %i/boli2ea2; ace%t conce6t. Su6ra8e<ele e&ale ale yin!ului 7i yan&!ului %unt de%6;r<ite de o linie %i&/o!id; >re6re2int; dina/i%/ul? 7i %unt con<inute :ntr!un cerc /ic de culoare o6u%;, %e/ni8icCnd %;/Cn<a celuilalt 7i, 6rin acea%ta, interde6enden<a lor. $e2ec-ilibrul lor duce la :/boln;9iri.
H @I J
H in d u is m u l
Trinitat,a hindus1 dreapta In credin<a indian; cla%ic;, Shi7a9 Ji%-nu 7i Bra-/a H cei /ai 6uternici 2ei ai Indiei ! 8or/ea2; :/6reun; trinitatea -indu%;, (rimurti >care :n%ea/n; :n %an%crit; Ea a9ea trei 8or/eF?. Ji%-nu Ocrotitorul /en<ine ar/onia "ni9er%ului 7i e%te a&entul lu/iniiG S-i9a $i%tru&;torul, :n contra%t, re6re2int; 6uterile :ntunericului 7i ale ani-il;riiG :n ti/6 ce Bra-/a Creatorul >6re2entat uneori cu 6atru 8e<e? a!duce ec-ilibrul care lea&; 8or<ele o!6u%e ale lui Ji%-nu 7i S-i9a. #cea%t; triad;, re6re2entCnd 8or<ele co%/ice ale crea<iei, ocrotirii 7i di%tru&erii, %e %6une c; ar 8i alc;tuit; din 8iin<e %u6re/e, 8;r; 8or/; ;&ra!m9 care le!&iuie%c co%/o%ul.)ulte culturi indiene, c-iar dac; nu %unt ade6tele Bra-!/ei, totu7i :i con%ider; 6e Ji%-nu 7i 6e S-i9a ca 8iin<e %u6re/e >de 8a6t, ade6<ii %;i, :l a6elea2; 6e S-i9a, Tri/urti, ca 7i cCnd ace%t 2eu co/6lex ar 6er%oni8ica a%6ectele tri6le ale 8iin<elor %u6re/e?. Shi7a 1os S-i9a >%au Si9a? e%te unul din cei /ai 6uternici tr,i 2ei ai 6anteonului -indu%, :n -ig 0eda, e%te identi8icat ca cea /ai 6u<in i/6ortant; 2eitate, Rudra, care /ai tCr2iu %!a de29oltat :n o/ni6otentul S-i9a. Ca unul 8;cCnd 6arte din Tri/urti, S-i9a e%te nu/it
nu/ai $i%tru&;tor, :n%; e%te o 2eitate a contra%tului 7i de%eori a caracteri%ticilor contradictorii. =n ti/6 ce el e%te 2eul %u6re/ al 8or<elor re&eneratoare, >%i/boli2at 6rintr!un lin&a/, e/ble/; 8alic;, e%te a%ociat lui yoni, e/ble/; 8e/inin;?, e%te de a%e/enea, 7i un Ao&-in a%cetG e%te :n 6lu%, a&ent al binelui, 6recu/ 7i al r;ului. Ca 7i 3ataraAa el e%te %t;6Cnul dan%ului u!ni9er%al al crea<iei 7i totodat; al di%tru&erii, dan%ea2; 6e de/onul :n8rCnt al -ao%ului %au 6e 6iticul i&noran<ei. 1l e%te 6ortreti2at cu patru /Cini, 6urtCnd o 8lac;r; 2orn;itoare 6re9e%titoare a crea<iei %au o tob; cu care bate rit/ul 9ie<ii. =n 6re2ent;rile iconi!ce, S-i9a e%te 6re2entat c;l;rind un taur alb, 3andi. "na din %o<iile lui e%te teribila Oali 7i, a%e/enea ei, el 6oa!
te %; 6oarte o %8oar; %au un 7ar6e cu care %;!i ucid; 6e 6;c;to7i 7i uneori , un colier din cranii u/ane. 1l 6oate 6urta, c-iar craniul Bra-/ei uci%, :n /Cini %au :n 6;r. S,miluna cc!i ornea2; ca6ul re6re2int; 6uterea %a a!%u6ra 9ie<ii 7i /or<ii, iar cenu7a cada9relor :i cur&e 6rin 9ene. Poart; un 7or< din 6iele de tigru 7i o ar/; ca un trid,nt >trecutul, 6re2entul 7i 9iitorul?, un arc9 un curcubeu, un to6or %au o tor31. $in ca6ul lui i2bucne7te 8lu9iul +an&e >6er%oni8icat +an&a, alt; %o<ie?. =n /iAlocul 8run<ii are un al treilea oc-i cu care :i arde 6e cei care %e uit; la el, dar :i 7i recunoa7te, le acord; :n<ele6ciunea %a tran%cendental;, :n /od 9ariabil, al treilea oc-i /ai %i/boli2ea2; Soar,l,9 4una9 /ocul9 2iua 7i noa6tea.
26
0an,sha sus :n 6anteonul -indu%, +ane%-a cu ca6 de ,l,/ant9 8iul lui Shi7a 7i Pa9arti, e%te 2eul inteli&en<ei, norocului, 6ruden<ei 7i in9incibilit;<ii 6entru c; 6oate :n8rCn&e toate ob%tacolele. #re nu/ai o tro/6;, cealalt; 8iind ru6t; :n b;t;lie. Ca6ul de ele8ant e%te cel al lui #ira9ata. calul de c;l;rie al lndrei >%e/ni8ic; :n<ele6ciunea?. +ane%-a e%te 6re2entat cu patru bra<e >unul cu care <ine to6orul lui S-i9a?, cu care!I ocrote7te 7i o8er; daruri u/anit;<ii. C;l;re7te un 7obolan, de a%e/enea %i/bol al n3,l,pciunii. +ane%-a e%te %t;6Cnul lui +ana%, 2eitatea cea /ai li6%it; de i/6ortan<;. Patronul :n9;<;turii >:n tradi<ia 6o6ular;, el a 8o%t autorul 6oe/ului e6ic antic, .a!ab!arata9 7i al ne&u%torilorG i/a&inea lui +ane%-a e%te de%eori 6la%at; dea%u6ra cl;dirilor co/erciale %au 6ictat; 6e co6erta c;r<ilor. 1l e%te %alutat :naintea unei c;l;torii 7i :naintea :/barc;rii unei :nc;rc;turi i/6ortante. 58 sus, centru, dreapta Cali&ra8ia %an%crit; a ace%tui %i/bol %e/ni8ic; /ono%ilaba /i%tic; $m, ;sau Aum9, care e%te 6ri9it; :n -indui%/, budi%/ 7i Aaini%/ ca un %unet %8Cnt cu 6otent; di9in;. Mpanis!ada, %crierea %tr;9ec-e a 8ilo%o8ici -indu%e, de%crie $m:ul ca %unetul 8unda/ental al "ni9er%ului care a creat 7i %u%<ine co%/o%ul. Sunetele %coa%e la
6ronun<area literelor #, " 7i ) re6re2int; Tri/urti!ul, cei tr,i 2ei, Bra-/a, Ji%-nu 7i Shi7a9 care controlea2; 9ia<a. 1i :n%ea/n; 7i cele trei %t;ri ale o/ului5 9i%ul, %o/nul 7i /er%ul, cele trei 6erioade ale 2ilei 7i cele trei ca6acit;<i u/ane de dorin<;, cunoa7tere 7i de ac<iune. Sunetul 6relun& e%te /antra :n yo&a /edita<ional;, ca in9ocare %au, la :nce6utul 7i %8Cr7itul cCnt;rii reli&ioa%e, o 6re2entare a %inelui 7i a %6iritualit;<ii. =n a8ara -indui%/ului, e%te 8olo%it a%t;2i :n contexte oculte, unde denot; bun;tatea 7i %6iritualitatea.
Foga 1os So&a e%te un %i%te/ 9ec-i de 8ilo%o!8ie -indu%; reli&ioa%; care nece%it; o 6re&;tire ri&uroa%; a cor6ului 6entru atin&erea 6or<ilor %6irituale. Prin e!xer%area unei 9ariet;/o0%-a?. 1xi%t; 6atru conce6<ii %6irituale 6ri/are de yo&a5 ritual; >0ar/a!yo&a?, de9o<io!nal; >b-a0ti!yo&a?. Celelalte 8or/e de yo&a includ 0undali!ni!yo&a, care tre2e7te ener&ia 9ital; 7i /antra!yo&a, :n care %unetele %unt re6etate.
27
Grm, s/int, d, picior sus :n -indui%/, ca 7i :n budi%/, ur/ele de tal6; re6re2int; 6re2en<a di9in; a unei 2eit;<i, de obicei a lui Ji%-nu O!crotitorul >la ori&ine, un 2eu %olar 9edic?. "r/ele t;l6ii lui Ji%-nu indic; o/ni6re2en<a %a. Credin<ele, -indu%; 7i budi%t;, %unt de%eori :n&e/;nate, iar -indu7ii Jai%-na9a cred c; a noua :ncarnare a lui Ji%-nu %au al nou;lea a9atar, e%te Budd-a. =n budi%/, ur/ele de 6icior %unt decorate 8rec9ent cu %i/boluri ale celor 7a6te a6ari<ii5 un 6e7te, 29a%tica, bu2du&an de dia/ant, scoica >%e/icircular;?, 9a2a de 8lori, +oata l,gii 7i coroana lui %rahma. $ac; ade6<ii ur/ea2; 6a7ii lui Budd-a, 6ot ob<ine ilu/inarea. Taurul sus Ca 7i :n alte culturi, :n -indui%/ taurul, %i/boli2ea2; 8or<a, 6uterea 7i 8ertilitatea. Ca %i/bol al 8ertilit;<ii, e%te o 8or/; a lui Indra, 2eul 9edic al cerului. Puternicul taur, 3andin, e%te un 9e-icul al lui Shi7a $i%tru&;torul >a!%ociat 2eului 9edic Rudra?G #&ni, Etaurul 6uternicF 7i 2eul /ocului9 7i atot!cu6rin2;toarea #diti, /a/a 2eilor. Si/boli%/ul lui e%te le&at de cel al 7acii %8inte >care re6re2int;, de a%e/enea, 8ertilitatea? 7i, cCnd e%te 6re2entat cu o 9ac; >%i/bolica p1mBntuluiE9 taurul re6re2int; raiul.
J a in is m u l
T,mplul ;ain 1os ;ainismul e%te o reli&ie 8oarte nobil;, a%cetic; indian;, 8or/at; ca reac<ie :/6otri9a unor 6ractici -indu%e exce%i9e, :/6;rt;7e7te o %erie de 6rinci6ii ale budi%/ului. $i%ci6lina de %ine, deta7area 7i /edita<ia %unt 6rinci6iile de ba2; ale 8ilo%o8iei Aaini%te, do/inat; de o tactic; %trict; de a!imsa :inter2icerea de a r;ni orice creatur; 9ie >deri9at; din credin<a Aaini%t; c; ciclul etern al re:ncarn;rii care %e %8Cr7e7te doar cCnd %u8letul atin&e 6er8ec<iunea 7i e%te eliberat?. =n India exi%t; o /ultitudine de altare 7i te/6le Aaini%te /a&ni8ice, ale c;ror %tiluri a!duc a/inte de cele budi%te 7i -indu%e, a c;ror /;re<ie 7i decor elaborat >a7a cu/ %e 9ede aici? contra%tea2; 6uternic cu %tilul de 9ia<; au%ter al c;lu&;rilor Aaini7ti. #%t8el de te/6le au 8o%t :n;l<ate de%eori ca r;%6lat; celor dou;2eci 7i 6atru de tirt!anFara ! :n9;<;torii H 8ondatori ai Aaini%/ului H dar :n loc %; aduc; o/a&iu 9reunui 2eu %au indi9id, ele %i/boli2ea2; 6rinci6iile Aaini%/ului.
#iis m u l
Turbanul sus Turbanul e%te un %i/bol de identitate 7iit, 6urtat ca /arc; a an&aAa/entului 6entru credin<; 7i re6re2int; autoritatea 7i curaAul %6iritual. Con8or/ cu O-;l%;, 7ii<ii trebuie %; 6oarte cinci articole de credin<;, cele Fcinci O%F. #ce%tea %unt 0eB% %au 6;rul netun%, care :n%ea/n; 8or<a %6iritual;G Fang!, un 6ie6tene 6urtat :n 6;r, %i/boli2Cnd di%ci6lina i/6u%; 6rin 8unc<ia %a de :n&riAireG Firpan, o sabi, de cere/onie cu care %; lu6te :/6otri9a nedre6t;<ii Fara, br;<ar; de o<el 6urtat; 6e /Cna drea6t; 6entru a re6re2enta uniunea celui care o 6oart; cu di9initatea >7i ca %; rea/intea%c; 8olo%irea /Cinii dre6te :n ac<iunile bune?G 7i Fac!!, o 6erec-e de 6antaloni %curdeoarece :/br;c;/intea cu%ut;, /ai 6u<in cea necu%ut;, e%te /ai 6otri9it; 6entru lu6t;?. $e7i turbanul %au NePsFl nu e%te %ti6ulat ca unul dintre cele cinci O%, %i/boli2ea2; identitatea 7iit; deoarece e%te 6urtat %; 6roteAe2e FePs 7i Nang. Codul de di%ci6lin; 7iit ba2at 6e :n9;<;turile lui +urn +obind Sin&- ;-a:!it .ar8ada9 reco/and; 6ortul unui turban. #8ilierile 6olitice 7i reli&ioa%e din co/unit;<ile 7iite 6ot 8i ex6ri/ate 6rin culoarea /aterialului tur! banului5 aderen<ii 6artidului PunAabi, *aryana 7i *i/c-al Prade%- #0ali $ai 6oart; turbane alba%treG cei din
/i7carea 6entru un %tat 7iit inde6endent al lui O-ali%tan 6oart; turbane 6ortocalii, :n ti/6 ce turbanele albe %unt 6urtate de 3a/d-ari%, ade6<ii re8or/i%/ului Baba Bala0 Sin&- >IKLL!I86I?. "nele %ecte, ca cea a lui B-ai Rand-ir Sin&- >I8K8! ILKI?, con%ider; turbanul ca 8iind unul din cele cinci O%, inte&rat; cu FePs, 7i cere atCt 8e/eilor, cCt 7i b;rba<ilor %;!I 6oarte ca %e/n al credin<ei lor. Khanda 1os 1/ble/a 7ii%/ului, O-anda e%te 6re2entat; :n ne&ru 6e 3i%-an Sa-ib!ul triun&-iular &alben, %tea&ul re%6ectului. 1/ble/a :ncor6orea2; o 0-anda, %au o sabi, cu dou; t;i7uri >conce6tul 7iit al %8Cntului /ar<ial?, :ncercuit; de c-a00ar %au un di%c de o<el >un %i/bol al unit;<ii 2eului cu u/anitatea?. $e 8iecare 6arte %e &;%e%c dou; 0i%6;n%, %i/boli2Cnd 6uterea %6iritual; 7i te/6oral;, 8iind 7i e/ble/a co/unit;<ii 7iite O-il%;, creat; 6entru 6uri8icarea tradi<iei de c;tre +uru +obind Sin&- :n #nand6ur, India, :n I6LL.
@8
R e lig ia E g i tu lu i a n tic
5chiul lui Lorus sus Oc-iul lui *oru% %au #tot9;2;torul "tc-at :n 1&i6tul antic, a a9ut o /ul<i/e de :n%e/n;t;2eul soar,E9 iar cel %tCn&, Eoc-iul lui *oru%F, %i/bol al 4unii. CCnd era 6re2entat ca un oc-i cu %6rCncean;, denota 8or<a 7i 6uterea. #ce%t %i/bol al oc-iului %8Cnt era con%iderat ca 6rotector 6uternic :/6otri9a r;ului 7i :7i /en<ine re2onan<a 7i a%t;2i. =isica s/Bnt1 1os :n 1&i6tul antic, 6i%icile erau %8inte 6entru 2ei<a dra&o%tei Ba%t >%au Ba%!tet?, care de%eori era 6ortreti2at; ca 8e/eie cu ca6 de 6i%ic;. )otanul era con%iderat ca o :ncarnare a 2eului Soare, :n ti/6 ce 6i%ica 8e/el; era 6er%oni8icarea oc-iului %olar, 6robabil 6en!
tru c; 6i%icilor le 6lace %; %tea la c;ldur;. #%ociat; cu 4una9 dilatarea 6u6ilelor era con%iderat; %i/bol al cre7terii 7i de%cre7terii .unii H era %8Cnt; 6entru 2eii Isis9 Ba%t 7i Set-. !nCh.Cruc,a ,gipt,an1 1os #n0-!ul e%te cel /ai u7or de recuno%cut %i/bol al 1&i6tului antic. =n%e/n;tatea %a ori&inal; e%te necuno%cut;G o teorie e%te aceea c; an0-!ul co/bin; %i/bolurile 8e/inine 7i /a%culine ale lui 5siris >crucea :n T? 7i Isis >o9alul? 7i %e/ni8ic; unirea raiului cu 6;/Cntul. Si/boli2ea2; 9ia<a 7i /oartea, "ni9er%ul 7i aerul 7i apa d;t;toare de 9iat;. @or/a %a de c-eie :ncura!
Aea2; credin<a c; ar 6utea de%c-ide 6or<ile /or<ii. Pre2entat de 2ei 8araonilor, :n &eneral, :n arta e&i6tean; %e &;%e7te :n /Cinile unei 2eit;<i. Cre7tinii co6%au &Cndacul de b;le&ar? era unul din cele /ai 6uternice %i/boluri ale 1&i6tului antic. Con%iderat :n /od eronat exclu%i9 /a%culin, :7i l;%a ou;le :n %8ere de b;le&ar 7i a%t8el a de9enit %i/bol al re&ener;rii. 1l re6re2enta 2eul Soar,lui de di/inea<;, O-e6-ri >%au O-e!6era?, 6entru c; ro%to&olirea %8erelor de b;le&ar %e/ni8ica ro%to&olirea %oarelui 6e cer, deci %i/boli2a 7i re:n9ierea. #/uletele de %carabeu %e 6urtau 7i de%eori erau 6la%ate :n /or!
/inte, %e/ni8icCnd re:nnoirea 9ie<ii. #7a ca aici, el era uneori 6re2entat cu ari6i de 7oi/, %i/boli2Cnd tran%cenden<; 7i 6rotec<ie. %a 1os 1&i6tenii antici credeau c; Ba, %i/boli2at 6rintr!un 2oim cu ca6 de o/, era %u8letul u/an5 a%6ectul %6iritual al o/ului, a c;rui ener&ie 6%i-ic; a %u6ra9ie<uit /or<ii. $u6; /oarte, %u8letul 2bura 6e t;rC/ul lui 5siris >unde :i era a%i&urat; 8ericirea?, dar /ai tCr2iu %e :ntorcea :n cor6 H c-iar 7i :n lu/ea cealalt; %au du6; re:ncarnarea 6e 6;/Cnt. Si/bolul a 8o%t 8oarte 8olo%it :n decorarea /or/intelor e&i6tene. S/inMul pagina urmtoare "n /on%tru 8abulo% 6re2entat :n &eneral ca un l,u cu ca6 >u/an? de 8araon, %8inxul e&i6tean %i/boli2ea2; u! ni8icarea 6uterii naturale 7i %6irituale, a7adar, re6re2int; 6uterea 7i 6rotec<ia re&al; bine9oitoare. =n 6lu%, a 8o%t a!%ociat lui Lorus :n ori2ont, 8iul 2eului %oare Ra >%au Re?. #7a ca ace%t ti6 de %8inx >andro%8inxul?, ca6etele de 8araon uneori erau %c-i/bate cu cele ale unui 7oi/ >-ieraco%8inxul?, :ntruc-i6Cnd 6uterea %olar;, %au cu ale u!nui b,rb,c >crio%8inxul? %e/ni8icCnd lini7tea.
H @9 H
Celebrul %8inx de calcar de la +i2a are o :n;l<i/e de 66 de 6icioare 7i o lun&i/e de 2P0 de 6icioare 7i a 8o%t creat :n Aurul anului 2.620 :.*. din ordinul 8araonului O-a8re, al c;rui c-i6 :l :n8;<i7ea2;. S8inxul e&i6tean nu trebuie con8undat cu %8inxul eni&/atic din /itolo&ia &reac;, creatur; -ibrid; cu ca6 de 8e/eie. Isis 1os I%i% era 2ei<a 6rinci6al; a 1&i6tului antic, credincioa%a %o<ie 7i %or; a lui 5siris9 /a/; de9otat; a lui LorusN ea era o 2eitate 6rotectoare
%i/boli2Cnd 8e/eia ideal; 7i /a/a di9in;. $e obicei e%te 6ortreti2at; ca o re&in; cu un corn de 9ac; 6e ca6 >6entru c; 7aca era %acri8icat; 6entru ea? 7i %i/boli2Cnd 4una9 :n care e%te 6u% di%cul %olar. Po%edCnd /ari 6uteri /a&ice, I%i% e%te uneori 6ortreti2at; ca un 2/eii de -Crtie, 8or/a 6e care a luat!o 6entru c;utarea 6;r<ilor :/6r;7tiate ale cor6ului lui O%iri%. $e%eori e%te 6re2entat; cu lotu7i, %e/ni8icCnd rena7terea 7i cu un 7acal re!6re2entCndu!I 6e #nubi%, 2eul :/b;l%;/;rii. I%i% era 9enerat; de ro/ani ca 2ei<; a naturi i. 5siris sus, dreapta (eul de/ocrat, O%iri%, era :ntruc-i6area 6er8ec<iunii 6entru credincio7ii %;i 7i a 8o%t %ubiectul unui 9a%t %i/boli%/ :n %tr;9ec-ea cultur; e&i6tean;. Ini<ial %!a i/6u% :n con7tiin<; ca 2eul 9ie<ii 7i 8ertilit;<ii, a6oi :n /od 6articular a de9enit 2eul grBn,lor9 al 8or<elor 9e&etale, -r;nitorul 3ilului >unde r;ul Set- I!a :necat? 7i 2eul 4unii. "nul din atributele %ale e%te 6ilonul dAed care la ori&ine a 8o%t 8olo%it :n riturile de 8ertili2are 7i re6re2int; coloana 9ertebral; a 2eului 7i %tabili! tatea datorat; %tructurii %ale ri&ide. Se credea c; O%iri% a 8o%t odat; un conduc;tor u/an, 7i c;, tr;ind ca %t;6Cn al celeilalte lu/i, re6re2enta :nnoirea 9ie<ii. 1l e%te 6er%oni8icat :ntotdeauna ca o /u/ie >care uneori 6roduce cereale?, 6urtCnd :n%e/nele re&alit;!
<ii ! coroana alb19 %ce6trul 7i biciul, 7i uneori e%te :n%o<it de Isis9 ca aici. "n %i/bol %u6li/entar al lui O%iri% e%te crucea tau >%au T?, %i/bol al 9ie<ii. Thot 1os (eu al :n<ele6ciunii, al :n9;<;turii 7i al 4unii9 T-ot era con%iderat de c;tre e&i6tenii antici ca 8iind cel care le!a dat li/ba 7i %crierea hi,rogli/ic1. T-ot a 8o%t %i/boli2at 6rin nu/eroa%e 8or/e -ibride5 cu ca6 de ibi% al c;rui cioc lun& 7i :nco9oiat re6re2enta %e/iluna cre%c;toare >ca :n 8oto&ra8ia de /ai Ao%? 7i cCntarea n3,l,pciunii9 7i cu ca6 de 6a9ian >/ai/u<;?, a c;rui 8or/; a luat!o la *er/o6oli% >:n %c-i/b /ai/u<a a de9enit a%ociat al co6i7ti!
!"
lor al c;ror %t;6Cn era T-ot?. $atorit; Audecarea %u8letelor 6e lu/ea cealalt;, :nc; in9ocat de cei care caut; cuno7tin<e Oulturul 2i cobra 1os #cea%t; 8oto&ra8ic o 6re2int; 6e re&ina elaborat :ntruc-i6Cnd un 9ultur ! %i/bol /or<ii, 9ulturul re6re2enta 6uri8icarea. /aternitatea 7i 6rinci6iul 8e/inin 7i a *at-or, 2ei<a dra&o%tei, era 6re2entat; ani/alul %8Cnt al lui )at >%au )ut?, 2ei<a ace%tui coi8G la e&i6teni 6er%oni8ica din Soare 7i :7i di%tru&e ina/icii cu %u8lul cu
:n<ele6ciunii %ale 8;r; li/ite 7i 6entru c; I!a aAutat 6e O%iri% :n T-ot era con%iderat ca a9Cnd 6uteri oculte, iar nu/ele lui e%te de ne:n<ele%, tainice 7i e2oterice. 3e8ertari :n toat; %6lendoarea ei 6urtCnd un coi8 /;ie%trit de 6rotec<ie, deoarece, ca 7i &unoier de cada9re, 6e t;rC/ul C-iar 7i I%i% lua uneori 8or/a 9ulturului 7i :ntruc-i6a a%t8el de9enit e/ble/a atCt a 2ei<ei 3e0-bet, cCt 7i a 1&i6tului de Su%. uneori cu ca6 de 9ultur, iar 6a%;rea era con%iderat; de a%e/enea /aternit;<ii. Co!bra %au uraeus, e%te o 8i&ur; i/6ortant; a :n<ele6ciunea, le&iuirea 7i 6rotec<ia, deoarece %e credea c; r;%are %;u /i%tuitor. O e/ble/; a 1&i6tului de ,o%, cobra, era a%ociat; rena7terii 7i 6uterii %olare 7i e%te 6re2entat; 8rec9ent :ncoronat; di%cul %olar.
5b,liscul st@nga :n tradi<ia e&i6tenilor antici exi%ta credin<a c; 2eul %oarelui, Ra >%au Re?, a tr;it :n *e!lio6oli%, >ora7ul %oa! relui? unde a 8o%t 9enerat :n 8or/a unui obeli%c H un bloc de 6iatr; :nalt, a%cu<it, cu ba2a :n 8or/; de 6;trat 7i un 9Cr8 6ira/idal ! 6e care ei :l con%iderau o ra2; de %oare :/6ietrit;. @iind un %i/bol 8alie 7i datorit; :n;l<i/ii lui a 8o%t inter6retat ca un ade9;rat axis mundi O o le&;tur; direct; :ntre 6;/Cnt 7i cer. =n &eneral, decorate cu -iero&li8e :ncru%tate, obeli%curile erau 6la%ate de obicei :n 6erec-e, :n 8a<a te/6lelor. =/6r;7tiate :n toat; lu/ea, a2i exi%t; :nc; trei2eci de obeli%curi. =iramida sus, dreapta Probabil cel /ai cuno%cut %i/bol al 1&i6tului antic 7i /odern, de cel /ai de ba2; ni9el, 6ira/ida, re6re2int; 6uterea i/6re%ionant; a re&ilor din Jec-iul Re&at 7i din Re&atul )iAlociu. )onu/entele 8unerare /a%i9e /ai e!9oluate ale 8araonilor, 6ira/idele, au 8o%t con%truite du6; ni7te 6rinci6ii e!xacte, la di/en%iuni &i&antice 7i cu o 6er8ec<iune te-nic; ne:ntrecut; de a!tunci. $in 6;cate, /ulte din /oti9ele care &u9ernau con%truc<ia lor co/6licat; nu %e /ai cuno%c, dar %e crede c; ele %i/boli2au ca9ouri de crea<ie 7i e!rau ridicate :n alinia/ent cu %oarele 7i %telele, creCnd, a7adar, o 6unte :ntre 6;/Cnt 7i rai 6e care 8araonii /orde 6ild;, Te/6lo )ay or?. )aya7ii :7i 9enerau 2eit;<ile din te/6lele 7i %anctuarele %ituate 6e 6ira/idele 6re9;2ute cu tre6te, a7a cu/ 8;ceau 7i /e%o6ota/ienii :n 2i&ura6ira/ide :n tre6te :n ar-itectura )e%o6ota/iei?. #%t8el de 6ira/ide re6re2entau /untele co%/ic. =n &Cndirea e2oteric;, 6ira/ida e%te nu nu/ai o ax; a lu/ii, ci 7i un %i/bol al ilu/in;rii5 9Cr8ul %;u e%te trea6ta %6iritual; la care %e 6oate aAun&e nu/ai de la ba2; 6rin urcu7ul trudnic, ane9oio% al 6lanurilor ei :nclinate 7i abru6te. -iscul d, soar, naripat 1os Pentru e&i6tenii antici, Ra >%au Re? a 8o%t creatorul lu/ii, %tr;/o7ul 8araonilor 7i 2eul %oarelui >%i/boli2at 6rin di%cul %olar? 7i al cerurilor >%i/boli2at 6rintr!o 6erec-e de ari6i?. $i%cul %olar :nari6at %e/ni8ic; 6uterea d;t;toare de 9ia<; a Soarelui 7i atributele %6irituale ale raiului. #%ociat :ndea6roa6e cu acea%t; re6re2entare a lui Ra, #ten >%au #ton? ! care a6are <inCnd :n /Cini un di%c %olar cu ari6i 8or/ate din ra2ele 6uternice 7i bine8;c;toare ale %oarelui ! a 8o%t 9enerat ulterior :n 1&i6tul antic. #lteori di%cul %olar a6are :n a%ocia<ie cu uraeus, cobra ocrotitoare care %cui6; 8l;c;ri, :ncolcit; :n Aurul lui.
Simbolul lui ;upit,r sus #ce%t %i/bol &ra8ic re6re2int; %c-e/a 2eit;<ii %u6re/e ro/ane, ,u6iter >(eu%, la &reci?. 1%te co/6u% dintr!un dublu trid,nt >%e/nul lui 3e6tunT Po%eidon?, 7i deci %i/boli2ea2; nu nu/ai 6uterea a%u6ra a6elor, ci 7i tun,tul 2i /ulg,rul 7i 8urtunile, iar cei trei din<i de 8urc; %e/ni8ic; lu/ina 8ul&erului. )ai /ult, dac; ace%t %e/n e%te :ntor% :ntr!o 6arte de9ine %i/bolul 2odiacal al =,2tilor9 ale c;ror 6lanete de in8luen<; %unt 6lanetele ,u6iter 7i 3e6tun. 1xi%t; o %i/ilitudine
i2bitoare cu %i/bolurile le&ate de 2eul %candina9, Notan >%au Odin? 7i de 2eitatea babilonian;, #dad, 2eul 8urtunilor cu tunete. Ianus 1os #cea%t; /oned; ro/an; :l 6re2int; 6e Ianu%, &ardianul raiului, 7i al por3ilor 2i u2ilor9 :n &eneral. Ianu% a6are /ereu cu dou; 8e<e care 6ri9e%c :n direc<ii o6u%e >6entru a!i 9edea 6e cei care intr; 7i ie%?. Se/ni8ic; a/bi&uitatea 7i caracterul cu dou; 8e<e. Ro/anii de%c-ideau te/6lele lui 6e ti/6 de r;2boi, dar le :nc-ideau 6e ti/6 de 6ace, deci nu/ele lui 6oate 8i a%ociat r;2boiului. Ianu% 6oate %; %i/boli2e2e de a%e/enea c;l;torii 7i noi :nce6uturi, iar a%t;2i e%te 6;%trat %ub nu/ele de Ianuarie ! lun; care conte/6l; anul care a trecut 7i 6ri9e7te :nainte %6re 9iitor. Trid,ntul lui &,ptun sus, dreapta Tridentul 2eului ro/an &,ptun >Po%eidon :n +recia antic;? e%te o /urc1 cu trei din<i, care uneori %e ter/in; cu 9Cr8uri de %;&e<i. 3e6tun era 2eul /;rii, iar tridentul e%te un %i/bol net
al autorit;<ii 7i 6uterii %ale5 :n lu/ea u/an;, era un in%tru/ent 8olo%it 8oarte /ult 6entru 6rinderea p,2tilor9 iar :n /Cna 6uternic; a lui 3e6tun crea %ur%e de ap1 d;t;toare de 9ia<;, re9;r%;ri di%tru&;toare %au 8urtuni de9a%tatoare 6e /are, du6; dorin<a lui. Tridentul de<ine caracteri%ticile %e/nelor 6entru a6; >al c;rei %t;6Cn e%te? 7i 6entru /oc >ca %i/bolurile relatate ale tunetului 7i 8ul&erului, %i/bol al o/ni6oten<ei di9ine?. @urca tridentului a 8o%t a%e/;nat; cu ra2ele soar,lui9 iar din<ii, cu /on7trii /;rilor. =n a%trono/ie, tridentul e%te %i/bolul 6lanetei 3e6tun 7i 6oate 8i 6re2entat 6rintr!o bar; tran%9er%al; dea%u6ra /Cnerului. Tridentul a de9enit un %i/bol &eneral al %u9eranit;<ii a%u6ra /;rii 7i a6are :n arta /inoic;. In 6lu%, e%te un atribut al Britanici, 6er%oni8icarea 8e/inin; a lui Britain. Caduc,us pagina alturat Caduceu%ul >%au Ner8Feion : Eba%tonul 9e%titoruluiF :n &reac;? a 8o%t dat lui *er/e%, 9e%titorul 7i /e%a&erul 2eilor &reci ! 8,rcur :n /itul ro/an. #cea%t; %c-e/; cu ari6i a9ea 6uterea bene8ic; de a tran%8or/a cearta :n ar/onie ! :n /itolo&ie, 8iind 6la%at; :ntre doi 2,rpi :i deter/in; %; %e :ncol;cea%c; :n Aurul ba%tonului 7i %; %e 6ri9ea%c; :n 6ace. Si/bolul uni9er%al e%te 6re2entat 7i :n /Cinile 2eit;<ilor antice e&i6tene, 8eniciene 7i indiene. #l;turi de 9er&eaua lui #e%cula!6iu% >#%cle6iu%?, caduceu%ul a de9enit %i/bolul /edicinei -o/eo6ate 7i al 6ro8e%iilor /edicale :n &eneral. =n%e/n;tatea %a 6ri/ar; e%te oricu/ a!ceea a dualit;<ii, a ec-ilibrului 7i a u!nirii 8or<elor o6u%e. 1%te %i/bolul a%trono/ic aM lui )ercur.
P,us sus (eu% D;upit,rE era 2eul %u6re/ al 6anteonului &reco!ro/an. Pe lCn&; 8a6tul c; :i do/ina 6e 2eii oli/6ici /ai /ici, %t;6Cnea cerul 7i o/enirea, :n 6rinci6al e%te %i/boli2at 6rin e/ble/ele %olare de 8ul&er %au de uliu9 :n%; autoritatea %a e%te 7i /ai %ubliniat; cCnd e%te 6ortreti2at cu o coroan1 7i %ce6tru 7e2Cnd 6e tron. I/a&inea %a, 6e lCn&; i/a&inea e/ble/atic; a lui (eu% ! carulT8aetonul, 8ul&erul, uliul, taurul9 8run2ele de st,>ar 7i ghirland,l, d, lauri ! %i/boli2ea2; 6uterea %u6re/;, c-iar o/ni6oten<a.
!th,na sus, centru, dreapta
(ei<a &reac; #t-ena >Palla% #t-ena?, 8iica lui P,us 7i a lui )eti% >+Cnd?, era 2ei<a n3,l,pciunii9 6rotectoare a artelor, ne&o<ului 7i %t;6Cn; a atenic!nilor. Ca 7i 2ei<a ro/an;, )iner9a, :7i are ori&inea :n te/6lul lui ,u6iter. 1a e%te 6re2entat; 6urtCnd un coi8, o
suli31 7i e&ida ! %cutul lui (eu% cu ca6ul +or&onei 2u&r;9it :n centru, %e/ni8icCnd 6rotec<ia >6oate 8i re6re2entat ca o /antie :/6odobit; cu 2,rpiE. A/6reun;, %uli<a 7i %cutul, %i/boli2ea2; ep!eboi >/aturitatea? 7i ca%titatea. Ca 6arte a e&idei, 7ar6ele %i/boli2ea2; cunoa7terea.
%u/ni3a !th,n,i 1os #t-ena >)iner9a? era 2ei<a n3,l,pciunii9 :n9;<;turilor 7i artelor. Bu8ni<ele erau 6roli8ice :n #tena, ora7ul al c;rei %t;6Cn; era #t-ena, 7i acea%ta, 6rin :n8;<i7area 7i abilitatea %a de a 9edea 6e :ntuneric >:n ter/eni %i/bolici, 6enetrCnd i&noran<a? a 8;cut %; de9in; un %i/bol i/6ortant al :n<ele6ciunii. 1ra 7i atributul lui Cere% >$e/eter?, 2ei<a recoltei, 7i a9ea calit;<i 6ro8etice5 %tri&;tul ei era con%iderat un a9erti%/ent al /or<ii a6ro6iate, i/inenteG a6ari<ia ei a 6recedat /oartea lui $ido, re&ina Carta&inei 7i a cCtor9a :/6;ra<i ro/ani.
T,tragramatonul 1os Tetra&ra/atonul cu6rinde cele 6atru litere S, *, N, *, care ex6ri/; :n ebraic; 6e litere nu/ele ade9;rat al lui $u/ne2eu. 1%te atCt de %8Cnt, :ncCt nu %e a6elea2; niciodat; cu 9oce tare 7i nu %e 8ace re8erire la el 6rin Enu/eleF ;*a s!em %au cu9Cntul A:donai, E$u/ne2eul /euF?, deoarece e%te inter2i% %; lu;/ nu/ele $o/nului :n de7ert. $e7i literele :n%ea/n; S-we-, cre7tinii le!au tradu% &re7it cre2Cnd c; ele ex6ri/; cu9Cntul ,e!-o9a. Con8or/ tradi<iei, $u/ne2eu a de29;luit tetra&ra/atonul lui )oi%e. # 8o%t :n%cri% atCt 6e ba&-eta lui #a!ron, cCt 7i 6e inelul /a&ic al lui Solo!/on. In cabala, ace%t %i/bol :n%e/na 9ia<a 7i %e credea c; 6o%ed; 6uteri /a&ice 7i t;/;duitoare. Pronun<ia corect; a 8o%t uitat;. #%t;2i, tetra&ra/atonul e%te :n%cri% 6e a/ulete 7i 6e 6l;cile %-i99iti ex6u%e :n %ina&o&i 7i :n ca%ele e9reie7ti, 6entru a rea/inti o/ni6re2en<a lui $u/ne2eu.
Iu d a is m u l
T1bli3,l, -,calogului pagina urmtoare T;bli<ele $ecalo&ului %au .e&ea %unt dou; 6ietre de%6re care %e %6une c; 6e ele au 8o%t :n%cri%e cele 2ece 6orunci de c;tre de&etul lui $u/ne2eu. Pri/a con<inea textul din 1xod, iar a doua acela din $euterono/. )oi%e a 6ri/it t;bli<ele 6e )untele Sinai ca %i/bol al :n<ele&erii cu i%raeli<ii 7i, datorit; textului di9in, i %!a 6;rut u7or de c;rat. .a coborCrea %a de 6e )untele Sinai, a de%co6erit c; i%raeli<ii a!dorau Ji<elul de aurG acea%t; credin<; idolatri2ant; a cau2at di%6ari<ia tex! tului, iar )oi%e a aruncat 7i a di%tru%
!!
6ietrele de acu/ &rele. =ntor% :n 9Cr8ul /untelui Sinai, el :n%u7i a :nlocuit 7i a &ra9at t;bli<ele. Textul 6utea 8i citit de 6e a/bele 6;r<i, iar cu9intele di9ine 6luteau /iraculo% dea%u6ra t;bli<elor de 6iatr;. Jer%iunea nou; >%i/boli2Cnd Jec-ea :n<ele&ere? 7i 8ra&/entele 9ec-ilor t;bli<e au 8o%t 6la%ate :n #rca #lian<ei >altar 6ortati9 din le/n de %alcC/ 6lacat cu aur? %6re 6;%trare, 6entru a rea/inti 6o6orului iudaic c; :n9;<a<ii trebuie %; r;/Cn; 8i&uri de re%6ectat. Torah 1os Se8er Tora- %au 6er&a/entul Tora-, con<ine cu9Cntul lui $u/ne2eu dat o!/ului 6rin )oi%e 7i e%te unul din cele /ai i/6ortante %i/boluri ale iudai%/ului. )e%aAul %;u, con<inut :n Pentateu- 7i %cri% de /Cn; :n ebraic;, e%te tran%/i% %ub 8or/a unor 6o9e7ti %i/bolice /i%tice a c;ror :n%e/n;tate 6ro8und; 9a 8i de29;luit; nu/ai la %o%irea )e%iei. Tora- %e 6;%trea2; :n #rca %8Cnt; a %ina&o&ii, aco6erit de o /anta, o 6lato7; de ar&int 7i o coroan1 dea%u6ra c;reia %e &;%e%c clo6o<ei.
8,norah 1os Candelabrul de aur, cu 2apt, bra<e !)enora- ! e%te unul dintre cele /ai 9ec-i %i/boluri iudaice. $atea2; din 2ilele 1xodului iudaic, cCnd a ar% :n l;ca7ul de ru&;ciune din de7ertul Sinai. $u6; tradi<ie, a luat na7tere din aurul 6e care )oi%e I!a aruncat :n /oc. An /od /iraculo%, ali/entat cu ulei de /;%line, o 8lac;r; ardea /ereu, :n ti/6 ce celelalte %e %tin&eau. "lterior, a 8o%t 6la%at :n al doilea te/6lu :n Ieru%ali/ 6Cn; cCnd Titu% a di%tru% ora7ul :n anul K0 #.$. Si/boli2Cnd :n<ele6ciunea di9in;, cele 7a6te bra<e ale %8e7nicului %unt con%iderate ca ra/uri din co6acul babilonian al lu/inii 7i re6re2int; cele 7a6te 2ile ale +ene2ei 7i, de a%e/enea, Soar,l,9 4una 7i plan,t,l,N cele 7a6te ceruri 7i cele 7a6te %tele ale "r%ei )ari. =n ILPL, )enora- a de9enit e/ble/aT%te/a o8icial; a %tatului I%rael 7i e%te :n8;<i7at; 6e %tea&ul 6re2iden<ial.
St,aua lui -a7id sus, dreapta Steaua lui $a9id %au )a&en $a9id >Scutul lui $a9id? e%te unul din cele /ai recuno%cute %e/ne ale iudai%/ului 7i, a%t;2i, e%te unul din %i/bolurile %tatului I%rael, a6;rCnd 6e %tea&ul na<ional din ILP8. #%ocierea cu $a9id deri9; din tradi<ia c; el 6urta un %cut -exa&onal :n lu6ta cu +oliat. Si/bolul e%te alc;tuit din dou; triun&-iuri intercalate care 8or/ea2; o %tea cu 2as, 6uncte %au o -exa&ra/;. #lbul triun&-iului %u6erior 7i ne&rul triun&-iului in8erior %i/boli2ea2; uniunea contrariilor. Cuno%cut; 7i ca Pecetea lui Solo/on, e/ble/a a9ea 6utere ocrotitoare 7i 6ro6riet;<i /a&ice, du6; cu/ 6retindeau cabali7tii. =n /a!
&ie 7i alc-i/ie, %i/boli2ea2; unitatea ele/entelor ! triun&-iul :ndre6tat :n %u% :n%ea/n; /oc9 iar cel :ndre6tat :n Ao%, ap1 H 7i de a%e/enea, /a%culinitatea 7i 8e/initatea 7i %u8letul. CCnd cele 7a%e 6uncte %unt co/binate cu un al 7a6telea 6unct /i%tic, in9i2ibil, a!ce%ta %e/ni8ic; tran%8or/area. Steaua lui $a9id 6oate 8i denu/it; 7i Steaua Creatorului, cu 8iecare 6unct re6re2entCnd 2ilele %;6t;/Cnii, iar -exa&onul central %i/boli2ea2; Sabatul. Larpa lui -a7id 1os *ar6a e%te un %i/bol al lui $a9id, :n9in&;torul lui +oliat 7i re&e al I%raelului, :nde/Cnarea /u2ical; a lui $a9id a aAutat re&ele, /u2ica lui 8iind ca un bal%a/ 6entru alinarea de6re%iei re&elui Saul. Se %6une c; atunci cCnd $a9id a de9enit re&e, la /ie2ul no6<ii 9Cntul a cCntat la -ar6a atCrnat; dea%u6ra 6atului %;u, /obili2Cndu!I %; %tudie2e Torah. An ter/eni %i/bolici, -ar6a 7i lira %i/boli2ea2; ar/onia cu Gni7,rsul 7i a%cen%iunea %6re lucruri /ai :nalte. .ira H ti6 -ar6; ornat; cu )a&en $a9id DSt,aua lui -a7id9 Scutul lui $a9id %au Pecetea lui Solo/on?, e%te un %i/bol al credin<ei iudeilorTe9reilor 7i al %tatului I%rael.
!4
Qo/arul 1os :n tradi<ia iudeilor, %u8latul :n 7o8ar, cornul derit e9reie%c >de obicei 8;cut dintr!un corn de berbec, 6entru a rea/inti c; un berbec a 8o%t %acri8icat :n locul lui I%aac?, 6oate %; :n%e/ne a!6ro6ierea unui du7/an. #%t;2i %e aude la #nul 3ou e9reie%c %au la Ro%- *a%-ana-, cCnd a6elea2; la 6eniten<;. 1xi%t; trei %unete 6rinci6ale %u8late din 7o8ar, dar :n ti/6ul Ro%- *a%! -ana-!ului %e aud o %ut; de %unete, :/6;r<ite :n dou; 6;rluna care 6recede Ro%- *a%-ana-!ul? %au 6entru a %e/nala %8Cr7itul %;rb;torii So/ Oi66ur. 1%te 8olo%it 7i :n exorci%/ 7i :n ritualuri de exco/unicare. Se crede c; :n 2iua Audec;<ii, 1liAa- 9a %u8la :n 7o8ar 6entru a!i cita la Audecat; 6e cei 9ii 7i 6e cei /or<i. =almi,rul Pal/ierul e%te i/6ortant :n icono&ra8ia iudaic;, unde, :n acord cu cabala, %i/boli2ea2; o/ul cin%tit GtzaddiF9 7i 8o%ta %te/; a Iudeei du6; 1xod. #l;turi de /irt, 8ructul citric 7i %alcie, ra/ura de 6al/ier, lula#, e%te una din cele 6atru %6ecii a&ricole de 6arad; la Su00ot 6entru %;rb;torirea /;rini/i!ei lui $u/ne2eu. @iecare re6re2int; un ti6 de e9reu, iar 6al/ierul %i/bo! li2ea2; 6e cine9a care %tudia2; Torah9 dar nu %e %u6une 6oruncilor. =n 6lu%, ra/ura de 6al/ier %i/boli2ea2; coloana 9ertical; :ndoit; :n 8a<a lui $u/ne2eu 7i e%te un %i/bol al lui $u/ne2eu :n%u7i. =n cre7tini%/, 6al/ierul %i/boli2ea2; dre6tatea, :n9ierea, intrarea lui *ri%to% :n Ieru%ali/ 7i 6elerinaAul 6e P;/Cntul S8Cnt. =n Babilonia, 1&i6t, +recia #ntic; 7i Ro/a, %i/boli2a 9ictoria.
Sacri/iciul lui Isaac sus ,ert8a, o tr;%;tur; co/un; /ultor reli&ii, era crucial; ritualului credin<ei iudaice ti/6urii. =n ter/eni &enerali, actul Aert8ei ex6ri/; o dorin<; de unire cu o 2eitate 6rin inter/ediul :/6;c;rii 7i %u6unerii. )oartea 9icti/ei >ani/al; %au u/an;? inten<ionea2; %; in9oce %tadiul ur/;tor al ciclului +ene2ei ! 9ia<a. Sacri8iciul era un ritual i/6ortant al iudai%/ului biblic5 6reo!
<ii o8ereau ani/ale ritual curate cel 6u<in o dat; 6e 2i. Sacri8icarea unicului 8iu al lui #bra-a/, I%aac, >ilu%trat; aici de Cara9a&&io? cuno%cut; %ub nu/ele de a0eda- >cu9Cnt e9reie%c %e/ni8icCnd Ele&;turaF? e%te un %i/bol acut, durero%, de te%tare a credin<ei. $u/ne2eu a cerut %acri8icarea lui I%aac 6e )untele )oria- ca do9ad; a %u6unerii lui #bra-a/G :n ulti/ul /o/ent, /Cna lui #bra-a/ a 8o%t o6rit; de ar-an&-elul )i-ai ca %e/n al co/6a%iunii lui $u/ne2eu, iar locul lui I%aac a 8o%t luat de un berbec. Practicile de %acri8iciu au 8o%t abandonate du6; di%tru&erea celui de!al treilea te/6lu :n K0 #.$. Pe durata 6er%ecu<iilor %u8erite de iudei :n ti/6urile /edie9ale, I%aac a 8o%t ado6tat ca %i/bol al cal9arului. #%t;2i, a0eda- e%te citit la Ro%- *a%-ana- >8e%ti9alul e9reie%c de #nul 3ou?, cCnd %un; un corn de berbec D2o/arulE :n co/e! /orarea ndur1rii $o/nului. .a 6e!%ac- >Pa%tele e9reie%c?, e%te celebrat; i2b;9irea 6ri/ilor co6ii n;%cuai c;ror %tCl6i de u7; erau /CnAi<i cu %Cn&ele mi,lului 6a%cal 6entru a!i identi8ica cu $u/ne2eu?. 5ot: /udaismul i cretinismul mprtesc multe simboluri. %@te#a din simbolurile iudeo:cretine O $c!iul lui Dumnezeu, porumbelul i ramura de mslin, altarul i mitra episcopal H apar n paginile urmtoare.
$I H
C r , 2 tin is m u l
5chiul lui -umn,:,u sus #ce%t %i/bol e%te o co/bina<ie de %i/boluri iudeo!cre7tine. Oc-iul lui $u/ne2eu, Tat;l atot9;2;tor, din care radia2; lu/ina di9in; >de%eori 6re2entat :ntr!un triunghi9 ce re6re2int; $o/nul 7i centrul Trinit13iiE. Cele trei 9eri&i ale lan<ului re6re2int; Trinitatea 7i %i/boli2ea2; 9eri&a de aur care :l lea&; 6e credincio% de $u/ne2eu. Cortul re6re2int; ca%a lui $u/! ne2eu ! tabernacolul, te/6lul e9reilor no/a2i H ale c;rui %u6raco6er<i %unt de%c-i%e 6entru a de29;lui credincio7ilor ade9;rul interior.
&imbul sus #ce%t detaliu dintr!o 6ictur; italian; de%6re Buna Je%tire :l 6re2int; 6e ar-an&-elul +abriel 9e%tind <,cioar,i 8aria 9iitoarea ei /aternitate. "n porumb,l9 %i/boli2Cnd $u-ul S8Cnt, 2boar; dea%u6ra lui, iar el <ine un crin :n /Cn; ca %e/n al 6urit;<ii. *aloul, >aureola %au ni/bul? de dea%u6ra ca6ului %;u :n%ea/n; radian<a di9in;, dar 6oate %; %i/boli2e2e :n 6lu% %8in<enia, %u9eranitatea, :n<ele6ciunea 7i
ener&ia 9ital;. 3i/bul e%te 6re2entat, ca un di%c auriu %au ca o coroan; radiant; :n Aurul ca6ului, :n%; $u/ne2eu e%te re6re2entat uneori 6rintr!un ni/b triun&-iular %au :n 8or/; de dia/ant, *ri%to% cu un -alou cruci8or/, iar 6a6a cu unul :n 8or/; de 6;trat %au -exa&on. *aloul, la ori&ine, era un %i/bol %tr;9ec-i al Soar,lui >%e/ni8icCnd 6uterile %olare :n anu/ite reli&ii, cu/ ar 8i cea /it-raic;? 7i 6oate 8i con%iderat; atCt o coroan; de &lorie, cCt 7i aura 6er%onal;. 3u e%te unic 6entru cre7! tini%/, ci a 8o%t ado6tat; de culturile /ai ti/6urii. .a :nce6ut, %i/boli2Cnd /aAe%tatea 7i 6uterea, 2eul &reco!ro!/an P,us >,u6iter? are un ni/b alba%tru, iar %uddha9 unul ro7u. 3i/bul /;r&init de 8l;c;ri al 2eului -indu% Shi7a %i/boli2ea2; Co%/o%ul. =/6;ra<ii ro/ani erau 6ortreti2a<i cu aureole, iar :n cre7tini%/ul bi2antin, c-iar 7i Satana 6urta un ni/b al 6uterii.
Tri"u,ta sus @i&uri &eo/etrice, ca tr,i c,rcuri9 triunghiuri inter%ectate %au un triun&-i ec-ilateral, %unt 8olo%ite ade%ea :n i!cono&ra8ia cre7tin; 6entru a ex6ri/a Trinitatea H trei :ntr!unui H lui $u/ne2eu Tat;l, @iul 7i S8Cntul $u-. #lc;tuit; din trei arcuri le&ate, triUueta %i/boli2ea2; eternitatea, iar centrul ei a%e/;n;tor unui triun&-i re6re2int; Trinitatea. #l;turi de tri8oi 7i 8urca :n 8or/; de S, triUueta denot; intan!&ibilitatea Trei/ii. #6are 6e crucil, c,ltic, 7i a 8o%t un /oti9 6o6ular :n arta &otic;. Trinitatea e%te %i/boli2at; de a%e/enea 7i 6rintr!un trio 8or/at de p,2ti %au i,puri9 6ental6-a 7i de Bra<ele Trinit;<ii %au scutumfidei.
Ang,rul 1os :n&erii %unt /e%a&eri di9ini 7i au exi%tat :n credin<e ca cea a 9ec-ilor %u/erieni, babilonieni, e&i6teni, &reci 7i ro/ani. Sunt 6re2en%au :ntre rai 7i 6;/Cnt?. 1xi%t; nou; cla%e de :n&eri !%era8i/i, -eru9i/i, troni, do/inioni, de 9irtute, de %oart;, de 6rinci6ialitate, ar-an&-eli 7i :n&eri ! aranAao sabi,E9 Ra8ael >toia&ul 6ere&rinului?, "riel >o carte? 7i +abriel >un crinE %i/boli2ea2; Audecata di9in;, 6rotec<ia, :n<ele6ciunea 7i :ndurarea. )uritorii 6ot a9ea, de a%e/enea, :n&eri 6;2itori 6entru a!i ocroti 7i :ndru/a 6rin 9ia<;. =n&erii, :n &eneral, %unt 6re2entacu!6idoni?G ei 6ot a9ea 6er&a/ente %au in%tru/ente /u2icale.
S/Bnta <amili, sus #cea%t; 6ictur; italian; a S8intei @a/ilii :l 6re2int; 6e 6runcul *ri%to% dor/ind, 8i&ura u/brit; a lui Io%i8 7i un :n&er :nari6at. Se/ni8ica<ia %6ecial; a )adonei e%te %i/boli2at; 6rin aureola %a, 9oalul ca%tit;<ii 7i /antia 6rotectoare >9e2i &imbul9 <,cioara 81ria9 &a2t,r,a 7i ng,rulE. =orumb,lul 2i ramura d, m1slin 1os :n culturile iudaic; 7i cre7tin;, 6oru/belul 6urtCnd o ra/ur; de /;%lin %i/boli2ea2; 6acea. $u6; 6oto6ul biblic, 3oe a tri/i% de 6e arc; un corb 7i un 6oru/bel %; caute 6;/Cnt u%cat. S!a :ntor% nu/ai 6oru/belul, %trCn&Cnd :n cioc o ra/ur; de /;%lin de 6e )untele );%linilor, %i/bol al iert;rii o/ului de c;tre $u/ne2eu 7i al i2b;9irii o/enirii. =n icono&ra8ia cre7tin;, 6oru/belul %i/boli2ea2; 7i $u-ul S8Cnt, cu 7a6te 6oru/bei, %i/boli2ea2; cele 7a6te daruri ale
S8Cntului $u-. Poru/belul 7i ra/ura de /;%lin au de9enit un %i/bol laic.
&a2t,r,a sus, dreapta Pictura lui Boticelli, D5aterea misticP >c. I 00? e%te 6lin; de %i/boli%/. <,cioara 81ria9 cu /antia alba%tr; a 6urit;<ii, a6lecat; :n adora<ie a%u6ra co6ilului *ri%to%, :n ti/6 ce un bou
>du6; I%aia, :7i cunoa7te %t;6Cnul 7i :l :nc;l2e7te 6rin re%6ira<ia %a? 7i un m1gar >care cunoa7te ie%lele %t;6Cnului? :l 6ri9e%c. =n %tCn&a lui *ri%to% %e 9;d Io%i8 7i 8agii. Ang,rii cere7ti 7i cei c;2u<i %e iau de /:n; :n %e/n de :/6;care, 6e cCnd trei :n&eri cite%c 6e a!co6eri7ul %taulului din Cartea S8Cnt;. $ea%u6ra %e a8la un cerc de :n&eri dan%Cnd care :n9Crt trei coroan,9 %e/ni8icCnd atCt S/Bnta Tr,im,9 cCt 7i ciclul na7terii, 9ie<ii 7i /or<ii. Ra/uri de m1slin abund;, ca %e/n al :/6;c;rii lui $u/ne2eu cu o/ul, al 6;cii 7i al Copacului 7i,3ii.
8andorla 1os :n rela<ie cu haloul e%te /andorla :n 8or/; de /i&dal; %au aureola din i!cono&ra8ia cre7tin; care :nconAoar; 8i&urile %8inte %au 6ro8ane. Cuno%cut; 7i %ub nu/ele de #esica piscis, e%te a%ociat; cu 8or/a p,2t,lui9 %i/bol al cre7tini%/ului, dar 7i al norului 6e care *ri%to% %!a :n;l<at la ceruri.
!7
<,cioara 81ria sus @ecioara );ria a6are 8rec9ent :n 6icturile cre7tine ale e9eni/entelor i/6ortante cu/ ar 8i Buna Je%tire, &a2t,r,a9 +1stignir,a 7i :n;l<area. #dor/irea )aicii $o/nului 7i de obicei e%te :n%o<it; de nu/eroa%e %i/boluri ale 6urit;<ii ! un crin 7i 71lul ca%tit;<ii. &imbul 7i 6re2en<a ng,rilor re6re2int; %8in<enia %a ca /a/; a lui Ii%u%. 1%te ade%ea :n%o<it; de s,miluna cre%c;toare, de c-i6aro7i 7i de m1slini9 =omul Oi,3ii >cu Ii%u%!8ructul? 7i tranda/irul alb >6entru c; ea e%te tran!
da8irul 6aradi%ului?. 1a 6oart; o /antie alba%tr;, %e/ni8icCnd credin<a, co/6a%iunea 7i a6ele de bote2. Poate 8i 6ortreti2at; ca re&ina raiului, cu o coroan1 de %tele 7i alte atribute re&aleG ca $oa/n; a :ndur;rii ;.iseri:cordia9 ad;6o%tind credincio7ii %ub /antia %a alba%tr; >:n%ea/n; 6rotec<ia? %au ca $oa/n; a Su8erin<elor ;Dolorosa9 cu 6ie6tul %tr;6un% de 7a6te s1bii. .adona 7i 6runcul lui $uc!cio >6re2entat; aici? co/bin; /are 6arte a icono&ra8iei bi2antine cu ino9a<iile /edie9aleG :n ti/6 ce )adona e%te icoan; %tatic;, co6ilului *ri%to% 7i :n&erilor din Aur le e%te dat; o re! 6re2entare /ult /ai 9ie. +1stignir,a dreapta Pre2entarea %8C7ietoare a Cruci8ic;rii, 8;cut; de +uidi, o 6re2int; 6e @ecioara );ria :ndurerat; :n &enunc-i la 6icioarele crucii, :nconAurat; de cre7tini care %e roa&;. Je2i Cruci/iMul9 Coroana d, Spini9 7i <,cioara 81ria.
8agii dreapta :n tradi<ia cre7tin;, /a&ii >E:n<ele6<iiF :n latin;? %unt cuno%cu<i 7i ca cei Trei :n<ele6<i %au cei trei Crai. $u6; 1!9an&-elia S8!lui )atei, $u/ne2eu le!a 9e%tit )a&ilor, 6rin inter/ediul unei st,l,9 c; %e 9a na7te :n Iudeea un /are :/6;rat, 7i a%t8el ei au c;l;torit de la R;%;rit 6entru a7te6tarea na7terii .ui. =ndru/a%i/bol al re&alit;<ii?, t;/Cie >di9initatea? 7i /ir >%u8erin<a 7i /oartea?. =n tradi<ia ti/6urie, %e credea c; )a&ii re6re2entau cele trei eta6e de 9Cr%t; ale o/ului, 7i
cele trei continente, 1uro6a, #8rica 7i #%ia. Se /ai %6unea c; ei re6re2entau di9initatea lui *ri%to%, /aAe%tatea 7i %acri8iciul. $u6; %ec. al Ql!lea au 8o%t nu/i%au +a%6ar?, )elc-ior 7i Balta2ar, adic;, :/6;ratul .u/inii, Ea celei albeF 7i :/6;ratul co/orilor.
Cruci/iMul.Cruc,a latin1 1os Cruci8ixul %au crucea latin; cu i/a&inea lui *ri%to% e%te cel /ai 6ro8und 7i durabil %i/bol al cre7tin;t;<ii, 6re2entCnd :n detaliu &ra8ic %acri8iciul %u6re/ 8;cut de Ii%u% 6entru /Cntuirea o!/enirii. *ri%to% e%te 6ortreti2at :n a&onia /or<ii, cu cinci r;ni, 6urtCnd o coroan1 d, spini. $e%eori dea%u6ra un 6er&a/ent rulat indic; literele I.3.R.I. >abre9ierea din latin; 6entru EIi%u% din 3a2aret-, Re&ele iudeilor?. Icono&ra8ia 6aleocre7tin; a e9itat 6re2entarea Cruci8ic;rii, iar i/a&inea a 8o%t 8olo! %it; 6entru 6ri/a dat; du6; Con%iliul de la Con%tantino6ol :n 6L2 :.*. #ce%t ti6 de cruci8ix, 6re2entat aici, datea2; din %ecolul al Ql!lea.
Coroana d, Spini 1os . $e%eori 8olo%it; :n i/a&inile lui *ri%to% 6e cruce, coroana de %6ini e%te u!nul din in%tru/entele de 6ati/; ale lui *ri%to% 7i uneori 6oate 8i 6re2entat; ca o coroan; %8Cnt; >ale c;rei 8ructe ro7ii %i/boli2ea2; %Cn&ele lui *ri%to%?. S6inii %unt un %i/bol uni9er%al al nenorocirii 7i, :n cre7tini%/, coroana de %6ini %i/boli2ea2; atCt batAocura de la E:ncoronareaF lui *ri%to% ca :/6;rat al 19reilor >:n 6arodia :/6;ratului ro/an?, cCt 7i %u8erin<a .ui 6e cruce. S6inul 6oate %i/boli2a 7i 6;catul. "n craniu cu coroan; de %6ini e%te un %i/bol cre7tin al da/na<iunii eterne.
Cruc,a =1storului sus "na din /ulti6lele 9ariante ale crucii cre7tine e%te crucea 6;%torului, al c;rei a6ex 9ertical are 8or/a toia&ului de 6;%tor. #ce%t %i/bol indic; atCt credin<a cre7tin;, cCt 7i rolul lui Ii%u% ca Bunul P;%tor, care :ndru/; oa/enii :n %i&uran<; 6rin 9ia<; 7i /antuie7te %u8letele. Ii%u% e%te :n /od 8rec9ent 6re2entat dra6at cu un mi,l :n Aurul u/erilor %;i. #7a cu/ e%te un %e/n al a6o%tolilor, toia&ul 6;%torului >%au cCrAa e6i%co6ului? e%te 7i o 6arte a %ce6!trului e6i%co6al, %e/ni8icCnd autoritatea 6a%toral; a%u6ra enoria7ilor. =n 1&i6t, 5siris 6urta un toia&.
Cruc,a c,ltic1 sus Crucea celtic; >Iona %au Inelul? era 8oarte r;%6Cndit; :n Irlanda c-iar :naintea %ecolului al o6tulea. 1%te 6re2entat; ti6ic ca o cruce >%i/boli2Cnd credin<a cre7tin;? cu bra<ele :n%cri%e :ntr!un c,rc >6uterea %olar; 7i eternitatea? :/6reun; :n%e/nCnd unitatea dintre rai 7i 6;/Cnt. $e7i a%t;2i e%te identi8icat; cu cre7tin;tatea, crucea celtic; datea2; din ti/6uri 6;&Cne, cCnd era un %i/bol de 8ertilitate 7i 9ia<; !crucea %i/boli2Cnd 6oten<a /a%culin;, iar cercul, 6uterea 8e/inin;.
Cruc,a <itchy 1os :n -eraldic;, crucea care e%te ter/inat; 6rintr!un 9Cr8 a%cu<it %e nu/e7te 8itc-y :n cruce. #cea%t; cruce e%te u!tili2at; 8rec9ent :n -eraldic; 7i %i/boli2ea2; credin<a neclintit; a celui care o 6oart;. Co/bina<ia crucii cu sabia e%te un %i/bol net al -ot;rCrii de a lu6ta cu 6;&Cnii, dac; e%te nece%ar, %; a6ere 9alorile, 6rinci6iile 7i credin<a cre7tini%/ului.
4,ul h,raldic 1os .eul >aici 8urio%? e%te una din cele /ai 6o6ulare i/a&ini din -eraldic;. Si/boli2ea2; curaAul, 8or<a 7i 8erocitatea. #rta cre7tin; re6re2enta re&ele 8iarelor ca 6e o creatur; bine9oitoareG :ntr!ade9;r, Biblia :l de%cria 6e *ri%to% ca 6e leul iudeilor, iar leul :nari6at a de9enit %i/bolul S8Cntului )arc. =n -eraldic;, %i/boli2ea2; 9iteAia, re&alitatea 7i 6rotec<ia 7i e%te o 6arte din ar/ura re&al; en&le2;. .eul 8urio% 6re2entat aici, <ine :n %u% un cruci/iM9 denotCnd rolul %;u ca 6rotector 6uternic al cre7tin;t;<ii.
V 3L V
8i,lul lui -umn,:,u sus )ielul %i/boli2ea2; inocen<a, blCnde<ea 7i 6uritatea. =n ti/6uri %tr;9ec-i, era 8olo%it de obicei 6entru sacri/iciu9 iar :n %i/boli%/ul cre7tin denot; cruci/icar,a de %acri8iciu a lui *ri%to% 6entru 6;catele lu/ii. =n 8unc<ie de /odul de 6re2entare, #&nu% $ei 6oate a9ea o /ul<i/e de :n<ele%uri. #ici, )ielul lui $u/ne2eu e%te 6re2entat cu un nimb <inCnd o cruc, 7i un %tea&, indicCnd a7adar cruci8icarea, dar 7i :n9ierea.
4abarumul sus .abaru/ul are nu/eroa%e denu/iri alternati9e, inclu2Cnd Crucea lui Con%tantin, /ono&ra/a lui *ri%to%, C-ri%!/on, Cri%to&ra/a 7i C-i!R-o. @olo%irea ace%tui %i/bol :n icono&ra8ie datea2; din anul 3I2 #.$. cCnd :n aAunul b;t;liei de la )il9ean Brid&e, %e %6une c; :/6;ratul ro/an Con%tantin I a a9ut 9i2iunea unei cruci 7i a cu9intelor in !oc signo #inces >Ecu ace%t %e/n %e :n9in&eF?. # ur/at ordinul de a a9ea crucea 7i /otoul 6la%ate 6e %cuturile ar/atei %ale, iar du7/anul )axentiu% a 8o%t :n8rCnt la /o/entul 6otri9it. #cea%t; ex6erien<;, a -ot;rCt
con9ertirea lui Con%tantin la cre7tini%/. Stea&ul 6entru 6roce%iuni a 8o%t unul din cele /ai ti/6urii %i/boluri ale cre7tin;t;<ii 7i e%te o /ono&ra/; co/6u%; d/ literele &rece7ti Q >c-i? 7i P >r-o? ! 6ri/ele caractere &rece7ti :n ex6ri/area 9erbal; a nu/elui lui *ri%to%. Oricu/, a 8o%t un %i/bol 6uternic 6recre7tin, indicCnd o 6re9e%tire bun; >c-re%to%, :n &reac;? 7i 2eul cal!deean al cerului. Si/boli2Cnd credin<a cre7tin;, %i/bolul a de9enit e/ble/a lui Con%tantin 7i %tindardul I/6e! riului Ro/an :nce6Cnd din 32P #.$. =,2t,l, 1os Pe7tele e%te unul din cele /ai ti/6urii %i/boluri cre7tine 8olo%ite al;turi de *ri%to% cu :n%e/n;t;<i /ulti6le. *ri%to% 7i!a nu/it a6o%tolii E6e%cari de oa/eniF 7i a -r;nit cinci /ii de oa/eni cu doar doi 6e7ti. Ini<ialele cu9intelor &rece7ti 6entru Ii%u% *ri%to%, @iul lui $u/ne2eu, )Cntuitorul ;/esous %!ristos, (!eon *uios, Soter9 %unt 8olo%ite ca un acro%ti6entru cu9Cntul &rece%c care :n%ea/n; 6e7te, ic!tus. Pe lCn&; unirea cu *ri%to%, 6e7tele %i/boli2ea2; bote2ul cu a6;, 9ia<a 7i -rana %6iritual;. Preo<ii 9ec-i cre7tini :i nu/eau 6e credincio7i pisculi >6e7te?. Pe7tele a 8o%t a!do6tat ca o 8or/; de ideo&ra/; de la :nce6utul 6ri/ului %ecol #.$. cCnd cre7tinii au %u8erit 6er%ecu<iaG %e/nul %e &;%e7te 6e /or/inte :n cataco/bele ro/ane ! un %tr;9ec-i loc %ecret de :ntClnire. R;/Cne un %i/bol /ult utili2at 6rintre cre7tinii de a%t;2i.
4umBnar,a dreapta, sus .u/Cnarea a6rin%; are %e/ni8ica<ie :n /ulte reli&ii 7i culturi ca %i/bol al lu/inii, al 9ie<ii 7i %6iritualit;<ii, dar are o i/6ortan<; 6articular; :n cre7tini%/ unde %i/boli2ea2; lu/ina di!
9in; a lui *ri%to% 7i :n%;7i credin<a. 1%te /ult 8olo%it; :n ritualurile litur&-iei catolice. =n riturile 8unerare, lu/Cn;rile re6re2int; lu/ina raiului. .u/Cn;rile a6rin%e de credincio7i :n 8a<a altarelor 6ot %i/boli2a %u8letele celor 6leca<i %au o cerere de ilu/inare a celui ce %e roa&;. CCnd :ncadrea2; cruc,a de 6e altar, cele dou; lu/Cn;ri re6re2int; dualitatea naturii lui *ri%to% ! atCt u/an;, cCt 7i di9in;.
!ltarul sus #ltarul nu e%te exclu%i9 al cre7tin;t;<ii, ci are i/6ortan<; :n /ulte reli&ii, inclu2Cnd iudai%/ul 7i -indui%/ul, 7i :n culturile 6;&Cne unde era 8olo%it 6entru %acri8ic;ri. =n cre7tini%/, altarul %i/boli2ea2; sacri/iciul9 /oartea 7i :n9ierea5 8or/a %a de /or/Cnt rea/inte7te de /oarte, iar 6o2i<ia, cu 8a<a %6re Soar,9 :n%ea/n; re:n9ierea. .e/nul 7i 6iatra 8olo%it; la con%trui! rea altarului %i/boli2ea2; cruc,a 7i 6iatra de cal9ar, 6e cCnd 6Cn2a care :l aco6er; re6re2int; lin<oliul de :n/or/Cntare al lui *ri%to%. Prin :naintarea la altar %e indic; a%cen%iunea, iar cele trei tre6te care duc la el %i/boli2ea2; Trinitat,a. $u6; locul uharisti,i !o%tia 7i 9inul %8in<it ! altarul 6oate %; e9oce Cina cea de tain;.
4"
uharistia 1os In ritualul cre7tin, %acra/entul 1u-ari%tiei e%te cel /ai i/6ortant act al credin<ei, a9Cnd %i/boluri dintre cele /ai %u&e%ti9e. PCinea con%acrat; >o%tia? 7i 9inul de :/6;rt;7anie %unt a%ociate cu tru6ul 7i %Cn&ele lui *ri%to%. )ul<i cred c; atunci cCnd %e :/6arte 1u-ari%tia :n rCndul con&re&a<iei, are loc :ntru6area, iar credincio7ii 9or 8i u/6lu<i de e%en<a lui li!%u%. 1u-ari%tia e%te un %i/bol clar al %acri8iciului tru6e%c al lui *ri%to%, iar 9a%ele :n care %unt 6;%trate 6Cinea 7i 9inul %unt tratate cu re9eren<; 7i 6la%ate :n /iAlocul altarului. Potirul care con<ine 9inul co/uniunii 6oate 8i a%ociat cu S8Cntul +raal, din care *ri%to% i!a :nde/nat 6e di%ci6olii %;i %; bea la Cina cea de tain; 7i :n care lo%i8 din #ri/at-ea a adunat %Cn&ele 9;r%at de *ri%to%. AnmormBntar,a 1os In cre7tini%/, ca :n /ulte alte reli&ii, /oartea 6oate 8i %8Cr7itul 9ie<ii 6;/Cntene, dar %u8letul credincio%ului decedat 9a tr;i :n continuare :n rai. .a o :n/or/Cntare cre7tin;, a7adar, cor6ul e%te :ntin% :ntr!o racl; %au %icriu, care %u&erea2; :ntoarcerea :n uter 7i rena7terea ulterioar;. Cruci/iMul 7i %tea&ul crucii dea%u6ra %icriului %i/boli2ea2; %al9area 6rin credin<;, :n ti/6 ce 8l;c;rile lumBn1rilor :n%o<itoare :n%ea/n; ade9;rul 7i 9iata etern;.
8itra ,piscopal1 sus #l;turi de in,lul 7i cCrAa e6i%co6al;, 6o2i<ia con%acrat; a unui e6i%co6 e%te %i/boli2at; 6rin /itr;, %e/n de /are autoritate. )itra e%te o le&;tur; direct; cu ori&inile ti/6urii ale cre7tin;t;<ii :n Orientul )iAlociu, deoarece %e crede c; datea2; de la aco6er;/Cntul 6entru ca6 :n 8or/; de 6e7te 6urtat de 6reo<ii babilonieni 1a H Oanne% 7i de a%e/enea de la %ce6trul /arelui 6reot iudeu. #ce%t exe/6lu e%te decorat elaborat 7i include un tri8oi %tili2at, %i/bol al Trinit13ii.
+o:arul sus Ca 7i un atribut al budi%/ului, -indui%/ului 7i al i%la/ului, ro2arul :n cre7tini%/ e%te 8olo%it /ai ale% de ro/a!no!catolici 7i /ai 6u<in de 6rote%tan<i. Ini<ial, ro2arul %au ro%ariu/ul :n%e/na re6etarea ru&;ciunilor de9o<iona!le, dar re6re2int; un 7ira& de >/;t;nii? /;r&ele 8olo%it ca aAutor de /e/orie. Ro2arul %i/boli2ea2; <,cioara 81ria ( Tranda/irul )i%tic ! 7i con<ine 0 %au I 0 de /;r&ele, de%6;r<ite de cCte o /;r&ea /are :n cinci %au cinci%6re2ece EdecadeF, 8iecare %i/! boli2Cnd di8erite e9eni/ente de &lorie, %u6;rare 7i 8ericire din 9ia<a @ecioarei. Trebuie ro%tit un A#e .aria
>ru&;ciune de %alut 6entru );ria? la 8iecare /;r&ea /ic;, 6e cCnd /;r&elele /ai /ari re6re2int; 3loria 7i 6ater 5oster >Tat;l 3o%tru?. .e&ate ca o coad;, %e ter/in; cu trei /;r&ele /ici :ntre dou; /ari 7i un cruci/iM.
Oitraliil, sus $eoarece 8ere%trele :n&;duie 6;trunderea lu/inii, 8ere%trele bi%ericilor %i/boli2ea2; 6enetrarea lu/inii di9ine care :i ilu/inea2; 6e credincio7i. Culorile de biAuterie ale 9itraliilor %unt o cale de 6lat; a tributului 6entru $u/ne2eu 7i o re8lectare a i/a&inilor 7i culorilor %tr;lucitoare ale 6o9e7tilor biblice. Jitraliul 6re2entat a!ici e%te lucrarea unui rena%centi%t!/e!die9ali%t din %ecolul al nou;%6re2ecelea, Nillia/ )orri% 7i, :n acord cu credin<ele lui, re8lect; 6rinci6iile 8ere%trelor ecle2ia%tice ale 19ului )ediu. @or/a de an%a/blu e%te aceea a unui arc &otic, 8or/; care e%te o r;/;7i<; a triun&-iului, deci e%te a%ociat; cu S8Cnta Tr,im,N 9Cr8ul cu crucea :n%cri%; :ntr!un cerc %e con%tituie ca o/a&iu adu% iui $u/ne2eu 6e cCnd oc-iurile /ai /ici re6re2int; %;biile ade9;rului. @i&urile %8inte 6ortreti2ate 6e 9itraliu ur/ea2; tradi<ia, 8urni2Cnd o 6o9e%tire cre7tin;, de alt8el, 9itraliul :n :ntre&i/e 6re2int; bo&ate i/a&ini cre7tine.
H )1 J
I s la m is m u l
St,aua 2i s,miluna 1os Steaua 7i %e/iluna %i/boluri 6ri/are ale I%la/ului :n%ea/n; concentrare, de%c-idere 7i 9ictorie, 6recu/ 7i %u9eranitate, 7i di9initate. =n acord cu tradi<ia, :n 33L :.*. s,miluna %tr;lucitoare :n cre7tere a %al9at Bi2an<ul >a%t;2i I%tanbul? de atacul lui @ili6 al )acedoniei. Pentru a /arca &ratitudinea lor, locuitorii au ado6tat %e/iluna $ianei ca %te/; a ora7ului. CCnd ora7ul a de9enit :n 330 :.*. Con%tan!tino6olul cre7tin, %e/iluna a c;6;tat %e/ni8ica<ia unui atribut al @ecioarei );ria. In I2LL, :nainte de cucerirea Turciei de a%t;2i, Sultanul O%/an a a9ut 9i2iunea unei %e/iluni care %e :ntindea dea%u6ra :ntre&ii lu/iG a%t8el, a de9enit %i/bolul dina%tiei Oto/ane, iar cCnd Con%tantino6olul a c;2ut :n /Cinile lui )o-a/ed al II!lea :n IP 3, %e/iluna re6re2enta atCt I%la/ul, cCt 7i I/6eriul turc. Steaua a 8o%t ad;u&at; %ub do/nia %ultanului Seli/ al III!lea :n IKL3 >cele cinci col<uri %!au %tabilit :n I8PP?. Steaua 7i %e/iluna re6re2int; a%t;2i un %i/bol i%la/ic uni9er%al 7i %unt 6re2ente 6e %tea&urile na<ionale ale Turciei, #l&eriei, )alaye2iei, )auritaniei, Pa0i%tanului, Tuni%iei, Ci6rului de 3ord 7i ale .i&ii Statelor #rabe. 1%te 7i %te/a core%6ondentului i%la/ic al Crucii Ro7ii, Societatea Se/ilunii Ro7ii.
Caligra/ia sus, centru, dreapta Re6re2ent;rile 8i&urate nu %unt :ncuraAate :n I%la/, deoarece %e con%ider; %e/ne de idolatri2are. #cea%ta Au%ti8ic; abunden<a de%enelor decorati9e 7i a cali&ra8iei arabe 8olo%ite la :n8ru/u%e<area mosch,ilor. Pe l:n&; ar-i!
tectur;, cali&ra8ia e%te 6ri9it; ca o 8or/; e%tetic; acce6tabil; 6entru adularea lui #lla- 7i e%te de 8oarte /are 6re<. $e!a lun&ul %ecolelor %!au de29oltat /ulte %tiluri de cali&ra8ie !inclu%i9 Fufic, nas!Fi 7i ruFa! H iar 8or/a cea /ai re%6ectat; e%te cea 8olo%it; :n tran%crierea 6a%aAelor 7i ca6itolelor cu 6rece6te reli&ioa%e 7i etice din Coran :n c;r%au mas1id : Elocul de 6ro%tra<ieF e%te cl;direa %8Cnt; :n care /u%ul/anii %e :nc-in; la #lla-. .a ori&ine doar o cano6ie car6et; -un&, /o%c-eea %!a de29oltat :ntr!un edi8iciu 6er/anent, ale c;rui caracteri%tici ar-itecturale includ o curte interioar; >unde %unt %ituate 8CntCni 6entru ablu<ii >%6;l;ri rituale cerute de I%la/?, do/uri 7i /inarete ! turnurile din care /ue22in!ul :i c-ea/; la ru&;ciune 6e credincio7i. )o%c-eile %unt orientate %6re )ecca >a c;rei direc<ie e%te indicat; de /i-rab %au o %inecur; >ni7;? :n 6erete. $in /o/ent ce I%la/ul inter2ice re6re2entarea 8iin<elor 9ii :n art;, /o%c-eile %unt decorate cu &ra<ioa%a cali&ra8ie a textelor din Coran 7i cu /o2aicuri re6re2entCnd 8or/e &eo/etrice %au 9e&etale, co9oare %au :ncru%ta<ii. Credincio7ii %e adun; :naintea i/a/ului 7i %e :nc-in; :n ru&;ciune de cinci ori 6e 2i. Ru! &;ciunile de la /ie2ul 2ilei de 9ineri %unt obli&atorii. )o%c-eile %unt 8olo%ite 7i ca locuri de educare 7i con&re&a<ie. )o%c-eea %i/boli2ea2; tran%cenden<a lui #lla-5 ba2a ei re6re2int; p1mBntul9 do/urile 7i /inaretele re6re2int; 6uterea lui cerea%c;.
8ausol,ul 1os )au%oleul lui *unu/an :n $el-i, din India, e%te un 8ru/o% exe/6lu al ar-itecturii indo!i%la/ice %ubliniind 8a<ada %i/6l;, neted;, un do/ relati9 %cund 7i un /inaret :nalt la 8iecare ca6;t, o ele&ant; 8u2iune /o&ul; a tradi<iei &eo/etrice 6er%ane 7i a ar-itecturii indiene. Stilul ar-itectural al /au%oleului e%te deri9at din cel al mosch,,i 6er%ane :/6ru/utCnd curtea interioar; 7i 8ere%trele boltite. @unda<ia p1trat1 a /or/Cntului care &;2duie7te cor6ul lui *unu/an re6re2int; p1mBntul9 6e cCnd do/ul central e%te un %i/bol al cerurilor unde %!a :!n;l<at %u8letul lui. #7a cu/ &;2duie%c cor6ul deceda<ilor, /au%oleele, ca a!ce%ta 7i ca Ta> 8ahal9 inten<ionea2; %; cree2e o 9er%iune 6;/Cntean; a 6aradi%ului cere%c %6re care %!a :n;l<at ocu6antul. $e aceea, /or/Cntul e%te un tribut i/6re%ionant al i/6ortan<ei lui *unu/an :n 9ia<; 7i un %i/bol al i/6ortan<ei lui.
42
R e l i g ai iml e e r i n d i e n i l o r
Craniul d, bi7ol 1os Pentru /ulte culturi ale a/erindienilor, :n 6articular ale celor din cC/6ii 7i din Sud!Je%t, bi9olul %au bi2onul, c6ito/i2ea2; 6uterea %u6ranatural;, 8or<a 7i curaAul. Credin<a a/erindienilor e%te a%ociat; cu lu/ea natural;5 /ultor 8iin<e care -abitea2; :n #/erica le %unt atribuite 6uteri %6eciale, :naintea di%6ari<iei 9irtuale, tur/ele de bi9oli %tr;b;teau cC/6iile, a%i&urCnd o rodnic; 9Cn;toare, de aceea au Aucat un rol i/6ortant :n 9ia<a /aterial; 7i %6iritual; a a/erindienilor. C-eyen!ii 6racticau dan%ul Ca6ului de bi9ol, iar craniul unui bi9ol 6la%at 6e locuin<;, %e %6une c; ac<ionea2; ca o 6utere bine9oitoare, %i/bol 6rotector %au ca %6irit ocrotitor :/6otri9a 8or<elor /ale8ice.
=as1r,a(/ulg,r sus, dreapta, cebtru P;%;rile!8ul&er >%au %0ya/%en? %unt cele /ai 6otente 2eit;<i :n credin<a a!/erindian; din nord!9e%t. 1le %unt 8iin<e %u6re/e care creea2;, controlea2; 7i di%tru& natura. $e obicei 6re2entate ca 7ulturi uria7i cu 8e<e u/ane, tr;ie%c :n cer, /;nCnc; bal,n, uci&a7e 7i 6oart; r;2boi etern 6anterelor %ubac9atice 7i 2,rpilor &i&an<i cu corn. In unele tradi<ii, exi%t; 6atru 6;%;ri!8ul!&er re6re2entCnd 8iecare col< al co%/o%uluiG c;6etenia 6;%;rilor!8ul&er e%te Julturul de #ur ;Neneun9. $e7i :n &eneral bine9oitoare cu o/ul ca aduc;toare de ploai, 7i deci de 9ia<;, 6ot 6o%eda :n%; 6uteri teribile de /oarte 7i di%tra&ere, /ani8e%tate 6rin cala/it;cu/ ar 8i $an%ul Soarelui cC/6iilor 7i $an%ul de r;2boi al iroc-e2ilor 7i %-awnee!lor? %au &e%turi rituale de 2bor.
Coroana d, p,n, 1os Culturile indi&enilor din #/erica con%ider; 6enele ca %i/bol al Soar,lui 7i al )arelui S6irit. P;%;rile %unt con%iderate de unele triburi ca /e%a&eri ai =1s1rii(/ulg,r 7i de aceea %e bucur; de un re%6ect deo%ebit. Penele lor >/ai ale% cele de 7ulturE re6re2int; o /are i/6ortan<; :n ritualul a/erindienilor 7i %unt 6urtate de 7e8ii de triburi :ntr!o /a&ni8ic; coroan; cu 6enaA colorat, 8ru/o% orna/entat; re/ini%cen<; a ra2elor de %oare. #cea%ta aduce a/inte de 6uterea ab%olut; a P;%;rii!8ul&er 7i de/on%trea2; autoritatea %6iritual; a celui care o 6oart;.
Calum,tul 1os :n tradi<ia a/erindienilor calu/etul e%te 6i6a 6;cii 8olo%it; :n ritualurile de adorare, 6aci8icare 7i conciliere. Se crede c; 8u/atul e%te un /iAloc de ru&;ciune 7i co/unicare. Calu/etele de obicei %unt co/6licat %cul6tate cu %i/boluri ale naturii 7i decorate cu 6ene. =n ti/6 ce %e 8u/ea2; calu/etul, %e in9oc; ele/ente 7i %6irite, 6e cCnd :n lu/ea tan&ibil;, %e :ntoc/e%c 7i %e ci/entea2; tratate de 6ace. 1%te 6o%ibil ca 6i6a 6;cii %; 8i deri9at din 6i6a %u&arilor 7a/ani >8olo%it; 6entru eli/inarea toxinelor din cor6 7i 6entru crearea unei %t;ri de exta2 6rin in-alare?, :n%; /ulte triburi cred c;, ca! lu/etul lor deri9; dintr!un ar-eti6 %acru 7i re6re2int; o 8iin<; a c;rei 8or<; e%te tran%8erat; 8u/;torului. =n $a!0ota de Sud exi%t; o 6i6; Ede 9i<elF,
iar #ra6a-o 6;%trea2; o 6i6; 6lat;, neted; care re6re2int; 8iin<a %u6re/;. Pi6a Bi9oli<ei #lbe a tribului O&lala Sioux %i/boli2ea2; un /icroco%/o% al Gni7,rsului9 %cobitura de lut re6re2entCnd &lobul 7i %ub%tan<a p1mBntului9 6artea le/noa%;, re&nul 9e&etal 7i ani/al 6rin decora<ii :ncru%tate >6lante, ani/ale?, iar tutunul, toate 9ie<uitoarele, :n ter/enii corpului uman9 %8era 6oate re6re2enta ini/a, tubul, coloana 9ertebral;, iar canalul 6i6ei, 8or<a 9ie<ii ! 8u/ul e%te %6iritul. )ai /ult, cCnd 6i6a :n%;7i ac<ionea2; ca un /ediu/ 6entru co/uniunea %6iritual; a o/ului cu )arele S6irit, 8u/ul care %e ridic; din calu/et %e crede c; ar uni o/ul cu 8iin<a %u6re/; 7i cu 6uterile naturii.
4!
OBn1torul d, 7is, 1os Pla%a de ca6tare a 9i%elor a/erindienilor arc 6uterea de a!i 6roteAa 6e cei 9ulnerabili :n ti/6ul %o/nului de orice %6irit r;u9oitor. Cadrul %;u circular %u%<ine o <e%;tur; 8ibroa%; co/6licat; >8oarte a%e/;n;toare cu cea a unei 6Cn2e de p1ian>,nE9 a c;rei textur; %e crede c; ar 6utea 6rinde :n ca6can; %6iritele care %e abat :n 6la%;, 6rin2Cndu!lc :n a7a 8el, ca ele %; nu 6oat; %c;6a 7i %; nu!7i 6oat; ur/a inten<iile /ale8ice. Ca %i/boluri i/6ortante de ocrotire :/6otri9a /ani! 8e%ta<iilor di%tructi9e %u6ranaturale, 6la%ele de 9i%e 6ot 8i 6urtate 7i ca a!/uletc %au 6ot 8i a&;<ate de 6aturi. =n 6lu%, 6la%a de 9i%e are un e8ect di8erit :n acele triburi care dau i/6ortan<; deo%ebit; /e%aAelor din 9i%e. "nele co/unit;<i a/erindiene cred c; /odelele 6er%onale de 9i%e :i aAut; 6e oa/eni %;!7i &;%ea%c; :n 9ia<; calea, controlCndu!7i 9i%ele. =n anu/ite tribun, ca6tarea 9i%elor %e con%tituie :ntr!un ritual de ini<iere, :n care ini<iatul /edia2; :n centrul unui cerc /a&ic 7i :ncearc; %; Erece6te2eF /e%aAele 6e care le tri/it %6iritele 6rin aerG :n%;7i 6la%a de 9i%e :ntruc-i6ea2; a!ce%t conce6t.
=1pu2a Kachina sus Oac-inele %unt %6irite ance%trale %au re6re2entati9ele 2eilor 6o6oarelor Pueblo >-o6i 7i 2uni? din %ud!9e%tul #/ericii, iar 6;6u7ile lor Oac-ina, /a%cate, %cul6tate %unt 6er%oni8ic;rile ace%tor %6irite. Se crede de%6re 0a!c-inec; au tr;it odat; 6rintre oa/eni, dar acu/ %e :ntorc de 6e ceal;lalt t;rC/ :ntr!o anu/it; 6erioad; a anului >cCnd re6re2int; /e/bri tribali masca3iE9 cu %co6ul de a inter9eni :ntre oa/eni 7i 2ei. #ce%te 6erioade %unt %;rb;torite 6rin cere/onii 7i ritualuri anuale %8inte. .a %8Cr7itul 6erioadei 6e 6;/Cnt, 0ac-inele, /a%cate ca dan%atori u/ani, 6re2int; co6iilor din trib i/a&inea lor de 6;6u7; ca %; le rea/intea%c; de exi%ten<a lor 6Cn; anul ur/;tor cCnd 9or re9eni, %au %er9e%c 8e/eilor ca tali%/an de 8ertilitate. P;6u7ile 0ac-ina %unt %cul6tate de obicei din r;d;cini le/noa%e de bu/bac %au 6in, 7i 8iecare e%te :/br;cat; :n acord cu caracteri%ticile 7i 9e7/intele di%tincti9e 6entru 8iecare 0ac-ina :n 6arte >%unt /ulte?. Ca re6re2enta<ie %i/bolic; a 0ac-inelor. 6;6u7ile 0a!c-ine %unt i/a&ini tote/ice i/6ortante la cere/oniile anuale.
=ictura &a7a>o n nisip 1os Tribul 3a9aAo din %ud!9e%tul #/ericii 6erce6e Gni7,rsul :/6;r<it :n 6erec-i antitetice. *ao%ul re2ult; ine9itabil din acea%t; dualitate 7i /ulte cere/onii 7i ritualuri din 3a9aAo au ca %co6 re%tabilirea ar/oniei co%/ice. Ritualurile %au E%e/neleF %unt condu%e de un /ae%tru de cere/onii, :n care e%te in9e%tit; toat; i%toria 7i %6iritul colecti9ului tribal 7i care recit; tradi<iile orale ale tribului. 1l e%te re%6on%abil 6entru 6rocedeele corecte ale cre;rii 6icturii :n ni%i6 %au a celor u%cate ! 6icturi %i/bolice unice 6entru trib. #ce%tea %unt E6ictateF l;%Cnd o dCr; delicat; de 6ra8 de 6iatr; de culori 9ariate %cur%e din /Cn; 6e 6;/Cnt. $e%enele 6re2int; %cenete din /iturile de creare a tribului :n care %unt 6ortreti2a<i iubitorii lui Sei% ! 6o6orul %8Cnt H care &u9ernea2; di8eritele a%6ecte ale lu/ii Sei%!ii, care au reali2at 6ri/ele 6icturi :n ni%i6 6e cer, %unt con%idera<i a 8i atra7i de i!/a&inile lor :n ni%i6 7i c; ar intra :n 6icturi, aducCnd cu ei 6uterile lor %u6ranaturale, care, de7i, %unt in9ocate :n bene8iciul tribului 7i 6entru a re%tabili reor&ani2area :n uni9er%, ele 6ot 8i 6ericuloa%e 7i 6ro%t diriAate. Picturile :n ni%i6 %unt a7adar %acra/entale 7i %i/bolice atCt 6entru %tr;/o7i, cCt 7i 6entru 6uterile %u6ranaturale. Se crede c; au 7i 6uteri de t;/;duire. =n ti/6ul ritualului de 9indecare, bolna9ul tribului e%te a7e2at 6e 6ictura :n ni%i6, iar %ur%a de boal; e%te tran%8or/at; :n 6ictur;G du6; ter/inarea ritualului, ni%i6ul :/6reun; cu boala 9a 8i di%tru%.
44
Ciocanul lui Thor dreapta :n /itolo&ia %candina9;, T-or >al c;rui nu/e :n%ea/n; Rtun,tSE9 era 2eul tunetului, 9Cnturilor, 8urtunilor 7i al 8ertilit;<ii 7i era cel /ai 6uternic dintre 2ei. (eul le&ii 7i al ordinii, T-or :/6;r<ea 6ede6%e aruncCndu!7i ciocanul cu dou; ca6ete, )Aollnir, <intind 6reci% 7i 8atal. )Aollnir %i/boli2a 8ul&erul 7i tr;%netul 7i a%e/eni u!nui bu/eran& %e :ntorcea /ereu la el. =ntoc/ai a7a cu/ cau2a /oartea, 6utea 7i %; :n9ie /or<ii. P7astica uneori e%te cuno%cut; ca Ciocanul lui T-or, 6entru c; e%te cruc,a :n T >%au tau?, a!ce%tea, nu nu/ai c; %unt ciocane orna/entale, dar au 8o%t adorate ca %i/boluri %acre 7i au 8o%t 8olo%ite ca a!/ulete 6rotectoare 7i decorati9e cu care %e :nl;tura 8ocul 7i r;ul 7i %e in9oca 8ertilitatea.
Corabia /un,rar1 sus :n /ulte obiceiuri 6;&Cne ale 1uro6ei de nord!9e%t a 8o%t 8olo%it; o corabie 8unerar; de ritual 6entru lan%area /ortului :n c;l;toria %6re o alt; lu/e >a7a cu/ %6une 7i 6oe/ul an&lo!%axon &eo7ulf9. Bn Scandina9ia, corabia era un %i/bol 8unerar /ai 9ec-i decCt 16oca de Bron2, :n%; corabia 8unerar; nu a6are ca 6ractic; 6Cn; :n %ecolul al J*!lea. O corabie 8unerar; cu6rindea cor6ul :ntin% al decedatului, cada9rul :nconAurat de co/ori, a!ni/ale %acri8icate, iar barca era aco6erit; de o /o9il; de :n/or/Cntare. "neori, corabia 7i con<inutul ei erau
ar%e, ca :n ca2ul c;6eteniilor 9i0in&eG /ocul %i/boli2a 6uri8icarea, iar 8u/ul %i/boli2a a%cen%iunea %6iritului %6re Soar,l, d;t;tor de 9ia<;. @olo%irea cor;biilor ca /or/inte re2ult; 6robabil din a%ocierea dintre cor;bii 7i Janir, 2eii %candina9i ai 8ertilit;<ii care au 8o%t identi8ica<i cu %tr;/o7ii /or<i. =n Scandina9ia, /odele de cor;bii de o i/6ecabil; /;ie%trie, con8ec<ionate din /etale 6re<ioa%e, %e d;deau o8rand; 2eilor. #cea%t; ilu%tra<ie :l 6re2int; 6e re&ele #rt-ur 7i 6e re&ina +ui! ne9ere lan%Cnd corabia 8unerar; a lui 1laine de #%tolat.
5rnam,nt lobat sus .a 6o6oarele 6;&Cne, la cel<i :n 6articular, toate ele/entele din lu/ea natural; 6o%edau %en%uri /a&ice. Copacii de<in o %e/ni8ica<ie %6ecial;, %i/boli2Cnd 9ia<a 7i unirea /i%tic; a P;/Cntului atCt cu raiul 7i iadul, cCt 7i cu cealalt; lu/e. St,>arul9 8a&ul, alunul, 8ra%inul, %coru7ul 7i ti%a 8iecare
au un %i/boli%/ indi9idual. Re6re2ent;rile arti%tice includ 8rec9ent 8or/e spiralat, 7i noduri, de%eori :n intercalarea 9e&eta<iilor, ca aici, %e/ni8icCnd a%ocierea cu cerul 7i Soar,l,. Ston,h,ng, 1os StCnca locali2at; lCn&; Sali%bury, #n&lia, e%te cel /ai cuno%cut /en-ir >/onu/ent /e&alitic? din blocuri de 6iatr; necio6lit; din e6oca neolitic;, aranAate :n 8or/a unui c,rc >cro/le!-uri?. 1%te cel /ai 8ru/o%, unic din 6unct de 9edere ar-itectonic. Se/ni8ica<ia lor exact; r;/Cne incert;, dar %e crede c; au 8o%t :n;l<ate aliniindu!le du6; st,l,9 %ol%ti<ii 7i du6; dru/ul lunii 7i era un loc de cult 6;&Cn. #7a cu/ %e 9ede aici, drui2ii 2ilelor noa%tre au recla/at ace%t loc ca 8iind %8Cnt 7i %e adun; aici 6entru a celebra date %e/ni8icati9e cu/ ar 8i %ol%ti<iul de 9ar;.
VP V
C r e #e d il n e a $ o r ig e n e
Cangurul sus #l;turi de ,mu9 can&urul e%te un %i/bol al #u%traliei. "nic 6entru acea <ar;, a6are ca un acce%oriu la -ainele de lu6t; ale #u%traliei. Oricu/, can&urul are o %e/ni8ica<ie /ult /ai 6ro8und; 6entru /ulte culturi abori&ene, datCnd din ti/6uri %tr;9ec-i. Se credea c; %tr;/o7ii %u6ranaturali G7on:d1ina :n 9e%tul #u%traliei? au creat P;/Cntul 7i ti/6ul Ji%;rii
;alt1iran:ga9, 7i l!au 6o6ulat cu 8iin<e 7i 6lante, :n #u%tralia central;, 8iecare 6er%oan; e%te :ncarnarea unui %tr;/o7 tote! /ic de la care :7i 6ri/e7te tote/ul !dac; e%te un can&ur, el trebuie %; a%i&ure 6er/anen<a c;rnii de can&ur. Ca atare, can&urul, 8iind o i/6ortant; %ur%; de -ran;, are 7i a%ocia<ii /a&ice. )ulte 6icturi de 6iatr; din #u%tralia au 8o%t con%iderate odat; ca 8iind create de a%t8el de %tr;/o7i %u6ranaturali.
StBnca !y,rs sus @or/a 7i culoarea di%tincti9; a %tCncii #yer% /onolitic; >nu/it; du6; u!nul din 6re/ierii #u%traliei de Sud? din Teritoriul de 3ord al #u%traliei centrale e%te un loc %8Cnt 6entru abori&enii au%tralieni. Cu o circu/8erin<; de nou; 0ilo/etri 7i o :n;l<i/e de II00 6icioare, %u6ra8a<a %a ni%i6oa%; de culoare ro7ie :7i %c-i/b; culoarea :ntr!un /od %6ectaculo% du6; 6o2i<ia Soar,lui. #bori&enii nu/e%c roca M:luru >E/area 6ietricic;F?, 7i cred c; e%te c;/inul unor 6er%onaAe /itice cu/ ar 8i oa/enii!7ar6e, 8e/eia!7o!pBrl1 ador/it;, cCinii din&o, 9ariet;<ile de can&uri /ai /ici, cCrti<ele cu
/ar%u6iu 7i codobaturile. Po9e7tile lor %unt ilu%trate 6rin inter/ediul 6icturilor 6e 6iatr; care aco6er; 8a<a 7i 6e7terile %8inte ale StCncii #yer%G create :n %tilul di%tincti9 al artei de7erti!ce, 8i&urile de ani/ale %unt :n%o<ite de 8or/e /i%tice, &eo/etrice ab%tracte, ale c;ror %i/boluri %ublinia2; %e/ni8ica<ia 6;%trat; a le&endelor %tr;9ec-i. =icturil, rup,str, 1os Picturile ru6e%tre din Parcul 3a<ional Oa0-adu, #u%tralia, %i/boli2ea2; %tr;/o7ii tote/ici ai 6o6orului abori&en. #ici %unt 6re2entate %6irite 8e/inine dCnd na7tere 6ri/elor 8iin<e u/ane
din ti/6ul Ji%;rii ;alt1iranga9, atunci cCnd %!au creat toate 8iin<ele 9ii, cCnd %!au i/6u% lu/ii, 6ei%aAul 7i ordinea exi%ten<ial;. Scul6tura :n 6iatr; de ace%t &en era 6re9alent; :n nordul #u%traliei, /ai ale% :n teritoriul nordicG de exe/6lu, %e credea c; #r-e/ .and a 8o%t 6o6ulat de %urorile $Aan&!&au. 1/ble/ele %acre >cu/ ar 8i %e/nele %olare? %unt :n8;<i7ate de a%e/enea :n %cul6tura :n 6iatr; a triburilor a/erindiene. StBlpul tot,mic 1os #ce%t %tCl6 tote/ic neo2eelande2 )aori 6re2int; %6iritele ani/alelor %8inte 6entru trib, :n %ec9en<; ierar-ic; a%cendent;, 6entru a in9oca 6uterile lor ocrotitoare. Pieile de ani/ale, ca cea 6urtat; de ace%t 7a/an, au acela7i %co6. =/6reun; cu alte %i%te/e tote/ice, /ai ale% %tCl6ii tote/ici ai triburilor de a/erindieni nordici 7i din Oceania, %tCl6ii tote/ici abori&eni re6re2int; i%toria %ocial; 7i le&enda unui trib %au a unui &ru6 de 8a/ilii 7i %unt 6la%a<i :n 8a<a locuin<elor 6entru a ar;ta identitatea ance%tral;, le&;tura inti/;, ra6ortul /a&ic :ntre ei 7i un ani/al din care de%cind 7i 6e care!I 9enerea2; tot clanul.
Q a m a n is m u l
8asca sus )a%ca 7a/anilor are %co6ul de a %6eria %6iritele /ale8ice, :n%; 7i de a con8eri :n /od /a&ic, tr;%;turile ani/alului %au %6iritului 6e care :l re6re2int; 6urt;torul /;7tii. Je7/intele 7a/anilor %unt de%eori decorate cu 6iei de ani/ale a%e/;n;toare %tilului de /a%c;. Pe durata unei tran%e extatice, 7a/anul Ede9ineF %6iritul 6;%;rii %au a!ni/alului >6e care :l in9oc; :/br;c;/intea 7i /a%ca? 7i 6oate c-iar %; 9orbea%c; :n &raiul lor. #7adar, ele 6ot %; atra&; 6uterile %u6ranaturale bine9oitoare :n bene8iciul co/unit;<ii. Porn1itoar,a.clopo3,lul dreapta (orn;itoarea 7a/anilor >de obicei con8ec<ionat; dintr!o ti&9; H do9leac? e%te 6ri9it; ca un in%tru/ent 6uternic crucial 6entru atin&erea %t;rii de exta2. (orn;itoarea e%te 8olo%it; :n a%ocia<ie cu o tob;G cCnd e%te %cuturat; rit/ic, b;taia ei -i6notic;, r;/;7i<; a b;t;ii de ini/;, induce o condi<ie a!
%e/;n;toare cu cea de tran%;, care e!liberea2; /intea 7a/anilor din c;tu7ele /ateriilor 6;/Cnte7ti 7i le 6er/ite co/uniunea direct; cu %6iritele. #!cea%ta :i acord; 6uteri %u6ranaturale >ca 6uterea curati9; H t;/;duitoare? 7i :i &arantea2; o 9i2iune de%6re 9iitor. (orn;itoarea e%te 8olo%it; uneori 6entru a alun&a r;ul >7i de aceea e%te 6urtat; uneori ca a/ulet; ocrotitoare? %au 6entru a in9oca norocul bun.
47
% im $ o lu r i d e id e n tita te
ercetarea identit;<ii e%te i! nerent; condi<iei u/ane5 :n %co6ul cunoa7terii inte&rale a unui indi9id %e i/6une 8a/iliari2area cu nea/ul, tribul 7i na<iunea aceluia. I%toria colecti9; 7i credin<ele &ru6urilor %ociale dau in8or! /a<ii a%u6ra 6er%onalit;<ilor 7i /e/brilor lor 7i le de8ine%c identitatea. #ce%t ca6itol ex6lorea2; atCt %i/bolurile 6er%onale, cCt 7i cele ale di8eritelor ti6uri de co/unit;<i :n a c;ror <e%;tur; %unt conturate credin<e! le 7i atitudinile indi9iduale. $eoarece identitatea e%te 8or/at; din /ai /ulte co/6onente, ade%ea contradic! torii, e%te i/6o%ibil; re6re2entarea :n :n! trea&a ei co/6lexitate 6rin inter/ediul u! nui %in&ur %i/bol. Oricu/, %e 6ot extra&e 7i %i/boli2a, unele din 8e<ele indi9iduale care alc;tuie%c :ntre&ul. #7adar, un atribut do/inant al caracterului unei 6er%oane 6oate 8i i2olat cu aAutorul de8ini<iei. =n Ioa! na dB#rc, de exe/6lu, %!a cre2ut atCt de 6uternic :n @ran<a, :ncCt a de9enit un %i/! bol de /artiriu 7i 6atrioti%/. Caracterele co6iilor, cu/ ar 8i 6;6u7ile de le/n, %unt deoca/dat; ne6ri-;nite, a%t8el ele re6re! 2int; inocen<a. O 6er%oan; inteli&ent; 6oate 8i %i/boli2at; 6rin bu8ni<a :n<ele6ciunii, iar una i&norant; 6rin tic-ia de /;&ar. Tr;%;turile ideali2ate, ca 9irtu<ile unui car! dinal, au de9enit ele :n%ele %i/boluri, :n! toc/ai ca :n 8i&ura le&at; la oc-i a ,u%ti<iei 6urtCnd o balan<; 7i %abia ade9;rului. $e a%e/enea, oa/enilor li %e d; identi! tate 6rin ocu6a<iile lor 7i cei /ai /ul<i din! tre noi %unte/ 8a/iliari2a<i cu %i/boluri ocu6a<ionale ca %tCl6ul b;rbierului, %tea! &ul 6ira<ilor %au coroana re&al;, care %!au de29oltat de la obiecte de u2 6ractic la %e/!
ne &enerice. *eraldica e%te :n %ine un %i%! te/ %i/bolic. Poate 8i 8olo%it; 6entru a re! 6re2enta atCt un indi9id, cCt 7i 6entru a in! dica 6o2i<ia %a :n i%toria 8a/iliei5 6a6a, de exe/6lu, e%te %i/boli2at 6rin c-eile Ro/ei 7i 6rin tiara 6a6al;, 6e cCnd ar/ele re&ali! t;<ii britanice :n%ea/n; %u9eranitatea 7i locul /onar-ului :n dina%tia re&al;. Pornind de la %i/bolurile de indi9idualita! te, %i/bolurile tribale 6rocla/; obiceiuri! le 6articulare, i%toria, 7i credin<ele de a%e! /;nare. #7adar, %tCl6ii tote/ici %unt atCt o e/ble/; a credin<ei, cCt 7i o a/intire a i%! toriei tribului. $ecorarea cor6ului, de a%e! /enea, %er9e7te la %ublinierea unei identi! t;<i de co/unitate. =n /ulte ritualuri cultu! rale ! cCnd, de 6ild;, %e in9oc; o 6utere %u6ranatural; ! e%te i/6ortant %; %e 6reia o alt; identitate care e%te %i/boli2at; 8rec! 9ent 6rin 6urtarea /;7tilor. #lte co/uni! t;<i :nc-i%e, ale c;ror /e/bri %unt /ai le! &a<i de intere%e decCt de :nrudire, au 7i ele %i/boluri 6uternice5 8iecare din ar/ele 7i ec-i6a/entele /ilitare, de exe/6lu, are un %i/boli%/ a6arte care %er9e7te la unitate 7i /oti9are. Si/bolurile cor6urilor 6olitice Aoac; de a%e/enea un rol in%6ira<ional, :n%; e8ecte! le lor 6uternice %unt uneori 8olo%ite &re7it, din 6;cate, a7a cu/ %!au 9;2ut re2ultatele de9a%tatoare ale lui *itler, dCnd 29a%ticii o :n%u7ire ile&al;. Probabil c; cele /ai cu! no%cute %i/boluri de identitate colecti9; de a%t;2i %unt oricu/, %tea&urile 7i %te/ele na<ionale, care ex6ri/; 6atrioti%/ul 7i u! nitatea locuitorilor <;rilor 6e care le re6re! 2int;. #ce%t ca6itol 6re2int; o trecere :n re9i%! t; a tuturor ace%tor %i/boluri 6rin care %unt conturate %enti/entele de identitate.
Pagina alturat: n multe culturi, purtarea unei mti este simbolic' purttorul, prin renunarea la egoul su i prin nbuirea iden: titii, permite unui spirit sau zeu s intre n corpul su. /n ritualurile ceremoni: ale, masca n sine reprezint zeul sau spiritul in#ocat. Deseori, cu figuri exagerate sau nspim@nttoare, m: tile intenioneaz s mpr: tie frica, accentu@nd puterea supranatural de re ncarna: re. Aceast masc indonezi: ana este din papier mc!e pictat i reprezint un demon.
)9 H
% i m $ o l u r i&i tdr ei $c ao lrea # i u n i c o r o r a l e

