Sunteți pe pagina 1din 100

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINE ALE EDUCAIEI Specia i!

a"ea# PEDAGOGIA $NV%%&'NTULUI PRI&AR I PRECOLAR E(TENSIA T'RGU-&URE

FUNDA&ENTELE PEDAGOGIEI
SUPORT DE CURS

LECTOR UNIVERSITAR DR) IFTINIA AVRA&

*++,

Fundamentele pedagogiei.
Te-a .") / Factorii dezvoltrii personalitii umane Te-a .") * Educaia actor al dezvoltrii personalitii umane Te-a .") 0 Dimensiunile educaiei Te-a .") 1 Finalitile educaiei Te-a .") 2 Peda!o!ia "tiin speci ic "i de sintez a educaiei Te-a .") 3 Sistemul "tiinelor educaiei Te-a ." 4 Principiile didactice Te-a .") 5 Educaia permanent

S6"7c67"a a 89"i6-ic: a 9pe"a;i9.a i!:"ii 6e-e 9"# /) O<iec6i=e> c9-pe6e.;e =i!a6e p"i. ?67@i7 6e-ei *) Te"-e.i Ai ?i.6a8-e cBeie 0) S7p9"6 6e9"e6ic 1) E?e.;ia i!a"ea Ai eCp ici6a"ea c9.;i.767 7i p"i. i.6e"-e@i7 7.9" 9"8a.i!a69"i c98.i6i=i> ?cBe-e 2) Sa"ci.i @e "eD ec;ie Ai eCe"ci;ii ap ica6i=e 3) S78e?6ii pe.6"7 7a"ea .96i;e 9" 4) Rec9-a.@:"i <i< i98"aDice pe.6"7 ?67@i7 i.@i=i@7a - Bi< i98"aDie ?e ec6i=: - Bi< i98"aDie "ec9-a.@a6: pe.6"7 ap"9D7.@:"i

CUPRINS
FU$D%&E$TE'E PED%(O()E)**************************************************************************************1 CUPR)$S***********************************************************************************************************************************+ 1* Dezvoltarea personalitii umane***************************************************************************************, #* Ereditatea - premis natural a dezvoltrii personalitii umane***************************************. +* &ediul - cadrul socio-uman al dezvoltrii personalitii****************************************************/ ,* Educaia - actor determinant al dezvoltrii personalitii*************************************************0 .* Curente1 teorii re eritoare la dezvoltarea personalitii******************************************************0 /* Educa2ilitatea*********************************************************************************************************************3 EDUC%4)% F%CTOR %' DE56O'T7R)) PERSO$%')T74)) U&%$E*******************1, 1* Educaia - conceptualizare************************************************************************************************1, #* Funciile educaiei************************************************************************************************************1. +* Formele educaiei*************************************************************************************************************1/ D)&ES)U$)'E EDUC%4)E)*************************************************************************************************#1 1* Educaia intelectual*********************************************************************************************************## #* Educaia morald**************************************************************************************************************#+ +* Educaia estetic***************************************************************************************************************#8 ,* Educaia reli!ioas***********************************************************************************************************#0 .* Educaia izic******************************************************************************************************************#3 /* Educaia pro esional*******************************************************************************************************#3 8* 9$oile educaii9****************************************************************************************************************+: F)$%')T74)'E EDUC%4)E)***********************************************************************************************+. 1* Finalitile educaiei de iniie "i ta;onomii*******************************************************************+. #* Funciile o2iectivelor educaionale**********************************************************************************,: +* Relaia dintre o2iectivele educaionale "i competenele educaionale o relaie de interdependen uncional*************************************************************************************************,# ,* Operaionalizarea o2iectivelor educaionale********************************************************************,+ PED%(O()% <T))$47 SPEC)F)C7 <) DE S)$TE57 % EDUC%4)E)*********************.+ 1* De iniia termenului 9peda!o!ie9*************************************************************************************.+ #* Statutul de "tiin al peda!o!iei****************************************************************************************., +* Etapele constituirii peda!o!iei ca "tiin**************************************************************************.8 S)STE&U' <T))$4E'OR EDUC%4)E)******************************************************************************/# 1* Tranziia de la peda!o!ie1 "tiina educaiei la sistemul "tiinelor educaiei*********************/+ #* Diversi icarea c=mpului disciplinar al peda!o!iei***********************************************************/. +* Ta;onomii ale "tiinelor educaiei************************************************************************************// ,* &acro "i micropeda!o!ia direcii de pro esionalizare a peda!o!iei ca domeniu de cunoa"tere*****************************************************************************************************************************8# PR)$C)P))'E D)D%CT)CE****************************************************************************************************80 1* Conceptul de >principii didactice?***********************************************************************************80 #* Caracteristicile principiilor didactice*******************************************************************************80 +* Sistemul principiilor didactice******************************************************************************************83 EDUC%4)% PER&%$E$T7*************************************************************************************************3# 1* Conceptul de educaie permanent***********************************************************************************3# #* O2iectivele educaiei permanente************************************************************************************3+ +* Factorii educaiei permanente******************************************************************************************3+ ,* Formele de educaie permanent**************************************************************************************3. .* Te@nici de educaie permanent***************************************************************************************3/ /* Consideraii didactice privind Anvm=ntul r recven*********************************************38

Tema nr. FACTORII DEZVOLTRII PERSONALITII UMANE

Obiecti e! c"m#eten$e i%ate #rin &t'(i') temei*

O/ - s de ineasc An manier operaional concepteleB dezvoltare a personalitiiC dezvoltare izicC dezvoltare psi@icC dezvoltare socialC actorii dezvoltrii personalitiiC educa2ilitateC !enotipC enotip O* - s e;plice esena poziiilor teoretice e;primate An teoriile educa2ilitii O0 - s analizeze rolul ereditii An dezvoltarea personalitii individului O1 - s e;plice contri2uia mediului An dezvoltarea personalitii individului O2 s ar!umenteze rolul educaiei de actor conductor An ormarea "i dezvoltarea personalitii individului O3 - s e;pliciteze interaciunea celor trei actori ai dezvoltrii personalitii umane "i aciunea lor conver!ent O4 s di erenieze prin e;plicaii peda!o!ice optimismulC scepticismul "i realismul peda!o!ic

Termeni +i &inta,me c-eie* dezvoltareC dezvoltare


dezvoltare socialC ereditateC mediuC educaieC educa2ilitate

izicC dezvoltare psi@icC

S'#"rt te"retic*

/) De!=9 6a"ea pe"?9.a i6:;ii 7-a.e Dn accepiunea maEoritii speciali"tilor contemporaniC personalitatea e?6e "e!7 6a67 i.6e"ac;i7.ii 6767"9" p"9ce?e 9" p?iBice Ai ?e "eDe": a 9"8a.i!a"ea @i.a-ic: a 7.9" a?pec6e @e Dac67": c98.i6i=:E aDec6i=--96i=a;i9.a : Ai c9-p9"6a-e.6a : F.6"-9 ?6"7c67": <i9-p?iB9-?9ci9-c7 67"a : @e 9 F.a 6: c9-p eCi6a6eE 9"8a.i!a"e Ai ?peciDici6a6eE ?6"7c67": @96a6: c7 capaci6a6e @e a769"e8 aG) De!=9 6a"ea "ep"e!i.6: 7. p"9ce? c9-p eC @e 6"ece"e @e a i.De"i9" a ?7pe"i9"E @e a ?i-p 7 a 9"8a.i!a6E p"i.6"-9 ?7cce?i7.e @e e6apeE ?6a@iiE Dieca"e e6ap: a=H.@ p"9p"ii e ca"ac6e"i?6ici) )ndividul Anre!istreaz o dezvoltare izic o2iectivat An sc@im2ri de natur izicC mor olo!ic "i 2ioc@imicC o dezvoltare social mani estat prin re!larea

comportamentului An uncie de normele "i cerinele impuse de societate "i nu An ultimul r=nd o dezvoltare psi@ic* Dezvoltarea psi@ic se re er la apariia "i trans ormarea proceselor "i Ansu"irilor psi@ice* Formarea proceselor psi@ice are loc su2 aciunea in luenelor interne "i e;terneC naturale sau socialeC directe sau indirecteC in luene su2sumate cate!oriilor de e"e@i6a6eE -e@i7E e@7ca;ie) *) E"e@i6a6ea - p"e-i?: .a67"a : a @e!=9 6:"ii pe"?9.a i6:;ii 7-a.e Ereditatea este acea Ansu"ire undamental a materiei viiC care se re er la transmiterea de la o !eneraie la altaC su2 orma codului !eneticC a mesaEelor de speci icitate ale specieiC !rupului "i individului* )dentitatea !enetic este practic imposi2il Antre antecesori "i descendeniC iecare individ iindC practicC unic* Ereditatea reprezint un ansam2lu de predispoziii nativeC care ac parte din trei cate!orii de 9caractere9B aI Ge.96ip7 E care reprezint totalitatea proprietilor ereditare ale unui or!anismC zestrea sa ereditar* Genotipul general conine elemente 9predeterminate9C comune pentru specia respectiv "i care se transmit pe cale !enetic Fde e;empluC con ormaia corporalC 2ipedismulC unele caracteristici anatomo- iziolo!iceG* Genotipul individual conine elemente de varia2ilitate An interiorul speciei Fde e;empluC culoarea oc@ilorC a pruluiC con ormaia eeiC tim2rul vocii "*a*G* <I Disponi2ilitile transmiseC devenind mani este datorit poziiei dominante a !enei cu care sunt correlateC ormeaz De.96ip7 * (enotipul se e;prim doar An orm enotipicC iind una din variantele posi2ile ale acestuia* PracticC enotipul reprezint totalitatea caracteristicilor unui individC ca rezultat al interaciunii primare a !enotipului cu mediul* Fenotipul este determinatC a"adarC de 2aza ereditar "i de actorii de mediu* cI P96e.;ia 7 @e D9"-a"eC careC An cazul iinelor umane esteC preponderentC de natur psi@ic "i are o dimensiune general include a2ilitile de !=ndireC capacitile de asimilare de modele "i strate!ii de lucruC de ac@iziionare de lim2aEe de specialitate "*a* "i o dimensiune particular, personalizatC con i!urat de propriile trsturi de personalitate "i de propria su2iectivitate* )ndividul mo"tene"te de la antecesori o serie de elemente comune pentru specia umanC cum ar iB sc@ema corporalC diversitatea or!anelor de sim "i a aparatelor "i sistemelor anatomiceC re le;e "i trebuine fundamentaleC Ansu"iriB - iziceC e;terneB !reutateaC con ormaia eeiC culoarea oc@ilorC mrimea capului - 2ioc@imiceB compoziia c@imic a s=n!eluiC structura celular - uncionaleB plasticitatea sistemului nervosC particulariti anatomo- iziolo!ice ale analizatorilor etc* &enionm An acest conte;t aptul c 9unele aspecte ale vieii psi@iceC sunt puternic determinate ereditar FtemperamentC aptitudiniC emotivitateG iar altele FcaracterC voinC atitudiniG poart Antr-o mai mic msur pecetea impus de ereditate9 FC* StanC #::1C p*#.G

Dn concluzieC ereditatea este o premis natural a dezvoltrii psi@ice cu aciune aleatorieC pro2a2ilisticC o erind ie o ereditate normalC ce tre2uie valori icatC ie o ereditate dizarmonicC ce poate i parial compensatC prin intermediul unor strate!ii adecvate de in luenare ormativ a individului* 0) &e@i7 - ca@"7 ?9ci9-7-a. a @e!=9 6:"ii pe"?9.a i6:;ii Dac predispoziiile ereditare sunt a2solut indispensa2ileC reprezent=nd temeliaC undamentul pe care se construie"te personalitateaC mediul este implicat "i el pro und An devenirea psi@iculuiC reprezent=nd 9materialul9 de construcie* &ediul reprezint cadrul An care se na"teC trie"te "i se dezvolt individul "i se re er la totalitatea elementelor e;terne cu care individul interacioneaz direct sau indirectC sta2ile"te interrelaii pe parcursul dezvoltrii sale* &ai multC or!anismul se integreaz An mediul su AnconEurtor "i Ai olose"te resursele "i ener!iile An propriul su avantaE* )nteraciunea dintre or!anism "i mediu se des "oar la di erite niveleB izico-c@imicC psi@oizic "i socio-cultural* OmulC interaciunile "i e;perienele saleC se a l su2 in luena mai multor tipuri de actori de mediuC care pot i !rupai An dou cate!oriiB aG factori de mediu interniC respectiv actorii naturaliC 2iolo!ici 2G factori de mediu externiC reprezentai de actorii mediului izic Fmediul izic e;tern se re er la condiiile climaticeC !eo!ra iceC de lor "i aunG "i social1 socio-uman Fmediul social amprenteaz dezvoltarea personalitii prin structurile saleB mediul socio-economicC mediul socio-comunicativC mediul socio-a ectivC mediul sociopro esionalC mediul socio-culturalG* %ciunea mediului An procesul dezvoltrii personalitii poate i directC de pild An cazul climei sau indirectC mediat de unele caracteristici proprii comunitii umaneC cum ar iB nivelul de traiC !radul de culturC !radul de civilizaie* )n luenele actorilor de mediu sunt resimite An cadrul activitilor des "urate de iina umanC ie An sens pozitivC dezira2ilC avorizantC stimulatorC ie An sens ne!ativC renatorC in@i2itorC Fca r=n sau o2stacolG An calea dezvoltrii personalitii* %ceste in luene pot i e;ercitate de mediul proximalC reprezentat de lucruriC o2iecteC persoaneC condiii cu care individul interacioneaz cotidian "i direct An di erite situaii de via "i de mediul distalC alctuit din lucruri "i o2iecte Andeprtate An spaiu "i timp de individB )nternet-ulC mass-media etc* Re erindu-se la termenii 9mediu9 "i 9am2ian9C Ho@n DeIeJ F138#G precizeaz c ace"tia Anseamn ceva mai mult dec=t lucrurile care Ai AnconEoar pe indivizi* Ele Anseamn continuitatea speci ic a lucrurilor din Eur Ampreun cu propriile lor tendine active* O ptur neAnsu leit ace parteC ire"teC An permanen din mediul suC AnsC evenimentele care au loc nu constituie un mediu dec=t An sens meta oricC Antruc=t nici un element anor!anic nu poate i receptiv la in luenele e;ercitate asupra sa* Pe de alt parteC unele lucruriC de"i Andeprtate An timp "i An spaiu de o anumit iin vieC An special de o anumit iin umanC pot orma mediul acesteia An mod mai real c@iar dec=t unele din lucrurile care sunt aproape de ea* 'ucrurile care determin sc@im2ri la om constituie adevratul su mediu* %"adarC este important nu at=t prezena actorilor de mediuC c=t modul An care iina uman reacioneaz

la actorii de mediuC la evenimenteC prin modaliti de rspuns "i prin aciuni speci iceC con i!ur=ndu-"i e;perienele* %cestea sunt continue deoarece interaciunea iinei vii "i a condiiilor mediului AnconEurtor este implicat An Ans"i procesul vieii* )nteraciunea "i continuitatea reprezint An concepia lui DeIeJ cele dou caracteristici ale e;perieneiC ele constituind aspectul lon!itudinal al acesteia* %ciunea actorilor de mediu este "i ea aleatorieC pro2a2ilisticC deci poate spriEini procesul de dezvoltare a personalitii umane Fcazurile An care mediul este avora2il dezvoltriiG sau o poate o2stacola Fcazurile An care mediul este ne avora2il dezvoltriiG* E;ist studii care A"i propun cuanti icarea interrelaiilor ereditate-mediuC consacr=nduse c@iar o noiune statistic de estimare a varianei unei caracteristici care poate i atri2uit ereditiiC numit eritabilitate F&* Rot@-SzamosKoziC 1330C p*#1-#0G* Erita2ilitatea se de ine"te ca iind totalitatea varianei enotipice care se datoreaz variaiei aditive !enetice* Dntr-un !rup variana enotipic a unei trsturi este dat de variana datorat e ectului mediului "i de cea datorat !enotipului* Plomin F133,G consider cC de"i e ectele mediului "i ale !enelor sunt !reu de evaluat separatC di erenierea lor este importantC dat iind interaciunea lor* Scarr F1330G "i Plomin F133,G Fapud &* Rot@-SzamosKoziC 1330G deose2esc urmtoarele tipuri de interaciuni ereditate-mediuB Interaciunea pasivC datorat aptului c ereditatea "i mediul sunt comune pentru copii "i mem2ri amiliei lor* Prin interaciune pasivC copiii mo"tenesc An mod pasiv !enele prinilor "i sunt in luenai An dezvoltarea lor de mediul corelat cu tendinele lor !enetice* Spre e;empluC este oarte pro2a2il ca un copil Anzestrat cu o anumit aptitudine artistic s ai2 prini cu acela"i talentC care le transmit copiilor 2aza !eneticC darC totodatC le asi!ur un mediu prielnicC care s permit dezvoltarea aptitudinii lor* Interaciunea reactiv se re er la e;perienele de via pe care copilul le resimte An modaliti speci iceC personalizate FAn comparaie cu ali copii asupra crora mediul acioneaz An acela"i elGC ca urmare a caracteristicilor sale speci ice undamentate !enetic* Spre e;empluC un copil Anzestrat cu o memorie 2unC va putea reine mai u"or o poezieC numeC denumiriC date istorice etc* Interaciunea evocativ se re er la aciunile mediului determinate de caracteristicile "i de potenialul copilului* Spre e;empluC un copil cu aptitudini motrice se a irm An propriul lor mediu An domeniul sportiv "iC An consecinC poate i selecionat An cadrul instituiei de Anvm=nt An clase specialeC urm=nd s li se o ere pro!rame educaionale di ereniate "i personalizate* Corelaia proactiv dintre ereditate "i mediu apare atunci c=nd indivizii An"i"i "i creeaz medii care s corespund tendinelor lor !enetice "i valori icrii potenialului lor* Spre e;empluC c@iar dac instituiile sau persoanele nu ac nimic pentru copiii cu aptitudini motriceC ace"tia A"i pot dezvolta aptitudinile construindu-"i conte;te avora2ile e;ersrii lor*

1) E@7ca;ia - Dac69" @e6e"-i.a.6 a @e!=9 6:"ii pe"?9.a i6:;ii Dntruc=t in luenele ereditii "i ale mediului asupra procesului dezvoltrii personalitii umane sunt aleatoriiC pro2a2ilisticeC societatea a ela2orat un mecanism de cre"tere a controlului asupra dezvoltrii onto!eneticeC denumit !eneric educaie* Din perspectiv pra!maticC educaia presupune identi icarea predispoziiilor nativeC a potenialitilor !enetice ale individului "i or!anizarea "i diriEarea in luenelor modelatoare ale mediului socio-uman asupra sa* Ea are rol de mediatorC de inter a Antre individ "i mediul su AnconEurtorC precum "i rol de actor de armonizare a interaciunii dintre ereditate "i mediu* Educaia este o orm deli2eratC or!anizatC sistematic "i continu de ormare "i modelare a personalitii umaneC con erindu-i omului o a doua 9natur9 cea a;iolo!icC str=ns le!at de dimensiunea social "i cultural a matricii sale e;isteniale* Prin intermediul 9naturii9 a;iolo!iceC individul A"i e;tinde e;istena dincolo de limitele 2iolo!iceC devenind personalitate* Personalitatea este individualitatea recunoscut "i con irmat de comunitatea social An interiorul creia trie"te pentru a-i Am2o!i "i multiplica valorile* Educaia este !@idat de o serie de politici educaionaleC de modeleC strate!iiC metode "i procedeeC ea acion=nd conver!entC ca o activitate anticipatC coerent "i specializatC realizat An con ormitate cu inaliti 2ine delimitate* Scopul educaiei este acela de a orma "i modela personaliti umaneC !eneraiiC An concordan cu idealul societii promovat Antr-o perioad istoric* Educaia nu presupune in luene oarecareC nediriEate "i nearticulateC ciC dimpotrivC reprezint un proces diriEat spre un anume scop 2ine delimitatC o activitate con"tient "i inalistC orientat de valorile "i e;i!enele impuse de societate* Spre deose2ire de ereditateC care este o dimensiune implicit a dezvoltrii "iC spre deose2ire de mediuC care constituie sursa o2iectiv din care se e;tra!e su2stana dezvoltriiC educaia A"i propune intenionat s alea! ar!umentat "i s con i!ureze cu precizie perspectiva impus dezvoltrii* Orice trstur psi@ic este o unitate a interaciunii dintre actorul !enetic "i cel de mediu* Factorul !enetic se a l Antr-o stare potenialC dar su2 in luena actorului de mediu se trans orm Antr-o stare mani estC devenind enomen psi@icC care va depinde at=t de direcia imprimat de actorul ereditarC c=t "i de ora declan"atoare a actorului de mediu* Rolul educaiei este acela de a stimula potenialul ereditarC de a aciona asupra tuturor componentelor ce vor alctui personalitateaC de a interveni An ameliorarea condiiilor de mediuC An ani@ilarea unor in luene ne!ative e;ercitate din partea unui mediu ne avora2il "i An crearea unui climat educaional avora2ilC cu multiple in luene educative 2ene ice asupra personalitii* Fiecare dintre cei trei actori are rolul su speci icC dezvoltarea ne iind posi2il r aciunea unuia sau altuiaL ereditatea este premisaC 9temelia9C 9 undamentul9 edi iciuluiC mediul este cadrulC iar educaia este liantulC care coreleaz aciunile celorlali doi actoriC dein=nd rolul conductor An ormarea personalitii umane*
2) C7"e.6e> 6e9"ii "eDe"i69a"e a @e!=9 6a"ea pe"?9.a i6:;ii

Dn teoretizarea modului de dezvoltare a personalitii umane au e;istat trei curente1 teoriiB

/) Te9"ii e e"e@i6a"i?6e Ji.ei?6eI - susineau c rolul undamental Al Eoac actorii ereditariC care presta2ilesc dezvoltarea psi@ic a omului "i cC pe l=n! ereditatea 2iolo!ic e;ist "i o ereditate psi@olo!icC care nu poate i dep"it de in luenele e;terne* O ast el de concepie s-a concretizat An teorii cum suntB teoria 9criminalului Annscut9 a lui 'om2rosoC con orm creiaC viitorii criminali pot i recunoscui Anc de la na"tere dorit unei anumite con ormaii a eeiL teoria lui FreudC con orm creiaC An ormarea "i dezvoltarea trsturilor de personalitateC rolul principal Al au instinctele mo"tenite care se mani est An primii ani de viaL teoria 9rasist9 este cea care Amparte omenirea An rase superioare "i in erioareC di erenele iind date de actorii ereditari* Desi!urC aceste teorii e;a!ereaz rolul ereditii An detrimentul celorlaltor doi actori - mediul "i educaia* *) Te9"ii e a-<ie.6a i?6e a2solutizeaz rolul actorilor socio-educaionali av=nd la 2az psi@olo!ia 2e@avioristC care susine c omul poate i educat prin te@nici adecvateL teoria nu nea! total intervenia actorului ereditarC dar Al reduce la transmiterea caracteristicilor izice ale individului* 0) Te9"ia @7< ei J6"ip eiI @e6e"-i.:"i susine c dezvoltarea este !enerat de interaciunea dintre ereditate "i mediu "i c educaia nu acioneaz izolatC ci prin interaciunea actorilor ereditate-mediu* %"adarC An procesul dezvoltrii personalitii umaneC aciunea celor trei actori ereditate mediu educaie este conver!ent* %ceast teorie este susinut "i astzi de maEoritatea speciali"tilorC elimin=ndu-se ast el unilateralitatea teoriilor anterioare "i supralicitatea unuia sau altuia dintre actori* 3) E@7ca<i i6a6ea E@7ca<i i6a6ea e?6e 7. De.9-e. ?peciDic 7-a. ca"e @e?e-.ea!: p9?i<i i6a6ea i.@i=i@7 7i @e a Di "ecep6i= a i.D 7e.;e e -9@e a69a"e Ai a ac;i7.i e e@7ca;iei) E?6e 7. De.9-e. ?peciDic 7-a. Ai ?e c9"e ea!: c7 9 p9!i;ie 9p6i-i?6: F. ceea ce p"i=eA6e -9@e a"ea Ai @e!=9 6a"ea pe"?9.a i6:;ii 7-a.eE D9"-a"ea 9-7 7i Ai p76e"ea e@7ca;iei) Din punct de vedere !eneticC prin educa2ilitate Anele!em disponi2ilizarea !enotipului uman An avoarea ormrii enotipice individuale "i a cristalizrii "i modelrii caracteristicilor individuale* Din punct de vedere iloso icC prin educa2ilitate Anele!em li2ertatea individual de a se orma "i auto ormaC su2 in luena proceselor educaionale parcurse* Din punct de vedere peda!o!icC prin educa2ilitate Anele!em ansam2lul strate!iilorC modelelor "i posi2ilitilor de a in luena An mod pozitivC avora2ilC cu miEloace educative adecvateC ormarea personalitii iecrui individC de a !enera acumulri pro!resive An di erite structuri de personalitate* E;ist trei undamente maEore ale educa2ilitiiB /I <a!a <i9 98ic: An cazul iinei umane vor2im de maturizarea anatomoiziolo!ic care este lent

*I <a!a p?iB9 98ic: An cazul iinei umane predomin conduita inteli!ent asupra celei instinctuale 0I <a!a ?9ci9-c7 67"a : care se re er la rolul inte!rrii socio-culturalizrii An onto!enez Fevoluia "i dezvoltarea individului ca entitate particularG "i antropo!enez Fprocesul apariiei "i dezvoltrii omuluiC speciei umaneG* Dneleas ca disponi2ilitate de rspuns a individului la provocrile "i stimulrile mediului An care trie"teC educa2ilitatea reprezint o premis criticC piatra un!@iular a modelrii personalitii umaneC a deveniriiC per ecionrii "i autoper ecionrii speciei umane* %mintim An acest conte;t c optimismul peda!o!ic reprezint Ancrederea An puterea educaiei "i An capacitatea iinei umane de a se trans orma prin intermediul educaiei* Pe l=n! optimismul peda!o!icC de-a lun!ul timpului s-au mani estat alte dou concepii le!ate de pro2lematica educa2ilitiiB scepticismul peda!o!ic "i realismul peda!o!icC teorii susinute prin apro;imarea ponderii actorilor ereditateC mediu "i educaie An dezvoltarea personalitii* Fvezi 9Esenializarea "i e;plicitarea coninutului prin intermediul unor or!anizatori co!nitivi1 sc@eme9C i!urile de la punctul cG*

E&en$ia)i%area +i e.#)icitarea c"n$in't')'i #rin interme(i') 'n"r


"r,ani%at"ri c",niti i! &c-eme*
a/ M"(e) ,ra0ic 0i,'rati #entr' i)'&trarea re)a$iei e('ca$ie1ere(itate1me(i' 2n (e% ")tarea #er&"na)it3$ii EDUCAIA

PERSONALITATEA

EREDITATEA

&EDIUL

b/ Ta."n"mia 0act"ri)"r (e me(i' MEDIUL

1:

F%CTOR) DE &ED)U )$TER$)

F%CTOR) DE &ED)U EMTER$)

c/ P"%i$ii! #er&#ecti e #e(a,",ice 2n #r"b)ema e('cabi)it3$ii c.1.) Poziia/ perspectiva sceptic

Ereditatea Educaia &ediul

c.2.) Poziia/ perspectiva optimist

Ereditatea Educaia &ediul

c.3.) Poziia/ perspectiva realist

11

Ereditatea

Educaia &ediul

Rec"man(3ri bib)i",ra0ice #entr' &t'(i') in(i i('a)*


4ib)i",ra0ie &e)ecti 3* )onescuC &*L C@i"C 6* Fcoord*GC F#::1GC Pedagogie. Suporturi pentru formarea profesorilor, Editura Presa Universitar CluEeanC CluE-$apocaC p*/-11* StanC C* F#::1GC Teoria educaiei. ctualitate !i perspectiveC Editura Presa Universitar CluEeanC CluE-$apocaC p*#+-,:* 4ib)i",ra0ie rec"man(at3 #entr' a#r"0'n(3ri* %llportC (* F1301GC Structura !i dezvoltarea personalitiiC Editura Didactic "i Peda!o!icC Nucure"ti* Nirc@ %* F#:::GC Psi"ologia dezvoltriiC Editura Te@nicC Nucure"ti* ClinC &* F133/GC Teoria educaiei. #undamentarea epistemologic !i metodologic a aciunii educativeC Editura %llC Nucure"ti* C@i"C 6* F#::1GC ctivitatea profesorului $ntre curriculum !i evaluareC Editura Presa Universitar CluEeanC CluE-$apoca* Cuco"C C* F#::#GC PedagogieC ediia a))-a revzut "i adu!itC Editura PoliromC )a"i* Da inoiuC )* F1333GC Personalitatea elevilor. Temperamentul !i caracterulC An volumul 9Psi@olo!ie "colar9C coord* %* CosmoviciL '* )aco2C Editura PoliromC )a"i* DeIeJC H* F138#GC %emocraie !i educaie. & introducere $n filosofia educaiei C Editura Didactic "i Peda!o!icC Nucure"ti* )aco2C '* F1333GC 'epere psi"ogenetice. Caracterizarea v(rstelor !colareC An volumul 9Psi@olo!ie "colar9C coord* %* CosmoviciL '* )aco2C Editura PoliromC )a"i* )onescuC &* F#::8GC Instrucie !i educaieC ediia a )))-a revzutC 96asile (oldi"9 UniversitJ PressC %rad* &onteilC H-&* F1338GC )ducaie !i formareC Editura PoliromC )a"i*

1#

PlominC R* F133,GC Genetics and experience. T"e interpla* bet+een ,ature and ,urtureC An 9)ndividual Di erences and Development Series9C 6olume /C Sa!e Pu2lications* Rot@-SzamosKoziC &* F1330GC ctivarea funciilor cognitive $n copilria micC Editura Presa Universitar CluEeanC CluE-$apoca* ScarrC S* F1300GC -o+ genot*pes and environments combine. %evelopment and individual differencesC An 9Persons in Conte;tC Developmental processes9C editori $* Nol!erL %* CaspJL (* DoIneJL &* &oore@ouseC $eI-OorKC Cam2rid!e UniversitJ Press* Ursu-OanceaC (* F1330GC )reditatea !i mediul $n formarea personalitii C Editura %ll EducationalC Nucure"ti* 6ideanuC (* F1300GC )ducaia la frontiera dintre mileniiC Editura PoliticC Nucure"ti*

1+

Tema nr.

