Pentru cine cutreier pentru prima oar zona Parcului Natural Grditea Muncelului-Cioclovina, peisajul devine deosebit de ncnttor

prin varietatea reliefului montan, de mare atracie pentru iubitorii de drumeii, prin mbinarea trecutului istoric dacic, probat aici prin attea mrturii interesante cu prezentul nnoitor, reprezentat de coloritul etnografic, att de specific satelor din zon. n acest peisaj de nentrecut frumusee a fost venerat, nc din timpuri strvechi, Soarele. Soarele de andezit de la Sarmizegetusa Cultul Soarelui a fost rspndit, pe toat suprafaa pmntului i la diverse culturi, prima atestare arheologic a venerrii Soarelui provenind din Egipt. Ca astru, soarele se numete RE i acesta este i numele obinuit al zeului solar, respectiv Re (sau Ra). n concepia vechilor egipteni, el reprezint divinitatea primordial, zeul creator. Mrturii ale existenei Cultului Soarelui se ntlnesc i la geto-daci, soarele fiind considerat conductorul lumii superioare i a celei inferioare, pe care le vizita zilnic, n cursul deplasrii pe bolta cereasc. El era garantul justiiei i sursa nelepciunii. Dintre mrturiile care dovedesc existena cultului Soarelui putem meniona Soarele de andezit de la Sarmizegetusa Regia (foto), cu un diametru de 7,1 metri, lucrat din plci de andezit i avnd n centru un disc de 1,5 metri diametru. Sgeata ncrustat este orientat ctre Nord, acest loc fiind altarul pe care se aduceau ofrandele. Mai mult, aranjamentul stlpilor i lespezilor din sanctuarul rotund de la Sarmizegetusa dovedete cunoaterea calendarului de 365 de zile i a micrii Soarelui pe parcursul anului. O alt mrturie a acestui cult la daci ar fi utilizarea focului sacru i practicarea incineraiei, ca omagii aduse Soarelui. Denumirea probabil dat de daci Soarelui era Dzio, nume de la care provin cuvintele actuale ziua i zeu O stea printre miliarde de stele Cultul Soarelui a fost strns legat de sanctuarele circulare ca acela de la Sarmizegetusa Regia sau de la Stonehenge. Noiunea de cerc sacru s-a extins apoi n toate practicile magice, ca o form de protecie a spaiului n care se desfoar un ritual. Astzi, Soarele nu mai are nsuiri mitice, el este vzut ca o sfer gazoas gigantic, n vrst de patru miliarde i jumtate de ani, stea care plutete pe un bra spiralat al Cii Lactee, printre miliarde de alte stele, fiind principalul furnizor de lumin i cldur necesar biodiversitii, influennd starea atmosferei, determinnd clima i ntreinnd viaa pe Pmnt.