StBlpul tot,mic
st@nga
StCl6ul tote/ic al a/erindienilor are o 9arietate de :n%e/n;t;<i5 ca o axis mundi, 8ace le&;tura :ntre P;/Cnt 7i ceruriG c-i6urile tote/ice :ncru%tate 7i /;%luite ac<ionea2; ca %6irite ocrotitoare 6entru 6roteAa! rea tribuluiG iar %elec<ia 7i 6o2i<ia i/a&inilor indi9iduale ale%e cu &riA; 6o9e%te%c i%toria tribului. )aAoritatea creaturilor 6re2entate 6e %tCl6urile tote/ice re6re2int; a!ni/ale %au 6;%;ri >7i uneori 6lante?, i! lu%trCnd i/6ortan<a naturii :n culturile a/erindiene. Tote/urile %unt a7e2ate :n ordinea a%cendent; a i/6ortan<ei5 ade%ea, Pa%;rea!8ul&er %t; :n 9Cr8ul %tCl6ului tote/ic, %ubliniind 6o2i<ia %a ca 8iin<; %u6re/; %au 2eitatea cea /ai /are. StCl6ul tote/ic e%te o e/ble/; tribal; unic; 7i indi9idual;, de29;luie credin<ele unui trib, i%toria 7i :nrudirea lui :ntr!o 8or/; &ra8ic; 9i2ual;.
=,r/orar,r,a corpului sus @or/e di%tincti9e de ornare a cor6ului au 8o%t ado6tate :n /ulte culturi 6entru declararea identit;<ii tribale 7i acea%t; 6ractic; a continuat >%ub 8or/e /odi8icate? 6Cn; :n 2iua de a2i. #7a cu/ 6ictarea 8e<ei 7i a cor6ului /e/brilor lor cu %e/ne %6eciale, 6urtarea m12tilor de ritual, a biAuteriilor, co%tu/elor, 7i 6re2entarea ritualuri!
lor de ini<iere >circu/ci2ia?, intr; :n tradi<ia unor culturi, tot a7a /ulte altele 6ractic; 6er8orarea cor6ului care i/6lic; o durere ! 6arte nece%ar; 7i i/6ortant; la cere/oniile de ini<iere ! dar, ulterior, 6er/ite 6urt;torului %;!7i declare :nrudirea 6rintr!o 6odoab; de identi8icare :n urec-i %au na%G :n unele tradi<ii e%te a/ulet; 6rotectoare %au reli&ioa%;. #cea%t; 8e/eie Ni%!-a/ din 3ord!Je%tul Paci8icului 6oart; :n na% un o% de ani/al 9Cnat 7i o!/orCt de tribul ei. Si/boli2ea2; a6artenen<a %a la trib 7i acce6tarea obiceiurilor 7i a i%torici tribului, de a%e/enea %e crede c; :nde6;rtea2; %6iritele rele.
=ictar,a /,3,i sus #ce%t 6a6ua7 din 3oua +uinee 7i!a 6ictat 8a<a 7i 7i!a de%enat cor6ul cu /oti9e 7i obiecte cu %e/ni8ica<ia tradi<ional; %tr;9ec-e. Ca 7i masca9 6ictarea 8e<ei :7i are ori&inea :n ritualurile o/ului 6rei%toric, iar 6ractica %u6ra9ie<uie7te :n /ulte culturi tribale din 6re2ent, inclu%i9 :n #8rica 7i :n triburile de a/erindieni. Sco6ul 6rinci6al al 6ict;rii 8e<ei e%te tran%/iterea :ntruc-i6;rii i/a&inii 6ictate caracterului 6urt;torului5 :n%e/narea 6oate re6re2enta 9ariabil, un 2eu %au un de/on, a%er<iunea identit;<ii tribului %au %; 8ie %6eci8ic; unui anu/it ritual. #%t;2i, decora<iunile 8aciale %unt a!6licate nu/ai :n ti/6ul cere/oniilor rituale %au de r;2boi. Triburile /ela!ne2iene, ca cele din Pa6ua 3oua +uinee, au ritualuri exclu%i9 /a%culine, inclu2Cndu!le 6e cele de 6uri8icare %au ini<iere. Str;/o7ii tribali ;tumbun9 %unt :n /od 6articular i/6ortan<i :n credin<ele /elane2iene 7i 6ot 8i in9oca<i :n dan%uri 7i rituri ca /elo6eea 6entru care 6artici6an<ii :7i decorea2; cu &riA; cor6urile.
8asca tribal1 sus )ulte din /;7tile tribale a8ricane :ncor6orea2; 8i&uri ani/ale. Cel /ai de% %unt 8olo%ite ritualurile de t;/;duire, :n ti/6ul c;rora, 9raciul in9oc; 6uterea %6iritului ani/al %au tran%8er; boala >%au %6iritele /ale8ice care cau2ea2; boala? unui ani/al, %acri8icat a6oi, 6entru a 6uri8ica 6acientul. );7tile ani/ale %unt 8olo%ite 7i de cCte9a triburi a/erindiene :n di8erite cere/onii rituale. @unc<ia ace%tor /;7ti e%te aceea de a %u6ra6une o alt; identitate 6urt;torului, :n;bu7ind!o 6e a %a, 8;r; %; declare :nrudirea. 812ti tragi(comic, 1os Ori&inea /;7tilor &rece7ti %e a8l; :n %erb;rile dioni%iace ale +reciei antice. Cele /ai renu/ite %unt /;7tile antitetice care denot; tra&edia 7i co/edia, ale c;ror 8e<e %unt 8ixate :ntr!o ex6re%ie de 9e%elie %au de de%tin tra&ic. #ce%te /;7ti, :/6reun;, %i/boli2ea2; co/6onentele e%en<iale ale exi%ten<ei 7i inten<ionau %; %tCrnea%c; con7tiin<a auditorului de%6re %oart; 7i de%6re de%tinul o/ului :n dra/a 9ie<ii. );7tile erau atributele /u2elor tra&ediei 7i co/ediei, )el6o/ene 7i T-a!lia, iar Cu6idon era de%eori 6re2entat :n arta 8unerar; ro/an; ca 6urtCnd /a%ca tra&ediei. #%t;2i, ele %i/boli2ea2; artele teatrale 7i dra/atice.
% t e a gn ua #i ro i n a l e
St,l, 2i dungi sus Stea&ul Statelor "nite, Stele 7i dun&i, datea2; din IKKK 7i /arc-ea2; inde6enden<a #/ericii 8a<; de Britania. .a ori&ine, %tea&ul a a9ut I3 %tele albe >cCte una 6entru 8iecare colonie? 6e 8ond alba%tru 7i trei%6re2ece dun&i ro7ii 7i albe %i/boli2Cnd ! du6; +eor&e Na%-in&ton ! %telele, raiulG ro7ul, <ara /a/;G iar albul, inde6enden<a. $e!a lun&ul %ecolelor, %! au a!d;u&at noi %tele o dat; cu al;turarea noilor %tate la "niune, iar a%t;2i %unt cinci2eci. Stelele 7i dun&ile %unt 6re2entate aici 6rin 6er%oni8icarea 9irtu<ii e%en<iale de curaA, 8er/itate >:n latin; Fortitudo9. $Cr2enia e%te :n%o<it; 8rec9ent de atribute de r;2boi H m1ciuc19 sabi, 7i plato21 ! 7i uneori de un l,u. CCnd 6oart; un %tea&, re6re2int; 9ictoria 6rin curaAG e%te 6re2entat; ade%ea ca %i/bol na<ional 7i re6re2int; a6;rarea a tot ce :i e%te dra& na<iunii.
St,agul /,d,ral sus In I86I, :naintea R;2boiului Ci9il a!/erican, cele 7a6te %tate aliate au a!do6tat %tea&ul lor 6ro6riu, cuno%cut %ub denu/irea de EStele 7i dun&iF. 1!ra alc;tuit dintr!o dun&; alb; 6la%at; :ntre dou; linii ro7ii, :n a c;rei 6arte
%tCn&; era un cerc 8or/at din 7a6te st,l, albe >re6re2entCnd %tatele ru6te? 6e un 8ond alba%tru. )ai tCr2iu, Con8edera<ia a cu6rin% un%6re2ece %tate, ceea ce a 8;cut ca acea%t; e/ble/; ori&inal; %; de9in; ne6otri9it;. # 8o%t :nlocuit; cu ECrucea SuduluiF %au EStea&ul SuduluiF5 cruc,a alba%tr; a S8. #ndrei, 6unctat; cu %tele albe, 6la%at; 6e 8ond ro7u. #ce%ta a de9enit %tea&ul de b;t;lie al #lian<ei du6; ce a 8luturat :n b;t;lia de la )a!na%%a% :n I86I 7i 6Cn; la de/iterea #lian<ei :n I86 . #%t;2i, Crucea Sudului 8ace 6arte din %tea&ul %tatului )i%%i%%i66i.
-rap,lul %ritanic sus Cuno%cut ca E"nion ,ac0F, dra6elul Re&atului "nit, %i/boli2ea2; unirea #n&liei, Sco<iei 7i Irlandei 6ronun<at; 6rin #ctul de "nire din I80I. Stea&ul e%te alc;tuit dintr!o cruc, alb; >%al!tire? 6e 8ondul alba%tru al S8. #ndrei >cel /ai i/6ortant %8Cnt al Sco<iei?, dea%u6ra c;reia e%te %u6ra6u%; crucea ro7ie a S8.!lui Patric0 >cel /ai i/6ortant %8Cnt al Irlandei?G crucea ro7ie a S8.!lui +eor&e >6atron al #n&liei? trece 6e%te a/bele 7i e%te conturat; cu alb. Cea /ai ti/6urie 9er%iune a %tea&ului datea2; din I606, la trei ani du6; uni8icarea re&atelor #n&liei 7i Sco<iei %ub ,a/e% I de #n&lia >Iacob al Jl!lea de Sco<ia?G la :nce6ut, ace%t %tea& 8lutura :n exclu%i9itate 6e catar&ele 9a%elor re&ale. $ra6elul "niunii a a6;rut /ai tCr2iu :n cantonul Pa9ilionului de co/er< en&le2, iar acu/ e%te 6arte a %tea&urilor /ultor <;ri din Co/unitatea Britanic; de 3a<iuni, inclu%i9 #u%tralia, 3oua (eeland; 7i @iAi, 6recu/ 7i a coloniilor 7i 9ec-ilor colonii ca *on& Oon&, Ber/ude, In%ulele Cay/an, In%ulele S8inte Britanice 7i In%ulele @al0land.
;aponia sus T;rC/ul Soarelui R;%are ;5iFon NoFu9, ,a6onia ex6une un %tea& cu acea%t; e/ble/;, :/6;rt;7ind credin<a c; :/6;ratul Aa6one2 e%te un de%cendent al Soarelui. "nul din cele /ai %i/6le dra6ele din lu/e a 8o%t ado6tat :n I8K0 7i re6re2int; un di%c %olar %8eric, de culoarea %Cn&elui >creat du6; o cri2ante/;? 6e 8ond alb. In cel de!al Il!ea r;2boi /ondial, %!au ad;u&at I2 ra2e %oarelui, 7i a 8o%t 8olo%it ca %tea& de b;t;lie al i/6eriuluiG 6a9ilioanele na9ale au a9ut o6t ra2e.
Cor,,a d, Sud sus Stea&ul Coreei de Sud e%te cuno%cut ca 7i paF7a %au taeguF 7i :n /iAloc 6oart; %e/nul oriental di%tincti9 yin(yang care re6re2int; ar/onia 6er8ect; a o6o2i<iilor. ,u/;tatea de %u% a %e/nului yin!yan& e%te colorat; :n ro7u, cea de Ao% :n alba%tru, 6la%at; 6e un 8ond alb. $ia&onalele radiante de la 8i&ura central; %unt 6atru 0wae ne&re %au tri&ra/e luate din T %!ing:ul c!inezesc O %artea sc!imbrilor. Pri9ind %i/bolic %6re cele 6atru 2;ri ale P;/Cntului, 0wae re6re2int; cele 6atru 9Cnturi, anotimpuri9 6uncte cardinale 7i Soar,l,9 4una9 =1mBntul 7i raiul. $ra6elul a 8o%t ado6tat :n I883, dar nu %!a /ai 8olo%it :n ti/6ul ocu6a<iei Coreei de Sud, 6ri/a dat; de Aa6one2i, a6oi de #lia<i. # 8o%t reado6!tat de Re6ublica Coreean; :n ILP8.
H I1 H
E m $ le m #i o en a n lae
Oulturul am,rican sus Julturul cu ca6 alb e%te %6eci8ic Statelor "nite 7i e%te 6a%;rea na<ional; a #/ericii, %i/boli2Cnd 8or<a na<iunii. CCnd e%te 6re2entat cu o ra/ur; de /;%lin :n 6iciorul dre6t %i/boli2ea2; inten<iile de 6ace. Cele trei%6re2ece %;&e<i re6re2int; %tatele ori&inale ale "niunii 7i, de a%e/enea, %e/ni8ic; 6ro/6titudinea :n r;2boi a #/ericii cCnd a6;rarea :/6otri9a a&re%iunii de9ine nece%ar;. Julturul a6are 6e )area Pecete, %i/bol al autori2;rii &u9ernului 8ederal, creat :n IK82, 7i de a%e/enea, 6e /ulte dra6ele na<ionale, inclu2Cndu!le 6e acelea din Illino i%, ,owa, $a0ota de Sud, In%ulele S8inte 7i Sa/oa #/erican;.
Clopotul lib,rt13ii sus Clo6otul .ibert;<ii e%te unul din cele /ai 6uternice %i/boluri ci9ice ale #!/ericii ! rea/intind atCt de%6re lu6ta 6entru inde6enden<; a na<iunii neex6eri/entate, cCt 7i de%6re dre6tul la libertate a cet;<enilor. Clo6otul 9a%t de 8ier, cCnt;rind 2080 de li9re >LP3 0&?, cu o circu/8erin<; de I2 6icioare >3,K /?, a 8o%t :/6uternicit de la to6itoria londone2; a lui
T-o/a% .e%ter, :n IK 2 6entru ca%a %tatului din 6ro9incia Penn%yl9ania >a6oi britanic;?. S6art curCnd de li/ba %a, a trebuit re!
/odelat. Printr!o %i/6l; coinciden<;, 6oart; /otoul5 E$eclar libertatea 6e tot 6;/Cntul 7i 6entru to<i locuitoriiF. Clo6otul a b;tut :n 8 iulie IKK6, cCnd %!a au2it 6ri/a oar; :n %ala %tatului $eclara<ia de Inde6enden<;. CCnd Bri!tania a/enin<a P-iladel6-ia, a 8o%t a%cun% :n #llentown a6roa6e un an. Probabil %!a %6art du6; re6ara<ii, ulti/a dat; a b;tut :n I8P6 7i a 8o%t :n Sala Inde6enden<ei din anul I8 2. #2i %e 6oate 9edea :n Sala Clo6otului .ibert;<ii din P-iladel6-ia. @iind un %i/bol al R;2boiului 6entru Inde6enden<;, Clo6otul .ibert;<ii a 8o%t a%ociat de a%e/enea /i7c;rii anti%cla9a&i%te din %ecolul al nou;%6re2ecelea. 8unt,l, +ushmor, 1os "n o/a&iu unic adu% celor 6atru /ari 6re7edinBlac0 *ill%?, $a0ota de Sud, e%te a%t;2i un %i/bol 6uternic al i!dentit;<ii na<ionale a Statelor "nite. Ideea unui a%t8el de /e/orial a 8o%t conce6ut; :n IL23 de $oane Robin!%on, director al Societ;<ii de i%torie din $a0ota de Sud. $ina/itarea /untelui la :n;l<i/ea de K2 de 6icioare >IKP /? a :nce6ut :n IL2K %ub :ndru/area %cul6torului +ut2on Bor&lu/. Scul6tarea :n %tCnca dur; de &ranit a 6ortretelor /a%i9e ale lui +eor&e Na%-in&ton, T-o/a% ,e88er%on, T-eodore
Roo%e9elt 7i #bra-a/ .incoln a durat 6ai%6re2ece ani. Bor&lu/ a /urit cu cCte9a luni :nainte de ter/inarea o6erei, :n ILPI, dar /onu/entul a 8o%t ter/inat %ub :ndru/area 8iului %;u, .incoln, 7i a 8o%t o8erit 6ublicului :n ILP2. @iecare c-i6 are o :n;l<i/e de a6roxi/ati9 60 de 6icioare >I8 /?.
<run:a d, ar3ar sus @run2a de ar<ar e%te e/ble/a Canadei. #cea%ta a :nlocuit :n IL6 :n%e/nul Ro7u al Britaniei 6e dra6elul <;rii. Re6re2entat; ca o 8run2; ro7ie cu un%6re2ece 9Cr8uri, ar<arul are o i/6ortan<; deo%ebit; 6entru Canada datorit; r;%6Cndirii %ale :n acea <ar; 7i a rolului %;u 9ital :n econo/ie >%e9a de ar<ar 6roduce 2a-;rul 7i %iro6ul de ar<ar, iar le/nul dur e%te 8olo%it :n 6roduc<ia de /obil; 7i 6latelaA?. In C-ina 7i ,a6onia, 8run2a de ar<ar e%te atCt %e/nul :ndr;&o%ti<ilor, cCt 7i al toamn,i.
+o:a Tudorilor 1os >Tranda8irul Tudor? +o:a Tudorilor re6re2int; o #n&lie unit;. =ntre anii IP 7i IP8 , #n&lia a 8o%t %8C7iat; de R;2boiul celor dou; Ro2e, o lu6t; cau2at; de a/bi<iile dina%tice ale ca%elor .anca%ter 7i Sor0 >ale c;ror e/ble/e :n%u/au tranda! 8irul ro7u 7i, re%6ecti9, alb?, a/bele dorind ca 6retendentul lor %; 8ie a7e2at 6e tronul #n&liei. CCnd :n %8Cr7it *enry Tudor de .anca%ter a aAun% la tron :n IP8 ca *enry al Jll!lea >6ri/ul re&e Tudor?, cele dou; ro2e, ro7ie 7i alb;, au 8o%t co/binate 8or/Cnd o %in&ur; ro2; ! ro2a Tudorilor.
Ciulinul dreapta, 1os Ciulinul 6lin de <e6i, al;turi de /otoul 5emo me impune lacessit >3i/eni nu /; 6ro9oac; cu i/6unitatea?, e%te %te/a na<ional; a Sco<iei. 1%te un %i/bol de %8idare 7i de dorin<; 6entru a6;rarea Sco<iei. .e&enda %6une c;, :n %ecolul al JlII! lea, %co<ienii au 8o%t alerta<i de un atac i/inent al dane2ilor 7i unul din lu6t;torii %candina9i de%culIP I! 88?, ciulinul a 8o%t ado6tat o8icial ca e/ble/; a Sco<iei, iar /ai tCr2iu a a6;rut 7i 6e arm,l, r,gal, britanice. Ordinul Britanic al Ciulinului e%te un ordin ca9alere%c i/6ortant, :n analo&ie cre7tin;, ciulinul e%te e!c-i9alat atCt cu coroana d, spini9 cCt 7i cu /oartea o/ului, deci re6re2int; tri%te<ea 7i 6;catul. Sco<ia e%te %i/boli2at; 7i 6rin %6orran, 0ilt >/odelul de 6e %to8a H eco%e2 H carourile 9ii!ale 0iltului identi8ic; /ai de6arte a6artenen<a la clan? 7i 6rin ci/6oi.
Solda3ii g1r:ii r,gal, sus Solda<ii &;r2ii re&ale %i/boli2ea2; /Cndra tradi<ie i%toric; a #n&liei. )ai 6otri9it nu/i<i Ca9aleri7tii +;r2ii, nu/ele lor 6o6ular e%te deri9at din 8ran<u2e%cul ! boufittiers ! &ardienii bu8etului re&elui. Con%tituite :n IP8 de *enric al Jll!lea %er9ind ca &ard; cor6oral; %u9eranului, cor6urile de ar/at; %unt cele /ai 9ec-i 8or/a<iuni /ilitare din #n&lia. #%t;2i, /e/brii ace%tei 8or/a<iuni %unt 9;2u<i cel /ai ade%ea :n cadrul oca2iilor %6eciale ale %tatului 7i :n %er9icii ca 6a2nici ai Tur! nului .ondrei. Ca9aleri7tii %unt ale7i din rCndurile %olda<ilor retra7i 7i ierar-ia lor idio%incretic; /ilitar; %e :ntinde de la c;6itan >de obicei un nobil?, la locotenent 7i %ublocotenent, 6rin Ecancelaria de 9eri8icareF 7i EexoniF 7i 6Cn; la /e%a&eri, %er&en<i /aAori, be&!doer% 7i u7ieri, 7i cei 6articulari. "ni8or/ele lor colorate datea2; din %eco!
lul al QJ!lea 7i %unt con%tituite din tunici ro7ii :/6odobite cu linii 6ur6urii 7i 7ireturi de aur, 6antaloni 6Cn; la &enunc-i, tolbe ro7ii 7i o 6;l;rie cu 6ene. .a oca2ii /ai 6u<in 8or/ale, %e li6%e%c de 6;l;riile 6enate 7i le :nlocuie%c cu o 6;l;rie derby >6;l;rie /elon?.
Larpa sus #l;turi de tri/oi9 -ar6a e%te i/6ortant; e/ble/; a Irlandei, re8lectCnd /o7tenirea celtic;. 1%te un atribut al 2eului bun 7i al tat;lui tuturor, $a&da !unul din Tuat-a $e $annan irlande2i H c;ruia i %e datora %c-i/barea anotimpurilor cCnd cCnta din -ar6a %a. =n /itolo&ia %candina9;, ca 7i :n cea celtic;, -ar6a era 6ri9it; ca un 6od /i%tic :ntre rai 7i =1mBnt. Si/bolul in! dic;, de a%e/enea, 7i /o7tenirea /u2ical; re/arcabil; a Irlandei. V 3V
Tri/oiul sus #%ocierea tri8oiului cu Irlanda datea2; :nc; din %ecolul al J!lea, cCnd S8. Patric0 >a c;rui e/ble/;!:n%e/n :l re6re2int;? a 8olo%it tri8oiul 6entru a ilu%tra conce6tul S/int,i Tr,imi con9erti<ilor cre7tini. $enu/irea en&le2ea%c; Ds!amrac!E deri9; atCt din cu9Cntul arab %-a/ra0-, care re6re2enta Triadele Per%ane, cCt 7i din irlande2ul seamrog O Etri8oi /icF. In co/unit;<ile irlande2e, :n IK /artie, 2iua S8.!ului Patric0 %e 6oart; tri8oiul >%au :/br;c;/inte 7i 6odoabe 9er2i?.
4,ul b,lgian sus .eul e%te o e/ble/; i%toric; a Bel&iei 7i 8i&urea2; :n ar/atele na<ionale ale <;rii. #cea%t; -art; datea2; dinaintea inde6enden<ei Bel&iei din I830, :n%; leul de%enat e%te %i/bolul /Cndriei 7i autono/iei ace%tei <;ri. Carto&ra8ul a co/binat in&enio% &eo&ra8ia re&iunilor Bel&iei cu e/ble/a na<ional; re2ultCnd E.eo Bel&icu%F ! un %i/bol al ne%u6unerii na<ionale. @ioro%ul leu e%te 6re2entat cu %6atele %6re #n&lia, r;&Cnd 8eroce la <;rile :n9ecinate, identi8icate u7or 6e -art; 6rin %cuturile lor -eraldice >de ex, cele ale di9er%elor 6ro9incii ale Bel&iei?. )ar&inile -;r<ii 7i 8i&ura leului bel&ian %unt :ncadrate de 6ortretele notabile a!le unor 6er%onalit;<i bel&iene.
Coco2ul dreapta I%toria coco7ului ca e/ble/; a @ran<ei datea2; de la ada6tarea ace%teia de c;tre &o<ii r;2boinici ca e/ble/; de b;t;lie, o/a&iu %6iritului lor de lu6t;. Po9e%tirile cu ani/ale din e9ul /ediu nu/eau coco7ul E+allu%F H 6robabil o deri9a<ie a nu/elui +aul. =n ti/6ul Re9olu<iei @rance2e, coco7ul a a6;rut 6e dra6elul @ran<ei. =n context re9olu<ionar, coco7ul adun; a! tribute de 9i&ilen<; 7i %u6re/a<ie. #%t;2i, coco7ul 8rance2 :n%ea/n; /Cndrie 7i a&re%iune 6o2iti9;.
Tor,adorul sus $e7i lu6tele cu tauri %e or&ani2ea2; :n toate <;rile coloni2ate de S6ania, 6o6ularitatea de aca%; le!au 8;cut %; de9in; %i/bol al <;rii!/a/;. Ori&inea lu6tei cu tauri nu e%te exact;, :n%; 6ri/a e%te :nre&i%trat; :n I0L0. .a :nce6ut, toreros:n >lu6t;torii? lu6tau c;lare 6e cai9 dar din IK2 au :nce6ut %; /o/ea%c; taurii &-inioni7ti 6rin!tr!un dan% ritual de 6icioare, cu
/i7c;ri &ra<ioa%e ale /Cinilor aAutCn!du!%e de ca6e (capas 7i l1nci. Pri/a aren; de tauri a 8o%t ridicat; :n )adrid, :n IKP3, iar a%t;2i :n S6ania e!xi%t; cel 6u<in 6atru %ute de a%t8el de a!rene. @iecare dintre ace%tea &;2duie7te %6ectacolul 6ublic de torturare 7i o!/orCre a 7a%e tauri :n 8iecare du/inic; :ntre lunile a6rilie 7i noie/brie. 1xi%t; o ierar-ie %trict; :ntre lu6t;torii cu tauri, de la toreros, matadori 7i espadas la banderillos 7i picadori 7i /ul<i din ace%tea de9in eroi %;rb;tori<i. Pe lCn&; celelalte %6orturi %Cn&eroa%e, lu6ta cu tauri %i/boli2ea2; cru2i/ea 9oit; 7i li6%a de re%6ect 6entru ani/ale. 8ar,l, Pid 1os )arele (id C-ine2e%c a de9enit %i/bolul <;rii. # 8o%t con%truit :n %ecolul al II!lea :. *. ca un 2id de a6;rare :/6otri9a n;9;litorilor /on&oli 7i %e :ntinde 6e o lun&i/e de 6e%te I 00 de /ile >:nAur de 2.P00 de 0/?, ur/Cnd deni9el;rile 6;/Cntului, de la 6artea V PV
/untoa%; a +an%u!lui de Je%t 7i 6Cn; la +ol8ul .iaodon&. O /;rea<; 8a6t; de in&inerie, 2idurile de 6iatr; ale 8or!t;re<ei %unt :n /edie de a6roxi/ati9 dou;2eci de 6icoare >6 /etri? :n;l<i/e 7i l;<i/e. $e7i recon%truit %ub%tan<ial :n ti/6ul %ecolului al QJ!lea, 7i :n ciuda /i7c;rilor %ociale 7i /ilitare de!a lun&ul %ecolelor, a re2i%tat 6Cn; :n 2ilele noa%tre, %i/boli2Cnd %6iritul ne:n8rCnt al 6o6orului c-ine2. =arth,nonul 1os Part-enonul ruinat din #tena, recuno%cut ca unul din cele /ai ale%e e!xe/6le de ar-itectur; doric;, e%te 6robabil, cel /ai renu/it %i/bol al +reciei. Per7ii au di%tru% te/6ul ori&inal de 6e %tCnca %acr; a atenienilor :n Aurul anului P80 :.*. Pericle% a :n%;rcinat ar-itec<ii I0tino% 7i Oalli0ra!te% %; recon%truia%c; un nou te/6lu
6e #cro6ole >EOra7ul :naltF? :n cin%tea !th,n,i9 2ei<a atenienilor. .ucrarea a :nce6ut :n PPK :.*. 7i :n P32 :.*. %!a ter/inat un %6lendid te/6lu de /ar/ur;. Sc;rile urcau la te/6lul :nconAurat de coloane, :n centrul te/6lului era o :nc;6ere rectan&ular; :n care %e :n;l<a %tr;lucind 8i&ura 2ei<ei Palla% #t-ena, %cul6tur; din 8ilde7 7i aur, :nalt; de 36 de 6icioare, reali2at; de P-idia%. =n 8iecare an :n Part-e!non a9eau loc Aocuri 7i 8e%ti9it;<i :n o!noarea 2ei<ei #t-ena. $in
antic-itate, Part-enonul a %i/boli2at reali2;rile culturale re/arcabile ale +reciei. Casa 5p,r,i din Sydn,y sus, dreapta #l;turi de Podul *arbour, O6era e%te cel /ai i/6ortant %i/bol din Sydney, 7i 6rin a/6loare, al #u%traliei. Situat 6e Bennelon& Point, ace%t edi8iciu extraordinar din beton ar/at e%te un /onu/ent de cotitur; unic care %ea/;n; cu 6Cn2ele u/8late ale unei cor;bii.
:n IL K &u9ernul 3ew Sout- Nale% a in9itat ar-itec<i %; 8ac; o8erta crea<iilor lor 6entru o6era 6roiectat;G a cC7ti&at ar-itectul dane2 ,orn "t2on. Con%truirea a :nce6ut :n IL L. CCnd :n %8Cr7it a 8o%t de%c-i% de Re&ina 1li%a!beta a Ii!a :n ILK3, a co%tat I02 /ilioane de W#, %u/; 6ro9enit; din loteriile %tatale. Ca%a O6erei, con%truit; 6e P, acri, e%te un i/6re%ionant co/6lex de o6er;, concert 7i teatre dra/atice, baruri 7i re%taurante 7i %e /Cndre7te cu cea /ai /are or&; /ecanic; a lu/ii. 1%te un %i/bol cultural 8;r; e&al. Ta> 8ahal 1os Celebrul TaA )a-al al Indiei e%te un %i/bol dual, re6re2entCnd India :n %ine 7i 6uterea dragost,i. CCnd #rAu!/and Banu Be&u/ ;.umtaz .a!al : E#lea%a PalatuluiF?, %o<ia 6re8erat; a :/6;ratului /o&ul S-a- ,a-an, a
/urit :n c-inurile na7terii :n I63I, %o<ul ei necon%olat a dat ordin %; %e :nal<e /a&ni8icul /au%oleu 6e rCul Satnu!na la /ar&inea #&rei, unde 6utea 8i 9;2ut din 6alat. .ucrarea a :nce6ut :n acela7i an, 7i TaA )a-al!ui a 8o%t de%;9Cr7it :n I6P8 cu e8ortul a dou;2eci de /ii de /uncitori an&aAa<i de!a lun&ul 6erioadei de IK ani, cCt a durat con%truc<ia %6lendidului l;ca7 6entru eternitate :nc-inat celei /ai iubite dintre %o<ii de %o<ul :n 9eci ne/Cn&Ciat. O &r;din; exterioar; duce la 6lat8or/a ridicat; dea%u6ra c;reia %e &;%e7te /or/Cntul :/6odobit cu /ar/ur; alb; de la )a0rana, RaAa%tan. $in 8ante2ia ni7elor arcuite 7i a 6ara9anelor decorate cu 6ietre %e/i6re<ioa%e %e :!nal<; un do/ uria7 dea%u6ra :nc;6erii centrale unde %e odi-ne%c :n %arco8a&e cor6urile lui #rAu/and 7i al lui S-a- ,a-an. V V
Coroana sus Coroana, coroni<a %au diade/a e%te %i/bolul 6rinci6al al re&alit;<ii, noble<ei 7i %ucce%ului. $eoarece e%te 6urtat; 6e 6artea cea /ai Enobil;F a cor6ului H capul9 %ediul %u8letului H ea %ublinia2; /;re<ia %6iritual; 7i autoritatea te/6orar; a 6urt;torului. Cu toate c; %unt 6urtate /ai ale% de %u9erani, coroanele %i/boli2ea2; 7i autoritatea reli&ioa%;5 6a6a 6oart; o tri6l; coroan;. (eit;<ile 7i 8araonii 1!&i6tului antic 6urtau coroane duble care erau :n2e%trate cu 6uteri /a&ice, :n reli&iile orientale, coroana %i/boli2ea2; :n;l<area %6iritual;. =n unele reli&ii, inclu%i9 :n cre7tini%/, coroa! na :n%ea/n; &loria di9in; 7i cCnd9a %e a7e2au coroane 6e ca6etele celor de curCnd trecu<i :n lu/ea dre6<ilor ca %e/n al uni8ic;rii lor cu $u/ne2eu. Coroanele :ncor6orea2;, :n &eneral, %i/boli%/ul c,rcului ! in8initul 7i 6er8ec<iunea ! 7i 6ot %u&era 6uterea %olar;, lu/ina 7i ilu/inarea cCnd %unt decorate cu ra2e. =n /aAoritatea culturilor :n care do/in; un %i%te/ nobiliar, ca9alerii 6oart; di8erite 8or/e de coroane, :n 8unc<ie de ran&ul lor5 deci coroni<ele ducilor, con<ilor 7i baronilor %e din%tin& 6rin 8or/a lor %6eci8ic; care de9in /ai 6u<in %tr;lucitoare :n ra6ort cu de%cre7terea 6o2i<iei ierar-ice a nobilului 6urt;tor. <l,ur ( d, T IyS sus, centru, dreapta @leur ! de ! ly% >%au @leur ! de ! li%, care :n%ea/n; :n li/ba 8rance2; E8loare de crinF? e%te un %i/bol -eraldic 8loral /ult 8olo%it. Pre2int; un crin %au lotus %tili2at, %i/boli2Cnd 6er8ec<iunea, lu/ina 7i 9ia<a 7i e%te %i/!
bolul re&ilor @ran<ei. =n le&enda 8rance2;, Clo9i%, :/6;ratul /ero9in&ian al 8rancilor, %!a con9ertit la cre7tini%/ :n PL6 #.$., 7i atunci, un ng,r i!a dat un crin de aur ca %i/bol al 6uri8ic;rii %ale. Se %6unea c; Clo9i% a ado6tat!o ca e/ble/; du6; nu8erii 8lu9iului Rin, care l!au :ndru/at %6re un 9ad 8erit 6e unde %;!I treac; 7i %; ob<in; 9ictoria :n b;t;lie. =n %ecolul al QII!lca, a de9enit %i/bolul re&alit;<ii 8rance2e. .oui% al Jll!lea I!a 8olo%it 6e %cutul %;u 7i %e crede c; Ely%F e%te o 6re%curtare de la E.oui%F. =ntre I3P0 7i I80I, re&ii en&le2i au 8olo%it e/ble/a 6e -ainele ar/atei %i/boli2Cnd re9endic;rile lor la tronul @ran<ei.
$eoarece e%te alc;tuit dintr!un crin tri6lu, 8loarea de crin 6oate re6re2enta de a%e/enea, Trinitat,a9 <,cioara 81ria9 trinit;<ile lui $u/ne2eu, crea<ia 7i re&alitatea 6recu/ 7i trupul b;rbatului, /intea 7i %u8letul. #%a/blarea ei 6e ca6;tul unei suli3, o lea&; de 6uterea /ar<ial; /a%culin;. @loarea de crin e%te %i/bolul @loren<ei, I!talia, cuno%cut; ca Eora7ul crinilorF.
St,ma !mst,rdamului sus Ste/a ora7ului olande2 #/%terda/, care datea2; din %ecolul al QJ!lea, e%te de%cri%; :n ter/eni -eraldici ca 8iind Ero7ie, cu o bar; 9ertical; nea&r; :n /iAloc cu trei cruciuli<e de ar&intF ! trei cruciuli<e albe 6e 8C7ia nea&r; 6la%at; :n centrul unui 8ond ro7u. Cele trei cruci re6re2int; Au%ti<ia. 1le 6ro9in de la %te/a con<ilor de #/%tel a c;ror ca%; din Per%iAin d;dea 6ri9ile&ii #/%terda/ului, care :n %ecolul al Q*I!lea era un %at /ode%t de 6e%cari, %au alternati9, de la %te/a conacului de Breda >care a6are :n a!ceea a 6rin<ilor de Oran&e?. Scutul -eraldic al #/%terda/ului e%te uneori 6re2entat ca 8iind <inut de doi l,i ne&ri 7i e%te :/6odobit cu coroana i/6erial; 7i /otoul5 *eld!aftig, 0as:tberaden, &arm!erzig >F1roic, -ot;rCt, caritabilF?. %la:onul r,gal %ritanic st@nga $e9i2ele 7i :n %e/nele -eraldice re&ale de ar/oarii ale re&inei 1li%abeta a Il!a a #n&liei datea2; de la do/nia re&inei Jictoria. )iAlocul %c-e/ei -eraldice re&al; e%te :/6;r<it :n 6atru, inclu% :n ordinul ,artierei cu /otoul *oni Soit Qui .al 8 6ense, care in!conAur; e/ble/a, re6re2entCnd %te/a #n&liei >%i/boli2at; 6rin leii ocrotitori cu o lab; ridicat;?, a Sco<iei >leul 9iolent? 7i a Irlandei DharpaE. .eul re&al ncoronat 7i unicornul re6re2int; %6riAinul 7i %tau dea%u6ra /otoului5 Dieu et .on Droit. Bla2onul %e ter/in; cu un coi8 re&al 7i cu coa/a leu! lui. 18ectul ace%tei ca6odo6ere -eraldice e%te unul de 6utere 7i autoritate /aie%tic;.
mbl,ma =apal1 sus 1/ble/a -eraldic; a 6a6ei con<ine ch,il, :ncruci7ate ale S8.!ului Petru >6ri/ul e6i%co6 al Ro/ei 7i &ardia! nul 6or<ilor raiului?, a6licate 6e tiara 6a6al; conic; 7i dra6at; cu 6aliu/, de unde atCrn; o cruce. C-eile rea/in! te%c de /o7tenirea S8. PetruG 6aliu! mul cu trei coroane denot; S/Bnta Tr,im,. Toate ace%tea %unt %i/boluri ale autorit;<ii ecle2ia%tice. Oulturul g,rman 1os Oulturul ne&ru din -eraldica &er/an; datea2; de la 8olo%irea lui ca e/ble! /; a S8Cntului I/6eriu Ro/an, al c;! rui :/6;ra<i :l 6ri9eau ca %i/bol al autorit;<ii 6e care o re9endicau 7i 6e care l!au 6reluat de la ro/ani. $e!a lun&ul 6erioadei de di2ol9are a S8Cn! tului I/6eriu Ro/an, de uni8icare a na<iunii &er/ane din I8KI, de abdi! care a Oai%erului, de :nte/eiere a Re! 6ublicii Nei/ar 7i a celui dc!al Ill!lea Rcic-, 9ulturul a r;/a% e/ble/a +er! /aniei ! 6le7u9, %tili2at, cu cioc :nco! 9oiat, cu an9er&ur; /are a ari6ilor.
!rma d, /oc dreapta #r/a de 8oc, %ub orice 8or/; ! 6i%tol, re9ol9er, carabin; %au /itralier; ! e%! te un %i/bol cla%ic 8alie 7i 8obie, 8or! /a %a ri&id; >ca aceea a unei s1bii9 su( li3, %au s1g,3iE %e/ni8icCnd 6oten<a /a%culin; 7i e8ectul %;u de r;utate 7i /oarte. 1%te un %i/bol de autoritate 7i do!/inare, iar cCnd %e tra&e cu ea, lu/ina 7i 2&o/otul %;u re6re2int; de a%e/enea tun,tul 7i /ulg,rul. O ar/; care nu 8ace 8oc 6oate :n%ea/n; i/6o! ten<;, iar cCnd e%te a%ociat; cu un b;r! bat, i/6oten<; %exual;. Ca ar/; cau! 2atoare de r;ni, %e/ni8ica<ia ei e%te 6ur 7i %i/6lu aceea de r;utate 7i /oarte.
Coi/ul sus Coi8ul e%te un %i/bol /ar<ial net de 6utere, 6rotec<ie 7i in9ulnerabilitate, :n 8unc<ie de :nc-iderea %au de%c-i! derea 9i2orului, 6oate re6re2enta &Cn! duri a%cun%e %au %6irituale. 1%te un atribut al 2eilor &reco!ro/ani 8art, >%au #re%, %i/boli2Cnd r;2boiul?, =luto >%au *ade%, :ntunericul? 7i )i! ner9a >%au !th,na9 &Cndirea?. =n le! &enda &reac;, coi8ul lui Per%eu% >coi! 8ul lui *ade%? i!a con8erit in9i2ibili! tate cCnd a uci%!o 6e )edu%a. Coi8ul e%te o 6arte din 6odoabele -eraldice 7i 6oate 8i 6re2entat :n /ulte 8or/e i%! toriceG di8eritele %tiluri 7i 8olo%irea di! 8eritelor /etale de con8ec<ionare a coi! 8urilor re6re2int; ran&urile nobiliare5 re&alitatea >aurul, cu 7a6te %au cinci bare la 9i2or?G 6aAii >ar&int %au aur, cu cinci bare la 9i2or?, ca9alerii >o<el, cu 9i2orul de%c-i%?, iar do/nii >o<el cu 9i2or :nc-i%?.
Ca7al,rul 2i lanc,a 1os Ca9alerul c;lare 7i lancea, a/bele, au :n%e/n;tate %i/bolic;. Ca9alerul re! 6re2int; %u8letul :ndru/Cnd corpul >re6re2entat de calE9 iar c;utarea %a de a9entur; 6oate 8i a%e/;nat; cu c;! l;toria o/ului 6rin 9ia<;, :/6reun; cu neca2urile, %u6;r;rile 7i ob%taco! lele ei. Ca9alerul Jerde, du6; tradi<ie :n%ea/n; ucenicia %au 6uterile natu! rii 7i ale /or<iiG Ca9alerul Ro7u re! 6re2int; 9ictoria %Cn&eroa%;G Ca9ale! rul #lb %i/boli2ea2; 6uritatea 7i ilu! /inareaG :n ti/6 ce Ca9alerul 3e&ru e%te :ntruc-i6area r;ului, 6;catului 7i %acri8iciului. Ca9alerul 6oate 8i 6ri9it ca erou uni9er%al %au ca 8i&ur; o%til;. .ancea e%te un %i/bol 8alie /a%culin 8iind a%ociat; cu suli3a >din care %!a de29oltat?. Poate %; re6re2inte 7i ra! 2ele %oarelui, r;2boiul 7i %acri8iciul. =n ti/6 ce %abia are a%ocia<ii cere7ti, lancea >ca ar/; in8erioar;? e%te a%o! ciat; cu p1mBntul 7i 6oate 6urta %i/! boli%/ul axisi mundi. Bn 9re/urile /edie9ale, cCnd un ca9aler <inea 9Cr! 8ul lancei :ndre6tat :nainte, declara r;2boiG dac; o <inea :n %6ate, 9enea din 6rietenie. =n cre7tini%/, lancea %au %uli<a lui .on&iu% e%te un %e/n al 6ati/ii lui *ri%to% >de unde %e 6oate 8ace a%ocierea cu S8Cntul +raal?. .an! cea e%te un atribut al 9irtu<ilor cardi! nale de 8er/itate ;Fortitudo9.
R KV
!rcul 2i s1g,ata 1os $atorit; 8or/ei curbe 7i u2ului /ar<ial, arcul are atCt un %i/boli%/ /a%culin, cCt 7i unul 8e/inin5 ten%iunea cor2ii %ale re6re2int; 6uterile /a%culine, 9i&oarea 7i 9italitateaG 8or/a %a o&linde7te s,miluna. S;&eata, e%te un %i/bol /a%culin 8alie, %e/ni8icCnd 6enetrarea, /ulg,rul9 9irilitatea, ra6iditatea, ra2ele soar,lui9 r;2boiul 7i /oartea. $atorit; i/6lica<iei %ale 8alice, :n 9re/urile ro/ane era a%ociat; cu 9olu6tatea, 6recu/ erau arca7ii cu centaurii. #rcul 7i %;&eata, %i/boli2ea2; r;2boi, 6uterea 7i abilitatea de a ni/eri o <int;. =n budi%/, %i/boli2ea2; /intea 7i re%6ecti9 cele cinci %i/<uriG /ai re6re2int; 9oin<a 7i %ilaba %8Cnt; $m. #cea%t; %e/ni8ica<ie e%te a%ociat; cu Indra, re6re2int; ra2ele %olare 7i 8ul&erul, iar cCnd e%te a6rin%; de Rudra, durere 7i ploai, 9indec;toare. $e a%e/enea, arcul e%te un atribut al lui Shi7a. An C-ina, arcul 7i %;&eata alc;tuie%c un %i/bol al 8ertilit;<ii 7i 6oate re6re2enta Tao ! ui. =n I%la/, arcul %e/ni8ic; 6uterea lui #l!la-, iar %;&eata /Cnia ace%tuia, :n ti/6 ce la cre7tini, arcul %i/boli2ea2; 6uterea trec;toare, iar %;&e<ile, martiriul9 :n ,a6onia, te-nica /edita<iei Oyundo, care i/6lic; <intirea neinten<ionat; cu %;&eata, re6re2int; eliberarea eu!lui. =n 6anteonul &re!co!ro/an, #rte/i% D-ianaE 6oart; un arc >%i/boli2Cnd %e/iluna? 7i o %;&eat; >lu/ina? ace%tea 8iind 7i atribute te/ute 7i a!duc;toare de /oarte ale lui #6ollo 7i ale lui 1ro% >Cu6idon?, care %e/;na c-inurile /i%tuitoare ale dragost,i 6rin %;&e<ile care nu &re7eau niciodat; <inta. .a 7a/ani, %;&eata cu 6an; re6re2int; 2borul unei 6;%;ri %6re rai. S;&et;torul >Sa&ittariu%?, centaurul 2odiacal, 6oart; un arc 7i o %;&eat;.
Scutul Sus :nc; din 6erioada o/ului 6ri/iti9, %cutul a 8o%t 8olo%it 6entru a6;rare 7i 6rotec<ie, acea%ta 8iind %e/ni8ica<ia %a 6rinci6al;, de7i, ar 6utea con%titui 7i %i/bolul %6iritualit;<ii 7i al ca%tit;<ii, :n +recia antic;, %cutul lui (eu%, e&ida, con8erea 6rotec<ie di9in;. 1ra con8ec<ionat de *e6-ae%tu% 7i era a!co6erit cu 6ielea ca6rei #/alt-ea. CCnd (eu% :7i %cutura %cutul, %e 6roduceau 8urtunile 7i tr;%netele. !th,na a9ea un %cut 6e care era 2u&r;9it ca6ul 0orgon,i. =/6reun; cu suli3a9 %cutul e%te %e/nul lui #re% D8art,E 7i al #t-enei >)iner9a, care 6oart; e!&ida ca 6e o /antie?G %cutul cu %uli<; %i/boli2ea2; 7i /aturitatea. Ca7al,rii e9ului /ediu :7i 6urtau 6elerinele cu %te/a dea%u6ra %cutului 6entru a 8i identi8ica<i atunci cCnd c-i6urile le erau a%cun%e %ub coi/uri. An con%ecin<;, %cutul e%te o co/6onent; 8unda/ental; a -eraldicii 7i con%tituie ele/entul de ba2; 6entru 6la%a/entul altor e/ble/e. Suli3a Dreapta #r/; de r;2boi %tr;9ec-e 7i uni9er%al;, %uli<a :/6;rt;7e7te /ulte din %i/boli%tica l1ncii. Re6re2int; axis mun:di, bagh,ta /a&icianului 7i ! 6rin 8or/a 8alic; H /a%culinitatea 7i 8ertilitatea, :n +recia antic;, 8;cea 6arte
din :n%e/nele e8ebiei >al;turi de scutE 7i %i/boli2a /aturitatea 8iind de a%e/enea atributul !th,n,i >)iner9a?, al lui #re% D8art,E 7i #c-ille% >din ru&ina de 6e %uli<a lui %!a n;%cut 6lanta coada 7oricelului care I!a 9indecat 6e Tele6-u%?. =n -indui%/, Indra 6oart; o %uli<; re6re2entCnd 9ictoria 7i :n<ele6ciunea, :n ,a6onia, re6re2int; %uli<a cerea%c; a crea<iei 6urtat; de I2ana&i, 6ri/ul 2eu /a%culin. $ou; %uli<e :n 8a<a unui %cut 8ac 6arte din dra6elele %tatelor .e%ot-o 7i Oenya.
' c u#i i a
Cruc,a malt,:1 sus 3u/it; 7i crucea cu o6t col<uri, crucea /alte2; era %e/nul Ca9alerilor O%6italieri %au al Ca9alerilor S8. Ioan din Ieru%ali/, 6roteAau la :nce6ut 6ere&rinii, a6oi a de9enit un re/arcabil ordin /ilitar al Cruciadelor. Stabilin!du!7i cartierul &eneral :n )alta, au de9enit cuno%cubinecu9Cntarea? 7i %unt alc;tuite din 6atru 9Cr8uri de %;&eat;. #cea%t; 8or/; de cruce a a9ut re2onan<; 7i :n #%iria antic;, unde cele o6t ca6ete :i %i/boli2au 6e 2eii Ra, #nu, Belu% 7i *ea.
Cruc,a d, <i,r sus 1%te o cruce ale c;rei bra<e %e l;r&e%c %6re 6eri8erie 7i e%te un %i/bol a%ociat +er/aniei, 8iind cea /ai :nalt; di%tinc<ie /ilitar; a %a. Pri/a Cruce de @ier a 8o%t atribuit; lui @rederi0 Nil!-el/ III al Pru%iei :n ti/6ul r;2boiului cu 3a6oleon din I8I3 7i era din 8ier, cu /ar&ini de ar&int. # 8o%t decernat; :n toate ca/6aniile /ilitare ulterioare, inclu%i9 :n 6ri/ul r;2boi /ondial. #dol8 *itler a ad;u&at Crucii de @ier o :7astic19 dar a 8o%t :nl;turat; du6; cel de!al doilea r;2boi /ondial. S6re deo%ebire de 29a%tic;, Crucea de @ier nu a 8o%t eli/inat; din icono&ra8ia +er/anici.
&a7iga3ia st@nga #ncora e%te %i/bolul uni9er%al G al na9i&a<iei 7i a 8o%t ado6tat; de /ulte co/6anii /ariti/e ca e/ble/;. #7a
cu/ ancora 8ixea2; o a/barca<iune, 6roteACnd a%t8el /arinarii :n 8a<a 8ur!5 tunilor i%cate 6e /are, :n tradi<ia S cre7tin;, ancora G era un %e/n al %tatorniciei reli&ioa%e, al %6eran<ei 7i al %al9;rii 6rin credin<;. #ncora a 8o%t %e/nul 9irtu<ii teolo&ice de S6eran<; >S6e%?, %i/boli2at; de%eori de o 8e/eie :nari6at; :n%o<it; de o %8er;, de cornul abunden<ei, de un %tu6 %au 6ar;, cu o ancor; la 6icioare. %on,ta buc1(
dreapta
tarului 2,/ rului e%te a%t;2i un %i/bol uni9er%al 6entru buc;tari 7i &a%trono/ie. 1%te un %e/n co/un &-idurile re%taurantelor 7i 6entru catalo&area %tandardelor lor &a%trono/ice. Prin 8unc<ia capul 7i a 6rinde 6;rul, boneta are rol :n i&ien;, dar e%te totodat; 7i un %i/bol de autori! buc;tarului 8a<; de %ubalterni. "n ucenic :n ale buc;t;riei trebuie %a7i croia%c; dru/ul 6e a9an%Cnd 6ro&re%i9 de la o 6o2i<ie u!/ilitoare de :nce6ut, trecCnd 6rin di9er%e %tadii la una 8inal; 6rin care %; /erite boneta de buc;tar 7e8. Boneta buc;tarului 7e8 o8er; o %6eci8ic; 6rin :nde/Cnare, ex6erien<; :n arta culinar;. V LV
Boneta buc;ta! 6entru de a aco6eri tate a %cara ierar-iei inter/ediare, identitate
=irat,ria 1os Craniul cu oa%ele :ncruci7ate e%te recuno%cut ca 8iind %tea&ul 6ira<ilor Ae8uitori. 1%te un 8oarte 9ec-i %i/bol u!ni9er%al al /or<ii 7i al 6ericolului. =n ti/6 ce craniul re6re2int; e8e/eri ta!tea 9ie<ii, cele dou; oa%e :ncruci7ate :n%ea/n; 8or<a 9ital; a /u7c-ilor. #!ce%t %i/bol :n%6;i/Cnt;tor a 8o%t 8olo%it 7i de na2i7tii din SS 7i de alte ar/ate ca e/ble/; /ilitar;. #%t;2i, cel /ai 8rec9ent e%te utili2at ca %e/n de aten<ionare 6entru %ub%tan<ele o!tr;9itoare.
StBlpul b1rbi,rului 1os :n 8a<a anu/itor 8ri2erii %e a8l; un %tCl6 cu dun&i %6iralate ro7ii 7i albe %i/boli2Cnd tunderea 6;rului. Se/ni8ica<ia %tCl6ului nu are ni/ic co/un cu ace%t %er9iciu, dar datea2; :nc; de 6e 9re/ea cCnd b;rbierii 6racticau 7i anu/ite acti9it;<i /edicale. "na dintre ace%tea era %Cn&erarea :nceat;, 6rocedeu de%6re care %e credea c; 9indec; nu/eroa%e boli. Pacien<ilor li %e d;dea un %tCl6 6e care trebuiau %;!I %trCn&; cu 6utere 6entru a li %e e9iden<ia 9enele bra<elor, iar b;rbierul %tr;6un&ea o 9en; 7i %cotea %Cn&ele, :ntre dou; 7edin<e, %tCl6ul :n Aurul c;ruia %!a 6relin% %Cn&ele era l;%at a8ar;. Jer%iunea ini<ial; a 8o%t :nlocuit; cu un %tCl6 %i/bolic 8;cut la co/and; ale c;rui dun&i ro7ii %i/boli2ea2; %Cn&ele. );ciulia a8lat; la ca6;tul unor a%t8el de %tCl6i re6re2int; li&-eanul b;rbierului.
( ir tu #ile
Cump1tar,a sus #l;turi de %urorile ei ,u%ti<ia, Pruden<a 7i JiteAia, Cu/6;tarea e%te 6er%oni8icarea 8e/inin; a uneia dintre cele 6atru 9irtu%e/ni8icCnd controlul te/6era/entului, dou; urne, %e/n al ec-ilibrului?, o cl,psidr19 -a/uri 7i 2;bal; de cal >%i/bolul %t;6Cnirii de %ine? 7i 9in diluat cu ap1. Cu/6;tarea /ai e%te 7i cea de!a 6ai%6re2ecea dintre c;r<ile tainice /aAore de Tarot , re6re2entat; de o 8i&ur; andro&en; care &ole7te a6a dintr!un 9a% :ntr!altul. I/6ortan<a %a e%te %ubliniat; de nece%itatea atin&erii ec-ilibrului 6er8ect e/o<ional 7i de ac<iune. @iindc; %e 2ice c; %trCn&e 7i 6;%trea2; a6; :n cocoa7; 7i o con%u/; cu econo/ie, c1mila 6oate 8i %i/bol de cu/6;tare la 8el cu/ e%te con%iderat 7i porumb,lul. C,l, tr,i gra3ii sus, centru In /itolo&ia &reco!ro/an;, cele trei &ra<ii >lat. +ratiae %au C-arite% :n &r.? erau %urorile #&laia, T-alia 7i 1u6-ro!%yne, 8iicele lui P,us >,u6iter? 7i ale 1uryno/ei >8iica lui O0eano%?, 6er%oni8ic;ri ale &ra<iei 7i 8ru/u%e<ii 8e/inine. 1le erau %;rb;torite deodat; 6entru 8ru/u%e<ea 7i &ra<ia lor, dar #&laia >nu/ele ei :n%ea/n; E%tr;lucireF? era adorat; :n /od %6ecial 6entru 8ru!
/u%e<ea ei, T-alia >Ec-e8uriF, Eor&iiF? 6entru rC%ul ei 7i 1u6-ro%yne >:n%ea/n; E9e%elieF?, 6entru &ra<ia %a. =ntruc-i6Cnd ace%te 9irtu<i, %e credea c; 2ei<ele a9eau 6uterea de a :nde6lini dorin<ele oa/enilor. 1le %er9eau /ulte 2eit;<i ale 6anteonului &reco! ro/an, dar erau a%ociate :n /od %6ecial cu #6-rodita DO,nusE. An 6ictura lui Ra8a!el ace%tea a6ar cu %e/nele lor di%tincti9e, re%6ecti9, m1rul9 tranda/irul9 /irtul 7i :aruril,. Se/ni8ica<ia lor 9aria2;G Seneca era de 6;rere c; ele :ntruc-i6ea2; &enero2itatea 7i d;ruirea, acce6tarea 7i r;%6l;tirea 8a9orurilor, 6e cCnd :n inter6retarea neo6latonic; re6re2int; cele trei eta6e ale dra&o%tei >8ru/u%e<ea, dorin<a 7i :/6linirea?, :n tradi<ia cre7tin;, ele %i/boli2ea2; ca%titatea, 8ru/u%e<ea 7i dra! &o%tea. @iind :n nu/;r de trei %i/boli2ea2; de a%e/enea 7i unitatea 6er8ect; >a dou; contrarii cu cel de!al treilea ca ele/ent tran%cendent?.
;usti3ia dreapta ,u%ti<ia, >:n lat. +usticia9 e%te una dintre cele 6atru 9irtudo9ad; c; oc-ii nu o 9or induce :n eroare?, <inCnd o sabi, cu care %; de%6art; binele de r;u 7i o balan<; >%i/bolul ec-ilibrului 7i al e&alit;<ii :n 8a<a le&ii?. Oca2ional e%te :n8;<i7at; cu o ramur1 d, m1slin9 cornul abunden<ei 7i un cod de le&i. ,u%ti<ia e%te de a%e/enea 7i una din cele /ai /ari arcane ale %i%te/ului de Tarot.
Andurar,a sus Con8or/ 19an&-eliei S8Cntului )atei din 3oul Te%ta/ent, exi%t; 7a%e 8a6te de :ndurare, 6er8or/an<; crucial; :n ale&erea celor ce 9or /er&e :n rai 8a<; de aceia care 9or /er&e :n iad :n (iua ,udec;<ii de #6oi 7i ace%tea %unt5 -r;nirea 8l;/Cn2ilor, ad;6area :n%eta<ilor, ad;6o%tirea celor 8;r; ca%;, :/br;carea celor &oi, :n&riAirea bolna9ilor, 9i2itarea ori r;%cu/6;rarea 6ri2onierilor. =n/or/Cntarea /or<ilor a 8o%t ad;u&at; ulterior ca %e/n de re%6ect 6entru trup9 ca 8iind Ete/6lul lui $u/ne2eu, unde %;l;7luie7te $u-ul lui $u/ne2euF >I Corinteni 35I6?. #ici e%te 6re2entat; lucrarea lui Cara!9a&&io de%6re cele 7a6te 8a6te de :ndurare. In i/a&i%tica &otic; Caritatea a e9iden<iat toate 8a6tele de :ndurare, dar :n %ecolele ur/;toare au 8o%t li/itate la :/br;carea celor de2br;ca<i.
%u/ni3a n3,l,pciunii sus #%t;2i bu8ni<a e%te cel /ai 6o6ular %i/bol al %tudiului 7i e%te 6re2entat; 8rec9ent >ca aici? coco<at; 6e un teanc de c;r<i a8i7Cnd o ex6re%ie 8oarte &ra9;. Se/ni8ica<ia ace%tui %i/bol 6oate 8i atribuit; 6;%;rii %8inte a 2ei<ei !(th,na9 2ei<; a :n<ele6ciunii la &reci. =n /ai recenta tradi<ie, oc-ii :ncercui<i %u&erea2; 6rotec<ia %6ectacolelor 7i a literelor. In acea%t; a%ociere 6oate 8i %i/bolul o6ticienilor %u&erCnd acuitatea 9ederii.
Inoc,n3a 1os Po9e%tea co6iilor din 6;dure e%te o balad; din %ecolul al 7ai%6re2ecelea ;D%opiii n pdureE9. R;/a7i or8ani dar bo&a<i, du6; /oartea tat;lui lor, un b;ie<el 7i o 8eti<; au 8o%t :ncredin<a<i unui unc-i r;u 7i laco/ care decide %;!i o/oare 6entru a intra :n 6o%e%ia a9erii lor 7i, :n ace%t %co6, an&aAea2; doi b;rba<i c;rora le 6orunce7te %;!i duc; :n codru 7i %;!i ucid;. "nul dintre ei, /i7cat de %oarta celor doi co6ii, :7i o/oar; to9ar;7ul, dar abandonea2; co6iii neaAutora<i, l;%Cndu!i :n 9oia %or<ii 7i conda/nCndu!i a%t8el la /oarte. $re6t ur/are, $u/ne2eu :l 6ede6%e7te atCt 6e an&aAat, cCt 7i 6e unc-iul cel laco/, cu %;r;cie 7i /oarte. Po9e%tea e%te cu tClc, un a9erti%/ent c; r;ul nu 6oate %c;6a ne6ede6%it, iar co6ila7ii %unt %i/bolurile e/o<ionale ale inocen<ei, ale bun;t;<ii 7i li6%ei de a6;rare. In ter/eni %i/bolici, co6iii re6re2int; :n &eneral ace%te calit;<i. =rosp,ritat,a st@nga $eoarece co6iii :7i 6;%trea2; banii :n 6u7culi<; H 6orcu7or H ace%ta a 8o%t a%ociat cu %i/bolul 6ro%6erit;<ii. .a 8el cu/ porcii %unt :n&r;7a<i :nainte de a 8i %acri8ica<i, 7i 6u7culi<ele :n 8or/; de 6orcu7or adun; b;nu<ii tre6tat 6Cn; cCnd %e u/6le, econo/i%indu!%e o %u/; /ai /are dCnd :n ace%t 8el co6ilului un /odel de%6re bene8iciile econo/iei. Ca 7i core%6ondent /odern al banilor, un atribut al 6;catului
ca6ital de a9ari<ie >cu/ era :n%u7i 6orcul?, 6u7culi<a 6oate %i/boli2a l1comiaN ne8ericitul 6orc re6re2int; de a!%e/enea 6;catele ca6itale ale trCnd;9iei 7i i%6itei. #lte %e/ne de 6ro%6eritate %unt albina 7i /urnicaN cele trei creaturi 8i&urea2; ca :n%e/ne ale in%titu<iilor de econo/ii.
Sacri/iciul d, sin, sus Ioana dB #rc , cuno%cut; ca @ecioara din Orlean%, e%te un %i/bol 6uternic de 6atrioti%/ 7i /artiriu. 3;%cut; :n IPI2 din 6;rin<i %;raci, era o 8at; %i/6l; 7i /ode%t; 6Cn; cCnd i!au a6;rut 9i2iuni di9ine care o :nde/nau %;!7i %al9e2e <ara 7i %; lu6te :n R;2boiul de o %ut; de ani. $u6; ce I!a con9in% 6e $el8in de /i%iunea ei ie7it; din co/un, a condu% ar/ata 8rance2; eliberCnd ora7ul Orlean%, ac<iune care a 8;cut 6o%ibil; :ncoronarea lui C-arle% JII :n IP2L. =n IP30, Ioana dB #rc a 8o%t ca6turat; de ina/ici, 9Cndut; en&le2ilor, 7i declarat; 7r1>itoar,. P;r;%it;, uitat; 7i tr;dat; de to<i cei din Aurul ei ! inclu2Cnd re&ele 7i bi%erica ! a 8o%t ar%; 6e ru& :n IP3I. =n anul IL20 a 8o%t declarat; %8Cnt; de c;tre Bi%erica Catolic;. Tinere<ea, curaAul 7i con%ec9en<a ei au 8;cut ca ea %; de9in; un %i/bol al @ran<ei, al 6atrioti%/ului :n8l;c;rat 7i al %acri8iciului de %ine :n %er9irea 6atriei.
)i
P7astica sus #%t;2i, 29a%tica e%te %trict le&at; de na2i%/ul %ecolului al dou;2ecilea, dar la ori&ine e%te un %tr;9ec-i %i/bol 6o2iti9, :nainte ca *itler %; o 6reia :n ILIL ca *a0en0reu2 >crucea cu cCrli&? ea era un %i/bol al norocului. $enu/irea ei 9ine de la cu9Cntul s#asti ceea ce :n li/ba %an%crit; :n%ea/n; Ebun;%tareF. Cuno%cut; ca 29a%tic; >:n e6oca /edie9al; era utili2at; la decorarea 9itraliilor E:n8lorind 6iciorulF?, ca &a/adion >6entru c; e%te alc;tuit; din 6atru litere &a/a? %au ca 7i cruce -eraldic; cra/6onat;, e%te o cruce ec-ilateral; curbat; care %e rote7te :n Aurul axei %ale. CCnd %e rote7te :n %en%ul acelor de cea%ornic, %i/boli2ea2; dina/i%/ul %olar 7i /a%culin, iar cCnd %e rote7te :n %en% contrar >nu/it; 29a%tic;? e%te un %i/bol lunar 8e/inin. Poate %; re6re2inte 7i u!niunea contrariilor, /a%culinul 7i 8e/ininul, dina/ica 7i %tatica, :nce6u! tul 7i %8Cr7itul, yin 7i yang. (9a%tica datea2; din 9re/uri 6rei%torice 7i %e &;%e7te 6e tot cu6rin%ul lu/ii, :n #!%ia, +recia, 1uro6a, Scandina9ia 7i #/erica. # 8o%t un %i/bol %tr;9ec-i arian 7i re6re2enta soar,l, >bra<ele %e/ni8icCnd ra2ele %oarelui?, iar uneori era %u6ra6u%; 6e un di%c %olar. *itler a ado6tat!o ca %i/bol al %u6re/a<iei ra%iale ariene. Cu toate c; 6rinci6ala %e/ni8ica<ie a 29a%ticii e%te e!ner&ia %olar;, ea 6oate %i/boli2a 7i 6olul 7i st,l,l,9 cele 6atru 6uncte cardinale, 9Cnturile 7i anotimpuril, >ca :n I%la/?, 6;trarele lunii9 9CrteAul, roata 9ie<ii, 8or<a creatoare 7i cuadratura c,rcului. An tradi<ia &reac; a 8o%t un atribut al lui P,us 7i *elio%, 6recu/
7i al *erei, al lui Cere% 7i al lui #rte!/i%. Cel<ii, %candina9ii 7i teutonii o 6ri9eau ca 8iind to6orul %au ciocanul de lu6t; al lui Thor9 2eul aerului, tun,tului 7i al /ulg,rului. An budi%/, 29a%tica are o %e/ni8ica<ie a6arte 8iind unul dintre Cele o6t %i/boluri de bun au&ur ale ciclului exi%ten<ial 7i unul din %e/nele celor 7a6te :n8;<i7;ri. Pentru budi7tii 7into re6re2int; ini/a lui %uddha. An C-ina a 8o%t o 9ec-e 8or/; a %e/nului de col<, re6re2entCnd cele 6atru col<uri ale lu/ii 7i %e/ni8ica i/ortalitatea 7i in8initul. 1%te de a%e/enea un %i/bol i/6ortant de Aaini%/ >unde cele 6atru bra<e %i/boli2ea2; cele 6atru tre6te de exi%ten<;, con7tiin<; 7i di9initate? 7i de -indui%/, unde 29a%tica e%te un atribut al lui Ji%-nu, #&ni, Indra, Shi7a 7i 0an,sha >2eul :ncruci7;rilor?. Tradi<ia cre7tin; 9ec-e a%e/;na 29a%tica &a/adionului, :n8;<i7Cndu!I 6e *ri%!to% ca 8iind 6iatra de te/elie. =n /a&ie, 29a%tica rotit; :n %en% antiorar %i/boli2ea2; 6uterea r;ului.
S,c,ra 2i ciocanul sus PCn; nu de/ult, %ecera 7i ciocanul era %i/bolul co/uni%/ului, /ai ale% :n "niunea So9ietic;. $eri9at; din e/ble/a bol7e9ic; a ciocanului :ncruci7at cu un 6lu&, %ecera 7i ciocanul re6re2int; alian<a dintre 6roletariat >/uncitorii indu%triali? 7i <;rani >/uncitorii a&ricultori?. $u6; detronarea 7i alun&area <arului :n IL22, %ecera 7i ciocanul aurii, 6e 8ond ro7u, au 8o%t ado6tate ca e/ble/;, %te/; 7i %tea& al ".R.S.S., %e/ni8icCnd 6uterea 6o6orului /uncitor. $u6; e9eni/entele din ILLI, 6re7edintele +orbacio9 a dat ordin %; 8ie :nl;turat; acea%t; %te/; 7i %tea&ul Ru%iei, 8iind :nlocuite cu tricolorul ru%e%c 8olo%it :nainte de 6erioada co/uni%t;.
&,ona:ismul sus 1xi%t; /ulte 9ariante de :7astic1 8olo%ite de &ru6;rile neona2i%te, iar acea%t; 9er%iune ia 8or/a de tri%0ele >tric-etra?, %i/bolul cu trei 6icioare al +reciei antice care %i/boli2a 6ro&re%ul, co/6eti<ia 7i %oarele. 1%te de9i2a Africaaner Heerstadsbe7eging:ului >)i7carea de Re2i%ten<; #8rican; ! #NB?, o or&ani2a<ie 8a%ci%t; %ud!a8rican; 8ondat; :n ILK3 de 1u&ene Terre Blanc-e. &a3iunil, Gnit, 1os 3a<iunile "nite 8ondate :n ILP au a%t;2i I80 de /e/bri, dra6elul 3a<iunilor "nite, al or&ani2a<iei lor, %i/boli2ea2; unitatea interna<ional; 7i 6acea /ondial; 6ro/o9at; de acea%ta. #7e2at 6e 8ondul alba%tru al E3a<iunilor "niteF, dra6elul e%te 8or/at dintr!o -art; cu toate continentele de 6e &lob 9;2ute de la Polul 3ord 7i %i/boli2ea2; unitatea. +lobul e%te :nc-i% :ntre dou; ramuri d, m1slin ce %i/boli2ea2; 6acea. =n ti/6ul anu/itor con8licte de 6e &lob, dra6elul 6urtat de c;tre 8or<ele 6aci8icatoare ale 3a<iunilor "nite :n 2onele de r;2boi 7i de c;tre ob%er9atorii O3" e%te %e/n al i/6ar<ialit;<ii 7i al dorin<ei de a conlucra :n intere%ul 6;cii /ondiale.
)2
Simbolul p1cii sus Crucea 6;cii a 8o%t creat; de +erald *olto/ :n IL 8 6entru C.3.$. >Ca/6ania 6entru $e2ar/are 3uclear;?. Si/bolurile i/6ri/ate 6e e/ble/; %unt %i/6le5 :ntr!un c,rc alba%tru H care e%te %i/bolul unit;<ii ! %e a8l; de%enele caracterelor de %e/a8or 6entru 3 >nuclear? 7i $ >de2ar/are?. =n ciuda conota<iilor 6o2iti9e de 6ace, crucea 6;cii a de9enit 7i %i/bol a%ociat cu anar-ia 6rin 8olo%irea ei de c;tre anar-i7ti :n ti/6ul /ar7urilor de 6ace din anii IL60. =ut,r,a &,agr1 1os Pu/nul ne&ru :ncle7tat e%te %i/bolul /i7c;rii %ociale, econo/ice 7i 6olitice a Puterii ne&re care 7i!a &;%it ex6re%ia ca de29oltare 7i ca reac<ie la /i7carea 6entru dre6turi ci9ile la /iAlocul 7i %8Cr7itul anilor 60 :n Statele "nite. Reali2;rile /i7c;rii 6entru dre6turi ci9ile care au cul/inat :n decada anterioar; 8iind :nc; acti9e, erau 9;2ute de /ul<i a8ro!a/ericani ca 8iind inadec9ate, rit/ul %c-i/b;rilor 6rea lent 7i tacticile in%u8icient de a&re%i9e 6entru a ob<ine o e&alitate real;. Puterea 3ea&r; a 8o%t in%6irat; 7i de
6olitica %e6arati%t; %u%<inut; de )i7carea )u%li/ului 3e&ru >8ondat; de 1liAa- )u-a//ed :n IL30 7i 6reluat; ulterior de )olco/ Q?, de Co/itetul Coordonator 3on9iolent al Studen<ilor din Sto0eley Car/ic-ael >:n8iin<at :n IL66? 7i de or&ani2a<ia /ai radical; Pantera 3ea&r; 8ondat; :n a!cela7i an. $in 6unct de 9edere &ra8ic, Pu/nul Puterii 3e&re re6re2int; 8or<a de unitate a a8ro!a/ericanilor , -ot;rCrea ca /i7carea %;!7i atin&; <elul H dac; e%te nece%ar c-iar 7i 6rin 8or<; H 7i %e6arati%/ul /i7c;rii >6rin culoarea nea&r;?. Se/nul 6u/nului a 8o%t ado6tat de ca/6aniile 6entru e&alitate ale or&ani2a<iilor 6olitice de 6e tot cu6rin%ul &lobului.
Ku KluM Klan sus #l;turi de crucea a6rin%;, &lu&ile 7i robele albe, ini<ialele OOO %unt %i/boluri ale /i7c;rii de %u6re/a<ie a ra%ei albe. 1/ble/a de /ai %u% 6re2int; o cruce alb;, cu o 8lac;r; :n centru %i/boli2Cnd di%tru&erea 6rin 6uri8icare. Ou Olux Olan a 8o%t :n8iin<at; de %udi7ti :n I866 cu %co6ul de a!i inti/ida 6e %cla9ii e/anci6a<i 7i 6entru 6re9enirea acord;rii ace%tora dre6tului la 9ot. #cea%t; cau2; %6ecial; 8iind 6ierdut;, Olanul a ie7it din nou la i!9eal; :n +eor&ia :n anul ILI 7i %!a r;%6Cndit :n celelalte teritorii ale #!/ericii, inclu%i9 :n Je%tul /iAlociu 7i Ore&on :n 6erioada anilor 20. Te-nicile %ale 9iolente, 6er%ua%i9e ce au inclu% incendierea, lin7area 7i bo/bardarea, au 8o%t 6reluate :n ti/6ul re9enirii Olanului din anii 60 ca o re6lic; di%6erat; la /i7carea 6entru dre6turi ci9ile. )e/brii Olanului 6ro9in :n %6ecial din rCndul albilor 8ru%tra<i care :n9inuie%c &ru6;rile etnice 6entru toate /aladiile %ociet;<ii.
81garul sus );&arul e%te %i&la Partidului $e/ocrat din S"#. 1%te utili2at; :n a!ce%t %co6 din I828 cCnd a 8o%t ado6tat; de #ndrew ,ac0%on, Pre7edinte al S"# :ntre I82L!I83K, ca o alu2ie ironic; la 6orecla %a de6reciati9; EAac0a%%F >/;&ar?. Rolul de /a%cot; a 8o%t con%olidat ulterior de de%enele lui T-o/a% 3a%t, 6ublicate :n *ar:perPs HeeFl8 :n anii I880.
l,/antul sus $in I8KP, cCnd *arperPs HeeFl8 a 6ublicat un de%en de!al lui T-o/a% 3a%t de%6re un ele8ant care calc; :n 6icioare in8la<ia 7i -ao%ul, ele8antul a de9enit %i/bolul Partidului Re6ublican din S"# ! 6artid ce are ca 6rioritate tradi<ional; con%er9area econo/ic; 7i %ocial;, le&ea 7i ordinea. T-o/a% 3a%t a 8olo%it ele8antul 6entru a %i/boli2a 8er/itatea re6ublicanilor :n %u%<inerea 8;r; co/6ro/i%uri a ace%tor 6riorit;<i. 5ot: #ezi !garul i "lefantul la Simboluri ale naturii. 63 V
e!a lun&ul i%toriei, o/ul a . re8u2at %; cread; c; %co6ul exi%ten<ei %ale e%te doar acela de a %e na7te, a tr;i ca a6oi %; /oar;. Pentru /ul<i dintre oa/eni e%te de neconce6ut 8a6tul c; o/enirea nu Aoac; un rol /ai /are :n "ni9er%, iar /ai de/ult %!au 6ro6u% di8erite idei, 6rintre care 7i cea a o/ului co%/ic. #cea%t; 8i&ur; %i/bolic; a o&lindit :n tru6ul %;u nu/eroa%e ele/ente 7i calit;<i ale "ni9er%ului. O alt; teorie antic; ce 6er%i%t; 6Cn; a%t;2i e%te aceea a o/ului 2odiacal a8lat :n le&;tur; /i%tic; cu %telele 2odiacului care nu &u9ernea2; doar cor6ul %;u, ci :i in8luen<ea2; 7i 6er%onalitatea, 7i ac<iunile. Cele dou;%6re2ece %e/ne ale 2odiacului occidental, re6re2entate 6rin %i&ilii 7i re6re2ent;ri 6icturale, %unt con%iderate ca 8iind &u9ernatoare ale %8erelor indi9iduale de ti/6 7i de %6a<iu 7i ale celor n;%cu<i %ub %e/nele lorG creaturile 2odiacului c-ine2e%c au o in8luen<; %i/ilar; a%u6ra celor n;%cu<i :n anii re%6ecti9i. Joind %;!7i deter/ine locul :n ecua<ia co%/ic;, o/ul a :ncercat totodat; %;!7i 9eri8ice 7i /ediul 6rin in9ocarea unor 6uteri %u6ranaturale 6rin inter/ediul 6racticilor oculte. Ritualurile de %atani%/, de exe/6lu, inten<ionea2; %; ob<in; %6riAinul Satanei :n %co6uri /ale8ice, 6e cCnd cele de wicani%/, care in9oc; )a/a 3atur; bine9oitoare %unt /ai 6u<in /ale8iceG dar a/bele 8ac u2 exce%i9 de %i/boli%/. #lc-i/ia, de7i e%te ba2at; 6e 6rinci6ii 6%eudo!
7tiin<i8ice 7i %e ocu6; doar cu tran%8or/area /ateriei de ba2; :n aur, de%co6er; 7i un r;%6un% %6iritual la :ntrebarea co%/ic;. $o/eniile ei %unt bo&ate :n %i/boli%/, iar %e/nele alc-i/iei 6entru in&redientele de ba2; cu/ ar 8i ele/entele, 6ot 8i ob%er9ate ca 7i co6ii alba%tre >-elio&ra8ice?, care, dac; %unt 8olo%ite :n co/bina<ia corect;, duc la 6er8ec<iune, re6re2entat; de andro&en. Credin<ele 7i ritualurile unor %ociet;<i %ecrete ca Ro%icruciani%/ul 7i @ranc/a%oneria %unt le&ate de teoriile e2oterice ale alc-i/iei, a/bele 8olo%ind un li/baA %i/bolic co/6licat :n care %unt ini<ia<i /e/brii ace%tor %ociet;<i. 1xi%t; /ulte exe/6le de %i%te/e de %i/boluri care au o i/6ortan<; /ai /are decCt cea a6arent; la 6ri/a 9edereG 8iecare 6ie%; din %etul de 7a- %au 8iecare carte de Aoc :n 6arte are o conota<ie %6eci8ic;, iar :/6reun; au o %e/ni8ica<ie co%/ic; &lobal;. C;r<ile de Tarot 7i -exa&ra/ele c-ine2e7ti 6a Oua %unt %i%te/e di9inatorii ale c;ror co/6onente indi9iduale %i/boli2ea2; conce6te 6er%onale di8erite, iar :n co/bina<ii o&linde%c uni9er%ul. #lte %i%te/e %i/bolice cu care %unte/ 8a/iliari2a<i includ 8or/e, nu/ere 7i al8abete ca -iero&li! 8ele e&i6tene 7i literele &rece7ti 7i ro/ane. @olo%ite ca in%tru/ente de co/unicare arti%tic;, /ate/atic; %au %cri%;, 6ot %i/boli2a conce6te /ult /ai 6ro8unde. #ce%t ca6itol 6re2int; o %ec<iune re6re2entati9; a 8iec;ruia dintre ace%te ti6uri %i/bolice, o8erind o %curt; 6ri9ire :n lu/ea %i/boli%/ului e2oteric.
Pagina alturat: 6ictura de comar a lui 3o8a, Sabatul 0r1itoarelor, ilustreaz ntrunirea #r1itoarelor adunate n 1urul Satanei ;care a luat c!ipul unui ap9, n timp ce deasupra lor roiesc liliecii. Dei femeile nu reflect n totalitate portretul tradiional occidental al #r1itoarelor mbrcate n negru i zb@rcite, ele prezint copii de sacrificiu stp@nului lor ru, nelsnd nici un dubiu asupra supunerii oarbe.
Or1>itoar,a sus Si/bolul ar-eti6al al 9r;Aitoarei o 6re2int; ca 6e o b;trCn; :/br;cat; :n -aine ne&re, lun&i 7i cu o tic-ie <u&uiat;, c;lare 6e o coad; de /;tur;. Se/ni8ica<ia ori&inal; a /;turii e%te incert;, dar e%te 6o%ibil %; deri9e din %i/bolurile 6;&Cne 8alice, care :n e9ul /ediu con%tituiau un %i/bol al 8e/init;<ii 7i erau alc;tuite din r;/ure!le de alun. =n acea%t; 6ictur;, 9r;Aitoarea e%te 6re2entat; :ntr!o alt; /anier; decCt ar-eti6ul, :n9Crtindu!7i /;tura 7i c;l;rind o &C%c;. Cel<ii con%iderau c; &C%c; e%te /e%a&erul lu/ii %6irituale 7i %i/boli2a caracterele ne&ati9e ale :n&C/8;rii 7i 6ro%tiei.
Satana cu copita d,spicat1 sus Satana e%te 6er%oni8icat; uneori ca 8iind 2arp,9 dragon9 #6ocali6%; 7i i%6it;. Re6re2entarea oribil; :n care dia9olul %e ex6une cu co6ita de%6icat; 7i e%te :ncol;cit de un 7ar6e, a8i7Cnd /ul<u/ire 7i c-iar 6l;cere, exe/6li8ic; r;utatea Satanei, bucuria de a di%tru&e 7i 9iclenia.
Satana naripat1 sus #cea%t; 6re2entare a dia9olului ca <a6ul %;lbatic al lui 1li6-a% .e9i %au Ba8o/et e%te 8oarte %i/bolic;. Satana are ca6ul, 6icioarele 7i co6itele de%6icate ca de 3ap9 iar ari6ile %unt de ng,r in8ernal. =n centrul abdo/enului %e a8l; caduc,usulN -exa&ra/a >6re2ent; de obicei ca o 6enta&ra/;? are rolul celui de!al treilea oc-i. $in ca6ul %;u %e :nal<; o tri6l; coroan1 de /oc9 iar /Cna :i e%te :ndre6tat; %6re lun;. Pre2en<a coarnelor 7i a %Cnilor indic; unirea 6uterii /a%culine 7i 8e/inine :n 6;cat. 8,sa n,agr1 1os )ulte din 6racticile %atani%te 6arodia2; deliberat %i/boluri 7i ritualuri %acre din cre7tini%/. @iind o6u%ul litur&-iei cre7tine, /e%a nea&r; :l batAocore7te 6e $u/ne2eu 7i :l 9enerea2; 6e Satana. #ici, %i/boli2Cnd dia9olul, E6reotulF ridic; un 6ocal de 6e altar :n ti/6 ce un no9ice al :ntrunirii 6oart; un %8e7nic cu lu/Cn;ri de 6e altar. Con<inutul ritualurilor %atanice 9aria2;, dar 6entru 6o6ularitate 6ot cul/ina cu %acri8iciul.
Succubus.Incubus
Pagina alturat stnga, sus
Succubu% e%te de/onul /on%truo% ce 6er%oni8ic; co7/arurile, aduce celui ce doar/e teroarea 7i batAocura dia9olului :ncarnat. Succubu%, un de/on 8e/inin, a 8o%t con%iderat ca 8iind ob%e%ia b;rba<ilor, iar Incubu% de/onul care terori2ea2; 8e/eileG ace7tia :7i 9i2itea2; 9icti/ele noa6tea 7i ar a9ea conota<ii %exuale. Si/boli2ea2; co7/arurile 7i a/enin<; inocen<a.
66
<amiliar 1os Se %6une c; 9r;Aitoarele, uneltele dia9olului, au ucenici care le aAut; :n /unca lor in8ernal;. #ce7tia %unt creaturi cuno%cute, 8a/iliareG ade%ea dr;!cu7ori :ncornora<i 7i :nari6a<i, ca cel :n i/a&ine, dar 6ot lua 8or/e de ani/ale co/une. .a o 8e/eie acu2at; de 9r;Aitorie 6oate 8i &;%it ani/alul ei 6re8erat, 8a/iliarul, 8ie o 6i%ic; con%iderat; /e/bru de 8a/ilie, 8ie dr;!cu7or /ale8ic de&-i2at.
Or1>itoar, n :bor dreapta :n tradi<ia occidental;, Baba Cloan<a 2burCnd 6e o coad; de /;tur; la %abatul 9r;Aitoarelor e%te un %i/bol co/un. 1a e%te in9ariabil :/br;cat; :n ne&ru, are o 6;l;rie <u&uiat; 7i e%te :n%o<it; de ani/alul /amiliar9 aici, o pisic1 nea&r;. =n e6oca /edie9al;, 9r;Aitoarea era con%iderat; %lu&; a Satan,i %i/boli2Cnd r;utatea 6e 6;/Cnt, acea%t; i/a&ine /ai e%te e9ocat; 7i a!cu/ la %;rb;toarea *alloween.
%agh,ta 1os Co6iii /ici 7i ne9ino9a<i %e 8;ceau 7i /ai /ici de 8ric; :n 8a<a 9r;Aitoarei -aine 7i a ba&-etei %ale 8er/ecate. Ba&-eta %i/bol al 6uterii 7i al cuno7tin<elor de /a&ie, 6recu/ 7i un diriAor al 8or<elor %u6ranaturale, e%te un ele/ent indi%6en%abil ritualurilor de /a&ie. Ba&-eta 8er/ecat; 6oate a9ea un e8ect /ale8ic %au bene8ic du6; 9oin<a 9r;Aitoarei %au a /a&icianului.
%roasca rBioas1 sus, dreapta Broa%ca rCioa%; e%te a%ociat; cu %atani%/ul 7i cu 8ar/ecele, /ai ale% datorit; :n8;<i7;rii %ale re%6in&;toare, 6lin; cu ne&i. =n ti/6 ce :n cultura /ultor 6o6oare broa%ca era con%iderat;
%i/bolul 9ie<ii, broa%ca rCioa%; >de7i :nc;rcat; uneori de %i/boli%/ul 6o2iti9 al lunii 7i al re:n9ierii?, a atra% :n &eneral %e/ni8ica<ia contrar;. @iind a/8ibie cu %Cn&e rece, %e credea c; %cui6; 9enin cCnd e%te a/enin<at;, ea e9it; %oarele, 6re8er; locurile u/ede 7i :ntunecoa%e, /oti9 6entru care era con%iderat; o creatur; a dia9olului, 8a/iliar; 9r;Aitoarelor 7i una din 8or/ele :n care ele :n%ele %e 6uteau tran%8or/a. #de6<ii %atani%/ului credeau c;, a%e/eni 7ar6elui, broa%ca rCioa%; ar 8i a9ut o biAuterie ! Boraxul ! i/6lantat; :n ca6 cu e8ect de antidot 6entru otra9;. =n tradi<ia occidental;, a! cea%t; creatur; /ale8ic; a 8o%t a%ociat; cu la%ci9itatea 7i cu 2&Crcenia.
rboristul dreapta 1rbori%ta :7i 6ractic; arta e2oteric; %ub lu/ina lunii 7i a %telelor :ntr!o 6;dure 9erde luxuriant;. Planta %i/boli2ea2; :n &eneral ciclul 9ie<ii >na7terea, /oartea 7i :n9ierea? 7i e%te le&at; :n /od 6articular de )a/a 3atur;, 2ei<a uni9er%al; a naturii 7i 8ertilit;<ii. CCnd e%te a%ociat; cultului 8e/inin al lunii, a%6ectul %6iritual al copacilor 2i plant,lor e%te 7i /ai accentuat, :n cultura unor 6o6oare din #%ia Central;, ,a6onia, Coreea 7i #u%tralia, co6acii erau con%idera<i %tr;/o7i /itici :/6ietri<i :n 8or/; de 9e&eta<ie 7i credeau c; %e 6oate cioc;ni :n :n<ele6ciunea lor. #9Cnd un rol tra! di<ional :n &;titul 7i 6re6ararea -ra! nei, 8e/eile au de29oltat o 7tiin<; de%! 6re 6ro6riet;<ile 6lantelor 7i %co6uri! le 6entru care 6ot 8i :ntrebuin<ate. #! nu/ite 6lante 7i ierburi con%tituiau in! &redientele de ba2; :n 6o<iunile /a! &ice 7i :n 6ractica /edical; ti/6urie. )ulte dintre ele a9eau e8ect curati9, dar /;%elari<a, beladona 7i cucuta 8i! ind -alucino&ene, induceau o %tare de eu8orie ! %ocotit; ex6erien<; /a⁣ 6entru &Cndirea e9ului /ediu. =n 6e! rioade /ai 6u<in ilu/inate, %;tenii 6u! teau aborda E8e/eia :n<elea6t;F a lo! cului >/i%terioa%; 6entru ei? 6entru a 8i aAuta<i :n 9indecarea anu/itor boli. #ce%te 6uteri erau o %abie cu dou; t;! i7uri5 dac; trata/entul a9ea %ucce%, erbori%ta 6utea %; cC7ti&e o 6o2i<ie re%! 6ectat;, iar dac; e7ua, 6utea 8i decla! rat; 9r;Aitoare ur/Cnd %; %u6orte 6er! %ecu<iile. rda st@nga #%e/enea 9ec-ilor 6;&Cni, ade6<ii 9i! cani%/ului ador; natura :n toate 8or! /ele ei. Jicani7tii cred :n re:ncarnare 7i /a&ie 7i %;rb;tore%c 6rin ritualuri 8eno/enele a%trono/ice 7i a&ricole. Credin<a lor are r;d;cini :n 2eit;<i, e! ner&ii /a%culine 7i 8e/inine. #ce%te E9r;Aitoare albeF /oderne au o adora! <ie %6ecial; 6entru 6;/Cnt, 6er%oni8i! cat de 1rda ! una din /ulti6lele :n! carn;ri ale 2ei<ei.
68
=isica n,agr1 sus $e7i :n 2ilele /oderne 6i%ica nea&r; %e/ni8ic; norocul, tradi<ia o con%ider; %i/bolul dia9olului 8iind ani/alul %;u 6re8erat. #7adar, 6oate %; %i/boli2a r;ul 7i /oartea. Se credea c; 7r1>itoar,l, %e 6uteau tran%8or/a :n 6i%ici ne&re, iar dac; ace%tea a9eau :n 6o%e%ia lor o 6i%ic; nea&r; /amiliar1 era o do9ad; clar; c; %t;6Cna ei e%te 9r;Aitoare. -iana 1os (ei<a ro/an; $iana >identi8icat; /ai tCr2iu cu #rte/i% din /itolo&ia &reac;? 6er%oni8ica luna9 /oti9 6entru care a de9enit re6re2entati9; 6entru 8ertilitatea 8e/eii 7i a naturii. 1%te :n8;<i7at; ca o 8at; tCn;r; 7i 8ru/oa%;, cu un torc al autorit;<ii :n Aurul &Ctului, o coroan; din 7Bsc >%i/bol celtic 8e/inin al ne/uririi 7i al 8ertilit;<ii? 7i o %ecer; care :/bin; %e/ni8ica<ia lunii cu cea a recoltei. )ulr;2bun;toare la :nce6ut, a6oi bine8ec;toare?.
PBna bun1 1os :n 6o9e%te Cenu7;rea%a a 8o%t aAutat; de 2Cn; :n reali2area 9i%urilor %ale de dra&o%te 7i de c;%;torie :n ciuda tuturor ob%tacolelor. Conce6tul %6iritelor bine9oitoare >%i/boli2ate aici de 2Cna cea bun;? care :i 6roteAea2; 6e oa/eni :/6otri9a 8or<elor de/onice datea2; :nc; din ti/6ul ci9ili2a<iilor antice 7i %unt a%e/;n;toare cu ng,rii 6;2itori din cre7tini%/.
81tr1guna dreapta In /od curio%, r;d;cina bi8urcat; a 6lantei de /;tr;&un; are 8or/; de o/ 7i con<ine -alucino&ene toxice. =n credin<a 6;&Cn; era %8Cnt; 7i %i/bolic; 6entru )a/a 3atur;. =n tradi<ia e&i6tean; 7i iudaic; %i/boli2a 8ertilitatea 7i era con%u/at; ca un adAun!tant :n 6roce%ul de 6rocreareG era 7i %i/bolul tribului iudaic al lui Ruben. 1/ble/a lui Circe, 9r;Aitoarea &reac;, era /;tr;&una con%iderat; cu 6uteri de incantare /a⁣ 7i era 8olo%it; :n 6o<iunile 8er/ecate cu care 9r;Aea 9i2itatorii, /eta/or8o2Cndu!i. =n 6erioada e9ului /ediu, /;tr;&una e!ra con%iderat; o 6lant; curati9; 8olo%it; la :nce6uturile /edicinii. Credin<ele 2iceau c; cre7te %ub %6Cn2ur;tori din %6er/a b;rba<ilor %6Cn2ura<i 7i c; <i6; atunci cCnd e%te %/ul%; din r;d;cini, :n ciuda ace%tui 8a6t, a 8o%t a%ociat; 7i cu :n%u7irile 6o2iti9e de 8ericire 7i 6ro%6eritate.
C,rcul magic sus #cea%t; xilo&ra9ur; /edie9al; :n8;<i7ea2; dia9olul :n&enunc-iat de c;tre un /a&ician. #6;rat de cercul %;u /a&ic ocrotitor :n care dia9olul nu 6oate 6;trunde >:n Aurul c;ruia %unt :n%cri%e %i/boluri 6uternice cu/ ar 8i crucil, 7i %e/nele :odiacal,E 7i <inCnd bagh,ta %a, /a&icianul neutrali2ea2; %6iritul dia9olului 6rin cu9inte /a&ice din cartea de 8ar/ece.
6L
Ch,ia astrologic1 dreapta #%trolo&ia 6oate 8i con%iderat; ca o cale de de%c-idere a %e/ni8ica<iei %6i! rituale a Gni7,rsului o8erind :n<ele6! ciune 7i cunoa7tere. Se con%ider; c; 6rin %tudierea /i7c;rii 7i a ciclurilor astral, 7i plan,tar,9 a Soar,lui 7i 4u( nii9 %!ar 6utea &-ici %oarta o/ului. Sist,mul :odiacal 8or/at din dou;! %6re2ece %i/boluri cere7ti e%te cu! no%cut din %ecolul al doilea #.$. #ici %unt 6re2entate %i&iliile 6entru %,r( b,c9 Taur9 0,m,ni9 +ac9 4,u9 <,( cioar1 7i %alan31. $ia&ra/a a%e/;n;toare cu mandala e%te alc;tuit; din 8i&ura central; a o! /ului co%/ic, :ncadrat :n c,rcul 6er! 8ec<iunii >cerc cuno%cut 7i %ub denu! /irea de roat; 2odiacal;?, :/6;r<it :n c9adrante H re6re2entCnd 6;/Cntul 7i 6unctele cardinale H dea%u6ra c;ruia %e &;%e7te o %tea :n cinci col<uri >6en! ta&ra/a?. Toate ace%te 8or/e &eo/e! trice %i/boli2ea2; 6er8ec<iunea. #! %ocierea o/ului co%/ic cu 6enta&ra! /a deri9; din teoria lui Pita&ora con! 8or/ c;reia ci8ra cinci e%te nu/;rul 6er8ect al o/ului ca /acroco%/o%, iar :n credin<a /edie9al;, ci8ra cinci e%te %6eci8ic; o/ului, deoarece ace%! ta are cinci %i/<uri, cinci de&ete la 8iecare /e/bru, iar :n;l<i/ea, 6re! cu/ 7i l;<i/ea lui %unt alc;tuite din cinci 6;r<i e&ale. Conce6tul de o/ co%! /ic, :n rela<ie cu o/ul 2odiacal e%te crucial :n a%trolo&ie 7i 6re2int; i/! 6ortan<; 7i :n alc-i/ie. 5mul :odiacal dreapta :n a%ociere cu 6rinci6iul o/ului co%! /ic 7i :naintea a6ari<iei 6racticilor /o! derne de dia&no%tic, %e credea c; 8ie! care 6arte a cor6ului o/ene%c e%te controlat; de cCte un %e/n 2odiacal. )acroco%/o%ul cere%c a9ea un core%! 6ondent :n /icroco%/o% >o/ul? 7i %e credea c; &u9ernea2; cor6ul. I/a&i! nea ilu%trea2; acea%t; rela<ie acce6! tat; de c;tre doctorii e9ului /ediu :n 6roce%ul de dia&no%ticare nu/it /e! lote2ie >ter/en 8olo%it 7i a%t;2i?. Con!
7"
5mul cosmic Credin<a %tr;9ec-e a cre;rii uni7,r( sului dintr!o %in&ur; 8iin<;, 6recu/ 7i r;%6Cndirea ace%tei idei, au 6u% o/ul c-iar :n centrul co%/o%uluiG %e cre! dea c; el re6re2int; /icroco%/o%ul unui /acroco%/o% cere%c. $in ace%t /oti9, di8eritele calit;%au uni9er%al?, al c;rui cor6 re6re2int; e! le/entul P;/Cnt, c;ldura cor6ului %;u, /oculN %Cn&ele, apaN re%6ira<ia, aerul. =n 6lu%, ca6ul o/ului co%/ic %i/boli2ea2; raiulG %to/acul %;u /a! rea, iar 6icioarele, p1mBntul. An acea%! t; ilu%tra<ie /edie9al;, 6o2i<ia plan,( t,lor e%te re8lectat; :n o/ul co%/ic5 %i/bolul a%trono/ic al Soar,lui e%te 6la%at :n %to/acul %;u ! centrul ! iar cel al 4unii9 :ntre 6icioarele %ale. =n cercul din Aurul %;u >:n %en%ul acelor de cea%ornic, :nce6Cnd de %u%? %e &;! %e%c %e/nele 6lanetelor 8art,9 ;upi( t,r9 Saturn9 8,rcur 7i O,nus >celelalte trei 6lanete ne8iind :nc; de%co6erite?.