EDUCAIA K FACTOR AL DELVOLT%RII PERSONALIT%II U&ANE

Obiecti e! c"m#eten$e i%ate #rin &t'(i') temei*

O/ - s de ineasc An mod operaional concepteleB educaiaC educaia ormalC educaia non ormalC educaia in ormal O* - s surprind esena enomenului educaional Antr-o de iniie proprie O0 - s e;plice An manier operaional unciile educaiei di ereniind Antre cele dou cate!orii propuse An suportul teoretic O1 - s e;plice relaia de interdependen dintre ormele educaieiC plec=nd de la caracteristicile iecrei orme O2 - s descrie modul An care in ormaiile o erite de educaia non ormal pot i in uzate An cadrul educaiei de tip ormal O3 - s descrie modul An care in ormaiile o erite de educaia in ormal pot i valori icate An cadrul educaiei de tip ormal

Termeni +i &inta,me c-eie* educaiaC unciile educaieiC ormele educaieiC

educaia ormalC educaia non ormalC educaia in ormal

S'#"rt te"retic*

/) E@7ca;ia - c9.cep67a i!a"e Etimolo!ia cuv=ntului 9educaie9 provine din latinescul educo-educare Fa alimentaC a cre"teC a An!riEiG "i din latinescul 9educe-educere9 Fa duceC a conduceC a scoateG* Educaia reprezint o component a e;istenei socioumaneC o Ant=lnire Antre individC societate "i Antrea!a via social* Dn timpC s-au dat di erite de iniii ale educaieiC care di er nu numai prin nuaneC ci c@iar prin esen* E;plicaia o constituie comple;itatea enomenului educaional "i e;istena unor perspective multiple de a2ordare a acestuia* Cele mai rsp=ndite perspective sunt perspectiva societii "i cea a copiluluiC respectiv perspectiva sociocentric "i cea antropocentric* C9.cep;ia a.6"9p9ce.6"ic: porne"te de la premisa e;istenei unei naturi umane universale "i invaria2ileC educaia urm=nd s dezvolte calitile !enerale ale speciei umaneC
1,

at=t c=t permit potenialitile cu care este Anzestrat de natur* Oamenii educai urmeaz s A"i des "oare activitatea An societateC de aceea educaia tre2uie s ie racordat la socialC iar societatea tre2uie s valorizeze educaia* C9.cep;ia ?9ci9ce.6"ic: de ine"te educaia prin prisma pre!tirii omului pentru e;ercitarea di eritelor roluri sociale* De la natura umanC accentul se deplaseaz la 9natura9 socialL ire"te c tre2uie s se respecte esena educaieiC respectiv s se asi!ure dezvoltarea di ereniatC individualizat "i speci ic a naturii umaneC An con ormitate cu particularitile individuale* Plec=nd de la cele dou perspectiveC prezentm c=teva dintre de iniiile ormulate pentru educaie An literatura de specialitateB - 9educaia esteC An esena saC o aciune uman "i social de trans ormare "i modelare a naturii umaneC aciune ce se des "oar An direcia acilitrii "i impulsionrii evoluiei individului spre stadiul de personalitate ormatC autonomC responsa2ilC con orm cu valorile promovate la un anumit moment An societate9 FC* StanC #::1G - 9educaia este o activitate social comple; care se realizeaz printr-un lan nes =r"it de aciuni e;ercitate An mod con"tientC sistematic "i or!anizatC An iecare moment un su2iectindividual sau colectiv-C acion=nd asupra unui o2iect-individual sau colectiv-C An vederea trans ormrii acestuia din urm Antr-o personalitate activ "i creatoareC corespunztoare at=t condiiilor istorico-sociale prezente "i de perspectivC c=t "i potenialului su 2iopsi@ic individual9 F)* $icolaC #::+G - 9educaia este un ansam2lu de aciuni des "urate An mod deli2erat Antr-o societateC An vederea transmiterii "i ormriiC la noile !eneraiiC a e;perienelor de munc "i viaC a cuno"tinelorC deprinderilorC comportamentelor "i valorilor acumulate de oameni p=n An acel moment9 FPPPC Dicionar de peda!o!ieC 1383G* %"adarC e@7ca;ia "ep"e!i.6: 7. p"9ce? c9-p eC p"i. ca"e a8e.;ii ?pecia i!a;i ac;i9.ea!: a?7p"a i.@i=i@7 7iE F. "ap9"6 c7 ce"i.;e e i-p7?e @e ?9cie6a6eE ac;i7.e ca"e a"e ca ?c9p 6"a.?D9"-a"ea i.@i=i@7 7i F. pe"?9.a i6a6e a769.9-:E c"ea6i=:E capa<i : ?: ?e i.6e8"e!e F. ?9cie6a6e) Educaia omului tuturor v=rstelor Fnu numai a copilului sau a t=nruluiG reprezint o2iectul de studiu al peda!o!iei* *) F7.c;ii e e@7ca;iei Fenomen comple; "i cu implicaii cruciale An lumea contemporanC educaia Andepline"te anumite uncii An raport cu societatea "i An raport cu individul* *)/)I F7.c;ii e F.@ep i.i6e @e e@7ca;ie F. "ap9"6 c7 ?9cie6a6ea suntB transmiterea e;perienei socialeC uncia economico-socialC uncia culturalC uncia a;iolo!ic* T"a.?-i6e"ea eCpe"ie.;ei ?9cia e) Fiecare individ este un continuator al e;perienei sociale acumulat p=n An momentul respectiv de societateC darC An acela"i timp poate i "i contri2ua2ilC An sensul c Ai poate Am2o!i "i dezvolta sistemul de valori* Pentru ca iecare s se Anscrie An acest circuit este necesar s do2=ndeasc aceast e;perienC respectiv s A"i interiorizeze un sistem de valori* Coninutul structural al acestui sistem este dat de speci icul sistemului educaional al societiiC e;istent Antr-o anumit perioad istoric*

1.

F7.c;ia ec9.9-ic9-?9cia : se re er la contri2uia pe care educaia o aduce la pro!resul social !eneral "i al sistemului economicC la dezvoltarea activitilor sociale "i economiceC prin ormarea de indivizi cali icaiC Anzestrai cu cuno"tineC capacitiC a2ilitiC competene "i atitudini reclamate de aceste activiti* F7.c;ia c7 67"a : Ai aCi9 98ic: este corelat cu contri2uia educaiei la transmiterea "i mai ales la dezvoltarea valorilor culturale universale "i a celor speci ice societii* )ndivizii educai sunt capa2ili s cunoascC s Anelea!C s interiorizezeC s evalueze adevratele valoriC s le discrimineze "i s le discearn de alsele valori Fde pseudovaloriGC s valori ice ma;imal ceea ce asimileaz An propria dezvoltare* *)*)I F7.c;ii e F.@ep i.i6e @e e@7ca;ie F. "ap9"6 c7 i.@i=i@7 suntB uncia de dezvoltare a potenialului 2iopsi@ic al individuluiC uncia de socializareC uncia de pro esionalizare* F7.c;ia @e @e!=9 6a"e a p96e.;ia 7 7i <i9p?iBic se re er la aptul c individul se na"te cu o zestre ereditarC careC pe parcursul evoluiei sale poate i dezvoltat An condiiile unui mediu "i a unui climat adecvat Fvezi tema 9Factorii dezvoltrii personalitii umane9G* Educaia mediazC controleazC or!anizeaz "iC eventualC corecteaz in luenele mediuluiC le diriEeaz An direcia valori icrii optime a disponi2ilitilor nativeC a potenialului 2iopsi@ic cu care este Anzestrat individul* F7.c;ia @e ?9cia i!a"e descrie "i e;pliciteaz rolul pe care Al are educaia An socializareaC dar mai ales An inte!rarea social a educailor* <coala are un rol decisiv An acest proces de socializare An primul r=nd prin inte!rarea e icient a copiilor An clase de #:-#. de elevi "i prin asi!urarea unui sistem de relaii sociale pro ita2ile* Socializarea presupune ac@iziia "i interiorizarea An structura personalitii a valorilorC atitudinilorC e;perienelor sociale su2 orma unor comportamente dezira2ileC care permit adaptarea "i inte!rarea social 2ene ic individului* F7.c;ia @e p"9De?i9.a i!a"e se re er la aptul c iecare individ tre2uie s do2=ndeasc un sistem de cuno"tineC s A"i ormeze "i modeleze sisteme de priceperiC deprinderiC a2ilitiC capacitiC competene necesare e;ercitrii unei pro esiuni social-utile* Pro esionalizarea presupune pre!tirea specializatC aspect mai puin realizat sau in luenat de mediul An care individul trie"te "i mai mult de educaie* %ceastaC cu at=t mai mult cu c=t autoeducaia Eoac un rol maEor An pre!tirea iniial "i continu a specialistuluiC An pro esionalizarea lui pentru cariera aleas* 0) F9"-e e e@7ca;iei Dup criteriul !radului de intenionalitate "i or!anizareC educaia acioneazC An principalC An trei ormeB educaia ormalC educaia ne ormal1 non ormal "i educaia in ormal* Educaia formal reprezint ansam2lul aciunilor educative or!anizate intenionatC sistematiceC des "urate An instituii specializate An educaieC prin intermediul sistemului de Anvm=ntC structurat "i ierar@izat pe niveluri de studii F!rdinieC "coliC universitiC centre de

1/

per ecionareGC instituii care au inaliti educaionale e;pliciteC ormulate An documente curriculare o icialeC ela2orate la nivelul &inisterului EducaieiC Cercetrii "i Tineretului* Ea este proiectat de speciali"tiC se realizeaz An con ormitate cu planuri de Anvm=nt "i pro!rame o iciale* Prin intermediul acestei orme de educaie se transmit coninuturi selectate "tiini icC structurate lo!ic "i psi@opeda!o!ic "i caracterizate prin ri!urozitate "tiini ic "i accesi2ilitate* Transpoziia didactic "i transmiterea acestor coninuturi An activitile educaionale se realizeaz An mod sistematicC or!anizatC lo!icC de ctre un personal cali icat An acest scopC respectiv de cadrele didactice* Demersurile de evaluare a randamentului activitilor educaionale sunt realizate An orme "i moduri presta2ilite de ctre cadrul didacticC cu valori icarea unor strate!iiC metode "i te@nici speci ice* Educaia ormal reprezint principala modalitate prin care societatea asi!ur ormarea personalitii mem2rilor si* Ca principale avantaEe ale educaiei ormale amintimB contri2uia sa relevant la Am2o!irea sistemului co!nitiv al educailorC la dezvoltarea sistematic a a2ilitilor "i competenelor acestoraC precum "i oportunitatea de a realiza o evaluare individualizat "i ormativ a acestora FAn conte;tul realizrii unei predri "i unei Anvri activeG etc* Principalele dezavantaEe ale educaiei ormale ar putea iB centrarea ei pe anumite o2iective educaionale "i competene presta2iliteC restr=n!erea li2ertii de e;primare "i de aciune a educailorC ceea ce ar putea conduce la apariia dezinteresuluiC a monotonieiC a plictiselii "i la neimplicarea lor An sarcinile de Anvare* Educaia neformal/ nonformal reprezint ansam2lul aciunilor or!anizate intenionatC sistematiceC des "urate An cadru instituionalizatC dar An a ara sistemului de Anvm=ntC An instituii care nu au destinaie educaional e;plicit* %ctivitile educaionale circumscrise educaiei ne ormale sunt mai puin ormalizateC dar ele sunt proiectate "i realizate de cadrul didacticC An con ormitate cu inaliti educaionale 2ine precizate "i delimitateC ast el c sunt !eneratoare de in luene ormative "i in ormative* Coninuturile instructiv-educative ve@iculate sunt prevzute An documente special ela2orateC di ereniate An uncie de inalitatea ormulat "i de particularitile psi@ice ale su2iecilor educaiei* %ctivitile educaionale se caracterizeaz prin varietateC le;i2ilitateC elasticitate "iC uneori ele dein caracter opional sau acultativ* Dn aceast cate!orie se Ancadreaz activitile para"colareC care se des "oar An mediul socio-pro esional Fde e;empluC activitile educaionale din uniti economice sau "tiini iceC activitile de per ecionare "i reciclare pro esionalG "i activitile peri"colareC care se des "oar An mediul socio-cultural Fde e;empluC activitile educaionale din muzee "i 2i2lioteciC activitile de autoinstruire "i autoeducaieC activitile din clu2uriC cercuri "tiini iceC emisiunile radioului "i ale televiziunilorC activitile de loisirC de divertismentC navi!area pe )nternetG* Ca avantaEe ale educaiei ne ormale amintim aptul c instituiile An care se realizeaz "i activitile educaionale e ective o er un spaiu de ormare mai le;i2il dec=t cel ormalC

18

ceea ce avorizeaz e;istena unei mai mari li2erti de e;primare "i de aciune a su2iecilor educaieiC precum "i personalizarea asimilriiC i;rii "i valori icrii noilor ac@iziii* Ca posi2ile dezavantaEe ale educaiei ne ormale se pot aminti super icialitatea An implicarea educailor An activitatea educaional "i An asimilarea1 ac@iziionarea nouluiC a2sena unui eed-2acK continuu "i ormativC a2sena unor demersuri evaluative sistematice* E@7ca;ia i.D9"-a :> .ei.6e.;i9.a6:> @iD7!:> i.ci@e.6a :> ?p9.6a.: se realizeaz An conte;tul situaiilor de activitate cotidianC prin intermediul in luenelor ormative cotidiene neor!anizateC nesistematiceC mani estate asupra individuluiC prin intermediul interaciunilor acestuia cu alte persoane An mediul socialC culturalC economic etc* Fde e;empluC am2iana amilialC !rupul de prieteniC mass-mediaC stradaG* Educaia in ormal nu urmre"te o2iective educaionale e;pliciteL ea este e;presia nemiElocit a mediului de via "i a am2ianei An care trie"te "i pro eseaz individul* Dn cadrul acestei orme de educaieC individului Ai poate reveni An totalitate iniiativa Anvrii "i poate realiza ast el o Anvare voluntar sau asupra lui se pot e;ercita in luene modelatoare nepro!ramateC nesistematiceC Ant=mpltoareC el realiz=nd o Anvare spontan* Dntre cele trei orme ale educaiei e;ist relaii de interdependenC de complementaritate "i de compensareC iar articularea lor tre2uie s in cont de inalitile educaiei ormale* Educaia nu se poate reduce la instruirea de tip "colar1 ormalL aceasta tre2uie s in cont de particularitile "i de modalitile de realizare a celorlaltor dou orme ale educaiei* Dn acela"i timpC educaia ormal !@ideaz "i inte!reaz ac@iziiile do2=ndite prin intermediul educaiei non ormale "i in ormale "i este orma care or!anizeaz "i structureaz sistemul co!nitivC competeneleC atitudinileC comportamentele individului*

E&en$ia)i%area +i e.#)icitarea c"n$in't')'i #rin interme(i') 'n"r


"r,ani%at"ri c",niti i! &c-eme*

a/ F'nc$ii)e e('ca$iei Funcii n raport cu societatea Funcia de transmitere a e;perienei sociale Funcia economico-socialC Funcia cultural F7.c;ia aCi9 98ic: #uncii $n raport cu individul F7.c;ia @e @e!=9 6a"e a p96e.;ia 7 7i <i9p?iBic a i.@i=i@7 7i F7.c;ia @e ?9cia i!a"e F7.c;ia @e p"9De?i9.a i!a"e

10

b/ F"rme)e e('ca$iei FOR&ELE EDUCAIEI

EDUCAIA FOR&AL%

EDUCAIA NEFOR&AL%

EDUCAIA INFOR&AL%

Rec"man(3ri bib)i",ra0ice #entr' &t'(i') in(i i('a)*


4ib)i",ra0ie &e)ecti 3* )onescuC &*L C@i"C 6* Fcoord*G F#::1GC Pedagogie. Suporturi pentru formarea profesorilor, Editura Presa Universitar CluEeanC CluE-$apocaC p*11-18* StanC C* F#::1GC Teoria educaiei. ctualitate !i perspectiveC Editura Presa Universitar CluEeanC CluE-$apocaC p*83-3:* 4ib)i",ra0ie rec"man(at3 #entr' a#r"0'n(3ri* %llportC (* F1301GC Structura !i dezvoltarea personalitiiC Editura Didactic "i Peda!o!icC Nucure"ti* Nonta"C )* F#::8GC Pedagogie. TratatC ediia a 6)-a revzut "i adu!itC Editura N)C %''C Nucure"ti* Nirc@C %* F#:::GC Psi"ologia dezvoltriiC Editura Te@nicC Nucure"ti* ClinC &* F133/GC Teoria educaiei. #undamentarea epistemologic !i metodologic a aciunii educativeC Editura %''C Nucure"ti* C@i"C 6* F#::1GC ctivitatea profesorului $ntre curriculum !i evaluareC Editura Presa Universitar CluEeanC CluE-$apoca* Cuco"C C* F#::#GC PedagogieC ediia a ))-aC revzut "i adu!itC Editura PoliromC )a"i* Da inoiuC )* F1333GC Personalitatea elevilor. Temperamentul !i caracterulC An 9Psi@olo!ie "colar9C coord* %* CosmoviciL '* )aco2C Editura PoliromC )a"i* )aco2C '* F1333GC 'epere psi"ogenetice. Caracterizarea v(rstelor !colareC An 9Psi@olo!ie "colar9C coord* %* CosmoviciL '* )aco2C Editura PoliromC )a"i* )onescuC &* F#::8GC Instrucie !i educaieC ediia a )))-a revzutC 96asile (oldi"9 UniversitJ PressC %rad*

13

&onteilC H-&* F1338GC )ducaie !i formareC Editura PoliromC )a"i* $icolaC )* F#::+GC Tratat de pedagogie !colarE Editura %ramisC Nucure"ti* 6ideanuC (* F1300GC )ducaia la frontiera dintre mileniiC Editura PoliticC Nucure"ti* PPP %icionar de pedagogie F1383GC Editura Didactic "i Peda!o!icC Nucure"ti*

#:

Tema nr.

DI&ESIUNILE EDUCAIEI

Obiecti e! c"m#eten$e i%ate #rin &t'(i') temei*

O/ - s de ineasc An manier operaional dimensiunile educaieiB educaia intelectualC educaia moralC educaia esteticC educaia reli!ioasC educaia izicC educaia pro esionalC precum "i 9noile educaii9 O* - s analizeze "i s interrelaioneze inalitile speci ice iecreia din dimensiunile educaiei O0 - s e;empli ice modalitile principale de realizare a educaiei intelectualeC a educaiei moraleC a educaiei esteticeC a educaiei reli!ioaseC a educaiei izice "i a educaiei pro esionale O1 - s e;pliciteze interdependenele care se sta2ilesc Antre dimensiunile educaiei O2 - s identi ice inalitile educaionale principale speci ice 9noilor educaii9 O3 - s e;pliciteze corelaiile dintre pro2lemele lumii contemporane "i 9noile educaii9 O4 - s e;plice modalitile prin care coninutul 9noilor educaii9 poate i introdus "i valori icat An Anvm=nt

Termeni +i &inta,me c-eie* educaia intelectualC educaia moralC educaia

esteticC educaia reli!ioasC educaia izicC educaia pro esionalC 9noile educaii9

S'#"rt te"retic*

Datorit comple;itii saleC educaia presupune aciuni "i in luene care determin sc@im2ri An s era tuturor elementelor personalitii individuluiB dezvoltri An plan intelectualC An plan moralC An plan esteticC An plan izic etc* Toate aceste aciuni educaionale speci iceC suscepti2ile de a dezvolta personalitatea uman constituie o2iectul de studiu al dimensiunilor educaiei* Putem delimitaC ast elC urmtoarele dimensiuni ale educaieiB - educaia intelectual - educaia moral

#1

- educaia estetic - educaia reli!ioas - educaia izic - educaia pro esional* Dimensiunile educaiei alctuiesc un sistemC An primul r=nd pentru c procesul dezvoltrii individualeC ormarea "i modelarea personalitilor au caracter comple; "i unitarL acest sistem este dinamic "i mo2ilC An sensul c se restructureaz permanent "i se poate Am2o!i cu noi dimensiuni ale educaieiC uncie de noile provocriC pro2leme "i nevoi ale lumii contemporaneC dar "i de alte criterii* Dn al doilea r=ndC raporturile dinamice dintre componentele structurii personalitii ac necesar o educaie inte!ralC un dinamism al dimensiunilor educaiei "iC implicitC al componentelor aciunilor educaionale* Su2aprecierea sau mar!inalizarea uneia va putea avea e ecte ne!ative Fca e ecte de undG asupra celorlaltor dimensiuni ale educaiei "i asupra uncionalitii de ansam2lu a sistemului educaional* /) E@7ca;ia i.6e ec67a : Educaia intelectual reprezint acea dimensiune a educaiei !enerale careC prin intermediul valorilor "tiini ice "i umaniste ve@iculateC contri2uie la ormarea "i dezvoltarea capacitilor "i competenelor intelectualeC a unciunilor co!nitive instrumentaleC a sc@emelor asimilatoriiC a structurilor operatorii ale proceselor co!nitiveC precum "i a mo2ilurilor activitii co!nitive* %st elC educaia intelectual ca proces comple;C in ormativ "i ormativ st la 2aza cunoa"teriiC An Eurul su or!aniz=ndu-seC practicC celelalte tipuri de educaie "iC implicitC aciunile speci ic umane* 6iz=nd ormarea "i dezvoltarea tuturor capacitilor "i competenelor intelectuale ale individuluiC educaia intelectual contri2uie la pre!tirea !eneral "i undamental a acestuiaC la inte!rarea lui An orizontul vast al cunoa"terii* %c@iziiile uncionale circumscrise educaiei intelectuale se constituie ca 2aze co!nitiveC ca undamente epistemice "i ca adevrate ancore cu care se vor corela "i Antreptrunde ac@iziiile ulterioareC indi erent de natura acestoraC permi=nd apro undrile "i dezvoltrile ulterioareC reclamate de pre!tirea de specialitate* Formarea intelectual a indivizilor este vizat "i realizatC An principalC An "coalC prin intermediul procesului de AnvareC respectiv a valenelor in ormative "i ormative ale acestuia* Educaia intelectual aciliteaz ormarea de structuri co!nitive "i de structuri operaionale Fare dimensiune ormativC valene ormativeGC precum "i ac@iziionarea unei cantiti importante de in ormaiiC care sunt procesateC prelucrateC !eneralizate "i a2stractizateC trans orm=ndu-se An cuno!tine Fare dimensiune in ormativC valene in ormativeG* 6or2imC a"adarC de dou inaliti maEore ale educaiei intelectualeB - @e!=9 6a"ea p96e.;ia 7 7i c98.i6i= al individului este vor2a despre !=ndireC despre componentele structuraleC operaiile "i calitile acesteia - @e!=9 6a"ea c9-p9"6a-e.67 7i i.6e ec67a este vor2a despre strate!iile de procesare e icient a in ormaieiC despre a2ilitile Fpriceperile "i deprinderileG de activitate intelectualC precum "i despre strate!iile "i a2ilitile metaco!nitive* Cele dou o2iective undamentale determin un set de o2iective speci ice FC* StanC #::1C p*11+GB 9cultivarea "i e;ersarea capacitilor co!nitive !eneraleC cunoa"tereaC

