Consideratii de moralitate teologica privind casatoria in perioada de inceput a crestinismului

In textul studiat avem opiniile a doi dintre cei mai importanti teologi si filosofi crestini din perioada de inceput a crestinismului si in acelasi timp reprezentanti ai literaturii teologice morale . Autorul de facto este Toma DAguino filosof,teolog,calugar dominican ,care a trait in Italia in perioada 1225 12!".A fost preocupat de su#iect astfel incat a facut o deplina sistematizare a Teologiei morale a vremii in lucrarea $%umma t&eologiae' . (oarte des citat in acest fragment )de aceea il consider ca autor moral de fapt al intregii ideologii sustinute de Toma DAguino* este sfantul Augustin )Augustin de +ipona* episcop,filozof,teolog din perioada Antic&itatii tarzii ),5" ",-*..onsiderat cel mai important ganditor crestin dupa sf /avel a preluat si adaptat traditia filosofiei platoniciene antice la crestinism creand un sistem filosofic de mare impact asupra gandirii europene .0l este promotorul asa numitei .etati a lui Dumnezeu)De civitate Dei* pe care o considera demna de aspiratie,vazand istoria omenirii ca pe o evolutie a cetatii terestre in drumul catre cetatea lui D zeu )identificata in final cu 1iserica*..artea lui Augustin a fost citita si interpretata in multiple fatete devenind document fondator al ordinii politice regale si papale.0 important pentru ca impune astfel o intreaga viziune asupra vietii oamenilor care pot astfel accepta dezastrul,moartea,dezamagirea pastrand speranta intr o viata mai #una care urmeaza sa vina,speranta care da un sens vietii terestre. De ce mi s a parut important de su#liniat acest lucru 2Daca in privinta filosofiei crestine Augustin a dat dovada de profunzime si viziune cu un mare impact pentru dezvoltarea 1isericii in special in 0uropa 3ccidentala,in privinta moralei crestine in viata de zi cu zi conceptiile sale sunt grav afectate de viata personala )vezi Confesiuni* si de pre4udecatile gandirii greco romane si traditiei e#raice )unde femeia era v5zut5 ca o fiin65 incomplet5, mai pu6in perfect5 dec7t #5r#atul*8 Idei care au fost preluate si perpetuate de 1iserica si morala teologica secole de a randul de atunci pana in epoca moderna 2.Cand ? care este epoca suprinsa ? /erioada Antic&itatii tarzii )prin Augustin* si a 0vului 9ediu )prin Toma dAguino* cand institutia casatoriei devine su#iect de disputa intre cele 2 puteri autoritatea de stat si cea a 1isericii. /rofanul si sacrul se intrepatrund mai profund ca niciodata , casatoria tinand de acum atat de auctoritas )autoritatea* preotilor cat si de potestas )puterea* 1iserica afirma originea divina a casatoriei pentru a putea 4ustifica exercitarea controlului asupra acestei institutii pana atunci pur laice ,instituit treptat printr un proces foarte lung ,de secole,de la inceputul crestinismului pana in secolul :;I lea. <egat de aceasta, controlul si reprimarea sexualit5tii s=nt aspecte conexe. 1iserica a4unge sa reglementeze cand, unde si cu cine putea avea loc actul sexual. Aceia care incalcau aceste reguli, fie si numai cu gandul, tre#uiau sa fie pedepsiti. In >oma anului 1215, /apa Inocentiu al III lea a intervenit dramatic in c&estiunile intime ale oamenilor. (iecare crestin tre#uia sa isi spuna pacatele cel putin o data pe an. /entru a i a4uta pe preoti in alegerea intre#arilor potrivite, g&idurile de confesiune erau destul de raspandite. De departe cel mai mare capitol era dedicat pacatului desfraului.