8or/ ace%tei teorii, 6o2i<ia relati9; a st,l,lor 7i plan,t,lor in8luen<ea2; 7i a8ectea2; ine9itabil %;n;tatea 8i2ic; 7i /ental; a o/ului. Bolile 6ot 8i de! 6i%tate 6rin con%ultarea %e/nului 2o! diacal 7i a -oro%co6ului 6er%onal al 6acientului. #7a cu/ arat; i/a&inea, 8iecare %e/n 2odiacal in8luen<ea2; di! 8erite 6;r<i ale cor6ului5 %,rb,cul9 ca6ul 7i 8a<aG Taurul9 &CtulG 0,m,nii9 u/erii, 6l;/Cnii 7i bra<eleG +acul9 6ie6tul 7i %to/aculG 4,ul9 ini/a, 8ica! tul 7i 6l;/CniiG <,cioara9 %to/acul 7i inte%tineleG %alan3a9 coloana 9ertebra! l;, rinic-ii 7i /;du9a oa%elor, Scorpi( onul9 rinic-ii 7i or&anele &enitaleG S1( g,t1torul9 8icatul, 7oldurile 7i coa6%e! leG Capricornul9 &enunc-ii, oa%ele 7i din<iiG O1rs1torul9 &a/bele, &le2nele 7i %Cn&ele, iar =,2tii9 laba 6iciorului 7i &landele li/8atice.
P o d ia c u l
%; re6re2inte 7i dublarea 6uterii atin %e 6rin unitate.
%,rb,cul sus Berbecul e%te un %e/n de /oc9 cardinal, /a%culin :n ca%a lui 8art, 7i re6re2int; ener&ia necontrolat;. @iind 6ri/ul %e/n al 2odiacului, e%te un %i/bol al re:nnoirii 6uterii creatoare a Soarelui, a ex6lo2iei prim17,rii 7i a :nce6uturilor, :n &eneral. Se %6une c; tran%8or/; a6ele 6ri/ordiale ale Pe7tilor :n tr;%netul crea<iei. In tradi<ia &reac;, Berbecul >#rie% denu/irea latin; a Berbecului?, era berbecul :nari6at de 6e .Cna de #ur care i!a 6urtat 6e P-rixu% 7i 6e *elle de la Io. Sacri8i!cCndu!I :n cin%tea lui P,us9 ace%ta I!a tri/i% 6e P-rixu% :n rai. Oa/enii n;%cua%cendent :ntre 2I /artie 7i 20 a6rilie? %unt curaAo7i, acti9i 7i iubitori, dar 6ot 8i 7i e&oi7ti, duri 7i ner;bd;tori. Si&iliul Berbecului re6re2int; ca6ul ace%tuia, dar 6oate %i/boli2a 7i un ca6 o/ene%c cu na%.
Taurul sus Se/nul Taurului9 Tauru%, e%te un %e/n de 6;/Cnt, 8ix, 8e/inin, &u9ernat de Jenu%. Si/boli2ea2; 8ertilitatea, tr;inicia 7i :nc;6;<Cnarea. .a &reci, taurul re6re2enta 9ia<a, deoarece ace7tia erau %acri8ican;%cu<i :ntre 2I a6rilie 7i 2I /ai? %unt r;bd;tori, au tenacitate 7i
9oin<; 6uternic;, dar 6ot a9ea 7i ten din<; %6re :nc;6;<Cnare, 6o%e%i9itate 7i %en2ualitate. Si&iliul Taurului re 6re2int; ca6ul taurului 7i coarnele, %au 8arin&ele 7i larin&ele o/uluiG /ai /ult, e%te o r;/;7i<; a 6;trarelor .unii %au a lunii 6line ! a/bele %i/bo li2Cnd 8ertilitatea.
0,m,nii sus @iind al treilea %e/n al 2odiacului, %e/nul +e /enilor > :n latin;, gemi:nus :n%e/nCnd doi, &e/eni?, re6re ! 2int; dualitatea. 1%te un %e/n de aer, ne%tatornic, /a%culin :n care 8,rcur e%te a%cendent. In /itolo&ia &reco! ro/an;, Ca%tor 7i Polydeu0e% >Ca% tor 7i Pollux? erau 8iii ne/uritori ai lui (eu% >,u6iter?. .a /oartea lui Ca%tor, Pollux %!a ru&at %; /oar; :/ 6reun; cu ace%ta, iar P,us i!a reunit :n rai. Se/nul +e/enilor e%te cel al intelectului 7i al caracterelor 6o2i ti9e, iar nati9ii >:ntre 22 /ai 7i 2I iunie? %unt co/unicati9i, /ultilate rali 7i ca6abili de co/6ro/i%uri. Pot a9ea 7i tr;%;turi contradictorii, 6ot 8i con8u2i 7i i/aturi. Si&iliul +e/eni lor re6re2int; doi oa/eni <inCndu!%e de /Cn;, %e/ni8icCnd dualitatea con trariilor, cu/ ar 8i ne&rul 7i albul, /a% culinul 7i 8e/ininul, 9ia<a 7i /oartea, binele 7i r;ul, ne&ati9ul 7i 6o2iti9ul. $eoarece %e/nul e%te :/binat, 6oate
+acul 1os +acul >:n%ea/n; cancer %au crab :n li/ba latin;?, e%te un %e/n de a6;, car dinal, 8e/inin, do/inat de .un;. Con%tela<ia ri9ali2ea2; cu /er%ul :n d;r;t al racului 6rin /i7carea oblic; %6re Sud. A n /itolo&ia &reac;, 2ei<a /a/; *era, I!a a7e2at :n rai, dre6t r;%6lat; 6entru c; I!a 6i7cat 6e *era! cle% de 6icior. Cei n;%cu:ntre22 iu nie 7i 22 iulie? %unt %en%ibili, con%er 9atori 7i in%trui<i, dar 6ot 8i exce%i9 de 6rotectori, de e/oti9i 7i do&/atici. Si&iliul Racului are di8erite inter6re t;ri5 ca 8iind cle7tii racului, /er%ul %;u :nd;r;t %au co/bina<ia 6rinci6iilor 8e/inine cu cele /a%culine. =n credin <a %tr;9ec-e, Racul era E6oarta oa/e nilorF ! lanus inferni ! 6rin care %u ! 8letul intr; :n cor6.
4,ul sus 4,ul %au .eo, nu/e ce 9ine din li/ba latin;, e%te al cin cilea %e/n 2odiacal de 8oc, cardinal, 8ix, /a%culin, 2odie do/inat; de 6laneta Soar,. Se %6une c; P,us I!a a7e2at :n rai du6; ce *ercule a o/orCt leul din 3e/eea. .eii >n;%cu<i :ntre 23 iulie 7i 23 au&u%t? %unt con%idera<i ca 8iind lideri naturali 6entru c; %unt curaAo7i, &enero7i, creati9i, ener&ici 7i i%te<i, cu tendin<; %6re /Cndrie, 9anitate 7i autocra<ie a9iditate de onoruri. $eoarece e%te do/inat de cel /ai 6uternic a%tru, .eul %i/boli2ea2; centrul 9ie<ii. Si&iliul lui re6re2int; le&;tura dintre di9initate 7i u/anitate, 6oate 8i a%e/;nat coa/ei %au co2ii de leu 7i e%te o %tClcire a ini<ialei . %au lambda a cu9Cntului &rece%c .eo ;Leon9.
<,cioara sus @ecioara >Jir&o :n li/ba latin;? e%te un %e/n de p1mBnt9 ne%tatornic, 8e/inin, 8iind do/inat de 8,rcur. An /itolo&ia &reac;, #%traea, 2ei<a inocen<ei 7i a dre6t;<ii, a 8o%t tran%8or/at; :n acea%t; con%tela<ie. O re6re2int; 7i 6e $e/eter, 2ei<a 8ertilit;<ii, 7i %e %6unea c; 2eii erau n;%cu<i %ub ace%t %e/n. $atorit; 8a6tului c; 8ecioara con%idera c; nici un b;rbat nu e%te de%tul de bun 6entru ea, ace%t %e/n e%te cel al di%cri/in;rii. @ecioara e%!
te &u9ernat; de )ercur 7i 6oate re6re2enta -er/a8roditul. Con8or/ tradi<iei, nati9ii celui de!al 7a%elea %e/n al 2odiacului >:ntre 2P au&u%t 7i 23 %e6te/brie? %unt con%idera<i intro9erti<i, analitici, 6reci7i, ordona<i 7i /odera<i, dar 6ot 8i %e9eri, 6edan<i 7i ner9o7i. Si&iliul @ecioarei %i/boli2ea2; :n /od 9ariabil ari6i cere7ti, o 8e/eie <inCnd un %no6 de grBu9 or&ane &enitale 8e/eie7ti %au ca6ul 7i cor6ul u!nui 2arp,. )ai /ult, ar 6utea 8i con%iderat /ono&ra/a 6ri/elor trei li! tere ale cu9Cntului &rece%c 6art!enos care :n%ea/n; E8ecioar;F ;pi, alfa, i r!o: P#R?, %au ini<ialele )J, %i/boli2Cnd!o 6e <,cioara 81ria ;.ria 0irgo9. %alan3a dreapta Balan<a %au .ibra, e%te un %e/n de a,r9 cardinal, /a%culin, do/inat de 6laneta O,nus. 1%te al 7a6telea %e/n din 2odiac 7i denot; Au%ti<ie 7i ar/onie. Talerele trebuie <inute :ntr!un ec-ilibru 6er8ect, alt/interi 9a 6re9ala bun;tatea dintr!unul %au r;utatea din cel;lalt, :n +recia antic;, con%tela<ia era re6re2entCnd &-earele Scorpionului %au balan<a Au%ti<iei <inut; de #%traea, dar %e/nul /odern e%te 6re2entat %ub 8or/a %a din ti/6ul ec-inoc<iului de toa/n;, cCnd 2iua 7i noa6tea %unt e! &ale. 3ati9ii >n;%cu<i :ntre 2P %e6te/brie 7i 23 octo/brie? %unt a/abili, ec-ilibra<i 8iind 6reocu6a<i de 6er%oana lor, dar 6ot 8i indeci7i 7i lene7i.
Si&iliul Balan<ei re6re2int; c-iar cCntarul %au Soarele %cu8undCndu!%e :n ori2ontG :n 6lu%, linia in8erioar; :n%ea/n; exi%ten<a 6;/Cntean;, iar cea %u6erioar;, 6uterea %6iritual;.
Scorpionul 1os Jenino%ul %cor6ion e%te cel de!al o6tulea %e/n 2o diacal >nu/ele :i 9ine din li/ba latin;? 7i e%te un %e/n de a6;, 8ix, 8e/inin do/inat de 8art, 2i =luto9 7i 6oate %e/ni8ica /oartea. =n /itolo&ia &reac;, 8an8aronul Orion a 8o%t :n<e6at de un %cor6ion, 6e care ulterior P,us I!a a7e2at :ntre %tele. Oca2ional, %cor6ionul era %i/boli2at de un 7ultur9 pho,niM %au d, un 2arp,. 3ati9ii din 6erioada 2P octo/brie 7i 22 noie/brie au o 8er/itate caracteri%tic;, 6utere 7i autodi%ci6lin;, dar a!ce%te calit;<i 6ot 8i u/brite de in9idi!e, cru2i/e 7i dorin<a de di%tru&ere. Se %6une c; %i&iliul %cor6ionului %i/boli2ea2; or&anele &enitale /a%culine %au 6icioarele %cor6ionului 7i coada a%cu<it;.
acea%ta a 8o%t decantat; 6e 6;/Cnt de c;tre (eul cerului, #n. J;r%;torii >2I ianuarie 7i IL 8ebruarie? %unt one7ti, %ociabili, dota<i cu dra&o%te 6entru :n! 9;<;tur;, iube%c libertatea, iar 6e de al! t; 6arte 6ot 8i 7i ire%6on%abili 7i reti! cen<i. Cele dou; linii unduite ale %i&i! liului %i/boli2ea2; a6a d;t;toare de 9ia<;, a6ele a&itate ale incon2ti,ntului9 un 8lux care 9e%te7te %8Cr7itul u!nui ciclu %au 2,rpii :n<ele6ciunii. =,2tii 1os O 6erec-e de p,2ti %unt cei care %i/boli2ea2; cel de!al doi%6re2ecelea %e/n din 2odiac. 1%te un %e/n de ap19 ne%tatornic, 8e/inin, :n ca%ele lui &,ptun 7i ;upit,r. +recii antici credeau c; #6-rodita 7i 1ro% %!au tran%8or/at :n 6e7ti ca %; 6oat; e9ada S1g,t1torul sus 1%te re6re2entat :n din Ty6-on 7i au 8o%t i/ortali2anu/ele 2odiei 9ine de la Sa&itta! <ii o6u%e, 6e7tii re6re2int; trecutul 7i 9iitorul 7i %8Cr7itul unui ciclu 2odiacal care 6ri9e7te %6re ur/;torul. 3ati9ii al c;ror %e/n e%te :ntre 20 8ebruarie 7i 20 /artie %unt intuiti9i, ada6tabili 7i %en%ibili, de7i uneori 6ot 6re2enta ne%i&uran<;, a/bi9alen<; 7i 6redi%6o2i<ie la 9i%are. Si&iliul 6e7tilor e%te o re6re2entare clar; a celor doi 6e7ti uni<i. .a o anali2; /ai 6ro8und; %e %6une c; %i/boli2ea2; lu/ea u/an; 7i cea co%/ic; le&ate 6rin p1mBnt9 natura u/an; 7i %6iritual; 7i e9olu<ia 7i in9olu<ia. riu% din li/ba latin;?. 1%te un %e/n de /oc9 ne%tatornic, /a%culin, do/inat de ;upit,r 7i re6re2int; o/ul 6er8ectG co/bina<ie a 8or<ei ani/ale 7i %6irituale cu 6uterea di9in;. C-iron, centaurul uci% de %;&eata otr;9it; a lui *ercule, re6re2int; natura ani/alic; 7i %6iritual; a o/ului, iar arcul 7i %;&eata %unt 6uterea 7i controlul >deoarece %;&eata e%te 8ixat; :ntr!un un&-i 6er8ect?. =n &eneral, S;&et;torul e%te un %i/bol al :naltei n3,l,pciuni 7i a &Cndirii 8ilo2o8ice. S;&et;torii >n;%cu<i :ntre 23 noie/brie 7i 2I dece/brie? %unt -ot;rC<i, o6ti/i7ti, a9enturieri 7i loiali, dar 6ot 8i totodat; 7i 8anatici, ireali7ti 7i ner;bd;tori. Si&iliul S;&et;torului re6re2int; o %;&eat; cu 9Cr8ul :n %u%, oblic 7i o coard; de arc iconic;, %e/ni8icCnd ba2ele /ondene 7i te/6orale de la care %e 6oate :n;l<a in%6ira<ia %6iritual;.
Capricorn dreapta Caprina Ca6ricorn e%te un %e/n 2odiacal de p1mBnt9 cardinal, 8e/inin, &u9ernat de Saturn 7i re6re2int; ordinea 7i %tabilitatea. $u6; tradi<ia &recilor antici, Pan %!a tran%8or/at :ntr!o ca6r; 6entru a e9ada din Ty6-on, de9enind ca!6r;! 6e7te, (eu% I!a tran%8or/at :ntr!o con%tela<ie. 3u/ele e%te co/6u% din cu9intele latine7ti caper >ca6r;? 7i cornu >corn?. 3ati9ii din ace%t %e/n >22 dece/brie 7i 22 ianuarie? %unt a/bi<io7i, 6ra&/atici, 6ruden<i 7i %tudio7i, dar ace%te calit;<i 6ot 8i :/6letite cu cele de intran%i&en<;, li6%; de %i/6atie 7i e&oi%/. Se/nul era cCnd9a re6re2entat de Ca6ricornu%, /itolo&i! cul ca6r;!6e7te, iar %i&iliul o&linde7te t;rC/ul dual al ace%tei creaturi 8abuloa%e 6rin re6re2entarea 6;/Cntului 7i a /;rii. Poate 8i inter6retat ca 8iind cornul unei ca6re 7i coada r;%ucit; a unui p,2t, %au 6ri/ele dou; litere !tau 7i r!o din &rece%cul tragos >ca6r;?. Ca6ricornul e%te E6oarta 2eilorF H +anua coeli. O1rs1torul 1os J;r%;torul e%te al un%6re 2ecelea %e/n al 2odiacului 7i e%te %i/boli2at 6rintr!un c;r;u7 de a6;. 1%te un %e/n de a,r 8ix, /a%culin, &u9ernat de Saturn 2i Granus. !pa9 >:n latin; aJud9 9;r%at; :n%ea/n; a6a cunoa7terii, dar 7i a crea<iei 7i a di%tru&erii ! :n credin<a %u/erian;,
7!
Calul dreapta Calul din 2odiacul c-ine2e%c >e%te al 7a6telea %e/n 7i core%6unde Balan<ei? 6er%oni8ic; &ra<ia 7i ardoarea. Caii 8iind inteli&en<i, ace%t %e/n e%te i/n de lo⁣ 7i 6ra&/ati%/. #nul Calului :n%ea/n; a9entur; 7i ten%iune, dorin<; de elucidare a /i%terelor.
Tigrul sus :n tradi<ia c-ine2ea%c; %e %6une c; %uddha a in9itat toate ani/alele %;!7i 6etreac; anul nou cu el 7i, 9enind doar dou;%6re2ece, a -ot;rCt ca 8iecare an %; 6oarte nu/ele uneia dintre ace%te 8iin<e de9otate lui. Oa/enii n;%cucore%6unde 0,m,nilorE 8iind deci un %e/n al curaAului. 3ati9ii ace%tui %e/n %unt curaAo7i, 6lini de 6a%iune 7i :ndr;2ne<iG uneori %unt :n%; rebeli, indi8eren<i 7i i/6re9i2ibili, iube%c ri%cul 7i :7i 6;%trea2; %Cn&ele rece :n cele /ai &rele :/6reAur;ri. #nul ti&rului e%te /arcat de incidente di6lo/atice 7i r;2boaie, dar 6oate 8i un an bun 6entru %c-i/b;ri 8a9orabile 7i ino9a<ii. Ti&rul %e a!%ocia2; cu le/nul, iarna9 cu orientul 7i cu /ulg,rul.
-ragonul Ao% $ra&onul re6re2int; %i/bolul c-ine2e%c 6uternic al norocului, iar cei n;%cu<i %ub acea%t; 2odie %unt cari%/a!tici, &enero7i, /editati9i 7i 6rotectori. Cu toate ace%tea ei 6ot 8i 7i e&oi7ti, intoleran<i 7i re9endicati9i. Cel de!al cincilea ani/al al con%tela<iei c-ine2e7ti core%6unde 4,ului 7i e%te le&at de Orient, de culoarea alba%tru!9er!2ui 7i de 6loile de prim17ar1. $e7i a!nul $ra&onului 6oate aduce e7ecuri, e%te un an bun 6entru c;%;torie 7i co6ii, 6entru 6roble/e 8inanciare 7i 6lanuri a/bi<ioa%e.
Qarp,l, st@nga Oa/enii n;%cu<i :n anul 7ar6elui ! cel de!al 7a%elea %e/n al 2odiacului c-ine2e%c H %unt dota<i cu tenacitate, n3,l,pciun, du%; uneori 6Cn; la 9iclenie. Sunt a&re%i9i, dar 6lini de u/or 8oarte &u%tat de c;tre ceilal<i 7i 6o%ed; 6utere de 9indecare, 6ot 8i &elo7i, du6licitari uneori. In a%trolo&ia c-ine2;, 7ar6ele core%6unde Sudului, /o(
cului 7i prim17,rii. 1%te ec-i9alentul <,cioar,i. #nul 7ar6elui e%te deo6otri9; anul 7an%elor 7i a ne7an%elor, adic;, :n ti/6 ce 6er%6ecti9a a8acerilor 7i a a9enturilor e%te 8a9orabil;, %unt 6o%ibile %candaluri 7i %ur6ri2e, dar %e /ateriali2ea2; 6roiecte i/6ortante.
8aimu3a sus )ai/u<a e%te al nou;lea ani/al din con%tela<iile care %e ad;6o%te%c %ub cele dou;%6re2ece bra<e ale co6acului c-ine2e%c al anului. Oa/enii n;%cuec-i9alent cu S1g,t1torulE core%6unde /etalului 7i 7,rii9 iar anul /ai/u<ei 6ro/ite o 6erioad; 6l;cut; 6entru 8ante2ie 7i o6ti/i%/ :n care 6lanurile di8icil de reali2at 6ot 8i %u6ortate cu %ucce%. %elelalte semne ale 2odiacului c!inezesc sunt: ,obolanul, (aurul, /epurele, $aia, %ocoul, %@inele i 6orcul.
74
!ndroginul sus )ercuriu% %au 8,rcur e%te unul din cele /ai i/6ortante %i/boluri ale alc-i/iei, :n c;utarea ilu/in;rii %6irituale, alc-i/i7tii au %tudiat 6o%ibilitatea de tran%8or/are a /ateriei ele/entare ;materia prima9 :n 6er8ec<iune. )ercurul >ar&intul 9iu? a 8o%t un 8actor crucial :n ace%t 6roce% de tran%8or/are, unind 8or<ele o6u%e. @i&ura -er/a8rodit; >cuno%cut; 7i %ub nu/ele de #ndro&yne?, 6re2entat; aici %tCnd 6e Soar, 7i 6e 4un1 >ele/entul /a%culin 7i 8e/inin? re6re2int; ne%tatornicia, e8e/eritatea. <ocul 1os #de6<ii alc-i/iei 6ri9eau 8ocul dre6t ele/ent central. 1%te con%iderat atCt o 8or<; uni8icatoare, cCt 7i una %tabili2atoare 7i 6roce%ele de alc-i/ie :nce6 7i %e ter/in; cu 8ocul. 1%te %i/boli2at 6rintr!un triunghi cu 9Cr8ul :n %u%, %e/ni8icCnd 8l;c;rile :nalte 7i de aici, 6uterea %olar; 7i 9ia<a. In alc-i/ie 8ocul contra%tea2; cu apa.
!pa dreapta Subliniind contra%tul a6ei 7i al 8ocului, %e/nul a6ei e%te %e/nul 8ocului in9er%at 7i 6oate %i/boli2a o can; &ata %; 6ri/ea%c; a6a. 1%te /ai de&rab; un %e/n %elenar decCt %olar. CCnd cele dou; %e/ne antitetice %unt intercalate, %e ob<ine uniunea ele/entelor contra%tante ale a6ei 7i 8ocului, creCn!du!%e E8ocul 8luidF %au Ea6a de 8ocF. #lc-i/i7tii au con%iderat 6erec-ile de ele/ente ale triunghiului ca re6re2entCnd forma >e%en<a? 7i materia >%ub%tan<a?, 7i de aici, %6iritul 7i %u8letul a tot ceea ce exi%t;.
!,rul sus Se/nul aerului e%te un triunghi al c;rui 9Cr8 e%te :ndre6tat :n %u%, iar 6or<iunea %u6erioar; e%te :ntret;iat; de o lini, ori:ontal1 >de7i uneori 9Cr8ul %e %c-i/b;?. Si/bolul e%te o 6arte din %i/bolul 8ocului 7i re6re2int; c;ldura 6a%i9; de unde 6ro9ine a%ocierea lui cu aerul. In alc-i/ie, aerul e%te :ntr!o o6o2i<ie con%tant; cu p1mBntul.
=1mBntul sus $e/on%trCnd le&;tura celor dou; e!le/ente o6u%e, %i/bolul alc-i/ic al 6;/Cntului e%te acela al aerului, dar in9er%at. #lc;tuit dintr!o lini, ori:ontal1 >care inter%ectea2; 9Cr8ul uneori? de!a cur/e2i7ul triunghiului %e/ni8icCnd a6a, %e/nul 6;/Cntului re6re2int; a7adar apa %t;t;toare care %e 6oate %olidi8ica de9enind /aterie.
8,rcurul9 sul/ul 2i sar,a 1os -ragonul cu trei ca6ete ilu%trat aici e%te 6re2entat :ntr!un tratat de alc-i/ie din %ecolul al 7a6te%6re2ecelea. @iecare din ca6etele %ale %unt /arcate cu cCte un %i/bol de alc-i/ie5 /ercurul re6re2int; intan&ibilul, e8e/erul ;spiritus9' %ul8ul %i/boli2ea2; ener&ia :n8l;c;rat; 7i %u8letul ;anima9, iar %area %e/ni8ic; tan&ibilul ;corpus9. #!ce%te trei ele/ente E8ilo%o8iceF de alc-i/ie erau cele /ai i/6ortante co/6onente ale E/ateriei 6ri/eF ;materia prima9 ce 6utea 8i tran%8or/at; :n 6iatra 8ilo%o8at; ;lapis p!ilosop!o:rum9 ! 6iatra n3,l,pciunii. #cea%t; conce6<ie are 7i o %e/ni8ica<ie raa!croco%/ic;. Sul8ul :n8l;c;rat, %olar, contra%ta cu /ercurul 9olatil, %elenar, dar ace%te ele/ente 6uteau 8i :/6;cate 6rin /etode de alc-i/ie, iar %area 6utea ac<iona ca ele/ent de con%er9are. CCnd cele trei ele/ente %unt co/binate :n cor6ul dra&onului, ele rea/inte%c 8a6tul c; %ucce%ul de6inde de :/binarea ar/onioa%; a trei 9eri&i. $in ace%t /oti9, dra&onul e%te %i/bolul e!c-ilibrului ce re2ult; :n ur/a uniunii 6er8ecte ;coniunctio9 6entru reali2area c;ruia, o/ul, ca 7i alc-i/i7tii, trebuie %; lu6te 6Cn; la ca6;t, atCta 9re/e cCt are ener&ie :n 8iin<a %a.
X K
Cruc,a Tranda/irului 1os Co/binCnd %i/bolurile :n9ierii 7i )Cntuirii lui *ri%to%, Crucea Tranda8irului >cuno%cut; 7i ca Ro%icrucian %au Crucea Tranda8irie? era la :nce6ut e/ble/a Societ;<ii Crucii Tranda8irului, o %ect; reli&ioa%; 8ondat; :n IP8P. =nce6Cnd din %ecolul al 7a6te%!6re2ecelea, e/ble/a a 8o%t ado6tat; de o %ocietate %ecret; de 8ilo%o8i intere%a<i de alc-i/ie 7i /i%tici%/ care au inter6retat Crucea Tranda8irie ca 8iind %Cn&ele 9;r%at de *ri%to% 6e Cruce. Si/bolul /ai 6oate :n%e/na 7i lu/ina di9in; %tr;lucind a%u6ra unei lu/i 6;/Cntene :n %u8erin<; 7i %acri8iciu 7i 6oate %i/boli2a totodat; 6e *ri%to%, 6e <,cioara 81ria 7i :n9ierea.
Compasul masonic 2i ,ch,rul sus, dreapta @ranc/a%oneria e%te o %ocietate %ecret; interna<ional; /a%culin;, a9Cn!du!7i ori&inea din ti/6ul cl;dirii Te/6lului lui Solo/on, dar care, :n acce6<iunea %a /odern; datea2; din %ecolul al QJII!lea. Co/bin; %i/boli%/ul reli&io% cu cel al con%truc<iei, /;ie%tria cu lu/ina. Yelul ace%tei %ociet;<i e%te Eunirea lu/ii :n lu/in;F 6rin /iAloace de 6er8ec<ionare 6ro6rii, cu E/unca de 2idire :n 6iatr;F 7i 6rin con%truirea Ete/6lului u/anit;<iiF. Si/bolurile /a%onice co/bin; deci i/a&inile reli&ioa%e cu in%tru/entele de con%truc<ie 7i ar-itectur;, cu/ %unt co/6a%urile, /i%triile, ciocanele 7i te!urile %au ec-erele. Co/6a%ul 6oate 8i
a%e/;nat cu litera #, ace%ta 8iind un %i/bol al tuturor :nce6uturilor. $in cau2; c; ace%te in%tru/ente %unt 8olo%ite :n calculele &eo/etrice 7i :n ar-itectur;, %i/boli2ea2; totodat; actul crea<iei 7i %6iritul. $u/ne2eu e%te a!%e/uit 2idarului 7i ar-itectului "ni9er%ului. "n&-iurile dre6te 6ot 8i de%enate doar cu ec-erul >ec-er :n T %au ec-erul 2idarului? 8iind deci un %i/bol al dre6t;<ii, al le&alit;<ii 7i al 6;/Cntului. #tCt co/6a%ul, cCt 7i ec-erul 2idarului %unt in%tru/ente de /;%ur; 7i,6rin ur/are, re6re2int; Audecata. #9Cnd re2onan<; :n %i/boli%tica 8ranc/a%oneriei, ec-erul 7i co/6a%ul 2idarului era 7i e/ble/a :/6;ratului c-ine2 @u *%i, un conduc;tor &enero% 7i in9enti9. #ce%te in%tru/ente re6re2int; de a%e/enea arta liberal; a &eo/etriei 7i unirea cerului Dc,rculE cu 6;/Cntul Dp1tratulE. .itera +, de la care radia2; lu/ina, %i/boli2ea2; 6e $u/ne2eu >+od?, &eo/etria 7i &eo!/an<ia. Ciocanul masonic dreapta #%e/eni co/6a%ului, ciocanul 6oate 8i a%ociat cu con%truc<ia 7i cu actul crea<iei :n %en%ul /onden 7i co%/ic. Bra<ul 6uternic care /Cnuie7te ciocanul al;turi de co/6a% 7i de ec-er, %i/!
bolul corectitudinii, %i/boli2ea2; 6uterea /in<ii :ndre6tat; %6re ob<inerea unei cau2e. "n&-iurile co/6a%ului %unt a%e/;nate cu ni9elele de29olt;rii %6irituale, iar un&-iurile %6eci8ice 6oart; 7i %e/ni8ica<ii %6eci8ice5 un&-iul de L0Z %i/boli2ea2; ar/onia %6iritual; 7i /aterial;. Rela<ia dintre co/6a% 7i ec-er e%te 7i ea i/6ortant;5 cCnd ace%te dou; in%tru/ente %unt :ncruci7ate >ca aici?, /ateria de ba2; 7i %6iritul /ai :nalt %unt co/binate 7i e!c-ilibrateG cCnd co/6a%ul e%te 6re2entat dea%u6ra unui ec-er, /intea e%te /ateria do/inant; 7i 9ice9er%a cCnd 6o2i<iile %unt in9er%ate.
Scamatorul.;ongl,rul sus Sca/atorul >nu/it ,on&ler uneori? e%te una din cele dou;2eci 7i dou; de arcane /aAore ale Taratului, un %i%te/ e2oteric de di9ina<ie. =n 8ata ace%tuia
%unt a7e2ate o cu6;, s1bii9 un 6entaclu 7i o bagh,t1 re6re2entCnd atCt cele 6atru ele/ente ale 9ie<ii, cCt 7i %uitele Tarotului. In /Cn; <ine o ba&-et; /a⁣, iar dea%u6ra ca6ului %;u 6lute7te %e/nul in8initului. Ca a%6ect 6o2iti9, Sca/atorul %i/boli2ea2; con8iden<; :n 9ia<; 7i 7ar/ :n ne&ocieri, iar ca a%6ect ne&ati9, re9er%ul. ;usti3ia dreapta #%e/eni core%6ondentei %ale, ca 8iind una din cele 6atru 9irtu%au o balan<;? ce %e/ni8ic; lu/inarea %6iritual;. ,u%ti<ia e%te a o6ta dintre arcanele /aAore >de7i cCnd9a era a un%6re2ecea, 6Cn; cCnd 6o2i<ia ei a 8o%t in9er%at; cu cea a @or<ei? 7i e%te o carte din al doilea &ru6. Re6re2int; inte&ritatea, ec-ilibrul 7i li6%a de 6reAudec;<iG cCnd e%te :ntoar%;, %i/boli2ea2; o deci2ie 8al%;, %l;biciune 7i 6edea6%;. SpBn:uratul st@nga S6Cn2uratul e%te a dou;%6re2ecea carte din arcanele /aAore, iar %e/ni8ica<ia lui nu e%te atCt de %ini%tr; cCt 6are la 6ri/a 9edere. #cea%t; carte de tarot :n8;<i7ea2; un o/ %6Cn2urat cu un 6icior de ra/ura unui co6ac ale c;rui 8lori 6ot 8i co/6arate cu Copacul 7i,3iiN cel;lalt 6icior e%te :ndoit din &enunc-i >re6re2entCnd ci8ra patru !cea a de%;9Cr7irii?. =n /od %ur6rin2;tor, c-i6ul %;u e%te %enin. =n unele 9er%iuni e%te :n8;<i7at cu /onede c;2Cn!du!i din bu2unare ! %i/bol de %acri8icare a bunurilor lu/e7ti. S6Cn2uratul a6ar<ine celui de!al doilea &ru6 de c;r<i 7i 6oate 8i inter6retat ca n3,l,pciun,a %6iritual;, di9ina<ia 7i %acri8iciul de %ine :n %co6ul ob<inerii unei 9alori /ai :nalte. Se/ni8ica<ia ne&ati9; a ace%tei c;r<i e%te li6%a de loialitate, e&oi%/ul 7i a6atia. Soar,l, dreapta Cartea de Tarot a Soarelui 6oart; %e/ni8ica<ia 6o2iti9; de 8ericire 7i %ucce%G c-iar 7i :ntoar%; 8iind, 6re9e%te7te doar un &rad /ai %c;2ut de 8ericire. Soarele e%te al QlQ!lea dintre arcanele /a!
Aore, din cel treilea &ru6 7i e%te do/inat de o re6re2entare %olar; 8i&urat;. 1%te :n8;<i7at un co6il :nc;lecat 6e un cal H ani/al %olar :n /ulte tradi<ii H :n%; uneori %unt :n8;<i7a<i 0,m,nii9 %e/ni8icCnd uniunea 6er8ect;. <loa(r,a(soar,lui e%te un alt %i/bol %olar 6e care :l 6oate con<ine acea%t; carte.
H "" #
Andr1gosti3ii 1os # 7a%ea carte a arcanelor /aAore ale Tarotului, :ndr;&o%ti<ii, a 8o%t re6re2entat du6; tradi<ie %ub dou; a%6ecte5 6ri/ul :n8;<i7ea2; un b;rbat ale&Cnd :ntre dou; 8e/ei >una ca%t;, cealalt; 8ri9ol;?, 6re2idat de un Cu6idon care <inte7te cu o %;&eat;. # doua 6re2entare e%te cea a unui b;rbat 7i a unei 8e/ei %ub %u6ra9e&-erea unei 2eit;<i andro&ine 7i re6re2int; uniunea /a%culinit;<ii 7i 8e/init;<ii 6entru crearea 8iin<ei 6er8ecte. Cea de!a doua conce6<ie :n8;<i7at; aici :i re6re2int; 6e #da/ 7i 19a :n &r;dina 1denuluiG :n %6atele 19ei %e 9ede 7ar6ele :ncol;cit 6e Co6acul cunoa7terii. =ndr;&o%ti<ii con%tituie una din c;r<ile 6ri/ului &ru6, re6re2entCnd atrac<ie, o ale&ere di8icil; >nu nea6;rat :n dra&o%te? 7i i/6ortan<a lu;rii deci2iei corecte.
!sul d, baston sus, dreapta #rcanele /inore ale Tarotului %e :/6art :n 6atru %uite5 Cu6e >+oblete?, Parale >Bani, Cercuri, Ro<i?, S1bii >S6ade? 7i Ba%toane >%au Sce6tre?. @iecare %uit; e%te /a%culin; >S6ade 7i Sce6tre? %au 8e/inin; >Cu6e %au Parale? 7i re6re2int; cCte un ele/ent5 Cu6ele re6re2int; apaN %6adele, a,rulN banii, p1mBntul9 iar %ce6trele, /ocul. Sce6!trele re6re2int; 6ri/a %uit;. #%ul de ba%ton %i/boli2ea2; 8ocul, iar /Cna 8u/e&Cnd; ce %trCn&e un ba%ton :n8lorit re6re2int; 8or<a, crea<ia, na7terea 7i 8ertilitatea.
* + i c i&it u , ol c u r i
=a Kua dreapta Si%te/ul c-ine2e%c de 6a Oua >tri&ra!/e? e%te 8olo%it :n %co6ul &-icitului. Se %6une c; cele o6t tri&ra/e au 8o%t de29;luite :/6;ratului @u *%i >cea. 28 2 :.*.? :n %c-e/ele unei cara6ace de 3,stoas1. Pentru re6re2entarea lor %e 8olo%eau la :nce6ut be<ele de euca!li6t. Pa Oua %unt de%cri%e :n T %!ing ECartea %c-i/b;rilorF, unde a6ar :n Aurul %i/bolului yin(yang 7i re6re2int; ele/entele /ereu %c-i/b;toare a!le Gni7,rsului 7i interac<iunea lor. @iecare tri&ra/; e%te alc;tuit; din di8erite co/bina<ii de cCte trei linii care :n%ea/n;, 8ie 6rinci6iile /a%culine 6o2iti9e 7i acti9e >yan&?, 8ie 6rinci6iile 8e/inine, ne&ati9e 7i 6a%i9e >yin?. .iniile 6ot 8i :ntreru6te :n centru >yin? %au :ntreru6te >yan&?. @iecare re6re2int; cCte o caracteri%tic; 6er%onal;, o 6arte a cor6ului, o 6erioad; de ti/6, o ci8r;, un ele/ent, o 6lanet;, o culoare, o direc<ie 7i un ani/al. #ce%te o6t tri&ra/e %unt :n/ul<ite cu o6t 6entru a ob<ine cele 7ai2eci 7i 6atru de -exa! &ra/e >0oua? de la care %e 8ac inter6ret;rile %itua<iilor u/ane 7i 6re2icerile 9iitorului. #ranAate :ntr!un octo&on >a c;rui 6eri8erie re6re2int; ti/!
6ul 7i con<ine %6a<iul?, tri&ra/ele %e cite%c :n %en% antiorar 7i de %u% :n Ao%. CCnd9a, tri&ra/ele ornau :/br;c;/intea liderilor %6irituali te/6orari 7i, a%e/eni %e/nului yin!yan&, 6ot 8i 8olo%ite ca a/ulete. 3u/ele 7i %e/ni8ica<ia -exa&ra/elor 6re2entate aici %unt ur/;toarele5 Ni (si >e7ecuri cau2ate de i&noran<a %ubordona<ilor?G (a Nuo >6o2i<ie 6ericuloa%;?G Lu >c;l;torie %au li6%; de ad;6o%t?G Li >nece%itatea de a ac<iona corect?G *ang >c;%;torie 8ericit;?G 6i >a6aren<e :n7el;toare?G N7an >ne9oia de obiecti9itate?G 4i >%ucce% 7i c;l;torie?G (sui >:ntClniri, di%6ute 6olitice? 7i Nan >retra&ere %trate⁣?.
C1r3il, d, ;5C dreapta $e7i %e/ni8ica<ia lor e%te /ai 6u<in 6ro8und; 7i e2oteric; decCt a c;r<ilor de Tarot9 c;r<ile de Aoc %unt totu7i %i/bolice 7i %unt 8olo%ite uneori la &-icit. @iecare %uit; de c;r<i are %e/ni8ica<ie 6ro6rie, la 8el 7i 8iecare carte :n 6arte. Cele 6atru %uite ale c;r<ilor de Aoc re6re2int; laolalt; cele 6atru ele/ente ale =1mBntului9 9Cnturilor, anotimpurilor 7i ale direc<iilor cardinale. Cele trei%6re2ece c;r<i ale 8iec;rei %uite re6re2int; cele trei%6re2ece luni %elenare. C;r<ile de Aoc alc;tuie%c :/6re! un; o ale&orie detailat; a "ni9er%ului. 1le re6re2int; 9ia<a cu toate bucuriile 7i neca2urile ei 7i lu6ta 6entru 9ictorie a 8or<elor o6u%e. Cele cinci2eci 7i dou; de c;r<i de Aoc re6re2int; cCte o 2i a a!nului. 1le :7i au ori&inea :n #%ia Central;, r;%6Cndindu!%e a6oi :n India 7i :n 1uro6a %ecolului al 6ai%6re2ecelea. C;r<ile de Aoc re6re2int; :n &eneral a!triburul 6er%oni8icat al 9iciului 7i %i/boli2ea2; 9ia<a iro%it; >a7a cu/ %unt :n re6re2ent;rile 6;catului de trCnd;9ie?.
=ica sus :/6reun; cu %uita nea&r; a Tre8lei, Pica ! al c;rei %i/bol re6re2int; o 8run2; %au co6acul co%/ic, :n con%ecin<;, 9ia<a ! re6re2int; anoti/6urile reci, toa/na 7i iarna, 6recu/ 7i 6uterea :ntunericului. Pica 6oate 8i co/6arat; cu Spad,l, >re6re2entarea ico!nic; %u6li/entar;? a Taratului 7i 6oate %i/boli2a 9ariabil intelectul, ac<iunea, a,rul9 de%tinul 7i :n a%ociere cu a%ul, /oartea. Re&ele de 6ic; e%te a!%e/;nat cu Saturn9 da/a, cu r;2boiul 7i cu Palla% #t-ena, iar 9aletul, cu 8,rcur. .a 8el cu/ re6re2int; /oartea, 6ica 6oate aduce ne8ericire, boal; 7i ruin; 8inanciar;. 19oc; %u8erin<; tri%te<e, doliu 7i tr;dare.
Inimil, sus #l;turi de %uita ro7ie 6erec-e a caro!ului, ini/ile >cu6ele? %i/boli2ea2; a!noti/6urile calde prim17ara 7i 7ara 7i de<in 6uterea lu/inii. Ini/ile %unt %e/ne centrale, atCt ale 9ie<ii, cCt 7i a!le lu/inii. =n a%ociere cu cup,l, Taro!tului re6re2int; cunoa7terea, crea<ia de a6;, dra&o%tea, 8ertilitatea 7i 6ocalul. Re&ele de cu6; %i/boli2ea2; a6a 7i 6e 3e6tunG da/a, dra&o%tea 7i 2ei<a dra&o%tei, Jenu%, :n ti/6 ce 9aletul re6re2int; 2eul r;2boiului, )arte. .a &-icit, ini/ile :n%ea/n; bucurie. Cu6ele e9oc; %enti/ente a/icale 7i de iubire.
Tr,/la sus Tre8la >%au tri8oiul? e%te nea&r; 7i al;turi de Pic; re6re2int; toamna9 iarna9 noa6tea 7i :ntunericulG e%te %i/bolul 6rinci6iilor b;rb;te7ti, :n o6o2i<ie cu caroul. #%e/eni ba%toanelor Ta!
ratului, tre8la :n%ea/n; /oc9 ener&ie 7i 9oin<;, 6recu/ 7i bo&;<ie, /unc; 7i noroc. Re&ele de tre8l; e%te le&at de P,us9 da/a, de *era 7i 9aletul, de #!6ollo. .a &-icitul :n c;r<i, tre8la re6re2int;, :n &eneral, 8ericirea. Caroul 1os #l;turi de ini/i, %uita caroului %i/boli2ea2; anoti/6urile c;lduroa%e 7i lu/inoa%e. Caroul re6re2int; 6uterea 8e/inin;, :n antite2; cu tre8la. .a 8el ca :n celelalte %uite, 8iecare carte are %e/ni8ica<ie 6ro6rie, iar c;r<ile de curte %unt %e/ni8icati9e :n /od %6ecial5 a%ul re6re2int; entitatea unic;, re&ele, %6iritul 7i tat;l, da/a, %u8letul 7i /a/a, 9aletul eul, iar Aoc0erul, ete! rul. #ce%te inter6ret;ri %unt du%e /ai de6arte cu 8iecare %uit;. Re&ele de caro e%te re&ele /oculuiN da/a re6re2int; co/bu%tibilul care ali/entea2; 8ocul, iar 9aletul e%te un r;2boinic. Caroul 6oate 8i a%ociat cu %uita 6aralelelor din Tarot, %i/boli2Cnd /ateria 6;/Cntean;, bani, curaA 7i ener&ie. .a &-icitul :n c;r<i, caroul 6re2ice du7/;nie 7i neca2, e%te :n le&;tur; cu a!8acerile, c;l;toriile 7i /e%aAele.
V KL V
,ocul de 7a-, cu tabla de da!A/e 7i cu ar/atele ad9er%e, alb; 7i nea&r; >uneori ro7ie 7i alb;?, %i/boli2ea2; clar b;t;lia 6entru %u6re/a<ie :ntre 8or<e o6u%e cu/ ar 8i binele 7i r;ul, 9ia<a 7i /oartea, lu/ina 7i :ntunericul, raiul 7i 6;/Cntul. $eoarece Aocul cere inteli&en<; 7i 6er%6icacitate, 7a-ul 6oate %i/boli2a totodat; cau2a co%/ic;. )ut;rile 6ie%elor %6eci8ice de 7a- 8iind li/itate la anu/ite 6;trate de%tinate lor, Aocul 6oate re6re2enta dina/i%/ul ti/6ului 7i %6a<iului. Ra-ul are o %i/boli%tic; 9a! riat; :n di8eritele tradi<iiG Aocul occidental e%te ba2at 6e ierar-ia cur<ii re&ale a e9ului /ediu, 6e cCnd :n India, 6ie%ele de 7are6re2int; %i%te/ul de ca%t;. =n C-ina, re&ele %e a8l; :n centrul lu/ii 7ale, iar Aocul de 7a- e%te unul de &u9ernare 7i de lu6t; :n9er7unat; 6entru i/6unerea ordinii >cu %acri8icii din a/bele 6;r<i?. Tabla de 7a- din India, cu 8or/a %a rotund;, %i/! boli2ea2; ciclul exi%ten<ial :n care o/ul %e /ut; du6; libera %a dorin<; ! 8ie %6re de2a%tru, 8ie %6re 9ictorie ! 6recu/ o 8ace 7i 6e tabla de 7a- tradi<ional;, 6;trat;, :n &eneral, re&ele 8iec;rei culori re6re2int; Soar,l,9 inima 7i autoritatea de ba2;, 6e cCnd re&ina >%au 9i2irul? e%te 4una 7i %6iritul cu libertate de /i7care. 16i%co6ul D,l,/antul :n Aocul %6aniol 7i arab? %i/! boli2ea2; conducerea %6iritual;G /i7c;rile lui :n dia&onal; %i/boli!
2ea2; calea intelectual;, 6e 6;tratele albe, 7i calea de9ota/entului 6e dia&onala nea&r;. Ca9alerul e%te un :nce6;tor, iar /i7c;rile %ale :n 8or/a litere . re6re2int; %;ritura intui<iei. Ca%te! >cuno%cut %ub nu/ele de tur; de la roc!ul arab %au 8aeton :n S6ania? re6re2int; auto!
lul
ritatea te/6orar;, iar /i7carea ori2ontal; e%te o r;/;7i<; a p1tratului /ateriei. Ser9itorul e%te re6re2entat de 6ionii care :n8runt; lu6ta a6roa6e i/6o%ibil; 6entru a aAun&e la al o6tulea 6;trat 6entru a ob<ine reintrarea, :n C-ina, Aocul de 7a- e%te con%iderat una din cele 6atru arte ale c;rturarilor.
8*
C,rcul sus $e7i un %e/n a6arent %i/6lu, cercul e%te un %e/n uni9er%al bo&at :n %e/ni8ica<ii. @;r; :nce6ut 7i 8;r; %8Cr7it, cercul re6re2int; un ciclu ne%8Cr7it 8iind %i/bolul 6rinci6al al eternit;<ii >a7a cu/ e%te :n co/6ara<ie cu %i/bolul Qarp,lui oroboro%?. Poate :n%e/na de a%e/enea co%/o%ul, di9initatea, 6er8ec<iunea 7i 9ia<a. =n 1!&i6tul antic 6recu/ 7i :n alte tradi<ii, cercul, a/intind ca 8or/; de di%cul %olar, re6re2enta 2eul Soar, 7i era %e/nul 6re2en<ei di9ine. Cercurile de 6iatr;, 6recu/ Stone-en&e din #n&lia %unt con%iderate de unii ca 8o%te locuri de adorare a Soarelui. =n unele inter6ret;ri, 6unctul central al cercului re6re2int; centrul in8initului %au ori&inea co%/ic; >e%te totodat; 7i %i/bolul Soarelui 7i al aurului. Si/ilitudinea cercului cu %oarele, :l 8ace %;
de9in; un %e/n al 9ie<ii. "n ele/ent e%en<ial :n 8or/a %a e%te i/6licarea unei /i7c;ri dina/ice, a unei rotiri 8;r; %8Cr7it ce a%ea/;n; cercul cu ti/6ul 7i cu re&ulile ne:ndu6lecate ale le&ii co%/ice. @iindc; %ea/;n; cu nu/eralul E0F, e%te un %e/n al 6oten<ialului e/brionar ce ur/ea2; a 8i reali2at, :n /ulte tradi<ii orientale, inclu%i9 :n cea i%la/ic;, cercul %i/boli2ea2; 6er8ec<iunea cerea%c;. =n C-ina, cercul alb %i/boli2ea2; yang 7i re6re2int; /a%culinitatea 7i ener&ia cerea%c;. Ca c,rc magic 8or/a are o /are 6utere 6rotectoare :n 6racticile o!culte 7i e%te totodat; un i/6ortant %i/bol /editati9 >9e2i mandal,l,E. An inter6retare 6%i-olo⁣, cercul re6re2int; 7inele ideal ce a atin% ec-ilibrul 6er8ect. Spirala dreapta .a 8el ca /aAoritatea 8or/elor, 7i %6irala e%te un %i/bol e9ocator antic cu inter6ret;ri %i/bolice 6ro8unde. $in cau2; c; %e a%ocia2; cu /i7carea 9alurilor 7i cu apa 7i 8iind o ideo&ra/; a tun,tului 7i 8ul&erului, era con%iderat; cCnd9a ca un %e/n ce e/ana 9ia<; 7i un canal 6rin care cur& toate e!ner&iile ! 8i2ic; %au %6iritual;. S6irala 6oate 8i %elenar; %au %olar; 6entru c; %e/ni8ic; 8a2ele lunii 7i r;%;ritul, a6u%ul 7i 6uterea &eneratoare a Soar,lui9 :n tradi<ia celtic;, %6irala era un %i/bol i/6ortant al 8ocului, de7i /ulte alte tradi<ii :l a%e/;nau doar a6ei >6robabil datorit; curbei %6irale a scoicilor marin,E. Ca re2ultat al ace%tor
a%ocia<ii, %6irala a 8o%t con%iderat;, :n &eneral, un 6uternic %i/bol de 8ertilitate 7i a 8o%t a%ociat cu uterul. #%e/eni cercului, %6irala :/6;rt;7e7te %i/boli%/ul /i7c;rii continue 7i ciclice :n%e/nCnd :n%; 7i e9olu<ie 7i in9olu<ie. $e 9re/e ce con<ine ele/ente ale 9ec-ii ordini, %6irala %e ra/i8ic; :ntr!o nou; %8er; 7i :n 8elul ace%ta re6re2int; %c-i/barea 7i de29oltarea. )ai de6arte, datorit; 8or/ei %ale ce %e a%ea/;n; cu 9CrteAul de 9Cnt, iar ace%ta 8iind o 6arte a %u8lului 9ie<ii, %6irala %e identi8ic; cu o 8or<; dina/ic; creatoare. =n 6lu%, a%ociat; cu labirintul9 8or/a %a :ncol;cit; 6oate re6re2enta un /i%ter 6e care cel ini<iat :l 6oate de%co6eri doar dac; ur/ea2; calea %inuoa%;.
=1tratul pagina urmtoare Ca 8or/; 7i inter6retare, 6;tratul %e a8l; :n contra%t direct cu cercul. =n ti/6 ce dina/icul cerc re6re2int; cere%cul 7i co%/icul, 6;tratul %tatic :n%ea/n; /aterie 7i 6;/Cnt. Prin 8or/a 6er8ect ec-ilibrat;, 6;tratul e%te un %i/bol 6o2iti9. Si/boli%/ul 6ri/ar al 6;tratului e%te cel al 6;/Cntului. Cu cele patru laturi e&ale, 6oate %e/ni8ica %tabilitatea ! ec-ilibrul colecti9 al ele/entelor, anoti/6urile 7i direc<iile cardinale alt/interi o6u%e, dar a%ociate toate cu ci8ra 6atru. Poate c; din ace%t /oti9 6;tratul e%te cel /ai i/6ortant %i/bol -indu%, %i/boli2Cnd ancora ce a%i&ur; ordinea "ni9er%ului ! rol 6e care :l de<ine :n /ulte alte tradi<ii, inclu2Cndu!le 6e cea c-ine2; 7i cre7tin;. .a e&i6tenii antici, 6;tratul re6re2enta de%;9Cr7irea,
8I
%ucce%ul. In Orient, contra%tCnd cercul yang9 6;tratul %i/boli2ea2; yin 7i 8e/initatea. $u6; ,un&, de8ini<ia 6%i-olo⁣ a 6;tratului e%te cea a realit;<ii 6;/Cntene 7i a unei 6er%onalit;<i ce nu 7i!a :ntre&it :nc; toate 8a<etele. P;tratul /ai 6oate :n%e/na :ncredere, %inceritate 7i inte&ritate. Triunghiul dreapta #7a cu/ 6;tratul e%te le&at de ci8ra 6atru, i/6ortan<a %i/bolic; a triun&-iului %e a8l; :n cele tr,i laturi ale %ale. Trei e%te o ci8r; co%/ic; i/6ortant; %e/ni8icCnd o /ultitudine de triade, inclu%i9 na7terea, 9ia<a 7i /oarteaG raiul, 6;/Cntul 7i o/ulG cor6ul, %u8letul 7i %6iritulG tat;l, /a/a 7i co6ilul, :n 1&i6tul antic, co/binarea 9oin<ei, inteli&en<ei 7i ca6acit;<ii de a iubi, re6re2enta %u8letul o/ului. =n ico!
no&ra8ia iudeo ! cre7tin; triun&-iul %i/boli2ea2; S/Bnta tr,im, ! trei :ntr!unui. .e&at de acea%t; conce6<ie e%te triun&-iul i%o%cel >delta la/inar;? care re6re2int; co%/o%ul, :n centrul c;ruia %e &;%e7te atot7tiutorul ochi al lui -umn,:,u. =,c,t,a lui Solomon e%te alc;tuit; din dou; triun&-iuri 7i re6re2int; uniunea contrariilorG e%te :n acela7i ti/6 o caracteri%tic; central; a %i/bolului /editati9 budi%t co/6lex, Sri H Fantra. #%e/eni 9ec-ilor e&i6teni, /aya7ii au con%truit 6ira/ide :n tre6te, con%truc<ii /ari care a!9eau ca ba2; un 6oli&on 7i ca 8e<e laterale ni7te triun&-iuri, :n 9Cr8ul c;rora, cei din ur/; con%truiau te/6le. Pira/idele re6re2int; /untele co%/ic. Triun&-iul e%te %e/nul /ocului >%au al /a%culinit;<ii? cCnd 9Cr8ul e%te :ndre6tat :n %u%, iar in9er%at %e/ni8ic; ele/entul o6u%, a6a >7i 8e/initatea?.
Triun&-iul 6oate 8i con%iderat o ideo&ra/; de :n;l<are, re6re2entare &ra8ic; a lu6tei, a a%6ira<iei 6entru :n;l<are %6re 9Cr8ul ace%tuia %au c-iar a/bi<ia 6;/Cntean; de a%cen%iune %6re %8ere /ai :nalte.
4inia ori:ontal1 sus #%e/eni liniei 9erticale, linia ori2ontal; 6are a 8i un %i/bol %i/6lu, dar a!cea%ta e%te o a6aren<; :n7el;toare. Cea /ai i/6ortant; %e/ni8ica<ie e%te cea a p1mBntului9 a ori2ontului %au a ba2ei, :n contra%t cu linia 9ertical;, linia ori2ontal; re6re2int; lu/ea te/6orar; 7i &Cndirea ra<ional;, 8iind un %e/n 6a%i9 7i %tatic. =n C-ina e%te un %i/bol yang 7i %e/ni8ic; 6uterea acti9;, /a%culin;. Cruc,a e%te o co/bina<ie de ele/ente o6u%e 8or/ate din co/binarea liniei ori2ontale cu cea 9ertical;, unite :ntr!un :ntre& ar/onio% 7i 6uternic. In /ate/atic;, linia ori2ontal; %curt; dintre dou; ci8re indic; o6era<iunea de %c;dere, :n%; /ai are 7i alte %e/ni8ica<ii %6eci8ice /ate/aticii. Co/bina<ia de linii ori! 2ontale con%tituie ba2a 6re2icerilor c-ine2e7ti din ECartea %c-i/b;rilorF I C-in& din tri&ra/e 7i -exa&ra/e alc;tuite din co/bina<ii de linii ori2ontale. 4inia 7,rtical1 dreapta .inia 9ertical; 6oate %; 6ar; 6ur 7i nu/ai, 6entru c; e%te o cu axis mundi care lea&; 7i de %u%. Re6re2int; 6lanul %6i! re6re2int; eul 7i i/6ortan<a re6re2int; de/arca<ia, iar :n %i/6lu o tr;%;tur; de condei, :n%; e%te 6lin; de %e/ni8ica<ii %i/bolice, 7i nu co/6onent; e%en<ial; 6entru /ulte alte %e/ne &eo/etrice. Poate 8i a%ociat; p1mBntul de ceruri 7i cu orice alte le&;turi cruciale dintre rCnduielile de Ao% ritual 7i 8ante2ia i/a&inati9;. Prin analo&ia %a cu litera EIF 7i ci8ra EIF, %u6re/;, i/6licit, autoritatea 7i 6uterea ab%olut;. =n lo⁣, linia 9ertical; /ate/atic;, di9i2iunea.
8@
8andal,l, dreapta )andala, >:n %an%crit; EcercF? e%te o /eta8or; /i%tic; 9i2ual; i/6ortant; 6entru Gni7,rs 7i exi%ten<; 7i e%te 8olo%it; ca aAutor :n /edita<ia budi%t; 7i -indui%t;. )andala e%te o co%/o&ra!/; &eo/etric; cu 6o%ibilit;re6re2entCnd "ni9er%ul? al c;rui centru %i/boli2ea2; 6er8ec<iunea %au axa lu/ii tantrice, )untele )eru. Centrul 6oate 8i re6re2entat 7i de Budd-a %au de cCte o 2eitate 6aci8i%t; %au r;2boinic;. Cercul 6oate %; includ; un p1trat >re6re2entCnd =1mBntulE9 care uneori are 6atru intr;ri :n cele 6atru 6uncte cardinale, cCte una 6e 8iecare latur;. Oricare ar 8i co/bina<ia de 8or/e 8olo%ite, 8iecare %i/boli2ea2; a%6ecte di8erite ale /ateriei 7i ener&iei. )andala concentrea2; :n 8or/a %a ener&ia creatoare. Re6re2entat; 8rec9ent :n arta c-ine2;, Aa6one2;, tibetan; 7i -indu%; >a%e/eni ace%tei 6icturi 6e 6Cn2;?, /andalele 6ot 8i de%enate direct 6e 6ere<i 7i cCnd9a erau de%enate direct 6e 6;/Cnt cu oca2ia unor ritualuri de ini<iere a c;lu&;rilor. O 8or/; /ai 9ec-e de /andala a 8o%t te/6lul al c;rui 6lan ar-itectural e%te alc;tuit din ni9ele %ucce%i9e circulare 7i 6;trate, a7a cu/ %!au 9;2ut :n %tu6cle din Borobudur, Indone2ia >cea. 800 #$?. C-a0rele din Oundalini!yo&a 6ot 8i re6re2entate 6rintr!o /andala. CCnd e%te 8olo%it; :n /edita<ie, 6oten<ialul tran%cendent e%te ex6eri/entat ca o 6ro&re%ie, de la
o ex6erien<; exterioar; 6rin cea interioar; %6re un 6unct de ec-i9alen<; %au unitate. .a ulti/a %o%ire, cea de la centru, unii :7i 6ot &;%i :/6linirea %6iritual;. @iecare detaliu al /andalei e%te conce6ut %; aAute la concentrarea /in<ii 6Cn; cCnd %e ex6eri/entea2; ade9;rata %tare ini<ial; >:n budi%/, ca uniune de 8or/e 7i eliberare?. )andala e%te %acr; :n Orient, de%enul ei e%te 8olo%it :n ritualurile %6eci8ice 7i 6oate 8i con%iderat; obiect de 9enera<ie ;pu:1a9. ,un& a con%iderat /andala ca un %i/bol arh,tip :n c;utarea 6er8ec<iunii u/ane H a%t;2i e%te 8olo%it; :n 6%i-otera6ie ca /iAloc de ob<inere a :n<ele&erii co/6lete a eului.
Fantra st@nga Santrele tantrice >:n %an%crit; Ein%tru/entF? %unt 9aria<iuni ale /anda!lelor care nu con<in in%cri6<ion;ri %au re6re2ent;ri ale 2eit;<ilor. Si/bolurile lor &eo/etrice re6re2int; /i%tic crea<ia 7i interac<iunea lu/ilor co%/ice 7i tere%tre. Cea /ai 6uternic; yantra e%te con%iderat; Sri!Santra, care %i/boli2ea2; co%/o%ul 7i e%te alc;tuit; dintr!un p1trat 7i ni7te c,rcuri concentrice care con<in nou1 triunghiuri inter%ectate. @or/ele %e/ni8ic; a%6ectele re%6ecti9e 8e/inine 7i /a%culine co%/ice ale lui S-i9a 7i S-a0ti. Punctul central >bindu? re6re2int; ab%olutul.
83
- lfa $ e te le
Li,rogli/,l, sus i 1os Si%te/ul de %criere e&i6tean era alc;tuit din trei 8or/e5 -iero&li8ic;, -ieratic; 7i de/otic;. *iero&li8ele erau cele /ai co/6licate 7i 8iind con%iderate %acre >ca dar al 2eului ThotE erau %t;6Cnite nu/ai de ca%ta 6reo<ilor 6entru a 8i 8olo%ite :n ritualurile reli&ioa%e. Ca re2ultat al ace%tui eliti%/, o dat; cu di%6ari<ia tradi<iilor e&i6tene antice, a di%6;rut 7i :n%e/n;tatea -iero&li8elor >6Cn; la de%co6erirea St,l,i +os,ttaE. #u 8o%t identi8icate 6e%te nou; %ute de -iero&li8e, /aAoritatea lor 8iind ideo&ra/e 7i 8ono&ra!/e, re6re2entCnd 8iin<ele 7i 6lantele lu/ii naturale, 6recu/ 7i cCte9a o!biecte 8;cute de o/. "nele din ace%te i/a&ini tran%/it %e/ni8ica<ia lor direct, 6e cCnd altele >deter/inati9e? au 9aloare 8onetic;. 1le 6ot 8i citite de la drea6ta la %tCn&a, de la %tCn&a la drea6ta %au c-iar de %u% :n Ao% 7i in9er%. *iero&li8ele ilu%trate aici %i/boli2ea2; a6a, o &ur;, in r;%ucit, un 9ultur, un 7ar6e, un 9er%ant, o tre%tie :n8lorit;, un 2;9or de u7;, un ba2in 7i un 6ui de 6re6eli<;.
St,la +os,tta 1os .e%6edea de ba2alt co/6licat ilu%trat;, de%co6erit; de ar/ata lui 3a6oleon :n IKLL :n Ro%etta, :n nordul 1&i6tului, Stela Ro%etta a 8urni2at c-eia decod;rii -iero&li8elor e&i6tene, eni&/atice :nainte, %criere ce %!a r;%6Cndit :n %ecolul al cincilea. In%cri6<ionat; :n ti/6ul do/niei lui Ptole/eu J >cea. IL6 :.*.?, 6iatra con<ine coloane 6aralele de text -iero&li8ic &ra9at,
%criere e&i6tean; de/otic; 7i &recea%c;. @iind cuno%c;tori ai li/bii &rece7ti, :n9;<a<ii care au %tudiat!o au 8o%t ca6abili %; de%ci8re2e -iero&li8ele al c;ror text :l excludeau antici6at. #cea%t; /unc; a durat 6e%te dou;2eci de ani, 6Cn; cCnd ,ean ! @rancoi% C-a/6ol!lion a %6art :n %8Cr7it codul :n I822. Stela Ro%etta 6oate 8i 9;2ut; a%t;2i :n Briti%- )u%eu/ din .ondra.
!l/ab,tul /,nician sus #l8abetul 8enician, 6redece%orul celor occidentale, ca 7i al8abetul &rece%c 7i cel ro/an, %!a de29oltat din 6ri/ul al8abet, cel nord ! %e/itic. S6re deo%ebire de al8abetele occidentale, :n a!ce%ta %e %cria de la drea6ta la %tCn&a 7i cu6rindea nu/ai dou;2eci 7i dou; de caractere con%onantice. #ici %unt i!lu%trate caracterele bet- >EBF?, /e/ >E)F?, nun >E3F? 7i 2ayin >E(F?. $atorit; tradi<iei de na9i&atori a libane2ilor, al8abetul 8enician a luat na7tere :n 9ecin;tatea +reciei, unde a 8o%t /o! di8icat 7i la care %!au /ai ad;u&at literele u6%ilon, 6-i, c-i, 6%i 7i o/e&a din al8abetul &rece%c. "n exe/6lu e!loc9ent de %criere 8enician; 6oate 8i 9;2ut 6e Piatra )oabite din .ou9re, Pari%. $atCnd din %ecolul al nou;lea :.*., de%crie 9ictoria lui )e%-a, :/6;ratul /oabi<ilor, a%u6ra i%raeli<ilor.
8P
!l/ab,tul gr,c,sc sus .itera &recea%c; al8a core%6unde literei E#F din al8abetul ro/an, iar o/e&a literei E(F >o/e&a nu!I re6re2int; 6e E(F, 8iind de 8a6t %unetul EOF 6relun& 6la%at la %8Cr7itul al8abetului &rece%c 7i %e di%tin&e de o/icron %au EOF %curt?. =/6reun;, al8a 7i o/e&a re6re2int; :nce6utul 7i %8Cr7itul al8abetului &rece%c. #cea%ta e%te inter6retarea lor %i/6li8icat;, dar :n cre7tini%/, unirea lor e%te /ult /ai 6ro8und;. =n #6ocali6%a S8Cntului Ioan din Biblie, $u/ne2eu %6une5 E1u %unt #l8a 7i O/e&a, :nce6utul 7i S8Cr7itulF. $eci, cele dou; caractere au 8o%t %tabilite ca 8iind %i/bolul :nce6utului 7i %8Cr7itului 7i atot6uterniciei lui $u/ne2eu 7i, :nc; de la :nce6uturile cre7tini%/ului %!au 8olo%it ca /ono&ra/; >co/binate uneori cu chi(rho9 cruci8or/e %au cruce tau? 6entru a!I %i/boli2a 6e $u/ne2eu 7i 6e *ri%to%. =n a!ce%t context, :n arta cre7tin;, al8a 7i o/e&a 6ot 8i %i/boli2ate ca un 7ultur 7i o bu/ni319 o 6a%;re %au un p,2t,9 %au 2iua 7i noa6tea. =n tran%6unere laic;, inter6retarea co%/ic; denot; :nce6utul 7i %8Cr7itul ciclului de ti/6 >%au a tuturor lucrurilor :n &eneral? 6entru a 8or/a un cerc care %e rote7te con7tient 7i care con<ine tot ceea ce 8ace 6arte din Gni7,rs. !l/ab,tul roman dreapta i centru
#, B, 7i C %unt 6ri/ele trei litere ale al8abetului ro/an 7i %unt 8olo%ite :/6reun; ca o 6re%curtare a9antaAoa%; care %i/boli2ea2; al8abetul ca un :ntre&. 1x6re%ia E#BCF e%te 6ueril; 7i %e 8olo%e7te de obicei cCnd e%te 9orba de co6iii care :n9a<; 6entru 6ri/a oar; ordinea literelor din al8abet. :n 6erioada cCnd anal8abeti%/ul e!ra un 8a6t obi7nuit, oa/enii care nu 7tiau %;!7i %crie nu/ele %e %e/nau 6e anu/ite docu/ente, cu/ ar 8i certi8icatul de na7tere, de exe/6lu, 6rintr!un Q, du6; care %;rutau cruc,a :n %e/n de recunoa7tere a celor declarate >a%t;2i, %e 6une ade%ea la %8Cr7itul unei
%cri%ori %e/nul Q 7i :n%ea/n; un %;rut?, :n icono&ra8ia cre7tin;, Q >c-i? e%te 6ri/a liter; din nu/ele &rece%c al lui *ri%to% 7i e%te totodat; crucea %al!tire ;crux decussata9 %au crucea S8Cntului #ndrei care re6re2int; ar/onia 7i 6er8ec<iunea, 6recu/ 7i 8or/a alternati9; a crucii 6e care S8. #ndrei a a!le%!o 6entru a 8i cruci8icat. Re6re2int; de a%e/enea 7i ci8ra 2ece din nu/erotanu/;rul 6er8ect?, :n 9re/e ce :n /ate/atic; :n%ea/n; :n/ul<irea, o coordonat; carte2ian;, iar :n al&ebr; e%te 9ariabila unei 8unc<ii. .itera Q 6oate 8i 7i un %e/n de i!denti8:care care E/arc-ea2; loculF 6e -;r%au al bi8;rii?, un Q :n%ea/n; eroare, 6e cCnd %e/nele rutiere %au alte %e/ne a9erti2ea2; interdic<ia %au anularea. @olo%irea ex6re%iilor ca E$!l. QF %au 6laneta EQF deri9; de la %e/ni8ica<ia al&ebric; de cantitate necuno%cut; 7i :n a%e/enea ca2uri indic; anoni/atul. $in ace%t /oti9 >7i ca o con%ecin<; a anal8abeti%/ului? buletinele de 9ot %unt t;iate 6rintr!un Q. O alt; %e/ni8ica<ie a literei Q e%te re6re2entarea %a 6entru un ob%tacol %trate&ic %au &rani<;
>/o7tenit :n ace%t %en% de 6e 9re/ea ro/anilor?. Caracterul S are o %e/ni8ica<ie 6ro8und;, aceea de cruce bi8urcat; >y6%i!lon %au 8ur0a? 7i re6re2int; %ilueta u!nui o/. #%t8el, :n analo&ia 6ita&oreic;, :n ti/6 ce 6iciorul lui S :n%ea/n; inocen<;, bra<ele bi8urcate %i/boli2ea2; ale&erea di8icil; 6e care trebuie %; o 8ac; 8iecare indi9id :n anu/ite /o/ente din 9ia<; ! 8ie %; ur/e2e calea bun; >dre6t?, 8ie cea rea >%tCn&?. Crucea :n S e%te re6rodu%; 6e 9e7/intele 7i obiectele de cult, iar bra<ele %ale :!n;l<ate %i/boli2ea2; a&onia lui *ri%to% 6e cruce 6recu/ 7i Eridicarea /CinilorF :n %e/n de %u6unere :n 8a<a lui $u/ne2eu. 1%te nu/it; totodat; 7i crucea -o<ilor de 6e +ol&ota deoarece, -o<ii care au 8o%t cruci8ica<i al;turi de *ri%to% erau 6ironi<i 6e cruci :n 8or/; de S, iar :n e9ul /ediu, crucea :n S era 8olo%it; 6entru /arcarea -o<ilor. #lc-i/i7tii au 8olo%it litera S 6entru a!I re6re2enta 6e #ndro&yne. =n al&ebr;, al;turi de EQF 7i E(F %i/boli2ea2; o cantitate 9ariabil;, necuno%cut;G /ai e%te de a%e/enea o coordonat; carte2ian; care 6re2int; 9alorile 6e axa 9ertical; a re6re2ent;rii &ra8ice.
$u6; a8ir/a<ia lui Pita&ora con8or/ c;reia Etotul e%te aranAat :n acord cu nu/ereleF 7i cea a lui #ri%totel c; ele %unt Eori&inea 7i %ub%tan<a tuturor lucrurilor, ci8rele 6ot 8i con%iderate :n an%a/blu ca 8actori care or&ani2ea2; 7i re&lea2; "ni9er%ul. Cu toate c; 8iecare ci8r; :7i are %e/ni8ica<ia 6ro6rie, :n cultura occidental;, nu/erele de la I la I0 %unt con%iderate ba2a %i/boli%/ului nu/erolo&ic, 6e cCnd tradi<ia oriental; accentuea2; %e/ni8ica<ia 6ri/elor dou;%6re2ece nu/ere. Pute/ %6une c; nu/erele de<in c-eia %ecretelor uni9er%ului 7i c; 6o%ed; 6uteri /a&ice. $e7i au a9ut o /are :n%e/n;tate :nc; dinaintea 6erioadei antice &rece7ti, %i%te/ele de credin<; e2oteric; Dalchimia 7i cabala? au 6u% accent 6e 6uterile lor oculte deAa din ti/6ul lui Pita&ora. In inter6retare &eneral;, nu/erele 6are %unt 8e/inine, ne&ati9e 7i 6a%i9e, 6e cCnd nu/erele i/6are %unt /a%culine, 6o2iti9e 7i acti9e. Cu cCt nu/;rul e%te /ai /are, cu atCt 7i %e/ni8ica<ia %a e%te /ai co/6lex;, 6entru c; adunarea %au :n/ul<irea nu/erelor 6ri/are acu/ulea2; 7i inten%i8ic; :n%e/n;tatea lor indi9idual;. #2i, nu/erele %unt 8olo%ite :n ono!/an<ie, un %i%te/ de &-icit :n care %e 8olo%e7te ec-i9alentul nu/eric al literelor din nu/ele 6er%oanelor 6entru care %e 8ace 6redic<ia 7i :n inter6retare nu/erolo⁣. (ero e%te nu/;rul 6oten<ial. 1%te ci8ra de la care cre%c toate nu/erele. Se/ni8ica<ia %a e%te %u bliniat; de %i/ilitudinea 8or/ei cu E%;/Cn<aF, oul 7i uterul ale c;ror i/6ortan<; 6ri/ordial; %e re&;%e7te :n 8ertilitate. $eoarece 8or/a ei %ea/;n; cu un cerc, 2ero %i/boli2ea2; eternitatea. )ai 6oate %e/ni8ica 7i in! exi%ten<a 7i /oartea datorit; 9alorii %ale nu/erice. .a 8el ca 6ri/a liter; a al8abetului, cu/ ar 8i &rece%cul al8a, %i/boli2ea2; :nce6uturile 7i crea<ia, 7i ci8ra unu e%te nu/;rul &ene2ei. Ca 6unct central /i%tic, e%te nu!
/eralul 6uterii creatoare %au al 2eit;<ii %u6re/e 7i :n 8elul ace%ta un %i/bol al unit;<ii, totalit;<ii 7i ilu/in;rii. Poate %; re6re2inte 7i %ilueta o/ului, :n ter/inolo&ia /odern;, ex6re%ia Enu/;rul unuF %e re8er; la i/6ortan<a unei 6er%oane ca indi9id. =n caba!li%/, ci8ra unu, %e6-ira Neter >Coroana? re6re2int; in%6ira<ie. 3u exi%t; nu/;r :n care unitatea %; nu %e &;%ea%c; :n a%ocierea %a cu linia care are dou; ca6ete, ci8ra doi >binar;? re6re2int; atCt ec-ilibrul, cCt 7i trecerea ti/6ului. Si%te/ul c-ine2e%c de nu/erota<ie e%te ba2at 6e acea%t; ci8r;, deoarece :n credin<a tao!i%t; co%/o%ul e%te alc;tuit din dou; 8or<e ! yin 7i yang ! care, de7i o6u%e una alteia, %unt co/6le/entare. #7adar, binara re6re2int; cele dou; %exe, cu toate c; :n credin<a 6o6ular; c-ine2ea%c; 6oate :n%e/na o 9ia<; u7oar;, :n credin<a e2oteric; nu/;rul doi e%te un %i/bol a/bi9alent de dualitate, :ntruc-i6at :n !ndrogynul alc-i/ic >*er/e% %au )ercur? :n %e/nul 2odiacal al 0,m,nilor 7i :n cele dou; ca6ete ale 2eului ro/an Ianus. #/bele 6;r<i trebuie %; 8ie ec-ilibrate 6er8ect :n %co6ul %tabilirii ar/oniei. =n conce6<ia 6ita&oreic; binarul e%te 6ri/a ci8r; a 6rinci6iului 8e/inin. Ca 7i *oF!ma!, %a8ira cabali%tic;, doi %i/boli2ea2; :n<ele6ciune. Ci8ra trei >ternar;? :/6;rt;7e7te %e/ni8ica<ia triunghiului. 1%te o totalitate :n %ine care re6re2int; toate a%6ectele crea<iei con%tituind 6rin ur/are un %i/bol al trini(t13ilor %8inte cu/ %unt cele ale cre7tini%/ului 7i -indui%/ului. #re %e/ni8ica<ie co%/ic; ca triad; taoi%t; o/, 6;/Cnt 7i cer, 7i :n /aAoritatea tradi<iilor re6re2int; lu/ea cealalt; ! iadul, 6;/Cntul 7i cerurile ! raiulG na7terea, 9ia<a 7i /oarteaG trecutul, 6re2entul 7i 9iitorul %au /intea, tru6ul 7i %6iritul. Trei e%te nu/;rul de ba2; /a%culin, dar deoarece co/bin; 7i :/6ac; nu/erele unu >re6re2entCnd di9initatea? 7i doi >dualitatea?, 6oate %i/boli2a de a%e/enea 7i %u8letul. =n credin<a tradi<ional; c-ine2ea%c;,
ci8ra trei >%an? e%te le&at; de na7terea co6iilor 7i e%te nu/;rul care core%6unde %8Cr7iturilor. Pentru cabali7ti, a treia %e8ira a Copacului 7i,3ii9 &ina! >Inteli&en<a? :n%e/na 9italitate 7i inteli&en<;. Si/boli%/ul nu/eralului 6atru >cuaternar? core%6unde p1tratului. $in ace%t /oti9, 6atru e%te %i/bolul ordinii, al ra<iona/entului 7i al %i/etriei 7i re6re2int; cua!ternare cu/ ar 8i direc<iile cardinale, anotimpuril,9 ele/entele 7i 8a2ele lunii. #%e/eni 6;tratului, cuaternarul e%te o ci8r; %olid;, %tabil;, a c;rei %oliditate o re6re2int; atCt p1mBntul9 cCt 7i corpul uman cu cele 6atru /e/bre. Ca 7i *esed >)ila? :n %e8irotul cabali%tic, 6atru re6re2int; 6uterea d;! t;toare de 9ia<;. $u6; Pita&ora, ci8ra cinci e%te ci8ra o/ului, ace%ta a9Cnd cCte cinci de&ete la /Cini 7i la 6icioa re, cinci %i/<uri 7i un cor6 care are 6atru /e/bre, ca6 7i 6oate 8i :/6;r<it :n cinci 6;r<i. +recii antici au i!denti8icat cinci ele/ente care alc;tu! ie%c o/ul5 cor6ul %;u, %u8letul, psihicul9 inteli&en<a 7i %6iritul di9in. Ci8ra cinci e%te :n rela<ie cu 6enta&ra/a 7i Eci8ra de aurF %au E6ro6or<ia di9in;F care e%te con%iderat; creatoarea ar/oniei a-itecturale. =n cabal;, Copacul 7i,3ii %e8irotic con<ine cinci nu/ere 6ri/are %e/ni8icati9e, deoarece %unt di9i2ibile doar cu ele :n%ele 7i cu ci8ra unuG 6ec!ard >,u%ti<ia?, a cin!cea %e8ira, :n%ea/n; :ndatorire 7i 8or<;. .a 8el 7i :n -indui%/ ci8ra cinci e%te %i/bolic;, re6re2entCnd cele cinci ele/ente, /ocul9 a,rul9 p1mBntul9 a!pa 7i eterul >c-inte%en<a? 7i con%tituie un %i/bol al 9ie<ii. $eoarece co/bin; ci8rele doi DyinE 7i trei >yan&? :n C-ina, wu >cinci? aduce noroc. #ce%t lucru %e re8lect; :n cele cinci bun;!%t;ri5 8ericirea, lon&e9itatea, bucuria, %;n;tatea 7i bo&;<ia. 3u/;rul 7a%e %e/ni8ic; ar/onia uni9er%al;, %tabilitatea 7i e!c-ilibrul, a7a cu/ e%te re8lectat :n corela<ia cu -exa&onul 7i cu 6ecetea lui Solo/on >%au Steaua lui
#%e/eni ci8rei 6atru, 7i deoare! ce co/bin; p1tratul tere%tru 7i c,rcul etern >octonarul? e%te -a7idE9 care co/bin; uniunea triun! con%iderat a 8i un a&ent al le&ii &-iurilor de 8oc 7i de a6;. Ra%e e%te 6ri9it ca ci8r; a 8ru/u%e<ii 7i uniunii :n Oabbala- 7i e%te re6re2entat de (iferet, a 7a%ea %e8ir;. =n C-ina, 7a%e :n%ea/n; lon&e9itate 7i 6utere cerea%c;, :n credin<a cre7tin;, totu7i ci8ra 7a%e e%te a/bi9alent5 e%te %8Cnt; 6entru c; $u/ne2eu a creat lu/ea :n 7a%e 2ile, dar #6ocali6%ul S8. Ioan o i!denti8ic; ca ci8ra dia9olului 7i %6une c; #nticri%tul 6oart; nu/;rul 666. =n %i/boli%/ul /odern, aruncarea unui 7a%e :n Aocul cu :aruri re6re2int; 7ictori,.
$eoarece nu/;rul 7a6te >%e6te!nar? co/bin; ternarul 7i cuaternarul ! raiul %au di9initatea 7i I 6;/Cntul %au o/enirea ! uni8ic; /acroco%/o%ul 7i /icroco%/o%ul 7i %e/ni8ic; ordinea co%/ic;. =n Biblie, %e6tenarul re6re2int; totalitatea 7i &u9ernea2; ti/6ul 7i %6a<iul. Cele 7a6te E6laneteF DSoar,l,9 4una9 Je!nu%, )ercur, 8art,9 ;upit,r 7i Sa( turnE re6re2entau cCnd9a 6uterile di9init;<ii 7i naturii, &u9ernau cele 7a6te 2ile ale %;6t;/Cnii 7i %i/boli2au cele 7a6te ceruri 6rin care trebuia %; treac; :nainte de a ob<ine 9ia<a etern;. Ra6te are o i/6ortan<; 6articular; :n iudai%/5 m,norah are 7a6te ra/uri, #nul 3ou :nce6e :n luna a 7a6tea, iar #nul Sabatului are loc tot la 7a6te ani. =n tradi<ia cre7tin; e%te a/! bi9alent 6entru c; e%te nu/;rul co/un al %e/nelor 7i 9irtu<ilor cardinale 7i %e/ni8ic; r;2bunarea. =n credin<a budi%t; exi%t; 7a6te e/ble/e ale lui %uddha. An 1&i6tul antic, %e6tenarul era %i/bolul 9ie<ii 9e7niceG exi%tau 7a6te 2ei ai lu/inii 7i 7a6te ai :ntunericului. )u%ul/anii cred c; exi%t; 7a6te ceruri >la 8el e9reii 7i budi7!tii? 7i 7a6te iaduri, 7a6te t;rC/uri, 7a6! te por3i %6re 6aradi% 7i 7a6te 6ro8e<i, :n ti/6 ce 6elerinul i%la/ic trebuie %; 9ad; de 7a6te ori OaBaba 7i )ecca. Se6tenarul e%te nu/;rul ierar-iilor, deoarece curcub,ul are 7a6te culori 7i exi%t; 7a6te note /u2icale. =n C-ina Ui >7a6te? e%te %i/bolul 8e/eii. Pentru cabali7ti, a 7a6tea %e8ira, 5eza!, >*ot;rCrea? re6re2int; 9ictorie. $ar e%te %ocotit 7i ci8ra 8atidic;.
uni9er%ale. 1%te ilu%trat :n roata budi%t; cu o6t %6i<e din -harma Cha(Cra9 cele o6t 6etale ale .otu%ului, cele o6t %i/boluri de bun au&ur 7i :n cele o6t c;i ale taoi%/ului. =n ,a6onia e%te nu/;rul /;re<iei. Octonarul e%te i/6ortant 7i :n -indu%i/, unde unii din 2ei, inclu%i9 Ji%-nu %unt ade%ea re6re2entaS6lendoarea? re6re! 2int; 7i le&ea co%/ic;. Octonarul e%te a%ociat cu rena7terea 6entru c; e%te %u/a nu/erelor unu >di9initatea?, trei >%u8letul? 7i 6atru >tru6ul?. $in ace%t /oti9 cri%telni<ele de bote2 cre7tine au 8or/; octo&onal;. O6t e%te 7i nu/;rul celui ini<iat, trecut 6rin cele 7a6te eta6e de :ncercare %au 6rin cele 7a6te ceruri 6entru a aAun&e la al o6tulea 6lan, cel al 6er8ec<iunii. =n credin<a c-ine2ea%c;, o6t e%te ci8ra 6er8ec<iunii. Ci8ra nou; re6re2int; tri6licarea celor trei lu/i 7i a cor6ului, intelectului 7i %u8letului. $in ace%t /oti9 %i/boli2ea2; 9e7nicia, de%;9Cr7irea 7i incoru6tibilitatea. Corela<ia ci8rei cu c,rcul9 triunghiul 7i p1tratul %ublinia2; :n continuare 6u! terea de %inteti2are. =n cre7tini%/, a!ce%t nu/eral re6re2int; ar/onie 7i 6er8ec<iune di9in; 7i e%te nu/;rul %acru 6entru <,cioara 81ria. An credin<a ebraic;, nou; era nu/;rul ade9;rului, :n ti/6 ce 4esod >Jictoria? H a noua ci8r; a %e8irotului cabali%tic !:n%ea/n; 6utere. ,iu >nou;? e%te nu/;rul eternit;<ii :n tradi<ia c-ine2ea%c; 7i un nu/;r cere%c a c;rui i/6ortan<; le ecli6%ea2; 6e celelalte. 8andal,l, indiene ba2ate 6e /ulti6lic;rile lui nou; %i/boli2ea2; Gni7,rsul. Prin co/binarea nu/erelor unu 7i 2ero H re6re2entCnd di9initatea, re%6ecti9 6uterea ! ci8ra 2ece >decada? %e/ni8ic; de%;9Cr7irea %6iritual; 7i :n!
toarcerea la unitate. =n %i%te/ele 2eci/ale, ci8ra 2ece %i/boli2ea2; 6unctul 6entru un :nce6ut nou. $eoarece con<ine toate nu/erele 6recedente, e%te 7i un nu/eral co%/ic. =n /ulte tradi<ii, inclu%i9 :n cea oriental;, decada e%te ci8ra 6er8ec<iunii, iar tetra!0i% ! ui lui Pita&ora ce co/bin; nu/erele unu, doi, trei 7i 6atru era 6ri9it ca ci8r; a 6uterii /i%terioa%e di9ine. Se8iroticul Copac al 7i,3ii din Cabala a 8o%t con%tituit din 2ece %e8ire re6re2entCnd :/6reun; unitatea :n care .alF!ut >Re&atul? H a 2ecea %e8ir; ! %i/boli2ea2; :n %ine &Cndirea 7i ac<iunea. 3u/ele e9reie%c al decadei e%te %e8irot. :n lu/ea occidental; trei%6re2ece re6re2int; /oartea 7i du6; tradi<ie e%te cea /ai &-inioni%t; ci8r; ! 6roducCnd c-iar 6anic; :n rCndul celor ce %u8er; de tri%0aide0a8obie >cu9Cntul &rece%c care deter/in; tea/a de a!ce%t nu/;r?. 1x6lica<ia con9en<ional; a ace%tei re6uta<ii 9ine din cre7tini%/5 la Cina cea de Tain; au 8o%t 6re2en*ri%to% 7i cei doi%6re2ece a6o%toli?. =n @ran<a, nu/;rul trei%6re2ece e%te cuno%cut ca le point de +udas 7i nu %e re8er; doar la tr;darea lui Iuda, ci la 8a6tul c; a 8o%t 6ri/ul care %!a ridicat de la /a%; 7i 6ri/ul care a /urit. =n /itolo&ia %candina9; %e 2ice c; doi%6re2ece 2ei au 8;cut un banc-et :n Jal!-allaG cCnd a a6;rut cel de!al trei%6re2ecelea, .o0i >2eul creator de neca2uri?, 2eul cel EbunF, Baldur, a /urit. .itera ,,/F, a trei%6re2ecea liter; din al8abetul ebraic aducea &-inion 6entru c; :n cu9Cntul mem, /oarte :n li/ba ebraic;, %e &;%e7te de o 6arte 7i de alta a literei EeF. #%t;2i nu/erele ca%elor %au al etaAelor %unt 8rec9ent eu8e/i2ate cu/ ar 8i I2 7i Au/;tate, I2 #, :n ti/6 ce 2iua de 9ineri I3 e%te 2i 6re9e%titoare de rele. Ci8ra trei%6re2ece e%te con%iderat; %8Cnt; :n u!nele tradi<ii a/erindiene :n ti/6 ce :n +recia antic; nu/;rul trei%6re2ece :l re6re2enta 6e P,us9 al trei%6re2ecelea 7i cel /ai 6uternic 2eu. Calendarul a2tec a 8o%t :/6;r<it :n 6erioade de cCte trei%6re2ece 2ile.
ici una dintre %ur%ele %i/bolice nu au 8urni2at o /ai /are %ur%; de in%6ira<ie decCt lu/ea natural;. Con%tituentele ei uni9er%ale cu/ ar 8i Soarele, .una, %telele 7i 6lanetele, 8lora 7i 8auna, 7i :n 8ine, cor6ul u/an, %unt ele/ente co/une tuturor tradi<iilor culturale. $e la :nce6uturile %ale, o/ul a 6ri9it cu in%i%ten<; cerul 7i a cu&etat a%u6ra %e/ni8ica<iei Soarelui 7i a .unii, la /ultitudinea %6eciilor de 6lante, ani/ale 7i 6;%;ri /i!nunCndu!%e de ele 7i :ntrebCndu!%e de %co6ul exi%ten<ei %ale. =n :ncercarea de a &;%i r;%6un% la ace%te :ntreb;ri 6ro8unde, co/6onentelor lu/ii naturale li %!a atribuit o 8unc<ie %i/bolic; bo&at; 7i 9ariat;, care acti9ea2; la un ni9el /ult /ai 6ro8und decCt cel al %u6er%ti<iei. =ntr!ade9;r, :n %e/ni8ica<ia atribuit; /e/brilor 7i 8eno/enelor lu/ii naturale, u/anitatea :7i ex6ri/a credin<a c; 8iecare a9ea %; Aoace o 6arte din dra/a co%/ic; 7i c; %i/boli%/ul lor indi9idual o&lindea colecti9itatea 7i con%tituia :ntre&ul uni9er%al. :n inter6retarea %i/boli%ticii naturale %unt 6redo/inante conce6<iile de%6re 6o2iti9i!tatea /a%culin; H cerul 7i lu/ina H 6entru c; %unt accentuate de Soare :n o6o2i<ie cu ne&ati9itatea 8e/inin; H 6;/Cntul 7i :ntunericul ! %i/boli2ate de .un;. @auna 6oate 8i catalo&at; ca %i/boli2Cnd 6uterea %olar; %au ctonic;, iar 9ulturul 7i leul %unt 6ri9ite ca ex6onente 6ri/are ale 2eit;<ilor 7i ale 6uterii %olare, 6e cCnd alunecarea 7ar6elui %e/ni8ic; 6uterile :ntunericului 7i r;ul. Culoarea bl;nii %au a 6enelor de8i!
ne%c :n /od %i/ilar %i/boli%/ul unei 8iin<e5 un corb %au o cioar; nea&r;, de exe/6lu, e%te un %e/n %ini%tru, :n ti/6 ce un /iel alb %i/boli2ea2; inocen<a. Co6acii au o %e/ni8ica<ie co%/ic;. $in cau2; c; au r;d;cinile :n 6;/Cnt, iar ra/urile %e ridic; %6re cer, ei %i/boli2ea2; axis mundi care 8ace le&;tura :ntre 6;/Cnt 7i rai, iar ca 9e&eta<ie 6urt;toare de 8ructe 9er2i, 6ot 8i identi8ica<i ca 8iind Co6acul 9ie<ii %au al cunoa7terii. @ructele, 6lantele 7i 8lorile %unt con%iderate :n &eneral ca %i/bo! luri ale abunden<ei naturii 7i ale 9ie<ii :n %ine. #%e/eni %i/bolurilor ani/ale, ale 6;%;rilor, ale 8iin<elor /arine 7i in%ectelor, 8iecare co6ac are o %e/ni8ica<ie unic;, ce %!a de29oltat de!a lun&ul %ecolelor de credin<; /itolo⁣, reli&ioa%; 7i %u6er%ti<ioa%;. #7a cu/ tuturor 9ie<uitoarelor tere%tre li %!au atribuit %e/ni8ica<ii %i/bolice, tot a7a au 7i 6lanetele cere7ti care &u9ernea2; atCt con%tela<iile, cCt 7i 8iin<ele 6;/Cntene5 8iecare are %e/nul ei 6ro6riu, rolul 7i %8era de in8luen<;. Sc-i/barea ine9itabil; a anoti/6urilor ! ceea ce %i/boli2ea2; :n 6ri/ul rCnd ciclul etern al 9ie<ii, al /or<ii 7i al rena7terii H7i i/6re9i2ibilitatea 7i /i%terul altor 8eno/ene naturale au in%6irat e!/o<ii 6uternice de 8ric; 7i re%6ect. Tr;%netul 7i 8ul&erul, de exe/6lu, au 8o%t con%iderate /ult; 9re/e /ani8e%ta<ii %i/bolice a!le /Cniei 2eilorG curcubeul :n%ea/n; 7i a!cu/ reconciliere 7i %6eran<;, :n ti/6 ce norii 7i cea<a re6re2int; ob%curitate. #7a cu/ %e 9a 9edea :n 6a&inile ur/;toare, lu/ea natural; o8er; o 6alet; bo&at; 6entru ilu%trarea i/a&inilor %i/bolice 9e%ele 7i %tr;lucitoare 6recu/ %unt ace%tea.
Pagina alturat: n acord cu superstiiile corbierilor antici i medie#ali, creaturi monstruoase care stteau ascunse n ad@ncuri ncercau s distrug #asele. %aracatia gigant ilustrat aici i:a ncolcit cu dumnie tentaculele n 1urul unui #as pentru a:l trage la fundul mrii spre pierzanie. "ste o reprezentare nspim@nttoare a puterii ctonice i subac#atice care poart un rzboi diabolic continuu mpotri#a omului i a forelor bine#oitoare ale cerului. Asocierea caracatiei cu iadul este accentuat n continuare prin faptul c aceasta scuip cerneal neagr.
./
Gni7,rsul d, dincolo sus #%trono/ia 7i a%trolo&ia 8a%cinea2; o/ul :ncercCnd %; dea %en% 6o2i<iei ace%tuia :ntr!un /icroco%/o% al /a! croco%/o%ului uni9er%al. CCnd e%te a7e2at :n 8a<a 9a%tului %6a<iu ! a &alaxiei noa%tre, a Soarelui, a %telelor, a .unii, a 6lanetelor 7i a in8initului !%e/ni8ica<ia o/ului 6are in8i/;. $in 6erioade 6rei%torice oa/enii au :ncercat %;!7i de%co6ere locul :n 8or/ula 7i rCnduiala lucrurilor 7i %; :n<elea&; %e/ni8ica<ia lor :n rela<ie cu =1mBntul 7i cu %6a<iul. Soar,l, dreapta Soarele e%te unul din cele /ai i/6ortante %i/boluri 7i
Co6acul co%/ic :nr;d;cinat :n 6;/Cnt 7i :n;l<at %6re cer a 8o%t con%iderat :n /ulte tradi<ii axis mundi >axa lu/ii? care une7te P;/Cntul 7i cerurile. "nii 8ilo%o8i 8ac o 6aralel; :n conce6<ia o/ului uni9er%al 7i du6; teolo&ul cre7tin Ori&en5 D(u eti o alt lume n miniatur... Bn tine se gsesc soarele, luna i stelele E.
are re2onan<; :n toate culturile lu/ii. @iind 6rinci6ala %ur%; de lu/in; 7i c;ldur; a P;/Cntutlui, 8or<a crucial; 6entru crea<ie 7i /en<inere a rit/ului 9ie<ii, rolul %;u co%/ic &enerator a 8o%t recuno%cut de cele /ai 9ec-i ci9ili2a<ii. 1ner&ia %a acti9; %i/boli2a /a%culinul 7i %6iritul, 7i 8iind cel /ai 6uternic 7i cel /ai %tr;lucitor a%tru e!ra con%iderat 6er%onaA di9in 7i obiect de adorare, oc-iul atot9;2;torului Soare, al tat;lui "ni9er%uluiG era Eoc-iulF 2eului &reco!ro/an (eu% >,u6iter?, al 2eului e&i6tean Lorus9 al -indu%ului Jaruna, al 2eului %candina9 Odin >No!tan? 7i al i%la/icului #lla-. $i9init;<ile %olare /a%culine, eroice, erau a!dorate de 6er7i >)it-ra%?, de e&i6tenii antici >Ra, *oru% 7i O%iri%? de &reci