##

Anele!erea "i utilizarea adecvat a terminolo!iei "tiini iceC dezvoltarea capacitii de Anele!ere "i rezolvare a pro2lemelorC dezvoltarea creativitiiC a independenei "i a autonomiei co!nitive a su2iectului umanC dezvoltarea motivaiei pentru AnvareC a curiozitii "i a dorinei de cunoa"tereC cultivarea "i dezvoltarea unui stil de munc intelectual adecvat iecrui elevC ormarea "i dezvoltarea diverselor a2iliti speci ice activitii intelectuale Fa2ilitatea de a ace un rezumatC de a analiza un materialC de a realiza o sintez etc*G9* Educaia intelectual are ca scop ormarea unei personaliti independente din punct de vedere intelectualC cu capacitate de autodezvoltareC au!estionare "i automonitorizare co!nitiv* )ndependena intelectual a unui individ se 2azeaz pe independena !=ndirii "i a raiuniiL a i independentC An acest conte;tC presupune a procesa in ormaia An mod individualC a nu depinde de punctele de vedere "i !=ndirea altor persoaneC a i ori!inalC o2iectivC criticC curaEos "i proactiv cu propriile idei* Educaia intelectual urmre"teC de asemeneaC ormarea priceperilorC deprinderilor "i te@nicilor de activitate intelectualC a stilului propriuC individual de activitate intelectualC stimularea intereselor "i atitudinilor epistemiceC ormarea concepiei despre lume etc* Realizarea o2iectivelor educaiei intelectuale presupune e;ersarea An "coal a anumitor strate!ii acionaleC cum ar i urmtoareleB - e;ersarea re leciei personale a elevilor at=t re lecia de natur co!nitivC c=t "i cea de natur metaco!nitiv - AncuraEarea elevilor s ormuleze Ante2ri "i pro2leme "i s Ancerce s le soluioneze - ormarea "i e;ersarea permanent a operaiilor !=ndirii - implicarea sistematic a elevilor An activiti de pro2lematizare "i de rezolvare de pro2leme - utilizarea de diverse strate!ii de rezolvare a pro2lemelor - utilizarea "i Am2inarea diverselor tipuri de raionamente FinductiveC deductiveC analo!iceC transductiveGL utilizarea de strate!ii metaco!nitive* *) E@7ca;ia -9"a :@ Educaia moral reprezint acea dimensiune a educaieiC prin care se urmre"te ormarea "i dezvoltarea caracterului ca latur relaional valoric a personalitiiC respectiv a con"tiinei "i conduitei morale* Speci icul educaiei morale este determinatC pe de o parteC de particularitile moraleiC ca enomen socialC care Ai con er coninutulC iarC pe de alt parteC de condiiile sociopsi@ice care sunt implicate An realizarea aciunilor speci ice* Sarcinile undamentale ale actorilor care determin dezvoltarea moral a individului sunt D9"-a"ea c9.A6ii.;ei -9"a e "i D9"-a"ea c9-p9"6a-e.67 7i -9"a C consolidarea convin!erilor eticeC cultivarea valorilor culturale ale poporului* Con"tiina moral este dimensiunea con"tiinei care e;amineaz "i apreciaz actele umane su2 aspectul valorii lorC prin raportarea la 2ine sau ruL deoarece !enereaz atitudinea apreciativ a de comportamentul propriu "i al celor din EurC con"tiina moral este asociat cu acultatea de a emite Eudeci de valoare moral* Con"tiina moral include componente cognitive Fnoiuni moraleC cuno"tine moraleC reprezentri moraleC principii moraleC Eudeci moraleGC componente afective Femoii "i sentimente moraleG "i componente volitive Ftrsturi

#+

de voinG* Formarea sentimentelor morale depinde de sistemul de raportare al elevilor la lumea AnconEurtoareL spre e;empluC literatura artistic "i artaC An !eneralC in lueneaz 2ene ic "i multilateral sentimentele morale ale copiilor* Cu c=t opera artistic este mai comple;C cu at=t sentimentele provocate de aceasta sunt mai puternice "i mai pro unde* Dntre cele trei tipuri de componente ale con"tiinei morale se sta2ilesc interrelaii str=nseC An sensul c prin asimilarea "i interiorizarea cuno"tinelor morale se dezvolt sentimente morale ca triri a ective ale cuno"tinelor moraleC iar acestea stau la 2aza dezvoltrii de convin!eri "i atitudini morale Fmani estate a de semeniC a de sineC a de Ant=mplri "i evenimente etc*G* O2iectivarea convin!erilor morale An apte "i aciuni morale !enereaz c9.@7i6a -9"a :) Conduita moral a unei persoane reprezint ansam2lul reaciilorC relaiilor interumaneC al aptelor "i aciunilor des "urate de aceastaC modul su speci ic de a se comporta "i de a-"i Andeplini o2li!aiile pro esionale "i socialeC apreciate din punctul de vedere al moralei* &9"a a reprezint /un fenomen real, colectiv !i individual, care cuprinde at(t normele ce reglementeaz relaiile umane !i tipurile umane de activiti, c(t !i toate manifestrile 0subiective !i obiective1 care sunt realizate, $n diverse grade !i modaliti, sub semnul acestor norme sau comandamente, manifestri supuse aprecierii colective !i individuale/ FT* CtineanuC 130#C p*11G* O2iectul de studiu "i cercetare al moralei Al constituie relaiile omului cu comunitateaC cu semenii si Fperspectiva interpersonalG "i cu sine Ansu"i Fperspectiva intrapersonalG* %st elC morala reprezint o disciplin "tiini ic preocupat de normele de convieuire "i comportare dezira2il a oamenilor An societate* Ea cuprinde norme de comportareC 2ine undamentate "i izvor=te din Anelepciunea poporului "i este condiionat "i determinat de e;istena "i condiiile de via ale omuluiC re lectate An creaia popular oral* Elementul etic al activitii educaionale tre2uie considerat un tot unitar An!lo2=nd con"tiinaC comportamentul "i convin!erile morale ale personalitii* Coninutul moralei include Antr-un tot unitar i@ea 7 -9"a C =a 9"i eE .9"-e e Ai "e87 i e -9"a eC prin care se re!lementeaz raporturile om-societate* I@ea 7 -9"a reprezint modelul care cuprinde c@intesena dimensiunii morale a personalitii umane* Va 9"i e -9"a e re lect anumite e;i!ene corespunztoare concepiilorC reprezentrilor e;istente la un moment datC despre ce este moralC An virtutea idealului moral* 6alorile morale constituie miezul s erei a;iolo!ice a unei societiL ele pot i !eneral vala2ile An toate s erele vieii sociale Fde e;empluC cinsteaC 2untateaC sinceritatea etc*G sau speci ice di eritelor aspecte ale vieii sociale Fde e;empluC patriotismulG* De asemeneaC unele dintre ele se re!sesc An toate etapele istoriceC iind universaleC !eneral recunoscute Fde e;empluC !enerozitateaC dra!ostea etc*GC iar altele doar An anumite epoci istorice sau corespunztor unei clase sociale Fde e;empluC respectul a de toi oameniiC dreptul la viaC respectul a de emeie etc*G* N9"-a -9"a : ca orm a cerinelor morale "i ca element al relaiilor umaneC are valoare prescriptiv !eneralC teoretic "i se respect prin "e87 i* Re87 a -9"a : cuprinde enunuri particulare "i are la 2az o norm moral* Dnclcarea normelor morale nu este sancionat prin le!eC ci de opinia pu2lic* O2li!ativitatea

#,

normelor morale este con erit de 9instana9 pe care o reprezintB statulC colectivitile umaneC masele de oameniC An !eneralC opinia pu2licC deprinderile dezira2ile colectiveC tradiiileC precum "i de con"tiina moral a iecrei persoane* Educaia moral realizat An "coal se re er la o erta de educaie An domeniul moralC analizat din "i An perspectiva educaiei permanenteC o ert care spriEin trans ormarea cuno"tinelor morale An o2i"nuine "i atitudini moraleC An conduit moral* Dn acest sensC este necesar un e ort din partea pro esorului An ale!erea -e69@9 98iei e@7ca;iei -9"a eC care s ai2 drept inalitate in ormarea corect "i adecvat a elevilor An le!tur cu cuno"tinele morale "i e;ersarea acestora pentru a i interiorizate "i aplicate con"tient de elevi* Prin utilizarea -e69@e 9" e@7ca;iei -9"a e se urmresc urmtoarele aspecteC in=ndu-se cont de particularitile de v=rst "i individuale ale su2iecilor educaieiB - do2=ndirea unui sistem de cuno"tine morale su icient de cuprinztor - cultivarea sentimentelor "i convin!erilor morale - ormarea deprinderilor "i o2i"nuinelor morale - ormareaC mani estarea "i promovarea unei conduite morale* Realizarea sarcinilor educaiei morale reclam nu doar utilizarea unor metode izolateC ci aplicarea unui sistem de metode "i procedee variate "i adecvate scopului urmritB explicaia moral, povestirea moral, exemplul moral, exerciiul moral, prelegerea moral, dezbaterea moral, convorbirea moral, dezbaterea moral, studiul de caz, 2ocul, aprobarea !i dezaprobarea, povaa, rugmintea, repro!ul, lauda, pedeapsa, recompensa "*a* ECp ica;ia -9"a : este metoda de educaie moralC prin care se urmre"te dezvluirea coninutului "i a sensuluiC clari icarea "i operaionalizarea noiunilor moraleC a normelor "i re!ulilor moraleC a valorilor morale* Educatorii vor utiliza An mod !radat aceast metod "i o vor adapta la particularitile de v=rst ale celor educai Antruc=tC An maEoritatea lorC cuno"tinele morale au caracter a2stract* Realizat cu aEutorul lim2aEuluiC ea implic dou funcii principale. informativ !i stimulativ* Prima const An con"tientizarea sensului unei cerine morale e;terneC relev=ndu-i notele de initorii sau Am2o!indu-i coninutul cu noi aspecte* Cea de-a doua uncieC stimulativC const An suscitarea componentei a ectiveC datorit orei ar!umentative a lim2aEului ca instrument de comunicare* %tunci c=nd ar!umentarea ver2al este Antre!it cu materiale "i apte concreteC uncia stimulativ a e;plicaiei se ampli ic* P9=e?6i"ea -9"a : este metoda de educaie moralC care const An e;punerea descriptiv a unui su2iect sau a unei teme care conine apte morale* Un rol important An e;punere1 povestire Al are modul concret de realizare a lecturii te;tuluiC in=nd cont de aptul c aciunea de a povesti "i de a reda evenimenteC apteC aciuni etc* este mai de!ra2 art* E;punerea1 povestirea va i urmat de ormulareaC Ampreun cu eleviiC a unor concluzii re eritoare la aspectele morale implicate Fconcluziile pot i precedate de un dialo! cu privire la esena valorilor morale prezentate An cadrul povestiriiG*

#.

ECe-p 7 -9"a este metoda de educaie moral prin care li se prezint elevilor un model real sau idealC o persoan careC pentru calitile saleC poate i dat drept pild de urmat An ceea ce prive"te aptele "i aciunile sale moraleC comportamentul su moral* E;emplul FmodelulG acioneaz An mod deose2it asupra comportamentului moral al elevilorC la care tendina spre imitareC proprie tuturor oamenilorC este mai prezentC mai puternic dec=t la aduli* Comportamentul persoanelor-model are e ect su!estiv asupra elevilor Fcare Ancearc s le urmezeG "i Ai Andeamn pe ace"tia la apte sau aciuni morale* Naza psi@olo!ic "iC implicitC ora educaional a e;emplului o constituieB - pe de o parteC e ectul su!estiv al comportamentului celor din Eur asupra elevilorC care Ancearc s Al adopteC realiz=nd apte "i aciuni morale - pe de alt parteC tendina spre imitaie proprie omuluiC An !eneralC "i copiluluiC An special* ECe"ci;i7 -9"a const An e;ecutarea An mod repetat "i con"tient a unor aciuni "i activitiC An condiii relativ identiceC su2 Andrumarea pro esoruluiC cu scopul interiorizrii e;i!enelor e;terne cuprinse An normeleC principiile "i re!ulile morale "i al ormrii unor deprinderi Fcomponente automatizate ale conduiteiG de comportament moral* &bi!nuinele morale suntC la el ca deprinderileC componente automatizate ale conduiteiL o2i"nuinele se ormeazC la el ca deprinderileC An urma repetrii unor aciuniC dar ele implic tre2uina de a e ectua acea aciune An anumite condiii* U6i i!a"ea ace?6ei -e69@e p"e?7p7.e @97: -9-e.6e i-p9"6a.6eE i.6e""e a;i9.a6e# D9"-7 a"ea ce"i.;e 9" ?a"ci.ii Ai eCe"?a"ea p"9p"i7-!i?:) aG Formularea cerinelor sarcinii se realizeaz su2 di erite ormeB ru!minteC Andemn sau su!estieC entuziasmareC dispoziieC avertismentC ordinC interdicieC iniiere de Antreceri Antre eleviC cultivarea tradiiilor etc* Pentru a o2ine rezultate c=t mai 2une An aplicarea e;erciiilor moraleC aceste orme pot i Am2inateC An uncie de condiiile concrete ale aciunii ce urmeaz a i e;ersat* 2G E;ersarea propriu-zis a aciunii este realizat su2 coordonarea pro esoruluiC dup ceC An preala2ilC elevii au acceptat sarcina1 cerina* P9=a;a este metoda care se 2azeaz pe valori icarea e;perienei morale a omuluiC condensat An prover2eC cu!etriC ma;ime etc*C An vederea ormrii con"tiinei morale a elevilor* R78:-i.6ea este metoda cu aEutorul creia le solicitm elevilor Andeplinirea 2enevol a unei sarciniC ls=ndu-leC totodatC li2ertatea de a decide momentul "i modul ei de realizare* De aptC aceast metod este opus unor cerine cate!orice* Spre deose2ire de ordinC ru!mintea presupune acceptarea autonom a cerineiC de aceea re uzul Andeplinirii nu poate i pedepsit* Rep"9A7 reprezint o metod prin care cadrele didactice A"i e;prim nemulumirea a de un act moral realizatC cu scopul de a evita sau de a preveni repetarea lui*

#/

0) E@7ca;ia e?6e6ic: Educaia estetic reprezint acea dimensiune a educaiei care valori ic An ormarea personalitii umaneC potenialul creativ al rumosului esteticC social "i naturalL activitile educaionale speci ice sunt proiectate "i realizate prin receptareaC evaluarea "i crearea rumosului e;istent An naturC societate "i art* Educaia estetic urmre"te proiectarea "i realizarea activitii de ormare "i dezvoltare a personalitii umane prin promovarea rumosului artisticC social "i naturalC An uncie de urmtoarele cate!orii valorice speci iceB aI i@ea 7 e?6e6icB e;prim modelul de rumos spre care tindeC An !eneralC comunitatea uman <I ?i-;7 e?6e6icB e;prim capacitatea omului de a percepeC de a reprezenta "i de a tri rumosul cI 87?67 e?6e6icB e;prim capacitatea omului de a e;plicaC de a Anele!e "i de a iu2i rumosul @I ?pi"i67 @e c"ea;ie e?6e6ic:B e;prim capacitatea omului de a crea rumosulC la nivelul arteiC societiiC naturii* O2iectivele !enerale "i speci ice ale educaiei estetice suntB - receptarea rumosului din artC societateC naturC prin miEloace senzoriale Fpercepia esteticGC raionale Fcunoa"terea esteticGC a ective Fsentimentele esteticeGC motivaionale Finteresele esteticeGC inte!rate la nivelul !ustului estetic - evaluarea rumosului din artC societateC naturC prin ormarea atitudinilor estetice "i a capacitii de decizie estetic Fa 9discernm=ntului estetic9GC rezultat al inte!rrii !ustului estetic la nivelul structurii aptitudinale "i atitudinale a personalitii umane - crearea rumosului An artC societateC naturC la nivel de proces "i produsC caracteristica !eneral a personalitii umaneC cu semni icaie individualC particularC social* Principiile educaiei estetice indic re!ularitatea normativ a aciunii de receptareC evaluare "i creare a rumosului artisticC socialC naturalB aI P"i.cipi7 @e?cBi@e"ii e@7ca;iei e?6e6ice ?p"e 69a6e ?7"?e e Ai "e?7"?e e @e D"7-9? eCi?6e.6e F. a"6:E ?9cie6a6eE .a67":C care vizeaz per ecionarea continu a activitii de ormare "i dezvoltare a personalitii umane An termeni de produs estetic* <I P"i.cipi7 i.6e"@epe.@e.;ei @i.6"e "ecep6a"ea e?6e6ic:E e=a 7a"ea e?6e6ic: Ai c"ea;ia e?6e6ic:E "ea i!a<i : a .i=e 7 a"6eiE ?9cie6:;ii Ai .a67"ii C care vizeaz per ecionarea continu a activitii de ormare "i dezvoltare a personalitii umane An termeni de proces estetic* cI P"i.cipi7 F.;e e8e"ii 7.i6a"e Ai c9.6eC67a e a "ap9"67"i 9" eCi?6e.6e F.6"e c9.;i.767 Ai D9"-a M9<iec6e 9"M e?6e6ice @i. a"6:E ?9cie6a6eE .a67": care vizeaz ormarea "i dezvoltarea personalitii umane An termenii unor trsturi aptitudinale "i atitudinale !eneraleC valori ica2ile permanent An concordan cu toate celelalte dimensiuni ale educaiei*

#8

@I P"i.cipi7 -9@e :"ii e?6e6ice a pe"?9.a i6:;ii 7-a.e vizeaz per ecionarea activitii de ormare "i dezvoltare An sensul inte!rrii valorilor superioare ale creativitii inovatoare "i emer!ente inte!rate deplin la nivel atitudinalC An plan a ectivC motivaional "i caracterial* &e69@9 98ia e@7ca;iei e?6e6ice valori ic resursele e;istente An mediul "colar "i e;tra"colarC prinB - discipline "colare care contri2uie An mod indirectC la realizarea o2iectivelor educaiei estetice prin ordinea "i re!ularitatea de initorieC pentru coninutul lorB matematicaC izicaC 2iolo!iaC c@imiaC in ormatica etc* - discipline "colare care contri2uieC An mod directC la realizarea o2iectivelor educaiei estetice prin speci icul coninutului lorB literaturaC iloso iaC "tiine socio-umaneC educaia esteticC educaia literarC educaia muzicalC educaia core!ra icC educaia plasticC educaia cinemato!ra icC educaia te@nolo!ic - activiti de educaie non ormalC e;tradidactice "i e;tra"colareC cu coninut prioritar esteticB cercuri "i clu2uri artistice "i sportiveC ser2riC concursuri artisticeC e;cursii "colare "i vizite tematiceC vizionri de spectacoleC e;poziiiC ilmeC vizite la muzeeC Ant=lniri cu mari personaliti creatoare An domeniul artei etc* De asemeneaC metodolo!ia educaiei esteticeC valori ica2il An condiiile societii contemporaneC tre2uie raportat "i la numeroasele in luene in ormale provenite din c=mpul psi@osocial al mediului AnconEurtorB stradaC cartierulC amiliaC !rupul de prieteniC locul de muncC mass-media etc* 1) E@7ca;ia "e i8i9a?: O dimensiune important a educaieiC a lat An str=ns le!tur cu cea intelectual "i mai ales cu cea moral este educaia reli!ioasC care presupune e;istena unei dimensiuni transcendente* 6aloarea undamentalC premisaC rezultatul "i condiia sine-Qua-nonC An educaia reli!ioas este libertatea omuluiC iind e;clus orice orm de constr=n!ere sau de supunere* Re i8ia reprezint le!tura li2erC con"tient "i personal a omului cu DumnezeuC undamentat pe iu2ire "i li2ertate "i mani estat prin di erite orme de cinstire a 'uiC An mod particular "i pu2licB ru!ciunea rostit sau c=ntatC participarea la sluE2e "i ceremonii reli!ioaseC aducerea de daruri "*a* Reli!ia presupune e;istena unei doctrine sau a unei anumite concepii despre divinitate "i a raportului omului cu aceastaC implic morala care deriv din doctrina respectiv "i cultul reli!ios sau ormele prin care omul A"i e;prim le!tura cu divinitatea proprie* Elementul comun tuturor reli!iilor este aptul c au ca "i caracteristic esenial e;periena sacrului "i prezena unei diviniti F&* Noco"L D* Opri"L &* Opri"C #::/G* Educaia religioas reprezint aciunea speci ic uman 2azat pe intervenii e;terioare or!anizateC con"tiente din partea celor care o realizeazC respectiv educatoriiC preoiiC 2isericaC An scopul ormrii "i dezvoltrii personalitii umane din perspectiva unor valori speci iceC reli!ioaseC adic al D9"-:"ii Ai @e!=9 6:"ii "e i8i9!i6:;ii* Unul dintre

#0

o2iectivele educaiei reli!ioase este realizarea i.?6"7i"ii "e i8i9a?eC care se 2azeaz pe i.D9"-a;ii "e i8i9a?eC completate de 6":i"i "e i8i9a?e "i p"ac6ici "e i8i9a?e* 2) E@7ca;ia Di!ic: Educaia fizic reprezint acea component a educaiei care urmre"te dezvoltarea armonioas "i normal a or!anismuluiC Antrirea sntii "i cultivarea unor calitiC capacitiC deprinderi "i competene necesare activitilor sportive* 6iz=nd latura 2iolo!ic a iinei umaneC educaia izic asi!ur condiiile maturizrii la timp a unciilor naturale "i dezvoltrii An condiii optime a personalitii umane* Educaia izic este An str=ns le!tur cu educaia moralC Antruc=t ea urmre"te ormarea la elevi a unor caliti moraleC cum ar iB simul dreptiiC stp=nirea de sineC respectul a de cellaltC punctualitateaC perseverenaC curaEul "i a unor trsturi de caracterC cum ar iB cinsteaC corectitudineaC modestiaC acceptarea loial a re!ulilor Fcomportamentul airplaJG* Finalitile !enerale ale educaiei izice suntB consolidarea sntii dezvoltarea armonioas a or!anismului ormareaC dezvoltarea "i per ecionarea calitilorC capacitilorC deprinderilor "i competenelor motrice re acerea potenialului izic "i psi@ic ormarea "i dezvoltarea deprinderilor i!ienico-sanitare ormarea calitilor morale "i a unor trsturi de caracter* 3) E@7ca;ia p"9De?i9.a : Educaia profesional se re er la ansam2lul ormelor de pre!tire "i per ecionare An vederea realizrii activitilor pro esionaleC orme care presupun Ansu"irea anumitor cuno"tine teoreticeC ormarea de a2iliti Fpriceperi "i deprinderiG pro esionale "i a unor competene pro esionale speci iceC transmitere de valori etice "i de comportament social necesare activitii pro esionale respective* Finalitile !enerale ale educaiei pro esionale suntB - ormarea unui orizont de cunoa"tereC cultural "i te@nolo!ic compre@ensiv cu privire la anumite pro esii - dezvoltarea unor capacitiC a2iliti Fpriceperi "i deprinderiG "i competene necesare e;ercitrii pro esiei - stimularea dorinei de cunoa"tere An domeniul pro esionalC dezvoltarea intereselor pro esionale care s stea la 2aza per ecionrii "i autoper ecionrii continue* Succesul An e;ercitarea unei pro esii este condiionatC de asemeneaC de deinerea anumitor caliti morale FperseverenC punctualitateC meticulozitateC responsa2ilitate etc*G "i competene transversale Fcompetena de comunicareC competena de a lucra An ec@ipC competena de a asculta "i de a ar!umenta etc*G* Educaia pro esional se undamenteaz pe toate celelalte dimensiuni ale educaieiB

#3

- pe cuno"tineleC a2ilitile Fpriceperile "i deprinderileGC capacitile "i competenele co!nitive1 intelectuale - pe ac@iziiile do2=ndite An plan moralC pe comportamentul moral "i pe conduita moral - pe ac@iziiile do2=ndite An plan esteticC pe simul esteticC pe !ustul esteticC pe spiritul de creaie estetic "i pe comportamentul estetic - pe calitatea uncionrii or!anismului "i pe calitatea dezvoltrii armonioase a acestuiaC pe sntatea acestuia* Formele e ective de realizare a educaiei pro esionale sunt di ereniate de la un ciclu curricular la altulL ele nu sunt ri!ideC ciC dimpotrivC sunt supuse unui proces continuu de ameliorare "i modernizare* Spre e;empluC orientarea !colar !i profesional, respectiv orientarea vocaional reprezint un ansam2lu de aciuni "i demersuri educaionale de spriEinire a indivizilor An luarea deciziilor "colare "i pro esionaleC An concordan cu particularitile personalitii lor "i cu cerinele conte;tului socialC cu cerinele pieei munciiC cu viziunea asupra oportunitilor de muncC a concurenei o ertanilorC a relaiilor an!aEatoran!aEat* Dn prezentC An locul termenilor tradiionali de orientare vocaional "i orientare "colar "i pro esional se olosesc urmtoriiB educaie pentru carier, consilierea pentru carier "i orientarea pentru carierC compati2ili cu un model educaional dinamic "i inte!rativ al ale!erii traseului educaional "i pro esional* Oper=nd distinciile necesare Antre ace"tiaC precizm aptul cC dintre cei treiC orientarea pentru carier reprezint conceptul inte!ratorC careC prin activitile diverse pe care le presupuneC su2ordoneaz consilierea pentru carier "i educaia pentru carier* Considerm oportun "i actual coro2orarea pro2lematicii orientrii An carier cu a2ordrile curriculare moderne "i accentuarea ideii de oportuniti curriculare "i e;tracurriculare care susin procesul de plani icare "i ale!ere a carierei* 4) MN9i e e@7ca;iiM Prin inaliti "i prin coninutC educaia tre2uie s se adapteze e;i!enelor "i evoluiilor realitii naionale "i internaionale "i s contri2uie la soluionarea pro2lemelor cu care se con runt di eritele societi* %st elC pe l=n! dimensiunile1 laturile tradiionale ale educaiei Feducaia intelectualC educaia moralC educaia esteticC educaia reli!ioasC educaia izic "i educaia pro esionalGC au aprutC ca rspunsuri ale educaiei la pro2lematica tot mai comple; a lumii contemporane 9noile educaii9* educaia civic educaia a;iolo!ic educaia pentru mediu1 educaia ecolo!ic educaia medical educaia pentru sntate educaia demo!ra ic educaia economic "i casnic modern educaia pentru viaa de amilie educaia pentru timpul li2er FloisirG

+:

educaia pentru comunicare "i mass-media educaia intercultural educaia pentru sc@im2are "i dezvoltare educaia pentru participareC democraie "i drepturile omului educaia pentru pace "i cooperare educaia pentru te@nolo!ie "i pro!res* E@7ca;ia ci=ic: se re er la activitile de ormare a omului ca "i ceteanC ca susintor activ al ordinii de drept "i de stat* Ea vizeaz ormarea con"tiinei "i comportamentului de mem2ru al comunitii* E@7ca;ia aCi9 98ic: este o educaie peC prin "i pentru valoriC o educaie realizat An universul tuturor valorilor* Prin de iniieC educaia este o valoareC s-ar putea spuneC valoarea uman supremC cci datorit educaiei omul devine om F)* RantG* E@7ca;ia pe.6"7 -e@i7 ?a7 e@7ca;ia ec9 98ic: s-a dezvoltat An rile preocupate de de!radarea mediului AnconEurtor "i vizeaz ameliorarea calitii mediului am2iantC consumarea "i utilizarea raional a resurselor naturaleC ormarea unui comportament ecolo!ic "i a unei conduite ecolo!ice* Educaia medical const n ansamblul activitilor educaionale planificate care au ca scop meninerea sau dezvoltarea cunotinelor, conduitei i atitudinilor profesionale necesare medicului pentru a-i desfura eficient activitatea profesional i, n acelai timp, dezvoltarea permanent a performanelor individuale, pentru a realiza o ameliorare a calitii serviciilor medicale prestate. Educaia pentru sntate urmrete dobndirea de ctre elevi a unui sistem de cunotine corecte privind diverse aspecte ale sntii i, totodat, formarea de atitudini i deprinderi indispensabile unui organism sntos i unui comportament responsabil. %ceast 9nou educaie9 vizeaz ormarea unor competene de or!anizare raional a vieii An condiiile rezolvrii unor pro2leme speci ice educaiei iziceC i!ienico-sanitareC alimentaiei FnutriieiG "tiini iceC educaiei se;uale etc* E@7ca;ia @e-98"aDic: urmre"te cultivarea responsa2ilitii civice a indivizilor An raport cu pro2lemele speci ice populaiei Fcre"tereC scdereC mi!raieG* E@7ca;ia ec9.9-ic: Ai ca?.ic: -9@e".: A"i propune s i ajute pe elevi s neleag problemele din cotidian, s identifice i s evalueze consecinele deciziilor personale, ale prinilor lor, ale autoritilor locale, ale diferiilor actori ai comunitii locale. E@7ca;ia pe.6"7 =ia;a @e Da-i ie vizeaz pre!tirea adolescenilor pentru toate provocrile relaiilor personaleC pentru cele speci ice vieii de amilie "i pentru cele sociale "i personale* Este str=ns le!at de educaia intelectualC de educaia moralC de educaia izicC de educaia pentru sntateC de educaia a;iolo!ic "i de educaia medical*