3.Ce ne spune ?Ce probleme se ridica ? %e discuta relatiile con4ugale ,scopul casatoriei si se doreste trasarea unor reguli de conduita in acord cu morala crestina.Toma dAguino preia in totalitatea viziunea sf.Augustin in aceasta privinta care vedea sexualitatea imoral5, at7t prin emoiile pe care o =nso esc, c7t i datorit5 faptului c5 dragostea pentru divinitate tre#uia s5 fie superioar5 fa 5 de cea erotic5. In ce priveste scopul casatoriei autorul in acord cu viziunea 1isericii considera ca fiind primordial cel de concepere a copiilor ) $sarcina care este finalitatea si telul casatoriei $* si nu in ultimul rand de control al desfraului. Astfel sexualitatea si senzualitatea ) numita concupiscenta sau dorinta carnii * este accepta#ila doar daca din ea se naste un copil )altfel aceasta devine in viziunea lui un pacat* insa copilul rezultat este purtator pe mai departe al pacatului originar.Dupa Augustin,pacatul originar se transmite prin concupiscenta,prin dorinta ,iar oamenii ispasesc acest pacat prin nasterea si cresterea copiilor placerea pe care le a procurat o pacatul.%ingura exceptie este (ecioara 9aria care a nascut fara dorinta carnii,deci fara de pacat.9ergand mai departe in aceasta logica ,el ierar&izeaza virtutea ?a#stinenta, vaduvia iar cea mai putin lauda#ila este casatoria.3 vor#a a Sfantului Augustin a devenit prover#iala? @An #ar#at care face dragoste pasionala cu sotia lui se face vinovat de adulter.' Toma dAguino indulceste putin pa&arul,admitand ca in cadrul casatoriei poate fi tolerat un anumit grad de @intemperanta' fiind un pacat @scuza#il'mai degra#a pentru a evita caderea in pacate mai mari cum ar fi desfraul si adulterul. 0xplicatia posi#ila ,mergand pe linia logica a lui Augustin ,ar fi ca senzualitatea nu poate fi supusa imperiului si moderatiei ratiunii din cauza pacatului originar si astfel devine o piedica pentru ratiune de a se ridica la contemplarea lucrurilor spirituale.. Toma dAguino ne explica ca nu gradul de placere conteaza ci dispozitia interioara in raport cu acea placere.0c&ili#rul virtutii nu se masoara dupa cantitate ci dupa conformitate ..cu morala teologica 4.Este credibila informatia ,este credibil personajul ? Toma dAguino a practicat celi#atul si a preluat mentalitatea epocii in care a trait ./utem considera ca era de #una credinta.Totusi consider ca textul tre#uie citit avand in vedere doua aspecte ? primul ca un celi#atar nu poate vor#i decat teoretic despre lucruri pe care nu le cunoaste de fapt cum ar fi realitatile con4ugale si al doilea ca orice prevedere a unei legi sau morale constituite nu se regaseste in practica in totalitate. In ce l priveste pe sf.Augustin acesta a fost un persona4 contradictoriu,mai ales in viata sa privata . %e descrie singur in .onfesiuni ca era c&inuit de dorin6e trupeBti, c5ci la Baptesprezece ani era ndrgostit de dragoste Bi m7nat de o $foame ascuns@. .5uta aventurile sexuale, amintindu Bi mai t7rziu cum se aruncase cu capul nainte n iubire, gata s se lase prins n capcan. .Au urmat si alte intamplari )o relatie de lunga durata 15ani din care a rezultat un copil nelegitim nedorit de unde poate ideea de ispasire a pacatului dorintei* . /ana la ,, ani cand s a convertit la crestinism )su# influenta mamei sale sf.9onica si a sf.Am#rozie din 9ilano* a trait su# imperiul unei sexualitati puternice.<upta sa personala intre instinctualitate si inteligenta superioara ca si iu#irea pentru cunoastere si intelepciune coro#orate cu preceptele #i#lice s au alc&imizat astfel incat de la el incoace iu#irea si sexualitatea au devenit un $pacat'. Augustin se conformeaza traditiei de4a existente care facea legatura dintre sexualitate si pacat,insa el este cel care impune decisiv aceasta viziune in cadrul 1isericii. Cu pot sa nu ma intre# de unde atata o#sesie si teama privind sexualitatea si de ce nu s a pus pro#lema de infranare a omului si de la alte pulsiuni catalogate ca pacate cum ar fi violenta,lacomia,orgoliuletc.