>*elio%T#6ollo? 7i de ro/ani >Sol?. Inca7ii credeau c; Soarele era un %tr;/o7 di9in 7i %e %6unea c; 8araonii 1!&i6tului 7i :/6;ra<ii ,a6oniei de%cindeau 7i ei din Soare. $e7i :n &eneral /a%culin, unele tradi<ii ca cele a8rican;, a/erindian;, /aur;, oceanic;, Aa6one2; 7i &er/anic; acce6t; Soarele ca 8iind o 2eitate 8e/inin;. $eoarece r;%are la 1%t 7i a6une la Je%t e%te a!tCt %i/bolul 9ie<ii cCt 7i al /or<ii. =n unele tradi<ii, trecerea %a de!a cur/e2i7ul cerului e%te a%ociat de carul 2eilor. Soarele e%te :n corela<ie cu inteli&en<a 7i ilu/inarea5 la -indu7i, Soarele e%te e&alat cu Bra-/a 7i Indra 7i re6re2int; %6iritualitatea o/ului. =n alc-i/ie, Soarele core%6unde intelectului 7i aurului, iar :ntr!o credin<; :/6;rt;7it; de unele culturi a/erindiene, exi%t; 7i un Soare ne&ru ;sol niger9 care %i/boli2ea2; atCt /oartea cCt 7i prima materia. Soarele la r;%;rit e%te %i/bolul %6eran<ei 7i al noilor :nce6uturi 6e cCnd %oarele cu ra2e :n%ea/n; ilu/inare din centru. 1%te un %i/bol 8rec9ent 6e %tea&urile na<ionale, ale unor <;ri ca ,a6onia, Tai!wan, @ili6ine 7i "ru&uay. 1%te /ult 8olo%it 7i :n arta -eraldic;, i/a&inea VL0 V
ilu%trea2; ESoarele :n %6lendoareF 7i con%tituie e/ble/a lui 1dward IJ al #n&liei >a 8o%t 7i a lui .udo9ic al QIJ!lea, 2i% Soare?. Si/bolul a%trolo&ie al Soarelui deri9; din hi,rogli/,l, e&i6tene de7i 6re9ala :n nu/eroa%e culturi %tr;9ec-i. In a%trolo&ie, %e/nul 6oate 8i inter6retat ca %i/boli2Cnd con7tientul %6iritual 7i ener&ia creatoare a indi9idului. 1%te a%ociat cu a!urul :n alchimi,9 cu 6lantele anuale :n botanic; 7i cu 2iua de du/inic;. 4una 1os :n /aAoritatea tradi<iilor, .una a 8o%t con%iderat; ca re&latoare a ciclurilor naturale 7i de ti/6, to9ar;7a 6a%i9; 7i 8e/inin; a Soarelui, de9enind 6rin ur/are un %i/bol al :n%o<itoarelor 2eit;<ilor /a%culine %olare. (ei<ele /a/e ale .unii 6recu/ #%tarte :n @eni!cia, I%i% :n 1&i6tul antic, 2ei<ele &re!co!ro/ane *ecate 7i #rte/i% D-ianaE ! cuno%cut 7i ca P-oebe, Cynt-ia, Se!lene 7i .una ! 7i c-iar <,cioara 81ria din cre7tini%/, toate au ca atribut %e/iluna. #6ari<ia %a :n ti/6ul no6<ii 8ace ca ea %; 8ie un %i/bol al :ntunericului 7i al /i%terului cre2Cndu!%e :n
6uterea ei a%u6ra de%tinului u/an. $atorit; rela<iei %ale cu ciclurile naturale H :n %6ecial cu /areele 7i /en!%trua<ia H %i/boli2ea2; apa 7i 8ertilitatea 8e/inin;. Re6re2int; totodat; 7i incon2ti,ntul. Prin 8a2ele %ale de cre7tere, de%cre7tere 7i di%6ari<ie 6entru o 6erioad; de trei 2ile ca a6oi %; re9in; Enou;F, .una e%te %i/bolul ciclului 9ie<ii, /or<ii 7i rena7terii. .una rotund;, 6lin; :n%ea/n; inte&ritate 7i unitateG Au/;tatea de lun;, /oarteG luna :n de%cre7tere, 6uteri de/onice, iar luna :n cre7tere 7i %e/iluna, :n9ierea din /or<i, crea<ia 7i 8ertilitatea.
Si/bol 8e/inin :n &eneral, :n unele triburi a8ricane, a/erindiene, oceanice, /aure 7i Aa6one2e, .una e%te %i/bol /a%culin. =n /ulte tradi<ii %e crede c; 6e .un; exi%t; :n /od alternati9 un o/, o broa%c;, o broa%c; rCioa!%; %au un ie6ure. =n alchimi,9 .una H luna O e%te le&at; de ar&int 7i de e/o<iile 6uri8icate. Se/iluna e%te cel /ai i/6ortant %i/bol al I%la/ului re6re2entCnd %u9eranitatea 7i di9initatea, :n a%trono/ie, .una e%te %i/boli2at; 6rin %e/iluna :n cre7tere H un %i/bol &;%it :n hi,rogli/,l, e&i6tene, 6recu/ 7i :n alte culturi %tr;9ec-i. Se/nul a%trolo&ie al .unii %e/ni8ic; rece6ti9i! tatea o/ului 7i e%te le&at de 2iua de luni 7i cu ar&intul :n alc-i/ie. #%trul re9eriei, /u2; a i/a&ina<iei. St,aua 1os :n &eneral, %telele indic; 6re2en<a di9in;, dar aceea a 2eit;<ilor /ai 6u<in 6uternice decCt E:/6;ratulF %au E:/6;r;tea%aF cerurilor, Soarele 7i .una. (ei<ele 6recu/ cea babilonean; I%-tar >a c;rei e/ble/; era o %tea cu 7a6te col<uri?, cea 8enician; #%tarte, e&i6teana Isis %au <,cioara 81ria ;Stella .aris9 din cre7tini%/, %unt :n8;<i7ate ade%ea cu o coroan; de %tele 6recu/ re&inele raiului. $eoarece lu/inea2; cerul :ntunecat al no6<ii, %telele ! Eoc-ii no6<iiF !%e/ni8ic; ilu/inarea %6iritual; 7i :n<ele6ciunea, 6recu/ 7i a%6ira<iile o!/ului. )ai /ult c-iar, :n unele tradi<ii %e crede c; %telele %unt %u8letele celor /or<i. Co/etele de 8oc 7i i/6re9i2ibile au 8o%t con%iderate ca 6urt;toare de o%Cnd; 7i de de2binare 7i ca un %e/n al 8uriei 2eului %olar. Stele de di8erite 8or/e a6ar 6e %tea&urile na<ionale ale unei trei/i din 6o6oarele lu/ii.
8,rcur sus :n /itolo&ia &recilor 7i ro/anilor )ercur >*er/e%? era /e%a&erul :nari6at al 2eilor, cel care 6urta caduc,ul. Si/bolul a%trolo&ie al lui )ercur e%te re6re2entarea &ra8ic; a caduceu!lui. Pentru alc-i/i7ti, %e/nul era a!cela al lui !ndrogyn, 7i re6re2enta ele/entul )ercur >ar&intul 9iu?, iar a%t;2i %i/boli2ea2;, biolo&ic, -er/a!8roditi%/ul. =n a%trolo&ie e%te %e/nul intelectului.
O,nus sus Planeta Jenu%, H .ucea8;rul de di/inea<; ! du6; .un;, %teaua cea /ai %tr;lucitoare, nu/it; du6; 2ei<a ro/an; a dra&o%tei 7i 8ru/u%e<ii, %i/bolul ei a%trono/ic re6re2int; colierul 7i o!&linda ei. Crucea ori2ontal; a 8o%t a!d;u&at; :n %ecolul al QJI!lea. Pentru alc-i/i7ti, %e/nul %i/boli2a cu6rul, 6e cCnd :n inter6retare a%trolo⁣, e%te %e/nul bine8acerii. Se/nul lui Jenu% re6re2int; 7i 2iua de 9ineri, iar :n biolo&ie indic; /,minitat,a. H 91 H
=1mBntul sus P;/Cntul 6oate 8i re6re2entat 6rin dou; %i/boluri5 8ie o cruc, :n%cri%; :ntr!un cerc, 8ie un c,rc cu o cruce 6e circu/8erin<;. Cercul care include crucea e%te con%iderat a 8i un soar, %tr;9ec-i %au o cruce a ro3ii 7i re6re2int; P;/Cntul 7i 6unctele bu%olei. Crucea de 6e circu/8erin<a cercului %i/boli2ea2; orbita unui conduc;tor. #/bele %e/ne au 8o%t introdu%e :n %ecolul al QJI!lea 7i %e/ni8ic; &lobul 6;/Cnte%c do/inat de cre7tini%/. #ce%t %i/! bol indic; locul bi%ericilor 6e -;r<i.
8art, sus Planeta ro7ie a 8o%t denu/it; de ro/ani du6; 2eul r;2boiului, iar %i/bolul a%trono/ic al lui )arte :n8;<i7ea2; scutul 7i suli3a lui. 1%te %i/bolul 2ilei de /ar<i. #lc-i/i7tii l!au ado6tat 6entru a %i/boli2a 8ierul, iar :n a%trolo&ie re6re2int; a&re%i9itatea indi9idului. 1%te %e/nul biolo&ic al masculinit13ii.
;upit,r sus ,u6iter e%te cea /ai /are 6lanet;, /oti9 6entru care 7i!a 6ri/it denu/i!
rea de la 2eul ro/an %u6re/, ,u6iter DP,us la &reci?. Si/bolul a%trono/ic al lui ,u6iter e%te litera ( >ini<iala &recea%c; ! 2eta a lui (eu%? 7i cruce. =n a%trolo&ie 6oate re6re2enta %u8letul %u%<inut de /aterie >crucea?. =n alc-i/ie %i/boli2ea2; co%itorul, :n biolo&ie 8lora 6eren;, iar :n calendar, 2iua de Aoi.
Saturn sus Ro/anii l!au a%ociat cu Crono%. @;cCnd o rota<ie co/6let; :n Aurul Soarelui :n 2K de ani, un o/ 6oate %;!I 9ad; doar de 2!3 ori :n exi%ten<a %a. Re6re2enta /oartea, %i/bolul a%trono/ic al lui Saturn e%te s,c,ra >coa%a? lui Crono%. =n a%trolo&ie, el %i/boli2ea2; do/inarea %u8letului de /aterie 7i, tri%te<ea, :n alc-i/ie, 6lu/bul, :n biolo&ie, 6lantele arbori&ene, iar :n calendar, 2iua de %C/b;t;.
Granus 1os Planeta "ranu% a 8o%t de%co6erit; a!bia :n IK8I de en&le2ul Sir Nillia/ *er%c-el care a denu/it!o du6; 2eul &rec al cerurilor. .a ori&ine, 6laneta a 8o%t re6re2entat; 6rin %i/bolul ar;tat aici >re6re2enta 7i di/inea<a?, dar 8iindc; era 6rea a%e/;n;tor cu cel al lui 8art,9 a 8o%t 6reluat; 6entru u2ul &eneral de un %e/n care e%te abre!
9ierea &ra8ic; a ex6re%iei E6laneta lui *er%c-elF :n %e/n de re%6ect 6entru de%co6eritorul ei5 o orbit; 6lanetar; :ntret;iat; de ini<iala *.
&,ptun sus :n ciuda nu/elui %;u ro/an, 6laneta 3e6tun era necuno%cut; 6Cn; :n I8P6 cCnd a 8o%t de%co6erit; de a%trono/ii &er/ani ,o-ann +alle 7i *einric- dB#rre%t. Ini<ial, 3e6tun a 8o%t %i/boli2at; 6rin ini<ialele . 7i J >du6; "r!bain .e Jerrier care a calculat 6o2i<ia 6lanetei, :n%; de%co6erirea ei I!a de6;7it?. #2i e%te re6re2entat; 6rin trid,ntul lui &,ptun. An a%trolo&ie, e%te atCt %i/bolul e%ca6i%/ului, cCt 7i al ideali%/ului. =luto 1os Planeta Pluto 7i!a 6ri/it nu/ele du6; 2eul lu/ii de dincolo al &recilor, cuno%cut 7i %ub nu/ele de *ade%. Si/bolul ei era %e/ni8ica<ia dual; a re6re2ent;rii 6ri/elor dou; litere ale denu/irii 6lanetei 7i a ini<ialelor a%trono/ului a/erican Perci9al .owell care a antici6at exi%ten<a ei :n ILo !cu dou;2eci 7i cinci de ani :nainte de de%co6erirea ei din IL30. =n a%trolo&ie, %i/bolul ei re6re2int; %ubcon7tientul, /oartea 7i rena7terea.
H 9@ H
O r,m ,a
=loaia sus Ploaia e%te %i/bolul uni9er%al al darurilor d;t;toare de 9ia<; ale 2ei<elor 7i %i/bolul 8ertilit;<ii >%e credea c; 6ic;turile de 6loaie ale 2eului cerului 8ertili2au 6;/Cntul?. Ploaia re6re2int; deci 9ia<a, dar 7i 6uri8icarea deoarece cade din ceruri 7i 6oart; :n%u7irile de 6uri8icare a ap,i. An ace%t context, 6oto6ul 6oate 8i inter6retat ca /Cnie a lui $u/ne2eu :/6otri9a lu! /ii coru6te 7i ca o 9oin<; de 6uri8icare a ace%teia. 1x6re%ia E6loaie de cCini 7i de 6i%iciF deri9; din credin<a /edie9al; cu/ c; ace%te 8iin<e ar 8i /amiliar, 7r1>itoar,lor 7i au 6uterea de a aduce 6loaia. Se %6une c; 9r;Aitoarele luau ace%te :n8;<i7;ri cCnd c;l;reau 8urtunile. =n tradi<ia %candina9;, 6i%icile erau de obicei %en%ibile la %c-i/b;rile de 9re/e 7i erau c-iar in! 8luen<ate de ace%tea, 6e cCnd cCinii e!rau tri/i7ii 2eului 8urtunii Odin, 9e%titorul 9Cntului5 din ace%t /oti9, :n ti/6 ce 6i%icile %i/boli2ea2; 6loaia toren<ial;, cCinii %i/boli2ea2; 9Cntul care o :n%o<e7te. &orii sus, centru Si/boli%/ul norilor e%te acela de nebulo2itate, /i%ter, ade9;r ob%cur 7i %ecrete a%cun%e ! ex6re%ia Eca6ul :n noriF indic; un %en% de ru7ine 6er%onal;. $eoarece norii aduc ploai,9 a!ce7tia 6ot %i/boli2a /;rini/ia naturii 7i 8ertilitatea. (eii /ultor reli&ii, inclu%i9 cea c-ine2; 7i Aa6one2;, tr;iau :n nori 8iindc; norii :ntunec; cerul 7i :l /ateriali2ea2;. (eii ie7eau uneori la i9eal; dintre nori 6entru a %e a!r;ta oa/enilor. Scri6turile iudeo!cre7!tine %6un c; $u/ne2eu %e a%cunde :n 6rintre nori de 6ri9irea o/ului, iar :n icono&ra8ia cre7tin;, $u/ne2eu e%te re6re2entat uneori 6rintr!o /Cn; care
ie%e dintr!un nor. Se %6une c; *ri%to% %!a :n;l<at la ceruri :ntr!un nor >:n re6re2ent;rile arti%tice de /ai tCr2iu, a 8o%t tran%/utat :ntr!o mandorl1E 7i :ntr!o bun; 2i 9a 8i din nou 6urtat 6e 6;/Cnt tot de un nor. =n i%la/i%/, norii %unt con%idera<i ca %i/bol al /i%terului %8Cnt al lui #lla-. =n C-ina, norii %unt a%ocia<i cu coborCrea oa/enilor 6entru a ob<ine ilu/inarea %6iritual;. Cu9Cntul c-ine2e%c 8olo%it 6entru nor e%te un o/oni/ al EnoroculuiF, :n con%ecin<;, norii %unt con%i! dera<i %i/boluri de noroc. $eoarece %unt 6roduc;tori de 6loaie, norii %unt %oli2i :n a6aren<;, 8iind yin 7i yan&, dou; 6rinci6ii anta&onice, dar co/6le/entare, care 6rin ec-ilibrare dau %e/nul ar/oniei. +recii antici con%iderau c; norii care %ea/;n; cu 8uioa!rele de lCn; ale oilor %unt tur/a lui #6ollo, 6e cCnd :n /itolo&ia %candina9;, Jal0yriile :i c;l;reau.
Curcub,ul 1os Curcubeul, e9a2i9, eteric 7i e8e/er, cu 8ru/u%e<ea %6ectrului %;u de culori, e%te %i/bolul pun3ii %au al uniunii dintre rai 7i 6;/Cnt. =n /itolo&ia %candina9; era cuno%cut ca bifrost >dru/ul tre/ur;tor? 7i le&a #%&ard, locuin<a 2eilor cu )id&ard >6;/Cntul?, :n +recia antic; era un atribut al lui Iri%, care %i/boli2a curcubeul 7i :nde6linea 6rintre /uritori 8unc<ia de /e%a&er; a 2eilor, 6recu/ 7i a lui (eu% >,u6iter? 7i a *erei >Iuno?, %t;6Cnii cerului, :n tradi<ia iudeo ! cre7tin;, $u/ne2eu a a7e2at curcubeul 6e cer du6; 6oto6 :n %e/n de reconciliere, :/6;care 7i :n<ele&ere cu oa/enii. =n e6oca /edie9al; a de9enit %i/bolul <,cioar,i 81ria9 %e/ni8icCnd :/6;carea. *ri%to% e%te :n8;<i7at de%eori tronCnd 6e curcubeu la ,udecata de #!6oi, de/on%trCnd 6uterea %a cerea%c; 6recu/ 7i /ila %a. #tunci cCnd curcubeul e%te :n8;<i7at :n trei culori re6re2int; Trinitat,a. An contextul cre7tin, curcubeul e%te %i/bolul 6rinci6al al %6eran<ei, de7i :n tradi<ia %tr;9ec-e, >6recu/ e%te cea babilonian; unde e!ra e/ble/a 2ei<ei rele Tiranna, la 8el 7i :n tradi<ia ebraic; du6; cu/ 6o9e%te%c textele a6ocri8e iudaice?, curcubeul era %i/bolul /Cniei di9ine. =n V L3 V
C-ina, curcubeul re6re2int; dragonul cerului care une7te cerul cu 6;/Cntul 7i %i/boli2ea2; totodat; uniunea 6er8ect; dintre yin 7i yang >:n%e/nCnd c;%;torie?. =n 6lu%, 6oate 6re2ice di%cordan<;. Intr!una din tradi<iile a8ricane, ca re6lic; la tradi<ia c-ine2ea%c;, curcubeul e%te 2arp,l, de 6e cer care tran%/ite ener&ia cerea%c; 6e 6;/Cnt, :n credin<a 9edic; indian;, arcul Indrei e%te un curcubeu 7i re6re2int; :n ace%t 8el o /ani8e%tare a 6uterii di9ine. .a ni9el %6iritual, atCt bu! di7tii, cCt 7i -indu7ii cred c; curcubeul re6re2int; tran%cenden<a %6re o e!ta6; /ai :nalt; de ilu/inare :naintea atin&erii 3ir9anei. =n /itolo&ia celtic;, la ba2a curcubeului %e &;%e7te un 9a% cu aur care!I a7tea6t; 6e noroco%ul cC7ti&;tor5 tradu% :n ter/inolo&ia /odern;, curcubeul 6oate re6re2enta un 9i% i/6o%ibil de reali2at.
<ulg,rul.tun,tul sus .u/ina de%c;rc;rii electrice ce de%6ic; cerul :n ti/6ul 8urtunilor era 6ri9it; cu tea/; 7i re%6ect de ci9ili2a<iile %tr;9ec-i, unde 8ul&erele 7i tr;%netele :n%o<itoare erau uni9er%al con%iderate ca /ani8e%tare a /Cniei 2eilor. .a ori&ine, 8ul&erul era un in%tru/ent di9in de 6edea6%;G :n reli&iile Orientului )iAlociu, :n 6anteonul &recilor 7i ro/anilor, P,us >,u6iter? H cel /ai 6uternic dintre oli/6ieni, de<in;torul 8ul&erelor ! re6re2enta /Cnia, 6e cCnd :n /itolo&ia %candina9;, Thor >$onar? era 2eul tunetului 7i al 8ul&erului a c;rui cariot; >tra%; de capr,E 6roducea %unetul tunetului, iar ciocanul %;u, )Aollnir, 6roducea 8ul&erele. =n C-ina, 2ei<a 8ul&erului, Tien )u :i lu/ina 6e 6;c;to7i cu 8ul&erul 6entru a!i ar;ta 2eului Tunetu!
lui, .ei Oun&. Indra 9edic;, 6recu/ 7i 2eul 8urtunii Rudra, aduceau 6loaia cu 8ul&erele 9aAra >un %e/n al ade9;rului?. $e a%e/enea cu dorAe %au 9aAra din budi%/, 8ul&erul 6re2int; o /are i/6ortan<; ca %i/bol de ilu/inare 7i cunoa7tere 7i %unt 6urtate de budd-e 7i de bold-i%att9a JaAra6ani. $orAe %au bu2du&anul de dia/ant ! decorat cu un &lob 7i %e/ni8icCnd uniunea cerurilor cu 6;/Cntul ! e%te 8olo%it :n ritualurile %8inte 7i re6re2int; 6rinci6iul /a%culin 7i ade9;rul di9inG cu a!Autorul unui clo6o<el %e/nalea2; o /inte lu/inat;. =n con%ecin<;, a7a cu/ %i/boli2ea2; 6edea6%a, 8ul&erul 6oate re6re2enta 7i acti9itatea creatoare, re9ela<ia 7i ilu/inarea %6iritual;. =n 7a/ani%/, unde 8ul&erul e%te con%iderat o punt, :ntre lu/ea de dincolo 7i cea din ceruri, a 8i ar% de 8ul&er :n%ea/n; ini<iere, 6e cCnd a 8i uci% de 8ul&er, e%te o &aran<ie 6entru tran%cenden<a in%tantanee :n rai. =n credin<a a!/erindian;, 2eitatea uni9er%al;, =as1r,a ( /ulg,r9 aducea atCt 8ul&erul >6rin %cli6irea oc-ilor?, cCt 7i tunetul >6rin b;taia ari6ilor?. =n tradi<ia oriental;, 8ul&erul aduc;tor de ploai, e%te %i/bolul 8ertilit;<ii 7i e%te 6re2entat %ub 8or/a unui 8alu%. @ul&erul 6oate 8i %i/boli2at 6rintr!o s1g,at19 un trid,nt9 un to6or, un ciocan, un 2i&2a& %au 6rin c-ine2e%cuiyw!2 7i Aa6one2ul n8oi. @eno/enul tunetului e%te ex6licat :n di9er%e /oduri :n di8eritele credin<eG :n +recia antic; %e credea c; e%te /u&etul unui taurN :n 9re/ea ro!
/anilor era 9ocea lui ;upit,rN :n C-ina era -o-otul de rC% al raiului 7i %unetul 8oculuiG :n budi%/ e%te %unetul le&ii, 6e cCnd :n tradi<ia &er/anic; era 6ro9ocat de %candalul 8;cut de 2ei :n ti/6 ce ro%to&oleau butoaiele. C,a3a 1os :n9;luirea :n cea<; a 6ei%aAului a%cunde re6ere 8a/iliare anterior, 8;!cCndu!le neclare 7i /i%terioa%e, 6ro9ocCnd ne%i&uran<; tea/; 7i 8ric; celui ce 6ri9e7te. =n 9re/uri /ai 9ec-i, cea<a era con%iderat; /ateria 6ri/ar;, -aotic; din care %!a de29oltat Ecea<a 8oculuiF care 6robabil c; 8or/a%e 7i ordona%e uni9er%ul. =n /aAoritatea tradi<iilor, cea<a e%te %i/bolul nedeter/in;rii 7i al unui 8actor de con8u2ie, necunoa7tere 7i de a%cundere a a!de9;rului. =n unele reli&ii >inclu%i9 :n cea iudeo ! cre7tin;? %e credea c; cea<a e%te un %e/n c; 8or<ele din alte lu/i lucrea2; 7i c; 6rin di%6er%area ei, 9a ur/a o re9ela<ie i/6ortant;. $eoarece e%te un 8eno/en trec;tor, 6recedCnd %eninul %au ur/Cnd du6; 9re/e bun; 6oate %i/boli2a tran2i<ia de la o %tare la alta ! acea%t; %e/ni8ica<ie e%te real; /ai ale% :n ritualurile de ini<iere din anu/ite reli&ii 7i tradi<ii, :n care %e credea c; cel ce ur/a %; 8ie ini<iat trebuia %; treac; 6rin :ntuneric 7i cea<; :nainte de a 6ri/i lu/ina a!de9;rat; 7i clar; a ilu/in;rii %6irituale. Cea<a 6oate %i/boli2a e9olu<ia, deoarece e%te 8or/at; din ele/entele a,r 7i ap1. V LP V
=rim17ara Cele 6atru anoti/6uri 6ot 8i le&ate de orice ciclu 8or/at din 6atru co/6onente, inclu%i9 9ia<a, 8a2ele 4unii 7i 6o2i<iile Soar,lui. Pri/;9ara e%te 6erioada :n care toate 9ie<uitoarele rena%cG 6lantele dau na7tere la noi l;%tari, 6;%;rile :7i de6un ou;le, ani/alele %e tre2e%c din -ibernare, iar &Cndurile o/ului %e :ndrea6t; %6re dra&o%te. $in ace%t /oti9 6ri/;9ara e%te un %i/bol de re:nnoire a 9ie<ii 7i de %6eran<; 6entru 9iitor. Cre7tinii o a!%ocia2; cu :n9ierea lui *ri%to%. =n e!9ul /ediu %e credea c; o/ul e%te &u9ernat de 6atru Eu/oriF ! 8luidele, al c;ror ec-ilibru deter/inau caracterul 7i erau a%ociate cu
anoti/6urile. Pri/;9ara era u/oarea %an&9in; >denot; %Cn&ele? care d;dea o di%6o2i<ie 6lin; de ener&ie 7i de 9e%elie. 1le/entul de a,r 6oate 8i e&alat cu 6ri/;9ara 8iindc; ace%t anoti/6 i/6lic; libertate 7i o6ortunit;<i. =n tradi<ia occiden! tal; 6ri/;9ara e%te %i/boli2at; 6rin!tr!un /iel %au 6rin culoarea 9erde. Ri la c-ine2i culoarea 6ri/;9erii e%te tot 9erdeleG %i/bolurile ei %unt buAorul 7i cire7ul, 8lorile de 6ier%ic 7i de /i&dal, 6recu/ 7i dragonul 9erde care %tr;Auie7te Orientul. Ri 6o6oarele /editeraneene con%ider; 8loarea de /i&dal ca %e/n al 6ri/;9erii 6entru c; :n8lore7te ti/6uriuG :n 1uro6a de Je%t narci%ele &albene 7i brCndu7ele %i/boli2ea2; acela7i lucru. =n ceea ce 6ri9e7te ciclul 9ie<ii o/ene7ti, 6ri/;9ara e%te a%ociat; cu 6erioada co6il;riei. Oara Jara e%te anoti/6ul :n care /inunile ciclului natural atin& cul/ea5 Soar,l, %tr;luce7te cu c;ldur;, 8lorile %unt :n8lorite, 8ructele %e coc 7i exi%t; un %enti/ent de 8ericire 7i bun;%tare. #!%e/eni celorlalte anoti/6uri, 9ara 6oate 8i co/6arat; cu un ele/ent %6eci8ic ! :n ace%t ca2 cu apa care creea2; 7i :ntre<ine 9ia<a. Pentru ilu%trarea 9erii au 8o%t 8olo%ite %i/boluri 9ariate5 :n tradi<ia &recilor 7i ro/anilor era $ice >%au $e/eterTCere% :ncoronat;, a9Cnd urec-ile din porumb 7i
6urtCnd un %no6 7i o s,c,r1EN :n 1uro6a e9ului /ediu, dragonul %au l,ul %olar 7i culoarea &alben; erau %e/nele ace%tui anoti/6. $u6; tradi<ia c-ine2ea%c;, 8loarea 9erii e%te lotusul 7i /,niM(ul %tacoAiu ce %t; de 6a2; la %ud 7i re6re2int; ace%t anoti/6. Jara e%te con%iderat; ca 8iind 6erioada de de29oltare din ciclul de 9ia<; o/ene%c, a6roa6e de :n8lorire. Toamna $e bun; %ea/; c; toa/na e%te anoti/6ul cel /ai a/bi&uuG a/inte7te de c;ldura 9erii ce a trecut, :n%; 2ilele ei /ai reci tr;dea2; oc-eadele %6re 2ilele iernii ce 9ine. 1%te a%ociat; cu 9Cr%ta a treia a ciclului de 9ia<; a o/ului 7i %i/boli2ea2; /aturitatea. =n i/a&i%tica &reco ! ro/an; toa/na era 6er%oni8icat; 6rin *ora >%au $iony%u%T Bacc-u%? care era :nc;rcat cu ciorc-ini de struguri 7i un corn al abunden<ei, :n tradi<iile occidentale ace%t anoti/6 e%te re6re2entat 6rintr!un i,pur,9 :n C-ina, toa/na e%te %i/boli2at; de tigrul alb %au de 0u!lin care %ea/;n; cu unicornul 7i 6roteAea2; Je%tul 7i 6rin cri:ant,m1 8lorile de roc-i<a!rCndunicii, 6recu/ 7i 6rin ar<arul ro7u. =n a%ociere cu cele 6atru e!le/ente, toa/na 6oate 8i le&at; de /oc 6entru c; 8ocul /i%tuie trecutul 6entru a 6re&;ti rena7terea. Iarna 1%te o 6erioad; de 8ri&, -ibernare 7i /oarte, le&at; de cele 6atru 8a2e 8inale din 9ia<a o/ului 7i %i/boli2ea2; de2n;deAdea, b;trCne<ea 7i ine9itabila /oarte. =n arta &recilor 7i ro/anilor, iarna era re6re2entat; 6rin Irene %tCnd cu ca6ul de%co6erit :n 8a<a unui co6ac 8;r; 8run2e, 6rin Borea% >2eul 9Cntului nordic? %au 6rin *e6-ai%to% >Julcan?, iar :n tradi<ia occidental; 6rin salamandra cu %Cn&e rece, dar 6utea 8i un o/ :/br;cat &ro%, cu 6;rul :n&-e<at, 6recu/ 7i un cerb %au o ra<; %;lbatic;. .a c-ine2i, iarna e%te %i/boli2at; de 6runi, ba/bu7i, 6ini 7i de %e/nele iernii, &ardianul de la 3ord, E:n! tunecatul r;2boinicF, 2arp,l, :ncol;cit :n Aurul unei broa7te 3,stoas,. Se a%i/ilea2; cu 6;/Cntul, c;ci 6rin /oarte toate 8iin<ele %e :ntorc :n 6;/Cnt.
H 9I J
% im $ o lu r i $ io lo g ic e
C or ul om enesc
8asculinitat,a 2i /,minitat,a sus :n biolo&ie, /a%culul e%te notat 6rin %i/bolul a%trono/ic al lui 8art, >%u%, %tCn&a?, :n%o<itorul /a%culin a&re%i9 al %i/bolului 8e/inin O,nus >%u%, drea6ta?. #ce%te %e/ne au de9enit u!2uale 6entru a re6re2enta /a%culinitatea 7i 8e/initatea, :nce6Cnd din %ecolul al o6t%6re2ecelea, cCnd biolo&ul %uede2 Cari .inne le!a ado6tat 6entru 6ri/a oar; :n ace%t %co6.
L,rma/roditismul sus Creaturile -er/a8rodite, cu/ %unt 9ier/ii, 6ot 8i %i/boli2a%u%, %tCn&a? e%te 7i %e/nul a%trono/ic al 6lanetei 8,rcur9 deoarece 2eul &reco!ro/an >)ercurT *er/e%? era con%iderat ca a9Cnd a/bele %exe. #l doilea %e/n >%u%, drea6ta? e%te o a/al&a/are a %e/nelor de /a%culinitate 7i 8e/initate. *er/a8rodi<ii 6o%ed; or&ane &enitale atCt b;r! b;te7ti, cCt 7i 8e/eie7ti, iar :n alc-i/ie, )ercurul >ar&intul 9iu?, ele/ent i/6ortant al alc-i/iei era con%iderat u!niunea 6er8ect; a contrariilor, inclu%i9 a 6rinci6iilor /a%culine 7i 8e/inine. +,ciclar,a sus, centru dreapta #ce%t %i/bol &ra8ic, alc;tuit din trei %;&e<i care 8or/ea2; un ciclu 6er6etuu, e%te %i/bolul /odern al /ateri!
alelor reciclabile. =n e6oca actual; de indu%triali2are /a%i9;, re8olo%irea a!nu/itor /ateriale cu/ %unt -Crtia 7i alu/iniul e%te un 6rocedeu ab%olut nece%ar 6entru a nu %eca %ur%ele naturale ale ace%tora. #ce%t lucru e%te 9i2ibil :n 9ia<a de 2i cu 2i, 6rin utili2area unor obiecte :n /od curent, 7i :n cantit;<i /a%i9e, cu/ %unt 6un&ile de 6la%tic 7i %acii de -Crtie.
Simbolul ,cologic 1os #%t;2i, c,rcul :ntret;iat de o linie ori2ontal; e%te cel /ai cuno%cut %i/bol ideo&ra8ic de ecolo&ie, a9Cnd :n%; /ulti6le %e/ni8ica<ii. Re6re2int; litera t!eta din al/ab,tul gr,c,sc 7i e%te unul din %i/bolurile alc-i/iei 6entru sar,. An 6erioade /ai recente, a 8o%t 8olo%it ca ba2; a indicatoarelor de tra8ic 7i de c;tre ade6<ii %cientolo!&iei 6entru a %i/boli2a indi9idualitatea %6iritual;. Se/nul a6are :n cel 6u<in 2ece %i%te/e de %i/boluri di8erite de 7tiin<e naturale, >inclu%i9 cea a ani/alelor, unde re6re2int; oulE. #ce%t %i/bol re6re2int; :n &eneral 6er8ec<iunea, ceea ce con%tituie unul din 6rinci6alele /oti9e 6entru care a 8o%t a!le% ca %i/bol ecolo&icG oricu/, :n a!ce%t ca2 e%te di8eren<iat de alte %e/ne %i/ilare 6rintr!o :n&u%tare u7oar; a liniei ori2ontale :n 6artea %a central;.
SprBnc,ana sus S6rCncenele 6rin 8or/;, culoare 7i a!7e2are dau ex6re%ie 7i tr;%;turi caracteri%tice 8e<ei u/ane 7i 6ot indica de a%e/enea anu/ite %t;ri e/o<ionale. =n C-ina, %6rCncenele au un %i/boli%/ %6ecial, iar .o-anii >cei care au ob<inut ilu/inarea? a9eau %6rCncenele cre%cute 6Cn; :n 6;/Cnt. )i7carea %6rCncenelor era una din cele cCte9a /etode 7i /ai ale% abilit;de o 8e/eie /ai :n 9Cr%t;? 6uteau %; %e ex6ri/e liber 7i din ace%t /oti9 %6rCncenele %tili2ate >ade%ea 6re2entate ca aici? %i/boli2ea2; dra&o%tea. =n tradi<ia 6o6ular; occidental;, b;rbatul care are %6rCncenele :/6reunate nu 6re2int; /ult; :ncredere. Corpul 5m,n,sc pagina alturat Cor6ul o/ului a 8o%t con%iderat :n /ulte tradi<ii antice ca re6re2entCnd co%/o%ul 7i 9ia<a :n &eneral 7i %e credea c; :n ace%ta %e &;%e%c di8eritele e!ta6e ale crea<iei. =n /aAoritatea culturilor, 2eii erau 6re2enta<i cu :n8;<i7are u/an;, iar E8i&ura o/ului uni9er%alF re8lecta co/6onentele uni9er%ului5 capul core%6undea cerurilor, re%6ira<ia a,rului9 abdo/enul, /;rii, iar 6icioarele, 6;/Cntului. =n C-ina, cor6ul o!/ene%c era atCt yin, cCt 7i yan& exi%tCnd un ec-ilibru 6er8ect. 3u/;rul co%/ic u/an e%te cinci, deoarece o/ul are cinci %i/<uri, cinci de&ete la 8iecare /e/bru, iar :n;l<i/ea 7i l;<i/ea lui %e di9id :n cCte cinci 6;r<i e&aleG a7adar Romul cosmicS e%te :n8;<i7at :n 8or/; 6enta&ra/ic;. Cor6ul u/an e%te atCt /acroco%/o%, cCt 7i /icroco%/o%5 el 6oate re6re2enta "ni9er%ul cu tot ceea ce %e &;%e7te :n el, iar
L6
8iecare indi9id are un rol di%tincti9 6e care trebuie %;!I Aoace :n /area rCn!duial; a lucrurilor. CCnd9a %e credea c; 8iecare 6arte a cor6ului :nde6linea un %co6 %6ecial :n a8ara 8unc<iei %ale 6ur biolo&iceG ini/a, de exe/6lu, era cea care d;dea na7tere e/o<iilor. Pornind de la credin<a c; o/ul era o 8iin<; co%/ic;, 8iecare %e/n al :odiacului ur/a %; &u9erne2e cCte o 6arte %6eci8ic; a cor6ului. =n analo&ia /edie9al;, oa%ele >%au cor6ul ca un :ntre&? erau a%e/;nate cu e! le/entul 6;/Cnt, ca6ul >%au c;ldura? cu /ocul9 6l;/Cnii cu a,rul 7i %Cn&ele cu apa. )ai /ult, %e credea c; o/ul e%te condu% de cele 6atru Eu/oriF %au 8luide ale cor6ului5 %Cn&ele era ba2a u/orii %an&9ine ener&eticeG 8ierea e!ra cea a u/orii colericeG 8ierea nea&r; a u/orii /elancolice, a tri%te<ii, iar 8le&/a, a u/orii 8le&/atice, a cal/ului. Tradi<ia c-ine2ea%c; a con%acrat 7i ea %i/boli%/ 7i in8luen<; a!%u6ra 8iec;rei 6;r<i a or&ani%/ului, :n inter6retarea /ultor reli&ii, tru6ul o/ului e%te con%iderat Ete/6lulF %u8letului creat de 2eul re%6ecti9, al c;rui <el e%te %; 6oarte dorin<a 2eului 7i %; ac<ione2e ca o le&;tur; :ntre t;rC/ul cere%c 7i cel 6;/Cntean. $e7i cor6ul o/ului e%te con%iderat o crea<ie di9in;, e%te :n acela7i ti/6 6ro8an, 6entru c; de%eori o/ul a!bu2ea2; de ace%t dar al 9ie<ii 7i Ecoboar;F la ni9elul ani/alelor. -in3ii dreapta $in<ii, 8olo%iu!neori c-iar de de9orare?, tot a7a, :n u!nele %itua<ii, din<ii de%co6eri<i 6ot 8i 7i un %e/nal de a6;rare. =n inter6retare 6%i-analitic;, 6ierderea din<ilor la%; indi9idul 9ulnerabil 7i %l;bit 7i :i 6oate 6ro9oca %enti/ente de 8ru%trare 7i neaAutorare.
Capul sus :n %i/boli%tica /aAorit;<ii tradi<iilor, ca6ul e%te cea /ai i/6ortant; 6arte a cor6ului o/ene%c 7i re6re2int; 8or<a 9ie<ii 7i 7inele :nalt, deoarece con<ine creierul ! in%tru/ent al ra<iunii 7i al ca6acit;<ilor %ociale care!I 8ac %; %e di8eren<ie2e de ani/ale. .a 8el de i/6ortan<i %unt 7i oc-ii, na%ul, urec-ile, &ura care controlea2; darurile 9;2ului, /iro%ului, au2ului, &u%tului 7i al 9orbirii. Se/ni8ica<ia ca6ului ca %i/bol al 9ie<ii a 8o%t atCt de 6uternic; la 9Cn;torii de ca6ete, :ncCt ace7tia credeau c; 6o%edarea ca6ului 9icti/ei a!ducea du6; %ine 7i tran%8erarea 9italit;<ii de la :n9in% la :n9in&;tor. 1%te de re/arcat c; :n%e/nele de autoritate, coroan,l,9 %unt a7e2ate 6e ca6, 6ractic; ce re8lect; 6o2i<ia do/inant; a!cordat; ace%tei 6;r<i a cor6ului. Plecarea ca6ului :n%ea/n; %u6unere 8a<; de o 8iin<; %u6erioar;, 6e cCnd raderea ca6ului :n%ea/n; 6eniten<;. $eoarece ca6ul are 6uterea de a 8ace cor6ul %; ac<ione2e cu :n<ele6ciune %au 6ro%te7te, :n e6oca /edie9al; ca6ul era a%ociat ele/entului /oc9 8iind con%iderat atCt ca ele/ent di%tructi9, cCt 7i creati9. $in ace%t /oti9, ca6ul e%te %i/bolul 9ie<ii, al %u8letului al :n<ele6ciunii 7i al 6uterii.
V LK V
4,ul sus )a&ni8icul leu, con8or/ tradi<iei, e%te re&ele ani/alelor, %e/nul conduc;tor al r,galit13ii. 1l e%te :n2e%trat cu di8erite 9irtu<i ale 9ie<ii5 6utere, do/inare, 9itelie, n3,l,pciun,9 /Cndrie, autoritate, curaA 7i a6;rare. $atorit; 6uterii, <inutei re&ale, coa/ei 7i bl;nii %ale aurii, leul e%te un %i/bol antic al Soar,lui 7i :ntruc-i6ea2; 6uterea p1mBnt,asc19 8;cCndu!I du7/anul 9ulturului. Iar leoaica re6re2int; 4una9 8e/initate 7i /aternitate %;lbatic;, :n arta e&i6tean;, doi lei %tCnd %6ate :n %6ate %e/ni8ic; r;%;ritul 7i a!6u%ul %oarelui, trecutul 7i 9iitorulG 8araonul a 8o%t de%eori a%e/;nat cu leul. Ca un %i/bol al 8ertilit;<ii, 9irilul leu &reco!ro/an a tra% 8aetonurile >carele? lui Cybele 7i ale *erei >Iuno? 7i a 8o%t %acru 6entru $iony%u% >Bac!c-u%? 7i #6-rodita >Jenu%?. *ercule% a o/orCt leul 8abulo% din 3e/eea. #ldi%tru&;torul de/onilor? 7i atributul lui $e9i. .eul e%te a6;r;torul le&ii la budi7ti, iar %uddha %t; 6e un tron :n 8or/; de leu. =n tra! di<ia cre7tin; leul 6oate 8i 6er%oni8icarea lui $u/ne2eu, e/ble/a S8. )arco >7i a%t8el 7i a ora7ului %;u, Jene<ia?. $ar leul :l 6oate re6re2enta 7i 6e Satana. Ra%ta8arienii au 8olo%it leul ca 7i %i/bol al tribului din Iudeea. Odinioar; %e credea c; leul %e n;7tea /ort 7i c; 6ri/ea 9ia<; 6rin %u8larea tat;lui %;u, de aceea leul /ai %i/boli2ea2; :n9ierea. )ai tCr2iu, %!a cre2ut de%6re leu c; nu!7i :nc-ide niciodat; oc-ii 7i acea%ta :n%ea/n; 9i&i!
len<;. Pentru c; leul e%te un ani/al %;lbatic 7i 9i&uro%, el nu 6oate 8i :/blCn2it. )ulte culturi orientale cred c; leul 6roteAea2; oa/enii de de/oni. .eul are /ulte %e/ni8ica<ii :n alchimi,9 unde leul ro7u re6re2int; %ul8ul, iar cel 9erde /ateria. .eul e%te cel /ai 6o6ular ani/al :n arta h,raldic19 unde %i/boli2ea2; 6utere, 9irilitate 7i a6titudini de conduc;tor, e%te de a%e/enea e/ble/a %u9eranilor en&le2i. 4,ul e%te %oarele!conduc;tor :n 2odiac, e%te ar2;tor 7i /a%culin, e%te 8ocul lu/ino% al uni9er%ului.
Tigrul sus C-ine2ii 6ri9e%c ti&rul ca 8iind re&ele ani/alelor, %6re deo%ebire de celelalte culturi, care!I declar; ca re&e 6e l,u. Ti&rul are o /are %e/ni8ica<ie %i/bolic; :n Orient, unde re6re2int; ani/alele 9ii, a7adar, ener&ie, 6utere, 8erocitate, re&alitate 7i 6rotec<ie, a6;rare. Ti&rul 6;2e7te /or/intele 7i a 8o%t 6entru c-ine2i &ardian al 9Cn;torii, iar /ai tCr2iu al a&riculturii. Ti&rul alb are a!tribute yin9 o6u%e dra&onului, 7i ! 6entru c; 9ede noa6tea ! el %i/boli2ea2; ilu/inare 7i luna nou;. Ti&rii 6ot 8i 7i yang9 %i/boli2Cnd r;2boi 7i 9iteAie. 1i %unt e/ble/a 2eului bun;%t;rii 7i a Aocurilor de noroc, 6entru c; ei 6ot 6;2i banii. Cinci ti&ri /itici a6;r; de -ao%5 cel ro7u %i/boli2ea2; 7ara 7i /ocul9 cel ne&ru, iarna 7i apa9 cel alba%tru, 6ri/;9ara 7i 9e&eta<ia, cel alb, toamna 7i /etalul 7i %u6re/ul ti&ru &alben, soar,l,9 nucleul 7i :/6;ratul. .a budi7ti, un ti&ru &;%ind o 6otec; 6rin Aun&l; %i/boli2ea2; lu6ta %6iritual;, :n ti/6 ce :n budi%/ul c-ine2e%c, ti&rul e%te unul dintre cele trei ani/ale brutale >8;r; /il;?, %e/ni8icCnd 8u!
rie. Ti&rul e%te cel de!al treilea %e/n al :odiacului chin,:,sc 7i %i/boli2ea2; curaA, entu2ia%/ 7i &enero2itate, dar 7i r;29r;tire, ne6;%are 7i i/6re9i!2ibilitate. =n ,a6onia, %e credea c; ti&rul tr;ie7te o /ie de ani 7i %i/boli2a r;2boi. Pentru -indu% ti&rul re6re2int; 6ierderea controlului. Shi7a 7i $ur&a c;l;reau ti&ri cCnd di%tru&eau de/onii, deci ti&rul e%te o e/ble/; a re&alit;<ii 7i a ca%telor r;2boinicilor. Grsul 1os Pri/ul %i/bol al ur%ului e%te acela al curaAului 7i al 6uterii 7i, de aceea, e%te un 6o6ular %i/bol -eraldic :n 1uro6a. "r%ul e%te e/ble/a Ru%iei 7i a ora7ului el9e<ian Berne. Culturile %iberiene con%ider; c; ur%ul, e%te o c;l;u2; a 7a/anilor >un cre2 :/6;rt;7it 7i de arcadieni?. "nele triburi b;7tina7e din #/erica, din nordul #%iei, 6ractic; un cult al ur%ului ca %; 6aci8ice %u8letele ur7ilor 9Cna<i. $in cau2; c; ur7ii -ibernea2;, el 6oate :n%e/na :n9iere. "r%ul are le&;tur; cu luna9 7i ur%ul era %acru 6entru #rte/i% D-ia(na?, 2ei<a lunii la &reci, ai c;rei ini<ia<i erau nu/i<i ur7i. Berne, 2ei<a lunii la cel<i, a 8o%t re6re2entat; de un ur%, ca 7i Thor :n le&enda %candina9;, unde, /a%culul 7i 8e/ela #tli 7i #tla, re6re2entau /a%culinitate 7i 8e/initate. 3i/8a Calli%to 7i 8iul ei au 8o%t tran%8or/aIuno? :n con%tela<ia ur%ului, "r%a )are 7i "r%a )ic;. =n tradi<ia cre7tin;, ur%ul e%te un ani/al ne&ati9, :n%u/Cnd un te/6era/ent r;u, /ale8icul, cru2i/ea, li6%a de /il;, l1comia 7i c-iar 6e Satana. Totu7i, deoarece %e credea c; ur%ul %e n;7tea 8;r; 8or/; 7i c; era :ntru6at de /a/a %a, ur%ul 6oate %i/!
boli2a 7i %c-i/barea 6;&Cnului 7i na7terea @ecioarei. CCnd9a %e credea c; ur%ul &ra% are 6uteri /i%tice de 9indecare, :n 6%i-anali2; ur%ul re6re2int; 6ericolele incon2ti,ntului. "r%ul &ri22ly de 6e %i&iliul %tatului Cali8ornia :n%ea/n; -ot;rCre, deter/inare.
;aguarul sus Si/boli%tica Aa&uarului e%te cea /ai i/6ortant; 6rintre triburile b;7tina7e ale #/ericii Centrale, ale c;ror tradi<ii deri9; din culturile antice #2tec; 7i )aya. =n credin<a )aya Aa&uarul e!ra con%iderat %t;6Cnul ani/al al in8ernului care cunoa7te /i%terele 6;/Cntului 7i conduce %u8letele /or<ilor. Oc-ii %;i re8lectori2an<i erau con%idera<i o trecere %6re iad 7i de29;luie 9iitorul celor ce!i 6ri9e%c lun&. (ei<a a2tec; a P;/Cntului era 6re2entat; %u&e%ti9 cu &-eare de Aa&uar 7i %e credea c; Aa&uarii 6;2eau cele 6atru c;r;ri ale lu/ii. .a tolteci, :n ti/6 ce 9ulturul %i/boli2a Soarele, Aa&uarul re6re2enta luna >6recu/ 7i tun,tul 7i ploaiaE9 iar 9enirea 2orilor era de%cri%; 6rintr!un Aa&uar care de9orea2; %oarele, :ntr!ade9;r, Aa&uarul, a c;rui blan; 6;tat; %e a%ea/;n; cu cerul :n%telat, %!a corelat cu (eul r;2boinic a2tec al no6<ii. Te2catli6oca, 2eu care a 6reluat acea%t; :n8;<i7are du6; c;derea 6e 6;/Cnt. =n culturile 2amanilor din #/erica Central; de a%t;2i, Aa&uarul >care a dat o/ului /ocul 7i 9Cnatul? e%te conduc;torul 6rinci6al al 7a/anilor, care la rCndul lor, 6ot %; 6reia acea%t; :n8;<i7are. =n 1uro6a occidental;, Aa&uarul e%te cuno%cut /ai /ult 6ro2aic 8iind ado6tat ca e/ble/; a 8abricii de /a7ini. ,a&uar, ca a!tribut al 9ite2ei, al &ra<iei 7i al 6uterii ace%tei 8eline.
l,/antul 1os S6eci8ic #8ricii 7i #%iei, re2onan<a %i/bolic; a ele8antului e%te cea /ai /are 6e ace%te continente 7i %i/boli2ea2; atCt India cCt 7i #8rica. #ici re6re2int; di8erite calit;<i de 6utere, re&alitate, de/nitate, r;bdare, n3,l,pciun,9 lon&e9itate 7i 8ericire 7i e%te un %i/bol al norocului. "nele culturi cred c; ele8antul e%te un ani/al co%/ic cariatid care 6oart; :n %6ate lu/ea, acea%t; i/a&ine a 8o%t tran%6u%; 7i :n ar-itectur;. Prin 9ia<a %a lun&;, %i/boli2ea2; lon&e9itatea 7i /e/o! ria >Eele8antul nu uit; niciodat;F?. 1!le8antul alb e%te %8Cnt :n budi%/, deoarece %uddha a luat acea%t; :n8;<i7are 6entru a intra :n 6Cntecele /a/ei %ale, )aya. 1le8antul a :/6ru/utat calit;<ile r;bd;rii 7i :n<ele6ciunii de la Budd-a 7i e%te BiAuteria .e&ii. (eul -indu% 0an,sha are ca6 de ele!
8ant %e/ni8icCnd, a7adar, inteli&en<a %a, iar Indra c;l;rea ele8antul #ira9a!ta. =n tradi<ia cre7tin;, ele8antul e%te 6er%oni8icarea 9irtu<ilor 7i cump1t1rii 7i de a%e/enea e%te %i/bolul lui *ri%to% care calc; :n 6icioare un 2arp, >Satana?. Ter/enul de Eele8ant albF deri9; din Tailanda 7i re6re2int; un 6roiect 8;r; ro%t. $in I8KP cCnd *ar:per s HeeFl8 a 6ublicat de%enul unui ele8ant care calc; :n 6icioare in8la<ia 7i -ao%ul, a de9enit %i/bolul =artidului +,publican al S.G.!. C1mila sus, dreapta :n /aAoritatea culturilor c;/ila e%te %i/bolul aro&an<ei, :nc;6;<Cn;rii, lenei 7i al unui te/6era/ent r;uG :n%; V LL V
:n <;rile :n care e%te 8olo%it; ca ani/al de 6o9ar;, e%te :nc;rcat cu %i/boli%/ 6o2iti9. $in cau2; c; :n #8rica de 3ord, de exe/6lu, %e credea c; ea de6o2itea2; ap1 :n cocoa7ele %ale 7i 8olo%e7te 6ro9i2iile cu econo/ie, 6oate re6re2enta %obrietatea >iar H :n cre7tini%/ ! 9irtutea cump1t1riiE. Pentru c; %e a7a2; 6e &enunc-i ca %; 8ie :nc;rcat; cu 6o9eri, tradi<ia cre7tin; acce6t; c; e%te un ani/al care :n&enunc-ea2; :n 8a<a lui $u/ne2eu, %e/ni8icCnd u/ilin<; 7i obedien<;. )ai tCr2iu, din cau2; c; era c;l;rit; de cei trei 8agi9 ea a de9enit un %i/bol al re&alit;<ii 7i de/nit;<ii, 6recu/ 7i al re2i%ten<ei. .e&enda 2ice c; S8Cntul Ioan Bote2;torul a 6urtat o -ain; din 6;r de c;/il;. (end!#9e%ta 6er%an; relatea2; de%6re o c;/il; 2bur;toare >7ar6ele!dra&on?, ca 8iind 7ar6ele din +r;dina Raiului. =n i%la/i%/, c;/ila e%te 6ri9it; cu /ult; bun;!9oin<;, deoarece )o-a/ed a 8u&it de la )ecca la Ooba 6e c;/ila #l Oa%waG /ai tCr2iu, c;/ilei i %!au atribuit 6uteri %u6ranaturale, #l #d-a, a a9ut ne9oie doar de 6atru 6a7i /ari ca %;!I duc; de la Ieru%ali/ la )ecca. =n Ro/a antic; c;/ila %i/boli2a #rabia.
8aimu3a sus @iind ani/alul cel /ai a%e/;n;tor o/ului, 7i datorit; inteli&en<ei %ale, /ai/u<ei de orice %6ecie i %!a acordat re%6ect, :n%; 7i ne:ncredere. )ai/u<a e%te un ani/al inteli&ent, %ociabil, :7i
8olo%e7te abil /i/ica, de a%e/enea e%te 7i un ani/al e&oi%t 7i are 9iciul l1comi,i9 :n culturile orientale, /ai/u<a tr;nc;nitoare %i/boli2ea2; di%trac<ie, dar ! cCnd e%te :/blCn2it; ! %i/boli2ea2; inteli&en<; 7i loialitate. Cele trei /ai/u<e :n<ele6te care nu 9;d, nu aud 7i care nu 9orbe%c de r;u re6re2int; di%ci6lina /in<ii lor. %uddha a 8o%t re:ncarnat :n /ai/u<;, dar ea e%te una din cele trei ani/ale brutale, %i/boli2Cnd l;co/ia. =n C-ina, %i/boli2ea2; %;n;tate, %ucce% 7i 6rotec<ie >dar /ai/u<a e%te 6o2na7;, a9Cnd un caracter Auc;u7, e%te un ani/al nu 6rea 8ru/o%, dar 9anito%?. )ai/u<a din :odiacul chin,:,sc9 re6re2int; 8ante2ie 7i o 8i&ur; n2,l1toar,9 8iind ba2a caracterului u/an. =n -indui%/, /ai/u<ele %unt %acre, au caracter 6o2iti9G 2eul /ai/u<elor, *anu/an, aAutorul lui Ra/a, re6re2int; curaA, 9ite2;, abilitate 7i 6utere, 7i 6oate tran%8or/a 8ocul :n ener&ie %6iritual;. Credin<a cre7tin; 9ede /ai/u<a ca %i/bol al unor 6;cate, ca 6o8ta, r;utatea, l;co/ia, be<ia, lenea 7i 9anitatea. =n icono&ra8ia cre7tin;, Satana a6are ca o /ai/u<;5 :nc;tu7at; %i/boli2ea2; 9ictoria a%u6ra Satanei, 7i cu un /;r :n &ur;, c;derea.
S&&dra%il re6re2int; cele 6atru 9Cnturi. Obiceiurile %ale 9i&uroa%e au 8;cut ca el %; 8ie 6ri9it ca un %i/bol al 9irilit;<ii de c;tre c-ine2i, dar e%te 7i un %i/bol al 8ericirii. Cerbul a 8o%t %acru 6entru #rte/i% D-ianaE9 2ei<a 9Cn;torii :n credin<a &reco!ro/an;, 7i %i/boli2a 9ia<a. =n credin<a cre7tin;, cerbul %i/boli2ea2; 6uritate, %olitudine 7i e%te ina/icul 2arp,lui DSatanaE al c;rui ina/ic e%te *ri%to%. Ra/anii %e :/brac; de%eori ca cerbii, %6erCnd c; 9or 6ri/i :n<ele6ciunea ani/alu! lui. .a 8el 7i :n budi%/, cerbul auriu re6re2int; 7tiin<a. 4upul 1os "n ani/al cu o %i/boli%tic; co/6lex;, lu6ul 6oate re6re2enta r;ul, cru2i/ea, %;lb;ticia, 2&Crcenia 7i 6;catele de /oarte, ale l;co/iei 7i 6i2/ei, dar 7i a dra&o%tei /aterne 7i a 9iteAiei !ulti/ele atribute deri9; de la lu6oaica ce i!a al;6tat 6e Ro/ulu% 7i 6e Re!/u%, 8ondatorii Ro/ei. .u6ul e%te a!cu/ o e/ble/; a ace%tui ora7 7i cCnd9a a 8o%t %i/bolul tribului lui Benia!/in. $atorit; 9ederii lui nocturne, el %i/boli2ea2; lu/ina 7i era un atribut al lui #6ollo 7i #re% >)arte?, 2eul r;2!
boiului. Ca 7i creatur; lunar1 el a 8o%t identi8icat cu iadul :n +recia 7i Ro/a antic;. =n C-ina, un lu6 %acru 6;2e7te 6alatul cere%c, :n ti/6 ce la /on&oli el e%te %tr;/o7ul lui +en&-i%!*an. =n -indui%/, el e%te /untele 2eit;<ilor rele 7i un %e/n al no6<ii. $u6; tradi<ia nordic;, un lu6 co%/ic, @enri%, e%te 6ri2onier :n centrul 6;/Cntului 7i, la %8Cr7itul lu/ii, el 9a %c;6a 7i 9a de9ora %oarele ! cel<ii de a%e/enea credeau c; un lu6 de9orea2; Soarele :n 8iecare noa6te. .u6ul 6oate :n%e/na 9ictorie. 1x5 c;l;rit de Odin >7i Jal!0yrii?, cu toate c; :n%o<itorii lui Odin, lu6ii, S0oll 7i *ati :n%ea/n; re6ul%ie 7i ur;. #/ericanii b;7tina7i 6ri9e%c lu6ul ca 6e un 6rieteno% &-id %6iritual. @iind ani/al de 6rad;, cre7tinii credeau c; lu6ii de9orea2; EoaiaF 6ierdut; >%u8letele?, cu toate c; el e%te e/ble/a lui @ranci%c de #%%i%i, care a :/blCn2it lu6ul +ubbio. =n ti/6urile /edie9ale, lu6ul a 8o%t 6ri9it ca o creatur; a lui Satana9 c;l;rit de 7r1>itoar,. Tradi<ia 6o6ular; a ace%tui ti6 de lu6, U,r,Uol/ >6ri&oriei, o/ 2iua, cu :n8;<i7are de lu6 noa6tea? :n%ea/n; 9iolen<a care %u%<ine cal/ul %u6er8icial al ci9ili2a<iei.
C,rbul sus Cerbul e%te %i/bolul uni9er%al 6o2i! ti9 al 9ie<ii, n3,l,pciunii 7i al 9irili! t;<ii. $in cau2a coarnelor %ale ra/i8i! cate, %e/;nCnd cu ni7te ra/uri, el a 8o%t e&alat de /ulte culturi cu =omul 7i,3ii. $in cau2; c; cerbul :7i re:nno! ie7te anual coarnele, el e%te %inoni/ cu re&enerareaG /ai de6arte, 6rin 8or! /a 7i :n;l<i/ea lor, coarnele 6ot 8i identi8icate cu ra2ele soar,lui. An credin<a celtic;, cerbul a condu% %u! 8letele 6rin :ntuneric 7i a 8o%t e/ble! /a 2eilor r;2boinicilor 7i 9Cn;torilor, :n Scandina9ia, cei 6atru cerbi de la
I00
Coiotul sus Jicleanul coiot nu e%te de :ncredere, totu7i el 7i -abitatul lui e%te re%6ectat de a/erindineni. #ce%t lu6 de 6rerie nord! a/erican e%te 6ri9it de unele triburi ca o :ntruc-i6are a r;ului 7i ca 7i o creatur; lunar;, ani/al aduc;tor de inunda<ii, luni a%6re de iarn1 7i de moart,. .a 9e%t de )un<ii StCnco7i, el e%te con%iderat 7e8ul, ca6ul ani/alelor, 7i lui i!a 8o%t atribuit calitatea de tri7or, n2,l1tor ! un /ae%tru al r;ut;<ii, tic;lo7iei ! ar;tCndu!%e oca2ional 6rieten al oa/enilor 7i creator al ordinii :n lu/e. In tradi<ia a2tec; a #!/ericii Centrale, 2eul 7i creatorul ordinii :n lu/e, [uet2alcoatl, 6oate 8i re6re2entat de 8ratele &ea/;n al coio!tului :n ti/6ul 9ictoriei lui a%u6ra lui )ictlantecu-tli, conduc;torul iadului.
Oulp,a sus :n tradi<ia occidental; 9ul6ea e%te %i/bolul de ba2; al 9icleniei, i6ocri2iei 7i :n7el;toriei, dar :n unele culturi de b;7tina7i a/ericani 9iclenia ei e%te tran%8or/at; :n n3,l,pciun,9 iar :n O!rient 9ul6ea :n%ea/n; lon&e9itate 7i tran%8or/are. =n ,a6onia ea era con%iderat; un %6irit al ploii 7i /e%a&erul lui Inari, 2eul ore2uluiG 9ul6ea %i/boli2ea2; lon&e9itate, dar 6oate lucra 6entru bine %au r;u. O 9ul6e nea&r; :n%ea/n; noroc, una alb; de2a%tru, iar trei 9ul6i cala/itate ab%olut;. C-i!
ne2ii 6ri9e%c 9ul6ea cu %u%6iciune, cre2Cnd c; ea 6oate :/br;ca 8or/; u!/an; >de obicei cea a unei 8ete 8ru/oa%e?, ca 7i cea a altor creaturiG %6iritele /or<ii 6ot 8i 9ul6i. Jul6ea &re!co!ro/an; a 8o%t un -o< de struguri 7i de aceea a 8o%t a%ociat; cu $iony!%u% >Bacc-u%?, 6rotector al 9inuluiG :n analo&ia cre7tin; ace%t obicei era a%ociat cu o ere2ie. Jul6ea re6re2int; :n 6lu% 6;catele :n7el;toriei, inAu%ti<iei, l;co/iei 7i 6o8teiG din cau2; c; ea 6oate %i/ula /oartea 6entru a!7i 6rinde 6rada, e%te a%ociat; de a%e/enea cu Satana. #6reciat; totodat; ca o creatur; de /are a&eri/e unele culturi a!le b;7tina7ilor a/ericani cred c; 9ul6ea :ntruc-i6ea2; la%ci9itateaG aici 9ul6ea e%te ulti/ul tri2or9 a7a cu/ e%te :n caracterul caraibian 9ul6ea BrBer. I,pur,l, sus, dreapta @iind nocturni, ie6urii %i/boli2ea2; 4una 7i, 6rin ur/are, noa6tea 7i rena7terea. Ie6urii de cC/6 7i ie6urii au /ulte inter6ret;ri %i/bolice. 1i %unt creaturi care %e a%cund :n 6;/Cnt, %unt 6roli8ici, 7i de aceea re6re2int; 8ertilitate 7i noroc. Ie6urele era %acru 6entru *er/e% D8,rcurE9 ca /e%a&er, iute de 6icior, ie6urele de cC/6 a 8o%t de a%e/enea dedicat 2eit;<ilor dra&o%tei, #6-rodita >Jenu%? 7i 1ro% >Cu6idon? :n +recia 7i Ro/a antic;. In tradi<ia %candina9;, ie6urele de cC/6 a 8o%t e/ble/a 2ei<ei lunii @reyAa 7i *olda. (ei<a 6ri/;9erii cu ca6 de ie6ure de cC/6 1o%tre >Oe%tra?, la %axoni, %t; la ori&inea ie6urelui de Pa7ti 7i a oului de Pa7ti, %i/boli%/ al re:nnoirii 9ie<ii. =n iudai%/ 7i cre7tini%/ acea%t; calitate a du% la o a%ociere cu /urd;ria 7i la%ci9itatea. =n cre7tini%/ ra6iditatea ie6urelui %i/boli2ea2; trecerea 9ie<ii, cCt 7i %luAb; %erioa%;. "nii a/erindieni :l con%ider; 6e )arele Ie6ure de cC/6 un de/iur& >ca 7i e!&i6tenii?G totu7i, ca 7i :n 9e%tul #8ricii 7i :n 2ona );rii Caraibilor, ie6urele 6oate re6re2enta calit;<ile 6o2iti9e a!le ,scroch,ri,i. Ie6urele a 8o%t e/ble/a :/6;ratului c-ine2 7i :n%e/na lon&e9itate 6rin le&;turile lui cu .una. Ie6urele alb de cC/6, ca 7i &ardian al ani/alelor, :n%ea/n; di9initate, iar cel ro7u 7i ne&ru, noroc 7i 6ro%6eritate.
Ie6urele e%te %e/nul 6entru 8e/initate 7i ca%titate :n :odiacul chin,:,sc. Pentru budi7ti, ie6urele de cC/6 %i/boli2ea2; %acri8iciul de %ine, 6entru c; un ie6ure de cC/6 %!a o8erit dre6t -ran; lui Budd-a 7i, ca /ul<u/ire, el I!a 6la%at 6e ie6ure :n lun;. @rica i!a du% 6e ie6uri la %t;ri de ti/iditate 7i cCteodat; c-iar la la7itate. Prin 6uterile 6rocreati9e au 8o%t 6ri9iitoar,lor. An tradi<ia occidental;, ie6urele de cC/6 %i/boli2ea2; nebunia.
Qoar,c,l, sus "n %i/bol a6arent ino8en%i9 al ti/idit;<ii 7i u/ilin<ei, 7oarecele %e/ni8ic; i6ocri2ie >:n iudai%/? 7i di%tru&ere >:n cre7tini%/?. =n 9re/urile 9ec-i, %cor6ia a 8o%t 6ri9it; ca 7i %acr; :n 1&i6t, :n ti/6 ce :n Ro/a, 7oarecele alb a 8o%t un %e/n al norocului 7i un atribut al lui ,u6iter DP,usE 7i al lui #6ollo. @iind un ro2;tor, 6entru cre7tini el :ntruc-i6a 6uterea di%tructi9; >el e%te cCteodat; de%cri% ca ro2Cnd =omul 7i,3iiE9 deci 6e Satana. ECiu/aF r;%6Cndit; de 7oareci era 6ri9it; ca 7i 6edea6%; de la $u/ne2eu. =n ba%/ele 6o6ulare ale lu/ii occidentale euro6ene, 7oarecii erau 6er%oni! 8ic;ri ale 7r1>itoar,lor %au %u8letelor /or<ilor, de7i 7oarecii albi 6uteau :ntruc-i6a %u8letele co6iilor nen;%cu<i.
I0I
4iliacul sus :n credin<a tradi<ional; liliacul e%te con%iderat un a&ent al 6uterilor :ntunericului, /or<ii 7i -ao%ului. =/binarea dintre cor6ul de 7oarece 7i ari6ile ne&re ca o 6Cn2; de 6;ianAen au %tCrnit %u%6iciunea 6o6ular;, ca de alt8el 7i obiceiul %;u de a dor/i cu ca6ul :n Ao%. Se n;6u%te7te :n /od i/6re9i2ibil, deci 6entru budi7ti 7i Aa6one2i a!ce%ta :ntruc-i6ea2; atCt o /inte nea%tC/6;rat;, cCt 7i i&noran<;. Totu7i, :n unele culturi a8ricane, datorit; 9ederii %ale nocturne, liliacul re6re2int; a!tCt inteli&en<;, cCt 7i /oartea %u8letelor, :n 1uro6a /edie9al;, liliecii erau con%ideraitoar,lorN Satana era 6ortreti2at cu ari6i de liliac, iar liliecii! erau con%ideradatorit; 8or/ei %ale -ibride?. =n C-ina e in9er%. .iliacul re6re2int; o 9ia<; lun&; 7i 8ericit; 7i e%te %i/bolul norocului, 6entru c; cu9intele EliliacF 7i EnorocF %unt o/o8one ;fu9. B n 1&i6t de a%e/enea, craniile lililecilor erau a/ulete 6rotectoare. $eoarece 6o6ulea2; 6e7terile >con%iderate treceri c;tre 9ia<a de a6oi?, liliacul e%te %i/bolul i/ortalit;<ii 7i al rena7terii :n unele culturi b;7tina7e a/ericane. Qobolanul sus, centru Robolanii au 8o%t :ntotdeauna 6ri9i<i cu ne:ncredere, ca ni7te creaturi o6ortuni%te care aduc din a8ar; &-inionul oa/enilor, :n%o<ind e6a9ele, /oartea 7i 6utre8ac<ia. =n 6lu%, ca 7i ro2;toare, 7obolanii %unt ade%ea 6ri9i<i ca a&en<i di%tru&;tori. =n ,a6onia un 7obolan alb e%te /e%a&erul 8ericirii 7i %;n;t;<ii, iar :n budi%/ e%te /untele 2eului
0an,sha9 ca6 al 7obolanilor, re6re2entCnd %tr;dania 7i 6ruden<a. =n C-ina, e%te 6ri/a creatur; din calendar 7i %e/ni8ic; 8ar/ec 7i 6ro%6eritate, de7i el e a%ociat 2&Crceniei 7i e 6ri9it ca 6urt;tor al ciu/ei >un 6unct de 9edere :/6;rt;7it 7i de 1&i6tul antic 7i 1!uro6a occidental;?. Tendin<a 7obolanului de a 8u&i de locurile o%Cndite a 8;cut din el un ani/al de au&ur 7i n3,l,pciun,: :n Ro/a %e %6unea de%6re un 7obolan alb c; aduce norocul. An ale&oria cre7tin;, 7obolanul e%te o creatur;, ctonic; ec-i9alent; cu Satana9 7r1>itoar,a 7i 6uterile %ini%tre ale :ntunericului, dar e 7i e/ble/a S8. @ina, care a tr;it :ntr!o /an%ard; in8e%tat; de 7obolani. =n Rena7tere, 2iua 7i noa6tea erau ade%ea de%cri%e ca doi 7obolani ! unul ne&ru, cel;lalt alb ! re6re2entCnd inexorabila trecere a ti/6ului. Recent, a&ila Aerboa >7obolan de de7ert? a 8o%t ado6tat; de %olda<ii en&le2i ca e/ble/; :n ti/6ul celui deal II!lea r;2boi /ondial, din #8rica de 3ordG /a%cota a 8o%t re:n9iat; :n ILLI de %ucce%orii lor :n r;2boiul din +ol8.
O,7,ri3a sus, dreapta :n %i/boli%tica /odern;, 6rin obiceiul %;u de c;utare neobo%it; 7i de %tocare a 6ro9i2iilor de /Cncare 6entru con%u/ :n ti/6ul lunilor reci de iarn;, 9e9eri<a %i/boli2ea2; o co/oar;. #cea%t; inter6retare :ntr!un 8el laic; are tran%cenden<; :n /itolo&ia %candina9; 6rin d;un;toarea 9e9eri<; ro7ie, care tr;ie7te 6e cren&ile co6acului co%/ic, y&&dra%il, de unde a %tCrnit un con8lict :ntre 9ulturul %telar 7i 7ar6ele ctonic. #cea%t; 9e9eri<; a 8o%t %acr; 6entru Thor9 2eul /ocului 7i tun,tului9 :n ti/6 ce de%6re ERatato%-F %e %6unea c; aduce 2;6ad; 7i ploai,. An Irlanda, 9e9eri<a a 8o%t e/ble/a 2ei<ei celtice, )ebd. PCn; la a6ari<ia 9e9eri<ei &ri, o a6ari<ie /ai recent;, indi&ena 9e9eri<; ro7cat; %!a re6rodu% :n 1uro6a, iar culoarea ei a tran%8or!
/at!o :ntr!un %i/bol al /ocului. In credin<a cre7tin; acea%t; a%ociere :/6reun; cu in8aibila %a a&ilitate conduc la ne8ericita ei e&alare cu Satana, :n ti/6 ce 6ro9i2ia ei de /Cncare a du% la a%i/ilarea cu l;co/ia. =n ,a6onia, ca 7i :n #/erica de Sud >unde odat; a 8o%t %acri8icat; 2eilor )aya? 9e9eri<a %i/boli2ea2; 8ertilitatea. !riciul 1os Pentru c; ariciul %e ro%to&ole7te ca o /in&e %trCn%; 7i :n<e6;toare cCnd %e %i/te a/enin<at, e%te un %i/bol clar al autoa6;r;rii. =n culturile 9ec-i, :n orice ca2, ca o Au%ti8icare a 8or/ei %ale rotunde 7i a exteriorului %;u de8en%i9, ariciul a 8o%t 9;2ut ca o e/ble/; a /arii /a/e a 2ei<elor, babiloniana I%-tar. =n alte tradi<ii, <e6ii %;i 8ic7i :l identi8ic; cCteodat; cu un %i/bol %olar, iar :n ale&oria Rena7terii ace%ta 6oate 8i a%ociat %i/<ului tactil. =n inter6retare cre7tin;, laco/ul 7i ira%cibilul tCl-ar, ariciul, e%te a%i/ilat 6;catelor de 2&Crcenie, l;co/ie 7i /Cnie 7i e%te a%e/;nat cu Satana9 care 8ur; %u8letele oa/enilor. Pe de alt; 6arte, ca 7i 6r;d;tor de /Cncare 7i 9ier/i, a 8o%t cCnd9a 9;2ut ca un ina/ic al 8or<elor dia9ole7ti. Ca /ulte ani/ale, a!ce%ta e con%iderat ca a9Cnd ca6acitatea de 6re2icere a 9re/ii, 8iind %en%ibil la %c-i/b;rile curen<ilor de aer. Potri9it unor %u6er%ti<ii 6o6ulare occidentale, 7r1>itoar,l, 6ot lua :n8;<i7area unui arici 6entru a /ul&e la6tele 9acilor. =n Orient, totu7i, ariciul e%te %i/bolul bun;%t;rii.
I02
Taurul sus Taurul %au Auncanul nu!7i arat; 9Cr%ta 8iind un %i/bol al /a%culinit;<ii 7i 9irilit;<ii. Si/boli%/ul lui 6oate 8i totu7i a/bi&uu5 9italitatea %a 7i 8ertilitatea /a%culin; :l a%ocia2; cu soar,l, 7i re:n9ierea, iar din cau2a coarnelor 6oate re6re2enta 2eit;<ile lunare 7i /oartea. Taurul #6i% era 9enerat :n 1&i6tul antic ca %i/bol al crea<iei 7i era ade%ea de%cri% 6urtCnd :ntre coarne di%cul %olar al lui Ra. 1ra %acru 6entru 5siris 7i %i/boli2a /oartea. 1ra %acru 6entru (eu%, deoarece 2eul a luat 8or/a unui taur alb 6entru a o %educe 6e 1uro6aG 8iul lui )ino% >6;2itorul 8inotauruluiE a de9enit re&e al Cretei. Taurii erau de a%e/enea dedicaBacc-u%?, #6-ro!ditei >Jenu%? 7i lui Po%eidon >3e6!tun?. =n unele tradi<ii datorit; /u&etului %;u ca de tunet, taurul era ani/alul 2eilor tunetului, 6recu/ 7i al 2eit;<ii %candina9e, Thor. .a -indu7i, #&ni e%te taurul atot6uternic, 7i e%te r;%u8larea lui #ditiG 3andin e%te calul lui S-i9a, iar Indra 7i Rudra 6ot lua a/Cndoi acea%t; 8or/;. Iudeii :l nu/e%c 6e Ie-o9a, taurul lui I%rael. =n tradi<ia occidental; 6uterea taurului are caracteri%tici ca brutalitate, cru2i/e 7i de%8rCu. 1%te un %i/bol 6o6ular -eraldic >9e%titor ! e/ble/a lui Ric-ard al III!lea al #n&liei?, %i/boli2Cnd curaA 7i 8erocitate. Si/bolul 2odiacal al taurului e%te %e/nul cele%t al taurului. Boul, care :/6;rt;7e7te caracteri%ticile %i/bolice de 6utere cu taurul, e%te u/6lut cu /ai 6u<ine %i/boluri a/bi&ue, el re6re2int; a&ricultura, r;bdarea, ca%titatea 7i >:/6reun; cu Au&ul?, %acri8iciul de %ine. Pentru cre7tini, ace%ta :l 6oate %i/boli2a 6e *ri%!
to%, iar boul :nari6at e%te e/ble/a S8. .uca. =n credin<a /i-raic; 7i ro/an; taurul era %acri8icat anual, deoarece %Cn&ele 8ertili2a 6C/;ntul. Boul, ca 7i bi9olul de a6;, are re2onan<; %6ecial; :n taoi%/ >unde e%te :/blCn2it 7i %t;6Cnit de .ao T2u? 7i :n budi%/ >unde e%te %i/bol al lui Sa/a? ca %i/bol al eului. 1%te al doilea %e/n :n :odiacul chin,:,sc9 7i %e/ni8ic; ec-ilibru 7i tr;inicie. Oaca 1os Ca %ur%; de la6te, 9aca e%te un %i/bol uni9er%al al /aternit;<ii, 8ertilit;<ii, nutri<iei 7i abunden<ei. Pe dea%u6ra, 6entru c; coarnele %ale curbate re6re2int; s,miluna9 e%te un %i/bol cele%t al /a/ei 2ei<elor, 6recu/ 7i re6re2entant; ctonic; a P;/Cntului!)a/;. =n 1&i6tul antic 9aca era %acr; 6entru I%i% 7i *at-or, /a/e ale 2eilor, ca 7i 6entru 3ut, Jaca Cerea%c;, ale c;rei 6icioare %unt cele P 6uncte cardinale ale 6;/Cntului. =n /itolo&ia %candina9;, 6ri/a 9ac; ! 3ouri%!tur H a lin% &-ea<a 6entru a!I crea 6e 6ri/ul o/. 1%te un ani/al %acru 6entru -indu7i 7i nu %e ucideG de%eori cuno%cut; ca 9aca /elodioa%; 7i 9aca abunden<ei, la6tele ei e con%iderat c; 8or/ea2; Calea .actee 7i, :n a%ociere cu cere%cul taur, re6re2int; 6uterea co%/ic; 8e/inin;. 3andini e%te 9aca de%;9Cr7it;, iar /a/a 6;/Cntului, #!diti :7i 6oate :n%u7i acea%t; 8or/;G 6icioarele 9acii %acre %e/ni8ic; cele 6atru ca%te.
=orcul.porcul mistr,3 sus Inteli&entul 6orc a 8o%t :/6o9;rat cu %i/bolul /urd;riei, i&noran<ei 7i l1comi,i9 :n antic-itate, %croa8a era un %i/bol al 8ertilit;<ii 7i era %acr; 6entru Isis :n 1&i6t 7i 6entru 2ei<a a&riculturii, Cere% >$e/eter?, :n +recia antic; 7i :n Ro/a, deoarece %cor/one7te 6;/Cntul. Culturile a/erindiene identi8ic; 6orcul cu un aduc;tor de 6loaie ce 8ertili2ea2; 6;/Cntul. =n lu/ea celtic;, 6orcul era a%e/;nat cu 2ei<a %croa8; Oeridwin EB;trCna alb;F, cCt 7i cu P-aea, 2ei<a lunar; a 8ertilit;<iiG ea de a%e/enea -r;nea 2eii. Pentru -indu7i, %croa8a re6re2int; a%6ectul 8e/inin al lui Ji%-nu, JaAra9ara-i. Porcul ne&ru, :n %c-i/b, e%te o creatur; %ini%tr; 7i era %acru 6entru Set- :n 1&i6tG :n budi%/ ace%ta %e a8l; :n centrul cercului exi%ten<ei, re6re2entCnd i&noran<a ! una din cele trei ilu2ii care 6re9in o/ul de a7te6tarea 3ir9a!nei. Con%iderat o creatur; /urdar;, e!9reii 7i /u%ul/anii nu con%u/; carne de 6orc. Cre7tinii :l 6ri9e%c ca 6e un ani/al in8erior, &ro%olan, %i/bol al 6;catelor carnale, :n %6ecial al 9oracit;<iiG 6oate 8i de a%e/enea :ntruc-i6area Satan,i9 deoarece cele %e/ne 6e 6icioarele dina6oi %e cred a 8i %e/ne ale dia9olului. Porcul /i%tre< e%te al I2!lea %e/n :n :odiacul chin,:,sc9 re6re2entCnd one%titatea. Co/6arat cu 6orcul do/e%tic, cel /i%tre< :ntru6ea2; calit;<ile 6o2iti9e ale 6uterii 7i co/bati9it;<ii 6entru &reci, celcare a 8o%t :ncarnat :n 6orc /i%tre<? %unt 6orci /i%tre<i cele7ti. =n tradi<ia occidental;, 6orcul /i%tre< 6oate %i/boli2a brutalitatea 7i 9olu6tatea, un 6;cat ca6ital. =n ace%t context, el e%te uneori de%cri% ca 8iind o 6er%oni8icare a ca%tit;<ii.
V I03 V
Calul sus Con%iderat un ani/al nobil, calul e%te %i/bol de curaA, &ra<ie 7i 9ite2;, 6recu/ 7i de 9irilitate :n tradi<ia occidental;, 7i e%te %olar :n e%t, %i/boli2Cnd /ocul 7i cerul. # 8o%t odat; con%iderat o creatur; ato/ic; 7i de aceea 6oate 8i a%ociat cu apa 7i cu luna9 %i/! boli2Cnd moart,aN e%te de a%e/enea cuno%cut ca 7i o c;l;u2; %6re /oarte. In /ulte culturi antice, calul era con%iderat un ani/al inteli&ent, :/6letind 6uterea 7i ra<iunea cu 6uterile di9init;<ii 7i /a&iei, tran%8or/Cndu!I :n ani/alul cel /ai i/6ortant 6entru %acri8iciu. Culoarea %a e%te un 8actor i/6ortant :n conturarea %i/bolurilor %ale5 calul alb e%te %olar, dar 6oate %e/ni8ica 7i /area 7i lunaG calul ne&ru e%te %e/nul /or<ii 7i al di%tru&erii. Calul &reco!ro/an a 8o%t un 6re9e%titor al r;2boiului dedicat lui #re% >)arte?, *ade% >Pluto? 7i lui Po%eidon >3e6!tun?, de%6re care %e %6unea c; ar 8i creat 6ri/ul cal. =n 6lu%, 6entru c; =,(gasus era un cal :nari6at, n;%cut din 6ic;turile de %Cn&e 6ro9enite din ca6ul )edu%ei, re6re2enta /e%a&erul 2eilor. =n credin<a %candina9;, calul e!ra %acru 6entru Odin, a c;rui ia6; cu o6t 6icioare era Slei6nir. 1ra o i/6ortant; creatur; 6entru cel<i ca ar/;%arul 2eului %oarelui 7i era de a%e/enea a%ociat; 6anteonului 2eit;<ilor, ca 2ei<a 8ertilit;<ii, 16ona. "n cal alb era o e/ble/; %axon;, iar /ai tCr2iu de9i2a ca%ei de *ano9ra. Pentru -indu7i, calul 6oate 8i e&alat cu Jaruna 7i, deci, cu co%/o%ulG ulti/ul a9atar al lui Ji%-nu 9a 8i calul alb, Oal0i. =n budi%/ul c-ine2e%c, calul :nari6at 6oart; Cartea le&ii. Pentru Aa6one2i, Bato Owannon, 2eul :ndur;rii, 6oate lua o
8or/; a%e/;n;toare. =n I%la/, )a-o!/ed a 8o%t du% la cer de ar/;%arul Bora0, deci calul %i/boli2ea2; 8ericirea. Cre7tinii 6ri9e%c calul ca %i/bol al curaAului, &enero2it;<ii 7i a de%8;7ur;rii ra6ide a 9ie<ii. Cei 6atru cai ai #6ocali6%ei %unt 8iecare :n 6arte cCte un %i/bol5 alb >ciu/a?, cel ro7u >r;2boi?, cel ne&ru >8oa/ete? 7i cel &alben >/oarte?. =n :odiacul chin,:,sc9 calul core%6unde +e/enilor 7i %i/boli2ea2; 6ra&/ati%/ul 7i dra&o%tea. 81garul 1os );&arul e%te o creatur; cu %i/boluri contra%tante, inclu2Cnd 6ericol, %;r;cie, 6ro%tie, nebunie, :nc;6;<Cnare 7i lene, dar 7i 9irilitate, r;bdare, curaA, blCnde<e 7i tandre<e. =n 1&i6t, /;&arul ro7u %e/ni8ica 6ericol :n iad 7i e!ra e/ble/a lui Set-. Cu toate c; /;&arul &reco!ro/an era 6ri9it ca %i/bol al %tu6idit;<ii, lenii 7i :nc;6;<Cn;rii, %i/boli2a de a%e/enea 9irilitatea brut; 7i era %acru 6entru $iony%u% >Bacc-u%? 7i 6entru 2eul 8ertilit;<ii Pri!a6u%, cCt 7i 6entru Saturn >Crono%?. Cre7tinii :l 6ortreti2ea2; cCteodat; ca %i/bol al 6;&Cni%/ului, dar 6entru c; 81ria a c;l;rit un /;&ar 6Cn; la Be! t-le-e/, iar *ri%to% :n Ieru%ali/, ani/alul %i/boli2ea2; tandre<e 7i u/ilin<;. );&arul 9orbitor al lui Balaa/ denot; co/unicarea cu $u/ne2eu. Pentru c; era un ani/al de %acri8iciu, /;&arul 6oate %e/ni8ica moart,aN c;rCnd 6o9eri &rele, el 6oate re6re2enta %;r;cia. =n C-ina, e%te un %i/bol cert al 6ro%tieiG :n iudai%/, al :nc;6;<Cn;rii. $in I828 de cCnd I!a 8olo%it 6re7edintele #ndrew ,ac0%on ca o alu2ie co/ic; la 6orecla %a E,ac0a%%F, /;&arul a 8o%t ado6tat ca e/ble/; a =artidului -,mocrat al Stat,lor Gnit,.
#%t;2i %e 8olo%e7te ca e6itet dat unui o/ obra2nic, 6ro%t %au li6%it de bun %i/<, dar 7i celui care %i/ulea2; 6ro%tia 6entru a ob<ine o in8or/a<ie util;.
Vapul sus Ya6ii au un %i/boli%/ co/6lex, 6o2iti9 7i ne&ati9. Socotit :nc; :n /ulte %ociet;<i ca ani/al de %acri8iciu, <a6ul re6re2int; 9italitate 7i %acri8iciu. =n +recia antic; era %acru 6entru (eu%, Pan 7i #rte/i%G :n -indui%/, el re6re2int; cel /ai :nalt %ineG :n ti/6 ce :n 6;&Cni%/, carul lui Thor era tra% de <a6i. =n Biblie, necredincio7ii %unt nu/ide aici 3ap isp12itorE. Pentru a indica 6o8ta 7i 9olu6tatea, <a6ul are o %trCn%; le&;tur; cu Satana9 care e%te ade%ea de%cri% :n acea%t; 8or/;.
%,rb,cul sus CuraAo%ul, %;lbaticul, ener&icul berbec :ntruc-i6ea2; ace%te calit;re/ini%cen<e ale soar,lui 7i /ulg,ruluiE9 co/bina<ie care!I 8ace %i/bol al 2eului %oarelui :n /ulte culturi. (eii crea<iei e&i6tene, #/on!Ra 7i O-ne/u!Ra, erau de%cri7i cu ca6ete de berbec, iar Baal, 2eul 8enician a9ea coarne de berbec. Berbecul &reco!ro/an era %acru 6entru P,us >,u!6iter?, *er/e% >)ercur?, $iony%u%
V I0P V
7i Pan. (eul -indu% #&ni, c;l;re7te un berbec ca %i/bol al /ocului %acru, :n /itolo&ia celtic;, unde 7ar6ele cu ca6 de berbec era un atribut al lui Cer!nunno%, berbecul era a%ociat r;2boiului 7i 8ertilit;<ii. (eitatea &ale2; Benin a 8o%t de%cri%; ca un berbec, berbecii au tra% carul lui Thor9 2eul %candina9 al tunetului. Berbecul era un a!ni/al de %acri8iciu :n antic-itate, cCnd unele culturi credeau c; %Cn&ele %;u :i tran%8er; 7i calit;<ile. =n Biblie, berbecul cu coarnele :ntr!un tu8i7 cu %6ini a 8o%t %acri8icat de #9ra/ :n locul 8iului %;u, IsaacN :n iudai%/, aruncarea :n aer a 2o/ar,lor co/e/orea2; a!ce%t e9eni/ent. =n cre7tini%/ *ri%to% cruci8icat cu coroana d, spini 6oate 8i a%e/;nat cu acea%t; creatur;. Se/nul cere%c al berbecului core%6unde :n 2odiac cu !ri,s9 care %i/boli2ea2; &er/ina<ia, re&enerarea, :nce6utul 7i ex6lo2ia 6ri/;9erii.
5aia sus Pentru c; e o creatur; docil; 7i de :ncredere, oaia %i/boli2ea2; blCnde<e 7i 6ro%tieG :ntr!un context reli&io%, calit;un ani/al de %acri8iciu :n 9ec-i/e? el %i/boli2ea2; 6uritatea, inocen<a, %u6unerea 7i cal9arul. =n cre7tini%/, a6are ca 8i,lul lui -umn,:,u ;Ag:nus De 9 O *ri%to% H cel care 6oart; 6;catele lu/ii. )ielul 6oate 8i 6ortreti2at ca %u8erind 7i triu/8;tor %au ca 9e%titor al #6ocali6%ei. =n alt %en%, *ri%to% 6oate 8i de a%e/enea 6ri9it ca Bunul P;%tor care :7i 6a7te tur/a >a! 6o%tolii 7i credincio7ii?. Satana e%te li6%it de 6utere :n 8a<a )ielului ne6;tat, care e%te o e/ble/; a S8Cntului Ioan Bote2;torul. =n tradi<ia iudaic;, %tro6irea cu %Cn&e de /iel la Pa7ti rea/inte7te de eliberarea e9reilor 7i
%e/ni8ic; a%cultare 8a<; de $u/ne2eu 7i de 9iitorul )e%ia. Oaia >%au <a6ul? e%te al JlII!lea %e/n al :odiacului chin,:,sc 7i e%te %i/bolul te/6era/entului arti%tic 7i al ar/oniei. CBin,l, 1os CCinele %i/boli2ea2; cu ade9;rat cel /ai bun 6rieten al o/ului, %i/bolul loialit;<ii, 9i&ilen<ei 7i curaAului. Cel!<ii le atribuiau cCinilor 6uterea de a 9indeca, la 8el credeau 7i &recii, care l!au le&at de #e%cula6iu%. @idelitatea e%te 6robabil, 6ri/a 9irtute a cCinelui, iar 9ec-ii e&i6teni 7i &reci credeau c; ace%ta :7i ur/ea2; %t;6Cnul 7i :n 9ia<a de du6; /oarte. CCinele >Siriu%? era %acru 6entru /e%a&erul 2eu, *er!/e% >)ercur? 7i #rte/i% D-ianaE9 2ei<a 9Cn;torii, 7i era 7i un :n%o<itor 6entru *ecate >%e/ni8ic; r;2boi? 7i Ori!on. =n /ulte culturi %e credea de%6re cCini c; erau /ediatori cu t;rC/ul /or<ii. (eul e&i6tean #nubi% e%te c;6etenia 7acalilor ! C,rb,rus e%te de a%e/enea de%cri% ca un cCine cu trei ca6eteG cCinele lui *ade% re6re2int; :ntunericul 7i 6ericolul, 6e cCnd :n tradi<ia %candina9;, cCinele +ar/r 6;2e7te lu/ea de dincolo. "nele culturi a8ricane 6ri9e%c cCinele :n<ele6t ca tat;l ance%tral al ci9ili2a<iei 7i aduc;torul de /oc. An -indui%/, c:inele e%te a%ociat cu Sa/a 7i Indra. =n o6o2i<ie cu %i/boli%/ul %;u 6o2iti9, e9reii 7i /u%ul/anii con%ider; cCinele un ani/al /urdar, un cCine ne&ru %i/boli!
2Cndu!I 6e dia9ol. )arele CCine e%te %e/nul cere%c al cCinelui, 7i cCinele e%te al Ql!lea %e/n al :odiacului chin,:,sc9 re6re2entCnd ideali%/ul. =n tradi<ia c-ine2;, 6oate %i/boli2a atCt yin9 ceea ce 6re2ice cata%tro8e, /eteoricCnd a de9enit cuno%cut; ca a9Cnd l,g1turi cu 7r1>itoar,l,E 6i%ica 7i!a atra% :n 6rinci6al %i/boluri ne&ati9e H cu toate c; :n unele <;ri o 6i%ic; nea&r; %e crede c; 6oate aduce noroc. $in cau2a a%ocierilor %ale cu Satana, ca :n tradi<ia occidental;, 6i%ica era 6ri9it; ca o creatur; 6lin; de cru2i/e, :n7el;toare, r;u9oitoare. @e/ela era con%iderat; de2ordonat; 7i %i/boli2a 8e/eia 9olu6toa%;G cele L 9ie<i ale lor erau 6ri9ite ca %u6ranaturale. Cel<ii %acri8icau 6i%ici, iar budi7tii con%ider; 6i%icile ble%te/ate 6entru c; nu au 6lCn% la /oartea lui Budd-a. =n orice ca2, alte credin<e au 6ri9it 6i%ica cu /ai /ult; /il;5 datorit; 8irii %ale inde6endente, :n Ro/a antic; 6i%ica era un a!tribut al 2ei<ei libert;<ii, era %acr; 6entru 2ei<a lunii -iana >#rte/i%? 7i era 6;2itoarea ca%elor, deci un %i/bol al do/e%ticit;<ii. Pi%ica tr;&ea calea7ca 2ei<ei %candina9e a 8ertilit;<ii, @reyAa. O 6i%ic; e adorat; de /u%ul/ani 6entru c; l!ar 8i %al9at 6e )a-o/ed de 7ar6e, 7i )!ul, %e/n a8lat 6e c-i6ul /ultor 6i%ici, %e credea a 8i %e/n l;%at de de&etele 6ro8e<ilor. Occidentalii e!c-i9alea2; cCteodat; 6i%ica cu al 6atrulea %e/n al :odiacului chin,:,sc9 ie6urele.
V I0 V
Qarp,l, sus Rar6ele e%te un %i/bol uni9er%al cu conota<iile cele /ai co/6lexe 7i o!6u%e. =n culturile %tr;9ec-i %i/boli2a i/ortalitatea datorit; 8a6tului c; 7ar6ele n;6Crle7te 7i, a%t8el, a 8o%t a%ociat cu 2eul ro/an al /edicinii >#e%cu!la6iu% 7i de a%e/enea cu /ul<i al<i 2ei -indu7i. )ai /ult, :n cultura indian;, 7ar6ele Oundalini e%te con%ide! rat a 8i la te/elia %6in;rii u/ane %i/boli2Cnd ener&ia co%/ic; 7i 9ia<a. Jec-ii e&i6teni, ro/anii 7i &recii :l con%iderau un %6irit 6rotector. )ai 6e lar&, 6rin rolul %;u de a o tenta 6e 1!9a, deter/inCnd a%t8el C;derea u/an;, 7ar6ele a 8o%t con%iderat 9iclean 7i r;u9oitor ! 6er%oni8icarea lui Satana 7i a 6;catului. )i7c;rile lui alunecoa%e, 6ielea %ol2oa%; 7i li/ba 9eninoa%; 7i bi8urcat;, in%6irau 8ric;, :n ti/6 ce oc-ii 8;r; 6leoa6e %i/boli2au :n<ele6ciune 7i 9e&-e. $atorit; 8a6tului c; %e na7te dintr!un ou, 7ar6ele e%te uneori con%iderat andro&in 7i datorit; 8a6tului c; tr;ie7te %ub 6;/Cnt a 8o%t con%iderat /ale8ic, :/6;rt;7ind %i/boli%/ul dragonului. Prin 8or/; %e con%tituie :ntr!un %i/bol 6uternic, 8alie 7i de 8ertilitateG iar 7ar6ele are %e/ni8ica<ii i/6ortante 7i :n 9i%uri. =ncol;cit, :n%ea/n; 6oten<ial dina/ic, o /oti9a<ie 7i un %i/< 6uternic 6entru ac<iune. Crocodilul.!ligatorul dreapta Crocodilii 7i ali&atorii :/6art acela7i %i/boli%/ co/binat, /oarte 7i di%tru&ere, la 8el ca 7i 9ia<a 7i re:nnoirea. $atorit; 8a6tului c; crocodilul e%te o creatur; de a6; 7i de u%cat, %e/ni8i!