+1

E@7ca;ia pe.6"7 6i-p7 i<e" J 9i?i"I porne"te de la premisa c educaia nu include doar orele de "coalC ci "i timpul li2erC care tre2uie s ie !estionat e icientC valoarea unui t=nr iind dedus "i din modul An care A"i petrece timpul li2er* %ceast 9nou educaie9 A"i propune s Al in ormeze pe t=nr An le!tur cu modalitile speci ice de petrecere a timpului li2er "i s Ai ormeze a2iliti de proiectare "i or!anizare a timpului li2erC prin Am2inarea activitilor intelectuale cu cele recreativ-distractiveC cultural-artisticeC sportive "i practice* E@7ca;ia pe.6"7 c9-7.ica"e Ai -a??--e@ia urmre"te ormarea capacitii de valori icare cultural a in ormaiei urnizat prin presC radioC televiziuneC An condiiile unei o erte diversi icate "i nu Antotdeauna din perspectiva unor valori autentice* De asemeneaC aceast 9nou educaie9 A"i propune ormarea unei atitudini adecvate "i selective a de in ormaiile care Al asalteaz pe om An societatea contemporan "i cultivarea receptivitii a de valorile culturale autentice F(* 6ideanuC 1300G* E@7ca;ia i.6e"c7 67"a : porne"te de la premisa c scopul maEor al educaiei este acela de a orma personaliti autonomeC apte de inserie social e icientC ast el Anc=t este o2li!atoriu s se ai2 An vedere socializarea la toate nivelele sale* &ozaicul diversitii lin!vistice "i culturale apare ca o caracteristic a societii contemporaneC impun=nd aciunii educaionale inaliti speci ice* &ultitudineaC multidimensionalitatea "i comple;itatea interaciunilor umane prezente "i viitoareC au ca dominante B promovarea respectului a de sine "i a respectului a de aliiL dezvoltarea unor atitudini "i comportamente care s conduc la respectarea drepturilor celorlaliL respectareaC Anele!erea "i valorizarea diversitii culturaleC An special An ceea ce prive"te di erenele naionaleC etniceC reli!ioaseC lin!vistice ale minoritilor sau comunitilorL valori icarea a2ilitilor de comunicare intercultural "*a* E@7ca;ia pe.6"7 ?cBi-<a"e Ai @e!=9 6a"e are An vedere ormarea capacitii de adaptare rapidC c@iar proactivC creativ "i responsa2il a personalitii umane la trans ormrileC inovaiile "i re ormele realizate An di eritele sectoare ale vieii sociale* E@7ca;ia pe.6"7 pa"6icipa"eE @e-9c"a;ie Ai @"ep67"i e 9-7 7i A"i propune responsa2ilizarea individuluiC pentru a deveni un cetean inte!rat socialC activ "i con"tient de drepturile "i responsa2ilitile sale* %ceast 9nou educaie9 presupune nu doar do2=ndire de cuno"tineC in ormare despre drepturile omuluiC ciC An e!al msurC cunoa"terea "i respectarea lorC interrelaionare de atitudiniC comportamenteC convin!eriC norme "i re!ulamente* Ea vizeaz promovarea respectului pentru drepturile omului "i pentru li2ertile undamentale ale acestuiaC a respectului a de sine "i a respectului a de aliiC promovarea ceteniei active "i a democraiei* Rezultatele acestei 9noi educaii9 se re lect AnB cuno"tine le!ate de drepturile omuluiL competene le!ate de e;ercitarea drepturilor omului "i An atitudini "i valori speci ice promovrii drepturilor omului*

+#

E@7ca;ia pe.6"7 pace Ai c99pe"a"e A"i propune s ormeze "i s cultive aptitudini "i atitudini civice de a2ordare a pro2lemelor socialeC prin dialo! "i participare la rezolvarea con lictelor care apar An conte;tul comunicrii localeC zonaleC naionaleC internaionale* E@7ca;ia pe.6"7 6eB.9 98ie Ai p"98"e? este necesar An condiiile pro!reselor te@nolo!ice "i vizeaz ormarea unor aptitudini "i atitudini desc@ise An direcia aplicrii acestora Antr-o societate dinamic* ConinuturilorC inalitilor "i o2iectivelor 9noilor educaii9 le corespund demersuri prin care educaia Ancearc s rspund e;i!enelor lumii contemporane "i s produc sc@im2ri 2ene ice la nivelul aciunilor instructiv-educativeC An avoarea unei educaii 2azate pe Anvare de tip creativ-inovatorC cu caracter participativC anticipativC prospectiv "i adapta2il la diverse tipuri de situaii de via*

E&en$ia)i%area +i e.#)icitarea c"n$in't')'i #rin interme(i') 'n"r


"r,ani%at"ri c",niti i! &c-eme*
Dimen&i'ni)e e('ca$iei EDUCAIA INTELECTUAL% EDUCAIA &ORAL%

9NOILE EDUCAI I9

EDUCAIA EDUCAIA FILIC%

EDUCAIA PROFESIONAL %

EDUCAIA RELIGIOAS%

EDUCAIA ESTETIC%

++

Rec"man(3ri bib)i",ra0ice #entr' &t'(i') in(i i('a)*


4ib)i",ra0ie &e)ecti 3* )onescuC &*L C@i"C 6* Fcoord*GC F#::1GC Pedagogie. Suporturi pentru formarea profesorilor, Editura Presa Universitar CluEeanC CluE-$apocaC p*#3-+8* StanC C* F#::1GC Teoria educaiei. ctualitate !i perspectiveC Editura Presa Universitar CluEeanC CluE-$apocaC p*1:/-#:0* 6ideanuC (* F1300GC )ducaia la frontiera dintre mileniiC Editura PoliticC Nucure"ti* 4ib)i",ra0ie rec"man(at3 #entr' a#r"0'n(3ri* %llportC (* F1301GC Structura !i dezvoltarea personalitiiC Editura Didactic "i Peda!o!icC Nucure"ti* Nirc@C %* F#:::GC Psi"ologia dezvoltriiC Editura Te@nicC Nucure"ti* Noco"C &*L Opri"C D*L Opri"C &* F#::/GC Cercetarea $n domeniul educaiei religioase !i al educaiei moraleC Editura S * &inaC )a"i* ClinC &* F133/GC Teoria educaiei. #undamentarea epistemologic !i metodologic a aciunii educativeC Editura %llC Nucure"ti* CtineanuC T* F130#GC )lemente de eticC vol*1C Editura DaciaC CluE-$apoca* Cuco"C C* F#::#GC PedagogieC ediia a))-a revzut "i adu!itC Editura PoliromC )a"i* FullanC &*(* F1331GC T"e ,e+ 3eaning of )ducational C"angeC $eI OorKB Teac@ers Colle!e Press and 'ondonB Cassell* FullanC &*(* F133#GC Successful Sc"ool ImprovementC NucKin!@amB Open UniversitJ Press and TorontoB O)SE Press* FullanC &*(* F133+GC C"ange #orces. Probing t"e %ept"s of )ducational 'eform C 'ondonB Falmer Press* (arridoC H*'*(* F133.GC #undamente ale educaiei comparateC Editura Didactic "i Peda!o!ic R*%*C Nucure"ti* )onescuC &* F#::8GC Instrucie !i educaieC ediia a )))-a revzutC 96asile (oldi"9 UniversitJ PressC %rad* &onteilC H*-&* F1338GC )ducaie !i formareC Editura PoliromC )a"i* $icolaC )* F#::+GC Tratat de pedagogie !colarE Editura %ramisC Nucure"ti* Opri"C &*L Opri"C D*L Noco"C &* F#::/GC Cercetarea pedagogic $n domeniul educaiei religioaseC Editura S * &inaC )a"i* PPP F1383GC %icionar de pedagogieC Editura Didactic "i Peda!o!icC Nucure"ti*

+,

Tema nr.

FINALIT%ILE EDUCAIEI

Obiecti e! c"m#eten$e i%ate #rin &t'(i') temei*

O/ - s de ineasc An manier operaional conceptele "i sinta!meleB inalitile educaieiC ideal educaionalC scopuri educaionaleC o2iective educaionaleC ta;onomia inalitilor educaionaleC operaionalizarea o2iectivelor educaionale O* - s clasi ice inalitile educaiei uncie de di erite criterii ta;onomice O0 - s analizeze relaiile dintre inalitile educaieiC pe 2aza sc@emei derivrii o2iectivelor educaionale O1 - s e;empli ice di eritele cate!orii ta;onomice ale inalitilor educaionale O2 - s operaionalizeze o2iective educaionale aplic=nd modelul lui R*F* &a!er O3 - s e;pliciteze avantaEele "i limitele demersului de operaionalizare a o2iectivelor educaionale O4 - s opereze cu conceptele speci ice temei An diverse conte;te de instruireC didactice "i metodice

Termeni +i &inta,me c-eie* inalitile educaieiC ta;onomia inalitilor

educaionaleC ideal educaionalC scopuri educaionaleC o2iective educaionaleC operaionalizarea o2iectivelor educaionale

S'#"rt te"retic*

/) Fi.a i6:;i e e@7ca;iei K @eDi.i;ie Ai 6aC9.9-ii E@7ca;ia "ep"e!i.6: 7. ?i?6e- @e ac;i7.i eCe"ci6a6e F. -9@ c9.A6ie.6 Ai ?i?6e-a6ic a?7p"a 7.9" pe"?9a.e F. ?c9p7 -9@e :"ii pe"?9.a i6:;ii 9"E F. c9.D9"-i6a6e c7 a.7-i6e Di.a i6:;i e@7ca;i9.a e) Fi.a i6:;i e e@7ca;i9.a e eCp"i-: 9"ie.6:"i e p"eDi87"a6e a .i=e @e p9 i6ic: a e@7ca;iei F. =e@e"ea @e!=9 6:"ii pe"?9.a i6:;ii 7-a.eE p"i. "ap9"6a"e a 7. ?i?6e- @e =a 9"i accep6a6e @e ?9cie6a6eL ast elC educaia are caracter teleologic "i axiologic*

+.

Termenul 9ta;onomie9 FAn !reac 9ta;is9 ordineC ordonareC a"ezareC aranEamentC 9nomos9 le!eC re!ulC norm se re er la teoria le!ilor "i principiilor clasi icriiC sistematizriiC ordonrii "i ierar@izrii o2iectelor "i enomenelor realitiiC pe 2aza unor criterii clare "i precise* Dn domeniul "tiinelor educaiei se opereaz cu termenul de 9ta;onomie peda!o!ic9C cate!orie care reprezint un sistem de clasi icare propriu peda!o!ieiC ierar@izat uncie de !radul de !eneralitate a topicilorC a pro2lemelor "i a aspectelor sale speci ice* Ta;onomia o2iectivelor educaionale reprezint un sistem de clasi icare "i ordonare ierar@ic lo!ic a o2iectivelor educaionale uncie de domeniul lor de coninut "i de !radul speci ic de comple;itate a operaiilor mentale implicate An Anvare* /)/) O 6aC9.9-ie a Di.a i6:;i 9" e@7ca;i9.a e D7.c;ie @e c"i6e"i7 8"a@7 7i @e 8e.e"a i6a6e Dn uncie de !radul de !eneralitate "iC implicitC de perioada de timp necesar pentru atin!erea lorC inalitile educaionale se ierar@izeaz An trei cate!oriiB - idealul educaional - scopurile educaionale - o2iectivele educaionale* I@ea 7 e@7ca;i9.a FAn latin 9idealis9 Anseamn 9e;istent An mintea noastr9C 9ceea ce posed per eciunea la care aspirm9G reprezint inalitatea cu !radul cel mai mare de !eneralitate "i e;prim orientrile strate!ice pentru activitatea educativ vzut An ansam2luC la nivelul Antre!ii societi Antr-o anumit etap istoric a dezvoltrii economiceC socialeC "tiini ice "i culturale a unei riL practicC idealul educaional condenseaz modelul de personalitate spre care tinde societatea "i pe care educaia este c@emat s Al ormeze* %"adarC ormularea idealului educaional nu este nici ar2itrar "i nici predeterminat* DimpotrivC idealul educaional re lect "i e;prim coordonatele maEore ale societiiC Antr-o anumit epoc sau perioad istoric* El reprezint un proiect1 model dinamicC av=nd caracter prospectiv "i pro!ramatic "i con i!ur=nd sintetic trsturile cardinale dezira2ile ale personalitii umaneC care ar urma s se re!seasc la nivelul iecrei personalitiC uncie de dezvoltarea onto!enetic "i de particularitile psi@o izice proprii* )dealul educaional rom=nesc al acestei perioadeC este ormulat Antr-o manier e;plicit An 'e!ea Anvm=ntului nr* 0,1133.C repu2licatC articolul +C punctul F#GB 9)dealul educaional al "colii rom=ne"ti const An dezvoltarea li2erC inte!ral "i armonioas a individualitii umaneC An ormarea personalitii autonome "i creative*9 Ori!inile idealului educaional se a l An realitatea socialC psi@olo!ic "i peda!o!icC realiti care se a l Antr-o continu dinamicC ast el Anc=t idealul se modi ic "i se Am2o!e"te permanentC pe toate cele trei dimensiuni ale saleC de alt el interrelaionateB - @i-e.?i7.ea ?9cia : prin orientrile pe care le imprim aciunii educaionaleC idealul este An concordan cu tendinele !enerale de dezvoltare a societii - @i-e.?i7.ea p?iB9 98ic: idealul con i!ureaz tipul de personalitate pe care societatea Al reclam

+/

@i-e.?i7.ea pe@a898ic: se re er la oportunitile "i posi2ilitile de care dispune sau pe care va tre2uie s le dein practica educaional pentru a urmri An mod e icient idealul educaional* Sc9p7"i e e@7ca;i9.a e permit o conturare mai clar a idealului educativC detaliindu-l la nivelul tuturor dimensiunilor educaieiC al nivelelor de Anvm=ntC al sistemelor de activiti educaionale etc* O<iec6i=e e e@7ca;i9.a e orienteaz des "urarea unor activiti educative determinate "i concrete* Ele reprezint o concretizare1 detaliere a scopurilorC care devin mai preciseC mai clare "i mai operante* Dntre idealul educaionalC scopurile "i o2iectivele educaionale e;ist o str=ns interdependen Fvezi 9Esenializarea "i e;plicitarea coninutului prin intermediul unor or!anizatori co!nitivi1 sc@eme9C i!ura de la punctul a "i ta2elul de la punctul 2G* )dealul educaional este unicL lui Ai corespunde un ansam2lu de scopuri educaionaleC iar unui scop Ai corespunde un sistem de o2iective educaionale* Dac o2iectivele "i scopurile educaionale nu sunt atinseC atunci idealul educaional devine imposi2il de realizat* De re!ulC inalitile cu un anumit !rad de !eneralitate se o2in prin e;plicitarea unor inaliti mai !eneraleC mai cuprinztoareL AntotdeaunaC Antre inalitile educaionale de di erite !rade de !eneralitate se sta2ilesc relaii "i interrelaii uncionale solide* %st elC ormularea o2iectivelor de re erinC la el ca ormularea o2iectivelor cadru presupune concretizarea idealului educaionalC prin precizarea "i particularizarea1 concretizarea per ormanelor sau competenelor pe care educaii tre2uie s le posede la s =r"itul unei anumite perioade de instruire* O2iectivele de re erin se deriveaz semni icativ "i direct din o2iectivele cadruC respectiv se particularizeaz "i se detaliaz din acestea "i vizeaz 9nivelurile ce se cer atinse pentru iecare capacitateC a2ilitateC aptitudineC competen dezira2il An educa2ili9 FD* Un!ureanuC 1333C p*1.+G* Operaia de trecere pro!resiv de la idealul educaional la o2iective cadru "i de re erin "i apoi la o2iective educaionale poart numele de derivare pedagogicC iar trecerea pro!resiv de la o2iectivele educaionale la inaliti cu !rad de !eneralitate tot mai mare poart numele de integrare pedagogic* /)*) O 6aC9.9-ie a 9<iec6i=e 9" e@7ca;i9.a e D7.c;ie @e c"i6e"i7 8"a@7 7i @e 8e.e"a i6a6e %ceast ta;onomieC care opereaz tot cu criteriul !radului de !eneralitateC distin!eC la nivelul o2iectivelor educaionaleC trei niveluri ierar@ice Fvezi 9Esenializarea "i e;plicitarea coninutului prin intermediul unor or!anizatori co!nitivi1 sc@eme9C i!ura de la punctul cGC care nu sunt delimitate ri!idC ci ormeaz un continuumB - o2iective !enerale Fse mai numesc scopuriG - o2iective intermediare Fsau speci iceG - o2iective operaionale Fse mai numesc comportamentale sau per ormativeG* O<iec6i=e e 8e.e"a e ?a7 ?c9p7"i e includ idealul educaional "i intenionalitile !enerale ale sistemului de Anvm=nt* Ele determin orientrile mari ale educaieiC au valoare ilozo ic "i social "i decur! din opiunile politice*

+8

E;empleB dezvoltarea creativitiiC dezvoltarea autonomiei co!nitive individualeC dezvoltarea spiritului "i a atitudinii criticeC asi!urarea accesului la culturC asi!urarea inte!rrii sociale* O<iec6i=e e i.6e"-e@ia"e J?peciDiceI sunt di ereniate pe cicluri de Anvm=ntC pe tipuri "i pro ile "colareC pe arii curriculare "i pe o2iecte de Anvm=nt* Ele se o2in prin derivarea celor !enerale "i se ormuleaz An termeni de capaciti sau de operaii mentale* E;empleB ormarea capacitii de a corela o cauz de un e ectC ormarea capacitii de a e ectua raionamente lo!iceC ormarea capacitii de a emite Eudeci de valoare o2iective "i ar!umentate* Dn cate!oria o2iectivelor intermediare se Ancadreaz 9<iec6i=e e ca@"7 Ai 9<iec6i=e e @e "eDe"i.;: Fpentru consideraii re eritoare la acestea vezi tema 9Produsele curriculare9C punctul + din suportul teoretic 9Pro!rama "colar9G* O<iec6i=e e 9pe"a;i9.a e se o2in prin derivarea celor intermediare "i se ormuleaz pentru activitile educaionale des "urate la micronivel peda!o!ic Antr-un mod concretC precisC prin speci icarea comportamentelor o2serva2ile "i msura2ileC care o er in ormaii despre ac@iziiile "i per ormanele celor care se instruiesc* Dn uncie de o2iectivele operaionale se realizeaz proiectareaC or!anizareaC conducereaC evaluarea "i re!larea activitilor instructiv-educative determinate "i concrete realizate la micronivel peda!o!ic Fvezi tema 9Proiectarea activitii didactice9C An lucrarea 9Teoria "i metodolo!ia instruirii* Teoria "i metodolo!ia evalurii* Repere "i instrumente didactice pentru ormarea pro esorilor9C ediia a ))-aC revzutC &* Noco"L D* HucanC #::8G* Fiecrui o2iectiv cadru Ai corespund mai multe o2iective de re erinC acestea realiz=ndu-se prin intermediul o2iectivelor operaionale* De aceeaC An proiectele de activitate didactic este a2solut necesar s se precizeze o2iectivele operaionale urmriteC acestea st=nd la 2aza itemilor de evaluare ela2orai* OpionalC cadrele didactice pot consemna o2iectivele de re erin din pro!rama "colarC crora li se su2ordoneaz o2iectivele operaionale urmrite An cadrul leciei1 activitii didactice Fsau pot consemna doar numerele1 sim2olurile acestor inaliti educaionaleG* /)0) O 6aC9.9-ie a 9<iec6i=e 9" e@7ca;i9.a e D7.c;ie @e c"i6e"i7 6ip7 7i @e ac6i=i6a6e Jp"e@9-i.a.6 i.6e ec67a : ?a7 p"e@9-i.a.6 ac;i9.a :I distin!e 9<iec6i=e i.D9"-a6i=eC care vizeaz cunoa"tereaC ac@iziionarea cuno"tinelor dintr-un anumit domeniu "i 9<iec6i=e D9"-a6i=e Fse re er la dezvoltarea calitativ a personalitiiGC care vizeaz ormarea de priceperi "i deprinderi intelectualeC de operare cu sistemul de cuno"tine "i valori do2=ndite An instruireC dezvoltarea capacitii de asimilare de noi cuno"tineC cre"terea calitii !=ndiriiC dezvoltarea capacitii de trans er a cuno"tinelor etc* E;emplu de o2iectiv in ormativB - cunoa"terea "i Anele!erea terminolo!ieiC a conceptelor "i a principiilor speci ice "tiinelor 2iolo!ice* E;emplu de o2iectiv ormativB

+0

- s realizeze trans eruri intradisciplinare "i s le aplice An studiul unor enomene mecaniceC electriceC optice "i termice* /)1) O 6aC9.9-ie a 9<iec6i=e 9" e@7ca;i9.a e D7.c;ie @e ?De"a pe"?9.a i6:;ii K c98.i6i=:E aDec6i=: ?a7 p?iB9-969"ie distin!e urmtoarele trei mari domenii de Ancadrare a o2iectivelorB 1 ! 1 Domeniul cognitiv Fclasi icare propus de N*S* NloomG care se re er la asimilarea de cuno"tineC la ormarea de deprinderi "i capaciti intelectuale Clasele de o2iective din domeniul co!nitiv sunt ordonate de la simplu la comple;C pe "ase niveleC dup cum urmeazB I) C7.9aA6e"ea> acBi!i;ia c7.9A6i.;e 9" vizeaz operaiile de redareC reproducereC recunoa"tere a termenilorC a datelor actualeC a de iniiilorC criteriilorC metodelorC re!ulilorC principiilorC teoriilorC le!ilor etc* II) $.;e e8e"ea> C9-p"eBe.?i7.ea vizeaz ormarea deprinderilor "i capacitilor de utilizare a in ormaiilor "i presupuneB trans ormarea1 transpunerea1 transpoziia Fre ormularea unui enun cu cuvinte propriiGC interpretarea Frezumarea "i comentarea datelor teoretice sau practiceG "i e;trapolarea Fprecizarea consecinelor "i implicaiilor unui enunG* III) Ap ica"ea vizeaz utilizarea ac@iziiilor do2=ndite An e;plicarea "i1 sau rezolvarea unor situaii noiC necunoscute* IV) A.a i!a vizeaz urmtoarele deprinderi "i capaciti de utilizare a in ormaiilorB analiza elementelor Fsesizarea unor aspecte impliciteC care se su2Anele! dintr-un anumit conte;tGC analiza relaiilor Fidenti icarea unor raporturi lo!iceC cauzaleC de determinare reciproc etc*C care se sta2ilesc Antre di erite elementeGC analiza principiilor de or!anizare a in ormaiilor Fidenti icarea principiilor care con er identitate unei anumite teoriiG* V) Si.6e!a presupune e;istena "i mani estarea unor capaciti de ordin creativC care permit reunirea elementelor separate ale unui proces de !=ndire Antr-un tot unitar "i se concretizeaz An competene le!ate de posi2ilitatea de a ela2ora o lucrare personal FcompunereC lucrare de sintezC eseuGC de a ima!ina un plan ori!inal de aciune Fproiect de cercetareGC de a sta2ili relaii a2stracte Antre di erite elementeC prin activiti de descoperireC cercetareC invenie* VI) E=a 7a"ea presupune ormularea unor Eudeci de valoare An le!tur cu o anumit pro2lemC uncie de criterii interne FcoerenC ri!oare etc*G "i e;terne Fe icienC adecvare la scopul urmrit sau la modelul utilizat etc*G 1 ! " Domeniul afectiv Fclasi icare propus de Rrat@Io@lGC care se re er la ormarea sentimentelorC a atitudinilorC a convin!erilor* Procesul de interiorizare a unei norme sau valori socialeC esteticeC morale etc* se des "oar etapizat* %st elC de la stadiul de simpl receptareC de la contactul iniial "i de la recunoa"terea "i Ansu"irea unei valori Fre!uliC norme sau atitudini etc*GC se aEun!e la cel de promovare a unei reacii adecvateC la comportarea An con ormitate cu o re!ul* Con"tientizarea "i evaluarea comportamentuluiC realizate ulteriorC avorizeaz parcur!erea etapei urmtoare - sistematizarea valorilorC etap creia Ai urmeaz autoevaluarea propriei

+3

persoaneC etapa superioarC An care individul devine capa2il s realizeze aprecieri sau valorizri pozitiveC pro!nozri sistemice de normeC atitudini "i valori etc* 1 ! # Domeniul psi$omotor Fclasi icare propus de SimpsonGC care se re er la ela2orarea operaiilor manualeC respectiv a conduitelor motrice "i la ormarea etapizat a deprinderilor motriceB producerea strii de pre!tire pentru realizarea actelorC e;ersarea pro!resiv a iecrui act "i a ansam2luluiC automatizarea actelor "i aplicarea deprinderii An conte;te di eriteC An mod e icient* %st elC !raie o2servrii mediului e;tern Fa aciunii demonstrativeG ca prim etap a procesuluiC se asi!ur inducerea motivaiei pentru declan"area reaciei noi1 pozitive* O dat asi!urat motivaia aciuniiC devine posi2il cea de a treia etap realizarea activitii voluntare adecvateL aceast activitate urmeaz s ie valori icat An vederea ormrii deprinderilor practiceC An cadrul etapei repetarea An vederea ormrii deprinderilorC etap care avorizeaz structurarea actelor An comportamente comple;e* *) F7.c;ii e 9<iec6i=e 9" e@7ca;i9.a e E;plicit=nd intenionalitile An raport cu care se or!anizeaz Antre!ul proces de Anvm=ntC o2iectivele educaionale reprezint o cate!orie peda!o!ic undamentalC relevana lor special An proiectareaC realizareaC evaluare "i re!larea activitilor didactice iind asi!urat !raie unciilor pe care le Andeplinesc* 'a di eritele niveluri la care ne raportmC o2iectivele educaionale reprezint enunuri care dau e;presie inteniei de a determina modi icri dezira2ile An personalitatea celor care se instruiescC ca urmare a implicrii lor An activitatea educaional* E;empluB 'a inele perioadei a2ecedaruluiC elevul tre2uie s recunoasc toate literele al a2etului luate individual sau a late An structura unor cuvinte di erite* Este un o2iectiv speci ic scris-cititului la clasa )C care indic per ormana ce va i o2inut la s =r"itul unei perioade "colare determinate* Principalele caracteristici ale o2iectivelor educaionale de di erite !rade de !eneralitateC se re er la urmtoareleB Sunt 9inte9 ale educaieiC e;primate su2 orm de enunuri care asi!ur orientarea intenional a actului educaional spre o2inerea de per ormaneC capacitiC competeneC atitudiniC comportamenteC conduite etc* de ctre educai* Orientarea intenional a procesului instructiv-educativ decur!e din calitatea instruciei de a i o activitate or!anizatC sistematicC direcionat spre ormarea unui tip anume de personalitate* Pre i!ureaz o anumit sc@im2are An sistemul1 coninutul personalitii individuluiC ceea ce impune Anele!erea1 a2ordarea Anvrii ca modi icare adaptativ a conduitei sale co!nitiveC a ective "i psi@omotorii* Circumscriu domeniul unei activiti instructiv-educativeC precum "i tipul de sc@im2are a"teptat An conduita elevuluiC pe parcursul "i la inele anumitor activiti instrictiv-educative*