5. nfluenta pe care documentul a avut!o in epoca,in ce masura el repre"inta punctul de vedere al unui grup social,ce spune documentul despre individul#societatea care l!a creat ? Din pacate viziunea aceasta a lui Augustin ,continuata si integrata in gandirea morala teologica crestina de catre Toma DAguino s a impus in decursul timpului si a fundamentat controlul pe care 1iserica a a4uns sa il exercite asupra vietii private,intime a individului . 9ergand tot pe linia gandirii crestine si #azandu ne strict pe textul ;ec&iului si Coului Testament ,vedem ca la origine lucrurile au stat cu totul altfel .In Deneza )Dn,1,,1* in cadrul mitului creatiei are loc aparitia simultana a #ar#atului si femeii dupa c&ipul si asemanarea lui Dumnezeu ,iar diferentierea sexuala exista in ideea ca proceerea e #inecuvantata de divinitate atat pentru fiintele umane cum fusese si pentru animale, ca un act de participare la creatia lumii.In .artea I a Denezei nu este vor#a de ierar&ie ci de complementaritate. (emeia nu a fost creata pentru satisfacerea unor nevoi trupesti ale primului om sau numai pentru inmultirea neamului omenesc, ci ca sa raspunda nevoii profunde a omului dupa comuniunea cu o fiinta asemenea lui.In traditia #i#lica sensul casatoriei era acela al unei relatii privilegiate a lui Dumnezeu cu /oporul ales si de a oferi #ar#atului si femeii posi#ilitatea dragostei reciproce.Cicaieri in ;ec&iul Testament procreerea nu este prezentata ca scop al casatoriei,iar relatia originara era #azata pe egalitate si complementaritate. Alterior se pare ca s a alunecat foarte mult, astfel incat in perioada discutata sec.I; :I omul devine doar un reprezentant al $pacatului originar', prizonier al unui ritual si sistem cultural de valori care de multe ori contravin #iologicului.;iziunea despre uniunea #ar#at femeie este strict fizica,animalica si ca o datorie,cu multe interdictii,cu culpa#ilizari si ierar&izari a#surde. 0xista dupa parerea mea un dispret generalizat fata de om ,iar fata de femeie in special. Daca #ar#atul este 4udecat pe criterii socio economice femeia are ca unic criteriu de valorizare cel sexual )castitate ,vaduvie,casatorie*.(emeia este redusa la nivelul de mi4loc pentru realizarea unui anumit plan al #ar#atilor,clanului.0ste din toate punctele de vedere )fizic,mental,moral* net inferioara #ar#atilor. Iar decretarea inmultirii #iologice drept scop unic sau primordial al casatoriei nu face altceva decat sa co#oare omul la nivelul animalicului. In viziunea crestinismului timpuriu si a 0vului mediu se trece peste latura spirituala a legaturii dintre femeie si #ar#at si anume aceea de @.unoastere'. ;ec&iul Testament numeste unirea con4ugala a #ar#atului cu femeia cu termenul de EcunoastereE. Despre Adam se spune ca Ea cunoscut pe femeia sa si ea a zamislit si a nascutE )Den. ", 1*. /entru ca oamenii se considera ca sunt creati dupa c&ipul lui Dumnezeu, comuniunea persoanelor omenesti in casatorie se numeste EcunoastereE, nu in sensul de EstiintaE a celuilalt, ci de exprimare a prezentei fiintei celuilalt care se ofera ca dar.Daruindu se #ar#atului, ca el s o cunoasca, femeia accepta sa fie gandita, descoperita de cel caruia i se daruieste. <a fel, sotul daruindu se sotiei ca sa fie cunoscut, el este inteles, priceput, descoperit si exprimat de si prin ea, dupa cum si ea se exprima prin el. Aceasta iu#ire cunoastere rodeste la randul ei intelegere, pace, dar, mai ales viata Asta nu au inteles nici Augustin nici Toma dAguino.Au vazut doar partea instinctuala a omului si au dorit controlul acesteia cu norme,reguli,canoane,interdictii,cu forta.Au fost victimele propriilor defecte si a pre4udecatilor epocii in care au trait.Din pacate excluderea partii spirituale din relatia #ar#at femeie a avut efecte asupra intregii traditii ulterioare.Dorinta de cunoastere si iu#irea de intelepciune nu se face in afara iu#irii ci inauntru ei iar femeia este parte a acestui proces si nu o piedica.

Bibliografie
Alexandru (lorin /laton,<aurentiu >advan,De la Cetatea lui Dumnezeu la Edictul din Nantes,1ucuresti,2--5