ca<ia %a e%te co/6licat;G :n a8ar; de 8a6tul c; e%te un ani/al de9orator, triburile a/erindiene :l 6ri9e%c ca 6e un de/iur& %au ca 6e o creatur; co%/ic; care duce lu/ea :n %6ate. =n 9ec-iul 1&i6t, crocodilul a9ea un %i/bol co/6lex, %6ecial 7i era atCt de i/6ortant din 6unct de 9edere cultural, :ncCt 6utea re6re2enta :n%;7i <ara. "nii %u%<ineau c; %!a n;%cut din a6; 7i a%t8el o re6re2enta 6e 2ei<a %olar; Sebe0 >So!be0?, cea 9icioa%; ctonic, dar 6utea 8i 7i 8or/a 2eului 6;/Cntului, +eb H ca 8or<; a 9ie<ii. =n /od alternati9, 8erocele crocodil :ntruc-i6a 8uria 7i tulburarea 7i era atributul 8urtunii, al 2eului %atanic, Set-. Crocodilul -ibrid #/!/it >cCteodat; ec-i9alent cu Sera6i%? /Cnca ini/ile 6;c;to7ilor du6; Audecata lui 5siris9 7i c-iar 7i /or<ii erau con%idera<i cCteodat; crocodili ai 7tiin<ei. Pentru c; %e 7tia c; nu are li/b;, lu/ea cla%ic; con%idera crocodilul %i/bolul t;cerii. 4,7iathanul biblic, 8abulo%ul /on%tru /arin, era :/binat cu crocodilul, iar :n cre7tini%/ el %e/ni8ic; %i/bolul dragonului ca 7i 6;2itor al 7tiin<ei, de a%e/enea %e/ni8ic; :n7el;toria, 6entru c; 9ar%; lacri/i de crocodil 6entru a!7i :ncuraAa 9icti/a %enti/ental; %; %e a6ro6ie de el. QopBrla sus. dreapta Ro6Crla cu %Cn&e rece %e :nc;l2e7te la %oareG de aceea ea e%te a%ociat; atCt cu %oarele, cCt 7i cu lu/ina, iar :n u!nele reli&ii ea re6re2int; cercet;torul ilu/ini%/ului %6iritual. =n +recia an!
tic;, exi%ta conce6<ia c; a 8o%t o8erit; lui #6ollo, 2eul %oarelui, :n %co6ul de a ob<ine lu/ina etern;G ace%t %i/bol e%te acce6tat :n cre7tini%/. )ai /ult, c-iar :n ti/6urile %tr;9ec-i, oa/enii credeau c; ea :7i re:nnoie7te 9ederea uitCndu!%e la %oare, %i/boli2Cnd a%t8el o re:nnoire a credin<ei. Pentru c; 7i %c-i/b; 6ielea, 7o6Crla e%te un %i/bol clar al rena7terii. Ca 7i crocodilul, lu/ea antic; credea c; nu are li/b;, %i/boli2Cnd t;cereaG :n 1&i6tul 7i +recia antic; %i/boli2a n3,l,pciun,a 7i norocul 7i era con%iderat; %acr; 6entru Sera6i% 7i *er/e% >)ercur?. $i/6otri9;, :n <;rile noneuro6ene, ea era a%ociat; cu de2a%trul natural cu/ ar 8i %eceta. =n unele culturi a8ricane, e%te cuno%cut; ca 8iind %t;6Cnul tran%! 8or/;rii dia9ole7ti. =n cre7tini%/, e%te co/6arat; cu a%ocierile %atanice a!le 2arp,lui. An Poline2ia, 7o6Crla e%te i/6ortant;, 6ri9it; ca un 2euG :n tradi<ia )aori ea e%te un de/iur&, :n ti/6 ce :n unele triburi au%traliene, 7o6Crla Tarrotarro e%te un erou cultural, creatorul %exelor. Salamandra /itic; a 8o%t de%cri%; de obicei %ub 8or/; de 7o6Crla. Pierderea co2ii %u&erea2; o 8ire Ealunecoa%;F.
I06
%roasca 3,stoas1 :sus Broa%ca <e%toa%; are un %i/bol 6ro8und :n tradi<ia a/erindienilor 7i :n %udul #%iei, unde %e %u%<inea c; duce lu/ea :n %6ate %au c; re6re2int; co%/o%ul H cara6acea %a 8iind cerul, cor6ul %;u, 6;/Cntul, iar %ub cara6ace 6re2enta a6a %au lu/ea cealalt; >iadul?, :n /itolo&ia indian;, broa%ca <e%toa%; C-u0wa duce lu/ea :n %6ate %u%<inCnd un ,l,/ant. $in ace%t /oti9 broa7tele <e%toa%e au 8o%t 8rec9ent re6re2entate :n ar-itectur; ca 7i cariatidele "ni9er%ului. Broa%ca <e%toa%; c!ra /eta/or8o2a lui Ji%-nu 7i o re6re2enta 6e Oa%ya6a, Steaua 3ordului, :n &eneral >:n %6ecial :n C-ina 7i ,a6onia? ea e%te un %i/bol al lon&e9it;<ii, indi%tructibilit;<ii 7i al i/ortali!t;<ii. =n C-ina, ea e%te :n2e%trat; %6iritual, 7i 6oate re6re2enta 6rinci6iul 8e/inin DyinE 7i %i/bolul ap,i %au 6rinci6iul /a%culin DyangE ca R;2boini! cul 3e&ru. Se/nele de 6e cara6acea ei au 8o%t con%iderate 6e rCnd o -art; a con%tela<iilor 7i o %criere %8Cnt;5 7i, a%t8el, a de9enit %i/bolul n3,l,pciunii9 iar 6rin obiceiul ei de a %e retra&e
:n cara6ace a de9enit %i/bolul /edita<iei %6irituale. =n tradi<iile a/erindienilor, :n 9e%tul #8ricii 7i :n culturile din re&iunea );rii Caraibilor, inteli&en<a ei e%te aceea a unui 2arlatan.2m,ch,r. Broa%ca <e%toa%; &reco!ro/an; era un %i/bol de 8ertilitate %acru 6entru #6-rodita DO,nusE. An cre7tini%/, broa%ca <e%toa%; e%te uneori con%iderat; o creatur; de/onic; care re6re2int; :ntunericul 7i totodat; un %i/bol ca%nic.
%roasca sus :n cele /ai /ulte tradi<ii, broa%ca e%te con%iderat; o antite2; a broa7tei rC!ioas, releT/ali&neG oricu/ :nc; /ai e%te :/bibat; cu %i/bolul con8licrual al norocului9 8ertilit;<ii 7i re:n9ierii, dar 7i al r;ului, ere2iei 7i al 6;catului. Pentru c; de6une /ari cantit;7i de a%e/enea 6entru #6-roditaTJenu% &reco!ro/an;?. Brot;celul %i/boli2a re9;r%area 3ilului. Pentru cel<i, broa%ca do/nea 6e%te 6;/Cnt 7i re6re2enta 6uterea t;/;duitoare a ap,i. Cele 3 eta6e ale de29olt;rii ei 7i caracterul a/8ibian o deter/in; s1 8ie un %i/bol al rena7terii. =n C-ina, broa%ca e%te o creatur; 8e/inin; DyinE care aduce ploaia a7a cu/ cred 7i b;7tina7ii. *indu7ii credeau c; o broa%c; /arc %u%<inea lu/ea 7i c; broa7tele %i/boli2ea2; :ntunericul. Cre7tinii ti/6urii o con%iderau %i/bol al rena7terii, dar 7i ca o :ntruc-i6are a r;ului 7i a l1comi,i.
Calul d, mar, 1os :n culturile /editeraneene ale +reciei antice 7i ale Ro/ei, caii de /are tr;&eau 7aretele 2eilor /;rii 7i, ca un atribut al 2eului /;rii &,ptun >Po%e!idon?, ei %i/boli2au 6uterea ap,i. #!cea%t; %e/ni8ica<ie 6o2iti9; %6unea de%6re ei c; :i duceau 6e /or<i :n %i&uran<; 6e lu/ea cealalt;. Calul de /are ilu%trat aici :/6reun; cu o naiad; 8ace 6arte dintr!o le&end; &reac;. Caii de /are r;/Cn %i/boluri ale norocului 6entru 6e%carii care %6erau %;!7i u/6le n;9oadele, iar :n %u6er%ti<iile 6o6ulare ei au darul de a 6roteAa :/6otri9a 8ebrei. @or/a lor unic; i!a deter/inat 6e c-ine2i, :n /od :n<ele&;tor, %;!i con%idere 6e caii de /are 8ii /ai /ici ai dragonilor.
%al,na 1os. st@nga Balena uria7; era un %i/bol al 6uterii 7i al ener&iei re&eneratoare ale a6elor co%/ice 6Cn; cCnd a 8o%t 6ri9it; ca de9oratorul lui Iona din Biblie 7i a de9enit %i/bolul /or<ii, al /or/Cntului, &ura 7i 6Cntecele iadului. =n ace%t context, 6oate %i/boli2a 7i re:n9ierea, 6entru c; o dat; ce Iona 7i!a rec;6;tat credin<a, du6; trei 2ile 7i trei no6<i, balena I!a eliberat. Pilda 6oate 8i co/6arat; cu /oartea, :n&ro6area 7i :n9ierea lui *ri%to%. =n tradi<ia inui<ilor >e%c-i/o7i?, balena e%te un 2arlatan. $atorit; /;ri/ii lor uria7e, na9i&atoriG ti/6urii au :ncercat din &re7eal; %; debarce 6e balene, 7i de atunci ele %i/boli2au /o/eala dia9olului 7i 9iclenia lui. $ar balena 6oate 8i 7i un %i/bol co%/ic, 8ie o cariatid; a "ni9er%ului >:n <;rile arabe 7i %la9e, :n Ru%ia?, 8ie o :ntruc-i6are a lu/ii %au a corpului %au a /or/Cntului.
V I0K V
-,l/inul %\% "n %i/bol 6o6ular uni9er%al, del8inul %i/boli2ea2; %al9area, 9ite2a, iubir,a 7i %erio2itatea. 1%te atCt de 6rieteno% cu o/ul, :ncCt a 6er%i%tat credin<a c; odinioar; a 8o%t 8iin<; u/an;, :n +recia antic; 7i :n Ro/a a 8o%t con%iderat re&ele creaturilor /arine, 7i :n-;/at la carul lui Po%eidon >3e6tun? %i/boli2a 6uterea /ariti/;. 1ra, de a%e/enea E8e/eia /;riiF %acr; 6entru #6-rodita >Jenu%? 6entru babiloniana I%-tar 7i 6entru e&i6teana I%i%. .a $el6-i, a 8o%t dedicat lui #! 6ollo, 2eul Soarelui, dar :/6reun; cu $el6-i, delfinul 6oate %i/boli2a /atca Guterul9. Bn 6icturi a6are 8rec9ent 6ictat :/6letit cu o ancor; E8rCnCnd 9ite2aF, ceea ce re6re2int; 6ruden<a. 1%te un %i/bol al lui *ri%to% 6e cruc, cCnd e%te 6ictat 6e o ancor; %au %tr;6un% cu un trid,ntN 6ictat cu o na9; %i/boli2ea2; bi%erica condu%; de *ri%to%. Pentru c; era celebru 6entru a!i 8i %al9at 6e cor;bieri de la :nec, 7i 6entru c; :n /ulte tradi<ii era 8ai/o% 6entru c;!i &-ida 6e /or<i 6rin a6ele /or<ii, :l %i/boli2a de a%e/enea 6e *ri%to% )Cntuitorul. $el8inul a 8o%t co/6arat cu be%tia care I!a :n!&-i<it 7i a6oi I!a eliberat 6e Iona 7i a%t8el %i/boli2ea2; rena7terea. .a a/erindieni 6oate 8i un /e%a&er di9in 7i o 8or/; a )arelui S6irit.
=,2t,l, 1os Pe lCn&; 8a6tul c; e%te un %i/bol 6uternic al cre7tin;t;<ii, acea%t; creatur; ac9atic; cu 8or/; alun⁢ re6re2int; 8ertilitatea /a%culin; >o 6rad; bun; re6re2entCnd abunden<a? 7i de a%e/enea %e identi8ic; cu 2ei<ele lunilor. Pentru c; adCnci/ile %i/boli2ea2; subcon2ti,ntul /in<ii, 6e7tele 6oate %i/boli2a creati9itate 7i in%6ira<ie, dar 7i 8ertilitate 8e/inin;. Pe7tii erau %acri 6entru 2eul babilonian al /;rii, 1a!Oanne%, dar 7i 6entru I%-tar. =n 1&i6tul antic, 6e7tele era con%iderat 8alu%ul lui 5siris 7i, 6e lCn&; a!cea%ta, era %acru 6entru Isis 7i *at-or. Pe7tii :n credin<a &reco!ro/an; erau atributele 2ei<ei iubirii #6-rodita >Jenu%? 7i ale 2eului /;rii Po%eidon >3e6tun?. Tradi<ia celtic; co/6ara %o/onul cu 6;%tr;9ul :n /od %6ecial cu i29oarele %8inte 7i cu 7tiin<a di9in;. Pentru budi7ti, 6e7tele %i/boli2ea2; libertatea &Cndirii 7i :ncrederea %au credin<a 6entru c; la 8el ca 7i Lristos9 %uddha a 8o%t 6e%car de oa/eni. Pe7tele e%te /Cncarea %8Cnt; 6entru e9rei 7i %i/boli2ea2; :notul cu credin<; :n a6ele Tora-ului. (eii -indu7i Jaruna 7i Ji%-nu :7i 6ot a%u/a 8or/a lui ! a 8o%t 6ri/a :ncarnare a lui Ji%-nu ca 7i %al9ator al o/enirii de la 6oto6, iar Jaruna e%te 2ei<; a a6elor cu 8or/; de 6e7te auriu H un %i/bol 8a9orabil %;n;t;<ii, 8ertilit;<ii 7i iubirii la indieni, :n C-ina, 6e7tii 6re2ic abunden<a >cu9intele %unt o/o8one :n /andarin;? 7i e%te o e/ble/; a 2ei<ei /ilei Owan!yin 7i a dina%tiei TBan&. =,2tii con%tituie %e/nul 2odiacal al 6e7tilor &e/eni, re6re2entCnd con8lictul u/an, a6a 7i alte caractere laice.
Crapul sus Cra6ul are 6u<ine %e/ni8ica<ii :n culturile occidentale, dar :n orient un %i/bol 6o2iti9 al iubirii9 curaAului, de/nit;<ii 7i norocului. =n ,a6onia, cra6ul e%te %e/nul acce6t;rii cu %enin;tate a de%tinului 7i 6entru c; tr;ie7te /ult, %i/boli2ea2; norocul. Cu9Cntul Aa6one2 Ecra6F e%te o/o8on al cu9Cntului Riubir,S9 a9Cnd 7i ace%t %i/bol. Pentru c; :n8runt; toate ob%tacolele :n ti/6 ce :noat; contra curentului 6entru a aAun&e la locul unde!7i de6une i!crele, %i/boli2ea2; re2i%ten<a 7i era e/ble/a curaAului 6entru %a/urai. Cra6ul c-ine2e%c e%te un re6re2entant al 6er%e9eren<ei 7i al %ucce%ului literar 6entru c; 6oate %;ri 6ra&urile 6or<ii $ra&onului 6entru a %e tran%8or/a el :n%u7i :n 9er%atul dragon.
St,aua d, mar, sus Steaua de /are are /ulte %i/boluri i!dentice cu ale st,l,i datorit; 8or/ei %ale. =n icono&ra8ia cre7tin;, ea o re6re2int; 6e <,cioara 81ria ;Stella .aris, O ESteaua );riiF?, cea care ea a%i&ur; trecerea :n %i&uran<; 6e%te /area 8urtunoa%; 7i %i/boli2ea2; un 8ar %tr;lucitor al %al9;rii :n a6ele 6ericuloa%e ale lu/ii. #ce%t %i/bol %e :ntinde 6Cn; la S6iritul S8Cnt, caritatea 7i credin<a cre7tin;. "n %i/bol cele%t c;ruia :i /er&e bine /ai de&rab; :n a!6;, decCt %; %e :nece :n /are, %teaua de /are %i/boli2ea2; iubir,a 6ur; 7i care arde /ereu.
I08
Scoica sus Scoica e%te un %i/bol 8e/inin 6o2iti9 uni9er%al al na7terii, 9ie<ii, :n9ierii, iubirii 7i norocului. $atorit; :n9eli7ului ei tare care!i 6roteAea2; 9ia<a >7i con<ine 6erle?, /olu%c; cu %u6a6; dubl; %i/boli2ea2; uterul 7i 8ertilitatea 7i ca o creatur; ac9atic; e%te 7i 8e/inin;, lunar; 7i e%te a%ociat; cu 9ir&initatea. In /itolo&ia &reco!ro!/an;, %e credea de%6re #6-rodita >Je!nusE 2ei<a iubirii, c; ar 8i 8o%t creat; din %6u/; de /are 7i du%; 6e u%cat 6e o %6ecie de %coic;, la 8el cu/ %!a :ntC/6lat 7i cu 2ei<a -indu%;, .a0%-/i. =n cre7tini%/ >7i :n alte reli&ii?, %coica %i/boli2ea2; :n9ierea 7i bote2ul 6entru c; %coicile au 8o%t ade%ea %tro6ite cu a6; de bote2. In e6oca /edie9al;, %i/boli2a 6ere&rinaAul, :n %6ecial :n%6re altarul S8Cntului Iacob din Santia&o de Co/6o%tela :n S6ania5 S8Cntul ,a/e% a 8o%t 6rotectorul 6ere!
&rinilor, iar %i/bolul %;u era %coica, :n&erul 6;2itor Ra8ael a 8o%t 6ictat :/6reun; cu o %6ecie de %coic;. $atorit; 8a6tului c; %e credea c; a 8o%t 8ecundat; de rou;, %coica ar 6utea!o %i/boli2a 6e <,cioara 81ria9 /a/a 6erlei %8inte H Ii%u%. In a/bele culturi, budi%t; 7i indian;, cochilia scoicii are un %i/bol %6ecial 6entru c; %tri&;tul ei :l tre2e7te 6e credincio%. Scoica e%te unul din cele o6t %i/boluri de bun au&ur din C-ina 7i %i/boli2ea2; o c;l;torie 6ro%6er;. 8,lcul dreapta Ca 7i scoica9 /elcul e%te un %i/bol al na7terii 7i re:nnoirii, dar 7i al :ncetinelii. Retra&erea lui :n coc-ilie 7i ra6iditatea cu care ie%e >coc-ilia lui e%te co/6arat; cu o 6e7ter;? au ad;u&at alte %i/boluri ca 8i&ura de cear; 7i 6alida lun1. Spirala coc-iliei re6re2int; atributele dina/ice 7i co%/ice ale ace%tei 8or/e :/6reun; cu cele ale labirintului. "nii 2ei a/ericani nati9i ai 9Cntului :7i :n%u7e%c 8or/a lui 6entru c;, la 8el ca 7i &a%tero6odul, 9Cn!
tul 6oate 6;trunde :n -abitatul %;u. =n culturile )aya 7i #2tec;, /elcul era a%ociat cu 2eit;<i, cu/ ar 8i 2eul /exican al lunii, Tecci2tecatl. )elcul e%te un %i/bol al lenii :n cre7tini%/ 7i al co/6orta/entului 6;c;to%. Caracati3a 1os, st@nga Caracati<a %au %e6ia e%te un %i/bol 6redo/inant :n <;rile /editeraneene unde era un /oti9 decorati9 8oarte /ult 8olo%it :n arta /inoic; 7i /ice!nian;. Cele 8 tentacule ale ei :n 8or/; de %6iral; o a%ocia2; cu de%8;7urarea crea<iei din centrul co%/ic, un conce6t dina/ic :/6;rt;7it de 8or/a %a de spiral19 de dragon 7i de p1ian>,n. Oricu/ acea%t; a%ociere 6o2iti9; a 8o%t uneori 6u%; :n contra%t, deoarece ea %cui6; cerneal; nea&r;. Credin<a c; re6re2int; %6iritul dia9ole%c 7i iadul, ca o creatur; ac9atic;, :7i a!%u/; %i/bolurile ap,i 7i ale lunii 7i 6oate %i/boli2a 7i /ulg,rul 7i ploaia. Poate 8i co/6arat; cu %e/nul 2odiacal al Canc,rului 7i cu %ol%ti<iul de 9ar;.
VI 0LV
=a>ura.!c7ila dreapta Cu :n8;<i7area %a /aAe%tuoa%;, cu 2borul :n;l<;tor 7i 9ederea acut;, 6aAura e%te un %i/bol uni9er%al 7i re6re2int; 2eul atot9;2;tor al cerului. Re6re2int; de a%e/enea curaA, 9ictorie 7i 6utere, %e/c<ie, tun,t 7i 8urtuni. Pentru 9ec-ii &reci 7i ro/ani, era 6urt;torul lu/inii 6entru P,us >,u6iter? 7i re6re2enta 9ictorio%ul I/6eriu Ro/an 6e %tea&urile le&iunii ro/ane. =n cre7tini%/, 6aAura %i/boli2ea2; o/ni6oten<a lui $u/ne2eu, credin<a, a%cen%iunea lui *ri%to% 7i 6e S8. Ioan. PaAuraT #c9ila :/6;rt;7e7te %i/boli%/ul 6;%;rii =ho,niM 6entru c;, :n le&ea cre7tin;, %e re:nnoia 6e %ine la 8iecare 2ece ani 2burCnd :n %oare 7i a6oi :n /are de trei ori. =n 8elul ace%ta de9ine un %i/bol al na7terii din nou 7i al bote2ului. "n 2arp, :n ciocul unei 6aAu!re %e/ni8ic; 9ictoria lui *ri%to% a%u6ra Satan,i. @or/a de %tran; a 6aAu!rei <inCnd o Biblie re6re2int; in%6ira<ia Scri6turii 7i 6utere. $e obicei, 6aAura e%te de%cri%; ca o e/ble/; %olar; b;tCndu!%e cu 7er6ii %au :n con8licte cu un taur %au cu leu, din care ie%e 9ictorio% de/on%trCnd triu/8ul %6iritului a%u6ra 6uterii lu/e7ti. =n tradi<iile a/erindienilor, ari6ile 6aAurei %i/boli2ea2; ra2ele %oarelui, 6urtate ca 6;l;rii ele re6re2int; 6a%;rea!rune!tului 7i )arele S6iritG 6aAura 6oate de a%e/enea %e/ni8ica 2iua 7i e%te /iAlocitorul :ntre oa/eni 7i 2ei. $o/nind ca un re&e 6e%te 6;%;ri, 6aAura e%te e/ble/a re&alit;<ii, o a%ociere de29oltat; de %tatutul %;u de cel /ai 6o6ular %i/bol 9e%titorG %i/boli2ea2; i/6erii ca I/6eriul Ro/an 7i 6e cel al lui 3a6oleon. PaAura cu dou; ca6ete a Bi2an<ului 9enea din %i/bo! li%/ul -ittit al 2eilor &e/eni ai 6uterii 7i ai tuturor 7tiin<elor. )ulte %tate au ado6tat 6aAura ca e/ble/e, %te/e, 8iind %i/bol al 6atrioti%/ului 7i %u9eranit;<ii 6entru unele dintre ele, inclu2Cnd aici Statele "nite, unde e%te %i/bolul na<ional. #%ociat cu cele 7a6te 6;cate ca6itale 7i cu cele 6atru 9irtu<i 8unda/entale, are %e/ni8ica<ii bi9alente %i/boli2Cnd /Cndrie 7i dre6tate.
%u/ni3a 1os $e7i %acr; 6entru !th,na9 2ei<a &reac; a :n9;<;turii 7i un %i/bol al n3,l,pciunii9 bu8ni<a %u8er; a%ocieri ne&ati9e :n cele /ai /ulte tradi<ii. =n /ulte credin<e ! ca :n cele ale 1&i6tului antic 7i cre7tini%/ului ! acea%t; 6a%;re de noa6te %i/boli2a /oartea, &-inionul 7i :ntunericul %6iritual. $e7i 6entru cel<i era %acr;, era o le&;tur; cu 9ia<a de dincolo de /oarte 8iind nu/it; E9r;Aitoarea no6<iiF 7i E6a%;!rea!cada9ruF. =n -indui%/, era /e%a&erul 2eului 9edic al /or<ii, Sa/a. #!8ricanii de 9e%t 7i au%tralienii abori&eni 6ri9e%c bu8ni<a ca /e%a&er; a 9r;Aitorilor, iar :n 1uro6a Occidental; /edie9al; %e credea c; 7r1>itoar,l, %e 6ot tran%8or/a :n bu8ni<e. Pentru a/erindieni are 7i acea%t; %e/ni8ica<ie, dar 6oate %i/boli2a 7i :n<ele6ciune, :n C-ina 7i ,a6onia, %e %6unea c; r;6e7te co6iii 7i de aceea %e/ni8ica /oartea, dar 7i odra%la nerecuno%c;toare. Bu8ni<a %i/boli2ea2; orbirea 7i e con%iderat; o 6a%;re necurat; :n tradi<ia e9reia%c;. =n &eneral, bu8ni<a -o/bar 7i bu8ni<a!cornut; >6re2entat; aici? %unt con%iderate de/onice. Bu8ni<a url;toare 6oate Auca cCteodat; un rol bine9oitor aten<ionCnd 9Cn;torul cCnd %e a6ro6ie 6ericolul.
Qoimul 1os Roi/ul 7i 6;%;rile a%e/;n;toare de 6rad; au %i/boli%/ contradictoriu :n%e/nCnd r;ul 7i moart,a9 lu/in; %olar;, :/6;rt;7ind acea%t; %e/ni8ica<ie cu 7ulturul. Ca re&e al 6;%;rilor de 6rad; :n 1&i6tul antic, 7oi/ul e%te o 6a%;re re&al; %acr;, deoarece %e %6unea c; el :ntruc-i6ea2; 6e atot9;2;!torul Lorus9 2eul cerului >%au 2eul %oarelui, Ra?. 1l 7i al<i 2ei e&i6teni %unt ade%ea 6icta<i cu ca6 de 7oi/.
Pri/ii cre7tini credeau c; 7oi/ul %i/boli2ea2; r;ul, :n ti/6 ce un 7oi/ :/blCn2it :i re6re2int; 6e 6;&Cnii con9erti<i, iar 7oi/ul /o<at %i/boli2ea2; %6eran<; 6entru ilu/inare. =n le&endele &reco!ro/ane, 7oi/ul era /e%a&erul lui #6ollo 7i era %acru 6entru Cir!ce 7i 9r;Aitorii &reci. Pentru cel<i, 7oi/ul era %i/bolul 9ictoriei >de obicei a%u6ra ie6urelui care ec-i9alea2; cu 9olu6tatea?. 1ra :n8;<i7area 2eului %candina9 Odin 7i era un atribut al @reyAei. =n -indui%/, 7oi/ul +ayatn era /iAlocul de tran%6ort al Indrei 7i aducea /ana din cer. =n C-ina, %i/boli2ea2; soar,l,9 6recu/ 7i r;2boiul. Polone2ii cred c; 7oi/ul e%te o 6a%;re 6ro8etic; cu 6uteri /a&ice de 9indecare. Pa%;rea ilu%trat; /ai %u% e%te Roi/ul $o&arului.
11"
Corbul 1os Corbul >:/6reun; cu cioara? e%te o 6a%;re cu dublu %i/boli%/5 cu toate c; ace%ta :/6;rt;7e7te cu alte 6;%;ri %i/bolul %olar, ari6ile %ale ne&re 6ot 8i cau2a 6entru care e con%iderat %i/bolul r;ului. Pentru c; e inteli&ent 7i 6oate 9orbi, :i era uneori acordat atributul 6ro8e<iei 7i al :n<ele6ciunii. #!/erindienii :l con%ider; un de/iur&, un tri2or 9iclean %au un /e%a&er al )arelui S6irit. 1&i6tenii antici :l 6ri9eau ca 6e o 6a%;re di%tructi9;, la 8el credeau 7i e9reii, c; %/ul&ea oc-ii /or<ilor. #%e/enea 2ei<ei Corbului Binecu9Cntat din /itul celtic, corbul era %i/bol al r;2boiului, 8ertilit;<ii 7i 6ro8e<iei, ca 7i Corb al lu6tei 2ei<ei Badb, aducea de a%e/enea &-inion. Culturile %candina9e credeau c; doi corbi %tCnd 6e u/erii lui Odin >No!tan?5 *u&in >E&CndF? 7i )unin >E/e!
/orieF? %e co/6ortau ca oc-ii 2eit;<ii. Corbul e%te e/ble/a 9i0in&ilor 7i a dane2ilor. =n /itolo&ia &reco!ro/a!n;, corbul 6ri/ea a%ocieri 6o2iti9e de lon&e9itate, 8ertilitate, %6eran<; 7i soar,9 dar %e/ni8ica 7i /oarte. 1ra /e%a&er al lui #6ollo 7i era odat; alb, 6Cn; cCnd %!a :nne&rit de 8urie. In C-ina, un corb cu trei 6icioare locuie7te :n Soare, indicCnd cele trei 8a2e ale %ale5 2ori, a/ia2; 7i a/ur&G 6entru Aa6one2i, e%te un /e%a&er di9in, :n tradi<ia cre7tin;, corbul e%te ec-i9alent cu Satana 7i 6;catul, cu toate c; i %e 6oate atribui o %e/ni8ica<ie /ai 6u<in /ale8ic; cu/ ar 8i %olitudinea >datorit; 6re8erin<ei %ale de a tr;i retra% de %tol?. *r;nindu!I 6e Ilie, ne a!duce a/inte 7i de 6ro9iden<a lui $u/ne2eu 7i de %6eran<;. 3oe a tri/i% un corb alb din arc; 7i din cau2a e7ecului, %!a :nne&rit. #lc-i/i7tii au inter6retat ace%t lucru ca /oarte a lu/ii. Re6re2int; de a%e/enea 6;catul /or!
tal de 9olu6tate. =n tradi<ie, cCnd corbul :7i 6;r;%ea cuibul, 6re2icea :n a!ce%t 8el de2a%trul ! de aici /itul 6o6ular c; dac; corbii 6;r;%e%c 9reodat; Turnul .ondrei, na<iunea en&le2; 9a dec;dea.
Cioara sus Si/bolul ciorii %e :/6lete7te cu cel al corbului 7i /ulte culturi nu 8ac di%tinc<ie :ntre cele dou; 6;%;ri. 1%te deci %i/bolul mor3ii 7i al &-inionului, a!9Cnd 7i %e/ni8ica<ii %olare. 1&i6tenii credeau c; o 6erec-e de ciori %i/boli2a /ono&a/ia. Potri9it &recilor antici, #6ollo lua :n8;<i7area unei ciori cCnd 8u&ea la Ty6-on 7i de aceea era %acr; 6entru el 7i 6entru #t-ena. 1roina cel<ilor, Branwen, %ora lui Bran, >al c;rui atribut era un corn? era de%cri%; ca o cioar; alb;. =n credin<a 6o6ular;, eroii %e 6ot tran%8or/a :n ciori 6entru a crea %tric;ciuni. Pentru b;7tina7ii a/ericani, cioara e%te o 6a%;re care 6;%trea2; le&ea %acr; 7i 6oate %e/ni8ica %c-i/bareG ca 7i corbul, 6oate 8i o tri2oar, 7i /e%a&er al %6iritului lu/ii. Oulturul sus, dreapta :n 9re/urile /oderne 9ulturul nu %e bucur; de o caracteri2are 6rea 8ru/oa%;, din cau2a obiceiurilor %ale /i2erabile 7i a :n8;<i7;rii ne:n&riAite. Pentru e&i6tenii antici, era E&;ina 8araonuluiF 7i %i/boli2a /aternitateaG 9ulturii e!rau con%ideraun /it a6licat /ai tCr2iu p,licanuluiE. 1ra %acru 6entru )ut, 2ei<a /aternit;<ii, 7i 6entru Isis9 care odat; a luat 8or/a unui 9ultur. *at-or era oca2ional 6ortreti2at cu un ca6 de 9ultur, la 8el a 8o%t 7i 3e0-ebet. Julturul exe/6li8ic; 6rin!
ci6iul 8e/inin, iar %carabeul exe/6li8ic; /a%culul >:n alte culturi %carabeul e :nlocuit cu 7oi/ul?. =n +recia 7i Ro/a, 9ulturul era %acru 6entru #re% >)arte?, #6ollo 7i *ercule >care a o!/orCt 9ulturul ce %/ul&ea 8icatul lui Pro/eteu :nl;n<uit 6e /untele Cau!ca2?. 1ra de a%e/enea calul lui Crono% >Saturn?. Ca 7i cornul unicornului9 :n e9ul /ediu, %e credea c; &-eara 9ulturului detecta otra9a. Pentru /oti9e e9idente, ca cele le&ate de cur;<irea cada9relor de carne, 9ulturul e%te :ndea6roa6e a%ociat cu moart,a. $in acela7i /oti9e, a/erindienii :l a%ociau cu /ocul 6uri8icator 7i cu soar,l, :n ti/6 ce :n unele tradi<ii a8ricane, %e con%idera cuno%c;torul tainei tran%8or/;rii c;rnii /oarte :n carne 9ie. Pentru cre7tini, 9ulturul 6oate %e/ni8ica 9ir&initatea 81ri,i9 o no<iune a!6;rut; din credin<a c; ou;le 6;%;rii %unt 8ertili2ate de 9Cntul de 9e%t.
=orumb,lul 1os Poru/belul %i/boli2ea2; 6acea :n cre7tini%/ 7i :n alte culturi, dar are 7i alte a%ocieri. Potri9it tradi<iei %la9e, %u8letul %e tran%8or/; :ntr!o turturea la /oarte, :n /ulte alte reli&ii, inclu2Cnd -indui%/ul, 6oru/belul e%te re6re2entantul %u8letului. $u-ul S8Cnt al cre7tini%/ului e%te uneori :ntruc-i6at :ntr!un 6oru/bel, ca 7i a6o%tolii. In /itolo&ia &reco! ro/an;, 6oru/belul era %acru !th,n,i9 %e/ni8icCnd re:nnoirea 9ie<ii, 6entru P,us ! care era r;nit de 6oru/bei ! 7i 6entru #!6-rodita DO,nusE9 un %i/bol al dra&o%tei. 1&i6tenii antici :l con%iderau re6re2entati9 6entru inoc,n31 7i %e credea c; %t;
III
:n Copacul 7i,3ii. Poru/belul e 9;2ut :n i%la/i%/ ca 6rotector al lui )a!-o/ed. =n ti/6 ce 6oru/belul %e/ni8ic; lon&e9itate 7i lini7te :n C-ina, :n ,a6onia e a%ociat 2eului r;2boiului *ac-i/an. =n trecut, 6oru/belul era %in&ura 6a%;re 6e care e9reii o acce6tau ca Aert8a 6entru 6uri8icarea /a/ei du6; na7terea odra%lei. Poate %i/boli2a 7i I%raelul. #tributele antice ale 2ei<elor 8ertilit;<ii ca I%-tar 7i #%!tarte, a%t;2i 6oru/beii >un cu6lu de turturele? :ntruc-i6ea2; dragost,a. #!%ociat cu 9irtu<ile 8unda/entale, 6oru/belul %e/ni8ic; cu/6;tare. 0ezi =orumb,lul 2i 5li7, %ranch >Ra/ura de /;%lin? :n Simboluri sacre.
=1unul sus @ru/u%e<ea 7i &randoarea 6enelor 6;unului i!au dat o 9arietate de a%ocieri, :n8;<i7area %a a 8;cut %; 8ie ade%ea a%ociat re&alit;<ii, :n unele culturi, cu/ ar 8i babilonienii antici 7i 6er7ii >care credeau c; doi 6;uni 6;2e%c Copacul 7i,3ii9 %i/boli2Cnd dualitatea o/ului? 7i!au a7e2at conduc;torii 6e tronuri de 6;uni. =/6;r;te%ele 7i 6rin<e%ele ro/ane a9eau ca e/ble/; 6;unul. #lte %i/boluri ale 6;unului deri9; direct din /itolo&ia &reco!ro/an;. Pa%;rea!2eu, P-aon >cuno%cut; 7i ca @iorul?, a 8o%t identi8icat; cu un 6;un. *era >Iu!no, :n /itolo&ia ro/an;? 6entru care 6a%;rea e %acr; ! a creat 6;unul din cada9rul unui &i&ant, #r&u%, un /on%tru 8abulo% ai c;rui I00 de oc-i i!a %e/;nat 6e coada 6;unului >care re6re2int; bolta cerului, iar oc-ii ! %telele?. Se/nele di%tincti9e din coada 6;unului au 8o%t identi8icate cu ni7te oc-i :nc; de la :nce6ut, iar :n cre7tini%/ 6ot re6re2enta bi%erica atot9;2;!toare. @elul :n care %e ad;6o%te7te 7i cu/ :7i re:nnoie7te 6enele, 6oate %e/!
ni8ica re:n9ierea, 7i 6entru c; %e credea c; nu intr; :n 6utre8ac<ie, el %i/boli2ea2; i/ortalitatea. =n 6anteonul -indu%, 6;unul e%te calul lui .a0%-/i, Bra-/a 7i Oa/a 7i e %acr; 6entru Sa!ra%9ati. I%la/i%/ul de%crie oc-ii 6;unului ca Eoc-i ai ini/iiF 7i :i a%ocia2; cu soar,l,9 luna 7i uni7,rsul. Budi7!tii 6ri9e%c 6;unul ca %i/bol al ro<ii 9ie<ii 7i al %oarelui. # 8o%t e/ble/a budi%tului #9alo0ite%9ara 7i #/ita!b-a Budd-a, de a%e/enea 8iind le&at de 2ei<ele C-inei 7i ,a6oniei, 2ei<e ale /ilei, Owan!yin 7i Owannon. Re6re2entCnd 9e&-ea :n<ele&;toare, 6;unul era odat; %acru :n C-ina, unde 6enele %ale lucioa%e 7i 8ru/o% colorate erau e/ble/a dina%tiei )in& 7i %i/bol al unui ran& :nalt. Pentru c; de9ine ne! a%tC/6;rat :naintea 8urtunilor 7i %coate un <i6;t caracteri%tic, e%te a%ociat 7i cu 6loaia. P;unul 6oate 8i a%i/ilat cu %i/boluri ne&ati9e5 o%tenta<ia %a %e/ni8ic; 6;catul ca6ital al /Cndriei Gsuperbia9 7i 9anitatea. =n -indui%/, %e %6une c; 6;unul are 6enele unui :n&er, 9ocea dia9olului 7i /er%ul unui -o<, 7i c; <i6etele %ale %unt :n rela<ie cu 6icioarele %ale urCte. $e%6re cei care %e 8;le%c cu /eritele altora %e 2ice c; %e :/brac; :n 6ene de 6;un %au %e :/6;unea2;.
-odo sus #cu/ /oart;, dodo era 6a%;re ne2bur;toare %6eci8ic; 6entru )auritiu%. 1%te, de aceea, un %i/bol tra&ic al re2ultatului in9ocabilei exter/in;ri a altor %6ecii de c;tre oa/eni 7i ca o rea/intire a datoriei noa%tre de a re%6ecta lu/ea natural;. 1x6re%ia /ort ca 7i dodo 6oate :n%e/na a%t;2i o 6er%oan; ultracon%er9ati9; %au ce9a ne!8i/ctionabil %au /ort.
mu.Stru3ul sus Obiceiul idio%incretic de a!7i :n&ro6a ca6ul :n ni%i6 8ace ca %tru<ul %; %i/boli2e2e %tu6iditatea 7i e9itarea 2adarnic; a ade9;rului care e ne6l;cut. $in 6unct de 9edere i%toric, are %e/ni8ica<ii /ult /ai 6ro8unde 7i 6o2iti9e. Penele %ale con%tituiau un i/6ortant %i/bol al dr,pt13ii 7i al ade9;rului :n 1&i6tul antic, aAutCnd la /;%urarea ini/ilor /or<ilor :n 9ia<a de du6; /oarte, %e/ni8icCnd 7i 2ei<a )aBat, &u9ernant; a le&ilor exi%ten<ei. =n credin<ele antice 7i /edie9ale, /ulte 6ractici obi7nuite erau atribuite %tru<ului5 %e credea c; :7i cloce7te ou;le cu 6ri9irea, :n %tare de ne/i7care, 6o2i<ie ce I! a tran%8or/at :n %i/bol al /edita<iei. O alt; teorie %u%<inea c; ou;le %tru<ului %e cloceau la c;ldura %oarelui, deci a de9enit %i/bol al crea<iei 7i al 9ie<ii :n /ulte credin<e, inclu%i9 :n cre7tini%/, unde %i/boli2a de/onicul Tia/at >6ortreti2at 7i ca dra&on? :n o6o2i<ie cu )ardu0. Pentru unele triburi a8ricane, %tru<ul e%te o 6a%;re de cult %i/boli2Cnd lu/ina, apa 7i 6uterea /a⁣. 1/ble/a Prin<ului de Nale% e 8or/at; din trei 6ene de %tru<. 1/u 7i %tru<ul :/6;rt;7e%c %i/boli%/ul lor, 7i acea%t; 8oto&ra8ie 6re2int; un exe/6lar de 6a%;re e/u au%tralian;.
II2
4,b1da sus +ra<ioa%a leb;d;, re/arcabil; 6rin coloritul alb i/aculat al 6enaAului 7i 6rin lun&i/ea &Ctului %;u 8lexibil, are o 9arietate de a%ocieri, inclu%i9 lu/ina, 9ia<a, &ra<ia, 6uritatea, dragost,a9 %olitudinea, 6oe2ia, /u2ica 7i %inceritatea, :n contra%t, %e/ni8ic; 6re8;c;torie :n unele culturi datorit; 6enaAului %;u alb care contra%tea2; cu carnea %a nea&r;. $in cau2a cor6ului rotunAit 7i &Ctului lun&, lebedele 6ot re6re2enta atCt /a%culinitate, cCt 7i 8e/initate, 6recu/ 7i ap1 7i /oc 7i, unind ace%te calit;<i, ea %i/boli2ea2; 6er8ec<iunea. In culturile %candina9e, leb;da e%te 6ri9it; ca un e6ito/ al 8ru/u%e<ii 8e/inine. Potri9it unei tradi<ii 9ec-i, %e credea c; leb;da cCnta doar :nainte de /oarte, 7i deci cCntecul 6re9e%te7te /oartea >ulti/a o6er; a unui 6oet %au co/6o2itor e%te cCntecul!lebedei?. =n /itolo&ia &reco!ro/an;, leb;da e!ra %acr; 6entru #6ollo, 2eul /u2icii, 7i ca %i/bol al 9irilit;<ii /a%culine 7i al %oarelui, tr;&ea de a%e/enea calea7ca lui P,us >,u6iter? cel care a luat 8or/a de leb;d; 6entru a o %educe 6e .eda 7i a%t8el era a%ociat; cu dra&o%tea. 1ra de a%e/enea un atribut al #!6-roditei DO,nusE9 2ei<a dra&o%tei, 7i o %i/boli2a 6e <,cioara 81ria. Cel!<ii credeau c; lebedele erau 2eit;<i %olare bine9oitoare, identi8icate de lan<urile de aur 7i ar&int din Aurul &Ctului lor. Pentru b;7tina7ii a/erindieni, leb;da ex6ri/; dorin<a )arelui S6irit 7i 6oate aduce cele P 9Cnturi. Si/boli2ea2; %oarele, &ra<ia, noble<ea 7i curaAul :n culturile orientale. Pentru -indu7i, leb;da era 6a%;rea *a/%a >co/binCnd *a/ 7i Sa :n /intea di9in;? 7i %e/ni8ica 6er8ecta uniune 7i r;%u8larea %6iritului. 1ra de a%e/enea calul lui Bra-/a 7i oua Ou;le Co%/ice. +C%c; :/6;rt;7e7te /ulte din %i/bo! lurile acordate lebedei.
%ar:a 1os #%t;2i bar2a e%te cea /ai bine cuno%cut;, cea care aduce co6ii noilor 6;rin<i, dar e%te /ai /ult %i/bol al norocului. Bar2a e%te o 6a%;re /i&ratoare ! e/ble/a c;l;torului ! 7i datorit; obiceiului %;u da a 6leca %6re <;rile calde iarna 7i de a %e :ntoarce 6ri/;9ara, acea%ta re6re2enta 6ri/;9ara, re:n9ierea 7i o 9ia<; nou; >:n <;rile :n care /i&ra %e %6une c; lua :n8;<i7are u/an;?. #cea%ta 6robabil ex6lic; o!ri&inea %i/bolului ber2ei de a aduce co6ii, c-iar dac; :n nordul 1uro6ei %e credea c; %u8letele co6iilor nen;%cu%e credea c; tr;ie7te 8oarte /ult? 7i %in&ur;tate. O!biceiul %;u de a %ta ne/i7cat; 6e un 6icior a condu% la a%ocierea ei cu /edita<ia, :n 1&i6tul 7i Ro/a antic; %i/boli2a &ratitudinea co6ilului 6entru c; %e %6unea c; bar2a :7i -r;nea 6;rin<ii atunci cCnd ace7tia nu %e /ai 6uteau /en<ine. In /itolo&ia &reco!ro/an;, re6re2enta de a%e/enea 8e! /eia ca 8iind cea care -r;ne7te 7i era %acr; 6entru *era >Iuno?. $eoarece o!/oar; 7i /;nCnc; 2,rpii9 e%te 6ri9it; :n cre7tini%/ ca o ina/ic; a lui Satana 7i!I 6oate %i/boli2a 6e *ri%to%, 6recu/ 7i 9irtu6utere?. =,licanul sus, dreapta CCnd9a %e credea c; 6elicanul :7i -r;ne7te 6uii cu 6ro6riul %Cn&e, :ntoc/ai ca :n credin<a de%6re 9ultur, ciu!&ulindu!7i 6ie6tul ! dCndu!7i a%t8el 9ia<a 6entru 6uii %;i ! a7adar, 6ri/a %a %e/ni8ica<ie e%te a %acri8iciului de %ine 7i a dra&o%tei 6;rinte7ti. =n tradi<ia /edie9al;, %e %6unea c; 8e/ela :7i %u8oca 6uii cu dra&o%tea ei, iar /a%!
culul :i re:n9ia cu 6ro6riul %Cn&e. )itul 6er/ite o alternan<; a 8a6telor, 7i anu/e, /a%culul :7i ucidea 6uii :n 8uria %a 7i iubitoarea /a/; :i :n9ia cu %Cn&ele din 6ie6tul %;u ! a/bele /ituri, 6recu/ 7i alte 9ariante %i/boli2ea2; :n9ierea. $in 9re/ea lui $an!te, 6elicanul a 8o%t identi8icat cu *ri%to% 7i %e/ni8ica %/erenie 7i ,uca(rism 6entru cre7tini. 19reii :l 6ri9e%c ca 6e un aduc;tor de &-inion 7i de2olare, :n alc-i/ie re6re2int; re:n9iere, antite2e ale corbului. Co3o/ana 1os Co<o8ana nea&r; 7i alb; a 8o%t %u%6ectat; :n Occident ca 8iind un re2ultat al rolului %;u de a 6re9e%ti &-inionul 7i /oartea, cu toate c; ori&inile ace%tor a%ocieri %unt necuno%cute. Cre7tinii /edie9ali credeau c; co<o8ana %e/ni8ic; r;ul, 6er%ecu<ia %au /oartea 6re/atur;. 1 de%cri%; :n %cene de Cr1ciun 7i!I 6oate 6er%oni8ica 6e Satana9 %i/boli2Cnd 9anitate 7i /aniere de%8rCnate. 1xi%t; o 9ec-e 6oe2ie en&le2ea%c; care atribuie teri 6ro8etice co<o8enelor, care %i/boli2au5 re&retul, bucuria, o nunt;, o na7tere,
V II3 V
un bote2, o /oarte, raiul, iadul, dia! 9olul, :n Orient, %i/bolul ne&ati9 al co<o8enei e%te o6u%, iar :n C-ina ea e%te %i/bolul P;%;rii bucuriei. #%oci! erea 6ro8etic; e%te :/6;rt;7it; ori! cu/ :n Orient, unde ea e%te aduc;! toare de noroc, iar cCntecul ei 6re2ice 9e7ti bune 7i /u%a8iri. Co<o8ana era e/ble/a dina%tiei )anc-u. +Bndunica 1os RCndunica e%te o 6a%;re /i&ratoare iar re:ntoarcea ei prim17ara %i/bo!
>exi%ta un ecou :n culturile a8ricane, unde ea re6re2enta 6uritatea?. 1a %i/! boli2a 7i 8iii /ai tineri. Ba /ai /ult, rCndunicile :7i -r;neau odra%lele cu %e9a ro%to6a%cei, ceea ce le d;dea 6u! terea 9;2ului, deci ele au de9enit a%t! 8el %i/bolul ilu/in;rii lui $u/ne! 2eu, :n tradi<ia 6o6ular;, cuibul unei rCndunici din %trea7in; unei ca%e adu! ce noroc. Coco2ul dreapta Coco7ul, coco7elul %i/boli2ea2; cu! raAul 7i 9i&ilen<a, dar 7i aro&an<a 7i :n! &C/8area, :n +recia antic; %e %6unea de%6re el c; %alut; soar,l, 6rin cCn! tarul de di/inea<; 7i era %acru 6entru #6ollo 7i 6entru /ul7i de aici 9ictoria binelui a%u6ra r;ului? 7i tutela. 1ra 6ri9it ca un %i/bol al /ocului 6rin 9irtutea cre%! tei %ale ro7ii. Iar culturile celtice 7i %candina9e credeau c; e%te o 6a%;re din lu/ea cealalt;. 1%te un %i/bol u! ni9er%al de 8ertilitate 7i :n /ulte cul! turi era o 6a%;re de %acri8iciu /ai ale% :n 6erioada recoltelor. =n cultura bu! di%t;, coco7ul ro7u %i/boli2ea2; 9olu6tatea :n circuitul cotidian al exi%! ten<ei, :n ti/6 ce :n 7intoi%/ul budi%t coco7ul %t; 6e tob; c-e/Cnd credin! cio%ul la ru&;ciune. @iind o creatur; a&re%i9;, coco7ul %i/boli2ea2; b;t;! lia 7i curaAul :n Orientul :nde6;rtat. $atorit; obiceiului %;u de a /er&e 8udul e%te 6ri9it ca un %i/bol al :n! &C/8;rii la b;rba<i. =n cre7tini%/, da! torit; 8a6tului c; coco7ul a cCntat de trei ori du6; ce Petru %!a le6;dat de *ri%to%, a de9enit un %i/bol al lui *ri%to%, dar /ai tCr2iu a de9enit %i/! bolul 6oc;in<ei unui %8Cnt 7i 9i&ilen<a 6a6al;, dar 7i un %i/bol al :n9ierii. =n co/bina<ie cu %tarea de 9ioiciune %au alert; :/6otri9a dia9olului e%te un /oti9 6o6ular ca /ori7c; de 9Cnt, :n %6ecial 6e turnurile bi%ericilor. Coco! 7ul e%te unul din cele I2 %e/ne 2odi! acale ale Podiacului chin,: unde re! 6re2int; o /ul<i/e de calit;<i, inclu! 2Cnd one%titatea, curaAul /oral 7i 8i! 2ic, dar 7i aro&an<a 7i autoritatea. Pen! tru c-ine2i e%te o 6a%;re i/6ortant;, %i/boli2Cnd /a%culinitatea >yan&? 7i
V IIP X
un nu/;r de alte atribute, cu/ ar 8i5 r;2boiul, norocul, 8idelitatea, a%8in<i! tul, 6rotec<ia 7i abilit;<i literare. =n Oc! cident, coco7ul ne&ru e%te un a&ent al Satan,i. Coco7ul e%te e/ble/a na<i! onal; a @ran<ei.
li2ea2; %6eran<a, 8ertilitatea 7i re:nnoi! rea 9ie<ii. $atorit; 8a6tului c; %e %6u! nea odat; c; ea -ibernea2; >:n /:luri, 6e7teri %au a6e?, 6oate %i/boli2a :n! 9ierea, :/6reun; cu alte 6;%;ri, ea %i/boli2ea2; lu/ina. =n /ulte culturi antice, inclu2Cnd cultura e&i6tean; >unde era %acr; 6entru IsisE9 ea %i/bo! li2a in%tinctul /atern. 1&i6tenii con! %iderau rCndunicile ni7te %tele nordi! ce care %e n;6u%te%c dea%u6ra Copa( cului 7i,3ii. "n %i/bol 6uternic atCt :n +recia antic; cCt 7i :n Ro/a era a! cela c; aduce &-inion %; uci2i o rCn! dunic; 6entru c; :ntruc-i6a %6iritele co6iilor /or<iG era de a%e/enea un a! tribut al #6-roditei DO,nusE. O le&en! d; %uede2; %6une c; ea :/6reun; cu bar:a au 8o%t 6re2ente la r;%ti&nirea 6e cruc, a lui *ri%to%, unde rCndunica a %tri&at du6; con%olare. ;S#alaT S#alaT9. Bn tradi<ia c-ine2; e%te un %i/bol al :ndr;2nelii, al 6ericolului, 8idelit;<ii 7i o %c-i/bare 6o2iti9; a norocului, dar :n ,a6onia ea %i/boli2ea2; atCt li6%a de credin<;, cCt 7i &riAa /atern;. RCndunica e%te adorat; :n I%la/, de! oarece %e crede de%6re ea c; 8ace o c;l;torie anual; la )ecca. =n -eraldi! c;, rCndunica e%te 6ictat; 8;r; 6icioa! re 6entru c; :n e9ul /ediu %e credea c; ea nu atin&e niciodat; 6;/Cntul
Curcanul 1os Pa%;re %6eci8ic a/erican;, curcanul e%te un i/6ortant %i/bol al 8ertilit;<ii 6entru /ulte culturi a/erindiene, %i/! boli2Cnd 8ertilitatea 8e/inin; 7i 9iri! litatea /a%culin;. 1ra %acri8icat :n ti/6ul ritualurilor de 8ertilitate. Tri! bul Cree0 8ace curcanul %; dan%e2e la %;rb;toarea /ocului. 1l a %i/boli2at %acri8iciul 7i altrui%/ul 6entru /ulte culturi a/ericane nati9e, care i!au 6u% etic-eta EcadoulF. 1ra cuno%cut ca 7i )arele Qolotl 7i Pa%;rea de curte cu /;r&ele 7i era %acru 6entru ci9ili2a<i! ile /aya, toltec; 7i a2tec;. $in %eco! lul al QJII!lea curcanul e%te /Cncarea 6rinci6al; la cina de (iua Recuno7! tin<ei 6entru a/ericani, care co/e/o! rea2; 6ri/a /a%; a recoltelor 6entru conduc;torii 6ere&rinilor, care a con! %tat :n P curcani %;lbatici :n anul I62I. Curcanul a 8o%t ulterior ex6ortat din #/erica :n #n&lia, unde a de9enit 6ie! %a 6rinci6al; a 6rCn2ului tradi<ional de Cr;ciun. Ca 7i p1unul9 curcanul e%te a%ociat cu 9re/ea a%6r; 6entru c; de! 9ine a&itat :naintea 8urtunilor.
=1ian>,nul sus #2i 6;ianAenul e%te un %i/bol /obi,9 dar 6entru c; :7i <e%e 6Cn2a %i/boli2ea2; totodat; 9ia<a 7i de%tinul. Pentru c; 6Cn2a lui radia2; din centru 7i e%te &enerat; de cor6ul 6;ianAenului, :n uncie culturi 6Cn2a de 6;ianAen e%te %i/bolul %oarelui 7i a 9ie<ii. PCn2a lui co/6licat; 7i cu labirint i!a deter/inat 6e celunde 6;ianAenul era %acru 6entru 3eit-? 7i 6entru &reci unde era un %i/bol al .oi:rei >de%tinele?, 6entru !th,na >)iner!9a? 7i #rac-ne, 6Cn2a %i/boli2a de%tinul, :n cultura -indu%;, ca 7i :n alte tradi<ii 6Cn2a :n%ea/n; ordinea co%/ic; cu 6;ianAenul :n /iAloc %au ma8a !<e%;torul ilu2iei. =n Oceania 7i :n alte triburi a/ericane nati9e, 6;ianAenul a creat uni9er%ul, iar :n culturile au%traliene auto-tone, )arele P;ianAen e%te un erou %olarG :n ti/6 ce :n unele 6;r<i ale #8ricii, :n 3ordul #/ericii, e%te un 2arlatan. An cre7tini%/, 6Cn2a de 6;ianAen e%te %i/bolul %l;biciunii u!/ane 7i al 2;d;rniciei, 6Cn2a li6icioa%; 8iind o ca6can; dia9olea%c; 6entru cei nai9i ducCnd la identi8icarea 6;ianAenului cu Satana 7i cu r;ul. Pentru c;!7i i/obili2ea2; 6rada neaAutorat; 7i a6oi %e n;6u%te7te a%u6ra ei, 6;ianAenul o re6re2int; 6e teribila )a/; "ria7; care creea2; dar 7i di%tru&e. Pentru cre7tini e%te %i/bolul 2&Crcitului. ,a6one2ii cred c; 8e/ela 6;ianAen :i 6rinde :n ca6can; 6e c;l;tori, iar 6uiul de 6;ianAen >%6iridu7ul? e%te un 7/ec-er 6ericulo%. =n tradi<ia 6o6ular; aduce &-inion %; uci2i un 6;ianAen, care 6oate %i/boli2a bani %au noroc >cu/ era 7i 6entru ro/ani?.
Scorpionul dreapta Scor6ionul cu :n<e6;tura lui a%cun%; 7i 9eninoa%; e%te un %i/bol cert al 6ericolului 7i 8ricii, dar 6oate %i/boli2a 7i 6roteAarea :/6otri9a du7/anilor. =n tradi<ia 6o6ular; %e %6unea c; %cor6ionul 6oate 6roduce un ulei 6entru a contracara :n<e6;tura creCnd a%t8el a!tCt toxina, cCt 7i antidotul. #%t8el, :n /ulte culturi, inclu2Cndu!le 6e cele a!le 1&i6tului antic 7i ale Tibetului, tali%!/anele de %cor6ion erau 6urtate 6entru a :nl;tura r;ul. 1xi%t; o a/bi&uitate :n a%ocierea %cor6ionului cu /a/a 2ei<elor cu/ ar 8i babiloniana I%-!tar %au e&i6teana Isis. An credin<a %u/erian; acea%t; ara-nid; a9ea i/6lica<ii %olare, iar /a%culii %cor6ioni 6;2eau 6or<i de intrare %8inte. Pentru 9ec-ii e&i6teni, %cor6ionul era dia9olul 7i o 8or/; ani/alic; a lui Set-, 2ei<a 6rotectoare a /or<ilor, iar Sel0et a 8o%t 6ictat cu ca6ul unui %cor6ion. =n /itolo&ia &reco! ro/an;, #rte/i% D-ianaE I!a 6ede6%it 6e Orion 6entru cute2an<a de a o iubi 7i I!a ru&at 6e %cor6ion %;!I :n<e6e :n 6icior. $u6; /oartea lui Orion, P,us >,u6iter? a tran%8or/at creatura :n con%tela<ie 7i a%t8el a de9enit %e/nul 2odiacal al Scor6ionului. Scorpionul e%te %i/bolul tr;d;rii >6er%oni8icat :n Iuda? :n cre7tini%/, :ntruc-i6Cnd r;ul lui Satana 7i 6;catele e!re2iei, ale urii 7i in9idiei. # 8o%t odat; e/ble/a #8ricii 7i a lu/ii :ntre&i.
<lutur,l, 1os Pentru c; e9oluea2; dintr!un ou 7i %e tran%8or/; rCnd 6e rCnd :n o/id;, cri%alid; 7i a6oi ie%e la i9eal; :n 6lin; &lorie, colorat, delicat, u7or, dintr!un cocon inert, %i/bolul 6ri/ar al 8luturelui e%te acela al %u8letului, al tran%8or/;rii 7i al rena7terii H re9enirea la 9ia<; din /oartea a6arent;. Pentru c-ine2i 8luturele e%te e/ble/a i/ortali!t;<ii. Contrar ace%tora, Aa6one2ii :l con%ider; un %i/bol al ne%erio2it;<ii datorit; co/6orta/entului %;u ne%tatornic 7i :l co/6ar; cu 8e/eile cu 6reocu6;ri %terile >inutile?G o 6erec-e de 8luturi %i/boli2ea2; 8ericirea /arital;, iar un 8luture alb re6re2int; %6iritul /or<ilor. Tradi<ia cre7tin; :l acce6t; ca 6e o e/ble/; a :n9ierii >o/ida 8iind 9ia<a, iar coconul /oartea?, dar a 8o%t con%iderat 7i un %i/bol al 9anit;<ii 7i e8e/erului 6entru c; tr;ie7te 8oarte 6u<in. =n +recia antic;, =sych, era re6re2entat; ca un 8luture 6entru c; 6urta acela7i nu/e. =n 9i% 8luturii :n%ea/n; noi :nce6uturi.
V II V
4ib,lula sus Pentru c-ine2i libelula %i/boli2ea2; anoti/6ul 9ara, dar 7i in%tabilitatea >din cau2a 2borului ei ra6id 7i i/6re9i2ibil? 7i %l;biciunea. 1%te e/ble/a na<ional; a ,a6oniei >uneori cuno%cut; ca 7i EIn%ula libeluleiF? 6entru c; in%ecta 7i <ara au o 8or/; a%e/;n;toare. .ibelula /ai %i/boli2ea2; ne%! tatornicia. "nele tradi<ii a/erindiene o con%ider; o acti9itate care %e de%8;! 7oar; ra6id 7i o %uit; de 9CrteAe.
!lbina sus Ca 7i /urnica9 albina e o in%ect; co/un; 7i %i/boli2ea2; %6iritul coo6erant 7i %Cr&uin<a. #lbinele 6ot %i/boli2a 6recau<ia >%e %6unea c; ele nu dor/ niciodat;? 7i 6uritatea 6entru c; -r;ne%c 8lorile 7i erau 6arteno&eneti!ce. $in ace%t /oti9, albina e%te a%ociat; cu <,cioara 81ria9 iar :n +recia antic; cu 6rin<e%ele 8ecioare %au .elissa, una din 6reote%ele 2ei<ei $e/eter, din tru6ul c;reia %!a n;%cut un roi de albine care au 8o%t nu/ite EalbineF >re&ina 8iind )area )a/;?.
Pentru c; adun; 6rodu%ul /uncii, /ierea, ! econo/ia ! %e %6unea de%6re albine :n /ulte culturi c; erau /e%a&erii 2eilor, era nece%ar ca ele %; 8ie in8or/ate de e9eni/entele i/6ortante, :n 1&i6tul antic, albina re6re2enta 8araonul e&i6tean de Ao%, %u8letul 7i %oarele >6rin 9irtutea dun&ilor %ale aurii 7i 6rin 6uterea 2borului?. #lbinele erau lacri/ile lui Ra. #lbina &reac; %i/boli2a /unca, %u6unerea 7i era %acr; 6entru Cere% >$e/eter? 7i #rte/i% D-ianaE9 7i era e/ble/a lui 16-e%u%. =n India, albinele alba%tre %e odi-ne%c 6e 8runtea 2eului indian Ori%-na, iar S-i9a 6oate 8i re6re2entat de o albin; 7i un triun&-i. #lbinele 8or/ea2; o coard; de arc a 2eului iubirii, Oa/a, %i/boli2Cnd dulcea durere, iar albina a 8o%t co/6arat; cu luna. $in /o/ent ce di%6are iarna 7i %e :ntoarce 7ara9 albina %i/boli2ea2; :n9ierea 7i %6eran<a. #lbina a 8o%t a%ociat; cu *ri%to% 6entru c; 6oate :n<e6a dac; e%te a/enin<at;, dar 6roduce 7i /ierea dulce. #lbina 7i %tu6ul re6re2int; credin<a 7i bi%erica :n cre7tini%/. )ierea 7i la6tele con%tituie -rana 2eilor, un %i/bol al abunden<ei al <;rii 6ro/i%e e9reilor 7i un %e/n al /ilei lui *ri%to%. =n tradi<ia 6o6ular; %e %6unea c; are calit;Eo li/b; /ieroa%;F?. #lbina era e/ble/a lui 3a6oleon I, de7i 3a6oleon III a nu/it!o ulterior %i/bolul /uncitorilor. <urnica sus, dreapta "/ila 7i -arnica 8urnic; e%te un %i/bol uni9er%al al -;rniciei 7i or&ani2;rii. Co/unitatea 8urnicilor din /u7uroi 6oate 8i con%iderat; atCt un /icroco%/o% u/an 7i lu/ea %a, cCt 7i o lec<ie de%6re 6uterea i29orCt; din ac<iunea co/un;, 6uterea coo6era<iei. @urnica era %8Cnt; 6entru 2ei<a recoltei, Cere% >$e/eter? :n +recia antic; 7i Ro/a, unde era con%iderat; o creatur; a 6ro8e<iei. Pentru c-ine2i ea %i/boli2a di%ci6lina, 9irtutea, u/i!
lin<a 7i 6atrioti%/ul. =n India, acti9itatea ei ne:ncetat; e 6ri9it; ca un %i/bol al 2;d;rniciei 7i al e8e/erului ac<iunilor lu/e7ti. Pentru c; 8urnica adun; /Cncare, :n iudai%/ 7i cre7tini%/, %i/boli2a cu/6;tarea, 6ruden<a 7i 6re9ederea. =n tradi<ia 6o6ular; cre7tin;, 8urnica %i/boli2a o/ul :n<ele6t care 6oate di%tin&e :ntre ade9;r 7i 8al% 6entru c; %e %6unea c; 8urnica /Cnca grBu9 nu or2. #2i, o /ul<i/e de 8urnici %unt un %i/bol /obi, obi7nuit. Cosa2ul.0r,i,r,l, sus Si/bolul co%a7ului 7i al &reierului %e :/6lete7te ine9itabil, :n tradi<iile occidentale, co%a7ul re6re2int; ire%6on%abilitatea, ne6;%area 7i -a2ardul 6entru c; %are la :ntC/6lare, 8;r; nici o o6<iune, dar ca o creatur; /u2ical; a 7,rii %i/boli2ea2; bucuriile, /ul<u/irile 7i :ncCnt;rile anoti/6ului cald. =n +recia antic;, atenienii :7i etalau 9i<a nobila 6urtCnd un co%a7 de aur :n 6;r. =n C-ina, 8ertilitatea co%a7ului denot; a!bunden<; 7i /ul<i 8ii 7i cCnd e de%enat cu o cri:ant,m1 re6re2int; o /are in%titu<ie, :n /ulte <;ri &reierele, :n %6ecial, e%te un %i/bol 8a9orabil norocul, curaAului 7i 9erii. Prin 6er%onaAului ,i/iny Cric0et din ba%/, 7i din alte %crieri literare 6entru co6ii, a de9enit %i/bolul con7tiin<ei 7i al 9ocii interioare.
II6
=omul cunoa2t,rii dreapta In Biblie, 6o/ul cunoa7terii %au al 7tiin<ei >uneori 6ictat ca o 9i<; de 9ie? cre7te :n &r;dina 6aradi%ului 7i 6oart; i%6ita, 7i m,r,l,9 8ructele o6rite din care 19a &u%t;, l;%Cndu!%e ade/enit; de 2arp,9 &e%t care 6reci6it;. C;derea O/ului din 6aradi%. "n %i/bol dublu %i/boli2a cunoa7terea r;ului 7i a binelui o8erind o de7te6tare intelectual; c-iar dac; era cu re2ultate a/bi&ue 7i 9;2ut; ca %i/bol al dorin<ei de libertate, al ex6erien<ei %exuale 7i al indul&en<ei 8a<; de %ine. Po/ul cunoa7terii alc-i/ic, nu/it arbor p!ilosopica denot; e9olu<ie creatoare. =n iudai%/, %e %6une c; $u/ne2eu 9a arde Co6acul cunoa7terii la 9enirea lui )e%ia 7i a!de9;ratul :n<ele% al ace%tuia 9a 8i de29;luit :n 8inal. =omul 7i,3ii 1os 6omul #ieii cuno%cut 7i cu nu/ele de Co6acul 9ie<ii ! are /ulte %e/ni8ica<ii %i/boli2Cnd :n%;7i 9ia<a, re&enerarea 7i i/ortalitatea. Po/ul 9ie<ii are %e/ni8ica<ie dubl;, a 6o/ului co%/ic care e%te imaginea lumii: trunc-iul dre6t 6oate 8i co/6arat cu axa lumii, re6re2entCnd lu/ea 6;/Cntea%c;G r;d;cinile :n8i6te :n 6;/Cnt cre%c :n%6re lu/ea cealalt;G :n ti/6 ce ra/urile %e :ntind :n%6re soar,9 re6re!
2entCnd c;utarea etern; a o/ului du! 6; ilu/inarea %6iritual;. Po/ul 9ie<ii e%te un %i/bol co%/ic atCt al o/ului, cCt 7i al le&;turii dintre 6aradi%, 6;! /Cnt 7i iad. Precu/ :n cre7tini%/, a7a 7i :n iudai%/, 6o/ul 9ie<ii e%te %ituat :n centrul 6aradi%ului 7i re6re2int; 6er! 8ec<iunea 1denului. =/6reun; cu cre! din<ele /ultor alte tradi<ii are I2 %au I0 8ructe >care 6ot a9ea 8or/a %oare! lui, %au 6ot 8i %e/nele din :odiacE ca! re %i/boli2ea2; r;%6lata de29olt;rii %6irituale. #tCt co6acul, cCt 7i 8ructele lui, con8er; i/ortalitate 7i de6;7e7te r;ul. =n 6aradi%ul taoi%t 7i budi%t pi,r( sica e 8ructul i/ortalit;<ii care core%! 6unde :n Per%ia cu %e9a 6o/ului -a! o/a >%au /i&dalul? :n ti/6 ce :n /ul!
V IIKV
te tradi<ii orientale, 8ructele %unt :nlo! cuite cu biAuterii. =n /ulte tradi<ii %oa! rele e %ituat :n trunc-i 7i %i/boli2ea! 2; %ur%a 9ie<ii. Se %6unea c; :n ra/uri tr;ie%c creaturi /itice cu/ ar 8i 6;%;! rile >uneori re6re2entCnd /oartea %au %u8letele :nc; nen;%cute?. =almi,rul 7i m1slinul erau candida<i 6o6ulari cu/ e%te 7i Po/ul 9ie<ii :n tradi<ia ba! bilonian;, caldeean; 7i 8enician;, a7a cu/ %unt 6ier%ica, 6runa 7i duda :n C-ina. =n 1&i6tul antic, Po/ul 9ie<ii era re6re2entat de %/oc-in 6e cCnd co6acul co%/ic %candina9, S&&dra%il era un 8ra%in, iar cel al lui Thor era un st,>ar. An tradi<ia /it-raic;, %e %6unea de%6re Po/ul 9ie<ii c; e%te un 6in 7,2( nic 7,rd,9 iar :n /itul &er/anic el
e%te re6re2entat de brad, l;/Ci %au teiul lui NotanG iar :n tradi<ia 7a/anilor el e%te identic cu /e%teac;nul. Cruc,a cre7tin; 6oate 8i con%iderat; Po/ul 9ie<ii, %i/boli2Cnd 9ictoria a%u6ra /or<ii. Po/ul 9ie<ii e9reie%c cre7te :n centrul Ieru%ali/ului, iar :n -indui%/ el e%te 6er%oni8icat de 2ei<a 6;/Cntului #ditiG :n ,a6onia, el e%te nu/it /itolo&icul Sa!0ati. Po/ul 9ie<ii e%te 8oarte &reu de &;%it 7i e%te 8rec9ent 6;2it de doi /on7tri %au ani/ale. Po/ul 9ie<ii babilonian 6re2entat aici 7i :n Aurul c;ruia %e :n9Crte uni9er%ul are ra/uri de la6i% la2uli >6iatr;?. Co6acii :ntor7i cu/ ar 8i Po/ul 9ie<ii cabali%tic %au sefirotul %au cel /en<ionat :n c;r<ile de 8ilo2o8ie indiene >u6ani7adele? cre%c cu 9Cr8ul :n Ao% :n 6;/Cnt, 6entru c; r;d;cinile lui %e a8l; :n lu/ea %6iritual;5 Co6acul %au Po/ul 9ie<ii %i/boli2ea2; a%t8el di%tilarea %6iritului :n 8or/a cor6ului. =n /ulte tradi<ii exi%t; di8eri<i 6o/i ai 9ie<ii 7i cunoa7terii %au ai 9ie<ii 7i /or<ii. Core%6ondentul Po/ului 9ie<ii babilonian era Po/ul #de9;rului. =omul d, Cr1ciun sus, centru Po/ul de Cr;ciun a de9enit un %i/bol uni9er%al 7i, :n 2ilele noa%tre e%te :n;l<at 7i decorat de oa/eni de orice reli&ie, indi8erent de cli/a <;rii de ba7tin;. Ori&inile lui %e :ntind 6Cn; :n 6;&Cni%/. =n tradi<iile nor9e&iene 7i %can!dina9e co6acii 9e7nic 9er2i erau decora<i, >iar bradul lui NotanTOdin a 8o%t ar%? :n onoarea %ol%ti<iului de iarn; >2 dece/brie? 6entru a %;rb;tori rena7terea soar,lui9 6entru a %i/boli2a 6uterea 9ie<ii care triu/8; c-iar 7i :n lunile 6licti%itoare de iarn1 7i 6entru a co/e/ora %8Cr7itul 9ec-iului an 7i :nce6erea unui nou an. =n ti/6ul Eno6<ilor dubioa%eF >2 dece/brie ! 6 ianuarie? din 9re/ea 6;&Cnilor, cCnd ra/urile
9e7nic 9er2i decorate cu lu/Cn;ri e!rau a&;<ate :n locuin<e 6entru 6rotec<ie, :n antic-itate, 6inul dedicat lui #tti% 7i Cybelei era ade%ea decorat cu orna/ente. Po/ul de Cr;ciun a de9enit un %i/bol doar :n %ecolul al QlQ!lea %i/boli2Cnd rena7terea 7i i/ortalitatea. Po/ul de Cr;ciun :l %i/boli2ea2; 6e *ri%to% ca 8iind 6o/ul 9ie<ii, :n ti/6 ce lumBn1ril, :l re6re2int; 6e *ri%to% :n%u7i ca 8iind lu/ina lu/ii ! 7i uneori %u8letele %au %oarele, luna 7i %telele Po/ului Co%/ic. 8,r,l, >:nlocuite aici cu Auc;rii? au 8o%t 8olo%ite odat; 6entru decor %i/boli2Cnd /;rul =omului 2tiin3,i cau2a 6;catului u!/an ori&inal 6e care doar *ri%to% %in&urul are darul %;!I ierte. Copacii p,r,ni st@nga $atorit; 8a6tului c; a!ce7ti arbori nu!7i %cutur; 8run2ele niciodat;, co6acii 9e7nic 9er2i %au coni8erele %unt un %i/bol uni9er%al al lon&e9it;<ii 7i i/ortalit;<ii %6irituale 7i 8i2ice. #rbori ca 7i c-i6aro%ul %unt 6lanta<i ade%ea :n ci/itirele din 1uro6a, India 7i C-ina %i/boli2Cnd 9ia<a de du6; /oarte. Ti%a e%te un arbore de ci/itir 7i un %i/bol al Aelirii 7i durerii. Coroan,l, 8unerare din 8run2e 9er2i %e/ni8ic; 8ai/a ne/uritoare, :n 1uro6a, 6inul e%te un 6ri/ %i/bol al lon&e9it;<ii, iar :n ,a6onia !al 6rieteniei con%tante.
=omii cu /run:, c1:1toar, 1os S6re deo%ebire de 6o/ii 9e7nic 9er2i, 6o/ii cu 8run2e c;2;toare ur/ea2; ciclul naturii &olindu!%e de 8run2e iarna 7i :n9er2ind prim17ara. 1i %i/boli2ea2; re&enerarea, rena7terea 7i 6uterea ire2i%tibil; a 9ie<ii, triu/8ul a%u6ra /or<ii. )ulte %6ecii de 6o/i cu 8run2e c;2;toare au %i/boluri %6eci8ice. 81slinul 1os #7a cu/ ramura d, m1slin e %i/bolul uni9er%al al 6;cii, a7a e%te 7i 6o/ul de /;%lin, dar %i/! boli2ea2; 7i 7tiin<a, 6uri8icarea, 8ertilitatea, lon&e9itatea, abunden<a 7i 7ictoria. Pentru c; 6roduce un ulei bo&at care 6oate 8i ar% :n l;/6i, /;%linul era %acru :n ti/6urile &reco!ro!/ane 6entru !th,na >)iner9a? 2ei<a :n9;<;turii. Pro6riet;<ile de cur;<are ale uleiului 8ac din /;%lin un %i/bol al 6uri8ic;rii. );%linul 6oate tr;i %ecole, %e/ni8ic; a%t8el 9ia<a lun&;. 1 un %i/bol al 8ertilit;<ii, iar /ire%ele din antic-itate 6urtau &-irlande de /;%lin. +-irlanda de /;%lin a lui P,us era cel /ai /are 6re/iu al ,ocurilor Oli/6ice, re6re2entCnd 9ictoria. );%linul #cro6olei a9ea 6utere a%u6ra 9ie<ii 7i 9iitorului 6o6orului &rec. =n credin<a e9reia%c;, /;%linul %i/boli2ea2; 6utere 7i 8ru/u%e<e 7i era e/ble/a tribului #%-er, :n ti/6 ce :n C-ina, el re6re2int; continuitatea lini7tit;, 7i &ra<ia 7i e%te 6o/ul c1d,rii. <,cioara 81ria 6oate a9ea un buc-et de /;%lini :n locul crinilor.
II8
St,>arul sus Re&ele 6;durii, 6uternicul %teAar e%te /ai 6redo/inant :n Occident decCt :n Orient 7i are /ai /ulte %e/ni8ica<ii :n <;rile occidentale, unde, 6rin %tatura i/6o2ant; cu r;d;cini %olid :n8i6te :n 6;/Cnt re6re2int; 6uterea, /a%culinitatea, &loria /ilitar; 7i i/ortalita!tea. Se %6unea c; %teAarul atra&e tr1sn,tul 7i c; era %acru 6entru 2eii /ulg,r,lor din culturile ariene, inclu2Cn!du!I 6e 2eul &reco!ro/an P,us >,u6i!ter?, 2eul nor9e&ian Thor 7i 2eul &er/an $onarG a 8o%t dedicat 7i lui Sil! 9anu%, 2eul ro/an al 6;durilor. SteAarul era adorat :n %6ecial de drui2i :n co/bina<ie cu 7Bscul E8e/ininF 7i de ci9ili2a<iile &er/anice, celtice 7i %candina9e care!I 9enerau :n du/br;9ile %8inte de %teAari. =n toate ace%te ci9ili2a<ii el era re6re2entantul di9init;<ii 7i al /a%culinit;<ii, :n ciuda a%ocierilor %ale /a%culine, e%te %acru 6entru 2ei<e :n alte culturi5 unele triburi a/ericane nati9e :l con%ider; un %i/bol al )a/ei P;/Cntului, iar :n antic-itate e!ra dedicat lui Iuno >*era? 7i CybeleiG driadele erau ni/8e de %teAar. .e/nul &reu al %teAarului a 8o%t co/6arat cu incoru6tibilitatea. Co/binat cu 6oten<ialul de a tr;i /ult, el %i/boli2ea2; 6utere 7i 9ia<; etern;. =n icono&ra8ia cre7tin;, %teAarul %i/bo! li2ea2; credin<a de nel;6;dat a lui *ri%to% 7i 9irtutea 7i totodat; %e con%tituie ca %ur%; de le/n durabil 6entru cruci. .e/nul de %teAar de %ub 6icioa!
rele %8Cntului /i%ionar Boni8acio re6re2int; con9ertirea drui2ilor. =n iudai%/, %teAarul e 6o/ul 8;&;duin<ei 7i %i/boli2ea2; 6re2en<a lui $u/ne2eu. Ro/anii o8ereau ghirland, de %teAari ca 6re/ii celor care %al9au 9ie<i :n b;t;liiG un a%t8el de obicei a9ea :nc; e!cou :n %ecolul al QJIII!lea cCnd %teAarul a de9enit un %i/bol &er/an al eroi%/ului, :nce6Cnd din %ecolul al QIQ!lea 8run2ele de %teAar au 8o%t 8olo%ite :n 7ictorii 7i :n re6re2entarea %e/nelor /ilitare. =n C-ina, 6e lCn&; c; %i/boli2ea2; 6utere /a%culin;, %teAarul re6re2int; %l;biciunea, 6entru c;, %6re deo%ebire de %alcie %au ba/bu%, el r;/Cne ri&id la 8urtuni 7i %e ru6e :n loc %; %e :ndoaie la 6re%iuni. =almi,rul 1os :n icono&ra8ia /odern; nonreli&ioa!%;, 6al/ierul 6ro/ite 6l;cerile <;rilor tro6icale 7i e%te un %i/bol 8a9orit al turi7tilor. Oricu/ are un %i/bol /ai 6ro8und :n contextele i%torice 7i reli&ioa%e. $atorit; :n;l<i/ii %ale 7i 8run2elor care radia2; era un %i/bol solar 7i al 8ertilit;<ii. )ai tCr2iu a re6re2entat 8ai/a, 7ictoria9 6acea 7i dre6tatea. $atorit; a%o! cierilor %ale %olare babilonienii :l con%iderau un 6o/ di9in 7i era %8Cnt 6entru Ra :n 1&i6t 7i 6entru *elio% 7i #!6ollo :n +recia. Pal/ierul era pomul 7i,3ii :n /ulte ci9ili2a<ii ale e9ului /ediu oriental5 2eul 8enician Baal!Ta/ar era %t;6Cnul 6al/ierului 7i 6al/ierul era e/ble/a 2ei<ei /a/e 7i a lui #%tarte 7i I%-tar. =n Ro/a antic; 9ictoriile erau %;rb;torite cu ra/uri de 6al/ier ! iar :n ti/6urile cre7tine 8run2ele 9e7nic 9er2i ale 6al/ierilor erau 8olo%ite ca e/ble/e 8unerare %i/boli2Cnd cal9arul 7i 9ictoria a%u6ra /or<ii. CCnd *ri%to% a intrat :n Ieru%ali/, i!au 8o%t a7ternute :n cale, cren&i de 6al/ieri un e9eni/ent co/e/orat :n 2iua nu/it; $u/inica 6al/ierilor, cCnd 8run2e de 6al/ier :n 8or/; de cruce
%unt binecu9Cntate 7i 6;%trate 6Cn; la )iercurea Cenu7ii >:nce6e 6o%tul Pa7telui? 6entru a %i/boli2a 6re2en<a lui *ri%to%. =n e9ul /ediu o 8run2; de 6al/ier era un %e/n al c;l;toriei %6re Yara S8Cnt;G cei care o 6urtau erau nu/iJe2i =almi,rul :n Simboluri sacre.9
=lopul sus Plo6ul, un arbore :nalt cu ra/uri %ub<iri :ndre6tate :n %u%, e%te renu/it 6entru 8run2ele lui care tre/ur; la cea /ai /ic; adiere de 9Cnt. #%t8el el e%te un %i/bol al 8ricii 7i al ne-ot;rCrii. Jec-ii &reci credeau c; %!a n;%cut :n lu/ea cealalt; 7i a 9enit aici 6entru a %i/boli2a 8uneraliile 7i tre2irea. =n 6lu%, 6rin a6aren<a a%e/;nare cu tre!/urul 6acien<ilor %cutura<i de 8ri&uri, 6lo6ul a de9enit un %i/bol al 8ebrei 7i re/ediu 6entru acea%t; boal;. =n tradi<ia cre7tin; 6lo6ul e%te a%ociat cu *ri%to% :n dou; 6o9e7ti5 :n 6ri/a 8run2ele lui tre/urau incontrolabil cCnd au au2it c; crucea 6e care ur/a %; 8ie cruci8icat C-ri%to% 9a 8i 8;cut; din le/nul %;uG :n a doua 6o9e%te 8run2ele 6lo6ului au 8o%t ble%te/ate %; tre/ure etern 6entru c; nu 7i!a a6lecat ca6ul :n ti/6ul Cruci8ic;rii. =n %i/boli%/ul cre7tin, 6lo6ul %i/boli2ea2; la/enta<ia %au ru7inea, con8licte 6uternice :n 8orul interior 6ro9enite din :/6reAur;ri exeterioare 6otri9nice, iar :n 9i%, 6rietenie de9otat;.
VI I LV
0 r u c t e s #e i s e m in
<ructul dreapta #7a cu/ e 6ictat :n %tilul de 9ia<; 8la/and 8ructul re6re2int; cadoul naturii. 1 un %i/bol al 6ro%6erit;<ii, al 8ertilit;<ii abundente 6entru c; %e/ni8ic; atCt 6;/Cntul bo&at 7i 6roducti9, cCt 7i 9re/ea blCnd;. @ructul co6t %i/boli2ea2; /aturitatea. Pentru c; con<ine %e/in<ele, 8ructul, ca 7i oul9 indic; 6oten<ial, i/ortalitate 7i ori&ini co%/ice. Cornul abunden<ei, un 9a% :n 8or/; de corn 6rin care cur& 8ructele 7i 8lorile 7i care a9ea darul %; o8ere 6o%e%orului ei tot ce :7i dorea, e%te un %i/bol de re2onan<; al abunden<ei naturii. 81rul 1os 5atura moart al lui Ce2anne 6re2int; o abunden<; de /ere, 8ructe );rul e%te un 9ec-i %i/bol al 8ertilit;<ii, iar 8or/a %a %8eric; a 8o%t totalitatea 7i eternitatea. "nele tradi<ii credeau c; /;rul cre7tea :n Ra/urii de ar&int celtice, /erele %i/boli2ea2; 8ertilitatea, :n 6rit cu care 2arp,l, a i%6itit!o 6e 19a ducCnd la alun&area o/ului re6re2entat 6rintr!o /ai/u<; cu un /;r :n &ur;?. $e aceea e%te un al tenta<iei ! :n /itolo&ia &reac;, #talanta a cedat tenta<iei /erelor DO,nusE. #cea%t; inter6retare ne&ati9; e%te %ubliniat; de deri9area latin malum O Er;uF. @iind 8ructul =omului cunoa2t,rii9 /;rul di9in;G iar *ri%to% H 6re2ente :n /iturile lu/ii. co/6arat; cu p1mBntul9 =omul 7i,3ii. Ca 7i 8ructul cre7tini%/, /;rul e 8ructul o! din rai >ace%t 8a6t e%te %i/bol al dorin<elor lu/e7ti 7i de aur ale #6-roditei nu/elui %;u din cu9Cntul re6re2int; :n<ele6ciune
Enoul #da/F H 6oate 8i re6re2entat de un /;r, context :n care %i/boli2ea2; %al9area. (ei<a %candina9;, @reyAa :i :ntinerea 6e 2ei cu /ere din &r;dina ei, #%&ardG /erele de aur ale *erei, 6;2ite de *e%6eride% 7i de dra&onul .adon %i/boli2au i/ortali!tatea >8iind 8urate de *ercule, /erele au de9enit atributul %;u?. );rul de aur e%te %i/bolul di%cordiei 6entru c; :n /itolo&ia &reac;, 1ti% >2eul lu6tei? i!a cerut lui Pari% %; alea&; cea /ai 8ru/oa%; 2ei<;. Pari% a 6re8erat!o 6e #6-rodita, *erei 7i !th,n,i >)iner!9a?, 6rin ac<iunea lui 7i!a %e/nat /oartea :n r;2boiul troian, dar /;rul a de9enit %8Cnt 6entru #6-rodita >/erele ro7ii /ai ale% %e/ni8icCnd dragost,E.
:n C-ina, /;rul :n%ea/n; 6ace 7i ar/onie. 1 un %i/bol 6o6ular al %;n;t;<ii, con%u/area unui /;r 6e 2i :n%ea/n; %;n;tate 7i e%te indicat de /edic. @ructul /;rului %i/boli2ea2; o ca6aciatate de re8lec<ie 8oarte de29oltat;, de anali2; 6;trun2;toare 7i o inteli&en<; 6e /;%ur;. );rul e%te e/ble/a 3ew!Sor0!ului E)arele );rF. !nanasul st@nga "n %i/bol al 8ertilit;<ii, anana%ul 6lin de <e6i era e/ble/a Cybelei H /a/a 2ei<; a @ri&iei H :n ti/6 ce un %tCl6 aco6erit de anana% re6re2enta 2eul babilonian al 9ie<ii 7i raiului, )ar!du0. Ca %i/bol d;t;tor de 9ia<;, e 8olo%it ca /iAloc de orna/entare ar-itectural;.
I20
=i,rsica sus :n C-ina 7i ,a6onia ea %i/boli2ea2; c;%;toria, lon&e9itatea 7i i/ortalita! tea. Pentru c; :n li/ba c-ine2;, t Pao denu/e7te E6ier%ic;F 7i Ec;%;torieF cele dou; conce6te %!au :/binat. "! neori a%ocia<i cu =omul 7i,3ii9 6ier%i! cii :n8lore%c ti/6uriu 7i %unt bo&a<i :n 8lori &in&a7e 7i 8ru/oa%e, %i/boli2ea! 2; 8ertilitatea. Pier%icul din li9ada ce! le%t;, &r;dina c-ine2ea%c; a 6aradi%u! lui, 8ace 8ructe doar o dat; la trei /ii de ani 8iind a%t8el un %i/bol al lon&e! 9it;<ii. S-oulao, 2eul lon&e9it;<ii e%te 6ictat :/6reun; cu acea%t; 6ier%ic; ra! r;. In taoi%/, 6ier%ica are o re2onan! <; %6eci8ic; 6rin 8a6tul c; e%te 8ruct al Po/ului i/ortalit;<ii care 6roduce -rana 6entru ne/uritori. Pentru bu! di7ti e%te unul din cele trei 8ructe bi! necu9Cntate, :n arta cre7tin;, o 6ier%i! c; cu 8run2; :n%ea/n; unitatea ini/ii cu li/ba, core%6onden<a 9orbelor cu 8a6tele, ade9;rul 7i t;cerea. Pier%ica 6oate :nlocui m1rul 6entru a re6re! 2enta 8ructul /Cntuirii.
oa/enii din I%rael 7i cu 9enirea lui )e%iaG 6entru e9rei %e/ni8ic; 6ace 7i abunden<;. =n cre7tini%/, 9inul :l re! 6re2int; 6e *ri%to%, 9i<a de 9ie cu 8run! 2ele 8iind di%ci6olii, iar %tru&urii, cre! din<a. CCnd e%te 6re2entat al;turi de un %no6 de grBu %i/boli2ea2; uha( rastia. 3oa- a %;dit 6ri/a 9i<; de 9ie, a6oi %!a :/b;tat, be<ia 8iind de atunci %i/bolul 6;catului de /oarte al l;co! /iei. 1%te un %i/bol al anoti/6ului toamna. Pentru c; te :/bat;, 9inul %i/boli2ea2; co/unicare 9e%el; cu 2eii. =n +recia antic;, $iony%u% era 2e! ul 9inului 7i al 9i<ei de 9ieG >%e %6u! nea c; e%te %Cn&ele lui?, iar 9inul %i/! boli2ea2; 9ia<a etern; 7i /oartea. Cul! tul lui $iony%u% era cuno%cut :n :n! trea&a lu/e 9ec-e. (eul era %;rb;torit :n cCtece 7i dan%uri, ade%ea cu carac! ter de or&ii. =n cre7tini%/, de7i 9inul %i/boli2ea2; %Cn&ele lui *ri%to% 7i %a! cri8iciu, re6re2int; totodat; tinere<ea, 9ia<a 7i i/ortalitatea. =n I%la/, 9inul %i/boli2ea2; iubir, di9in;, n3,l,p( ciun, 7i ade9;r ;in #ino #eritas9.
Smochinul sus "n %i/bol al 8ertilit;<ii. @run2ele re! 6re2int; /a%culinitate iar 8ructul a! bundent, 8e/initateaG el are ne9oie de o a/bian<; 6lin; de c;ldur;, orice alt /ediu 8iindu!i 8atal. =n /itolo&ia &re! co!ro/an; re6re2enta 9irilitatea /a%! culin; a%ociat; cu $iony%u%, ,u6iter >(eu%? 7i Pria6u%. =n credin<a e9reia%! c;, %/oc-inul e %e/nul 6;cii, 6ro%6e! rit;<ii 7i %i/bolul I%raelului. Cea /ai /are %e/ni8ica<ie o are :n budi%/, de! oarece %/oc-inul, e/ble/a lui %ud( dha9 era con%iderat co6acul %acru Bod! -i, %ub care Budd-a a atin% ilu/ina! rea. 1%te 9enerat de -indu7i ca ad;! 6o%t la na7terea lui Ji%-nu. =n I%la/ e con%iderat Po/ul Raiului, 6entru c; )o-a/ed 7i!a 8;cut Aur;/Cntul %acru %ub %/oc-in.
Strugurii sus Stru&urii %e con%tituie ca un %i/bol al 9ie<ii, 8ertilit;<ii 7i abunden<ei, dar ei re6re2int; 7i sacri/iciu datorit; 9i! nului 6e care :l 6roduc /ai ale% cCnd e%te %Cn&eriu. =n Jec-iul Te%ta/ent, 9inul de %tru&uri a 8o%t co/6arat cu
Conul d, pin sus #ce%t arbore 8ru/o%, 9e7nic 9erde cu un a%6ect ele&ant 7i cu le/n 8oarte re! 2i%tent, 6rin 8ruct 7i con %i/boli2ea2; i/ortalitate. Conul de 6in era un %i/! bol i/6ortant de 8ertilitate :n lu/ea cla%ic;. Jec-ii &reci 7i a%irienii :l con! %iderau un %i/bol al /a%culinit;<ii datorit; 8or/ei %ale 8alice. Conul de 6in 8or/a a6exul tir%ului 7i %i/boli! 2a de a%e/enea 8ertilitatea dar 7i 9ia! <a 9e7nic;. =n ciuda a%ocierilor /a%cu! line era 7i e/ble/a lui #rte/i% >$i! anaE ! %i/boli2Cnd 6uritatea 8e/ini! n; a lui O,nus >#6-rodita? 2ei<a ro! /an;. #ce%t %e/n 8a9ori2ea2; 8e/e! ile, :n cre7tini%/ el 8or/ea2; coroa! na =omului 7i,3ii. $atorit; 8or/ei de 9CrteA e a%ociat cu 6uterea dina/ic; 7i &eneratoare co%/ic;.
I2I
0hinda su +-inda, 8ructul st,>arului e%te %i/! bolul /a%culinit;<ii 7i al 6oten<ialului. =n credin<a celtic; 7i %candina9; e%te %i/bolul 9ie<ii, 8ertilit;<ii 7i i/ortali! t;<ii. $rui2ii :n&-i<eau &-inde 6entru c; ei con%iderau c; au calit;<i 6ro8eti! ce 7i erau %acre 6entru Thor al c;rui Copac al 7i,3ii era %teAarul. +-inda 7i 8run2ele de %teAar 8or/ea2; un %e/n circular de E9raA;F :n co/unit;<ile #! /i%- 7i )ennonite din %udul Pen%il! 9aniei, alte %e/ne di8erite de ace%ta a! cordau 8a9oruri cu/ ar 8i 6rotec<ia %au abundenta naturii.
Tranda/irul sus Tranda8irul e%te unul din %i/bolurile 8lorale cele /ai i/6ortante :n lu/ea occidental;. ProteAat; de %6ini, e%te o 8loare 8ru/oa%;, 6ar8u/at; re6re2en! tCnd 8ru/u%e<ea, %ecretul, iubir,a9 9ia<a, %Cn&ele, /oartea 7i rena7terea, :n +recia 7i Ro/a antic;, tranda8irul era %acru 6entru #6-rodita >Jenu%? %i/boli2Cnd 8ru/u%e<ea 7i iubirea 7i %e %6unea c; %!a n;%cut din %Cn&ele lui #doni%. $iony%u% >Bacc-u%? %e :/6odobea cu &-irlande de tranda8iri 6entru c; %e %6unea c; ace%ta cur;<; /intea :n ti/6ul be<iei. *ar6ocrate% a 8o%t /ituit :n %ecret cu un tranda8ir alb de 1ro% >Cu6idon? 7i a de9enit 2e! ul t;cerii5 ace%t %i/bol a aAun% 7i :n cre7tini%/, iar un tranda8ir e%te ade! %ea %cul6tat :n %ala de %6o9edanie %au 6e tencuial;, 6e ta9anul %;lilor de 7e! din<; ca un a9erti%/ent c; di%cu<iile au loc sub roa >Etranda8irF, adic; :n %ecret?. Ro/anii :/6r;7tiau tranda! 8iri la :n/or/Cnt;ri ca un %e/n al :n! 9ierii, :n tradi<ia cre7tin;, %e %6unea c; tranda8irul 6aradi%ului era 8;r; %6ini, iar du6; C;dere, %6inii %er9e%c /e/o! riei ace%tei cata%tro8e. Tranda8irul alb e%te a%ociat cu <,cioara 81ria >tran! da8irul /i%tic al raiului, tranda8irul 8;! r; %6ini? 7i era un %i/bol /edie9al al 9ir&init;<ii. $e%6re tranda8irul ro7u %e %6unea c; %!a n;%cut din %Cn&ele lui *ri%to% 7i a%t8el e%te un %e/n al cal! 9arului, carit;<ii 7i :n9ierii. =n I%la/, tranda8irul %i/boli2ea2; 8ru/u%e<ea /a%culin; 7i %Cn&ele lui )o-a/ed, la 8el ca 7i 6e cei doi 8ii ai lui. Tran! da8irul Ba&dadului re6re2int; le&ea, calea 7i 7tiin<a %i/boli2Cnd :/6reun; ade9;rul 7i 6e #la-. =n alc-i/ie un
tranda8ir cu 7a6te 6etale re6re2enta n3,l,pciun,a 7i rela<iile alc-i/ice, :n 8ranc/a%onerie, trei tranda8iri %i/! boli2ea2; lu/ina, iubirea 7i 9ia<a, :n ti/6 ce cruc,a cu tranda/ir e%te e/! ble/a %ociet;<ii con%6iratoare. Tran! da8irii de di8erite ti6uri, culori 7i %6e! cii %i/boli2ea2; di8erite lucruri5 tran! da8irul cu o6t 6etale, %i/boli2ea2; re! &enerareaG tranda8irul alba%tru, i/6o! %ibilulG cel ro7u 7i alb, unirea o6o2i<i! ilorG iar tranda8irul &alben, 6er8ec<iu! nea >ca e/ble/; 6a6al;, binecu9Cn! tarea?. $in 6erioada lui Tudor9 tran! da8irul a 8o%t un %i/bol na<ional al Britaniei, unind tranda8irul ro7u din .anca%ter cu cel alb din Sor0. Printr!o :nc;rc;tur; -eraldic; 6o6ular;, tran! da8irul e%te %e/n de de%cenden<; 6en! tru al 7a6telea 8iu. "nele 6artide %oci! ali%te euro6ene 7i!au ale% ca e/ble/; un tranda8ir ro7u.