,:

Dn calitatea lor de componente ale procesului de Anvm=ntC rspund anumitor necesiti "i cerine de realizare An condiii de e icien a instruciei "i educaiei "i au consecine maEore asupra con i!uraiei celorlaltor componente* Caracteristicile o2iectivelor educaionale analizateC anumite uncii speci iceB ac ca ele s Andeplineasc

Funcia de orientare valoric a procesului educaional se re er la aptul c ormularea unei inaliti nu constituie un simplu e;erciiu sau demers didactic FsemiGal!oritmizat An msur s asi!ure cre"terea !radului de or!anizare a instruciei "i educaieiC ciC An acela"i timpC constituie o opiune a;iolo!ic "i o aspiraie educaionalC care se su2ordoneaz unor valori relevante din perspectiva ormrii "i modelrii personalitii elevilor* De alt elC coninutul oricrui obiectiv educaional are o dimensiune axiologic, valoric rezultat din concepia despre cunoa"tereC societate sau omC valorizat An ormularea sa* E;empluB Promovarea unor valori ca spiritul investi!ativC ima!inaia creatoareC !=ndirea a2stract etc*C presupune ormularea unor inaliti care s pretind nu doar ac@iziie de in ormaii "i reproducerea acestoraC ciC cu deose2ireC analizeC sintezeC !eneralizriC e;perimentri etc* Funcia de anticipare a rezultatelor instruciei %i educaiei se re er la aptul c An coninutul inalitilorC indi erent de !radul lor de !eneralitateC se prefigureaz rezultatele a!teptate la inele secvenelor instructiv-educative* Din punct de vedere peda!o!icC se recomand evitarea ormulrilor a2stracteC !eneraleC am2i!ueC cum suntB 9transmitere de noi cuno"tine9C 9dezvoltarea !=ndirii9C 9 ormarea trsturilor de personalitate9 etc* "i ormularea o2iectivelor An a"a el Anc=t ele s indiceC An termeni concreiC cuno"tineleC activitile intelectuale "i practice vizateC nivelul de dezvoltare a ectivC pe care le dorim la educai "*a*m*d* $umai An acest elC o2iectivele vor anticipa cu adevrat rezultatele "colareC vor antrena "i concerta e orturile educatorului "i ale educailor Antr-o direcie conver!entC Antr-un sens clarC 2ine de init "i An mod e icient* Funcia evaluativ %i autoevaluativ se re er la aptul c o2iectivele educaionale stau la 2aza FautoGveri icriiC FautoGevalurii "i FautoGnotrii randamentului activitii 2inomului educator-educat* Dat iind marea lor relevan An aprecierea e icienei activitii educaionaleC se impune ormularea unor o2iective realiza2ileC care s se constituie An repere pentru evaluarea rezultatelor instruciei "i educaiei* Spre e;empluC nu Ant=mpltorC la micronivel peda!o!icC orice pro2 de evaluare Fc@estionarC test de cuno"tineC pro2 de evaluare scrisC pro2 de evaluare practic etc*G este ela2orat prin raportare la o2iectivele operaionale pre ormulate* Pe de alt parteC rezultatele evalurii didactice realizate la micronivel in lueneaz at=t predareaC c=t "i Anvarea* Funcia de reglare %i autoreglare a procesului educaional este le!at de importana o2iectivelor educaionale An ansam2lul componentelor acestui proces* Orice modi icare a unui o2iectiv determinC ca urmare a e ectului de undC sc@im2ri An toate

,1

componentele1 veri!ile c=mpului de aciune al procesului de Anvm=ntL de asemeneaC a2andonarea sau nerealizarea o2iectivului propusC presupune analiza retrospectiv a modului de des "urare1 realizare a activitii instructiv-educativeC pentru a realiza modi icrile care se impunC respectiv pentru a re!la activitatea didacticC asi!ur=ndu-i e icien* Sintetiz=ndC putem spune c e;ercitarea acestei uncii ace ca orice activitate instructiv-educativC An iecare din azele ei - de prospectareC proiectareC des "urare "i re!lareC s Anceap cu ormularea o2iectivelor educaionaleC care constituie reperele didactice ale activitilor instructive-educative* Funciile o2iectivelor educaionale e;plicitate mai sus sunt complementareC ceea ce ace ca nerealizarea uneiaC s in lueneze ne!ativ e;ercitarea celorlaltor unciiC respectiv s Ampiedice des "urarea e icient a Antre!ului proces educaional* O2iectivele educaionale au o poziie-c@eie An or!anizareaC des "urareaC evaluarea "i re!larea procesului educaional considerat ca sistemC e;ercit=nd ca urmare a e ectului de und in luene asupra tuturor componentelor acestuiaL practicC o2iectivele educaionale constituie Ealoane didactice eseniale pentru demersurile de proiectareC realizareC evaluare "i re!lare a activitilor instructiv-educative* 0) Re a;ia @i.6"e 9<iec6i=e e e@7ca;i9.a e Ai c9-pe6e.;e e e@7ca;i9.a e K 9 "e a;ie @e i.6e"@epe.@e.;: D7.c;i9.a : Per ormanele sunt corelate cu nivelul de realizare a unei sarcini de AnvareL indicatorul cel mai concret al per ormanei Al constituie comportamentul1 mani estarea vizi2il a celui care se educ* Spre deose2ire de per ormanC competena este realiza2il An intervale mai lun!i de timpL speci icarea unei competene presupune precizarea capacitilor vizateC care se 2azeazC la r=ndul lorC pe anumite operaii mentale* De multe oriC se iau ca elemente de re erin procesele psi@ice FpercepieC !=ndireC memorieC ima!inaie etc*G "i operaiile speci ice iecruia* %st elC o2iectivele centrate pe competene pun accentul pe ormarea operaiilor propriu-ziseC care asi!ur atin!erea unei per ormane* %vantaEul maEor al o2iectivelor a;ate pe competene este c accentueaz caracterul ormativ al Anvm=ntului* Un posi2il dezavantaE al lor ar putea i o oarecare reducere a !radului de operaionalitateC ceea ce ar putea !enera neclariti "i di iculti An proiectareaC realizareaC evaluarea "i re!larea activitilor instructiv-educative* Pe de alt parteC do2=ndireaC modelarea "i ra inarea competenelor reprezint un proces continuu "i !radat de la c9-pe6e.;e ?peciDice se aEun!eC prin inte!rare peda!o!icC la competene cu !rad de !eneralitate tot mai mare* Este vor2a de un demers realizat de Eos An susC care corespunde planului practic-acional* %st elC cu iecare lecie "i activitate didacticC se contri2uie la atin!erea competenelor educaionale speci ice Fcorelate cu o2iectivele de re erin "i cu cele operaionaleG "i a celor !enerale Fcorelate cu o2iectivele cadruG vizate prin studiul disciplinei "colare Antr-un an sau prin studiul ariei curriculare* Dn mod !radatC se tinde spre atin!erea competenelor educaionale inale vizate prin des "urarea procesului educaional "i care e;pliciteaz modelul proiectiv de personalitate con i!urat de idealul educaional*

,#

Rezult cC practicC Antre o2iectivele educaionale "i competenele educaionale se sta2ile"te o relaie de interdependen uncional* O competen dezira2ilC care se urmre"te An cadrul procesului educaionalC determin necesitatea ormulrii unor o2iective educaionale* Dac acestea sunt corect ormulate An manier operaionalC urmriteC atinse FAn condiiile valori icrii anumitor coninuturi instructiv-educative "i a unui sistem de resurse umaneC materialeC de spaiu "i de timpG "i evaluateC asi!urC la s =r"itul perioadei de instruireC realizarea competenei educaionale vizate* Pe 2aza consideraiilor de mai sus putem spune cC Antre competenele educaionale "i o2iectivele operaionale se sta2ile"te o le!tur 2iunivocC ce poate i valori icat ca element de re erin An activitile de proiectare didacticC or!anizareC realizareC evaluare "i autoevaluare F ormativ "i sumativG "i re!lare a instruirii* Dn seciunea 9Esenializarea "i e;plicitarea coninutului prin intermediul unor or!anizatori co!nitivi1 sc@eme9C i!ura de la punctul eC propunemC Antr-o ilustrare sc@ematic simplC modelarea relaiilor care se sta2ilesc Antre o2iectivele operaionale "i competenele educaionale An demersurile didactice Antreprinse la nivel micro* Pentru ca sistemul competenelor educaionale !enerale "i speci ice s devin operantC este nevoie ca procesul de Anvare s presupun articularea cuno"tinelorC competenelor "i atitudinilor An structuri operaionaleC valori ica2ile An rezolvarea creatoare a pro2lemelor de natur intelectual "i practic* Desi!urC modalitatea de articulare An structuri personale operaionale "i e iciena acestei articulriC sunt determinate de conte;tul An care are loc AnvareaC de v=rsta celor care AnvaC de caracteristicile mediului de AnvareC de resursele materiale utilizate etc* Dn vederea ormrii "i modelrii c=t mai e iciente a competenelor educaionale !enerale "i speci iceC este recomanda2il s se realizeze proiecte didactice di ereniate Fun desi!n curricular di ereniatGC pe niveluri de comple;itate "i di icultateC ast el Anc=t s se asi!ure 9di erenierea personalitilor9 "i s se dea posi2ilitatea celor care se instruiesc s alea! sin!uri traseul propriei ormri* De asemeneaC An aceste situaiiC rolul autoevalurii sistematice a procesului didacticC at=t de ctre pro esorC c=t "i de ctre cei care se ormeazC este mult sporit* %utoevaluarea urnizeaz in ormaii An le!tur cu nivelul de ormare "i dezvoltare a competenelor educailor "i o erC pentru viitorC su!estii pentru activitile de re!lare a demersurilor peda!o!ice di ereniateC ast el Anc=t toi elevii s poat atin!e standardele curriculare de per orman prevzute An pro!ramele "colare naionale* 1) Ope"a;i9.a i!a"ea 9<iec6i=e 9" e@7ca;i9.a e Dn activitile instructiv-educative or!anizate la nivel micro se opereaz cu o2iective concreteC operaionaleC ormulate An termeni de sc@im2ri comportamentaleC care se re er la ac@iziiile "i per ormanele do2=ndite de cei care se instruiescL o2iectivele operaionale reprezint nivelul cel mai concret al o2iectivelor educaionale* Formularea o2iectivelor An termeni de comportament este Eusti icat "i necesarC Antruc=t comportamentele pot i o2servate directC analizateC !rupateC clasi icate "i evaluate An mod o2iectiv*

,+

Precizarea clarC concretC operaional a o2iectivelorC ace ca acestea s reprezinte elemente de reper An proiectareaC derulareaC evaluarea "i re!larea activitilor instructiveducative* Ope"a;i9.a i!a"ea 9<iec6i=e 9" "ep"e!i.6: @e-e"?7 > 9pe"a;ia @e 6"a.?p7.e"e K c7 aG769"7 =e"<e 9" @e ac;i7.e K a ?c9p7"i 9" p"9ce?7 7i @e F.=:;:-H.6 F. 9<iec6i=e ?peciDice Ai a ace?69"a F. 9<iec6i=e c9.c"e6eE p"i. p"eci!a"ea 7.9" c9-p9"6a-e.6e c98.i6i=e Ai> ?a7 p?iB9-969"ii 9<?e"=a<i e AiE @ac: e?6e p9?i<i E -:?7"a<i e) PracticC operaionalizarea o2iectivelor educaionale presupune detaliereaC concretizarea "i conte;tualizarea acestora ast el Anc=t ele s e;prime sc@im2rile comportamentale a"teptate de la su2iecii instruiriiC respectivB - prestaia de moment
- per ormana

- competena* %"adarC AntotdeaunaC o2iectivele operaionale se deriveaz din o2iective cu !rad de !eneralitate mai mare* Fiind inaliti educaionale de inite concret "i viz=nd comportamente o2serva2ile "i msura2ileC o2iectivele operaionale permit adoptarea unei strate!ii preciseC care Ai aEut pe educai s o2in per ormanele anticipate1 pre i!urate de educator "i ulteriorC con"tientizuate "i asumate de educai* O2iectivele operaionale au mai ost numite de ctre N*S* Nloom o2iective comportamentaleC iar de ctre R*&* (a!nSC o2iective per ormative* Peda!o!ul Cezar N=rzea F1383G propune "i analizeaz trei cerine1 criterii ale operaionalizriiB 1G Un o2iectiv operaional precizeazC Anainte de toateC o modificare calitativ F"i nu doar cantitativGC a capacitilor elevilorC alt elC nu putem vor2i de operaionalizare* Elevul tre2uie s demonstreze o modi icare evident a capacitilor saleC care s se o2iectiveze Antrun nou conceptC Antr-o nou operaie lo!icC Antr-o aciune mintalC Antr-un nou al!oritm al Anvrii etc*L modi icrile constatate reprezint ac@iziii cuno"tineC comportamenteC a2iliti etc* noiC pe care elevul nu le poseda An etapa ela2orrii1 ormulrii o2iectivelor* #G Este a2solut necesar ca pentru iecare o2iectiv operaional s se precizeze situaiile de $nvare sau condiiile care determin modi icrile proiectate "i a"teptate* Dn toate situaiile de instruireC operaionalizarea urmeaz dou direciiB precizarea "i descrierea condiiilor An care per ormanele vor i realizateC respectiv precizarea condiiilor An care per ormanele vor i evaluate* +G % treia component necesar pentru de inirea unui o2iectiv operaional este nivelul realizriiC mai precis nivelul minim de realizare a o2iectivului operaionalC prin care Anele!em asi!urarea unor limite minime ale inteniilor peda!o!ice proiectate1 pre i!urate1 anticipate printr-un o2iectiv operaional* Dn acord cu aceste cerine ale operaionalizriiC dup sta2ilirea unui o2iectiv !eneralC este necesar s se parcur! urmtorii pa"iB - precizarea comportamentelor eseniale care asi!ur atin!erea o2iectivului !eneral

,,

ormularea unor o2iective particulareC concreteC cu aEutorul unor ver2e care e;prim o aciune o2serva2il - selecionarea o2iectivelor speci iceC relevante pentru atin!erea o2iectivului !eneral - descrierea condiiilor de instruire An care este pus elevul c=nd tre2uie s demonstreze c a atins o2iectivul respectiv - speci icarea criteriului de evaluareC respectiv speci icarea per ormanei minime accepta2ile* Dn le!tur cu statutul peda!o!ic al o2iectivelor operaionale "i cu ormularea corect a acestoraC se impun urmtoarele precizri "i cerine de ormulareB Sunt corelate cu activitile didactice determinateC concrete or!anizate la micronivel peda!o!ic FleciiC lucrri de la2orator etc*G respectiv la nivel strict acional "i de aceea ele corespund celui mai concret nivel al o2iectivelor educaionale* %v=nd caracter predominant concretC ele se urmresc "i se atin! pe termen scurtC An situaii speci ice de Anvare* Se re er la elevC condenseaz "i descriu ceea ce urmeaz s "tie "i1 sau s ac elevulC respectiv prestaiaC per ormana sau competena pe care acesta tre2uie s o dovedeascC pe parcursul sau la inele unei secvene de instruire* Se re er la modificrile evolutive calitative %i cantitative ale prestaiilorC per ormanelor "i competenelor elevilorC la noile ac@iziii ale acestora Fde e;empluB noi cuno"tineC noi operaii mentale sau practice1 materialeC noi aciuniC noi capaciti "i competene intelectuale sau practice etc*G* Se ormuleaz An termeni de produs al nvriiC respectiv prin precizarea a ceea ce tre2uie s demonstreze elevul c "tie sau "tie s acC "i nu An termeni de proces de AnvareC adic prezent=nd demersurile pe care tre2uie s le Antreprind elevul pentru a aEun!e la un rezultat* $u se con und cu coninutulC cu ideile principale din lecieC ele nu precizeaz "i nu e;pliciteaz ce va trata o temC ci care va i in luena ormativ "i in ormativ a acesteia asupra elevului Fce va "ti "i ce va i apt s ac elevulG* $u se con und cu evenimentele instruiriiL ele se re er strict la activitatea de Anvare a elevilor Fce tre2uie s "tie "i s acG "i nu la cea a pro esorului* $u se con und cu scopurileC care sunt mai !enerale "i nu se pot realiza Antr-o sin!ur activitate didactic* Dn practica instruirii "i-a dovedit utilitatea "i e iciena modelul de operaionalizare ela2orat de R*F* &a!erC model care se 2azeaz pe urmtoarele trei condiii de operaionalizareB descrierea c9-p9"6a-e.67 7i 9<?e"=a<i Fa prestaieiC per ormanei sau competeneiG precizarea c9.@i;ii 9" @e p"9@7ce"e Ai -a.iDe?6a"e a c9-p9"6a-e.67 7i sta2ilirea c"i6e"ii 9" @e "e7Ai6:> @e accep6a"e a pe"D9"-a.;ei ?6a.@a"@*
,.

Cele trei condiii de operaionalizare nu tre2uie s ie prezentate neaprat An ordinea de mai susC ci ele A"i pot intersc@im2a locurile An ormularea di eritelor o2iective operaionale* Descrierea comportamentului o&serva&il Fa prestaieiC per ormanei sau competeneiG este cerina de a preciza "i detalia An o2iectiv conduita elevuluiC rezultatul Anvrii realizate de acestaC per ormanele pe care el le va dovedi pe parcursul "i la inele secvenei1 activitii de instruire* Pentru aceastaC se ace apel la a"a-numitele 9ver2e-aciuni9 sau 9ver2e de aciune9 Fvezi seciunea 9Esenializarea "i e;plicitarea coninutului prin intermediul unor or!anizatori co!nitivi1 sc@eme9C ta2elul de la punctul dGC evit=ndu-se ver2ele cu spectru lar! de tipulB 9a cunoa"te9C 9a "ti9C 9a Anele!e9C 9a asimila9C 9a se amiliariza cuT9C 9a aprecia9 etc*C considerate de 6iviane "i (il2ert de 'ands@eere F1383G 9ver2e intelectualiste9C suscepti2ile de a conduce la interpretri variate "i de a provoca dezacorduri Antre pro esori* 'recizarea condiiilor de producere %i manifestare a comportamentului se re er la descrierea concret "i conte;tualizat a condiiilor didactice An care elevii urmeaz s demonstreze c au do2=ndit per ormana preconizat prin o2iectiv Fsc@im2area calitativ sau cantitativ doritGB se con i!ureaz situaia de AnvareC se prezint ariile "i elementele de coninut ve@iculateC eventualC cuno"tinele anterioare valori icateC se enumer instruciunile o erite elevilorC se precizeaz materialele didacticeC miEloacele de Anvm=nt utilizate etc* Condiiile de producere "i mani estare a comportamentului vizeazC deopotrivC procesul Anvrii realizat pentru atin!erea o2iectivelor operaionale presta2iliteC c=t "i modalitile de veri icare "i evaluare a prestaiilorC per ormanelor "i competenelor* %st elC adeseoriC raza prin care se precizeaz condiiile de realizare ale unui o2iectiv operaionalC Ancepe cu sinta!meleB 9cu aEutorulT9C 9utiliz=nd9C 9 olosind9C 9pe 2azaT9C 9pornind de laT9C 9av=nd la dispoziieT9C 9av=nd acces laT9C 9valori ic=ndT9 etc* (ta&ilirea criteriilor de reu%it) de acceptare a performanei standard se re er la e;i!enele care in de acceptarea per ormanei standard1 minime a AnvriiC respectiv la acei parametri care pot i valori icai An e;plicitarea concret "i precis a sc@im2rilor dorite "i pre i!urate prin respectivul o2iectiv operaionalB a2sena sau prezena unei ac@iziii FtrsturC capacitateC a2ilitate etc*GL numrul minim de rspunsuri corecteL numrul Ancercrilor admiseL numrul ma;im de omisiuni admiseL numrul ma;im de !re"eli admiseL caracteristicile erorilor accepta2ileL concordana sau nonconcordana cu un anumit standardL reu"ita elevului An procentaEeL modul de lucru apreciat An numr de rspunsuri corecteC An indici de vitezC de precizieC de calitate sau An uniti de timp necesare pentru realizarea sarcinii de instruire etc* Cerina de operaionalizare nu este a2solut o2li!atorieC An practica instruirii e;ist=nd multe situaii An care ormularea o2iectivelor operaionale nu include aceast componentC Ans ele A"i pstreaz statutul peda!o!ic de 9o2iective operaionale9* De alt elC literatura de specialitate o er "i alte modele de operaionalizare a o2iectivelorC An care numrul cerinelor de operaionalizare variaz Antre dou "i cinci* E;emplu de o2iectiv operaional cu trei componenteB

,/

- s indice cel puin trei FG plante medicinale din re!iunea natal FGC pe 2aza cuno"tinelor din viaa cotidian FG* E;emplu de o2iectiv operaional cu dou componenteB - s e;plice trans ormrile su erite de alimente An cavitatea 2ucal F GC valori ic=nd ima!inile proiectate cu aEutorul diapozitivelor FG* Dn actuala viziune curricularC demersul de operaionalizare las loc mani estrii le;i2ilitii "i creativitii peda!o!ice a cadrului didacticC ale crui aciuni nu tre2uie s ie Ancorsetate de am2iia msurrii oarte precise "i acurate a ac@iziiilor elevilor* Dorina e;a!erat de a delimita "i detalia comportamentul elevuluiC ace ca acesta s devin limitat "i 9 ra!mentat9C An!ustatC iar operaionalizarea o2iectivelor educaionale s se trans orme Antr-o simpl operaie ormalC An care se !estioneaz din punct de vedere cantitativ sc@im2area evolutiv produs* E;ist situaii An care su2iectivitatea elevilor este mult implicat An rezolvarea sarcinilor de AnvareC spre e;emplu An realizarea de analize "i interpretriC An !sirea de e;plicaii proprii "i An ar!umentarea lorC An o erirea de rspunsuri care pot conine elemente de ori!inalitateC c@iar de creaie "*a* %lt el spusC rspunsurile elevilor nu pot i uni ormizateC ac@iziia FprestaiaC per ormana "i competenaG nu poate i delimitat clarC standardizat "i uni ormizatC iar o2iectivul nu este operaionaliza2il1 este neoperaional* E;emple de o2iective neoperaionaleB - s comenteze a irmaia 9 actorii ereditari sunt premise ale dezvoltrii psi@ice9 - s analizeze critic pa"ii realizai An re orma curricular a Anvm=ntului rom=nesc* -

E&en$ia)i%area +i e.#)icitarea c"n$in't')'i #rin interme(i') 'n"r


"r,ani%at"ri c",niti i! &c-eme*
a/ Sc-ema (eri 3rii! inte,r3rii "biecti e)"r e('ca$i"na)e
IDEALUL EDUCAIONAL

SCOPUL EDUCAIONAL
/

SCOPUL EDUCAIONA L

)))

SCOPUL EDUCAIONA L

OBIECTIVUL EDUCAIONAL /

OBIECTIVUL EDUCAIONAL *

OBIECTIVUL EDUCAIONAL -

)))

,8

'e!endaB

Determin Concretizeaz

b/ Fina)it3$i)e e('ca$iei 8 c)a&i0icare 0'nc$ie (e criteri') ,ra(')'i (e ,enera)itate


Finalitatea educaiei )dealul educaional (curt caracterizare - !radul de !eneralitate ma;im - se atin!e Antr-un termen lun! - determinat social de tipul "i esena societii - !rad de !eneralitate mediu - se realizeaz An intervale medii de timp - determinat social de etapa de dezvoltare a societii - nivel redus de !eneralitate - se realizeaz An intervale scurte de timp - sunt determinate social de !radul de valorizare a "tiineiC culturii "i te@nicii *e cuprinde - model proiectiv de personalitateC Antr-o anumit perioad istoricC model ce condenseaz cerinele actuale "i de perspectiv1 aspiraiile unei societi "i pe care educaia este c@emat s Al ormeze - descriu intenii peda!o!iceC rezultatele a"teptate la inele unui sistem de aciuni educative Fintenii1 rezultate cuprinse An enunuri cu caracter inalistC anticipativG - descriu o intenie peda!o!icC un rezultat a"teptat la inele unei aciuni educative determinate "i concreteC o2iectivat Antr-o sc@im2are la nivelul personalitii educailor Fintenie1 rezultat cuprinse An enunuri cu caracter inalistC anticipativG +ivelul la care se refer - sistemul educativ An ansam2lul su

Scopurile educaionale

O2iectivele educaionale

- dimensiunile educaiei FintelectualC moralC esteticC reli!ioasC izicC pro esional etc*G - sistemul de Anvm=nt - nivele de Anvm=nt - pro ile de Anvm=nt - cicluri curriculare - tipuri de "coli - sistemul de Anvm=nt - su2sisteme ale Anvm=ntului FAnvm=nt primarC !imnazialC pro esional etc*G - arii curriculare - discipline de Anvm=nt - uniti de Anvare - capitole - teme - sisteme de lecii "i alte orme de or!anizare a activitii instructiveducative - lecii sau alte orme de or!anizare a activitii instructiv-educative - secvene de instruire

,0

c/ Pirami(a "biecti e)"r e('ca$i"na)e

O2iective !enerale O2iective intermediare O2iective operaionale

E.em#)e (e erbe1ac$i'ni #entr' c)a&e)e (e "biecti e (in ta."n"mia )'i 4)""m9 e)ab"rat3 #entr' ("meni') c",niti *

*lasele de o&iective din ta,onomia lui - ( -loom 1* Cunoa"terea Fasimilarea la primul nivelG #* Compre@ensiunea1 Anele!erea +* %plicarea

E,emple de .ver&e/aciuni0 a recunoa"teC a de iniC a identi icaC a redaC a enumeraC a descrieC a indicaC a precizaC a rede iniC a re ormulaC a trans ormaC a ilustraC a reor!anizaC a sta2iliC a interpretaC a e;plicaC a distin!eC a e;prima An cuvinte propriiC a demonstraC a denumiC a determinaC a concluzionaC a prevedea a olosiC a utilizaC a aplicaC a !eneralizaC a completaC a trans eraC a e;trapolaC a clasi icaC a restructuraC a propuneC a proiectaC a veri icaC a decideC a e ectuaC a scrieC a desenaC a trasa !ra icC a rezolva a analizaC a di ereniaC a distin!eC a discriminaC a comparaC a sortaC a selecta a sintetizaC a compuneC a construiC a com2inaC a deduceC a proiectaC a derivaC a produceC a propane a evaluaC a estimaC a decideC a ar!umentaC a standardizaC a EudecaC a valida

,* %naliza .* Sinteza /* Evaluarea

,3

e/ M"(e)') ,enerati a) re)a$ii)"r care &e &tabi)e&c 2ntre "biecti e)e "#era$i"na)e +i c"m#eten$e)e e('ca$i"na)e

Competene educaionale !enerale

Competene educaionale speci ice

'e!endaB

O1

O#

O+

On

!enereaz realizeaz le!tur 2iunivoc Fposi2ilG O1C O#C TOn - o2iective operaionale

Rec"man(3ri bib)i",ra0ice #entr' &t'(i') in(i i('a)*


4ib)i",ra0ie &e)ecti 3* Noco"C &* F#::8GC %idactica disciplinelor pedagogice. 4n cadru constructivistC ediia a ))-aC revzutC Editura Paralela ,.C Pite"ti* Noco"C &*L HucanC D* F#::8GC Teoria !i metodologia instruirii. Teoria !i metodologia evalurii. 'epere !i instrumente didactice pentru formarea profesorilorC ediia a ))-aC revzutC Editura Paralela ,.C Pite"ti* )onescuC &* F#::8GC Instrucie !i educaieC ediia a )))-a revzutC 96asile (oldi"9 UniversitJ PressC %rad* )onescuC &*L C@i"C 6* Fcoord*GC F#::1GC Pedagogie. Suporturi pentru formarea profesorilor, Editura Presa Universitar CluEeanC CluE-$apocaC p*#+-#3* StanC C*C F#::1GC Teoria educaiei. ctualitate !i perspectiveC Editura Presa Universitar CluEeanC CluE-$apocaC p*31-30* StanciuC &* F1333GC 'eforma coninuturilor $nvm(ntului. Cadru metodologicC Editura PoliromC )a"i*
.:

4ib)i",ra0ie rec"man(at3 #entr' a#r"0'n(3ri* %ntoneseiC '* F133/GC Paideia. #undamentele culturale ale educaieiC Editura PoliromC )a"i* Nanat@JC N* F13/0GC Instructional S*stemsC Tearon Pu2lis@ersC Palo %lto Cali ornia* N=rzeaC C* F1383GC 'endre op5rationnels les ob2ectifs p5dagogi6uesC Presses Universitaires de FranceC Paris* NloomC N*S* F1381GC Taxonom* of )ducational &b2ectivesC Uand2ooK )B Co!nitive DomainC David &cRaJ Comp*C )nc*C $eI OorK* Cer!@itC )* Fcoord*G F130+GC Perfecionarea leciei $n !coala modernC Editura Didactic "i Peda!o!icC Nucure"ti* Csen!eriC E* F130#GC %idacticaC Editura Didactic "i Peda!o!icC Nucure"tiC p*+.-+3* Cuco"C C* F133.GC Pedagogie !i axiologieC Editura Didactic "i Peda!o!icC Nucure"ti* De CorteC E* F1383GC 7es fondements de l8action didacti6ueC %* De NoecKC Nru;elles* De 'ands@eereC 6*L De 'ands@eereC (* F1383GC %efinirea obiectivelor educaieiC Editura Didactic "i Peda!o!icC Nucure"ti* DVUainautC '* Fcoord*G F1301GC Programe de $nvm(nt !i educaie permanentC Editura Didactic "i Peda!o!icC Nucure"ti* DeIeJC H* F138#GC %emocraie !i educaie. & introducere $n filosofia educaieiC Editura Didactic "i Peda!o!icC Nucure"ti* FerencziC )*L PredaC 6* F130#GC Psi"opedagogie, lecii pentru profesorii din $nvm(ntul preuniversitarC vol* )C p*#.-,#* )onescuC &* F130#GC 7ecia $ntre proiect !i realizareC Editura DaciaC CluE-$apoca* )onescuC &* F#::8GC Instrucie !i educaieC ediia a )))-a revzutC 96asile (oldi"9 UniversitJ PressC %rad* &a!erC R*F* F138#GC Comment d5finir les ob2ectifs p5dagogi6ues9C (aut@ier 6illarsC Paris* &errillC &*D* F1381GC Instructional %esignC En!leIood Cli sC $*H*C Practice Uall* &ic@ellC D*P* F1388GC Probleme de te"nologie didacticC Editura Didactic "i Peda!o!icC Nucure"tiC p*3#-1:+* &oiseC C* F133/GC Concepte didactice fundamentaleC vol* )C %nKaromC )a"i* &otruC C*R* F13,#GC 'ostul filosofieiC )nstitutul de %rte (ra ice al &unciiC Nucure"ti* $icolaC )* F#::+GC Tratat de pedagogie !colarC Editura %ramisC Nucure"ti* $oveanuC E* Fcoord*G F130+GC 3odele de instruire formativ la disciplinele fundamentale de $nvm(ntC Editura Didactic "i Peda!o!icC Nucure"ti* PotoleaC D* F1300GC Teoria !i metodologia obiectivelorC An 9Curs de peda!o!ie9C coord* )* Cer!@itL '* 6lsceanuC Tipo!ra ia Universitii Nucure"ti* Pia!etC H* F13/.GC Psi"ologia inteligeneiC Editura <tiini icC Nucure"ti* PotoleaC D* F1300GC Curs de pedagogieC Universitatea din Nucure"tiC p*1+8-1.0* PredaC 6* F1301GC Importana obiectivelor operaionale ale educaiei C An 9Studia Universitatis Na2e"-NolJai9C Series P@ilosop@iaC nr*1C p*/3-8/*

.1

RaduC )*L )onescuL &* F1308GC )xperien didactic !i creativitateC Editura DaciaC CluE$apoca* Un!ureanuC D* F1333GC )ducaie !i curriculumC Editura EurostampaC Timi"oara* V :?cea.7E L) J/,55IE 'roiectarea pedagogicE F. MC7"? @e pe@a898ieME c99"@) I) Ce"8Bi6N L) V :?cea.7E Tip98"aDia U.i=e"?i6:;ii B7c7"eA6iE p)*1,-*4+) W@eelerC U*%*L Fo;C '*W* F1383GC 7egea educaiei !i $nvm(ntuluiC Editura PoliticC Nucure"ti* W@eelerC U*%*L Fo;C '*W* F1383GC T"ezaurus de l85ducationC U$ESCO*

Tema nr.

:
.#

PEDAGOGIA K TIIN% SPECIFIC% I DE SINTEL% A EDUCAIEI

Obiecti e! c"m#eten$e i%ate #rin &t'(i') temei*

O/ - s de ineasc An manier operaional concepteleB peda!o!ieC ipostazele peda!o!ieiB "tiin descriptivC teorie normativ1 normativ-prescriptivC realizare practic O* - s de ineasc termenul 9peda!o!ie9 din punct de vedere etimolo!ic "i s Ai analizeze ipostazele actuale O0 - s ar!umenteze statutul de "tiin al peda!o!iei "i s e;pliciteze statutul de art al practicii educative O1 - s descrieC An mod cronolo!icC principalele etape din evoluia peda!o!iei ca domeniu de cunoa"tere

Termeni +i &inta,me c-eie* peda!o!ieC "tiina educaieiC "tiin descriptivC

teorie normativ1 normativ-prescriptivC realizare practicC "tiin teoreticC "tiin practic1 pra!matic

S'#"rt te"retic*

/) DeDi.i;ia 6e"-e.7 7i Mpe@a898ieM Dntr-o lume comple; "i care se sc@im2 rapidC educaia a devenit mai important ca oric=nd* Comple;itatea cresc=nd a pro2lematicii lumii contemporaneC solicitrile "i provocrile acesteia au determinat "i determin cre"terea cererii de educaieC undamentarea "tiini ic a liniilor de politic educaionalC a demersurilor educaionale "iC Anainte de toateC o de inire apropriat a "tiinei corespunztoare peda!o!ia* Evoluia epistemolo!ic a peda!o!iei ca "tiin a educaiei demonstreaz c ea a devenit capa2il s A"i con i!ureze "i consolideze statutul epistemolo!ic "i s studieze pro2lemele educaionale din perspective diverse "i comple;e* Termenul Mpe@a898ieM deriv de la cuvintele !rece"ti 9ta;onomie9 9pais9C 9paidos9 care Anseamn copil "i 9a!o!e9C care are semni icaia de conducereC cuvinte care conduc spre semni icaia primar a termenului An discuie aceea de aciune de conducere a evoluiei copilului* De alt elC termenul a ost valorizat An %ntic@itateC pentru a desemna persoana care Al conducea e ectiv pe copil la "coal termenul !recesc 9paida!o!us9C care provine din aceea"i
.+

rdcin etimolo!ic cu termenii menionai mai susC desemna sclavul An a crei responsa2ilitate se a la Ansoirea copiilor la "coal* De"i ast el de accepiuni au avutC Antr-o anumit msurC un impact ne!ativ pentru cristalizarea unei peda!o!ii viitoare autentice "i 9demne9C ea a reu"it s dep"easc sensul An!ust "i reducionist de conducere a copilului "i apoi pe cel de educaie a copilului "i s impun sensul comple; de educaie a omului tuturor v=rstelorC precum "i studiul comple; al enomenelor educaionale* %stziC peda!o!ia este consolidat ca "tiin inte!rativC !lo2al a educaieiC constituitC practicC dintr-un sistem de disciplineC de "tiine particulareC corespunztoare unor su2domenii speci ice* %lt el spusC o dat cu evoluia societii umane "i cu cre"terea comple;itii enomenelor educaionaleC s-a impus necesitatea unei noi conceptualizri "i accepiuni mult mai cuprinztoare termenul 9peda!o!ie9 re erindu-se la ansam2lul preocuprilor circumscrise pro2lematicii comple;ea educaiei* 'a noi An ar termenul 9peda!o!ie9 a ost utilizat pentru prima dat de ctre clu!rul erudit )osi &oesioda;C viitorul pro esor de la %cademia din )a"iC An secolul M6))) c=nd scrie cartea 9Tratat despre educaia copiilor sau Pedagogia/ F1883GC An care a irm c 9T peda!o!ia este o metod care Andrumeaz moravurile copiilor spre virtui "i care le pre!te"te su letul spre dra!ostea a de Ansu"irea Anvturilor9 F)* &oesioda;C 138,C p*#+G menion=nd An acela"i timp aptul c aceasta este 9T una dintre cele mai !rele Andeletniciri de care viaa omeneasc are nevoie *** Ea ocup locul cel dint=i "i prive"te mai ales pe dascl *** iar scopul este s aduc o lumin dasclului ca s Anelea! mai 2ine ce are de cut9 Fidem, p*//-/0G* %"adarC peda!o!iaC inclusiv peda!o!ia "tiini ic actual nu reprezint un corpus de ac@iziii imua2ilC in le;i2ilC ciC dimpotrivC o construcie epistemolo!ic desc@is la noi ar!umenteC interpretriC teoriiC modeleC paradi!me etc* Pe@a898ia "ep"e!i.6: A6ii.;a e@7ca;iei ca"e ?67@ia!:E c9.cep67a i!ea!:E eCp ic:E p"9?pec6ea!: Ai p"e!i.6: F. 6e"-e.i @e?c"ip6i=i Ai .9"-a6i=iE e?e.;a Ai 6":?:67"i e De.9-e.7 7i e@7ca;i9.a J9"8a.i!a6 Ai @e?D:A7"a6 F. =e@e"ea D9"-:"ii Ai -9@e :"ii pe"?9.a i6:;ii 7-a.eE F. c9.D9"-i6a6e c7 i@ea 7 e@7ca;i9.a IE Di.a i6:;i e e@7ca;iei Ai ?a"ci.i e ?a e -aG9"eE =a 9a"ea Ai i-i6e e e@7ca;ieiE c9.;i.767"i e i.?6"7c6i=-e@7ca6i=eE p"i.cipii e pe@a898iceE ?6"a6e8ii e e@7ca;i9.a eE -e69@e eE D9"-e e @e 9"8a.i!a"e Ai @e?D:A7"a"e a p"9ce?e 9" e@7ca;i9.a e) *) S6a6767 @e A6ii.;: a pe@a898iei Educaia ca proces social de in luenare a devenirii omului "i de conducere a lui spre un stadiu al responsa2ilizrii "i al responsa2ilitiiC a aprut o dat cu societatea omeneascC ca preocupare a !eneraiilor matureC Andreptat asupra tinerelor !eneraii* Educaia a evoluat de la simplele aciuni "i procese de iniiere An ceea ce prive"te procurarea @ranei sau a re!ulilor tri2ale spre sisteme educative mai mult sau mai puin comple;eC a late An permanent e;pansiuneC cu deose2ire An zilele noastre* Educaia a evoluat o dat cu "tiinaC cu te@nolo!iaC cu artele "i cu sporturileC cu cultura "i cu reli!iaC cu diversele domenii de activitate uman "i cu diversele pro esiuni* De-a lun!ul timpuluiC ea a adoptat o poziie re-activ An raport cu evoluiile din aceste domeniiC prin adaptri "i recon i!urri sistematiceC dar "i o poziie pro-activC !raie 9vocii9 persoanelor

.,

instruite "i educateC cercettorilorC oamenilor de culturC creatorilorC inventatorilor etc*C care realizeaz prospectri An propriile domenii de activitate* De aceea se a irmC pe 2un dreptateC c sistemele educative contemporane reprezint e;presia dezvoltrii socio-culturale !enerale "iC totodatC promotorul "i catalizatorul acesteiaL prin calitatea) relevana %i impactul su) educaia precede %i face posi&il dezvoltarea via&il a unei societi* Re lecia teoretic sistematic asupra educaiei peda!o!ia asumat ca aciune teleolo!icC a aprut ceva mai t=rziu An comparaie cu educaiaC de"iC anumite e;periene An domeniu s-au transmis din !eneraie An !eneraie su2 orm de o2servaiiC !eneralizri "i a2stractizri spontane condensate An s aturiC normeC prover2e este ceea ce speciali"tii numesc pedagogia popular* Dn diacronieC peda!o!ia a evoluat de la stadiul constatrilor "i al ormulrilor empiriceC spontaneC caracteristic peda!o!iei populare la stadiul re leciei sistematice de actur iloso ic sau "tiini ic* Preocuparea pentru asi!urarea caracterului "tiini ic al re leciilor asupra educaiei a Anceput s devin tot mai consistent "i mai sistematicC pe msur ce An istoria "tiinelor aveau s se impun drept condiii "i criterii de le!itimare a "tiinelorC urmtoareleB - obiectul de studiu - metodologia de cercetare a obiectului de studiu propriu - tipul de raportare la obiectul de studi u 0msura $n care cunoa!terea este obiectiv : asigurat de delimitarea subiectului cunosctor de obiectul cunoa!terii sau subiectiv : caracterizat prin implicarea subiectivitii individului1, tipul de explicaie !i de conceptualizare* E;istena acestor condiii a !enerat diverse controverse le!ate de modul de aplicare a lorC av=ndu-se An vedere di@otomia fenomene naturale : fenomene sociale !i umane* %ceasta a avorizat cristalizarea unui dualism epistemolo!icC care a condus la separarea a dou cate!orii de "tiineC situate mult timp la doi poli opu"i de analizB "tiinele naturii1 "tiinele tari "i "tiinele socio-umane1 "tiinele sla2e* Dn secolul M)M s-a impus sinta!ma 9"tiine pozitive9C care desemna "tiinele naturiiC respective "tiinele care valori icauC preponderentC un model ipotetico-deductiv de analiz "i metoda e;perimental* S-a indusC ast elC o di eren de ran! Antre "tiinele naturii "i "tiinele socio-umaneC acestea din urm neAncadr=ndu-se An paradi!ma speci ic descris* Dorina de le!itimare "tiini ic a determinat "tiinele socio-umane s Ancerce s se alinieze la modelul "tiinelor naturiiC An loc s A"i identi ice modaliti propriiC speci iceC de Antemeiere "i de le!itimare* %st el au aprut "i s-au dezvoltat ramuri disciplinareC caB peda!o!ia e;perimentalC peda!o!ia ci2erneticC peda!o!ia in ormaticC psi@olo!ia e;perimental "*a* )storia "tiinelor nu poate ne!a anumite succese Anre!istrateC alturi de elanul "i entuziasmul !enerate de modelul e;perimentalC Ans acesta s-a dovedit a i insu icient de cuprinztor "i de le;i2ilC el neput=nd s ie e;tins la e;plicarea unei diversiti at=t de mari cum este cea a enomenelor sociale "i umaneC An care dimensiunea calitativC care este de ma;im relevanC nu se Ancadreaz An paradi!ma e;perimental* Dn acest elC treptatC s-au conturat urmtoarele concluziiB

..

modelul teoretico-metodolo!ic al "tiinelor naturii nu este adecvat pentru studierea "tiini ic a realitii social-umane - este necesar conceperea de modaliti proprii de Antemeiere "tiini ic "i de le!itimare a "tiinelor socio-umaneC ast el Anc=t acestea s poat studia ri!uros realitile socialeC culturale "i umane* %v=ndu-se An vedere aceste concluzii "i importana lor crucial pentru istoria "tiinelorC s-a aEuns la constituirea unui spaiu epistemolo!ic comunC care poate i analizat din perspectiva a trei conte;te determinanteB 1G contextul pragmatic; contextul aciuniiC An care se construie"te domeniul "tiini ic respective #G contextul metodologicC care include ansam2lul metodelorC te@nicilorC procedurilor "i modurilor de !=ndire valori ica2ile An cadrul activitilor de cercetare circumscrise domeniului +G contextul normativC care se coreleaz cu preocuprile re eritoare la crearea unui model comun de le!itimare "tiini ic* %mpli icarea e orturilor de promovare a unei cunoa"teri "tiini ice a condusC treptatC la ameliorarea percepiei a de statutul epistemolo!ic al peda!o!ieiC la impunerea "i recunoa"terea statutului su de "tiin* Termenul 9peda!o!ie9 a Anceput s ie utilizat An le!tur cu Antre!ul ansam2lu de preocupri le!ate de pro2lematica enomenelor educaionaleC iarC An timpC peda!o!ia "i-a c="ti!at un loc aparte An ansam2lul disciplinelor "tiini ice "i o 9demnitate teoretic9 FC* Cuco"C #::#C p*18G* Ea "i-a do2=ndit statutul epistemolo!ic de 9"tiinC discurs teoretic asupra unui enomen careC An unele circumstaneC se prelun!e"te An aciuni concreteC Antruc@ip=nd note ale te@nicii Fte@nica educativG9 FidemG* Dn prezentC An analizele metateoretice re eritoare la peda!o!ieC speciali"tii Ai recunosc acesteia maturitatea epistemolo!ic* Statutul de "tiin al peda!o!iei este asi!urat de urmtoarele elementeB Peda!o!ia are un @9-e.i7 p"9p"i7 @e ?67@i7 "i anume e@7ca;ia "i implicaiile ei asupra personalitii umane "i are Di.a i6:;i precis ormulate "i predeterminate* Peda!o!ia dispune de un i.?6"7-e.6a" ?peciDic @e ce"ce6a"e> i.=e?6i8a"e a propriului domeniu de studiuB metoda o2servaieiC e;perimentulC studiul de cazC metoda cercetrii documentelor curriculare "i a altor documente "colareC metoda analizei porto oliilor1 a produselor activitii su2iecilor educaiei "*a* Ea se preteaz nu doar la analize calitativeC ci "i cantitativeC matematico-statisticeC c@iar dac acestea nu sunt Antotdeauna la el de ri!uroase ca An cazul "tiinelor e;acte* )n luenele "i aciunile educaionale vizeaz modi icri la nivelul Antre!ii personaliti a educailorC respectiv a a nivelul s erelor co!nitivC a ectiv "i psi@omotorieC 2azate pe strate!ii undamentate "tiini icC care "i-au dovedit e iciena "i validitatea* Peda!o!ia reprezint un c9"p7? @e 6e9"iiE p"i.cipiiE e8iE c7.9A6i.;e 6e9"e6ice Ai p"ac6ice Ai -e69@9 98ii re eritoare la domeniul de studiuC ansam2lu cu aEutorul cruia se conceptualizeazC se studiazC se descriuC se e;plicC se ar!umenteaz "i se anticipeaz enomenele "i procesele educative* PracticC An teoria "i practica educaieiC
./

enunurile de tip descriptivC constructiv-re le;iv "i prescriptiv-normativ se com2in "i se interrelaioneaz str=ns* %"adarC pedagogia este %tiina care studiaz teoria %i practica educaiei L pro2lemele teoretice "i practice ale educaiei iindC practicC insepara2ileC presupun=ndu-se reciproc* Statul de "tiin al peda!o!iei nu mai tre2uie pus su2 semnul Antre2riiC speciali"tii domeniului aEun!=nd la un consens An le!tur cu maturitatea sa epistemicC at=t An ceea ce prive"te dimensiunea teoretic-conceptualC c=t "i cea practic-aplicativ* Falsa dilem dac peda!o!ia este o "tiinC o te@nic sau o art a ost AnlturatL incontesta2ilC pe@a898ia ?-a aDi"-a6 @eDi.i6i= ca A6ii.;: C ca discurs teoretic asupra enomenului educaionalC ca re lecie asupra educaiei* Fire"teC aceste re lecii "i discursuri A"i !sesc corespondent An aciuni practiceC concreteC An practica educativC careC !raie modalitilor concrete de realizareC poate deveni art* %lt el spusC e@7ca;iaE "ea i!a6: F. ac9"@ c7 pa"a@i8-e e pe@a898iei p9a6e Di 9 a"6: * %rta educaiei const An valori icarea "tiinei peda!o!ice An mod creatorC An adaptareaC adecvarea "i nuanarea corpusului "tiini ic al peda!o!iei la situaiile educaionale concreteC la particularitile !rupului "i ale indivizilor* %rta educaiei se coreleaz cu dimensiunea operaional a miestriei peda!o!ice "i evideniaz aptul c sistemul de ac@iziii din domeniul peda!o!iei nu poate i aplicat ri!idC strict dup recomandrile "tiineiL dimpotrivC este nevoie de amprenta personal a cadrului didacticC de ori!inalitatea "i creativitatea didactic a acestuiaC pentru personalizarea "i individualizarea o ertei curriculare* %st elC peda!o!ia apare ca "tiin pozitiv care are An vedere realul concretC enomenele educaionale direct o2serva2ileC e;plicaiile a erente lor "i cauzele acestora* Dn acela"i timpC peda!o!ia intr An s era domeniului iloso ic prin re leciile "i analizele a;iolo!ice "i prin e;istena unor inaliti educaionale FC* Cuco"C #::#G* 0) E6ape e c9.?6i67i"ii pe@a898iei ca A6ii.;: %"a cum am mai artatC peda!o!ia "i educaia au evoluat relativ asincronicC la Anceputuri* Dn accepiunile "i ormele sale primareC educaia a aprut o dat cu omul "i cu constituirea comunitilor umane* )deile peda!o!ice "i peda!o!ia ca re lecie teoretic asupra educaiei au aprut mai t=rziuC An primul r=nd pentru a rspunde nevoilor speci ice ale practicii educaionale* Din punct de vedere istoricC procesul de constituire al peda!o!iei ca "tiinC cu sensul de "tiin pozitivC o2iectiv "i e;perimental a ostC An linii mariC similar cu cel parcurs de celelalte "tiine "i de apt str=ns le!at de acesta* )denti icmC ast elC urmtoarele etape evolutive relevanteB Etapa empiric/ pre%tiinific este etapa re lectrii enomenului educaional An con"tiina comun a oamenilorC Ancep=nd cu comuna primitiv p=n An secoleleM)6-M6 F9peda!o!ia popular9G* %ceast etap se caracterizeaz prin ve@icularea unor idei despre educaia copiluluiC nesistematiceC insu icient undamentate "i a unor concepii peda!o!ice impliciteC care reprezentau

.8

Anelepciunea educaional "iC totodatC e;periena de viaC memoria colectiv a unei comuniti* Peda!o!ia ca disciplin de sine stttoare care includea ideiC ar!umenteC teoriiC strate!ii etc* circumscrise enomenului educaional a aprut "i s-a dezvoltat Andeose2i An timpul Rena"terii An secolele M)6-M6C perioad care a marcat o prim e;plozie in ormaional de mare diversitate* Datele cunoa"terii umane multiplic=ndu-seC s-a !enerat necesitatea di erenierii "tiinelorC a apariiei "i dezvoltrii "tiinelor particulareC speci ice studiului unor enomene delimitateC cum a ost "i apariia "i dezvoltarea peda!o!iei ca disciplin care studiaz ca enomen speci ic educaia* Etapa pedagogiei filosofice caracteristic secolelor M6-M6))C etap care a reprezentat o perioad de tranziie de la peda!o!ia ar@etipal la peda!o!ia "tiini ic* )deileC re leciileC deduciile despre educaia copiluluiC adesea speculativeC erau emise de ctre iloso iC care le inte!rau An concepia lor iloso ic* Cu toate acesteaC o serie de idei ormulate An aceast perioad au rezistat An timp "i au in luenat semni icativ dezvoltarea "i evoluia peda!o!iei* %mintimC An acest sensC numele unor iloso iB SocrateC PlatonC %ristotel An antic@itatea !reac "i Xuintilian An cea roman* Etapa pedagogiei %tiinifice este etapa re lectrii "tiini ice a enomenului educaional "i a !eneralizrii constatrilor empirice acumulate de-a lun!ul timpuluiC etap cristalizat o dat cu apariia lucrrii 9Didactica &a!na9 F9&area Didactic9G a marelui peda!o! ce@ Han %mos Comenius F1.3#-1/8:GL lucrarea a aprut An 1/+# An lim2a ce@C An 1/.8 An lim2a latin "i a ost tradus "i An lim2a rom=n* Peda!o!ia s-a dezvoltat "i "i-a constituit statutul ei de "tiin !raie valori icrii ac@iziiilor le!ate de educaie o erite de anumite "tiine F iloso ieC psi@olo!ieC sociolo!ieC 2iolo!ieC antropolo!ie "*a*G "iC mai alesC !raie !eneralizrii e;perienei educaionale pozitive "i a valori icrii rezultatelor cercetrii "tiini ice proprii* Evoluia peda!o!iei ca "tiin a educaiei poate i analizat cel puin la nivelul a patru etape distincteC dar care se mani est simultanC complementar* Ele au caracter procesual "i sunt a2ordate An viziune interdisciplinarC aplicat domeniului "tiinelor socio-umaneB E6apa @e?p"i.@e"ii pe@a898iei @e Di 9?9Die proces care s-a des "urat la s =r"itul secolului M)M "i Anceputul secolului MMC prin renunarea la speculaie "i la meta izic An avantaEul o2servaiei directe "i al 9 aptelor9C veri ica2ile An mod e;perimentalC deci prin recurs la metoda e;perimental* Peda!o!ia a de2utatC ast elC prin pedagogia experimentalC care a contri2uit la recunoa"terea "tiini ic parial a peda!o!iei* PracticC peda!o!ia e;perimental s-a limitat la studiul acelor apte educaionale FAn special de instruireG care se pretau la utilizarea metodei e;perimentaleC mar!inaliz=nd acele apte educaionale care vizau ormarea comportamentelor "i atitudinilor morale* Relaia peda!o!iei cu iloso ia "i cu