Crinul 1os "n %i/bol al 6urit;<ii, 6er8ec<iunii, mil,i 7i /aie%t;<ii :n cele /ai /ulte culturi, crinul a %i/boli2at odat; lu! /ina 7i 6rinci6iul /a%culin >datorit; 8or/ei 8alice a 6i%tilului?. =n /itolo! &ia &reco!ro/an;, 8loarea e%te %acr; 6entru *era >Iuno? 6entru c; %e %6u! nea c; a 8o%t %tro6it; cu la6tele ei, iar 6entru #rte/i% D-ianaE era %e/n al 9ir&init;<ii ei. Potri9it tradi<iei cre7ti! ne crinul %!a n;%cut din lacri/ile de re&rete 9;r%ate de 19a cCnd a 6;r;%it +r;dina Raiului. =n icono&ra8ia cre7! tin;, crinul e%te /ai /ult a%ociat cu <,cioara 81ria >7i a%t8el 7i cu ar-an! &-elul +abriel care e%te 6ictat <inCnd un crin :n /Cn;, :n ti/6ul Bunei Je%! tiri?, %i/boli2Cnd ca%titatea, dar 7i Io! %i8 e%te 6ictat uneori cu un buc-et de crini :n8lori<i. Tul6ina crinului %i/bo! li2ea2; reli&io2itatea );riei, 8run2ele H u/ilin<a ei, 6etalele albe H 9ir&ini! tatea, iar 6ar8u/ul ! di9initatea ei. # de9enit un atribut al tuturor %8in<ilor. *ri%to% e%te 6ictat uneori ca Audec;! torul lu/ii cu un crin :n &ur;5 :n ace%t ca2 8loarea re6re2int; :ndurarea, :n ti/6 ce un crin :/6reun; cu o %abie %i/boli2ea2; inocen<a 7i 9ino9;<ia. Crinul era e/ble/a re&al; a Bi2an<u! lui 7i :n @ran<a ti/6urie >&ladiola e%te uneori con%iderat; un crin %tili2at?. Cu cele trei 6etale crinul %i/boli2ea2; Trinitat,a 7i 9irtu<ile tri6le ale dre6! t;<ii, %6eran<ei 7i carit;<ii.
Irisul sus StCnAenelul 7i crinul au %i/boluri i! dentice >iri%ul e%te un lu6t;tor ri9al al /lorii d, crinE9 a/bele re6re2entCnd lu/ina 7i %6eran<a. $atorit; 8run2elor %ale a%cu<ite, %tCnAenelul 6oate 8i nu! /it &ladiola 7i e%te e/ble/a durerii <,cioar,i 81ria. @loarea a 8o%t nu! /it; du6; 2ei<a &reac; a curcubeului c;reia i!a 8o%t dedicat; 7i 6oate %i/! boli2a punt,a dintre $u/ne2eu 7i o/. Pentru c-ine2i, %tCnAenelul %i/! boli2ea2; a8ec<iune, &ra<ie 7i 8ru/u! %e<e %olitar;.
I22
<loar,a(soar,lui sus Si/bolul 8lorii!%oarelui e%te a%ociat cu %oarele a7a cu/ %u&erea2; nu/ele, culoarea ei aurie 7i 6etalele :n 8or/; de ra2e ca 7i 6o2i<ia %a c;tre %oare 6e /;%ur; ce cre7te, toate ace%tea o i!denti8ic; ca 8loare %olar;. In cultura /it-raic; era atributul lui )it-ra%, 2eul %oarelui. =n cre7tini%/ /ai :n%ea/n; 7i iubirea lui $u/ne2eu 7i a unui %u8let credincio%G :n ace%t ulti/ context, ea %i/boli2ea2; ru&;ciunea 7i %u6unerea /ona-al;. =ntr!un %en% ne&ati9, 6rin /i7c;rile ei :n c;utarea %oarelui 6oate %i/boli2a o dra&o%te nebun;, ne%erio2itate 7i bo&;<ii 8al%e. =n /itolo&ia &reac; era e/ble/a lui Clytie >care a 8o%t re%6in%; de #6ollo 7i tran%8or/at; :ntr!o 8loare a %oarelui? 7i a lui $a6-ne. 1%te con%iderat; o 8loare /a⁣ :n C-ina, unde re6re2int; lon&e9itatea. 1%te 7i un %i/bol lar& r;%6Cndit al noble<ei.
Cri:ant,ma sus, dreapta Cu %e/ni8ica<ia ei 6ri/ar;, cri2ante/a %i/boli2a :n Orient5 norocul, 8ericirea, %;n;tatea 7i lon&e9itatea, 6recu/ 7i /edita<ia 7i 6re9e%tirea c1d,rii. )ai /ult, /ultitudinea de 6etale radiante o identi8ic; ca un %i/bol solar ( st,agul na3ional al ;aponi,i9 care e%te %tili2at du6; /odelul unei cri2ante/e. Se/nul 8loral al lunii %e6! te/brie :n ,a6onia, :n C-ina re6re2int; octo/brie, c;derea 7i recolta >cu9Cntul c!u e%te a6roa6e identic cu nu/ele c-ine2e%c 6entru cri2ante/; 7i :n%ea/n; Rnou1S 7i Eti/6 :ndelun&atF. Pentru c-ine2i re6re2int; o u!7oar; retra&ere, erudi<ie, 7i a/iabili!tate. Cri2ante/a cu 7a%e 6etale e%te mon:ul, %e/nul di%tincti9 al :/6;ratului ,a6oniei >6ai%6re2ece 6etale %i/boli2ea2; 8ra<ii 7i 8iii lui?. @loare a lu/inii 7i a %oarelui, cri2ante/a e%te 8loarea na<ional; a ,a6oniei.
8acul 1os )acul are un %i/boli%/ dual :n%e/nCnd %o/n 7i aducere!a/inte, a/bele inter6ret;ri 6ot %i/boli2a /oartea. Pentru c; 6roduce o6iul narcotic, :n +recia antic; /acul era %acru 6entru *y6nu% 7i )or6-eu%, 2eii %o/nului 7i ai 9i%urilor. 1ra 7i e/ble/a /a/ei 2ei<elor lunare cu/ ar 8i #6-rodita >Jenu%?. Si/boli2Cnd atCt 8ertilitatea, cCt 7i uitarea era un atribut al lui $e/eter >Cere%? 7i a lui Per%e6-one re6re2entCnd /oartea anual; a naturii, :n icono&ra8ia cre7tin;, /acul 6oate %i/boli2a 6ati/ile 7i /oartea lui *ri%to%. =n Britania, din IL20 /acul e%te %i/bolul co/e/or;rii %olda<ilor care au /urit %er9indu!7i 6atria5 /aci con8ec<iona<i de %olda<i 9eterani cu in9alidit;<i %unt 6urta<i :n 8iecare an 6e data de II 3oie/brie, (iua Re/e/or;rii. Ori&inea %a ca %i/bol al re/e/or;rii a 8o%t in%6irat; dintr!un 6oe/ %cri% :n ILI de %oldatul c-irur& canadian ,o-n )cCrae5 6e c@mpiile Flandrei, macii zboar 6rintre cruci, r@nd pe r@nd...
U I23 V
-,g,3,lul(ro2u.&alba sus @run2ele nalbei au o %e/ni8ica<ie %i/bolic; /ai /are decCt 8lorile, %i/boli2Cnd :n /ulte culturi >7i :n cre7tini%/? dorin<a de iertare. Pentru c-ine2i, nalba %i/boli2ea2; 6ace, lini7te 7i u/ilin<;. =n ,a6onia, nalba e%te %acr; 6entru altarul lui Oa/o!(in%ya din Oioto, iar trei 8run2e de nalb; alc;tuie%c mon:SxS >%e/nul -eraldic? dina%tiei To0u&awa. =n <;rile celtice, de!&e<elul!ro7u >al c;rui nu/e e%te o alterare a cu9Cntului ]/ic^ E8ol0F!8ox !8ox&lo9c?, o 8loare ce a6ar<ine lu/ii basm,lor >a 8eerilor?. @run2ele de&e!<elului!ro7u 6roduc di&italina H un dro& >narcotic? /edicinal %ti/ulator :n bolile cardio!9a%culare.
=1r1lu3a.8argar,ta 1os P;r;lu<a 7i /ar&areta %unt %i/boluri ale lacri/ilor 7i %Cn&elui, dar 7i al 6er%e9eren<ei 7i te/erit;<ii :n toate :/! 6reAur;rile, :n a%ocia<ie cu <,cioara 81ria9 /ar&areta %i/boli2ea2; inocen<a, 6uritatea, /Cntuirea, i/ortalita!tea, re6re2entCnd uneori :n arta cre7tin; inoc,n3a9 candoarea co6ilului *ri%!to%. )ar&areta era %acr; 6entru /a/a!2ei<; %candina9;, @reyAa. Ca Eoc-iul 2ileiF e%te un %i/bol %olar. )ar&areta ca 7i 6;r;lu<ele >oc-iul!boului? e%te le&at; de o 6erl; re6re2entCnd a%t8el lacri/ile 7i %Cn&ele 9;r%at de *ri%to% 7i de al<i /artiri cre7tini.
4al,aua 1os :n 6aralel cu tranda/irul 9e%tic, laleaua e%te %i/bolul iubirii 6er8ecte :n Per%ia antic;. 1ra e/ble/a dina%tiei O%/an, ! conduc;torii a I/6eriului o!to/an ! 7i a ca6italei <;rii lor Con%!tantino6ol >I%tanbul?. Cu cCte9a %ecole :n ur/; lalelele erau i/6ortate din I/6eriul Oto/an :n Olanda, dar entu2ia%/ul olande2ilor %!a do9edit atCt de /are 8a<; de ace%te 8lori 8ra&ile, :ncCt a2i 6rintr!o cultur; 6er/anent; a de9enit e/ble/a na<ional; a Olandei.
= la n t, l,
OBscul 1os JC%cul e%te o 6lant; 6ara2itar; care tr;ie7te 7i cre7te :n %i/bio2; cu un co6ac. 1ra adorat :n 9re/urile 6;&Cne ca %i/bol al 8e/init;<ii care caut; -rana 7i 6rotec<ia st,>arului E/a%culinF. $rui2ii credeau c; 9C%cul a 8o%t creat de un /ulg,r lu/ino% care a 6;trun% :n %teAar, dCndu!i a%t8el 6ro6riet;<i /a&ice. Ca o 6lant; 6eren; D7,2nic 7,rd,E :n /ulte culturi e%te %acru 6entru anoti/6ul i,rnii 7i un %i/bol al i/or!talit;<ii, :n ti/6 ce 8ructele tran%6a! rente :l 8ac un %e/n al lunii 7i al 8er! tilit;<ii. Pentru c; nu are r;d;cinile :n 6;/Cnt, e%te con%iderat; o 6lant; di! 9in;, dar %i/boli2ea2; 7i -ao%ul. JC%! cul Auca un rol i/6ortant :n ritualurile celtice. $u6; %ol%ti<iul de iarn; %e t;ia cu o s,c,r1 de aur >8olo%it; 7i 6en! tru c; aurul e%te %i/bolul soar,lui 7i 6entru a e9ita co/binarea cu 8ierul? <inut; :n /Cna %tCn&; de un druid :/! br;cat :ntr!o rob; alb;. Se 6rindea :n! tr!o <e%;tur; alb; ca %; nu atin&; 6;! /Cntul. #ce%t act era /enit %; elibe! re2e 6uterea %teAarului 7i a 8o%t ur/at de %acri8iciul taurilor. An /itolo&ia %candina9; 9C%cul e%te %i/bolul 6;!
V I2P V
cii, al ur;rilor de bun 9enit 7i al 6rotec<iei :/6otri9a tr;%netului 7i al %6iritelor rele ! de7i Baldur, 8iul lui O!din a 8o%t uci% de o ra/ur; de 9C%c. Crean&a de aur care i!a de%c-i% dru/ul lui 1nea% :n%6re lu/ea cealalt; era o /l;di<; de 9C%c. Odat; %e %6unea c; crucea 6e care *ri%to% a 8o%t cruci8icat era 8;cut; din le/n de 9C%c iar 6lanta e%te nu/it; lignum sanctae cruci : crucea %8Cnt; din le/n 7i %e credea de%6re ea c; 9indec; /ulte boli. #2i ca un re2ultat al a%i/il;rii lui de credin<a cre7tin; e%te %i/bolul Cr;ciunului. Re<ine a%ocierile lui cu libertatea 7i 8ertilitatea, dar oricu/ tinerii erau :ncuraAa<i %; %e %;rute %ub o crean&; de 9C%c :ntr!o recon%tituire incon7tient; a %;rb;torii ro/ane, Sa!turnalia. JC%cul e%te %i/bolul %tatului O0la-o/a. 0rBul.=orumbul sus +rCul 7i 6oru/bul %unt %i/bolurile uni9er%ale ale a&riculturii, 8ertilit;<ii naturale 7i ale recoltei. Pentru c; &rCul %e %ea/;n;, cre7te 7i a6oi %e recoltea2; 6oate %i/boli2a ciclul na7terii, al 9ie<ii 7i /or<ii la 8el ca 7i rena7terea. +rCul o %i/boli2a 6e 2ei<a /a/; a e&i6tenilor, re:n9ierea lui 5siris9 7i 6e *ri%to% :n cre7tini%/. 1&i6tenii 7i ro/anii 6lantau &rCu 6e /or/inte 6entru a aduce 9ia<; atCt :n acea%t; lu/e, cCt 7i :n cealalt;. =n +recia 7i Ro/a antic; %6icele de &rCu erau a!tributele lui $e/eter >Cere%?, +aia 7i ale @ecioarei 7i %i/boli2a 7i )i%terele 1leu%icne. #/ericanii nati9i %ud!9e%!
tici con%ider; &rCul un %i/bol al 8ericirii 7i 6ro%6erit;<ii, iar &er/enele de &rCu re6re2int; o/ul 7i co%/o%ul. 1!roul %oarelui /exican e%te %i/boli2at de 6oru/b 7i de 6a%;rea colibri :n ti/6 ce 6oru/bul era %8Cnt 6entru 2eul &rCului canaanit, -agon9 la 8el 7i 6entru 2ei<a /a/; 8ri&ian;, Cybele. In tradi<ia cre7tin; :/6reun; cu strugur,l,9 &rCul >6rinci6alul in&redient al 6Cinii? e%te a%ociat cu uharistia 7i o 6oate re6re2enta 6e <,cioara 81ria ca 8iind /a/a lui *ri%to%. =n arta -eraldic;, %no6ul de &rCu :n%ea/n; :/br;c;/inte 7i e%te 8olo%it ca e/ble/; a brutarilor. =n unele tradi<ii 9e%tice, o 6;6u7; de &rCu re6re2entCnd %6iritul &rCului :7i &;%e7te locul 6e un cui din buc;t;rie la %8Cr7itul %eceri7ului ca %e/n de 6ro/o9are a dorin<ei &enerale de rodnicie 7i abunden<; a recoltelor 9iitoare.
Ciup,rca.ciup,rca otr17itoar, 1os $atorit; 8or/ei %ale 8alice 7i 9ite2ei de re&enerare 7i de cre7tere, ciu6ercile %i/boli2ea2; 8ertilitatea. =n C-ina, ciu6erca %i/boli2ea2; 9ia<a lun&; >6entru c; 6oate 8i u%cat; 7i con%er9at;?, 8ericirea 7i rena7tereaG ciu6erca e%te -rana 6rinci6al; a ne/uritorilor taoi7ti. =n credin<a c-ine2;, ciu6erca cre7te doar :n locurile /ai 6u<in u/blate 7i re6re2int; o &u9ernare de %ucce%. "nele triburi a8ricane 7i %iberiene con%ider; ciu6erca %i/bolul %u8letului u/an, :n ti/6 ce :n )exic, S8Cnta ciu6erc; %i/boli2ea2; 7tiin<a 7i i!lu/ini%/ul. =n tradi<ia 6o6ular; occidental; /icile %6irite %u6ranaturale cu/ ar 8i 6iticii, el8ii 7i %6iridu7ii tr;ie%c :n ciu6ercile otr;9itoare.
I,d,ra 1os, st@nga Ca o 6lant; 7,2nic 7,rd,9 :n /ulte culturi >7i :n cre7tini%/?, iedera re6re2int; i/ortalitatea 7i 6entru c; %e a!&a<; :n ti/6 ce %e ca<;r; %i/boli2ea2; 6rietenia 7i :ncrederea. #cea%t; caracteri%tic; a du% la %i/boli2area ne9oii 8e/inine de a 8i 6roteAat;, de7i 8or/a 8run2elor %ale o identi8ic; ca 8iind un %i/bol /a%culin. =n e6oca 8ri&ian;, iedera era %acr; 6entru 2eul #tti%, iar :n 1&i6tul antic era 6lanta lui 5siris %i/boli2Cnd i/ortalitatea. Pentru c; e%te 6roli8ic;, iedera %i/bo! li2ea2; 6uterea &eneratoare a 6lantelor, %en2ualitate 7i or&ie. (eul &reco!ro/an $iony%u% >Bacc-u%? a9ea o Ecu6; de ieder;F 7i a 8o%t :ncoronat cu 8run2ele iederei care!I decorau 6e T-yr%u% >toia&ul du% de )aenad% ! el :n%u7i un %i/bol al 8ertilit;<ii?.
V I2 V
u exi%t; creaturi 8anta%tice !7i nici nu au exi%tat 9reodat; ! :n%; au 8o%t in9entate de i!/a&ina<ia o/ului din dorin<a de a ex6lica inex6licabilul. 1le %unt co/une /aAorit;<ii culturilor 7i :n &eneral :nde6line%c dou; 8unc<ii /aAore5 6ri/a, o ra<ionali2are a 8eno/enelor naturale de alt8el /i%terioa%e, iar a doua, ca 6er%oni8ic;ri ale&orice ale lu6tei uni9er%ale 6entru %u6re/a<ie :ntre bine 7i r;u. )iturile +reciei 7i ale Ro/ei antice :n %6ecial, 6recu/ 7i 6anteonul 1&i6tului antic 7i -indui%/ul, %unt 6o6ulate de 2ei 7i creaturi ale c;ror i/6re9i2ibilitate, abilitate caracteri%tic; 7i tr;%;turi %unt accentuate de 8or/ele lor -ibride. Tru6ul lui Triton, care %t;6Cne7te 9alurile, de exe/6lu, co/bin; trunc-iul u/an cu coada de 6e7teG calul :nari6at Pe&a%u%, %i/boli2ea2; lu6ta 6entru <eluri /ai :nalteG 6e cCnd *i/era H un -ibrid de leu 7i 7ar6e H re6re2int; 6ericolul atCt 6e u%cat, cCt 7i 6e /are. :n &eneral 9orbind, creaturile 8anta%tice 6ot 8i :/6;r<ite :n trei &ru6uri care %i/boli2ea2; 6uterile %u6ranaturale ale aerului, 6;/Cntului 7i /;riiG ade%ea r;2boindu!%e :ntre ele, 9e7nicul lor con8lict %e/ni8ic; b;t;lia etern; a binelui 7i a lu/inii :/6otri9a r;ului 7i :ntunericului. #%t8el, :n credin<a -indu%;, 8abuloa%a 6a%;re +aruda %e r;2boie7te din aer cu 3a&a% %ub 8or/; de 7ar6e, al c;rui t;rC/ %e &;%e7te :n adCncurile ac9aticeG :n tradi<ia occidental; 6uterea cto!nic; 8unda/ental; o re6re2int; dra&onul >cuno%cut 7i ca 9ier/e %au 7ar6e?, care trebuie %; 8ie :n8rCnt de 6uterea binelui >de7i dra&onul oriental e%te %olar, 7i :/6reun; /ai /ult bine9oitor?. #7a cu/ a6a :n%;7i
%i/boli2ea2; -ao%ul 6ri/ordial, tot a7a 7i creaturile 8abuloa%e care tr;ie%c :n ea5 biblicul .e9at-ian, ale c;rui 6uteri %unt e&alate cu cele ale lui Be-e/ot- 6e 6;/Cnt 7i (i2 :n aerG %au :n /itolo&ia &reac; Scylla 7i C-arybdi%. Printre creaturile :ntunericului %e enu/era Cerberu% te/utul cCine, &ardianul cu trei ca6ete din lu/ea de dincolo, la &reci, 7i *ydra cea cu /ulte ca6ete, a/bii 8iind ni/ici<i de *ercule% :n ti/6ul :nde6linirii /uncilor %ale. Se %6une c; creaturile 8abuloa%e din lu/ea de dincolo 6;2e%c co/orile, iar eroul /itic trebuie %; le :n8rCn&; :!nainte de a aAun&e la <el. =n ace%t %en%, ele 6ot %i/boli2a ob%tacolele a6arent de netrecut :n calea %6re %ucce% a indi9idului. "nele creaturi 8anta%tice %i/boli2ea2; tea/a exer%at; direct a%u6ra u/anit;<ii5 -ibri2i de/onici :n8rico7;tori, ca %irenele, 8e/eia H 6a%;re care i!a i%6itit 6e /arinari cu cCntecele dulci, ducCndu!i la /oarteG -ar6iile >8e/eile!9ultur? 7i .a/ia a%e/;n;toare cu 6e7tele, %e/ni8ic; de a%e/enea /oartea, 6recu/ 7i @uria care!7i re9;r%a din 6lin r;2bunarea 7i balaurul cu 6ri9irea :n&ro2itoare. Ja/6irii 7i 9Crcolacii ale& 9icti/e u/ane 7i %unt cei /ai %ini7tri, deoa! rece 6ot lua 8or/e di8erite. #lte creaturi /itice cu/ ar 8i unicornul, %i/boli2ea2; 9irtu<ile 6urit;<ii 7i ale binelui, iar unele %e re/arc; 6rin calit;<ile lor %6eciale5 de 6ild; %ala/andra care tr;ie7te :n 8oc, 8enixul care %!a %acri8icat :n 8l;c;ri ca a6oi %; rena%c; din 6ro6ria!i cenu7;. Toate 6er%onaAele extraordinare din ba%/ele cu ani/ale, :ntr!un 8el %au altul, %i/boli2ea2; a%6ectele 6ri9itoare la te/erile 7i anxietatea condi<iei u/ane.
Pagina alturat: Mna din pro#ocrile lui /obates, mpratul L8ciei, pentru &ellerop!on, a fost uciderea !imerei. &ellerop!on cu a1utorul c:pstrului de aur al At!enei, l:a potolit pe 6egasus, calul naripai, i apoi clrindu:l a obinut #ictoria asupra monstrului ;aa cum este ilustrat n prezentarea lui Halter %rane9. .ai t@rziu, &ellerop!on a ncercat s a1ung n $limp, ns 2eus l:a oprit din aceast ncercare, trimi@nd un tun pentru a rni calul naripat' &ellerop!on a fost aruncat de pe spatele calului i a czut pe pm@nt. Alte po#eti spun c 2eus a aruncat un fulger asupra lui &ellerop!on omorndu:l. 6egasus simbolizeaz rapiditatea, zborul i capacitatea de a obine o spiritualitate mai nalt, pe c@nd !imera este #estitoarea dezastrelor naturale.
U I2K V
-ragonul sus i 1os Se/ni8ica<ia %i/bolic; a dra&onului e%te :/6;r<it; :ntre culturile occidentale 7i orientale. =n Orient, unde e%te al cincilea din Podiacul chin,:,sc9 dra&onul e%te ca %i/bol 6o2iti9, :/6;rt;7ind bucurie, %;n;tate 7i 8ertilitate 7i 6roteACnd o/ul de occidental; cre7tin;, dra&onul ne&ati9 %atanic al 2arp,lui9 cu 6utere inocen<a 7i 6e 6;2itorul co/orii a%cun%e. 6erit de %ol2i, cu &-eare de l,u 7i 6l;! %i/boli2ea2; 6rinci6ala 8or<; 8olo%it; 6entru a culti9a binele %au r;ul. dra&onul cu i/a&inea /a/ei.
net %e/n 9;2ut %6iritele rele. =n tradi<ia :/6;rt;7e7te %i/boli%/ul di%tructi9;, cel care 6Cn&;re7te "neori :nari6at, cu cor6ul aco! /Cni de /oc9 8or/a %a -ibrid; uni8icatoare, care 6oate 8i P%i-iatrul Cari ,un& a a%ociat
Gnicornul sus #ce%t ani/al /itic a%e/;n;tor calului are un corn :n 8runte. $e obicei alb, %e %6une c; are 6icioare de antilo6;, coad; de l,u9 ca6 7i trunc-i de cal9 iar uneori e%te 6re2entat %ub 8or/a unui cerb. Poate 8i ca6turat nu/ai de o 8ecioar; 7i a%t8el, %i/boli2ea2; 8er/itatea, 6uritatea, ca%titatea 7i 6uterea binelui. =n cre7tini%/, o 6oate %i/boli2a 6e <,cioara 81ria 7i 6e *ri%to%, cornul %i/boli2Cnd %in&ura e9an&-elie ade9;rat;. =n 6re2entarea %a -eraldic;, :n antite2; cu %i/bolul %olar al leului, re6re2int; luna9 deoarece era %8Cnt 6entru #r!te/i% 7i -iana :n /itul &rec 7i ro/an. 1xi%t; 7i :n C-ina %ub 8or/a lui Oy!lin, unde re6re2int; uniunea dintre yin 7i yang9 deci 8ertilitatea 7i lon&e9itatea. )ulte le&ende tratea2; te/a unicornului5 %e %6unea de 6ild;, de%6re corn c; 6utea de6i%ta otra9a 7i c; a9ea 6uteri /a&ice, 9indec;toare de boli, 7i a%t8el a de9enit un %i/bol al 8ar/aci7tilor.
%alaurul naripat 1os :n arta /edie9al; 7i -eraldic;, balaurul e%te un dragon :nari6at, cu dou; 6icioare de 7ultur 7i cu o coad; de 7ar6e aco! 6erit; cu %ol2i, 8or/at; din!tr!un nod. =n tradi<ia occidental;, %i/boli%/ul %;u e%te a6roa6e :n exclu%i9itate ne&ati9, deoarece re6re2int; r;2boiul 7i Satana9 c-inul 7i ciu/a, in9idia 7i r;utatea. #%e/eni celorlal<i dra&oni 6oate %e/ni8ica 9i&ilen<;. CCnd e%te 6re2entat 8;r; ari6i, de9ine o tCrCtoare, care %i/boli2ea2;, de a%e/enea, r;2boi 7i boal;. =n #n&lia, balaurul a 8o%t e/ble/a re&atului de Ne%%ex 7i a Re&elui *arold.
I28
4,ul(cBin, ori,ntal dreapta :n C-ina, leii 6roteAea2; :/6otri9a de/onilor 7i de aceea, a%t8el de %tatui :nconAur; te/6lele 7i locurile %8inte 6entru a le 8eri de 8or<ele r;ului. "nii cred c; noa6tea :n9ie 7i 6;2e%c teritoriul. O 6ractic; %i/ilar; e%te ur/at; :n ,a6onia, unde i/a&inile leilor ! cCini de<in o 8unc<ie 6rotectoare. =n reli&ia budi%t; a a/belor <;ri, ace%te creaturi a6;r; .e&ea budi%t;. .eii H cCini /a%culi %unt uneori %cul6ta<i odi-nindu!7i o lab; 6e un &lob, care cCnd9a re6re2enta soar,l,9 a2i :n%; %i/boli2ea2; cintamani %au BiAuteria S8Cnt; a budi%/ului. @e/elele %unt 6re2entate cu un 6ui de leu. #/bele 9er%iuni %i/boli2ea2; 6uterea ani/alic; 6rotectoare, 8erocitatea, 9i&oarea 7i 9italitatea.
5pinicus sus $e7i o6inicu% >%au e6i/acu%? 6oate 8i a%e/;nat cu o /ai/u<;, e%te, de 8a6t, o 8or/; de gri/on9 cu cor6 7i 6icioare de l,u9 ari6i 7i ca6 de 7ultur 7i cu coad; 7i de c1mil1. A/6;rt;7e7te %i/boli%/ul &ri8onului 7i de aceea re6re2int; 6uterea %olar;, 8or<a, 6rotec<ia, r;2bunarea 7i 9i&ilen<a.
0ri/onul dreapta Si/bol al soar,lui9 E&ri88inF %au &ri8onul e%te o 8;6tur; de ba%/ cu ca6, ari6i 7i 6icioare de 7ultur >7i de aceea era con%iderat re&ele 6;%;rilor? 7i are cor6 de l,u >8a6t 6entru care era con%iderat re&ele ani/alelor?. .a &reci e!ra %8Cnt 6entru 2eul %oarelui, #6ollo, 6entru 2ei<a :n<ele6ciunii, !th,na 7i 6entru 3e/c%i%, 2ei<a r;2bun;rii. Re!
6re2int; 6uterea leului, 9i&ilen<a 7i a!ten<ia 9ulturului 7i era 8ai/o% 6;2itor 7i a6;r;tor al aurului din 3ord 7i a co/orilor >uneori inter6retate ca 7i cunoa7tere %au Copac al 7i,3iiE. #cea%t; creatur; -ibrid; %i/boli2a :n e9ul /ediu 6e *ri%to% 7i :n9ierea lui datorit; naturii %ale duale 7i a%ocia<iilor %olare. $ualitatea %a :n%; 6oate 8i corelat; 7i cu #nticri%tul. =n 6re2entarea %a -eraldic;, &ri8onul /a%cul nu are ari6i. S/inMul asirian dreapta $eri9at al S8inxului e&i6tean, %8inxul a%irian di8er; de 9er%iunea eni&/atic; 8e/inin; a +reciei antice. S8inxul e%te :nari6at 7i :n%u/ea2; ele/ente ale l,ului 2i taurului cu ca6ul u/an 7i uneori are cinci 6icioare. #%e/eni %8inxului e&i6tean, rolul %;u e%te %;
6;2ea%c; locuri 7i te/6le. 1%te a%e/uit 7i cu la/a%%u ! %6iritual ocrotitor al #%yriei 7i Babylonului. #tCt %8inxul, cCt 7i la/a%%u, %unt %i/boluri ale autorit;<ii, 6recu/ 7i ale celor 6atru ele/ente uni8icate >9e2i Si/boluri %acre e&i6tene?
V I2L
Lim,ra sus O creatur; de 8or/; -ibrid; co/6licat;, -i/era &recilor, datea2; din %ecolul al J!lea :.* 7i %e %6une c; a9ea ca6 de l,u9 cor6 de 3ap 7i coad; de dragon %au 2arp,N 8iecare 6arte 6utea a9ea ca6 6ro6riu. )itolo&ia &reac; %6une c; 8iica lui Ty6-on 7i a 1c-id!nei, *i/era, era un /on%tru cu trei ca6ete care 9;r%au /l1c1ri cCnd r;&ea 7i terori2a .ycia :nainte de a o ucide Bclle6-oron c;lare 6e Pe&a%u%. Si/boli%/ul ei e%te acela al 8or<elor -aotice, :ntunecate 7i necontrolatc. 1%te un %i/bol al de2a%trelor naturale >:n %6ecial al 8urtunilor 7i eru6<iilor 9ulcanice? 6e u%cat 7i 6e /are. =/6lete7te de a%e/enea %e/ni8ica<iile %i/bolice ale leului, <a6ului 7i 7ar6elui. =n cre7tini%/, re6re2int; Satana. #%t;2i, cu9Cntul E-i/er;F :n%ea/n; o idee ilu2orie, o 8ante2ie ireali2abil;.
Salamandra sus Sala/andra, uneori a%e/;nat; cu 2o(pBrla9 6oate 8i 6re2entat; :n nu/eroa%e 8eluri. Poate 8i un dragon 8;r; ari6i, un cBin, %au un -ibrid u/an, :n%; e%te 6re2entat; :ntotdeauna :n&-i<it; de 8l;c;ri. Se/ni8ica<ia ei 6rinci6al; e%te aceea a /ocului :n %ine, al c;rui 6a2nic 7i %6irit e%te. =n credin<a tradi<ional;, Sala/andra e%te o crea!
tur; care 6o6ulea2; 9ulcanii. )u7c;tura ei otr;9it; e%te 8atal; 7i are un %Cn&e atCt de rece, :ncCt tr;ie7te :n 8oc >6e care 6oate %;!I %tin&; cu cor6ul ei rece?. =n ti/6urile /edie9ale, :n 6lu%, %i/boli2a c;ldura 7i dorin<a 7i, datorit; 8a6tului c; nu are %ex, ca%titatea, :n icono&ra8ia cre7tin;, Sala/andra re6re2int; credin<a 7i dre6tatea care %u6ra9ie<uie7te 8ocului i%6itei 7i dia9olului. 1ra un %e/n alc-i/ic i/6ortant, %i/boli2Cnd 8ocul. Sala/andra a %er9it dre6t %e/n 6entru %6i<erii >6rin a%ociere alc-i/ic;? 7i a%i&ur;ri >:/6otri9a 8ocului?. $e a%e/enea era e/ble/a, %e/nul -eraldic, 6re2entat aici, al lui @rancoi% I al @ran<ei, al c;rui /oto a 8o%t 5utrisco et extinguo >E3utre%c ]binele^ 7i n;ruie%c ]r;ul^F?. OBrcolacul 1os :n credin<a 6o6ular; euro6ean;, 9Crcolacul e%te u/an 2iua, dar noa6tea >:n %6ecial cCnd e%te lun1 6lin;?, %e tran%8or/; :n lup 7i :i %8C7ie 6e toa de9enit 9Crcolac are cCte9a cau2e, inclu2Cnd cea de
a 8i 6o%edat de un de/on, a 8i in8ectat de un alt 9Crcolac %au :/br;cCnd o centur; din 6iele de lu6. 1%te di8icil %; uci2i un 9Crcolac, dar /oartea lui 6oate a9ea loc 6rin 8olo%irea unei /ultitudini de /etode arcane, cu/ ar 8i un &lonte de ar&int %au o ar/; %8in<it; :n ca6ela S8. *ubert. Oricu/, 8i&urile licantro6ice de de/ult, 6recu/ .ycaon, :/6;ratul #rcadiei, %e %6une c; au 8o%t di%tru%e 6rin tran%8or/area lor 6er/anent; :n lu6i. Credin<a :n 9Crcolaci :7i are ori&inea :n 1uro6a /edie9al; 7i %e con%idera c; 7r1>itoar,l, ! %er9itoarele Satan,i erau ca6abile %; %e tran%8or/e :n lu6i. $eoarece lu6ii erau cCnd9a 8oarte te/u<i, 9Crcolacul e%te %i/bolul teroarei 7i al r;ului, al dia9olului, 6recu/ 7i al 6ericolului ani/alic a%cun% :n oa/enii a6arent co/uni.
C,rb,rus sus Cerberu% 6;2e7te intrarea :n *ade% !lu/ea de dincolo a &recilor ! e%te 6re2entat ca 7i cBin, cu coad; de 2arp, 7i cu trei ca6ete >%i/boli2ea2; trinitatea in8ernal;?, de7i 6oate a9ea 6Cn; la cin2eci de ca6ete. $in din<ii lui 6icur; otra9;. $e7i 6rieteno% cu /or<ii care intr;, Cerberu% nu 6er/ite ca %u8letele deceda<ilor %; 6;r;%ea%c; lu/ea %ub6;/Cntean; a lui *ade% 7i nici intrarea 6er%oanelor 9ii. $ar cC<i9a eroi l!au 6;c;lit5 *ercule% I!a adu% 6e 6;/Cnt cu lira lui, a6oi I!a eliberat. Or!6-eu% I!a ador/itG iar Sibyl a ob<inut cale %i&ur; lui #enea%, :ndo6Cndu!I cu leacuri %tu6e8iante, Cerberu% re6re2int; ire9ocabilitatea /or<ii, in%tinctele de autoa6;rare ale incon2ti,ntului.
V I30 V
Auc;u7.
Spiridu2ul sus Ba%/ele de%6re %6iridu7i %unt r;%6Cndite :n tradi<iile /ultor 6o6oare, /ai ale% :n lu/ea 6;&Cnilor nord!euro!6eni. Se crede c; :n e9ul /ediu :ntu! necat, E%6iridu7iiF erau de%cenden<ii triburilor neolitice, care au 8o%t cla%a<i ca ni7te creaturi inu/ane 6rin 7o9;ial;, %tatura /ic; 7i rara lor a6ari<ie. )ai /ult a8uri%i<i decCt r;u9oitori, ace%te creaturi /itice /ici 7i &rote7ti erau 6ri9ite :n &eneral ca 8iind 6rietenoa%e, no%ti/e, Auc;u7e 7i 6line de u/or, de7i ade%ea 8;ceau n;2bCtii. S6iridu7ii irlande2i ti6i2ea2; tr;%;turile :ntre&ii cate&orii, atribuindu!le /ai /ulte calit;ilu%tra<i :n acea%t; 6ictur; de +oya? %i/boli2ea2; 6uterea caracterului
le 7i b;ie<ii tri/i7i ca tribut de c;tre atenieni. T-e%eu% a 8o%t de%tinat a! ce%tei %or<i, dar a 8o%t %al9at de #ri! adna, care i!a dat un &-e/ de a<; cu aAutorul c;ruia %; &;%ea%c; ie7irea din labirint du6; ce o/oar; )inotaurul. #cea%t; creatur; -ibrid; e%te e/ble! /a Cretei 7i re6re2int; 6artea :ntune! cat;, ani/alic; a o/ului care 6oate 8i :n8rCnt; 6rin :ndru/are di9in;. Satirul 1os Satirul 7i 8aunul erau &eniile 6;durii :n +recia antic;. Satirul :l :n%o<ea 6e Bacc-u%, 2eul 9inului, :n 6etrecerile be<iei, a9ea 6icioarele 7i coa6%ele din! a6oi de <a6, coarne :n/u&urite 7i u! rec-i de <a6 7i %i/boli2a caracterul 9olu6to%, 6o8ticio% 7i 6ro8an. In con! tra%t, 8aunii care :/6;rt;7eau ca! racterele 8i2ice ale %atirului, erau identi8ica<i cu 2eul Pan, 2eul 6;7unilor 7i 6;durilor 7i e!rau %6irite bine9oitoare.
V I3I
8inotaurul sus )inotaurul H 8iin<; /on%truoa%; b;r! bat cu ca6 de taur9 ur/a7ul unui taur alb 7i al re&inei Pa%i6-ae, a 8o%t ca6tu! rat de re&ele )ino% al Cretei, :n labi( rintul de %ub 6alatul %;u, la Creta. S6ai/; a <inutului, %e -r;nea cu 8ete!
Capricornul sus
cCnd 9a 9eni )e%ia, .e9iat-an 9a aduce /Cncare 6entru o%6;<ul celui
Scylla 1os :n /itolo&ia cla%ic;, Scylla era cCnd! 9a o /inunat; ni/8; care a 8o%t tran%! 8or/at; de ri9ala %a :n dra&o%te, Cir! ce, :ntr!o creatur; /on%truoa%; cu 7a! %e ca6ete, cu &Cturi lun&i 7i cu cCte trei rCnduri de din3i. An unele 6o9e7ti, a! 9ea dou;%6re2ece 6icioare 7i 6artea in8erioar; a cor6ului a9ea o /ultitu!
Ca6ricornul, 2eul /;rii 7i 6e7tele H <a6, e%te %trCn% le&at de 1a Oanne%, %t;6Cnul babilonian al abi%ului. Ca! 6ricornul %i/boli2ea2; 6uterea d;t;! toare de 9ia<; a ap,i. Se %6une c; a! cea%t; 8or/; -ibrid; a 8o%t creat; cCnd Pan a %;rit :n 3il %; %ca6e din Ty6-on 7i re6re2int; atCt u%catul cCt 7i /area. Si/boli2ea2; abilitatea dual; a o/u! lui de a aAun&e atCt abi%ul, cCt 7i :n;l<i/ile 7i 6rin a%ocierea cu %i/bo! lul 2odiacal al capricornului9 %ol%ti! <iul de iarn1 7i 6uterea coborCt; din soar,.
dre6t. Se %6unea c; oc-ii lui a6rindeau lu/ini :n /area :ntunecat;, iar %u8larea %a r;u /iro%itoare a 8;cut a6a %; 8iarb;. #cea%t; tradi<ie e%te /ai 6u<in clar;, dac; .e9iat-an e%te crocodil9 bal,n1 %au 7ar6e de /are. =n I%la/, .e9iat-an e%te e&alat cu 3ur, iar :n /itolo&ia %candina9;, cu )id&ar!dor/. =n credin<a cre7tin;, poarta iadului e%te %i/boli2at; 6rin .e9iat-an cu &ura c;%cat; 7i 6oate %; %i/boli2e2e de a%e/enea 9ia<a ru7inoa%; 7i 6uterea lu/ea%c;. Pentru ade6<ii cabali7ti, .e9iat-an e%te Sa/uel, 6rin<ul dia9olului. -agon 1os $e7i un %tr;9ec-i 2eu al &rCnelor, a%! 6rul 2eu ! p,2t, din Canaan, $a&on, e%te %i/boli2at cu Au/;tatea %u6eri! oar; u/an;, 7i Au/;tatea in8erioar; de 6e7te. $u6; Biblie, era 9enerat de 8ili%tini. =n ti/6ul 8e%ti9alului lui $a! &on, Sa/%on a n;ruit te/6lul lor. $eci $a&on 6oate %i/boli2a obiectele 8al! %e de 9enera<ie.
dine de /on7tri. Scylla, te/ut /on%tru /arin locuia :n %tCnca din Scylla, de 6artea o6u%; a /on%trului bulboan; Carybdi%, 7i 6r;da /arinarii :n %trC/! torile )e%%inei, :ntin2Cndu!7i &Cturi! le lun&i :nainte 6entru a!7i %/ul&e 9ic! ti/ele de 6e 9a%e >inclu%i9 7a%e din e! c-i6aAul lui Ody%%eu%?. #/bii /on7tri %i/boli2ea2; 6uterile :ntunecate ale ap,i 7i c;l;toriile di8icile. #u o 6ute! re 6articular; cCnd conlucrea2;.
4,7iathanul sus :n Biblie, .e9iat-anul e%te R2arp,l, :ncol;citF, un p,2t, uria7 7i teribil care re6re2int; -ao%ul 6ri/ordial al ap,i. An 6lu%, e%te corelat /on7trilor de u%! cat 7i aer, Be-c/ot- 7i (i2. .e9iat-an a 8o%t :n8rCnt :n ti/6ul Cre;rii, :n%; ,ob %6une c;, 6rin /a&ie, /on%trul a! dor/it 6oate re:n9ia, 9a 8i di%tru% de +abriel >%au Be-c/ot-? la %8Cr7itul lu! /ii. Con8or/ tradi<iei e9reie7ti atunci
V I32 V
Tritonul dreapta Tritonul e%te o di9initate /arin;, Au/;tate b;rbat !Au/;tate d,l/in9 con%oarta /ai 6u<in cuno%cut; a naiad,lor. 1l conduce a6ele %unCnd dintr!un corn %au %coic;, %unet au2it de oa/eni ca /u&etul oceanului. =n /itolo&ia &reco! ro/an;, Triton era 8iul 2eului /;rii, Po%eidon, 7i al %o<iei %ale, #/!6-itrite 6roceda corte&iul /arin ca 9e%titor al lui &,ptun. S6re deo%ebire de /ulte creaturi /arine 8abuloa%e, Tritonul e%te &eneral un %i/bol 6o2iti9 al controlului al 6uterii >de7i uneori :7i 6ierdea controlul, 8;cCnd <;r/urile 6ericuloa%e?.
7i :n 7i
&aiada st@nga i 1os Creatur; 8anta%tic;, ni/8; a a6elor, &eniu al naturii, Au/;tate 8e/eie !Au! /;tate p,2t,9 naiada e%te o di9initate a /;rii, %i/boli2Cnd a%6ectul incon( 2ti,ntului >/ai ale% al celui 8e/inin? de%6re psihicul /a%culin. Prin a%oci! ere cu sir,n,l,9 naiada era cCnd9a 6ri! 9it; ca 9e%titoare de cala/it;<i, dar a de9enit %i/bol al 8ru/u%e<ii e8e/ere 8e/inine, 6recu/ 7i al caracteri%tici! lor ne%tatorniciei 7i 9anit;<ii >re6re2en! tat; /ai Ao% 6rin o&linda %irenei?. 3a! iadele %unt 6re2entate ade%ea <inCnd un 6ie6tene H un %i/bol al 6uterii /a! &ice a%u6ra naturii care e%te corelat; cu naiadele, deoarece 6ri/ii 6ie6teni erau con8ec<iona<i din oa%e de 6e7te !cu care controlea2; 8urtunile /;rii. Cea /ai renu/it; naiad; din le&enda 8rance2;, ca6ricioa%a )elu%ine, 7i!a 6;r;%it %o<ul u/an 6entru a %e :ntoar! ce :n /are. Ilu%tra<ia din %tCn&a arat; un b;rbat i%6itit de o 9i2iune de 8ru/u! %e<e ideal; ! naiada ireal; de neatin%.
V I33 V
&aga sus 3a&a ! o rad; le&endar; de 2,rpi !e%te re6re2entat; :n tradi<ia -indu%; :n &eneral ca 7er6i, de7i 6ot 8i 6re2entate ca 7er6i cu ca6ete u/ane. Se credea c; 8e/ela na&a %e 6utea c;%;tori cu oa/eni 7i unele dina%tii 6retindeau c; ar de%cinde din ele. #nanta e%te re&ele 3a&a cu o /ie de ca6ete 7i re6re2int; in8initul. Rer6ii 3a&a au do/nit :n /area lor %6lendoare :n a6; 7i %ub 6;/Cnt, %i/boli2ea2; deci lu/ea de dincolo. #u 6urtat r;2boaie :n ceruri, %i/boli2ate 6rin 0aruda. )arele 2eu Ji%-nu doar/e 6e un 7ar6e !na&a :ncol;cit 7i c;l;re7te o cobr; >%i/boli2Cnd :n<ele6ciunea 7i eternitatea?, cele dou; na&a :/6letite, 6entru el %8inte, cei doi 7er6i na&a re6re2int; a6a 8ertili2at; din care r;%are 2ei<a 6;/Cntului. #%e/eni 7er6ilor din /ulte alte culturi, na&a 6ot re6re2enta :n 6lu%, %i/bolul 6a2nicilor co/orii /ateriale 7i %6irituale.
8aCara 1os )a0ara e%te o be%tie /itic; -indu%;, :n &eneral 6re2entat; Au/;tate p,2t,9 Au/;tate crocodil9 uneori cu ca6 de ele8ant. Poate 8i re6re2entat 7i ca rec-in, naga9 d,l/in %au antilo6;T6e7te. )a0ara e%te 9e-iculul lui Jaruna, St;6Cnul #dCncurilor. 1%te a%ociat; cu apa d;t;toare de 9ia<; 7i deci cu 8ertilitatea, dar, ca 7i creatur; -ibrid;, %i/boli2ea2; 7i dualitatea o/ului. =n 2odiacul -indu%, e%te %e/nul Capricornului.
Lidra 1os Rar6ele cu /ulte ca6ete are /ulte a!%ocia<ii. In /itolo&ia &recea%c;, -idra, nu/it; 7i 7ar6ele lernaean, era un 7ar6e cu /ulte ca6ete, c;ruia atunci cCnd :i era rete2at un ca6, :i cre7teau dou; :n locG *ercule a :n9in% -idra cauteri2Cndu!i &Cturile cu un butuc :n 8l;c;ri. =n /itul u&arit, %i/boli2ea2; /on%trul cu 7a6te ca6ete al -ao%ului, .otan, cel care a 8o%t di%tru% de Baal, la crearea 6;/CntuluiG deci 6oate 8i biblicul 4,7iathan 7i re6re2int; totodat; cele 7a6te 6;cate ca6itale. Si/! boli%/ul &eneral include 8or<a de 9ia<; ani/alic;, ob%tacolele din calea %ucce%ului, 7i 6uterea, 7i creati9itatea lu/ii, 6rin a%ocierea cu ci8ra 2apt, >ci8ra "ni9er%ului?.
=,gasus sus :n /itolo&ia &reac;, Pe&a%u% era calul :nari6at 6e care I!a c;l;rit Belle6-oron cCnd a :n9in% him,ra. Creat din %Cn&ele 7i ca6ul de%6icat al )edu%ei D0orgonaE9 la rCndul lui, Pe&a%u% a creat i29orul *i6ocrene dedicat )u2elor 7i a de9enit a%t8el %i/bol al in%6ira<iei intelectuale 7i 6oetice. Pe&a%u% %i/boli2ea2; ca6acitatea o/ului de a ob<ine %6iritualitate /ai :nalt; 7i de a tran%8or/a r;ul :n bine. .a ni9el /ai /onden, denot; tran%6ortul aerian %au 9ite2a.
=ho,niM sus @enixul, Au/;tate 7ultur ! Au/;tate 8a2an, e%te un %i/bol uni9er%al al :n9ierii 7i al i/ortalit;<ii. =7i are ori&inile :n 1&i6tul antic, unde era e&alat cu 6a%;rea %oarelui, Bennu. Se 6re%u6une c; 8enixul /uribund a con%truit un ru& 8unerar din le/n 7i 7i!a dat 8oc cu ra2ele %oarelui, ca a6oi %; rena%c; din 6ro6ria %a cenu7;. =ntruc-i6ea2; a7adar recrearea du6; di%tru&ere. =n tradi<ia cre7tin;, 8enixul denot; :n9ierea lui *ri%to%, 6e cCnd :n C-ina, ca <,ng(huang9 e%te un %i/bol %olar.
V I3P V
PBna dreapta (Cnele %unt 8iin<e /ici, 7o9;ielnice, e!terice, de obicei :nari6ate 7i cu 6uteri /a&ice. Sunt ti/ide 8a<; de oa/eni, de7i 6ot acorda /ari bo&;<ii celor 6e care!i :ntClne%c. =nc; 7i a%t;2i co6iilor li %e 6o9e%te%c ba%/e cu 2Cne. =n iarb;, cercurile de culoare 9erde /ai inten% %e nu/e%c 6o6ular cercurile 2Cnelor 7i %unt cau2ate de dan%ul 2Cnelor :n acel loc. Prin abilitatea lor de /eta/or8o2are 2Cnele %i/boli2ea2; 6o%ibilit;<ile latente ale 6uterilor %u!6ranor/ale din /intea o/ului.
0aruda sus
,u/;tate o/!Au/;tate 7ultur >7i u! neori &C%c; %;lbatic;?, E6a%;rea %olar; de aurF +aruda are o i/6ortan<; crucial; :n /itolo&ia -indu%; 7i budi%t;, ca Pa%;re a Jie<ii. +aruda e%te re&ele 6;%;rilor 7i e%te 9e-iculul 2eului %olar, Ji%-nu H creatorul 7i di%tru&;torul ! 7i 6oate 8i e&alat cu soar,l,9 cerul 7i 9ictoria. #de6<ii lui Ji%-nu au ado6tat +aruda ca e/ble/;. $u6; tradi<ie, +aruda era conce6ut :n totalitate cCnd a ie7it din oul %;u >co%/ic? 7i tr;ie7te :n de%;9Cr7itul Copac al Oi,3ii. Ca 7i 6utere %olar;, +aruda e%te du7/anul :n9er7unat al 7ar6elui na&a ctonic >:n %6ecial al lui Oaliya?. Pentru budi7tii tibetani, %uddha c;! l;re7te 6e +aruda, 6a%;rea %olar; in!2e%trat; cu calit;<i 6o2iti9e, 7i e%te o /ani8e%ta<ie de Bott-i%att9a JaAra6a!niG de aceea, ei :l con%ider; un 6rotector, un ocrotitor de te/ut :/6otri9a r;ului. Corelat cu Ji%-nu 7i cu b;t;liile cu 7er6i na&a, +aruda %i/boli2ea2; %oarele, i/ortalitatea 7i 9ictoria :n lu6ta dintre 9ia<; 7i /oarte 7i dintre 8or<ele binelui 7i r;ului.
%a:ilicul 1os Ba2ilicul ! cuno%cut 7i ca 9a%ili%c ! a!re ari6ile, ca6ul, crea%ta tri6l; 7i &-earele de 6a%;re 6e cor6ul unui 2arp,. "neori coada i %e ter/in; cu un al doilea ca6 7i, :n ace%t ca2, ace%ta e%te a/!8ibianul care 6oate 9edea :n a/bele 6;r<i. =n credin<a occidental;, %e %6unea c; ba2ili%cul ar 8i ie7it dintr!un ou 8;r; &;lbenu7, ouat :n b;le&ar de c;tre un coco2 7i clocit de o 3,stoas1 %au un 7ar6e. #9ea coroan1 6e ca6 7i coad; tri8urcat;. =n Orient, era un -ibrid de coco7, 7ar6e, <e%toa%;. Pa2nic al co/orilor, 6ri9irea lui 6utea %; u!cid; oa/enii, iar /oartea 6utea 8i :/6iedicat; nu/ai dac; era 8or<at %; %e uite la re8lectarea :n o&lind; a 6ro6riei %ale 6ri9iri, 9ederea 6ro6riei i!/a&ini :i 6utea cau2a /oartea 6rin 7oc. =n cre7tini%/, ba2ilicul %i/boli2ea2; #nticri%tul, ca unul din cele 6atru a%6ecte ale Satanei. =n ti/6ul e!9ului /ediu re6re2enta 6;cate ca tr;darea, :n7el;ciunea 7i lenea, 6recu/ 7i boli >:n %6ecial %i8ili%ul?.
<,niMul chin,:,sc
dreapta
:n C-ina, 8enixul, cuno%cut ca @en&!-uan&, e%te :/6;ratul 6;%;rilor 7i una din cele 6atru creaturi %8inte care aduc 6acea 7i 6ro%6eritatea. 1%te o 6a%;re co/6lex; cu un 6enaA /inunat colorat, al c;rei ca6 %olar de coco2 e%te 7i coad; de rCndunic;, r;/;7i<e ale lunii :n cre7tere. #ri6ile lui re6re2int; 9CntulG coada, 9ia<a 9e&etal;, iar 6icioarele, 6;/Cntul. =n 6lu%, 8iecare 6arte a cor6ului %;u re6re2int; o calitate u/an;5 ca6ul %i/boli2ea2; cin%teaG coada aduce %e/ni8ica<ii la co/! 6orta/entul ritual corectG 6ie6tul, u!/anitateaG %to/acul, :ncredereaG iar ari6ile, datoria. )ai de6arte, 6er%oni8ic; unitatea dintre yin 7i yan&. =n a%6ectul %;u 8en& e%te un %i/bol /a%culin %olar, re6re2entCnd 8ericirea, 6e cCnd ca 7i -uan& e%te 8e/inin 7i %elenar 7i %i/boli2ea2; :/6;r;tea%a c-i! ne2;. Cuno%cut ca E6a%;rea %tacoAieF, deoarece 6;2e7te 6artea %udic; a uni9er%ului 7ara9 %e credea c; a6ari<ia lui ar 9e%ti %o%irea unui :/6;rat %au 6ro8et noroco%. =nc; e%te o e/ble/; c-ine2ea%c; de nunt;, %e/ni8icCnd u!nitatea 6rin c;%;torie. =n ,a6onia, 6a%;rea *o!O e%te %i/ilar; 8enixului c-ine2e%c.
V I3 V
- , m o n ii
0orgon,l, dreapta :n%6;i/Cnt;toarele %urori +or&one >1uryale, St-eno 7i )edu%a ale c;ror 7e8a era )edu%a? a9eau 2,rpi :n loc de 6;r 7i %e %6unea c; 6ri9irile lor de 8oc :/6ietreau oa/enii. =n /itolo&ia &reac;, )edu%a >6re2entat; :n acea%t; 6ictur; din %ecolul al QJII!lea de Cara9a&&io? era %in&ura /uritoare din trio5 cCnd9a o 8ru/oa%; 8at;, a :n8uri! at!o 6e !th,na 6rin co/6orta/entul %;u li6%it de re%6ect :n te/6lul ei 7i a tran%8or/at!o :ntr!o +or&on; care c-i! nuia oa/enii. # 8o%t uci%; :n %o/n de Per%eu% 7i %e %6une c; =,gasus %!a n;%cut din %Cn&ele )edu%ei. Ca6ul de%6icat al )edu%ei a de9enit e/ble! /a lui Per%eu% 7i cCnd e%te 6re2entat; 6e a/ulete 6roteAea2; :/6otri9a 8ur! tunilor de tunete. Se %6une c; un %i/! bol al ca6ului +or&onei, +or&oneion, :/6odobe7te %cutul 6rotector al lui (eu% 7i al #t-enei >e&ida?. I/a&ini %i! /ilare au 8o%t ade%ea 6la%ate :n te/! 6lele &rece7ti 6entru a alun&a r;ul. +or&oneionul 6oate re6re2enta teri! bila )a/;!3atur;, tea/a >:n %6ecial a b;rba<ilor 8a<; de 8e/ei? %au :n%6;i! /Cnt;toare uniune a contrariilor, 6re! Larpiil, st@nga cu/ 8ru/u%e<ea 7i &roa2a. .a ori&ine re6re2entat; ca trei 8ru/oa! %e 8e/ei &enii :nari6ate H #ello >8ur! tuna? Celaeno >ob%curitate? 7i Ocy6e! te >9CrteA? ! ace%te %6irite /ale8ice a! le +reciei antice 6uteau con9oca 9Cn! turile 6ro9ocCnd 8urtuni 6e u%cat 7i bulboane 6e /are. =n a/intita /ito! lo&ic, -ar6iile au de9enit 9r;Aitoare re! le 7i /urdare H Au/;tate!9ultur, Au/;tate!8e/ei tri/i%e de 2ei 6entru a!i 6ede6%i 6e oa/enii nede/ni. 1le %i/boli2au /oartea %ubit;, deoarece 6uteau a6uca %au 6r;da /Cncarea 6C! n; cCnd 9icti/a lor >inclu%i9 P-ineu%, ne8ericitul re&e trac? /urea. 1rau, de a%e/enea, /e%a&eri ai lu/ii de din! colo, :n care, ele tran%6ortau %u8letele celor /or<i. *ar6iile %unt %i/boluri ale /or<ii, ale 8urtunilor de 9Cnt 7i ale 6uterii 8e/inine di%tructi9e. #%t;2i, cu9Cntul E-ar6ieF e%te 8olo%it :n de! %crierea unei 8e/ei a8uri%ite, crude %au laco/e.
I36
Sir,na 1os Sirena, ni/8; a /;rii, 6oate lua dou; 8or/e5 8e/eia!6a%;re >ca :n /itolo&ia &reac;? %au 8e/eiaHp,2t,9 uneori cu dou; co2i. #/bele 8or/e i%6ite%c b;r! ba<ii trec;tori ducCndu!i :n /oarte 6rin 9raAa cCntecelor lor de o dulcea! <; ire2i%tibil;, 6recu/ %6une 6o9e%! tea lui .orelei din Rin. Sirenele %i/! boli2ea2; i%6itele lu/e7ti 6ericuloa%e %ur9enite :n calea %6iritual; a 9ie<ii.
4amia sus :n /itolo&ia ro/an; 7i &reac;, la/ia, 8e/eia 8anto/;, cu c-i6 de /o%tru e! ra o re&in; libiana care a 8o%t 8urat; de la co6iii %;i de c;tre &eloa%a Iuno >%au *era?. $in acea%t; cau2; a :nnebunit, aAurat %; %e r;2bune 6e to<i co6iii 7i a de9enit o de/oni<; de9oratoare de co! 6ii. #re ca6ul 7i trunc-iul de 8e/eie, dar cor6 de 2arp,. #7a cu/ re6re2in! t; o a/enin<are 6entru co6ii, ea 6oate %; :/6;rt;7ea%c; 7i %i/boli%/ul 6r;! dalnic al sir,n,i. In tradi<ia ebraic;, a 8o%t a%ociat; cu .ilit-, /on%trul 9a/! 6ir de noa6te.
T,ngu 1os :n /itolo&ia Aa6one2;, Ten&u are 8or! /a unui b;rbat, dar 6o%ed; ca6ul, &-earele 7i ari6ile unei 6;%;ri. #cea%! t; oribil; creatur; -ibrid; %e na7te dintr!un ou, tr;ie7te :n 9Cr8ul co6aci! lor din /un<i 7i ie%e la i9eal; %;B6ro! 9oace de2a%tre 6rintre oa/eni. #6are 7i di%6are in%tantaneu %c-i/bCndu!7i :n8;<i7area 7i de9enind, cu aceea7i u! 7urin<;, in9i2ibil. Ten&u e%te r;ut;cio%5 cCte9a din acti9it;<ile %ale 6re8erate %unt 8urtul, r;6irea co6iilor, di%tru&e! rea cl;dirilor 7i :ntreru6erea cere/o! niilor reli&ioa%e. $e aceea Ten&u e%te %i/bolul r;2boiului, tic;lo7iei 7i ne! :n<ele&erii.
niile &recilor. 3i7te 8e/ei :nari6ate a! le c;ror 6;r era un cuib de 9i6ere care %e 29Crcoleau 7i duceau 2,rpi9 8l;c;ri %au cu<ite. #lternati9, ele 6uteau 8i re! 6re2entate ca 7i cCini %au -ibri2i de 7er6i. 1le %unt %i/boluri ale recunoa7! terii unei con7tiin<e 9ino9ate 7i ale re! cunoa7terii unei 6ede6%e /eritate 7i ine9itabile. Oampirul 1os Credin<a %u6er%ti<ioa%; :n 9a/6iri e%! te centrat; a%u6ra <;rilor %la9one, cu toate c; 7i alte culturi %6un 6o9e7ti de%6re creaturi nocturne in8ernale ca! re %u& %Cn&ele celor 9ii. Se crede c; 9a/6irii %unt cada9re E9iiF, 8;r; lini7! te care :7i a%i&ur; %ub2i%ten<a 6rin %u! &erea %Cn&elui u/an. )u7c;tura lor r;%6Cnde7te in8ec<ia 9a/6iric; 7i nu 6ot 8i uci7i decCt 6rintr!un 6ar care %; le %tr;6un&; ini/a, %au, ca :n ca2ul lui 3o%8eratu 6rin ex6unere la %oare. "%! turoiul, 6recu/ 7i cruci8ixul %unt con! %iderate ca a9Cnd e8ect :n alun&area 9a/6irilor. Cel /ai renu/it 9a/6ir, $racula, a 8o%t crea<ia lui Bra/ Sto0er 7i a intrat :n cultura 6o6ular; du6; a! 6ari<ia lui :n nu9ela e6oni/; a lui Sto! 0er, 6ublicat; 6entru 6ri/a dat; :n
=a:u:u sus S6re deo%ebire de /aAoritatea de/o! nilor, a%irianul 7i babilonianul Pa2u! 2u are 7i un a%6ect bine9oitor 6rin 9ir! tutea de a 8i ri9alul lui .a/a%-tu >de! /onul uci&a7 al bebelu7ilor?, a 8o%t con%iderat 6rotectorul co6iilor nen;%! cu<i 7i al nou!n;%cu<ilor. @e/eile :n! %;rcinate 7i tinerele /a/e ar trebui %; 6oarte a/ulete care 6re2int; ace%t %6irit :n8rico7;tor, cu co6ite la /Cini 7i la 6icioare, cu 6atru ari6i 7i un cor6 aco6erit cu %ol2i. Oricu/, ca de/on al 9Cntului din %ud!9e%t, care aducea boal; 7i /oarte, Pa6u2u era 7i o 8or<; 6uternic; de te/ut.
<uriil, 1os Cele trei @urii ro/ane ne/iloa%e e! rau %;lbaticele 2ei<e ale r;2bun;rii ca! re :i ur/;reau 6e r;u8;c;tori, 6e cri! /inali 7i 6e co6iii nerecuno%c;tori, 6entru a!i 6ede6%i a%6ru. Ori&inea te! ribilei Tri%i6-one >Er;2bun;toarea cri/eiF?, #lecto >Enciert;toareaF %au Ecea care nu %e odi-ne7teF? 7i a )e! &aerei >%;lbaticaF %au E&eloa%aF? e%te di%6utat;, dar unele le&ende %u%<in c; erau 8iicele lui +aeea >2ei<a? P;/Cn! tului? 7i ale lui Granus >(eul ceruri! lor? %au ale 6;c;to7ilor 6;/Cnteni ca! re au /urit 7i au intrat :n lu/ea de dincolo, @uriile %unt corelate cu 1ri! I8LK acea%t; 8oto&ra8ie e%te din %ica: tricea lui Dracula. Sto0er 7i!a ba2at in8ernalul 6er%onaA 6e JI ad al J!lea, 2i% Ye6c7 >P 6!K6? din )untenia, Ja! la-ia, do/nitor crud care tr;&ea :n <ea! 6; 9icti/ele, dar oricu/, nu a /ani! 8e%tat nici o tendin<; 9a/6ir;. Ja/6i! rii %i/boli2ea2; 6ara2i<ii, care :7i cC7! ti&; 9ia<a luCnd!o de la cei %;n;to7i.
V I3K V
bia :n ti/6ul %ecolului trecut %!a recuno%cut :n realitate 7tiin<a %e/iotecii >%au %e/iolo&ia? H %tudiul rolu!.lui %i/bolurilor :n in8or/area 7i in8luen<area /in<ii interioare. In %6ecial, doi oa/eni, Si&/und @reud 7i Cari ,un&, au conturat :n<ele&erea noa%tr; 6entru 8elul :n care r;%6und /in<ile noa%tre interioare la i/a&i%tica %i/boli%/ului. @reud a 8o%t cel care a introdu% conce6tul anali2ei 9i%elor ca in%tru/ent de 9aloare :n inter6retarea /e%aAelor date de incon7tient, 6e cCnd identi8icarea %i/bolurilor ar-eti6ale ale lui ,un& e%en<iale :n incon7tientul colecti9 au re6re2entat o :naintare /aAor; a :n<ele&erii 7i tera6iei 6%i-olo&ice. $u6; ,un&, 6%i-icul u/an are trei ni9ele5 e&oul %au con7tientul, incon7tientul 6er%onal, care con<ine 9i%ele noa%tre 6er%onale, a%6ira<iile 7i a/intirileG 7i incon7tientul colecti9, care de6o2itea2; a/intirile noa%tre ra%iale :nn;%cute, ade%ea %ub 8or/; de ar-eti6uri. #r-eti6urile %i/bolice re6re2int; ex6erien<ele :/6;rt;7ite, co/une nou; tuturor 7i include /a/a d;t;toare 7i n;%c;toare de 9ia<;, tat;l 6uternic 7i autoritarG ani/a 7i ani/u% acele 6;r<i ale 6er%onalit;<ii noa%tre care re6re2int; 8e/initatea 7i ira<ionalitatea, 7i re%6ecti9 /a%culinitatea 7i ra<ionalitatea iar u/bra ! natura, 8irea noa%tr; de ba2;, ani/alic;. :n %itua<ii di8icile, 6ute/ c;uta %; ne a%cunde/ ade9;ratele noa%tre 6er%onalit;<i :/br;cCnd /a%ca 6er%onaAului, deci 6er!/i<Cndu!ne %; ne 6re2ent;/ :n di8erite /oduri. #cea%ta 6oate 8i o ocu6a<ie nece%ar;
%u6ra9ie<uirii, dar ade9;rata 6ace a /in<ii %e reali2ea2; doar atunci cCnd recunoa7te/ 7i reconcilie/ toate laturile di8erite 7i con8lictuale ale /;7tii noa%tre 6%i-olo&ice. $oar atunci %e ob<ine un ec-ilibru %;n;to% %au o indi9iduali2are a eului. In ace%t %co6, e%te nece%ar %; d;/ aten<ie %enti/entelor intuiti9e. Pentru a ob<ine /e%aAele tri/i%e con7tientului de c;tre incon7tient 6rin 9i%elor noa%tre 7i %; ne d;/ %ea/a de r;%6un%urile noa%tre la %i/boli%/ul care ne :nconAoar;, c-iar 7i :n interac<iunea cu al<i oa/eni %au :n reac<iile noa%tre la anturaAul no%tru 7i la circu/%tan<ele 6er%onale. Perce6<iile 7i r;%6un%urile noa%tre la %i/boluri %unt ine9itabil inten% 6er%onale, iar di8eritele %e/ne 9or e9oca o 9arietate de r;%6un%uri, de6in2Cnd de ex6erien<ele %6eci8ice, a/intirile 7i caracterul indi9idual. #ce%t ca6itol nu 6oate %; 6retind; c; aco6er; :ntre&ul do/eniul de ar-eti6uri 7i de %i/boluri 6er%onale care in8or/ea2; 7i conturea2; lucr;rile /in<ilor noa%tre interioare 7i r;%6un%urile e/o<ionale, 6rin ex6lorarea e8ectului unora din cele /ai co/une i/a&ini %i/bolice create 7i recuno%cute de incon7tient, dar 9a da cititorilor un 9aloro% cadru 6rin care %;!7i l;r&ea%c; :n<ele&erea li/baAului e9ocator al i/a&ilor %i/bolice. :n 6a&inile ur/;toare %unt cercetate %i/bolurile ar-eti6ale, %i/bolurile de identitate, direc<ie 7i tran2i<ie 7i cele care in9oc; e/o<ii 6o2iti9e 7i ne&ati9e. =/6reun; ele 9or c;l;u2i cititorul %6re o 8a%cinant; c;l;torie a autode%co6eririi, %6erat; a 8i indi9iduali2are.
Pagina alturat: n po#estea Scufia -oie, lupul cel ru i asum identitatea bunicii unei copile inocente intenion@nd s o ispiteasc spre sacrificiul de sine. Lupul este dez#luit ca un seductor masculin, fr scrupule, imoral i #iclean, care este tentat, minte i pclete pentru a dobor aprarea #ictimei sale netiutoare. Aici, lupul este un simbol ar!etip al #oluptii, al poftei masculine nest:sp@nite : cel al prdtorului sexual al crui libido slbatic las urme de durere i distrugere n lcomia sa.
U I3L V
=,rsoana dreapta #r-eti6ul 6er%onalit;<ii e%te 8a<a arti8icial;, ideali2at; 6e care o 6re2ent;/ lu/ii, care nu re8lect; nea6;rat ade9;ratul no%tru eu. 1%te %i/boli2at 6rin di8erite m12ti 6e care le ado6t;/ :n %co6ul de a ne aAuta %; %c;6;/ de in-ibi<iile noa%tre 6er%onale 7i %; Auc;/ un rol con9in&;tor :ntr!o 9arietate de %itua<ii care ni %e dau ! cu/ ar 8i la %er9iciu, la 6etreceri %au c-iar aca%;. Per%oana e%te o de9i2; 6rotectoare care a%i&ur; %u6ra9ie<uirea noa%tr; %ocial; 7i ne a6;r; ade9;ratul e&o de la o 6o! %ibilitate ridicol; %au d;un;toare. #%t8el, /a%ca 6oate 8i un aAutor 8olo%itor 6entru a 8ace 8a<; lu/ii :n8rico7;toare, dar exi%t; 6ericolul de a ne identi8ica 8oarte de a6roa6e cu ea 7i deci %; ne 6ierde/ ade9;rata identitate. Qarlatanul 1os Rarlatanul e%te unul din ar-eti6urile ex6erien<elor co/une 7i i/6ortante i!denti8icate de ,un& 7i re6re2int; ca6riciile 6e care incon7tientul le 6oate 8ace a%u6ra con7tientului. Rarlatanul e%te un antierou H o 8i&ur; rebel;, i!/oral; 7i de2ordonat; H c;ruia :i 6lace %; :ntreru6;, %; ridiculi2e2e 7i %; tulbure 6%i-icul. Poate 8i o 8i&ur; 6ericuloa%; care %abotea2; cu r;utate 6lanurile noa%tre, dar 6oate %; a9erti2e2e :/6otri9a /ul<u/irii de %ine, a!%u6ra 9anit;<ii 7i 6reten<iei 7i 6oate %; ne 8or<e2e la 6ro9ocarea 6ri6it; de%6re credin<e indi%cutabile. Rarlatani%!/ul e%te un conce6t uni9er%al care co/bin; calit;<ile ani! /alice 7i di9ine. In 6o9e7tile /ultor culturi, a6are %ub 8or/a /a&icianului %au a dia9olului. "nii 2ei, Aoac; rolul 7ar! latanului cu/ ar 8i 2eul %candina9 .o0i. corbul a/erindi!an, Coyot,9 Ie6urele 7i
*er/e% D8,rcurE la &reco!ro/ani. =n cultura conte/6oran;, 7arlatanul 6oate 8i identi8icat cu 6er%onaAul Ie6urelui BrBer 7i bat/an. #de%ea re6re2entat :n 9i%e ca 7i clo9n, ca o %c-i/bare de 8or/;, 7arlatanul e%te :n 6lu%, un %i/bol al tran%8or/;rii /entale 7i 9e%te7te o alterare i/inent; a %tatu% Uuo!ului. =sych, 1os, dreapta Pictura lui Paul T-u/ann 6s8c!e n oglinda naturii 6ortreti2ea2; 8ru/oa%a 8e/eie /uritoare din /itolo&ia ro/an;, care era iubit; de Cu6idon :/6otri9a 9oin<ei &eloa%ei Jenu%. $e7i :i era inter2i% %; 9ad; c-i6ul lui Cu6idon, curio2itatea a :n9in%!o 6e P%yc-e 7i a6rin2Cnd un o6ai< a recuno%cut 2eul dra&o%tei. # 8o%t atCt de 7ocat;, :ncCt i!a tre/urat /Cna 7i a c;2ut o 6ic;tur; de ulei 6e Cu6idon, tre2indu!I ca a6oi %; di%6ar;. 1a %!a :/barcat 2adarnic :n c;utarea iubitului ei, a de9e! nit %cla9a lui Jenu% 7i a c;2ut :ntr!o co/; a6ro6iat; de /oarte. Oricu/, Cu6idon a re:n9iat!o, iar cei doi %!au c;%;torit, ;upit,r i!a acordat lui P%yc-e i/ortalitatea. #7a cu/ e%te un %i/bol al iubirii 9e7nice, P%yc-e >:n li/ba &reac; :n%ea/n; %u8lul 9ie<ii %au %u8letul? re6re2int; c;l;toria %u8letului 6rin
9ia<;G a%e/eni %u8letului, ea e%te 6re2entat; uneori ca 8luture. 1a e%te, de a%e/enea, %i/bolul e6oni/ic al 6er%onalit;<ii u/ane. =n ter/enii 6%i-analitici /oderni ai lui ,un&, 6%i-icul u/an >:ntrea&a 6er%onalitate? e%te con%tituit din trei ni9ele5 c&oul >con7tientul?, incon2ti,ntul 6er%onal >con<inCnd ex6erien<ele indi9iduale 7i dorin<ele? 7i incon7tientul colecti9 >co/! 6u% din a/intirile u/ane :/6;rt;7ite?. P%i-icul arc 6atru 8unc<ii5 intui<ia, %en2a<ia, &Cndirea 7i %enti/entul. Cu cCt ace%tea %unt /ai ec-ilibrate, cu atCt 6er%onalitatea e%te /ai inte&rat;G de2ec-ilibrul 6oate re2ulta intro9er!%iunea %au extro9er%iunea.
V IP0 V
Con2ti,ntul %u% In inter6retarea 9i%elor, soar,l, e%te un %i/bol al ra<iunii con7tiente /a%culine 7i e%te anti6odul lunii 8e/inine a incon7tientului. $e aceea, /i7carea %oarelui re6re2int; ni9ele di8erite ale con7tientului5 Ao%, de exe/6lu, %i/boli2ea2; rena7terea, tre2irea 7i ilu/inarea, 6e cCnd %oarele de la /ie2ul 2ilei %e/ni8ic; 6uterile cele /ai :nalte ale intelectului. "r/Cnd a!cea%t; analo&ie, a6u%ul re6re2int;, a!7adar, %cu8undarea con7tientului :n incon7tient, cCnd &Cndirea ra<ional; d; cale intui<iei 7i e/o<iilor incon7tiente >re6re2entate de noa6te, lun; 7i a7a cu/ %e 9ede :n acea%t; ilu%tra<ie, de a6;?. Cu toate c; a6u%ul 6oate 8i corelat cu moart,a9 nu %e inter6retea2; ca un %i/bol al 8ricii >deoarece %oarele 9a r;%;ri 7i 9a a6une din nou?, ci /ai de&rab; ca un %i/bol al acce6t;rii cu cal/ a ciclului exi%ten<ial 8;r; %8Cr7it, al recunoa7terii interac<iunii nece%are a co/6onentelor 9ie<ii 7i a con7tientului 7i incon7tientului.
8oara d, 7Bnt 1os Prin /i7carea 6aletelor elicelor /orii de 9Cnt, %i/boli%/ul 9Cntului >9italitatea intan&ibil;? %e co/bin; cu cel al a,rului ! >%6iritul?. $atorit; 8unc<iei ei ca 7i /oar; de grBn,9 /oara de 9Cnt 6oate %; %i/boli2e2e recolta 7i deci 8ertilitatea. JCntul, :n 8inal, 6roduce 6Cinea, deci /oara de 9Cnt 6oate %; :n%e/ne 9ia<;. =n icono&ra8ia cre7tin;, e%te %i/bol al cump1t1rii. Poate c; cea /ai 8a/iliar; a%ociere, e%te cea cu $on [uiAote al lui Cer!9ante% a c;rui lu6t; inutil; cu /orile de 9Cnt e%te 6ri9it; ca un exerci<iu 2adarnic. )oara de 9Cnt e%te 7i e/ble/a na<ional; a Olandei.
S ib o lu r il, , l, m , n t, lo r
Tor3a aprins1 dreapta Se/ni8icCnd 8or<a re&enerati9; a /ocului9 tor<a cu 8lac;r; :ndre6tat; :n %u% %i/boli2ea2; 9ia<a. =n /ulte culturi, e%te 8olo%it; 8rec9ent :n ritualurile de ini<iere %au 8ertilitate. =n /itolo&ia &reac;, era e/ble/a lui 1ro% 7i a #6-roditei, %i/boli2Cnd 8lac;ra iubiriiG *ercule a 8olo%it!o 6entru a o :n9in&e 6e *ydra. CCnd tor<a e%te 6re2entat; cu 8lac;ra :n Ao%, %i/boli2ea2; moart,a. An cre7tini%/, :l %i/boli2ea2; 6e *ri%to% ca .u/ina .u/ii 7i era %e/nul 6uri8ic;rii 6rin ilu/inarea %6iritului de c;tre $u/ne2eu. Tor<a %e/ni8ic;, de a%e/enea, ade9;rul 7i inteli&en<a 7i e%te ade%ea 8olo%it; ca e/ble/; :n l;ca7urile de %tudiu. CCnd e%te a%ociat; cu cele 7a6te 6;cate ca6itale, re6re2int; 8uria.
+o:a 7Bnturilor sus :ncadrat; :ntr!un c,rc al 6er8ec<iunii, :/6;r<it de cele patru 6uncte cardinale5 3, S, 1 7i J ! e%te :n acela7i ti/6 %e/n al 9ie<ii 7i al cunoa7teriiG 6entru &Cndirea interioar; re6re2int; un in%tru/ent de direc<ie 7i identitate. =n %i/boli%/ul 9i%elor, ro2a! 9Cnturilor ne oriente2; :n %i&uran<; de!a lun&ul c;r;rii %tCncoa%e a 9ie<ii, dar dac; e%te de8ect;, re6re2int; o 6ierdere a i!dentit;<ii 7i a direc<iei 6er%onale.
!pa sus #l;turi de p1dur, 7i labirint9 a6a e%te un %i/bol uni9er%al al &Cndirii incon7tiente 7i 6oate 8i le&at; de lun19 8e/initate 7i ira<ionali!tate. $eoarece oceanele %unt ne<;r/urite 7i ne%t;6Cnite, 6ot 8i e&alate cu -ao%ul. $oar dac; :ntr!o %tare extre/; de turbulen<;, incon7tientul e%te /ai :ndea6roa6e le&at de un lac %au de un ele7teu care 6are cal/, dar 6oate a%cunde o /are acti9itate %ub %u6ra8a<a lor. =n /ulte culturi antice %e credea c; P;/Cntul a 8o%t creat din a6ele 6ri/are. P%i-olo&ii 8olo%e%c acea%t; credin<; ca /eta8or; 6entru na7terea ideilor :n incon7tient.
VI P IV
<a3a :Bmbitoar, 1os Ori&inea 8e<ei 2C/bitoare, in%tantaneu recuno%cut;, datea2; de la recenta cultura -i66y a anilor IL60, care %u%<ine 6acea, cultura, care, a 8o%t :n%; %tabilit; ra6id ca un %i/bol uni9er%al al 8ericirii. @a<a &alben;, culoare a%ociat; ade%ea soar,lui 7i lu/inii, %ublinia2; %i/boli%/ul %i/6lu 7i 6o2iti9 al %e/nului.
-,g,tul mar, n sus dreapta Se/nul de&etului :n %u% e%te unul dintre %e/nele -eraldice 6o6ulare care ne %tau la di%6o2i<ie :n &e%ticula<ie. 1%te un &e%t de a6robare, con%iderat 6o6ular ca a9Cnd ori&inea :n 2ilele Ro/ei antice, cCnd %oarta unui &ladiator :n8rCnt :n lu6ta la %6ectacolele cu 6ublic era 6ecetluit; de un de&et :ndre6tat :n %u% %au :n Ao% de :/6;rat >denotCnd iertarea %au, re%6ecti9, /oartea?. Se/nul 6oate re6re2enta, de a%e/enea, bun;9oin<; 7i noroc.
Inimil, 2i s1g,ata sus Ini/ile %tr;6un%e de s1g,3i %i/boli2ea2; :n /od uni9er%al iubirea 7i uniunea. $in ti/6uri %tr;9ec-i, ini/a %e/ni8ica nucleul e/o<ional al o/ului, 6e cCnd %;&eata %i/boli2ea2; 8lac;ra dra&o%tei a6rin%; de 2eul &rec al iubirii, 1ro% >la ro/ani, Cu6idon?. Si/bolul indic; <intirea ini/ilor :ndr;&o%ti<ilor 6recu/ 7i unirea lor. In icono&ra8ia cre7tin;, o ini/; %tr;6un%; de %abie re6re2int; <,cioara 81ria9 6e *ri%!to% %au 6e %8in<i, dar 6oate %; :n%e/ne 6oc;in<a. Ini/a :n 8l;c;ri :n%ea/n; ilu/inare 7i de9ota/ent ! atCt 6entru laici, cCt 7i 6entru cei reli&io7i. In,lul d, logodn1 sus, dreapta Inelul de lo&odn; %i/boli2ea2; unirea a doi oa/eni :n /ariaA >%au un an&aAa/ent %i/ilar?. $e a%e/enea, inelele re6re2int; co/uniunea %8Cnt; a e6i%co6ilor, a cardinalilor %au a c;lu&;ri<elor ca 7i /iri %au /ire%e ale bi%ericii %au ale lui *ri%to%. Tradi<ional 6urtate 6e de&etul inelar al /Cinii %tCn&i >%au uneori la /Cna drea6t;?
care %e credea a 8i le&at de ini/;, 8or/a circular; a inelelor de lo&odn; 7i a 9eri&-etelor %i/boli2ea2; 9e7nicia 7i de%;9Cr7irea. Inelul de nunt; e%te binecu9Cntat :n ti/6ul cere/oniei de cununie :nainte de a 8i an&aAat ca %i/bol al unirii credincio7ilor 7i al dra&o%tei ne/uritoare. Ji%area unei c;%;torii %au a unui inel 6oate re6re2enta o dorin<; de reconciliere a 6;r<ilor con!8lictuale, :nc; co/6le/entare, ale psihicului cui9a inte&rat :ntr!un :ntre&.
StrBng,r,a d, mBn1 1os StrCn&erea de /Cn; e%te un %e/n 9ariat de %alut 7i de r;/a% bun, de 6rietenie, iertare 7i de intrare :ntr!un contract. Poate re6re2enta unitatea 7i a!cordul, 6recu/ 7i dublarea 6uterii %au 6oten<ialul ob<inut 6rin 6arteneriat.
)Cna drea6t; re6re2int; 8or<a 9ie<ii 7i e%te /Cna 6uterii, deci un an&aAa/ent e%te con%iderat /ai 6uternic atunci cCnd e%te 8;cut cu acea%t; /Cn;. )Cinile %unt 6;r<i ex6re%i9e ale cor6ului, iar o lar&; 9arietate de &e%turi /anuale 6ot %i/boli2a e/o<iile con7tiente 7i incon7tiente. CCnd doi indi9i2i :7i dau /Cna, contactul 8i2ic ru6e di%tan<a 7i rela<ia aAun&e la un ni9el /ai inti/. $e aceea /Cinile %trCn%e %i/boli2ea2; %olidaritatea :/6otri9a 8or<elor o%tile ! 6recu/ %u%<ine /oto!ul5 E"ni<i re2i%t;/G de2bina<i 6ierde/F.
V IP2 V
&uditat,a dreapta Pentru /ul<i, De1euner sur lP!erbe de 1douard )anet 6re2int; o %cen; de co7/ar obi7nuit5 a6ari<ia :n 6ublic 8;r; -aine. Credin<a c; nuditatea e%te ru7inoa%;, e%te r;%6Cndit;G :n Occident, ar 6utea antedata 6o9e7tii 19ei 7i a lui #da/. Pe cCnd 9i%ele de%6re &oliciune 6ot :n%e/na %enti/ente de 9ulnerabilitate, %exualitate re6ri/at; %au inabilitatea de a acce6ta ade9;ratul e&oG nuditatea 6oate a9ea 7i un %i/boli%/ 6o2iti9. Ji%ele de%6re a6ari<ia :n &oliciune 6ot :n%e/na :n8rCn&erea in-ibi<iilor 7i :/br;<i7area one%tit;<ii, de%c-iderea 7i dorin<a de a etala lu/ii ade9;rata p,rsona. An conce6<ia lui @reud, 9i%area 6ro6riului nud 6oate 8i o ex6re%ie %ubcon7tient; a dorin<ei de :ntoarcerea la inoc,n31 7i la li6%a de 6udoare a co6il;riei %au dorul de :ntoarcere :n natur;. =n %cena lui )anet, trec;torii a6ar netulbura<i :n 8a<a nu! dit;<ii, %e/ni8icCnd eliberarea 8e/eii nude al c;rei e&o ade9;rat e%te acce6tat. $in contr;, dac; ar a6;rea :n&ro2i<i, %cena ar %i/boli2a de2&olire 7i re%6in&ere. -ansul 1os Balerina 6ortreti2at; de 1d&ar $e&a% :n Danseuse sur la scene a6are eliberat; 6rin dan%. $an%ul e%te o 8or/; a 6ro6riei ex6re%ii, a creati9it;<ii 7i %6ontaneit;<ii 7i 6oate %i/boli2a a!
runcarea c;tu7elor co/6orta/entului con9en<ional, 6er/i<Cnd rele9area a!de9;ratei 6er%onalit;<i a indi9idului. #tCt :n lu/ea 8i2ic;, cCt 7i :n cea a i!/a&ina<iei, dan%ul re6re2int; un 2bor al 8ante2iei H o /ani8e%tare 8ericit; de libertate. =n 9i%e, dan%ul indic; nece%itatea de a de9eni /ai extro9ertit, de a %e :n8ru6ta din 9ia<; /ai din 6lin 7i de a de2l;n<ui 6uterile creatoare re6ri/ate :n %co6ul de a de9eni cu ade9;rat 8ericit. #c<iunea cor6ului e%te tran%6u%; :ntr!un %6a<iu!ti/6 di8erit de cel din 9ia<a 6ractic;. $an%ul 6oate :n%e/na ritualul de curtare %exual;. !7,ntura dreapta Ji%ul de%6re na9i&area 6e un ya-t %i/boli2ea2; atCt dorin<a de a9entur;, cCt 7i recunoa7terea nece%it;<ii de a %e :/barca :ntr! o c;l;torie a de29olt;rii 6er%onale. $in cele /ai 9ec-i ti/6uri, cor;biile 7i /ai tCr2iu 9a6oarele au 8o%t 6ri9ite ca un %i/bol al tran2i<iei 7i al c;l;toriei ! 6rin /area 9ie<ii %au din 9ia<; :n /oarte, de exe/6lu. )ai /ult, 9a6orul :n %ine 6oate 8i un %i/bol co%/ic5 6e cCnd el re6re2int; 9ia<a, oc,anul 6e care na9i&-ea2; re6re2int; a6ele crea<iei, iar catar&ul 6oate 8i corelat cu cais mundi. Bn analo&ie
6%i-analitic;, oceanul re6re2int; incon2ti,ntul9 iar ya-tul re6re2int; &Cndirea con7tient; care trebuie cCr/uit; cu &riA; 6rin a6ele adCnci 7i 6rintre ob%tacolele %tCncoa%e :n c;l;toria 6ericuloa%; a 9ie<ii. )ai 6u<in 6ro8und, 9i%ul na9i&;rii 6e un ya-t 6oate ex6ri/a dorul de libertate 7i a9entur;, deoarece 6e /;rile i/6redictibile %e 6ot cerceta teritorii neex6lorate anterior 7i e 6o%ibil; e9adarea de la re%tric<iile con9en<iei :n;bu7ite.
V IP3 V
In s ir a fia /c fE flfio
n,rgia cr,ati71 sus #ce%t detaliu din %rearea lui Adam a lui )ic-elan&elo 6re2int; 6uterea dina/ic; %cur%; de la $u/ne2eu la #!da/, deci crearea 9ie<ii. .a ni9elul cel /ai de ba2;, crea<ia e%te uneori de%cri%; ca ani/area /ateriei 6rin ener&ie. #cea%ta %e re8er; atCt la obiectele 8i2icului >%;/Cn<a care nece%it; ener&ia %olar; 6entru a cre7te?, cCt 7i la cele ale &Cndirii >care nece%it; ener&ia /ental; a incon7tientului 6entru in%6ira<ia con7tient;?. =n ti/6 ce crea<ia re6re2int; na7terea unei noi 9ie<i, con! ce6tul relatat al creati9it;<ii e%te un %e/n de 6ro&re%, o ru6ere 6o2iti9; din %ta&narea /ental; 7i e%te extre/ de i/6ortant :n /en<inerea ec-ilibrului /ental, ducCnd la 8ericire 7i %ucce%.
mbrionul dreapta, sus :n ti/6 ce oul %au %;/Cn<a e%te un 6ro8und %i/bol co%/ic al 6oten<ialului :n /ulte culturi, e/brionul duce acea%t; %e/ni8ica<ie cu un 6a% :nainte, 6entru c; ace%ta a 8o%t 8ecundat 7i :n curCnd 9a da na7tere unei noi 9ie<i. $e aceea e%te un %i/bol al na7terii, %6eran<ei 7i al noilor 6o%ibilit;<i. =n a!nalo&ie oniric;, re6re2int; rena7terea %inelui 7i o6ortunitatea de re:nce6ere. #7adar, e/brionul e%te un %i/bol &eneral al crea<iei H atCt :n %en% literal, cCt 7i :n ter/enii ideilor 7i %olu<iilor latente din EouF!ul spiritului care %e de29olt; tre6tat :n Ee/brionulF incon7tientului 6Cn; cCnd ie% la i9eal; total /aturi2ate, :n &Cndirea con7tient;. %,cul st@nga "n bec %tr;lucitor %i/boli2ea2; un lic;r de in%6ira<ie %au conce6<ia unei i!dei. #7a cu/ 6uterea incon7tientului %e cri%tali2ea2; :ntr!un &Cnd :n /intea con7tient;, tot a7a ener&ia electric; a%i&ur; ilu/inarea becului. Re2ultatele i/ediate ale a6rinderii /eta8orice %ublinia2; %6ontaneitatea in%6ira<iei, a %cCnteii &eniului :n &Cndirea con7tient;. =n ter/eni %i/bolici, a!cea%t; in9en<ie /odern; are le&;turi clare cu %tr;9ec-iul conce6t al tran%8erului ener&iei %6irituale 7i al 6uterii de la %ur%ele de lu/in; >a%e/eni %oarelui? la intelectul u/an.
Curio:itat,a 1os 1roina lui .ewi% Carroll din Alice n Vara .inunilor 7i De cealalt parte a oglinzii era de o curio2itate ne6otolit; ! o caracteri%tic; ce a tri/i%!o :n /ulte a9enturi ireale din lu/ea 9i%elor lui Carroll. Curio2itatea e%te o calitate %;n;toa%; care :ncuraAea2; /intea %; cercete2e do/enii 7i ex6erien<e noi, ducCnd la de29oltarea 6er%onal;, :n%; curio2itatea 6oate 8i, de a%e/enea, 6ericuloa%;5 ne 6oate i%6iti :n %itua<ii 6ericuloa%e. Oricu/, 9i%ele, a7a cu/ #lice %!a &;%it :ntr!o lu/e 8icti9; :n2e%trat; cu %i/boli%/ul 6%i-olo&ic, %u%<in un anturaA %i&ur :n care curio2itatea 6oate %tr;bate ne%tCnAenit;, eliberat; de trau/a con%ecin<elor 8i2ice ne&ati9e. Pu<ini cercetea2; 8ante2iile 7i dorin<ele :ntr!o cur%; de 6rob; i/a&inar; 7i a6lic; lec<iile ex6erien<elor onirice 6ro6rii :n &Cndirea con7tient;.
V IPP V
Cununa d, lauri dreapta :nc; de la ,ocurile Pitice ale +reciei antice, cununa de lauri a 8o%t e/ble/a 9ictoriei. .aurul p,r,n a 8o%t 6ri9it ca 6lant; 6uri8icatoare cu 6uteri de ne/urire. Se/ni8ica<ia ei a %u6ra9ie<uit, 6e cCnd celelalte 8run2e 8olo%ite :n acela7i %co6 nu re<in ace%t %i/boli%/5 :n ,ocurile Oli/6ice, %e 8olo%eau m1slin,l, %;lbatice 6entru :ncununarea :n9in&;torilor, :n ti/6 ce :n Aocurile ne/eene %e 8olo%ea 6;trunAelul. Pri/a dat; 6urtat; de ro/ani :n 6aradele triu/8ale de du6; b;t;lii, cununa de lauri a 8o%t 6ri9it; ca un 6re/iu 7i ca %e/n al binecu9Cnt;rii di9ine. $e!a lun&ul %ecolelor, conduc;torii au 8o%t 6ortreti2a<i a%t8el :ncununa<i, :n ti/6 ce a%t;2i, 6ot 6ri/i acea%t; /arc; con%tructi9; cei care au atin% excelen<; :n do/eniile re%6ecti9e. !rcul 7ictori,i 1os :nc; din ti/6urile ro/ane, :n9in&;torii /ilitari /;r7;luiau 6e %ub arcurile de triu/8 :n ur/a b;t;liilor, iar a2i, #rc de Trio/6-e din Pari%, @ran<a >con%truit :n onoarea lui 3a6oleon I? e%te cel /ai renu/it /onu/ent de
ace%t 8el din lu/e. .e&iunile ro/ane au trecut 6e %ub arcuri naturale de &-irlande :n calea lor %6re te/6lul lui ;upit,r9 unde :i aduceau /ul<u/iri. Pentru ei, arcul :n %ine %i/boli2a cerul 7i raiul :n care 2eul %u6re/ era ,u6iter. )ai /ult, re6re2enta o barier; :ntre %u6ra9ie<uitori 7i %u8letele ad9er%arilor /or<i ! barier; care aAuta la alun&area %enti/entului de 9ino9;<ie a :n9in&;torilor. =n &Cndirea /odern;, arcul 9ictoriei e%te ex6re%ia ne:ndoielnic; a 6uterii /ilitare de %ucce%. Cul,sul r,colt,i sus La sf@ritul zilei de ,ule% Breton 6re2int; o /uncitoare a cC/6ului c;rCnd un %no6 de &rCu ! %i/bol uni9er%al 7i %tr;9ec-i al %eceri7ului. Jre/urile bune :n /od obi7nuit %unt re6re2entate de un /;nunc-i de &rCne, denotCnd darul naturii, 6Cinea >7i deci 9ia<a? 7i recolta adunat; du6; o /unc; a%idu;. $e7i %!ar 6utea :n8runta a%6ri/ea :n cercetare, 6er%e9eren<a ar trebui %; re2ulte din recolt; ! 8ie :n 8or/; /aterial; %au ca 7i ilu/inare a &Cndirii. O d, la 7ictori, dreapta, sus Se/nul 9ictoriei e%te cuno%cut 7i ca %e/n al 6;cii %au al %alutului 9ictorio% 7i :7i are ori&inea :n #n&lia, din
din al II!lea R;2boi )ondial. 3e8iind un %e/n 6o6ular, a 8o%t %u&erat ca %i/bol al re2i%ten<ei na2i%te :ntr!o e!/i%iune de radio BBC 6entru Bel&ia ocu6at;. EJF :n%e/na 9ictorie, #ictorie 6entru @ran<a 7i #ri1!eid 6entru 8la/an2i. #bre9iat, a 8o%t tran%cri% :ntr!un cod )or%e 6entru radiodi8u2iuneG 6rin coinciden<;, are acela7i rit/ ca 7i u9ertura Si/8oniei a J!a de Be!et-o9en, cu care a 8o%t identi8icat %e/nul curCnd. Nin%ton C-urc-ill a 6o6ulari2at 8olo%irea lui. =n unele <;ri, cCnd %e/nul e%te r;%turnat are o %e/ni8ica<ie in%ultant;. S1rb1torir,a 1os "nul dintre cele /ai 6uternice %i/boluri /oderne de %;rb;toare e%te ciocnirea 6a-arelor la un toa%t. .a oca2iile de %;rb;toare, cei aduna<i 8ac un toa%t de %ucce% %au de ur;ri de bine cu un 6a-ar de 7a/6anie %au de 9in ! a/bele 8urni2Cnd un %enti/ent de bun;%tare 7i bun;9oin<;. Jinul a Aucat un rol i/6ortant :n ritualurile %tr;9ec-i ale lui $iony%u% >Bacc-u%?5 era 6ri9it ca elixir al 9ie<ii 7i al tinere<ii eterne, iar e8ectul %;u tonic un /iAloc de eliberare a %u8letului 6entru a atin&e o uniune ! c-iar trec;toare ! cu 2eii.
V IP V
Lornarul dreapta :n unele <;ri nord!euro6ene, -o/arul e%te un %i/bol al norocului. Ori&inea ace%tui %i/boli%/ e%te necuno%cut;, dar 6oate 8i un re2ultat al rolului %;u :n 6re9enirea 8ocului %au al a%ocierii lui cu %i/boli%/ul c;rbunelui :n 6uri8icarea %a 6rin /oc.
Tri/oiul cu patru /oi sus Si/boli%/ul tri8oiului cu 6atru 8oi ca %e/n al norocului 6ro9ine de la le&enda c; 19a, du6; i2&onirea ei din 6aradi%, a luat unul ca a/intire din &r;dina 1denului. =n /od nor/al, tri8oiul are trei 8run2e 7i e%te di8icil %; &;%e7ti unul cu 6atru 8oi, de7i nu e%te i/6o%ibil. $ac; 6lanta are /ai /ult de 6atru 8run2e, %e %6une c; aduce &-inion.
%ani n copaci sus JCn;torul care de%co6er; bani cre%cCnd din abunden<; :n co6aci ex6ri/; %en2a<ia norocului de &;%ire a unei %ur%e de bo&;<ie a6arent ine6ui2abil;. Oricu/, co6acul de bani e%te :n /od cert un 8eno/en i/6o%ibil 7i de aceea re6re2int; a%6ira<iile ireali2abile.
=otcoa7a 1os Potcoa9a de cal e%te un %i/bol de noroc, dar du6; 6;rerea unora nu/ai dac; e%te :ndre6tat; :n %u%G dac; e%te :ndre6tat; :n Ao%, norocul %ca6;. 1xi%t; unele teorii re8eritoare la ori&inea credin<ei c; 6otcoa9a de cal 6roteAea2; :/6otri9a %6iritelor rele 7i aduce noroc, :n credin<a cre7tin;, S8. $un%tan a 8o%t ru&at de $ia9ol %;!i 6otco9ea%c; %in&ura co6it;G S8. $un%tan i!a :nde6linit cerin<a, dar i!a cau2at Satanei o durere atCt de :n&ro2itoare, :ncCt a 6ro/i% %; nu intre niciodat; acolo unde 9ede o 6otcoa9;. =n le&enda 6o6ular;, 7r1>itoar,l, c;l;reau /;turile, deoarece le era 8ric; de cai. O alt; teo!
rie era c; 6otcoa9a >8iind din 8ier, %i/bolul lui 8art,E contracara 6uterea lui Saturn >2eul 9r;Aitoarelor?. $eoarece 8or/a %a a/inte7te de s,milun19 6otcoa9a e%te 7i un %i/bol de 8ertilitateG /ai /ult, deoarece %ea/;n; cu dou; coarne, %e/ni8ic; 9italitatea.
Paruril, sus #7a cu/ %unt de9i2e ale Aocurilor de noroc, 2arurile au o i/6ortan<; %i/bolic;, re6re2entante ale %or<ii ca6ricioa%e, ne%erioa%e ! ca atribute ale Celor Tr,i 0ra3ii9 ca in%tru/ente ale 6;ti/irii lui *ri%to% %ub cruci/iMul %olda<ilor ro/ani 7i ca %i/bol al norocului 6er%oni8icat, re6re2entCnd darurile -a2ardului. "lti/a %e/ni8ica<ie e%te cea /ai rele9ant; :n 2ilele noa%tre, :n a/bele %en%uri, atCt 6o2iti9 cCt 7i ne&ati9, 2arurile re6re2int; 7an%a.
IP6
-,g,tul ar1t1tor sus $e&etul ar;t;tor indic; o direc<ie, atCt :n lu/ea real;, cCt 7i 6e t;rC/ul /ai nebulo% al 9i%elor. "n indicator %ilen<io% al dru/ului corect, 6rin 8olo%irea ace%tui %i/bol, incon7tientul 6oate %; direc<ione2e o/olo&ul %;u con7tient, aAutCnd la re2ol9area con8lictelor 7i la clari8icarea %itua<iilor de indeci2ie. Incon2ti,ntul 1os, dreapta O 6;dure dea%; de co6aci cu tot 8elul de 6lante, ierburi :nalte 7i creaturi %;lbatice e%te %i/bolul &Cndirii incon7tiente. 3u 7ti/ ! 7i nu 6ute/ controla ! tot ceea ce ab%oarbe incon7tientul no%tru. CCnd 9i%;/, 8ra&/ente de a/intiri, :ntC/6l;ri de/ult uitate rea6ar :n %tadiul no%tru con7tient. #%e/eni incon7tientului, 6;durile %unt locuri /i%terioa%e, neex6lorate de cunoa7tere. 1le a%cund 6ri/eAdii, dar 7i co/ori :n&ro6ateG 6ute/ &;%i :n incon7tientul no%tru re2ol9area 6roble/elor care ocu6; /o/entele noa%tre de tre2ie. O 6;dure :n 9i% 6oate %a re6re2inte tea/a de a 8i 6rin% :n ca6cana a/enin<;toare, labirintic; a :ntunericului. $eci 6;durile %i/boli2ea2; 6ericolul, 6recu/ 7i a/enin<area -ao%ului 7i de2ordinii. Contrar, dac; cel care 9i%ea2;, nu o con%ider; :n8rico7;toare, 6;durea 6oate re6re2enta un loc de 6ace interioar; 7i un re8u&iu, :n
6lu%, 6;durea e%te un ar-eti6 /atern, %i/boli2Cnd 8e/eia5 datorit; 9e&eta<iei luxuriante re6re2int; 6uterile 8ertile ale )a/ei 3aturi.
4abirintul 1os .abirintul e%te un %i/bol antic 7i uni9er%al. Co/6lexitatea coridoarelor, &aleriilor a/enaAate :n a7a 8el, :ncCt o dat; intrat :n interior %; nu &;%e7ti u!nica ie7ire, re6re2int; con8u2ia 7i r;t;cirea. Ca /eta8or; a 9ie<ii, %i/boli2ea2; o6<iunile nece%are 6entru a a!Aun&e :n %i&uran<a centrului >%au :n a!8ara lui?. Puterea teribil; a labirintului e%te %i/boli2at; :n /itolo&ia &reac; de labirintul 8inotaurului care, :n 8inal, a 8o%t r;6u% de T-e%eu% >care 7i!a &;%it a6oi calea de ie7ire 8olo%in!du!%e de 8irul #riadnei?. =n co/un cu mandala9 :n analo&ie reli&ioa%;, trecerea 6rin labirint %i/boli2ea2; o c;! l;torie %6iritual; :n c;utarea unit;<ii cu ab%olutul. In inter6retare 6%i-olo⁣, labirintul re6re2int; con8u2ia 7i contradic<ia /in<ii incon7tiente. #!6oi, %o%irea la centru %au :ndre6tarea %6re lu/ina 2ilei :n%ea/n; indi9iduali2area 6er%onal; 7i de%co/6unerea oarb; 6rin labirintul 6%i-icului ceea ce :n%ea/n; r;t;cire.
Inoc,n3a sus O tCn;r; :/br;cat; :n alb, ca :n 6ortretul 6re2entat de Sir T-o/a% .aw!rence, 6inFie, e%te i/a&inea ar-eti6 a inocen<ei 7i 6urit;<ii ! calit;inocen<;? 7i de culoarea alb; >ca%titate 7i 9ir&initate? ! o %tare a 8iin<ei care nu a 8o%t atin%; de R;u 7i nu 7tie %;!I co/it;. Co6iii 7i adole%cen<ii %i/boli2ea2; de a%e/enea 6oten<ialul unor noi :nce6uturi, a%t8el :n %i/boli%/ul oniric un co6il :/br;cat :n alb 6oate %; ex6ri/e dorin<a de :ntoarcere la inocen<a ne:ntinat; a co6il;riei %au inten<ia 6o2iti9; a de :ntoarce o nou; 6a&in; 7i de a lua un nou :nce6ut.
V IPK X
<ort1r,a3a 1os #7a cu/ de/on%trea2; acea%t; %6lendid; 8ort;rea<; babilonian; din Ira0, ca%telele 7i citadelele %unt 8or/idabile con%truc<ii de a6;rare, al c;ror %co6 i%toric era cel de re8u&iu 8i2ic :n 6o2i<ie de lu6t;. =n acea%ta con%t; %i/boli%/ul lor co/6lex deoarece, a7a cu/ %i/boli2ea2; 6rotec<ia de %ine 7i %ecuritatea >6entru cel din;untru?, tot a7a 6entru cel din exterior, ele 6ot re6re2enta ob%tacole 8ru%trante care trebuie %tr;b;tute 7i de6;7ite 6rin lu6t; :n calea %6re 6ro&re%. =n ba%/e, ca%telul e%te 8ort;rea<a 8or<elor bune 7i rele, iar :n ele exi%t; 9alori ine%ti/abile >o 6rin<e%;, o co/oar; %au cunoa7te!
re?, :n 8unc<ie de context, %arcina eroului e%te 8ie %; ob<in; co/oara 6rin lu6ta cu &ardienii /on%truo7i ai citadelei, 8ie %; o a6ere de 6uterile r;u9oitoare, :n inter6retare oniric;, 8ort;rea<a 6oate %; re6re2inte %i&uran<a de %ine %au o :nc-i%oare creat; de %ine a c;rei a6;rare >incon7tientul? trebuie d;rC/at; :naintea cC7ti&;rii reali2;rii ideale de %ine. =n 6lu%, 8ort;! rea<a re6re2int; retra&erea 6o2iti9; %6iritual; din lu/e %au a9erti2ea2; :/6otri9a 6ericolelor de i2olare 7i %olitudine. CCnd e%te :n ruine, :n%ea/n; %enti/ente de 6ierdere, di%6erare 7i ne7an%;.
Piduril, sus (idurile :/6;rt;7e%c :n /are 6arte %i/boli%/ul 8ort;re<ei. .a un anu/it ni9el, 2idurile indic; %t;6Cnirea de %ine5 %tr;inii %unt de%curaAa<i :n 8a<a trecerii o6rite. =n /od %i/ilar, 2idurile :n%ea/n; in%tinctul de a6;rare 7i ridicarea barierelor /entale. =n inter6retare 6o2iti9;, re6re2int; o /;%ur; de 6rotec<ie :/6otri9a 6o%ibilelor in8luen<e ne&ati9eG 6e de alt; 6arte, cl;direa unui 2id :n%ea/n; o 6ri9ire 8u&ar; 7i o re%6in&ere 6ro/6t; a in8luentelor noi.
S,curitat,a 1os, centru :n co/un cu /aAoritatea Auc;riilor %trCn%e :n bra<e, cu/ ar 8i ur%ule<ii de 6lu7, 6;6u7a de cCr6; 6re2entat; aici e%te un %i/bol de %ecuritate a co6il;riei, cCnd 9ia<a 6;rea /ai 6u<in :n8rico7;toare 7i cCnd 6utea/ %; ne :n! toarce/ la Auc;rii 6entru lini7tire 7i con%olare. Pentru co6il, 6;6u7a %au ur%ule<ul de 6lu7, nu re6re2int; doar un to9ar;7 de9otat 7i indi%cutabil t;cut, ci 7i un 6rotector 6uternic 7i recon8ortant. Ji%ul de%6re o a%t8el de Auc;rie re6re2int; dorin<a de :ntoarcere la un ti/6 cCnd 6ri/ea/ dra&o%tea necondi<ionat; 7i :n 6lu%, ex6ri/; un i/bold 6entru a %c;6a de 6roble/ele di8icile ale /aturit;<ii 7i 6entru a re9eni la %i/6litatea co6il;riei. =n%; %unt obiecte neani/ate, in%en%ibile, Auc;riile /oi, %i/boli2ea2; ne&ati9 li6%a 6%i-olo⁣ 6entru c; atunci cCnd 6er%onalitatea 6acientului e%te 6roiectat; :n ele, %t;rile 7i 6roble/ele e/o<ionale %e 6ot exteriori2a 8acilitCnd re2ol9area lor. Gmbr,la 6agina alturat "/brela >care o8er; ad;6o%t :n calea ploii 7i ra2elor solar,E e%te un %i/bol e9ident al 6rotec<iei. =n ter/eni 6%i-olo&ici, acea%t; %e/ni8ica<ie nu e%te :ntotdeauna 6o2iti9;5 6oate %; ia 8or/a unei extre/e intro9ertiri a inabi!lit;<ii de a :n8runta lu/ea exterioar;, a :nc;6;<Cn;rii de a %e con8runta cu realitatea 7i a li6%ei 6ericuloa%e de inde6enden<;.
IP8
Casa sus :n ti/6 ce /ulte culturi au con%iderat ca%a ca 8iind un /odel al co%/o%ului, al lu/ii %au al corpului om,n,sc9 ,un& a identi8icat ca%a ca %i/bol al %inelui, du6; un 9i% care i!a de29;luit conce6tul incon7tientului colecti9. $e29oltCnd /ai de6arte acea%t; analo&ie, 8a<ada e%te co/6arat; cu p,r(%ona, iar etaAele cu di8eritele ni9ele a!le &Cndirii5 :nc;6erile de la %ub%ol re6re2int; incon7tinetul, ca/era de 2i e%te c;/inul con7tientului, buc;t;ria e%te un loc al tran%8or/;rilor, iar eta! Aele %u6erioare %unt le&ate de a%6ira<ii 7i %6iritualitate. Sc;rile %i/boli2ea2; le&;tur; 6%i-ic; :ntre toate a!ce%tea. .a ni9el /ai &eneral, ca%a %i/boli2ea2; 8a/ilia, 6rotec<ia 7i %tabilitatea, un re8u&iu 6er%onal 8a<; de lu/ea exterioar;. =n ca%;, 6er%ona >/a%ca? 6oate 8i dat; la o 6arte 6entru a elibera ade9;ratul eu. #ce%t %i/boli%/ ex6lic; 8rec9en<a de%enelor co6iilor de%6re ca%;.
Ch,ia 1os "n %i/bol al de%c-iderii 7i :nc-iderii, c-eia :/6;rt;7e7te %i/boli%/ul indi9idual al 2eului ro/an Wanus9 2eitatea intr;rii. =n ti/6 ce c-eia :n%ea/n; eliberarea 7i abilitatea de a de%cuia %ecrete a%cun%e, :n a%6ect contrar denot; :ncarcerare 7i /i%ter. =n %i/boli%/ul oniric, c-eia 6oate %; de%c-id; incon7tientul 7i %; dea %olu<ia re2ol9;rii unei 6roble/e. C-eia 8i&urea2; :n /ulte culturi5 :n cre7tini%/, c-eile por3ilor raiului %unt <inute de S8. Petru >7i %unt ,mbl,ma papal1EN :n /itolo&ia &reac;, *ecate <ine c-eia iaduluiG :n ,a6onia, c-eia %e/ni8ic; 8ericireG iar :n iudai%/, c-eia lui $u/ne2eu controlea2; na7terea 7i /oartea.
Iluminar,a dreapta #%e/eni curcub,ului9 lu/ina e%te %i/bolul %6eran<ei 7i al ilu/in;rii /entale. Ji%ul de anxietate >le&at de trau/a na7terii? al c;derii 6rintr!un tunel ne&ru ca %/oala, %trC/t 7i a6arent ne%8Cr7it 6oate 8i :n&ro2itor 7i :n%ea/n; acce6tarea %ilit; a unei c;l;torii :ntr!o direc<ie :n care nu a9e/ control. Tunelul e%te %i/bolul &Cndirii incon2ti,nt,9 iar acea%t; i/a&ine din 9i% tri/ite /e%aAul c; trebuie con8runtat; o te/ere re6ri/at;, iar 6ro9oc;rile :n8rico7;toare %!au :n8;<i7at 6entru a batAocori %enti/entele de anxietate care 6ot cau2a %e9ere 6roble/e e/o<ionale. $e aceea, bucuria lic;rului de lu/in; la ca6;tul tunelului nu e%te doar o i2b;9ire 6%i-ic;, ci 7i un %enti/ent de direc<ie. $eci lu/ina 6oate 8i luat; dre6t %i/bol al &Cndirii ra<ionale 7i con7tiente cu a!Autorul c;reia &;%i/ re2ol9area -ao%ului din incon7tient. =n contra%tul dintre :ntunericul tunelului 7i %tr;lucirea lu/inii %e 6oate contura co/6ara<ia cu trecerea din %tadiul de di%6erare :ntr! unul de ilu/inare 7i de %6eran<; :n 9iitor.
=u::l, sus #7e2area 6ie%ei 8inale din /o2aicul unui 6u22le re6re2int; o ulti/; 7i triu/8al; re2ol9are. Se 6ot le&a /ulte /i%tere de un 6u22le, :n care 6ie%ele a/e%tecate a6arent 8;r; nici o le&;tur;, trebuie ale%e :ntr!o aranAare 6reci%; :nainte ca i/a&inea inte&ral; %; 8ie de29;luit;. ,ocul de 6u22le e%te de a!%e/enea o /eta8or; a &Cndirii incon7tiente 6re2entCnd re2ol9;rile &Cndirii con7tiente, unde 6ie%ele >i/a&inile ar-eti6? %unt a%a/blate :ntr!un tot unitar.
V IPL V
i i i i i i i i i i i i i i i i i i i m
G2a sus In ter/eni &enerali, u7a %i/boli2ea2; o6ortunitatea %au trecerea de la un %tadiu %au ni9el al con7tientului la altul, :n %i/boli%/ul oniric, cCnd u7a e%te :nc-i%;, re6re2int; un /i%ter %au o barier; a c;rei ch,i, trebuie &;%it;, 6e cCnd o u7; de%c-i%; :n%ea/n; o e!liberare %au o in9ita<ie de a :n8runta o nou; 6ro9ocare. )ai de6arte o u7; care %e de%c-ide %6re :n;untru indic; nece%itatea ex6lor;rii 6ro6riului euG care %e de%c-ide :n a8ar; %olicit; 9i%;torului %; 8ie /ai acce%ibil celorlal<i. Cu9intele lui *ri%to%, F1u %unt intrareaF, 6entru cre7tini :n%ea/n; intrarea %6re /Cntuirea 6rin C-ri%to%. Ianus era 2eul ro/an al 6or<ii, <inCnd c-eia 7i, deci, 6uterea tran2i<iei. =oduril, dreapta :n inter6retarea 6%i-analitic; /odern;, 6odurile, a%e/eni lini7titorului Pont St. Bene2et, %i/boli2ea2; tran2i<ia dintr!o %tare :n alta 7i o6ortunitatea 6entru %c-i/bare. Partea cea /ai a6ro6iat; a 6odului re6re2int; trecutul, 6artea o6u%; un 9iitor /i%terio%, :n ti/6 ce a6ele care cur& 6e %ub el %e/ni8ic; -ao%ul /in<ii incon2ti,nt,9 :nc; din antic-itate, 6odurile %u&erau ni7te le&;turi5 de exe/6lu, :ntre t;rC/ul real 7i cel 6aradi%iac :ntre o/ 7i %6irit %au :ntre 9ia<; 7i /oarte. CCnd un 6od e%te &reu de tra9er%at, ace%ta re6re2int; di8icult;<ile i/6licate :n re%6in&erea trecutului 7i n;2uin<a 6entru ob<inerea 6ro&re%ului.
C131ratul 1os :n codul 9i%elor, %ui7ul H c-iar 6e o %car;, un /unte %au tre6te H e%te un %i/bol al lu6tei 6entru :/bun;t;<irea %inelui ! 6er%onal %au 6ro8e%ional. Sui7ul re6re2int; un rit de ini<iere, o de29oltare, o e9olu<ie 7i un 6ro&re% 6er%onal 6rin 9ariatele eta6e ale con7tientului :n dru/ul %6re actuali2area %inelui. Reali2area, reu7ita e%te cea /ai i/6ortant; co/6onent; 6entru co/6en%area %u8erin<ei i/6licate :n atin&erea ace%teia. =n ciuda 6ericolului, a 8ricii 7i e8ortului in9e%tit :n e%! caladarea :n;l<i/ilor, o dat; ce :n 8inal c;<;r;torul a aAun% la cul/e, e%te r;%6l;tit 6rin %enti/ente de /ul<u/ire 7i reali2are. #7adar, c;<;rarea %i/boli2ea2; tran%cenden<; de la a%6ectele /ai :nalte, %6re 9alori %6irituale 7i /ai /ari. =n &Cndirea 8reudian;, c;<;ratul :n%ea/n; dorin<a de :/6linire %exual;.
=oarta sus $e7i :/6;rt;7e7te /ult din %i/boli%/ul u2ii9 %e/ni8ica<ia 6or<ii, 8iind /ai /are 7i 6er/i<Cnd acce%ul obiectelor /ai /ari, e%te /ai 6u<in %6eci8ic 6er%oanei 7i re6re2int; intrarea :n 2one /ai /i%tice 7i /ai 6ro8unde. O 6oart; 6oate %; conduc; %6re rai %au %6re iad, iar 6e 6;/Cnt %6re locuri te/6orale %au te/6le %6irituale. =n Orient, a%t8el de te/6le %unt ade%ea ocrotite de creaturi 6rotectoare 8ioroa%eG exi%t;, de a%e/enea, o %erie de 6or<i care re6re2int; 9ariatele eta6e ale ilu/in;rii, :n inter6retarea oniric;, oricCt de /ari ar 8i barierele %6re intrare, 6oarta de%c-i%; %au :nc-i%;, 6oarta :n %ine e%te o in9ita<ie 6o2iti9; la cercetarea de %ine 7i la cunoa7tere. $e aceea, 6oarta e%te con%iderat; un %i/bol de ini<iere5 ini<iatul trebuie %; treac; 6rin ea :nainte de a ob<ine o nou; tran%8or/are, o eta6; nou; core%6un2;toare ilu/in;rii.
I 0V
M o a r i t em a o r ta lita te a
S,c,r1torul 1os Secer;torul, cuno%cut ca )oartea %au Ti/6ul Tat;, 6oart; o coa%; cu care %ecer; acele %u8lete u/ane al c;ror ti/6 a %o%it. Coa%a re6re2int; recolta 7i deci /oartea 7i rena7terea. Prin corelarea lui cu Crono%, 2eul &rec al a!&riculturii, 6oart; ade%ea 7i o %ecer;, :n /od obi7nuit, Secer;torul 6ortreti2at ca o 8i&ur; %c-eletic; ce <ine o cl,psidr19 e%te un memento mori ! un %i/bol :n8rico7;tor al /or<ii 7i aduce a/inte de /ortalitate.
C,asul d, bu:unar dreapta Si/bol al trecerii ne:ndur;toare a ti/6ului, cea%ul de bu2unar %au cea%ornicul a/inte7te :n /od e%en<ial de natura tran2itorie a 9ie<ii u/ane. 3ici un o/ nu e%te ne/uritor, 7i cea%ul tic;ie %ecundele, /inutele 7i orele, :ntoc/ai la 8el cu/ /;%oar; 7i 9ia<a. =n inter6retarea 9i%elor, cea%ul 6oate %i/boli2a nucleul u/anit;<ii ! e/o<iile ini/ii. $e obicei, %i/bol de anxietate :n 9i%e, cea%ul o6rit :n%ea/n; 6arali2area e/o<iilor, cea%ul care &r;be7te, %enti/entul de a 8i ie7it de %ub control. Oricu/, %i/boli%/ul cea%ului nu e%te :ntotdeauna ne&ati95 6oate :n%e/na noi :nce6uturi 7i o6ortunit;<i ale 9iitorului.
Craniul sus Craniul rCnAind %au ca6ul de /ort e%te un memento mori lar& 8olo%it, %i/boli2Cnd ti/6ul li/itat 6e care :l are o/ul 6e 6;/Cnt 7i ine9itabila lui :ntoarcere :n <;rCn;. Contra%tCnd cu i/!6er/anen<a u/an;, :n /ulte culturi, craniul ca rece6tacul al creierului, e%te con%iderat reci6ientul %6iritului o!/ului 7i 6rin ur/are 8CntCna 9ie<ii 7i &Cndirii. =n alchimi,9 craniile erau 8olo%ite :n 6roce%ele de tran%8or/are.
Cl,psidra dreapta Cle6%idra e%te un %i/bol 6rinci6al al /ortalit;<ii 7i a/inte7te c; 9ia<a e%te 8init;. #7a cu/ ni%i6ul ce cur&e din 6artea de %u% a cle6%idrei /;%oar; %cur&erea ti/6ului, tot a7a %e a6ro6ie 7i /oartea cu ne/iloa%; ine9itabilitate. Oricu/ deoarece trebuie :ntoar%; :nainte ca ea %; 8unc<ione2e, cle6%idra %i/boli2ea2; 7i ciclul 9ie<ii 7i al /or<ii 7i raiul 7i 6;/Cntul. =n 6lu%, e%te %i/bolul 6er%oni8ic;rii cre7tine a T,mp,ran3,i.
Sch,l,tul 2i sicriul sus Sc-eletul :n 6utre8ac<ie care ie%e din %icriul :n care a 8o%t a7e2at 6entru o!di-n; e%te unul din cele /ai 6otente %i/boluri de teroare, %e/ni8icCnd 6uterea %u6ranatural; ne&ati9; 7i ne/uritoare, :n %i/boli%/ oniric, cada9rul ani/at nu %i/boli2ea2; nea6;rat /oartea, ci /ai de&rab; ie7irea la %u6ra8a<; a unui e9eni/ent :n&ro6at a!dCnc :n incon7tient, o trau/; anterioar;, re6ri/at;, dar care acu/ trebuie con8runtat;G deci e%te E%c-eletul a%cun% :n debaraF.
VI IV
Cutia nchis1 sus Cutia de%c-i%; %au di/6otri9;, :nc-i%;, e%te un %i/bol al t;inuirii. In9oc; curio2itatea inten%; 6entru ceea ce ar 6utea &;%i :n;untru. #7a ca 7i :n /itul de a9erti%/ent al cutiei 6e care, de7i tabu, Pandora a %ocotit!o 6rea i!re2i%tibil; ca %; o i&nore, 6ot 8i de29;luite %ecrete teribile interioare >toate relele lu/ii?. =n 6o9e%te %6eran<a a r;/a% :n cutie. )ulte ba%/e 6o9e%te%c de tr,i cutii, dintre care dou; con<in bo&;<ii, iar cea de!a treia 6u%tiirea. $eci, a7a cu/ :n%ea/n; do%irea 7i 6o%ibilit;<ile de bine %au r;u, cutia :nc-i%; :n%ea/n; 7i e/o<iile 6line de %6eran<; 8;cCnd re8erire la co/oara care 6oate 8i :n interiorul ei. In inter6retarea 6%i-analitic;, cutia e%te co/6arat; cu 6uterea di%tructi9; >dar 7i 6o2iti9;? a incon2ti,ntului9 6recu/ 7i cu 6Cntecul /atern 6rotector. -,c,p3ia dreapta :n ti/6ul r;2boiului troian, Ody%%eu% a 6oruncit %cul6torului 16eio% %; %cul6te2e :n l,mn un cal enor/, a6oi %!a 6re8;cut c; :l a7a2; 6entru a!I tri/ite 6e un 9a% %6re +recia, l;%Cnd calul :n a8ara ora7ului a%ediat. Troienii, cre2Cnd c; e%te un dar 6entru 2ei, au tCrCt calul :n ora7ul lor. =n ti/6ul no6<ii, ar/ata &reac; care 8u%e%e a%cun%;
:n interiorul calului a ie7it 7i a de9a%tat Troia. =n inter6retare 6%i-analitic;, caii re6re2int; ener&iile noa%tre naturale 6ri/are. $e aceea, Calul Troian e%te un %i/bol al do%irii 6uterilor 6ericuloa%e :nn;%cute din incon2ti,ntul no%tru 7i care ne 6ot -;r<ui c-iar 7i atunci cCnd ne %i/<i/ :n cea /ai /are %i&uran<;. 1%te, de a%e/enea, o a9erti2are :/6otri9a 6oten<ialelor dece6<ii 7i %abotaAe >6recu/ %e %ublinia2; :n ex6re%ia F); te/ de &reci, c-iar dac; dau daruriF din 6artea celor care 6ar inocen<i 7i ino8en%i9i. Ooalul 1os Joalul e%te :n 6ri/ul rCnd un %i/bol al tainei 7i :ntunericului, deoarece 6ri9itorul e%te ne%i&ur 6e /i%terul ce %e a%cunde :na6oia lui. )ai /ult, cel care 6oart; 9oalul nu dore7te %; %e de29;luie 7i 6rin ur/are are o %e/ni8ica<ie 6rotectoare. Joalul de doliu re6re2int; retra&erea :n lu/ea %olitar; a %u6;r;rii, 6e cCnd 9oalurile 6urtate de 8e/eile I%la/ului, de /ire%e 7i c;lu&;ri<e %i/boli2ea2; ca%titatea 7i %u6unerea, 6Cn; la /ariaA >:n ca2ul c;lu&;!
ri<elor, cu *ri%to%?. Joalul e%te un %i/bol a/bi&uu, deoarece, cCnd e%te ridicat ! a7a cu/ %unt 6re2entate ace%te 8e/ei %6aniole ! e%te un %i/bol al re9ela<iei, ade9;rului 7i al cunoa7terii.
8od,stia sus :n acea%t; 6ictur; italian;, <,cioara 81ria ru&Cndu!%e, 6re2int; 9irtu<ile u/ilin<ei 7i /ode%tiei. =/br;cat; decent 7i 6urtCnd 9oal, cu oc-ii 6leca<i, /Cinile :/6reunate :ntr!un &e%t de ru&;ciune, :n acea%t; i/a&ine @ecioara re6re2int; 8unda/entul acce6t;rii 9oin<ei lui $u/ne2eu. =n%; 6e cCnd /ode%tia e%te 6ri9it; :n &eneral ca 7i calitatea de a lu6ta 6entru ce9a, :n %i/boli%/ul oniric, re6re2int; a%er9irea 7i %ubli/area %inelui real :ntr!un ideal ireal, 6robabil d;un;tor 6%i-ic. #!co6erirea unei 6er%oane cu :/br;c;/inte e%te un %i/bol oniric al in-ibi<iei 7i a%cunderii p,rsonalit13ii9 6re! cu/ 7i al /ode%tiei.
VI 2V
Oali:a dreapta $eoarece ba&aAul, cu/ ar 8i o &eant; %au o 9ali2;, e%te a%ociat i/ediat unei c;l;torii, %i/boli2ea2; ba&aAul e/o<ional 6er%onal 6e care 8iecare din noi :l 6urt;/ :n c;l;toria 6rin 9ia<;. =n 8unc<ie de con<inutul 9ali2ei, acea%ta ne :ndea/n; 8ie %; l;%;/ de o 6arte anxietatea %u6er8lu; 7i a/intirile care :/6iedic; de29oltarea noa%tr; >dac; e%te :nde%at; cu articole de utilitate ce denot; incon%ec9en<;? 8ie c; >dac; a 8o%t :/6ac-etat; cu %en% 7i cu/6;tare? identi8ic; ex6eri! en<ele 7i cunoa7terea nece%ar; %u6ra9ie<uirii noa%tre. $e aceea, 9i%ul de%6re 6;r;%irea %au 6ierderea unui ba&aA :n%ea/n; dorin<a de eliberare de %ub o 6o9ar; !inter6retare care, atunci cCnd e%te luat; la extre/;, 6oate indica :n 8inal, dorin<a de /oarte. Tr,nul groa:,i 1os C;l;torind :ntr!un tren al &roa2ei e%te o /eta8or; a %ui7urilor 7i coborC7uri!lor 9ie<ii. Ca %i/bol al &Cndirii interioare, re6re2int; a%cen%iunea 7i de%cinderea :n /intea con7tient; 7i cea incon7tient;. $eoarece nu de<ine/ controlul a%u6ra 9ite2ei cu care %e de6la%ea2; trenul &roa2ei %au a%u6ra rutei 6e care o ia, re6re2int; 6ierderea direc<iei. +roa2a 6ericolului c;l;toriei 6oate 8i inten% 6l;cut;, iar :n ace%t context, trenul &roa2ei e%te le&at de nece%itatea de excita<ie 7i a%u/area ri%curilor.
;ongl,ria 1os ,on&lerul e%te %i/bolul ec-ilibr;rii co/6onentelor 9ie<ii :n %co6ul 6re9enirii c;derii /in&ilor >re6re2int; e!le/entele 9ie<ii 8i2ice %au 6%i-ice? 7i :ntreru6erii re6re2enta<iei. )aAoritatea oa/enilor %e %i/t %ub ten%iune la :/6;carea unor an&aAa/ente :ntr!un tot ar/onio% cu/ ar 8i 8a/ilia, %er9iciul 7i ne9oile 6er%onaleG uneori ten%iunile %unt atCt de /ari, :ncCt 9a re2ulta 6ierderea controlului, dac; :nde/Cnarea :n Aon&lerie nu e%te de29oltat;. #cea%t; analo&ie %e re8er; la 6;r<ile 6%i-icului care %unt Aon&late de c;tre con7tient. ,on&lerul 6oate 8i inter6retat, ca un ,scroc9 care 6oate %; :atreru6; ar/onia.
!rd,r,a 1os #rderea /intal; 6oate 8i %i/boli2at; :n nu/eroa%e /oduri, inclu2Cnd %coaterea aburilor 6e urec-i >indic; o a!&lo/erare %e9er;? %au o lumBnar, a!6rin%; la a/bele ca6ete. =n ace%t context, aburul 7i /ocul %unt %i/boluri de di%truc<ie 7i a/bele a9erti2ea2; 6ericolele %u6ra:ncord;rii ! 8ie ca re2ultat al 6re%iunilor externe, 8ie 6rin ne%ocotirea a/bi<iilor 6er%onale. O de6re%ie ner9oa%; ! uneori nu/it; Eardere de creierF %au Ecreier ar%F ! 6oate cau2a daune ire6arabile 6%i-icului.
VI 3
O b s t a c o le le
I:olar,a sus O in%ul; nelocuit; e%te %i/bolul i2ol;rii 6entru c; e%te de%6;r<it; 6rin a!6; de celelalte /a%e de 6;/Cnt 7i de co/unit;<ile lor. $e7i 6ute/ 8i ex6u7i tendin<elor de %olitudine 7i 6ute/ %; ne bucur;/ de 6ro6ria noa%tr; co/6anie, :n cele din ur/;, :n cu9intele lui ,o-n $onne, E3i/eni nu e%te o in%ul;F, a9e/ ne9oie de co/6anie 7i de interac<iunea cu ceilalcare, :ntr!o anu/it; /;%ur;, e%te bene8ic;?, %au a9erti2ea2; de 6ericolele ce re2ult; :n ur/a i2ol;rii de %ocietate %au a e9it;rii 6roble/elor ce trebuie :n8runtate. =ntr!o inter6retare /ai 6ro8und;, in%ula 6oate 8i %tabilitatea con7tientului, iar /area, i/6redictibilul incon2ti,nt. @iind di8icil %; aAun&i la ea, %i/boli2ea2;, de a%e/enea, un i!deal de neatin%.
Ant,mni3ar,a 1os Barele ace%tei coli9ii %i/boli2ea2; :nc-i%oarea 6a6a&alilor. Pri2onierii, %unt re<inu<i :/6otri9a 9oin<ei lor, %unt :/6iedica<i %; e9ade2e 7i %; %e elibere2e 6rin &ratiile :nc-i%orilor. .ibertatea 6er%onal; e%te crucial; 6entru inte&ritatea /intal; 7i 6entru bun;%tarea 8i2ic;, iar 6ri9area de libertate duce la un 6ro8und declin /ental. Ji%urile de%6re :ncarcerare, 6ot :n%e/na %enti/ente de 9ino9;<ie real; %au i/a&inat; 6entru care 6er%oana a7tea6t; %; 8ie 6ede6%it;, %au 6ot re6re2enta o %itua<ie i/inent; 6erce6ut; 6ierdere a libert;<ii >/ariaAul, na7terea unui co6il %au :nce6erea unei noi %luAbe?. Ca6ti9itatea /ai 6oate 8i %i/bolul re6re%iunii ! 8ie a unor a%6ira<ii 7i dorin<e, 8ie a unei %cla9ii 8a<; de o 8or<; extern; do/inatoare. =n %i/boli%/ul oniric, ani/alele ca6ti9e, ca ace7ti 6a6a&ali, re6re2int; cele /ai de ba2; :nde/nuri 7i ener&ii ale noa%tre, ale c;ror eliberare e%te e%en<ial;, deoarece re6re%iunea continu; a incon7tientului re2ult; daune :n con7tient. "ni8or/a conda/natului are un %co6 6ractic, de identi8icare, dar :n;bu7; %enti/entelor 7i de indi9idualitate de care 6ri2onierul %e a&a<; :n :ncercarea %a de a!7i a8ir/a inde6enden<a 6er%onal;.
8anipular,a sus P;6u7ile %au /arionetele %unt 8i&uri neani/ate ale c;ror /i7c;ri %unt 6ro9ocate de a<e, %Cr/e %au be<e controlate de un 6;6u7ar. 1le %i/boli2ea2; 6ierderea 9oin<ei libere 7i inca6acitatea de a ac<iona inde6endent ! /ani6ularea /in<ii cui9a de c;tre o alt; 6er%oan; %au de c;tre o 8or<; exterioar;. $ac; cel ce 9i%ea2; %e co/6ort; ca 6;6u7arul, incon7tientul %;u ex6ri/; dorin<a de a!i controla 6e ceilal<i. =anglica +o2i, 1os Pan&lica ro7ie birocratic; e%te 6rintre cele /ai 8ru%trante ob%tacole ex6eri/entate :n 9ia<a de 2i cu 2i, iar acea%t; inter6retare e%te 6urtat; 7i :n lu/ea 9i%elor. =/6iedicarea atin&erii unor <eluri de c;tre o 6er%oan; o8icial;, /ul<u/it; de %ine 7i i/uabil;, ob%truc<i!onat; de o nor/; cu 6utere le⁣ ne:n<elea%; de ea, re6re2int; o i/a&ine clar; a re6re%iunii. $e a%e/enea, indic; li6%a de co/unicare :ntre con7tient 7i incon7tient. $e 8a6t, incon7tientul %abotea2; a%6ira<iile creati9e a!le con7tientului, iar banda ro7ie care %i/boli2ea2; acea%t; re6re%iune trebuie t;iat; :nainte de a cau2a daune %erioa%e. Pan&lica ro7ie ! ca obiect o!bli&atoriu 6rin culoarea 6ericolului !6oate 8i un a9erti%/ent la con8runtarea 8ru%tra<iilor :n %co6ul de a le :n<ele&e 7i a le re2ol9a dac; e%te 6o%ibil %au de a le acce6ta, c-iar dac; %unt i/6o%ibile.
VI PV
41comia dreapta
(eii au :nde6linit dorin<a le&endarului :/6;rat )ida% din P-ry&ia, ca tot ce atin&e %; %e tran%8or/e :n aur. $in ne8ericire, l;co/ia %a era atCt de /i%tuitoare, :ncCt, de7i a de9enit bo&at 7i i %!a :nde6linit dorin<a, a dat de con%ecin<e 6e care nu le 6re9;2u%e. *rana %a %e tran%8or/a :n aur 7i nu 6utea /Cnca, iar atin&erea %a a tran%8or/at!o 6e 8iica lui :ntr!un cada9ru de aur >a7a cu/ e%te ilu%trat aici de c;tre Nalter Crane?. =nnebunit de durere, )ida% %!a ru&at 2eilor 6entru :ncetarea ble%te/uluiG i %!a 6oruncit %; 8ac; baie :n rCul Pactolu%, unde %!a 8rCnt ble%te/ul, iar ni%i6ul 7i <;r/ul au 8o%t tran%8or/ate :n aur. $eci )ida% e%te un %i/bol de a9erti%/ent :n 8a<a 6ericolului de l;co/ie exce%i9; 7i anun<; e9entualitatea de%tructi9; a de6;7irii bo&;<iei decCt acord; bene8iciile /ateriale.
T,nta3ia sus #ce%t detaliu din 6ictura &ra8ic; a lui *ierony/u% Bo%c- ilu%trea2; tenta<ia 6e care to<i o :n8runt;/ la un /o/ent dat, de a abandona calea EbineluiF 6entru o r;%6lat; e8e/er; %au de di%tru&ere. )oartea e%te 6re2entat; cu o!biectul tenta<iei :n /Cn;, intrCnd :n dor/itorul unui /uribund :n Aurul c;ruia %e /ani8e%t; o 9iolent; b;t;lie 6entru 6o%edarea %u8letului %;u. =n %6atele o%Cnditului %t; un ng,r ocro!
titor, :nde/nCndu!I %; re2i%te i%6itei o8erite cu entu2ia%/ de de/oni, i%6it; a c;rei acce6tare ar duce la da/na!<ia lui etern;. In ciuda 8a6tului c; %;!cule<ii de 6rad; nu!i 9or 8i de 8olo% :n lu/ea ce ur/ea2;, tenta<ia o/ului e%te e9ident;. =n 9i%e, tenta<ia nu e%te 9;2ut; nea6;rat :n ter/eni reli&io7i, ci ca orice ale&ere care a6elea2; la l;co/ia noa%tr; 7i care a/enin<; %; ne ade/enea%c; :ntr!o credin<; con8lic!tual; cu ade9;ratul no%tru eu. <obia sus, dreapta :n ti/6 ce 8obia re6re2int; %i/6lu o tea/; de obiectul 8obie, 6oate 8i con%iderat; 7i ca %i/bol al 8ricii incon7tiente 8a<; de ce9a. #cuarela lui #nne #nder%on o ilu%trea2; 6e )icu<a do/ni7oar; )u88et, care, :n 6oe2ia 6entru co6ii era %6eriat; de un p1ian>,n9 8;cCnd!o a%t8el cea /ai cuno%cut; ara-!no8obic;. #ra-no8obia e%te co/un; 7i e%te ade%ea ex6eri/entat; :n co7/aruri, 6recu/ 7i la 9ederea actual; a 6;ianAenilor. P;ianAenul re6re2int; %oarta >datorit; 8irului 6e care :l creea2; 7i :n Aurul c;ruia %e :n9Crte, 8a6t care :l lea&; de 8irul 9ie<ii?G crea<ia >deoarece :7i <e%e 6Cn2a?G 7i di%tru&erea /ale8ic; 7i 9eninoa%; >deoarece
:7i i/obili2ea2; 9icti/ele :n 6Cn2a <e%ut; 7i a6oi le o/oar;?. #tCt :n ti/6urile %tr;9ec-i, 6recu/ 7i :n cele /oderne, 6;ianAenul re6re2int; /a/a de9oratoare care :7i atra&e :n 6Cn2; co6iii 7i a6oi :i di%tru&e. #ra-no8obia 6oate 8i inter6retat; 9ariat, ca 8rica de 9ia<; 7i de /oarte, de 6uterile di%tru&;toare ale unei /a/e do/inatoare 7i, :n context lu/e%c, ca un de2&u%t extre/ 8a<; de ace%te ara-nide octo!6ode.
%omba cu ,/,ct ntBr:iat 1os Bo/ba cu e8ect :ntCr2iat, cu 8itilul 7uier;tor ar2Cnd inexorabil %6re de9a%tare %i/boli2ea2; un 6ericol :n&ro6at adCnc :n incon7tient 7i c;ruia dac; nu i %e d; aten<ie, 9a ex6loda ine9itabil cau2Cnd daune 6%i-olo&ice. $e aceea e%te un %i/bol de a9erti2are, %e/nalCnd con7tientului nece%itatea adre%;rii unor 6roble/e nere2ol9ate, care dac; %unt i&norate, 9or r;bu8ni ! e!9entual cu con%ecin<e de2a%truoa%e a!%u6ra 6%i-icului.
VI
$ot: Sur%ele 9aria2; ! uneori 8oarte /ult ! :n cea ce 6ri9e7te i%toricul, r;d;cinile 7i :n%e/n;tatea %i/bolurilor. #ce%t 8a6t nu e%te %ur6rin2;tor, deoarece %i/bolurile %e %c-i/b; de!a lun&ul ti/6ului 7i 6ot a9ea a!%ocieri :n di9er%ele culturi. #utorul 7i editorii au 8;cut toate de/er%urile 6entru 8olo%irea %ur%elor de autoritate :n do/eniu 6entru a 6re2enta o de%criere clar; 7i conci%; a %i/bolurilor inclu%e :n acea%t; carte. Alc!em8: (!e Secret Ari, Stani%la% Olo%!%ow%0i de Rola, ILK3, T-a/e% _ *ud%on .td., .ondon American /ndian .8t!s and Legends, ed%. Ric-ard 1rdoe% and #l8on%e Orti2, IL8P, 6ant-eon, 3ew Sor0 Astrolog8: (!e %elestial .irror, Narren Oenton, ILKP, T-a/e% _ *ud%on .td., .ondon (!e &ible and t!e Saints, +. $uc-et Suc!-aux and ). Pa%toureau, ILLP, @la//a!rion, Pari% &loomsbur8 3uide to *uman (!oug!t, ed. Oennet- )yCei%-, ILL3, Bloo/%bury Pu!bli%-in& .td., .ondon &re7er s &ooF of .8t! and Legend, ed. ,.C. Coo6er ILL , *elicon Publi%-in& .td., Ox8ord Dictionar8 of +e7is! Lore and Legend, #lan "nter/an ILLI, T-a/e% and *ud%on .td., .ondon Dictionar8 of S8mbols, To/ C-etwynd, IL82, T-e #Uuarian Pre%%, *ar6er Collin%, .ondon A Dictionar8 of S8mbols, ,.1. Cirlot, ILL , Routled&e, .ondon Dictionar8 of S8mbols, Cari +. .iun&/an, ILLI, N.N. 3orton _ Co/6any, Inc., 3ew Sor0 and .ondon (!e "lement "nc8clopedia of S8mbols, ed. "do Bec0er, ILLP, 1le/ent Boo0% .td., S-a8t%bury, $or%et (!e "nc8clopedia of Signs and S8mbols, ,o-n .ain& and $a9id Nire, ILL3, Studio 1dition% .td., .ondon
(!e 3uiness "nc8clopedia of Signs and S8mbols, ,o-n @oley, ILL3, +uine%% Publi%-in& ltd., )iddle%ex, 1n&land *allPs /llustrated Dictionar8 of S8mbols in eastern and Hestern Art, ,a/e% *ali, ILLP, ,o-n )urray >Publi%-er%? .td., .ondon *eraldr8, *enry Bedin&8eld and Peter +wynn!,one%, ILL3, Bi%on Boo0% .td., .ondon A *istor8 ofP3od, Oaren #r/%tron&, ILL3, Ballantine Boo0%, 3ew Sor0 (!e *utc!inson "nc8clopedia of Li#ing Fait!s >P!t- edition?, ed. R.C. (ae-ner, IL88, *elicon, Ox8ord An /llustrated "nc8clopedia of (radiional S8mbols, ,.C. Coo6er, ILK8, T-a/e% and *ud%on .td., .ondon /llustrated 3uide o Dreams, 0alerie Francis, ILL , Bi%on Boo0% .td., .ondon /ndian Art: A %oncise *istor8, Roy C. Cra9en, ILK6T-a/e% and *ud%on .td., .ondon .agic: (!e Hestern (radition, @ranci% Oin&, ILK , T-a/e% _ *ud%on, Inc., 3ew Sor0 (!e .ammot! Dictionar8 of S8mbols: Mn:derstanding t!e *idden language of S8mbols, 3adia ,ulien, ILL6, Robin%on Publi%-in&, .ondon .an and*is S8mbols, Cari +. ,un&, IL6P, #r0ana, Pen&uin Boo0%, .ondon (!e .8t!ic /mage, ,o%e6- Ca/6bell, ILKP, Bollin&en Serier% C, Princeton "ni9er%ity Pre%%, 6rinceton, 3ew ,er%ey .8l!olog8: An /llustrated "nc8clopedia, ed. Ric-ard Ca9endi%-, IL8K, )acdonald _ Co. >Publi%-er%? .td., .ondon (!e 5ati#e Americans: An /llustrated *istor8, ed%. Betty and Ian Ballantine, ILL3, Turner 6ubli%-in&, Inc., #tlanta, +eor&ia. (!e $xford %ompanion to t!e .ind, ed. Ric-ard .. +re&ory, IL8K, Ox8ord "ni9er%ity Pre%%, Ox8ord (!e $xford 3uide to *eraldr8, T-o/a% Noodcoc0 and ,o-n /artin Robin%on, IL88, Ox8ord "ni9er%ity Pre%%, Ox8ord
(!e 6enguin Dictionar8 of -eligions, ed. ,o-n R. *innel%, IL8P, Pen&uin Boo0% .td., .ondon SacredS8mbols: Ancient "gipt, ILL , T-a/e% and *ud%on ltd., .ondon Sacred S8mbols: (!e %elts, <>>W, T-a/e% and *ud%on .td., .ondon Sacred S8mbols: .andala, ILL , T-a/e% and *ud%on .td.,\.ondon Sacred S8mbols: (!e (arot, ILL , T-a/e% and *ud%on .td., .ondon (!e Secret Language of Dreams, $a9id @ontana, ILLP, Pa9ilion Boo0% .td., .on!donT$uncan Baird Publi%-er%, .ondon (!e Secret Language of S8mbols, $a9id @ontana ILL3, Pa9ilion Boo0% .td., .on!donT$uncan Baird Publi%-er%, .ondon (!e Supernatural, $ou&la% *ill and Pat Nillia/%, IL8L, Bloo/%bury Boo0%, .ondon S8mbols, Signs and Signets, 1rn%t .e-ner, IL 0, reeditat IL6L, $o9er 6ublication Inc., 3ew Sor0 (!e (ree of Life: /mage for t!e %osmos, Ro&er Coo0, ILKP, t-a/e% and *ud%on .td., .ondon (!e (rut! about Hitc!craft (odaz, Scott Cunnin&-a/, IL88, .lewellyn Publication%, St. Paul, )inne%ota H!oPs H!o in .8t!olog8, #lexander S. )urray, ILLP, Brac0en Boo0%, .ondon Hit!craft' (!e *istor8 and .8t!olog8, Ric-ard )ar%-all, ILL , Saraband Inc., Rowayton, Connecticut (!e Homan s Dictionar8 of S8mbols and sacred $b1ects, Barbara +. Nal0er, IL88, *ar6er Collin%, 3ew Sor0 (!e Hords7ort! Dictionar8 of &elie#es and -eligions, ed. Ro%e/ary +orin&, ILL , Nord%wort- 1dition% .td., *ert8ord%-ire, 1n&land
156
abori&en 2I,P6!PK, I06, II0, II abunden<; 8L, L3, I03, I08, II6, II8, I20, I2I, IP #c-ille 8 #cro6ole P, II8 #da/ 7i 19a K8 ade9;r 2L,PI,PL,8K,LP, II2, I2I, I22, IPI, I 2 #enea% I2 aer 2P, 2L, K0!K3, K , K8, KL,L , IPI #e%cula6iu% I0 , I06 #8rica 8, 0, L0, LI, LP, LL, I0I, I02, I0 , I06, I0K, II0, III, II2, IIP, II , I2 #8ri0aaner Neer%tand%bewe&in& >#.N.B.? 62 #8ro!a/erican 63 a8rodi%iac II6 #6-rodita 60, K3, L8, I0I, I03, I0K, I08, I0L, III, II3, IIP, I20, I2I, I22, I23 #&laea 60 #&ni 2K,62, I03, I0 a&ricultura I03, I2 a!itnsa 28 a0eda- 3 alb I0, IK, 8L, L , I0I, I0P, III, II3, IPK alba%tru!9er2ui KP al&ebra 8 albin; 6I, II6 alc-i/ie L, I0,3P, 6 , K0, II,K ,K6,8 , 86,L0,LI, LI,L8, III, II3, IIK, I22, I30 al8a 7i o/e&a 8 al8abete 6 , 8P!8 G &rece%c 8 G ro/an 8 G 8enician 8P ali&ator I06 #lla- P2, L3, I22G 6uterea lui, 8G /Cnia lui, L0 #ltar P0 a/bi&uitate 32 #/erica Central; LL, I0I a/erindieni I6,2I,2P,P3, PP,PK, 0, 8K, L0, LI, LP, L8, I00, I0I, I02, I03, I06, I0K, I08, I0L, II0, III, II3, IIP, II , II6, IIL, I2 , IP0 9e2i5 triburi indi9iduale #/%terda/, Olanda 6 a/uletele K8 anana% I20 #nanta I3P anar-ie 63 ancor; L, 8I #ndro&yne I0, 6 , K , 8 , 86 ani/a II ani/ale, do/e%tice I03!I0 ani/ale, %;lbatice L8!I02 an0- 2L anoni/at 8 anoti/6uri I, 62, KL, 8I, 86, 8L, L #nticri%t I2L, I3 #nubi% I0 a6; I0,23,2P,2L,32,3P, K0!K3,K ,8L,8I, 82,LI, L3,L , I0P, I0K!I0L, II2,
II3, I2K, I32, I3P, IPI, IPI. IP3, I P a6;rare 6K, 6L a6atic KK #6ollo 8, KL, L0, L3, I00, I0I, I06, I08, II0, "I, II3, IIP, IIL, I23, I2L a6oticar I30 #rabia 80, LL #rac-ne II arc 26, 8, K3 arcul 9ictoriei IP #r-an&-elul +abriel I22 ar-eti6uri I0, II, 83, I3L, IP0, IP0!IPI, IPK, IPL ar-eti6uri uni9er%ale I0, II ar-eti6uri I0, II, 83, I3L, IP0, IP0!IPI, IPK, IPL ar-itectul uni9er%ului >$u/ne2eu? K6 #riadne I3I arian 62 arici I02 #ri%totel 86 ar/at; PL, K! L, IIL ar/e -eraldice ale coroanei britanice PL, 3, 6 ar/onie 3P, K2, 8 , 8K, L3, I0 , I20 ar/onie ar-itectural; 86 ar/onie co%/ic; 2P, 26, PP art; dra/atic; 0 artele 32,33 #rte/i% >2ei<; &reac;? 8, 62,6L,LI, L8, I00, I0P, I0 , II , II6, I2I, I22, I28. 9e2i 7i $iana a%irian L, I2I, I2L, I3K #%tarte LI, II2, IIL #%traea, 9e2i inocen<; a%trolo&ie L, K0!KP, L0, LI, L2 a%trono/ie L0, LI a%ul de Sce6tre K8 atenieni 32, 33, II6 #t-ena 32,33, 6, 8,6I, II0, III, II , II8, I20, I36 atribute 6I #tti% II8, I2 au&ur I02 au/ 9e2i o/ aur 38, 8I,L0, I2P aur; 2I,22,36,3K,38 #u%tralia 8, P6, PK, , 68, I06, II0, II autoritate II, 6, K, L, 82,L8 a9entur; IP3 a9iditate, l;co/ie 6I,L8, I00, I0I, I02, I0K, I axi% /undi 8,23,2P,3I, 0, K, 8, 82, 8L, L0, IIK, IP3 a2teci 8K, LL, I0I, I0L, IIP Ba 2L babilonieni 32, 3P, 3 , 33, 36,PI,LI,L3, I02, I08, II2, II , IIK, II8, IIL, I20, I2L, I32, I3K Bacc-u% L , L8, I0I, I03, I0P, I0 , I2I, I22, I2 , I3I ba&-ete >tarot? KK!KL Balan<a K0, K2 balaur I2K, I3 balaur :nari6at I28 balen; I0K bani 6e co6aci IP6
Bart-e%, Roland IP, IK bar2; II3 ba%/a >le&at; la oc-i? 60, KK Ba%t 2L, I0 beatitudine L bec IPP Be-e/ot- I2K Bel&ia P Beller6-on I2K, I30, I3P Benin I0 BenAa/in, tribul lui I00 Bennu I3P berbec 2L,3 ,KI, I0 Berbec K, 8, K0, KI, I00, I0P, I0 , III Berne, 1l9e<ia L8 be%tia #6ocali6%ei 8K biAuterie Borax 6K birocratic I 2 bi9ol 2I,P3 Bi2an< 36,P2, II0, I22 bi2on 9e2i bi9ol bo&;<ie 6L,6L,86,L8, I02, I08, I23 bo/b; cu e8ect :ntCr2iat I bonet; de buc;tar 7e8 L Borea% L Bo%c-, *ierony/ou% 6 bote2 38,P0, I0L, II0 bou 3K, I03 Bra-/ 26 Bra-/a 26,2K, L0, II2, II3 Britannia 33 broa%c; 6K, I0K broa%c; rCioa%; 6K broa%c; <e%toa%; K8, L , I0K bubuitur; de tunet 8, 32, P , K,8I,8L,LP,LL,I03, I0L, II0, IIL bucurie KL, 86, I28 Budd-a 8,2I,22,23, 2P, 2K, 36, KP, 83, 8K, L8, LL, I00, I0I, I08, I2I Budd-a, /Cna lui 22G ini/a lui, 62. budi%/ 8,2I,22!2 , 2K,28, P I, 8 ,6 2, 82,83,8K,LP, L8,LL, I00, I0I, I02, I03, I0P, I0 , I08, I0L, II2, IIP, IIK, I2I, I2L,3 bu8ni<; 33,PL, 6I, 8 , II0 bu8ni<a #tenei PL, 6I bu8ni<a din Ni%do/ PL,6I caduceu% 33, 66, LI cCine I0 cal K, KK, I0P, I 2 cal de /are I0K c;l;torii >norocoa%e? 23, 32, I0L c;ldur; KL, L0 cali&ra8ie P2 calu/et P3 c;/il; 60,LL Ca/6anie de $e2ar/are 3uclear; >C3$1? 63 can&ur 2I, P6 cano6ie 2I,2 , P2 ca6 LK c;6c;un I00, I02!I03, III, I2I ca6ra 66, K3, I0P Ca6ricorn K0, K3, I32, I3P caracati<; I0L cariatid; a uni9er%ului I0K caritate 60, I08, II3, I22 carni9ori 3 c;r<i de Aoc 6 , KL ca%; IPL ca%titate I0, 32, 8, LLG 9oal de 3K, 38,60, I03, II3,
I22, I28, I30, IPK, I 2 cata%tro8; K8, I0 catolici%/, Ro/an P0,PI, 6I ca9aler K, 8 Ca9aler 3e&ru K cea% de bu2unar I I cea<; 8L, LP cel<Bi P , 3, 62,66,6L, 8I, LP,L8, I00, I02, I03, I0P, I0 , I0K, I08, II0, III, II3, IIP, II , IIL, I20, I2I, I2P centaur K3 cer I0,2 ,8L, I3 cerb I00 Cerberiu% I! , I2K, I30 cerc 8, II, I8,2P,2 ,36, 3L,P , 6,62,63,K6, 8I, 83, 86, 8K, L2, IPI, IP2 cercul yin!yan& I0,2I,2 , I,K8 Cere% 33,62,L , I03, II6, I23, I2 ceruri I0P cetate IP8 Ce2anne, Paul I20 C-a&all, )arc I c-a00ar 28 c-a0ra 22, 2P, 83 C-arybdi% I2K, I32 c-ei :ncruci7ate K c-eie IPL, I 0 C-ina 8, L, 23, 2, P, , 8, 62,KP, K6, K8, 80,8I, 82 86, 8K, L3, LP, L , L6, LK, L8, I00, I0I, I02, I0P, I0 , I0K, I08, I0L, II0, III, II2, II3, IIP, II , II6, IIK, II8, IIL, I20, I2I, I22, I23, I2P, I2 , I28, I2L, I3P, I3 c-in& I I,K8,82 c-i6aro% 38 c-iron K3 c-orten 2P ciclul 9ie<ii 22, 3 , 3K, 68, 8L, LI,BL , I2 , IPI, I I ci/6oaie 3 Cina cea de tain; P0, PI, 8K ciocan 7i nico9al; 62 ciocanul lui T-or P , 62 Circe 6L, II0, I32 circu/ci2ie 0 ciu6erc; I2 ciu6erc; otr;9itoare I2 cle6%idr; 60, I I Clo9i%, Re&ele 8rancilor 6 Clytie I23 coad; de /;tur; 66,6K cocor 8 coco7 P, IIP Cod interna<ional de dra6ele IL Codul )or%e IL coi8 K coiot I0I, IP0 co/ete LI co/6a% IPI co/6utere IL co/uni%/ 62 Co/unitatea #/i%- >S. Penn%yl9ania, "S#? I2I co/uniune P3, PK con de 6in I2I concentrare P2 condi<ie u/an; I08,II conducere K2, L8 con8uciani%/ 2 Con8uciu% K
Con%tantin I P0 Con%tantino6ol P2, I2P con7tient I0,II, IPI con7tiin<; II6 co6ac Bod-i I2I co6ac co%/ic KL, L0, I02. IIK, II8 co6aci cu 8run2e c;2;toare II8, IIL co6ii :n codru PL, 6I corb III corb 3K, III, IP0 coroan; 3K, 38, PL, 6, K Coroan; de S6ini 3L, 3, I0 cor6 I08 cor6 o/ene%c P3, K0, 86, 8L, L6!LK, IPL co%a7 II6 co%/o% 22, 2P, 2K, 36, P3, 8I,82,83,86, L6, I0K, I2 , IP3 co%tu/e 0 co<o8an; II3 crab KI crea<ie 8, 2 , 26, 2K, K3, K6, K8, 83, 86, IPPG a 9ie<ii >lotu%? 2P, P3G cele 7a6te 2ile ale 3PG de a6; KL, LI, LK, I03, II2, II , IPP, I creaturi de aer I3P!I3 creaturi /arine I06!I0L creaturi tere%tre I28!I3I creier ar% I 3 cre7tini%/ 8, I0, 36!PI,2I, 23, 33, 3 , P2, 3, P, 6, K, 8, L, 60, 62, 66, 6L, 82, 8 , 86, 8KG nati9 L0, LI, L2. L3, LP, L , L8, LL, I00, I0I, I02, I03, I0P, I0 , I06, I0K,0I8, I0L, II0, III, II2, II3, IIP, II , II6, IIK, II8, IIL, I20, I2I, I22, I23, I2P, I2 , I28, I2L, I30, I32, I3P, I3 , IPI, IP2, IP6, IPK, I 0, I I cre7tini%/ co6tic 2L Cric0et, ,i/in& II6 crin 36,38, 6, I22 cri2ante/; L , I23 crocodil I06 Crono% L2, I0P, II. I I Cro%% @itc-y 3L cruce 3L,P0, PI, K,6L, 82,L2 cruce ar2Cnd; 63 cruce celtic; 36, 3L cruce cre7tin; II8, IIL, I2 cruce /alte2; L crucea 6;%torului 3L crucea tau 2L, 30, P , 8 cruci8icarea 38,P0, II3, IIP, IIL cruci8ix 8,2I,3L,PI, IP6 culori IK cultur; caldeean; P0, IIK cultura caribian; I0I,I0K cultura &er/an; L0, LP, II8, IIL cultur; /aya 82, LL, I02, I0L, IIP culturi %iberiene L8, I2 cu/6;tare 6I cunoa7tere 22, 2P, 32, PL, K3, KL,LP, I00, I06, II8, I2 , IPI, I 2 cu6e >c;r<i de Aoc? KL Cu6idon 8, K8, I0I, I22, IP0, IP2
I K
cu6ru LI curaA 28, 3L, P3, KP, KL, L8, I03, I0P, I0 , I08, II0, II3, IIP, II6 curcan IIP curcubeu 8K,8L,L3, I22, IPL curio2itate IPP cutie :nc-i%; I 2 Cybele L8, II8, IIL, I20, I2 $a&on I2 , I32 $ali, Sal9ador IP3 dar0ne%% 23, 2 , 26, KL, 8L, LI, I02, I0 , I0K de Sau%%ure @erdinand I2, 13 de&etele de la IP2 de&e<el!ro7u I2P del8in I08 $e/eter 33, K2, L , I03, II6, I23, I2 de/iur& I06, III de/nitate 23, LL, I08 de/oni I36!I3K de9orator de co6ii I3K de2a%tre naturale I06, I30 d-ar/a 22, 2P, 2 d-ar/a c-a0ra 22, 23, 8K dia/ant KL $iana P2, 8,6L,LI, I00, I0 , II , II6, I2I, I22, I28 dice 8K,L , IP6 9e2i #rte/i% di&italin; I2P dili&ent; I08, II6 dina%tie oto/an; P2, I2P din<i LK $iony%ou%L , L8, I0I, I03, 1*)9 I0 , I2I, I22, I2 , IP direc<ie IPK, I 3 direc<iiT6uncte cardinale 2P, I, 62, K0, KL, 8I, 83, 86 di%c %olar 30, 3I, 62, 8I di%c %olar :nari6at 3I di%ci6lin; 28, I00 di%cri/inare K2 di%tru&ere 26, P3, 66, K3, LK, I0I, I02, I0P, I06, II , I28, I36, I 3, I di9ina 6er8ec<iune 8K di9ina 6ro6or<ie 86 di9ina 6rotec<ie 8 di9ina radian<; 36,P0,PI, K6 di9ina<ie L, 6 , KK, K8!80, 86, 1*) di9initate 38,P2,8I,86,8K, LI, IIL, I2I di9inul ade9;r LP dodo II2 doi, nu/eral 86 do/e%ticity I0 , I0K do/inan<;, do/inare 2 , K $on [uiAote IPI dorin<; 8,6I,6K, I00, I0I, I03, I0P, I0 , II0, IIP, I3I, I3 , I3L do%ire I 2 $racula I3K dra&on 8, I0,KP,K , I0K! I0L, II2, I2K, I28 dra&on 8ly II6 dra&onii din #6ocali6% 66 dra&o%te I3, ,60,KL, 82, L6, I0P, I08, I0L, 1119 11@9 11$9 I20, I22, IP0, IP2 dra6ele na<ionale I6,P2,
PL, I, 8, L0, LI, I23 dra6elul con8edera<iei I dre6tate PL, 60, 6, K2, KK, II0, I82 drui2i L,2I,P , IIL, I2I, I2P duali%/ 33 dualitate KI, 86 $u/ne2eu I0, 33, 3 , 36, P2, 66, K6, 8 , 8K, L3, L8, II0, IPL durere 3, L2 ec-ilibru 60, K , KK, 86, L6, I03 ec-ilibru 60, K , KK, 86, L6, I03 1&ida I36 eliberare IP3, IPL, I 0 e/ble/; de nunt; I3 e/ble/; 6a6al; K, IPL e/ble/e na<ionale I6,PL, 2! , IPI e/ble/e 6olitice 62!63 e/o<ii 6o2iti9e IP2 ener&ieT8or<; creatoare 2 , 36, 6@9'1 8I, 83, 86, L0, LI,LP, I08, IPP ener&ie co%/ic; I06 ener&ii di9ine >/a%culin 7i 8e/inin? 68, LP erboni%t 68 ere2ie I0K, II er&o% cor6orat IK @a/ilia %8Cnt; 3K 8a<; 2C/bitoare IP2 8enicieni 33,8P,LI, I0 , IIK, IIL 8enix c-ine2 8, I3P, I3 8enix 9e%tic K2, II0, I2K, I3P 8ericire 8, IK,6L,KK,KL, 86, LL, I00, I02, I0P, I23, I2 , I3 , IP2, IPL 8ericire conAu&al;Tc;%;torie II , I2I 8er/itateT@ortitudo >9irtute cardinal;? I, , K, 60 8loarea!%oarelui KK, I23 8luture II 8or<; 2K, 2L, 3L, P3, 2, K, K8, 86, LK, L8, LL, I03, I0P!I0 , II8, IIL, I2L 8ranc/a%onerie L, 6 , K6, I22 @ran<a PL, P, 6,6I,8K, IIP, I22 @reyAa I0I, I0 , II0, I20, I2P @re&e +ot-lob I3 @reud Si&i%/und II, I2, I , I3L, IP3, I 0 8ri&ian I20, I2 8ruct I20!I2I 8run2a de ar<ar a Canadei 2 8ul&er 8, 32, P , K, 8, KP, 8I, 8L, IIL 8u/ P3, P 8unda #I$S I6!IK, IK 8uneralii P0,PI, IIL 8unie I06 @uria I2K, M3K 8urtuni 32,P , II6 +altire% din #/%terda/ 6 &a/e% K8!80 +ane%-a 8, 2K, 62, LL, I02 +aruda, 6a%;rea I0, I2K, I3P, I3 &CtleA IIP +au&uin, Paul IP &ea/antan I 3 +e/eni K0,KI,K6,KK,86,
I0P &enero2itate I0, IK,6I, 8L, I2K, I28 +er/ania I6, IK &-inda I2I &-inion 3L, II0, 1 1 1 9 II3 +ol&ot;G cruce 7i %tCnc; P0 +ood S-e6-erd 3L, I0P &or&oni I36 +raal, %8Cntul PI, K &ra<ie I0P, II3, II8, I22 &rCu 30, I2 , IP +reco!ro/ani 32!33, K, 8, 2I, 30, 3 , 36,P0, 0, P, K, 8,60,6I,62,6 ,6L, KI,K2,K3,8P,8 , 86, 8K, L0, LI, ,L2,L3,LP, L ,L , L8,LL, I00, I0I, I03, I0P, I0 , I06, I0K, I08, I0L, II0, III, II2, II3, IIP, II , II6, II8, IIL, I20, I2I, I22, I23, I2 , I2K, I28, I2L, I30, I3I, I33, I3P, I36, I3K, IP0, 1)19 IP2, IP , IP6, IPK, IPL, I 0,I I, I 2 &reier II6 &re7eal; I00, I3I &ri8on I2L &ry6-on, 9e2i &ri8on *ade% K, I0P, I0 , I30 -alucino&en 68, 6L -ao% I02, I06, I2P, I30, I3P, IPI, IPK, IPL, I 0 -ar8; 3P, 3, 6 -ar8a lui $a9id 3P *ar6erB% Nee0ly 63,LL -at-or I03, I08, III *ecate LI, I0 , IPL -exa&ra/% 0oua 6 , 66, K8, 82 *elio% 62,L0, IIL *era 62,KI,KL, L3,L8, II2, II3, 1199 I20, I22, I3K *eracle% KI,K2,K3 -eraldic; I6,3L,PL, 6, K, 8, L, L0,L8, II0, IIP, I22, I2 , I28, I30 *ercule I2K,IPI -er/a8roditi%/ K2,K ,LI, L6 *er/e% 33, 86,LI, L6, I0I, I0 , I06, IP0 *idra I2K, I3P, IPI -iero&li8e 8, L, 6 , 8P, LP -i/er; I2K, I30 -indui%/ 8, I0,2I, 22,23, 2P, 2 , 26!2K, 28, 36, P0, PI,P8, 62, 8I,83, 86, 8K, L0, LP, L8, LL, I00, I02, I03, I0P, I0 , I06, I0K, I08, I0L, II0, III, II2, II3, II , II6, II8, I2I, I2K, I3P, I3 *itler, #dol8 I6, IK,PL, K, L,62 -o/ar IP6 *oru% >oc-iul lui? 2L, 30, L0. II0 Ianu% 32, 86, IPL, I 0 iarn; KP, KL, L , I0I identitate ance%tral; PK ieder; I2 ie6ure 36,L , I0I, II0, IP0 iertare I2P i&noran<; PL, I02, I03 li%u% *rBi%to% I0, 2I, 23, 3 , 36,3K,38,3L,P0,PI,62, K6, 8 , L3, LL, I00, I03, I0P, I0 , I08, I0L. II0,
II3, II6, II8, IIL, I20, I2I, I22, I28, I2L, IPI, IP2, I 0, I 2G a&onia lui 8 G %Cn&ele 7i tru6ul 3L, P0,PI,K6, I2I, I22, I2PG lin<oliul de :n/or/Cntare P0G co/6a%iune L3, II6G dualitate P0G credin<; 7i 9irtute IILG /ono&ra/a P0G 6ati/a K, IIP, I23, IP6, 6re2en<a 11*N :n9ierea K6,BL , I0K, I2 , I2L, I3PG %acri8iciul 2I, 38,3L,P0,PI, I2IG )Cntuitor I08G unitatea alb; P0G Ioana dB#rc PL, 6I ilu/inare P0, K, L0, L8, II0, IP2, IPL i/ortalitate 2L, 62, 6L, I02, I06, I0K, II2, II , II6, IIK, II8, IIL, I20, I2I, I2P, I2 , I3P, I3 , IP :nce6uturi KI, L0, II , IPK, II :nclina<ie KK Bible I32 incon7tient colecti9 I0, II, I2, I3L, IP0, IPL incon7tientul II, I2, LI, LL, I08, I30, I33, IP0, IPI, IP3, IPK, IPK, IP8, IPL, I 0, I 2, I P, I :ncrCncenare I P Incubu% 66!6K, I02 :nde6linire KK, 8K, LI India 23, 2P, 26, 28, 33, P2, , KL, 80, 8K, LP, LL, I06, II6, II8 indi9iduali2are I3L, IPK Indra 23, 2K, 8, 62, L0, LP, LL, I03, I0 , II0 :ndr;&o%ti<i 2, K8 :ndurare i 22, IP2 indu%trie coo6erati9; II6 inel de lo&odn; IP2 inexactitate II6, I23 :n8a<;7;ri IK, I8, 6 , 8I!82 in8ern L, I0, LL, I00, I0I, I0P, I0 , I0K, II0, II2, IIP, IIL, I30, I3P, I36 in8init 6,62,KK, 8I, I3P :n&C/8are 66, I00 :n&eri 6;2itori 36, 6L, I0L :n&eri 36,3K,38, I inocen<; P0, PL, 6I,8 , 8L, IPKG a/enin<are 66G #%treci K2, I0P, II2, I2P, IP3 in%ecte II !II6 :n7el;tor I 3 :n7el;torie I0I, I0 , I06, II3,I 2 in%6ira<ie 86, I08, IPP inte&ritate KK, 82 intelect KI,KL,L0,LI :n<ele6ciune 22, 23, 26, 2K, 30,3I,32,33,3P,36, 8, 6I,K3,KP, 86,LI, LK, L8, LL, I00, I0I, I02, I06, I0K, II0, III, I2I, I22, I3P inteli&en<; 82, 86, L0, LL, I00, I02, I0P, IPI inter6ret de 9i%e PP Inter6retarea 9i%elor >@reud? II, I2 :n9iere 2P, 2L, 3 , P0, 6K, L0,LI,L8, I02, I0K, I0L, II2, II3, IIP, II , II6,
122, 135
:n9;<a 2K, 30, 33,6I in9olu<ie K3, 8I Iona I0K,I08 i6ocri2ie I0I, I02 iri% L3, I22 Irlanda 3L. I, 3, P, 6, I02 I%-tar LI, I02, I08, II2, II , IIL I%i% 2L, 30,3I,LI, I03, I08, III, IIP, II I%la/ 2I,23,36,PI,P2, 8, 62,8I,8K,L0,LI,L3,LL, I03, I0P, I0 , II2, IIP, I2I, I22, I32, I 2 I%landa I P I%tanbul P2, I2P iudai%/ 8,2I,33!3 ,36, 3K,P0,PI, 6L, 82, 86, 8K, L3.LP, I0I, I0P, I0 , I08, II0, III, II2, II3, II6, IIK, II8, IIL, I2I, I32, I3K, IPL i2olare I P Aa&uar LL Aaini%/ 2K, 28, 62 ,a6onia 23, 2P, 2 , I, 2, 8,68,8K,L0,LI,L3,LP, L8, I0I, I02, I03, I0P, I0K, I08, II0, III, II2, IIP, II , II6, II8, I2I, I23, I2P, I2L, I3 , I3K, IPL Aert8ire de %ine >%acri8iciu de %ine? 6I,KK, I0I, I03, II3, IIP Audecat; di9in; 36 ,un&, Cari +u%ta9 I0, II, I2, IP,82,83, I28, I3L, IP0, IPL Iunona L3, L8, II2, II3, IIL, I20, I22, I3K ,u6iter 32, 36, 60, K0, KI, K3,L0, L2, L3. LP, I0I, I0 , II0, III, II3, II , IIL, I2I, IP0, IP 9e2i (eu% Oabala L, 33, 3P, 3 , 86, 8K, II8, I32 Oac-ina, 6;6u7a PP Oandin%0y, Ja%ilii II Olee, Paul II labirint I0L labirint IPK lalea I2P la/ia I2K, I3K lance 32, K leb;d; II3 le&e co%/ic; 8K, II .e&ea Budi%t; 2I, 22, 2P le&ile cunoa7terii I08, I20 lene9ie LL, I00, I0P, I0L .eo Bel&icu% P leu 2L,3L, I, P, 6,K2, 8L.L , L8, II0, I28, I2L .eul K0, K2, KP leul -eraldic 3L, P le9iat-an I06, I2K, I32, .e9i!Strau%%, Claude IP libertate 23,L , I08, IIK, I2 , IP3,I P .iberty Belle 2 .iliac I02 liliac I02 linie ori2ontal; 82 linie 9ertical; 82 linii 2 . K8, 82 lini7te I06, I2I, I22 .itur&- 3ea&r; 66 locuri %acre P , P6
134
I 8
loialitate I00, I0 .o0i IP0 lon&e9itate 8, 86, 8K, LL, 1*19 I02, I0K, III, II2, II3, II8, I23, I2P, I2 , I28 , lotu% 2I,22,2P,30, 6,8K, L lu/CnareTcandel; P0, PI, I 3 lu/in; 2 , 26, P0, 6, 8, KL,8L,L0, I00. I06, II2, II3, IIP, I22, IP2, IPL .una 8, I0, 2 , 26, 2L, 30, 3P,P , I,62, 66, 6K,68, 6L,K0.KI,K ,80,8I,86, 8K, 8L, LI,L ,L8, LL. I0I, I0P, I0L, II2, II6, II8, I2P. I28, IPI luna :n cre7tere P2G 26, 30, 38.P2, 8,6L,KI, LI, I03, I3 , IP6 lu6 I00 lu6ta dintre 8or<e o6u%e KL, :n bi%eric; 80 lu6t;tor KL, L8, I00 /ac I23 /acroco%/o% cele%t K0, 8K, L0,L6 /;&ar 3K, 63, I0P )a&i 3K,38 /a&ic 6 !6LG cerc /a&ic 6L, 8IG 8iltre /a&ice 68, 6LG 6uteri /a&ice 33, 3P, 6K,86, I02. I2P 9e2i /a&ician, /a&ie alb;, 9icani%/ /a&ician 8, 6K, 6L, KK, IP0 /a&ie alb; 68!6L /a&ic nea&r; 62 )a&rittc Rene I /ai/u<; KP, LL /ai/u<;T6a9ian 30, 3I /a0ara I3P /a/; di9in; 30 )a/;, )area )a/; 68, 6L, II , II6, I36, IPK )andala II,2P,8I,83,8K, IPK /andorla 3K, L3 /Cndrie P, L8, II0, 11@ /Cnia 2eilor 8, 8L,LI, L3, LP /ani6ulare I P /antie >a 8ecioarei );ria? 3K,38 /Cntuire PI, L, I08, I20, I2I, I2P, I 6 )aoT2e!$un I6!IK /;r I20 )arele (id din C-ina P! /ar&aret; I2P );ria, @ecioara 36, 3K, 38, PI,P2, 6,K2,K6,8K,LI, L3, I0P, I08, I0L, III, II3, II6, II8, I22, I2P, I2 , I28, IP2, I 2 )arte K, 8, K0,KI,K2, KL, 8K, L2, L6, I00, I0P, III, IP6 /artiriu >%acri8iciu? 3 , PL, 8,6I, I0P, IIL, I22 /a%culinitate I0,II,2 ,26, 3P.3L, 6, K, 8,62,KI! K3, K8, 8I, 82,L6G nu/ere i/6are 86, L8, L2, L8, I03, I0 , II3, IIL, I2I, I3L, IP /;%lin 38, IIK, II8, IP /;7ti 2P,PK,PL, 0, I3L
/ate/atic; 82, 8 /aternitate 3I. L8, I03, III, IIP /;tr;&un; 6L )aturitatea 32, 8 )ecca P2, P8 /edicin; 36, 68, 6L /edita<ie 22, 2P, 28, 83, I0K, II3, I23 /elc I0L /enora- >%8e7nic cu K bra<e? 3P, 8K )ercur 33, K0,KI,K2, K , KL,86,8K,LI,L6, I0I, I0 , I06, IP0 /e%a&eri di9ini 8, 36, P3, PP, 66, LI,I02, I0P, I08, II0, III. II6 /iel 2I,P0,8L,L , I0P /ielul $o/nului P0,I0P )iner9a 32,33, K. 8, III. II6, II8, I20 /inoaic 33, I0L )inotaur 8, I3I, IPK /i7care anti%cla9a&i%t; 2 /i7care )u%ul/an; 3ea&r; 63 /i7carea dre6turilor ci9ile 63 /i7carea Puterii 3e&re 63 /i%ter 8I,L3, IPL, I 0 )it-ra L0,I23 /itolo&ia %candina9; 32, P , 8K,L0,L3,LP,L8, I00, I0I, I02, I03, I0P, I0 , II0, 1119 II3, IIP, IIK, II8, IIL, I20, I2I, I2P, I2 , I32 )itolo&ice IP /itr; e6i%co6al; PI /oar; de 9Cnt IPI /oarte II,38,P0,P3,P , K, 8, L, 6L, K2, KL, 86, 8K,L0!L2, L , I0I, I02!3, I0P, I06, I0K, II0, III, II3, I2I, I22, I23, I2K, I30, I36, I3K, IPI, IP2, IPL, I I, I )oartea I I /ode%tie I 2 )o-a/ed L , I0P, I0 , II2, I2I, I22 )oi%e 33, 3P /olu7te I0L /on bad&e >,a6onia? I23, )ondrian, Piet II /ortalitate I I /o%c P2 /oti9 co%/ic >7a-? 80 /udra 22, 23 )yoll/ir P , LP na&a% 8, I0, I2K, I3P, I3 naiad; I33 nalb; de &r;din; I2P 3andin 26,2K, I03 3a7tere 3K na7tere K8, I0L, IPP, IPL na7terea unui co6il 86 3a<iunile "nite 62 3atura, 6utere K, 8KG re%6ect 68G 9e2i #rte/i%, $iana na9i&ator L ne&ru I0, IK, 8L, I0I, III, II3, IIP neona2i%/ 62 3e6tun 32, 33, K3, KL, L2, I03, I0P, I0K, I08, I33 ni7; IPL, I 0 noa6te 2 , 26, KL, 8 , LI
124
3oble 1i&-8old Pat- 22, 23 noble<e 6, K, II6, I23 3oe 3K, III, I2I nori 8L, L3 noroc 2P, 2K, 62, 6L, KP, KL, 86,L3, LL, I0I, I02, I06!I0L, II3, IIP, II , II6, I23, IP2, IP6 nota<ie /u2ical; I8.IL nou;, nu/eral 8K nuditate IP3 nu/;r cere%c >L? 8K nu/ere 6 , 86!8K nu/ere co%/ice 82, 8K, L6 nu/erolo&ie L, 86, 8K oaie I0P oa/eni ca /icroco%/o% K0, 8K, L0, L6 obeli%c 3I obiceiuri de Cr;ciun IIP, II8, I2 ob%tacole 2K, I P oceanic L0, LI, II oc-i >al treilea? 22, 26, 66 octo&on K8, 8K ocult 3I, 6 , 8I, 86 ocu6a<ii L Odi%eii I 2 Odin L0, L3, I00, I0P, II0, III, II8, I2 O/ 2I,2 ,2K, 8 o/ co%/ic L, 6 , K0, 36, L6 o/ 2odiacal 6 , K0 one%titate 82, I03, IIP o6era din Sydney O6inicu% I2L orbire II0 Orion K2, I0 , II decorarea tru6ului PL, 0 O%iri% L , 2 L , 3 0 , 3 I , 3 L , L 0 , I03, I06, I08, I2 o9al I 2 Pa Oua L, 6 , K8 6;cat 3L, 3, K, I06, I0K, I0L 6;cate ca6itale 8K 6ace 2L, 33, 3K, P3, 62, 63, III, II8, IIL, I20, I2I, I2P, I2 , I3 , IP , IPK 6;&Cni%/ 8, 3L, P0, P , 66, 68,6L, I0P, II8, I2P 6;ianAen I0L, II , I 6Cine 7i 9in con%acrate P0, PI 6al/ier 3 , IIK, IIL Pan K3, I0P, I0 , I3I, I32 Pandora I 2 6an&lica #I$S I6!IK, IK 6Cntece 8I,86, I08, I0L Pantere 3e&re 63 6Cn2; de 6;ianAen II 6;6u7; de 6aie I2 6ara%ol 23, 2 , IP8 Partid $e/ocratic >S. P? 63, 6P Partid Re6ublican >S"? 63, LL Pa%;rea Bucuriei IIP 6a%;rea!8ul&er 2I,P3, 0, LP, 11* Pa%;rea Jie<ii II3 6;%;ri )$98I9 II0!IIP, I3 6a%i9itate 2 , 86 6;trat IK, I8, 2P, 2 , P2, 62, K6, 8I!82, 83, 86, 8K 6atrioti%/ PL, 6I, II6 6atru ele/ente ale 9ie<ii >tarot? KK, K8, KL 6atru, nu/eral KK, 8I, 86 6;un II2 6a2; I I
6;2itori I28, I2L, I3P, I3 , I0 Pa2u2u I3K Pe&a% I0P, I2K. I30. I3P, I36 Peirce C-arle% Sander% I2, I3 6elerinaA I0L,IIL 6elican III, II3 6enta&ra/e 8, 66, K0, 86 6enta&ra/e /a&ice KK, K8, KL 6er8ec<iune I0, I8, 6, 6 , K0,K ,8I, 83,8 ,8K, II3, IIK, I22 6ericol L,LK, I0P, I0 , IIP, II , I Per%ia L0, LL, II2, IIK, I2P 6er%oan; I3L, IPI, IP3. IPL, I 2 Pe7ti 32, KL, K3, I08 Pic; >tarot? KK, K8, KL 6icturi 6e ni%i6, 3a9aAo PP 6icturi ru6e%tre 8, P6!PK 6ie6tene 28, I33 6ier%ic IIK, I2I 6ira/id; 3I 6i%ic; 2L, 6K, I0 9e2i 7i 6i%ica nea&r; 6i%ic; nea&r; 6K, 6L, I0 9e2i 7i 6i%ic; Pita&ora K0, 8 , 86, 8K 6lanete L, 3P, K0, 8L 6lCn&ere II8 6lante 68, I2P!I2 6loaie P3, 8, KP, L3, LL, I0I, I0K, I0L, II2, IP8 Plo6 IIL Pluto K,K2,L2, I0P 6oart; IPL Poline2ia I06, II0 6o/i II,P , 68, 8L, IIK! IIL Po/ul cunoa7terii K8, 8L, IIK, II8, I26 Po/ul 9ie<ii 8, 3K, 38, KK, 86, 8K, 8L, I00, I0I, II2, IIP, IIK, II8, IIL, I20, I2I, I2L, I3 6o6; PL, 6, K 6orc I6I, I03 6orc /i%tre< I03 6oru/bel 2I,36, 3K, 60 Po%eidon 32, I03, I0P, I0K, 1*89 I33 6otcoa9; de cal IP6 6oten<ial 2P, 86, 8K, I20. I2I, IPP, IPK 6otir KL Pna6u% I0P. I2I 6ri/;9ar; KI, KP, KL, L 6rinci6iu /a%culin KL, LP, III, I22 6ro8e<ie III, IM3, IIP, II6, I2I 6ro%6eritate 8K, I0I, I02, I20, I2I, I2 , I3 6ro%tie I0P, II2 6rotec<ie 22, 23, 2P, 2 , 22K,2L,30,3I.32,3P, 36, 38,3L, P3,PP,P ,PK, 0, K, 8, 8I,L8, I0I, I02, I0 , I06, I0K, IIP, II , II8, I2I, I2 , I28, I2L, I3 , I36, IP6, IP8! IPL 6roteine PL, L 6ro9ocare 3, P 6ruden<; 2K, I02, I08, II3, II6B 6u8 >de %cai? 3
6u/n :ncle7tat 63 6un<iT6oduri I 0 6uri8icare 3I,P , 0, 6, L3, III, II2, II8, IPI, IP 6uritate I0, IK, 2P, 36, 3K, 38,P0, K, I00, I0P, II3, IIP, II6, I2I, I22, I2K, I28, IPK 6utere 2K, 2L, 32, 36, 8, 6K. K3, 86, LL, I00, I0K, II0, I33 6utere cerea%c; 8K 6utere %olar; I0, 2L, 3I, 36, 3L, 6, K, 8,62,KI.K , 8L, I2L, I3 9e2i %i/bo luri %olare /a%culine, %oare 6utere te/6oral; 23, 2 , 28, 8, 80 6uteri %u6ranaturale P3, PP, PK, I G 6uteri t;/;duitoare 33, PP, PK, KP, LL, I0 , II0, I28 Ra>2eul Soarelui? 2L,3I, L0, I03, II0, II6, IIL r;bdare LL, I03, I0P rai I0,23,2 ,2K,P2, I, K0G lu/ina P0 ra/ur; de laur IP ra/ur; de /;%lin 3K. 2, 60,62 r;%6lata %ecerei IP rC9n; 6K. I00 r;2boi 32, 0, I, K, 8, KL, L8, I0 , III, II2, IIP,I28,I3K r;2bunare I2L, I3K rea!credin<; 66, KP, I00, I0I, I06 reciclare L6 recolt; 6L, I2 , IPI re&alitate IK, 38, 6, 6! K, L8, LL, II0, II2 re&n natural 8, 0, 8P, 8L reli&ie /it-raic; 36, I03, IIK, I23 rena7tere 30, 3I,P0, PI. 8K, L2, I0I, I02, I06, I08, I0L, II0, II , II8, I22, I2 , IPI, IPP, I I re6tile I06!I0K re9ela<ie %6iritual; 2P, LP rituri de ini<iere 0, LP, I 0 roat; 22, 2 roata de ru&;ciune budi%t; 2I, 22,2P,2 Roat; 7i .e&e 22, 23, 2K Roat; 7i 9ia<; 22, 23, 62 Roca #yer% P6 roller coa%ter I 3 Ro/a I00, I02 ro2ariu PI Ro2eta Stone 8P Ro%icruciani%/TCrucea tranda8ir L, 6 , K6, I22 Rudra 8, LP, I03 Ru%-/ore, /unte 2 Ru%ia L8, I0K, II0 S.".#. I. 2,63. II0, IIP %acri8iciu 3 , P0, K, 66, %acri8iciul lui I%aac 3 %;&eat; 2, K, 8, K3, LP S;&et;tor 8, K0. K3, KP 7a- 6 , 80 Sala/andra L , I06, I2K, 130 7a/an PK,L8,LL, I00 7a/ani%/ P3, PK, 8, LP, LL, II8
104,121
I L
%;n;tate I00, I20, I28 %Cn&e K, L, L , I22, I2P %Cn&erare L 7a6te 6;cate de /oarte II0, IPI 7a6te, nu/eral 8K, I3P %;r;cie I0P %;rb;torire IP 7arlatan, e%croc, 7/ec-er II, I00, I0I, I0K, III, II , IP0, I 3 7ar/ I02 7ar6e 32, 66, 6K, K2, K8, LL, I06, II0, I3P 9e2i %na0e %et 2L, 30, I03, I0P, I06, II 7a6te a6ari<ii >budi%/? 23, 2K, 62 7ar6e KP,8L,L , I06, I28, I3P 7a%e, nu/eral 86, 8K %atana I0, 3 , 36, 6 , 66, 6K,6L,L8,LL, I00, I0I, I02, I03, I0P, I0 , I06, II0, III, II3, IIP, II , I28, I30, I3 %atani%/ 6 , 66!6K %atir I3I Saturn K0, K3, KL, 8K, L2, I0P, III %;9Cr7ire %6iritual; 8K, autoritate 2 ,28,PI,P3, 6, K, 80, :ntuneric K , KK, LI,LP, I06, IIK, :/6linire 83, 6utere %6iritual; 22, 2P,28,2L, I00, II0 %axoni I0I, I0P %ca/ator >tarot? KK %candina9i P %carabeu 2L %c;ri PL, 60, K2, KK Sce6trul lui ,u6iter 32 %c-elet I I %coic; ab%idian; 23,2K, I0L %cor6ii I2K, I36 Scor6ion K0,K2,K , II %cut 32, I, 8 Scylla I32 %ecuritate IP8!IPL Se8erTora- 2 I , 3 P %e/in<e 86, I20!I2I %e/iotici I2, I3, IP, I3L %e/n I S8. #ndrei I, 8 S8. Ioan Bote2;torul I0 , II0 S8 Patriciu I, P S8Cnta Trei/e 2I, 36,3K, P0,PI, P, 6, K, 82, 86, L3, I22 S8Cntul I/6eriu Ro/an K, II0 S8inx 8, 2L!30, I2L %coic; I0P %coar<; S-into Toni 2I, 2 S-i9a 26, 2K, 36, 8, 62, 83, L8, I03, II6 %-o8ar 3 %icriu PI,I I Si&iliul lui Solo/on 3P, 82 7ii%/ 28 %i/bol %exual 2P, 26, L, 66, I3L %i/bol %olar /a%culin 8, L0,
I0P, I0 , I06, II0, III, II3, II , I23, I2P, I2 G I3 %i/boli%/ IP, I %i/boluri biolo&ice L6 %i/boluri ctonice I0,8L, I02, I03, I0P, I06, II0, I2K, I3 %i/boluri de identitate PL!63, IPK %i/boluri 8alice II , II6, I %i/boluri 6lanetare LI!L2 %i/boluri %acre 2I!PK %i/boluri tantrice II,83 7intoi%/ 2P, 2 , 62, IIP %iren; I33, I36 %i%te/ de ca%t; 80, I03 %l;biciune II6, IIL %oare 8, I0, IK, 22, 23, 2 , 26,3I,3P,36,P3,P , I, 62, K0, K2, KK, 80, 8I, 8K, 8L, L0, L , L8, LL, I00, I03, I06, II0, III, II2, II3, II , II6, IIK, II8, IIL, I23, I2P, I2L, I32, I3P, I3 , IPI, IP2, IPP, IP8 9e2i 6utere %olar; %i/boluri %olare /a%cu line, 2ei %olari 7oarece I0I 7obolan 2K, I02 %ociet;tarot? KK!KL %6ad;, 6alo7 28, 36, 3L,PI, PL, I, K,66 S6ania P, 80 %6Cn2uratul >tarot? KK %6a<iu K8, 8K %6eran<; L, 8L, L0, L3, L , "I,BIIP, II6, I22,IPP, IPL %6iral; 8, 8I %6iridu7 I3I %6irit 2 , P3, K6, KL, 80, de a%cen%iune P , III, II8 S6irit, )arele P3, II0, III, II3, S6irit I08 %6irite ance%trale PP, P %6irite ani/ale PK, 0 %6irite ocrotitoare 2P, P3, 0 %6iritualitate P0, 8, KK, L0, LI, I3P S6iritul %8Cnt 36, 3K, I08, %tabilitate K3, 8I, 86 %tCl6 tote/ic PK, PL, 0 %tCl6ul b;rbierului PL, L %tatul I%rael 3P, II2, I2I %tea LI %tea de /are I08 Stea 7i %e/ilun; P2 Stea&ul %ud!corean I Steaua Creatorului 3P %teaua lui $a9id 3P, 86, 8K %teAar L, IIK, IIL, I2I, I2P %tele 3P, P , 62, K0, 8L, LI %tele 7i dun&i I
Stone-en&e 2I,P , 8I %tr;/o7, tote/ic P6 tribal 0G /itic 68 %trCn&ere de /Cn; IP2 %tre% I 3 %tru&uri I2I, I2 %tru< II2 %tu6Ba 2I,23,2P,2 ,2K, 83 %ucce% 6, K , KK, I00, IP %uccubu% 66!6K %uede2 II3, IIP %u8let I0, II,2 ,2L,3P,P0, 6, K, K , KL, 82, 86, LK, II3, II , II6, IIK, I2 , IP0, IP2, I 3, I %uli<; K, 8 %u/erieni 36, K3, II %u6;rare KL %u6re/a<ii albe 62, 63 %u9eranitate 6utere %u6re/; 23,2L,3I,36,3L,P2,PL, LI, II0, I2L Tablele decalo&ului 2I, 33, 3P tain; I22, I 2 TaA )a-al P2, taoi%/ I0, 2I, 2 , 86, 8K, I03, IIK, I2I, I2 Tarot L, 60, 6 , KK!K8, KL taur 2I, 2K, K0, KI,LP, I03, II0 <ea%t; L, I I te/6era/ent 60,LL, II2, IPI, I I ten&u I3K tenta<ie I20, I36, I , I te%ta/ent KL, 82 tetra&ra/aton 2I, 33 T-or P , LP,L8, I02, I03, I0P, I0 , IIK, IIL, I2I T-ot 30,3I,8P tiar; 6a6al; K, tri6le crown o8 8ire 66 Tibet 2P,2 , II , I3 ti8on K3, III, I30, I32 ti&ru KP, L8 ti/6 22,26, K8, 8I,86, 8K L3!LP, I02 9e2i ti/6uri indi9iduale 9iitoare toa/n; L tob; 26,PK tolteci LL, IIP to6or 26, 2K, LP Tora3P, I08 toreador P tr;dare II , I3 tradi<ia arab; I0K tradi<ie %la9; I0K, III tranda8ir I22G 7i @ecioara );ria 38, PI, I22 tranda8irul Tudor 3, I22 tran%cenden<; 2L, LP, I 0 tran%8or/are III, II , IP0 tran2i<ie I 0 tre8l;B I,KL Trei +ra<ii >cele? 60 trei, nu/eral 82, 86 trei%6re2ecelea >al?, nu/eral 8K trib C-eyenne P3 trib )aori PK,L0,LI, I06 9e2i abori&en tribul #ra6a-o P3
tric-et; 36, 62 trident 26, 32, 33, LP tri8oi 36,PI, 3, P,KL tri8oi, cu 6atru 8oi IP6 tri&ra/e I, K8, 82 Tri/urti 26, 2K Trinitate >cre7tin;? 36 trinitate -indu%; 26, 86 triton I33 triun&-i I8, 36,PI, K , 82, 83,86,8K, II6 tun K turban 28 "li%e 9e2i Odi%eu u/brel; 23, IP8 u/ilin<; LL, I0I, I0P, II6, I2P,BI 2 u/ori L , LK unicorn 8, I0, 6, I28 "nion ,ac0 I unirea cerului cu 6;/Cntul 2L, 3L, K6, L0, L3, LP, LK unitate >dintre $u/ne2eu 7i o/enire? 28, 3 , 6, 62, 63, 86, 8K uniunea dintre yin 7i yan& LP, I28, I3 uni9er% 8, 2L, P3, PP, 6 , 83, 8K %e/ni8ica<ie K0, ordine 8I, %ecrete 86, L0, II2, II uni9er% tran%cendent L0 uni9er%al, erou`;rbat K, L0,L6 unu, nu/eral 82, L6 "ranu% K3,L2 ur% 6L, L8 u7; I 0 J de la Jictorie IP Jal0Arii L3, I00, II3 9ac; 2K, 30, I03 9a/6ir I02, I3K 9anitate I00, II2, II3, II , I33 9Cnturi P , I,62, KL,L3, I00, I0L, IPI 9ar; KP, KL, L 9Crcolac I00, I30 J;r%;tori K0, K3 Jaruna L0, I0P, I08, I3P 9a% 8unerar P 9C%c L,6L, IIL, I2P Jenu% 60,K0,KI, K2,KL, 8K,L6,L8, I0I, I03, I0K, I08, I0L, III, II3, IIP, I20, I2I, I22, I23, %i/bol 6lanetar LI 9eri&i de lan< 36 9e9eri<; I02 9ia<; II,2L,30,33,3 , 3L, P0,P , 6,6K,KI,K ,KL. 8I,86,8L,L3,L !L8, I00, I06, I0L, II2, II3, II , IIK, II8, I2I, I22, IPI, IP3, IPP, IP 9ictorie, de la Sa/%ara 23, ra/ura de 6al/ier 3 , Stea 7i %e/ilun; P2, 7i %tea& I, 7i lance 8, la 2aruri 8K, I00, II0, II8, IIL, I3 , IP 9i8or, 9CrteA 62, 8I 9i&ilen<; 8, L8, I0 , II3,
IIP, II6, I28, I2L 9i&in; K0, K2, KP 9i0in&ii P , III 9ir&in;T9ir&initate I0, K2, I0L, I22, IPK 9e2i ca%titate, inocen<;, alb 9irilitate 8, I03, I00, I0P! I0 , II3, IIP 9irtu<i 60 9irtu<i cardinale PL, I, K, 60,KK,8K, II0, II2, 9e2i 9iteAia, Au%ti<ia, 6ruden<a, 9i%e I0, II, I2, I06, II , I3L, IPI, IPP, IPK, IPL, I 0, I I, I 2, I P, I Ji%-nu 23, 26, 2K, 62, 8K, L8, I03, I0P, I0K, I08, I2I, I3P, I3 9italitate I0P, I2L, IP6 9iteAie I, K,L8, I00, I30 9ite2;, 9elocitate, iu<eal; 8,LL, I00, I0P,Bl 08, I3P 9itraliu PI 9r;Aitoare 66, 6K, 68, 6L, L3, I00, I0I, I02, II0, I30, IP6 9r;Aitorie 66!6K 9ul6e I0I 9ultur L,3I, II0, III 9ultur &er/an K Julturul a/erican 2 wiecani%/ 6 , 68!6L Nitt&en%tein, .udwi&2 I3, Sa-we 33, I03 Sa/a I03, I0 , II6 San& 2 , K8, 8I, 82, 86,L8, I0 , I0K, IIP yantra% 83 S&&dra%il I00, I02, IIK Sin 2 ,K8, 82, 86, L8, I0 , I0K yo&a 2K 2ece, nu/eral 8 , 8K 2ei %olari 22, 2L, 3I, 8I, L0 (ei<a 3aturii 30, 68 (ei<; /a/; LI, I02, I03, II , IIL, I20, I23, I2 2eitate %u6re/; 2I,23,26, P3, 0, 86 9e2i reli&ii indi9iduale 2ero 8I, 86 2eu al cerealelor I32 (eu% 32,36, 8,60,62,KI, K2, K3, 8K, L0, L2, L3, LP, I0I, I03, I0P, I0 , II0, III, II3, II , II8, IIL, I2I, I2K 9e2i ,u6iter 2&Crcenie 6I, I00, I02 2&o/ot 2K, PK 2i 2 ,26,8 ,8K, II0 2iduri IP8 (odiac c-ine2e%c 6 , KP, L8, I00, I0I, I03, I0P, I0 , IIP, I28 2odiac 9e%tic 6 , 6L, K0!K3, LK,L8 29a%tic; 8, 2K, P , PL, L, 62
14
I60
3!id ilustrat Semnificaii i origini