.0

morala au cut ca desprinderea peda!o!iei de iloso ie s nu i ost niciodat totalC ci parial "i incomplet* E6apa c9.?9 i@:"ii pe@a898iei ca A6ii.;: a e@7ca;iei proces care dateaz din prima Eumtate a secolului MMC marcat de tendina 9psi@olo!izrii9 prin supraestimarea actorului intern al dezvoltrii personalitii "i tendina 9sociolo!izrii9 prin supraestimarea actorului e;tern al ormrii "i dezvoltrii personalitii* Consolidarea peda!o!iei ca "tiin a educaiei a ost spriEinit de ac@iziiile de natur metodolo!ic "i te@nolo!ic datorate racordrii sale la pro!resul "tiini ic "i te@nic !eneral "i adaptrii unor strate!iiC metodolo!ii "i instrumentare de cercetare proprii "tiinelor consacrate* E6apa aDi"-:"ii pe@a898iei proces care s-a derulat An a doua Eumtate a secolului MM "i s-a caracterizat prin e;tinderea cercetrilor interdisciplinare "i transdisciplinareC drept consecin a con"tientizrii comple;itii deose2ite a enomenului educaionalC caracterului su multidimensional "i multideterminat* Pluridisciplinaritatea realitii educaionale ace necesare a2ordri "tiini ice din perspective disciplinare di eriteC dar conver!ente* E6apa ap"9D7.@:"ii @i?c7"?7 7i pe@a898ic este etapa care se deruleaz Ancep=nd cu s =r"itul secolului MMC p=n An prezent* %ceast etap se caracterizeaz prin studierea "tiini ic ra!mentar sau inte!ral a enomenelorC aptelor "i situaiilor educaionaleC a condiiilor lor de producere "i des "urare* PracticC astzi peda!o!ia este autonomizat "i dispune de un aparat investi!ativ comple;C cercetarea "tiini ic proprie denumit cercetare peda!o!icC realiz=ndu-seC adeseaC An manier interdisciplinar* %"adarC preocuprile privind concepereaC or!anizarea "i realizarea practic a educaiei au Anceput s capete consisten "tiini ic Ancep=nd cu secolul al 12II/lea) care marc$eaz nceputul perioadei de a&ordare %tiinific a fenomenului educaional * Prin apariia de noi corpusuri de ideiC normeC a2ordriC teoriiC modele "i paradi!me peda!o!ice tot mai cuprinztoareC comple;e "i undamentate "tiini icC peda!o!ia AncepeaC din acea perioad istoricC s se a irmeC tot mai multC ca A6ii.;: a e@7ca;iei* %ceasta studiaz enomenul educaionalC or!anizat "i des "urat An vederea ormrii "i modelrii "i dezvoltrii personalitii umaneC An con ormitate cu idealul educaional al perioadei istoriceC a lat An str=ns corelaie cu cerinele actuale "i de perspectiv ale societilor* 4in=nd cont de speci icul o2iectului de studiuC de metodolo!iile proprii de cercetare "i de posi2ilitile de construire de teorii "i paradi!meC speciali"tii din domeniul epistemolo!iei peda!o!ice ar!umenteaz tot mai convin!tor statutul actual al peda!o!iei "tiini ice* %ceasta se a irm tot mai mult ca %tiin integrativ a educaiei "iC poate mai mult ca oric=ndC An prezentC peda!o!ia A"i e;ercit caracterul inte!rativ inclusiv la nivelul pra!maticC al pra;iolo!iei peda!o!ice* Re erindu-se la statutul epistemolo!ic al peda!o!ieiC pro esorul Constantin Cuco"C An lucrarea sa 9Peda!o!ie9 F#::#GC se declar de acord cu poziia lui Ymile Planc@ard F133#GC care susine c peda!o!ia deineC concomitentC urmtoarele ipostazeB

.3

A6ii.;: @e?c"ip6i=: dezvluie "i descrie o2iectiv "i idel realitatea educaionalC se ocup cu ceea ce aceasta Ai o erC cu ce este 6e9"ie .9"-a6i=:> .9"-a6i=-p"e?c"ip6i=: ea se ocup cu ceea ce tre2uie s ieC analizeaz cum tre2uie s ieC undamenteaz ceea ce se pre i!ureaz pentru realitatea educaionalC An uncie de inalitile educaionale pre ormulate "ea i!a"e p"ac6ic: studiaz modalitile operaionale de realizare a educaieiC se ocup cu ceea ce se realizeaz e ectiv An domeniul educaionalC studiaz modul concret de practicare a educaiei* Ca "tiin a educaieiC peda!o!ia se a l Antr-un permanent dialo! cu realitatea educaional pe care o c@estioneazC o analizeaz o2iectivC o descrieC o prospecteaz "i o con i!ureaz su!er=nd demersuri practiceC toate acestea viz=nd atin!erea inalitilor educaionaleC inclusiv a idealului educaional* )nvesti!=nd o realitate educaional comple; "i dinamicC deopotriv retroactiv "i proactivC peda!o!ia contemporan acioneaz prospectiv asupra acesteiaC An perspectiva idealului educaional "i a inalitilor de di erite !rade de !eneralitateC derivate din acestaL ast elC pedagogia contemporan) ca reflecie asupra educaiei se poziioneaz ntr/o perspectiv a,iologic/normativ %i are) deopotriv) caracter teoretic/e,plicativ %i practic/aplicativ

E&en$ia)i%area +i e.#)icitarea c"n$in't')'i #rin interme(i') 'n"r


"r,ani%at"ri c",niti i! &c-eme*
I#"&ta%e)e c"m#)ementare a)e #e(a,",iei 8 +tiin$3 &#eci0ic3 +i (e &inte%3 a e('ca$iei

Realizare practic

Teorie normativ

tiint descriptiv

Rec"man(3ri bib)i",ra0ice #entr' &t'(i') in(i i('a)*


4ib)i",ra0ie &e)ecti 3*

/:

Noco"C &* F#::8GC %idactica disciplinelor pedagogice. 4n cadru constructivistC ediia a ))-aC revzutC Editura Paralela ,.C Pite"ti* )onescuC &*L C@i"C 6* Fcoord*GC F#::1GC Pedagogie. Suporturi pentru formarea profesorilor, Editura Presa Universitar CluEeanC CluE-$apocaC p*10-#+* StanC C* F#::1GC Teoria educaiei. ctualitate !i perspectiveC Editura Presa Universitar CluEeanC CluE-$apocaC p*,+-8/ 4ib)i",ra0ie rec"man(at3 #entr' a#r"0'n(3ri* %llportC (* F1301GC Structura !i dezvoltarea personalitiiC Editura Didactic "i Peda!o!icC Nucure"ti* Nirc@C %* F#:::GC Psi"ologia dezvoltriiC Editura Te@nicC Nucure"ti* Nonta"C )* F#::8GC Pedagogie. TratatC ediia a 6)-a revzut "i adu!itC Editura N)C %''C Nucure"ti* ClinC &* F133/GC Teoria educaiei. #undamentarea epistemologic !i metodologic a aciunii educativeC Editura %llC Nucure"ti* Cuco"C C* F133.GC Pedagogie !i axiologieC Editura Didactic "i Peda!o!ic R*%*C Nucure"ti* Cuco"C C* F#::#GC PedagogieC ediia a))-a revzut "i adu!itC Editura PoliromC )a"i* DeIeJC H* F138#GC %emocraie !i educaie. & introducere $n filosofia educaiei C Editura Didactic "i Peda!o!icC Nucure"ti* (arridoC H*'*(* F133.GC #undamente ale educaiei comparateC Editura Didactic "i Peda!o!ic R*%*C Nucure"ti* Uu2ertC R* F13/.GC Trait5 de p5dagogie g5n5raleC Presses Universitaires de FranceC Paris* )onescuC &* F#::8GC Instrucie !i educaieC ediia a )))-a revzutC 96asile (oldi"9 UniversitJ PressC %rad* &oesioda;C )* F138,GC Tratat despre educaia copiilor sau PedagogiaC Editura Didactic "i Peda!o!icC Nucure"ti* &onteilC H-&* F1338GC )ducaie !i formareC Editura PoliromC )a"i* $icolaC )* F#::+GC Tratat de pedagogie !colarC Editura %ramisC Nucure"ti* Planc@ardC Y* F133#GC Pedagogie !colar contemporanC Editura Didactic "i Peda!o!icC Nucure"ti* StoianC St* F13/3GC Cercetarea pedagogic. specte metodologiceC Editura Peda!o!icC Nucure"ti* 6ideanuC (* F1300GC )ducaia la frontiera dintre mileniiC Editura PoliticC Nucure"ti* 6ideanuC (* Fcoord* "i autorG F130/GC Pedagogie. G"id pentru profesoriC Universitatea 9%l* )* Cuza9C )a"i* PPP F1383GC %icionar de pedagogieC Editura Didactic "i Peda!o!icC Nucure"ti* PPP F#::#GC &inisterul Educaiei "i CercetriiC Consiliul $aional pentru CurriculumC Programe !colare pentru disciplinele pedagogice !i psi"ologice C apro2at prin Ordinul &inistrului nr* ,08/ din /*11*#::#*

/1

Tema nr.

SISTE&UL TIINELOR EDUCAIEI

/#

Obiecti e! c"m#eten$e i%ate #rin &t'(i') temei*

O/ - s de ineasc An manier operaional concepteleB "tiin inte!rativ a educaieiC "tiinele educaieiC sistemul "tiinelor educaieiC macropeda!o!ieC micropeda!o!ie O* - s e;pliciteze tranziia de la peda!o!ie1 "tiina educaiei la "tiinele educaiei O0 - s e;plice esena diversi icrii interne "i a diversi icrii e;terne a peda!o!iei O1 - s descrie relaiile dintre peda!o!ie "i alte "tiine care studiaz aspecte ale educaiei "i ale devenirii umane O2 s e;pliciteze An manier sistemic interdependena "i complementaritatea dintre cele dou mari direcii de dezvoltare a peda!o!iei contemporane macropeda!o!ia1 peda!o!ia sistemelor "i micropeda!o!ia1 peda!o!ia Anvrii "i autoAnvrii

Termeni +i &inta,me c-eie* "tiin inte!rativ a educaieiC "tiinele educaieiC


sistemul "tiinelor educaieiC diversi icarea intern a peda!o!ieiC diversi icarea e;tern a peda!o!ieiC macropeda!o!ie1 peda!o!ia sistemelorC micropeda!o!ie1 peda!o!ia Anvrii "i autoAnvrii

S'#"rt te"retic*

/) T"a.!i;ia @e a pe@a898ie> A6ii.;a e@7ca;iei a ?i?6e-7 A6ii.;e 9" e@7ca;iei Preocuprile privind concepereaC or!anizarea "i realizarea practic a educaiei au Anceput s capete consisten "tiini ic Ancep=nd cu secolul al M6))-leaC care marc@eaz Anceputul perioadei de a2ordare "tiini ic a enomenului educaional* Prin apariia de noi corpusuri de teorii "i paradi!me peda!o!ice tot mai cuprinztoareC comple;e "i undamentate "tiini icC peda!o!ia AncepeaC din acea perioad istoricC s se a irmeC tot mai multC ca %tiin integrativ a educaieiC care studiaz enomenul educaionalC or!anizat "i des "urat An vederea ormrii "i modelrii "i dezvoltrii personalitii umaneL demersurile educaionale sau realizat Antotdeauna An con ormitate cu idealul educaional al perioadei istoriceC a lat An str=ns corelaie cu cerinele actuale "i de perspectiv ale societilor* Dn prezentC peda!o!ia "tiini icC respectiv "tiina educaiei deine un statut epistemolo!ic consolidat "i de un c=mp disciplinar1 pro2lematic operaionalC con i!urat de pro2lemele care stau An aa educaiei "i de soluiile su!erate de paradi!mele An vi!oare* De inind peda!o!ia drept "tiin a paradi!melor An rezolvarea pro2lemelor-c@eie ale educaieiC Cezar N=rzea ar!umenteaz An lucrarea saC rta !i !tiina educaiei F133.G pro esionalizarea ei ca domeniu de cunoa"tere* Operaionaliz=nd aceast de iniieC autorul menionat e;pliciteaz FidemC p*1..G urmtoarele ipostaze ale "tiinei educaieiB
/+

- "tiin Quasi e;perimental - "tiin a aciunii - "tiin constructivist - "tiin consensual - "tiin critic* O dat cu evoluia societii umane "i datorit cre"terii comple;itii enomenului educaionalC preocuprile privind pro2lematica acestuia s-au intensi icat "i diversi icatC c=nd posi2ile "i ire"ti analize "tiini ice comple;eC inclusiv An maniere pluri-C inter- "i transdisciplinare* PracticC pluridimensionalitatea realitii educaionale ace necesare a2ordri din perspective "tiini ice disciplinare di eriteC dar consensuale "i conver!ente* %st elC oarte adeseaC aptele educaionale implic a2ordri simultane sau succesive ale unor aspecte implicateC a2ordri realizate din perspectiv peda!o!icC didacticC psi@olo!icC sociolo!icC lo!icC iloso icC a;iolo!ic "*a*m*d* Pe de alt parteC An !eneralC evoluiile "tiinelor s-au realizat "i se realizeaz pe coordonatele interdisciplinaritii "i ale inte!rrii coninuturilor "i instrumentelor cunoa"terii* Dn aceste condiiiC corpusurile peda!o!iei au Anceput s devin tot mai comple;e "i mai cuprinztoare "i s dein un caracter interdisciplinar ele incluz=nd at=t discipline peda!o!ice care apro undeaz pro2lematica peda!o!ic tradiionalC c=t "i discipline aprute la !rania cu alte discipline "tiini ice interesate de ormarea "i modelarea personalitii umane* %cestea sunt raiunile pentru care s-a produs o trecere lent de la peda!o!ie1 "tiina educaiei la sistemul %tiinelor educaiei ca"e @e?e-.ea!: a.?a-< 7 @i?cip i.e 9" ca"e ?67@ia!: Jpa";ia ?a7 i.6e8"a I ?i67a;ii eE Dap6e e Ai p"9ce?e e e@7ca;i9.a eE c9.@i;ii e 9" @e -a.iDe?6a"e Ai @e @e?D:A7"a"e) Sinta!ma 9"tiinele educaiei9 a ost lansat An anul 131#C de ctre Edouard ClaparZde F108+-13,:GC pentru a evidenia comple;itatea "i caracterul interdisciplinar al domeniului ormrii personalitii umaneL nevoia utilizrii acestei sinta!me se Eusti ic prin evoluiile intra- "i interdisciplinare Anre!istrate An cercetarea activitii de modelare a personalitii umane* Dup introducerea acestui conceptC An anii urmtoriC s-a !enerat o autentic sc@im2are de paradi!mC care a avorizat desc@ideri spre a2ordri diverse la nivel teoretic-conceptual "i practic-acional* O de iniie An sens lar! a "tiinelor educaiei este o erit de (aston &ialaret F138/C p*+#GB 9<tiinele educaiei sunt constituite din ansam2lul disciplinelor care studiaz condiiile de e;isten "i de evoluie a situaiilor "i aptelor de educaie9* Con i!urarea unui sistem al %tiinelor educaiei reprezint un ar!ument An plus An avoarea a irmrii peda!o!iei ca "tiin socio-uman care studiaz compre@ensiv propriul o2iect - educaia - nu doar prin a2ordri monodisciplinareC ci "i pluri-C inter- "i transdisciplinare* Se constatC tot mai multC cum numero"i speciali"ti An domenii oarte di erite din punctul de vedere al o2iectului de studiuC al inalitilor urmrite "i al metodelor utilizate se intereseaz de domeniul educaieiB psi@olo!iC sociolo!iC 2iolo!iC mediciC etnolo!iC antropolo!iC iloso iC teolo!iC istoriciC demo!ra i "*a* %st elC din punct de vedere al cercetrii peda!o!iceC respectiv al metodolo!iei speci ice acesteiaC operarea la macro "i micro nivel cu sistemul "tiinelor educaiei are implicaii maEoreC o2iectivate AnB

/,

posi2ilitatea realizrii de transferuri conceptuale, metodologice "i instrumentale dinspre alte "tiine cu care peda!o!ia sta2ile"te le!turi Fpsi@olo!ieC sociolo!ieC iloso ieC 2iolo!ieC economieC ci2erneticC in ormatic etc*GC cu respectarea particularitilor educaiei "i ale demersurilor speci ice domeniului educaional revizuirea paradigmelor de cercetare !tiinific a enomenului educaionalC implementarea de modi icri su2staniale la nivelul acestoraC An scopul Am2o!irii lor permanente cu noi a2ordri ri!uroaseC "tiini iceC de comple;itate cresc=nd* Promovarea cercetrii peda!o!ice asi!ur multiplele cone;iuni intra-C inter- "i transdisciplinare ale componentelor sistemului "tiinelor educaieiC 9conlucrarea9 acestoraC pentru ca ast el s se soluionezeC para raz=ndu-l pe Hean T@omas F1388GC micile "i 9marile pro2leme ale educaiei9C la nivel de sistem "i de proces* Dn acest elC s-au cut pa"i importani An direcia construirii unei epistemolo!ii a cercetrii "tiini ice An educaieC reclamat de caracterul de "tiin al peda!o!iei* Cercetarea peda!o!ic poate i considerat astziC !enericC strategie de reglare !i autoreglare permanent a sistemului !i procesului de $nvm(nt C strate!ie care contri2uie su2stanial la rezolvarea marilor pro2leme ale 9cetii educative9 FE* Faure Fcoord*GC 138,G* <tiinele educaiei au un o2iect de re lecieC studiuC c@estionare "i teoretizareC un c=mp de aciune a lat An str=ns le!tur cu practica educativC cu situaiile "i aciunile educaionale concrete* Dntruc=t situaiile educaionale au caracter particularC conte;tualizat "i contin!entC modelele teoretice dezvoltate de "tiinele educaiei nu pot i !eneral vala2ile "i universale* Dn permanenC "tiinele educaiei A"i re!=ndesc raporturile cu practicile prin care A"i propun s produc noi cuno"tine "i caut s A"i articuleze teoriile cu realitatea educaional concret "i contin!ent* Sc@im2urile 2iunivoce necesare "i continue dintre teorie "i practic denot aptul c "tiinele educaiei suntC An esenC dinamice "i se a l An permanent trans ormare "i FreGcon i!urare* *) Di=e"?iDica"ea cH-p7 7i @i?cip i.a" a pe@a898iei " 1 Diversificarea intern %i diversificarea e,tern a pedagogiei Din perspectiv pra!maticC sinta!ma 9"tiinele educaiei9 s-a impus nu doar pentru c din punct de vedere lin!vistic reprezenta un termen mai cuprinztorC compre@ensivC ci "i din raiuni epistemolo!ice Faceste a2ordri prevaleaz An prezentGC ca o reacie semni icativ la peda!o!ia tradiional1 clasicC respectiv la unele din limitele acesteia Fspre e;empluC cele le!ate de conceptualizriC metodolo!iiC metrieC prospectare etc*G "i ca o contri2uie la le!itimarea "tiini ic a peda!o!iei* E;istena sistemului "tiinelor educaiei reprezint e;presia 9conlucrrii9 a dou direcii maEore de dezvoltare a peda!o!ieiB diversificarea intern "i diversificarea extern* Diversi icarea intern se re er la enomenul reconsiderrii statutului epistemolo!ic al unor domenii de studiu "i la constituirea pro!resiv a unor domenii de sine stttoare* Spre e;empluC unele domenii de studiu care An peda!o!ia tradiional erau considerate ramuri sau capitole ale peda!o!ieiC au ost reconsiderate "i au do2=ndit statutul de "tiine ale educaieiL An

/.

acest sensC amintimB didactica !eneralC teoria educaieiC teoria curriculum-uluiC teoria evaluriiC istoria peda!o!ieiC iloso ia educaieiC peda!o!ia adulilorC peda!o!ia universitar "*a* %iversificarea extern se re er la e;tinderea "i diversi icarea sistemului de relaii cu alte domenii "tiini iceC la relaiile "i cone;iunile interdisciplinare sta2ilite An drumul parcurs de peda!o!ieC An istoria sa p=n la constituirea ei ca disciplin "tiini ic* Ca urmare a acestor relaii s-au constituit noi domenii pluri- "i interdisciplinareC cum ar iB psi@olo!ia educaieiC sociolo!ia educaieiC antropolo!ia educaieiC iloso ia educaieiC politica educaieiC plani icarea educaieiC er!onomia Anvm=ntuluiC peda!o!ia munciiC peda!o!ia ci2erneticC i!iena "colarC deontolo!ia peda!o!ic "*a* Fvezi "i consideraiile de la su2punctul #*#*G* " " 3elaiile pedagogiei cu alte domenii %tiinifice Relaiile pe care peda!o!ia le an!aEeaz cu di erite domenii "tiini ice reprezint un rezultat al le!itii !enerale re eritoare la interaciunile "i cone;iunile universale care se sta2ilesc Antre enomenele realitii o2iectiveC cu deose2ire Antre cele care au anumite asemnri* Caracterul interdisciplinar al peda!o!iei este determinat de necesitatea studierii educaiei omuluiC a procesului de ormare "i modelare a personalitii acestuia din un!@iurile de vedere ale unor "tiineC cum suntB "tiinele 2iolo!ice anatomiaC iziolo!iaC neuri"tiineleC psi@olo!iaC antropolo!iaC a;iolo!iaC iloso iaC sociolo!iaC lo!icaC er!onomiaC eticaC ci2ernetica "*a* )nvesti!area comple; "i An pro unzime enomenelor educaionale este asi!urat numai An condiiile conlucrrii dintre "tiinele care sunt preocupate de studierea omului "i a devenirii umane* 6alori icarea "i coro2orarea ac@iziiilor di eritelor "tiine se realizeaz cu luarea An considerare a particularitilor acestoraC iar a2ordrile "tiini ice realizate vor avea An vedere speci icul enomenelor educaionale* Relaiile peda!o!iei cu alte "tiine sunt puse An sluE2a valorizrii corpusurilor de cuno"tineC lim2aEe de specialitateC strate!iiC metodeC te@niciC proceduri etc* proprii di eritelor "tiine An vedereaB - asi!urrii unei mai 2une Anele!eri a enomenului educaional - realizrii trans erului co!nitivC de sc@eme conceptualeC de lim2aEe specializateC strate!iiC metodeC te@nici "i instrumente - asi!urrii adaptrii ac@iziiilor di eritelor "tiineC a armonizrii lo!ice "i a cooperrii dintre aceste ac@iziii - realizrii de cercetri peda!o!ice ri!uroaseC "tiini iceC apro undateC prin adaptarea rezultatelor proprii "tiinelor respective la speci icul enomenului educaional* 0) TaC9.9-ii a e A6ii.;e 9" e@7ca;iei Diversi icarea intern "i e;tern a peda!o!ieiC apariia unui spectru lar! de ramuri "tiini ice au condus la multiplicarea posi2ilitilor "i criteriilor de clasi icare speci ice* %st elC An timpC s-a operat cu diverse modaliti de clasi icare "i s-au ela2orat multe ta;onomii ale "tiinelor educaieiC pro2a2ilC nici una dintre ele ne iind e;@austiv* # 1 Un ta&lou al %tiinelor educaiei oferit de 4aton Mialaret 516789:

//

/) 6ii.;e ca"e =i!ea!: c9.@i;ii e 8e.e"a e Ai 9ca e a e i.?6i67;iei Ac9 a"e# aG istoria educaiei 2G sociolo!ia educaiei cG demo!ra ie "colar dG economia educaiei eG peda!o!ie comparat* *) 6ii.;e ca"e ?67@ia!: "e a;ia pe@a898ic: Ai ac67 e@7ca6i= ca a6a"e# aG "tiinele ce au An vedere condiiile imediate ale actului educativ F iziolo!ia educaieiC psi@olo!ia educaieiC psi@osociolo!ia !rupurilor "colareC "tiinele comunicriiG 2G didacticile di eritelor discipline cG metodolo!ia "i te@nolo!ia predrii dG "tiina evalurii 0) 6ii.;e @e@ica6e "eD ec;iei Ai e=9 7;iei# aG iloso ia educaiei 2G plani icarea educaiei cG teoria modelelor* # " ; propunere de sistematizare a %tiinelor educaiei < at=t a celor de>a consolidate) c=t %i a celor n curs de configurare %i delimitare este oferit de Elena ?oia 516669: A) 6ii.;e pe@a898ice 9<iec67a e ca "tiine de coninutC de apro undare a o2iectului de studiu al peda!o!iei educaiaB 1* <tiine pedagogice fundamentale ca "tiine sinteticeC !eneraleB peda!o!ia !eneral teoria educaiei teoria instruirii1 didactica #* <tiine pedagogice funcionale ca "tiine analiticeC particulareB a* <tiine pedagogice geneticeC pentru studiul educaiei pe v=rsteB peda!o!ia antepre"colar Feducaia copilului :-+ aniG peda!o!ia pre"colar Feducaia copilului +-/ aniG peda!o!ia "colar Feducaia copilului 8-10 aniG peda!o!ia universitar Feducaia t=nrului 13-#, aniG sau post"colar peda!o!ia adultului1 andra!o!ia 2* <tiine pedagogice instituionale; factorialeC pentru studiul educaiei realizate speci ic de ctre actori educaionaliB peda!o!ia Anvm=ntului1 a instituiilor "colare

/8

peda!o!ia activitilor e;tra"colare peda!o!ia amiliei peda!o!ia !rupurilor peda!o!ia mass-media peda!o!ia or!anizaiilor Fde copiiC tineretC aduliG peda!o!ia timpului li2er autoeducaia c* <tiine pedagogice structuraleC pentru apro undarea studiului componentelor educaieiB teleolo!ia peda!o!ic1 peda!o!ia inalitilor educaiei teoria curriculum-ului teoria educaiei1 instruirii teoria evalurii teoria educaiei intelectuale1 morale1 estetice1 izice1 pro esionale1 reli!ioase1 a 9noilor educaii9 d* <tiine pedagogice aplicativeC pentru studiul posi2ilitilor de aplicare a teoriei educaiei An di erite situaiiB peda!o!ia special1 di erenial Fa indivizilor cu nevoi speciale de educaie surdopeda!o!iaC ti lopeda!o!iaC oli!o renopeda!o!iaC peda!o!ia delincvenei "*a*C inclusiv peda!o!ia copiilor capa2ili de per ormaneG peda!o!ia comunicrii educaionale peda!o!ia pro esional1 a muncii peda!o!ia social peda!o!ia militar peda!o!ia industrial peda!o!ia a!ricol peda!o!ia activitilor culturale peda!o!ia artei peda!o!ia sportului peda!o!ia intercultural peda!o!ia olcloric peda!o!ia comunitilor minoritare peda!o!ia medical peda!o!ia activitilor economice mana!ementul educaiei1 peda!o!ia conducerii metodicile predrii-Anvrii-evalurii disciplinelor din planurile de Anvam=nt1 didactici speciale