n :ntunecata 6rei%torie, :nainte de de29oltarea li/bii 9orbite %au %cri%e, o/ul a 8olo %it %e/ne 7i %i/boluri 6entru co/unicare. Picturile ru6e%tre /ai 9orbe%c a%t;2i, al;turi de &raiul intuiti9 al %i/bolurilor ado6tat de!a lun&ul /ileniilor 7i in9e%tit cu o 6utere 7i o %6ontaneitate care tran%/it in%tantaneu %en%ul lor ! oricu/, tainic, ob%cur. Steno&ra8ia unui %in&ur %e/n 6oate e9oca o i%torie, o ex6re%ie %au o e/o<ie 6ro9ocat;, %; de8inea%c; o identitate %au %; de<in; o in8or/a<ie 7tiin<i8ic; co/6licat;, 8;r; %; <in; %ea/a de li/b; %au cultur;. Cele /ai e9idente %e/ne, ca de 6ild;, %;&e<ile indicatoare de direc<ie, %unt 7i cele /ai cuno%cute. Si/bolurile ex6ri/; :n%; conce6te /ult /ai %o8i%ticate, :nce6Cnd cu reli&ia, /itolo&ia 7i de29oltarea culturilor lu/ii, %e/nele a6arent co/une, ca cercurile, crucile 7i 29a%ticile, %!au :nc;rcat de %en%uri co/6lexe, %u6ra6u%e 7i uneori contradictorii. 1le 6ot 8i 6ri9ite ca 7i c-ei i%torice 7i culturale. Si/boluri ca o/ul uni9er%al, 6o/ul 9ie<ii 7i /andala, %unt co/une tuturor culturilor. Si/boli%/ul a &;%it o re2onan<; 6articular; :n reli&ie, a!7a cu/ %e ob%er9; :n -iero&li8ele 1&i6tului antic, :n 6anteoanele &reco!ro/ane, :n -indui%/, :n budi%/, iudai%/ 7i cre7tini%/, 7i de a%e/enea, :n cultura a/erindian;, :n 7a/ani%/ul abori&en 7i a8rican. Cele /ai 8a/iliare %i/boluri de identitate din 6re2ent %unt lo&o%urile ob7te7ti 7i %tea&urile na<ionale. $e9i2ele -eraldice 8olo%ite cCnd9a 6entru identi8icare :n b;t;lii au %c;6;tat :n bra<ele re&alit;<ii, nobili/ii 7i cor6ora<iilor, 6e cCnd tote/urile a/erindiene ex6ri/; detalii a%u6ra :nrudirii 7i i%toriei tribale. Si/boli%/ul e%te crucial 6entru /a&ie 7i oculti%/, :n in%tru/entarul c;rora intr; co2ile de /;tur;, 6enta&ra/ele /a&ice 7i c;r<ile de Aoc, c;r<i de ;continuare pe coperta din spate9 ;continuare la coperta din fa9 &-icit ! %unt 6line de :n%e/n;tate, ex6lorate aici %ub 8or/a %atani%/ului, 9icani%/ului, alc-e/iei, al Oabalei, I!C-in& 7i a Tarotului. $e a%e/enea, %unt di%cutate %i%te/e %i/bolice uni9er%ale ca 2odiacul a%trolo&ie, nu/erele 7i al8abetele. P%i-o! lo&ul Cari ,un& credea c; o/ul are o /e/orie incon7tient; 8olcloric; ce ne lea&; de ex6erien<ele %tr;/o7ilor no7tri. Si/bolurile ar-eti6ale 6ro6u%e de el a6ar :n 9i%ele, 8ante2iile 7i 8obiile noa%tre. Cu o introducere inci%i9;, 7a%e ca6itole detaliate a%u6ra :n%e/n;t;<ii 7i ori&inii a %ute de %i/boluri, /ai /ult de 00 de ilu%tra<ii 7i un index re8eritor la 6a%aAele din carte, ace%t 8a%cinant 9olu/ e%te un &-id acce%ibil oricui 7i o re8erire de 9aloare care o8er; cititorului o atracti9; 6ri9ire :n li/baAul bo&at al %e/nelor 7i %i/bolurilor. Scriitoarea Clare +ib%on a editat c;r<i :n do/eniile i%toriei, /itolo&iei 7i literaturii. # 8o%t cre%cut; :n +er/ania 7i Olanda, a %tudiat :n Oent, #n&lia, iar a6oi a 6ri/it &rada<ia "ni9er%it;<ii londone2e Oin&B% Colle&e 6entru i%toria /odern; 7i /edie9al;. # lucrat ca editor al unei re9i%te %;6t;/Cnale de co/er<, ca re6re2entanta 6ublica<iilor unui in%titut de cercetare bina<ional 7i ca editor co/i%ionar la o editur; de c;r<i ilu%trate. =n co/6ilarea ace%tui 9olu/, 7i!a ex6u% 8ondul %;u /ulticultural 7i 9a%tele %ale cuno7tin<e de i%torie.

Semne Și Simboluri - Clara Gibson

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Semne Și Simboluri - Clara Gibson

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sus: Aceast pictur rupestr din Frana, regiunea Dordogne, din petera Lascaux, reprezint un taur.

ditura !"uila #9$ 5rad,a 1998

Introducere Simboluri sacre

Simboluri de magie, ocultism si sisteme simbolice

Simboluri ale notarii

Simbolismul creaturilor fantastice

Simbolismul emoiilor i al minii interioare

!th,na sus, centru, dreapta

S8Cntului $u-. Poru/belul 7i ra/ura de /;%lin au de9enit un %i/bol laic.

% i m $ o l u r i&i tdr ei $c ao lrea # i u n i c o r o r a l e

Boneta buc;ta! 6entru de a aco6eri tate a %cara ierar-iei inter/ediare, identitate

%; re6re2inte 7i dublarea 6uterii atin %e 6rin unitate.

cCnd 9a 9eni )e%ia, .e9iat-an 9a aduce /Cncare 6entru o%6;<ul celui

3!id ilustrat Semnificaii i origini

S-ar putea să vă placă și