/0

B) 6ii.;e pe@a898ice -e69@9 98iceC pentru apro undarea metodelor de cercetareC interpretare a pro2lemelor educaieiB peda!o!ia sistemic peda!o!ia pra;iolo!ic peda!o!ia prospectiv peda!o!ia dialectic peda!o!ia empiric peda!o!ia istoric1 istoria peda!o!iei peda!o!ia ci2ernetic1 ci2ernetica peda!o!ic peda!o!ia structuralist1 structuralismul peda!o!ic deontolo!ia peda!o!ic peda!o!ia aplicat1 practic peda!o!ia e;perimental peda!o!ia comparat peda!o!ia statistic1 statistica peda!o!ic peda!o!ia in ormaional1 in ormatica peda!o!ic peda!o!ia constatativ peda!o!ia inte!rativC @olistic

C) 6ii.;e pe@a898ice i.6e"@i?cip i.a" C rezultate din cola2orarea cu alte "tiineC prin peda!o!izarea acelor 9"tiine ale educaiei9 de !raniC conturate "i ca aplicaii ale altor "tiineB peda!o!ia antropolo!ic1 antropol!ia peda!o!ic peda!o!ia iloso ic1 iloso ia educaiei peda!o!ia psi@olo!ic1 psi@olo!ia educaiei Fpeda!o!icG peda!o!ia epistemolo!ic1 epistemolo!ia peda!o!ic peda!o!ia lo!ic1 lo!ica educaiei peda!o!ia a;iolo!ic1 a;iolo!ia educaiei peda!o!ia teolo!ic1 teolo!ia educaiei peda!o!ia 2iolo!ic1 2iolo!ia educaiei peda!o!ia medical1 medicin peda!o!ic peda!o!ia sociolo!ic1 sociolo!ia educaiei peda!o!ia economic1 economia educaieiC Anvm=ntului peda!o!ia er!onomic1 er!onomia Anvm=ntului peda!o!ia Euridic1 dreptul An educaie peda!o!ia te@nolo!ic1 te@nolo!ia educaiei peda!o!ia politic1 politica educaiei demo!ra ia "colar
/3

semiotica peda!o!ic1 didactic* # # Definind %tiinele educaiei drept componente 5ramuri sau discipline9 ale aceluia%i trunc$i fenomenologic %i ideatic < educaia) profesorul Ioan -onta% 5"@@79 identific: aG peda!o!ia !eneral 2G peda!o!ia pre"colar cG peda!o!ia "colar dG peda!o!ia in!inereasc sau a Anvm=ntului te@nic-in!ineresc eG peda!o!ia Anvm=ntului superior G peda!o!ia adulilor !G peda!o!ia per ecionrii pre!tirii pro esionale @G peda!o!ia se;elor iG peda!o!ia timpului li2er Floisir-uluiG EG peda!o!ia amiliei F amilialG KG peda!o!ia conducerii Anvm=ntului Fmana!ementul educaionalG lG peda!o!ia comparat mGpeda!o!ia istoric Fistoria peda!o!ieiG nG peda!o!ia prospectiv oG peda!o!ia special sau de ectolo!ia peda!o!ic pG metodicile Fdidacticile de specialitateG* # ! 3ealiz=nd o clasificare a %tiinelor educaiei n funcie de modul lor de raportare la: / o&iectul specific de cercetare < dimensiunea funcional/structural a educaiei / metodologia specific de cercetare a dimensiunii funcional/structurale a educaiei / interdisciplinaritatea specific anga>at n domeniul cercetrii dimensiunii funcional/structurale a educaiei) profesorul (orin *ristea 5166A9 propune urmtoarea ta,onomie: /I D7p: -9@7 @e "ap9"6a"e a 9<iec67 @e ce"ce6a"e K @i-e.?i7.ea D7.c;i9.a ?6"7c67"a : a e@7ca;iei# 1 1 Btiine pedagogice fundamentale studiaz domeniile de ma;im !eneralitate ale educaieiB - Teoria educaiei - Teoria instruirii1 didactica !eneral - Teoria curriculum-ului 1 " Btiine pedagogice aplicative K ?67@ia!: @9-e.ii ap ica6i=e a e e@7ca;iei aG <tiine peda!o!ice aplicative pe domenii de activitateB - peda!o!ie specialB peda!o!ia de icienelor Fde ectolo!ieGL peda!o!ia ocrotiriiC peda!o!ia aptitudinilor speciale
8:

- peda!o!ia socialB peda!o!ia amilieiC peda!o!ia munciiC peda!o!ia mass-mediei - peda!o!ia artei - peda!o!ia sportului - peda!o!ia militar - peda!o!ia te@nic 2G <tiine peda!o!ice aplicative pe perioade de v=rstB - peda!o!ia antepre"colar - peda!o!ia pre"colar - peda!o!ia "colar - peda!o!ia Anvm=ntului pro essional - peda!o!ia universitar - peda!o!ia postuniversitar - peda!o!ia adulilor cG <tiine peda!o!ice aplicative pe discipline de Anvm=nt Fmetodica1 didactica specialitiiGB - metodica predrii lim2ii rom=ne - metodica predrii matematicii - metodica predrii izicii - metodica predrii c@imiei - metodica predrii 2iolo!iei - metodica predrii istoriei - metodica predrii !eo!ra iei - metodica predrii educaiei te@nolo!ice - metodica predrii educaiei izice - metodica predrii desenului - metodica predrii muzicii *I D7p: -e69@9 98ia ?peciDic: @e ce"ce6a"e a @i-e.?i7.ii D7.c;i9.a -?6"7c67"a e a e@7ca;iei# #*1* istoria peda!o!iei #*#* peda!o!ia comparat #*+* peda!o!ia e;perimental #*,* peda!o!ia ci2ernetic #*.* politica educaiei #*/* plani icarea educaiei #*8* mana!ementul educaiei1 peda!o!ic FTG 0I D7p: i.6e"@i?cip i.a"i6a6ea ?peciDic: a.8aGa6: F. @9-e.i7 ce"ce6:"ii @i-e.?i7.ii D7.c;i9.a -?6"7c67"a e a e@7ca;iei# +*1* peda!o!ia psi@olo!ic Fpsi@olo!ia educaieiC psi@opeda!o!ieC psi@olo!ia procesului de Anvm=ntC psi@olo!ia "colar TG +*#* peda!o!ia sociolo!ic Fsociolo!ia educaieiC sociopeda!o!ia TG

81

+*+* peda!o!ia iloso ic F iloso ia educaiei TG +*,* peda!o!ia a;iolo!ic +*.* peda!o!ia antropolo!ic +*/* peda!o!ia iziolo!ic +*8* peda!o!ia economic +*0* peda!o!ia politic Fpolitica educaieiG +*3* peda!o!ia in ormatic1 in ormatizarea educaiei +*1:* lo!ica peda!o!ic1 educaiei FTG* Dincolo de diversele clasi icri posi2ile pentru disciplinele componente ale sistemului "tiinelor educaieiC considerm c este important s con"tientizm necesitatea utilizrii termenului 9sistem9C pe deplin Eusti icatC Antruc=tB - toate "tiinele educaiei a2ordeaz enomenele educaionaleC procesele de ormare "i modelare a personalitii umane din di erite un!@iuri de vedere "i contri2uie la cunoa"terea nuanatC complet "i comple; a acestora - Antre "tiinele educaiei se sta2ilesc relaii de AntreptrundereC cooperareC coordonareC interaciuneC inte!rare etc* din perspectiv teoretic-conceptual1 in ormaionalC strate!icC metodolo!ic "i acional-pra;iolo!ic* Si?6e-7 A6ii.;e 9" e@7ca;iei .i ?e p"e!i.6:E a?6De E ca 7. ?i?6e- c9-p eC Ai c7p"i.!:69"E ca"e Dace p9?i<i : ?67@ie"ea @iDe"i6e 9" D9"-eE ?6a@iiE a67"i Ai a?pec6e ?peciDice a e e@7ca;iei F. -a.ie"e -9.9-E -7 6i-E p 7"i- Ai i.6e"@i?cip i.a"e) 1) &ac"9 Ai -ic"9pe@a898ia K @i"ec;ii @e p"9De?i9.a i!a"e a pe@a898iei ca @9-e.i7 @e c7.9aA6e"e Ultimele decenii au Ansemnat pentru domeniul "tiinelor educaiei realizarea de pro!rese remarca2ileC construire de noi modeleC teoriiC opiniiC viziuni "i tipuri de a2ordri "tiini iceC noi perspective de analiz pluri-C inter- "i transdisciplinar "i c@iar sc@im2ri de paradi!meC rupturi epistemolo!ice* &ai multC av=nd An vedere trans ormrile maEore Anre!istrate pe plan social !eneralC enomenul educaional o2iectul de studiu al peda!o!ieiC a devenit un enomen social comple; "i dinamicC per ect inte!rat An macrosistemul socialC enomen care suscit interes !eneral* %ceasta pentru c o2iectul de studiu al peda!o!iei constituie o orm concret a activitii socialeC respectiv activitatea special care are drept o2iectiv "ep"9@7ce"ea 9-7 7i ?9cia D7.c;ie @e .ece?i6:;i e Ai i@ea 7"i e c9-7.i6:;ii F. ca"e 6":ieA6e Ai D7.c;ie @e p"9=9c:"i e 7-ii c9.6e-p9"a.e* De asemeneaC conte;tul socialC economic "i politic actualC perspectivele unei Europe unite "i cele ale !lo2alizrii sunt invocate de speciali"ti ca ar!umente solide pentru a susine necesitatea compatibilizrii europene !i mondiale a standardelor educaionale* %st elC indi erent de ar "i de tipul de sistem educaionalC peda!o!ia contemporan A"i or!anizeaz e orturile An dou mari direcii care nu sunt conver!enteC ciC dimpotrivC interrelaionateC interdependente "i complementareC am2ele direcii valoriz=nd "i revaloriz=ndC An analizele "i demersurile AntreprinseC concepia1 viziunea sistemicB macropedagogia; pedagogia sistemelor "i micropedagogia; pedagogia $nvrii !i auto$nvrii. Dn analizele "i demersurile AntreprinseC cele dou direcii valorizeaz "i
8#

valori ic optica sistemicC An modaliti speci ice inte!rate An activitile de studiereC interpretareC cercetare "i prospectare a enomenelor educaionale* Macropedagogia/ pedagogia sistemelor este preocupat de or!anizarea "i uncionalitatea Antre!ului sistem educaional "i de relaia acestuia cu celelalte su2sisteme ale societii* Ea consider cC An prezentC "coala Ftermenul "coal este olosit aici An sens !enericG este un su2sistem inte!rat An macrosistemul 9societate9C a lat An relaie cu toate celelalte su2sistemeC respectiv domenii de activitate uman* %stzi nu se vor2e"te doar de necesitatea unei 9societi a cunoa"terii9C ci "i de cea a unei 9societi educative9C An sens constructivC pozitivC dezira2il* %u ost valori icare multe virtui "i valene ale educaiei An direcia ormrii "i modelrii personalitilor umaneC precum "i a potenrii resurselor umaneC ast el c educaia nu mai este un se!ment distinct al vieiiC ci un enomen social atotcuprinztorC o dimensiune permanent a vieiiC An ultim analizC un instrument de Am2untire a condiiei umane* )ntensi icarea le!turilor dintre "coal "i celelalte domenii de activitate uman a condus la o real inte!rare socio-economic a educaiei "i la considerarea ei drept component a e;istenei socio-umane* Realizarea practic a educaiei an!aEeazC alturi de demersuri peda!o!ice nuanate uncie de conte;tC p=r!@iiC mecanisme "i structuri socialeC precum "i opiuni politiceC economice "i valori culturale* Demersurile peda!o!ice sunt indispensa2ile An procesul ormrii "i modelrii personalitii umaneC pentru ca in luenele dezira2ile s ie undamentate "tiini icC 2ine or!anizate "i sistematiceC realizate An con ormitate cu cerinele actuale "i de perspectiv ale societii "i cu noile tendine europene "i mondiale* )ducaia omului tuturor v(rstelor 0nu numai a copilului1 reprezint obiectul de studiu al pedagogiei, care $!i propune s $l fac pe om participant activ la propria 0auto1formare, 0auto1perfecionare, conversie profesional etc* &ecanismele "i structurile sociale sunt implicate An procesul educaiei Antruc=t acesta presupune modi icarea raporturilor socialeC An sensul democratizrii lor "i An sensul asi!urrii premiselor pentru a irmarea li2er a omuluiC pentru dezvoltarea lui inte!ralC plenar* Opiunile politiceC economice "i valorile culturale sunt implicate An educaie Antruc=t mutaiile Anre!istrate la nivel societal determin noi imperative pentru su2sistemul educaieiC cum ar iC spre e;empluC democratizarea educaieiL asi!urarea "anselor e!ale la educaie pentru toi ceteniiL individualizarea "i accesi2ilizarea educaieiL utilizarea $oilor Te@nolo!ii de )n ormare "i Comunicare F$T)CG* Sintetiz=ndC ormulm postulatulB educaia constituie, $n continuare, principalul mecanism prin care societatea asigur modelarea personalitii indivizilor si, angrenai $n ansamblul relaiilor interumane existente la nivel societal, precum !i $n activiti corelate cu diferitele subsisteme ale societii* ,oua pedagogie instrumenteaz proiectul social, economic, politic, cultural, iar educaia mileniului III reprezint un amplu !i diversificat sistem de servicii specializate pentru comunitate*
8+

&acropeda!o!ia1 peda!o!ia sistemelor porne"te de la premisa c instituiile "colare reprezint sisteme sauC mai e;actC su2sisteme inte!rate An ansam2lul cuprinztor al sistemului educativ "i mai lar!C An ansam2lul societiiC contri2uind la pro!resul acesteia* Dezvoltarea macropeda!o!iei este dependent de a;iolo!ieC sociolo!ie "i economieC respectiv de ac@iziiile "i pro!resele Anre!istrate An teoria "i practica acestor domenii* Spre e;empluC a;iolo!ia o er sisteme de valori reconsiderate permanentC valori care urmeaz s ie acceptate la nivel societalC deci "i la nivelul sistemului educativ "iC ulteriorC transmise indivizilor* Sociolo!ia "i economia urnizeaz instrumentareC metodolo!ii "i modele de investi!aie "tiini ic ampl "i comple;C ast el Anc=tC peda!o!ia Ancepe s studieze aspecte le!ate de proiectarea "i derularea enomenului educaional la scara Antre!ii societi* Solicitrile de aceast natur sunt le!itimeC An condiiile An care sc@im2rileC pro!resele sociale "i economice se realizeaz An ritmuri tot mai accelerateC c@iar e;ponenialeC iar enomenul !lo2alizriiC al cre"terii interdependenelor dintre naiuni "i culturiC ia amploare* Propun=ndu-"i s Andeprteze punctele sla2eC vulnera2ile ale unor curente peda!o!ice care s-au preocupat preponderent de aspecte de detaliuC macropeda!o!ia valorizeaz aspectele de globalitateC abordrile "olisticeC elementele de prospectiv educaional * PracticC macropeda!o!ia reprezint o necesitate pra!matic o2iectivC reclamat de nivelul !eneral al dezvoltrii culturaleC sociale "i economiceC de apariia de reele educaionale comple;eC de constituirea unei reele de Anvm=nt de stat "i particularC care An!lo2eaz toate !radele "i ormele de Anvm=ntC de necesitatea ela2orrii de pro!rame care s orienteze sistemul educaional "i Anvm=ntulC pe termen lun!* Diversi icarea spectrului de enomene educaionaleC precum "i cre"terea accentuat a volumului "i a comple;itii lor au solicitat "tiinelor peda!o!ice rspunsuri la pro2lematicile speci ice domeniului educaional* Este o eviden c peda!o!ia nu mai putea rm=ne limitat la studiul enomenelor particulare "i individuale ale asimilrii noului de ctre individC ale Anvrii "i educaiei la micronivelC ci a devenit necesar s a2ordeze "i pro2leme de sistemC de or!anizareC articulare "i uncionalitate a Antre!ului sistem educaionalC pentru o 2un undamentare "tiini ic a deciziilor de politic educaional* Dn aceast ordine de ideiC av=nd An vedere caracterul teleolo!ic al educaieiC literatura peda!o!ic su2liniaz importana derivrii o2iectivelor educaionaleC pornind de la idealul educaional "iC deciC de la valorile acceptate la nivel de societate* %st elC macropeda!o!ia se ocup cu sta2ilirea finalitilor educaionale pe termen lung, generale Fsu2ordonate idealului educaionalGC care vor sta la 2aza planificrii !i programrii educaiei pe termen lung !i mediu. Din perspectiv operaionalC aceste inaliti vor sta2ili calitatea "i cantitatea de cuno"tineC priceperiC deprinderiC capacitiC competeneC comportamenteC aptitudiniC atitudiniC conduite etc*C denumite !eneric valoriC necesare pentru reproducerea omului socialC An condiiile societale respective* %dopt=nd ca "i re erin perspectiva uncional-pra!maticC la nivelul macropeda!o!iei se o er rspunsuri pentru Antre2ri !eneraleC cum ar iB /Care este finalitatea general a educaiei pe termen mediu; lung9= /Care sunt valorile 0cuno!tine, priceperi, deprinderi, capaciti, comportamente, competene, atitudini etc.1 care merit s fie promovate9/= />n ce scop $nvm9/= /Care sunt factorii de baz care trebuie avui $n

8,

vedere pentru ca educaia s conduc la cre!terea economic a!teptat !i la competitivitate pe piaa internaional9/= /Cum vor evolua lucrurile $n viitor9/ "*a* 6alori ic=nd viziunea sistemicC la el ca "i macropeda!o!ia cu care se a l An interrelaieC micropedagogia/ pedagogia nvrii %i autonvrii vizeaz nivelul concretC operaionalC micronivelul* Ea porne"te de la premisa c AnvareaC An calitatea sa de activitate uman undamentalC reprezint An prezent o topic de interes nu numai pentru cate!oriile de persoane implicate An educaieC ci pentru persoane din toate s erele socialuluiC din Antrea!a societate* Utiliz=nd concepia de a2ordare sistemic An manierele mono- sau interdisciplinarC Anvarea este analizat ca activitate undamental a omuluiC decisiv An soluionarea tuturor pro2lemelor sociale* Perspectivele de analiz "tiini ic a activitii de Anvare suntB - perspectiva celui instruit Faceast perspectiv conduce la ideea c Anvarea reprezint modalitatea speci ic uman de ac@iziie "i Am2o!ire a cuno"tinelorC competenelorC aptitudinilor etc*G - perspectiva celui care instruie"te Faceast perspectiv concepe Anvarea drept activitatea proiectatC or!anizat "i des "urat de cadrul didactic pentru a determina sc@im2ri co!nitive "i comportamentale la nivelul personalitii elevuluiG* Concept comple;C multidimensional "i dinamicC Anvarea a ost "i este studiat An manier mono- "i interdisciplinar de di erite "tiine socio-umane "i e;acteB peda!o!iaC psi@olo!iaC antropolo!iaC iziolo!iaC neurolo!iaC !eneticaC matematicaC ci2erneticaC teoria sistemelor "*a* )ndi erent de perspectiva "tiini ic de a2ordareC cercetrile undamentale "i cele aplicative realizateC au su2liniat aptul c Anvarea reprezint un concept undamental "i inte!rativC care poate i a2ordatC de init "i operaionalizat din perspective variate peda!o!icC psi@olo!icC psi@opeda!o!icC psi@osocial etc* Dn sensul cel mai lar!C $nvarea este considerat procesul de dob(ndire a experienei individuale "i presupune ie asimilarea unor comportamente noiC ie modi icareaC restructurarea sau sc@im2area celor deEa e;istenteC cu scopul unei adaptri c=t mai adecvate a individului la dinamica vieii* Dnvarea nu se coreleaz cu toat !ama de sc@im2ri comportamentaleC ci doar cu acele restructurri e iciente "i sta2ile care implic participarea Antre!ului psi@ic uman la realizarea lor "i care nu sunt rezultatul maturizrii or!anice sau al evoluiei neuro uncionale* Di.c9 9 @e a?pec67 p"9ce?7a E F.=:;a"ea a"e =a 9a"e @e ?7"?: Ai -eca.i?- a @e!=9 6:"ii Dii.;ei 7-a.e* Pornind de la misiunea care Ai revineC micropeda!o!ia A"i com2in "i A"i concerteaz e orturile cu 2iolo!iaC iziolo!iaC psi@olo!ia co!nitivC in ormaticaC ci2ernetica etc*C reu"ind s o ere clari icri "i noi perspective de cercetare a procesului "i mecanismului intern al Anvrii* Proces comple;C cu valene in ormative "i ormative multipleC Anvarea prive"te toate laturile personalitiiC produsele Anvrii o2iectiv=ndu-se AnB cuno"tineC lim2aEe de specialitateC strate!iiC te@nici de aciune "i !=ndireC capacitiC priceperiC deprinderiC comportamenteC atitudiniC intereseC reacii a ective etc* Rezult cC practicC micropeda!o!ia1 peda!o!ia Anvrii "i autoAnvrii are sens numai An msura An care se su2ordoneaz peda!o!iei sistemelorC valori ic ac@iziiile acesteia "iC totodatC serve"te la dezvoltarea ei* %st elC Antre2rileB /Cum $nvm, ce stiluri de
8.

$nvare adoptm9/= /Ce profil de inteligen avem, care sunt tipurile de inteligene mai bine dezvoltate 9/= /Ce metode !i te"nici de $nvare ne sunt mai potrivite 9/= /Cum s asigurm o $nvare 0inter1activ9/= /Cum s asigurm o $nvare experienial9/= /Cum $nva adulii9/ "*a*C care in de domeniul micropeda!o!ieiC se su2ordoneaz Antre2rilorB />n ce scop $nvm, care este finalitatea actului $nvrii9/= /Ce anume trebuie s $nvm9/= /Ce priceperi, deprinderi !i competene trebuie s 0ne1 formm !i dezvoltm9/= /Ce valori trebuie s transmitem !i s ne $nsu!im $n procesul educaional9/ C care in de domeniul macropeda!o!iei* PracticC activitile didactice des "urate An cadrul procesului de Anvm=ntC la nivel microC An "coalC reprezint microsisteme educaionaleC care inte!reaz in luene educative de tip ormalC ne ormal "i in ormal "i care servesc la atin!erea inalitilor sta2ilite la nivelul macropeda!o!iei* <tiinele educaiei valori ic o viziune sistemic asupra macrosistemului educaionalC precum "i asupra microsistemelor educaionaleC care asi!urC prin multiplicareC derularea "i continuitatea proceselor educaionale* Din perspectiv pra!maticC Antrea!a pro2lematic peda!o!ic la nivel micro se cere corelat cu nivelul macroC translaiile reciproce "i reversi2ile de a2ordri dintre cele dou nivele iind a2solut necesare An vederea asi!urrii caracterului "tiini ic al tuturor demersurilor educaionale* $ecesitatea realizrii de treceri le;i2ile "i reversi2ile Antre macro- "i micropeda!o!ie ace ca relaia dintre acestea s nu ie at=t de su2ordonareC c=t de reciprocitateC practic iind vor2a despre o interrelaionare "i de o potenare reciproc* Re a;ii e Ai i.6e""e a;ii e @i.a-ice @i.6"e ce e @97: .i=e e 9pe"a69"ii F. A6ii.;e e e@7ca;iei Dac .ece?a": a.a i!a A6ii.;iDic: a p"9< e-e 9" D7.@a-e.6a e a e e@7ca;ieiE ce p7;i. a .i=e @e Di.a i6:;iE c9.;i.767"i Ai -e69@9 98ii 9pe"a;i9.a e @e "ea i!a"e a p"9ce?e 9" e@7ca;i9.a e * Dimensiunea prospectiv este indispensa2il inclusiv la nivel microC nivelul la care omul se ormeaz "i se per ecioneazC iar activitile a erente tre2uie construite prin prisma pro ilului uman vizatC a modelului de personalitate proiectat* %ceastaC cu at=t mai mult cu c=t mutaiile din planul social !eneral sunt at=t de numeroaseC Ansemnate "i dinamiceC Anc=t ele A"i pun amprenta semni icativ asupra procesului de modelare a personalitii umane* %st elC inalitile educaionale sta2ilite la nivel de macrosistem in lueneaz considera2il construirea topicilor speci ice micropeda!o!iei "iC implicitC modalitile operaionaleC e ectiveC de e;ercitare a in luenelor educaionale* Pe de alt parteC modalitile concrete de derulare a proceselor Anvrii "i autoAnvrii la nivel microC constatrile realizateC precum "i rezultatele o2inute la nivelul micropeda!o!ieiC in lueneaz direct demersurile de FreGela2orare a inalitilor macropeda!o!ieiC su!er=nd noi a2ordri "i noi operaionalizri*

E&en$ia)i%area +i e.#)icitarea c"n$in't')'i #rin interme(i') 'n"r


"r,ani%at"ri c",niti i! &c-eme*
M"(e) ,enerati e.#)icati #entr' c"nce#t') <&i&tem') +tiin$e)"r e('ca$iei<

8/

6ii.;e e e@7ca;iei

Rec"man(3ri bib)i",ra0ice #entr' 6ii.;e &t'(i') in(i i('a)* 6ii.;e


pe@a898ice pe@a898ice ap ica6i=e D7.@a-e.6a e 4ib)i",ra0ie &e)ecti 3* N=rzeaC C* F133.GC rta !i !tiina educaieiC Editura Didactic "i Peda!o!ic R*%*C Teoria Nucure"ti* educaiei Noco"C &* F#::8GC %idactica disciplinelor pedagogice. 4n cadru constructivistC ediia a ))-aC revzutC Editura Paralela ,.C Pite"ti* Nonta"C )* F#::8GC Pedagogie. TratatC ediia a 6)-a revzut "i adu!itC Editura N)C Didactica <tiine <tiine <tiine %''C Nucure"ti* !eneral Teoria Teoria peda!o!ice peda!o!ice peda!o!ice curriculumevalurii aplicative pe pedagogici aplicativeCpe aplicative pe CristeaC S* F1330GC %icionar de termeni Editura Didactic "i Peda!o!ic ului discipline de domenii de perioade de R*%*C Nucure"ti* studiu activitate v=rst Didactica )onescuC &*L C@i"C 6* Fcoord*GC F#::1GC Pedagogie. Suporturi pentru formarea "colar profesorilor, Editura Presa Universitar CluEeanC CluE-$apocaC p*10-#+* HoiaC E* F1333GC Pedagogia : <tiina integrativ a educaieiC Editura PoliromC )a"i* StanC C* F#::1GC Teoria educaiei. ctualitate !i perspectiveC Editura Presa Didactica Didacticile Universitar CluEeanC CluE-$apocaC p*8+-8/ "colar speciale !eneral 4ib)i",ra0ie rec"man(at3 #entr' a#r"0'n(3ri* Na2ansKiC )*R* F1383GC &ptimizarea procesului de $nvm(ntC Editura Didactic "i Peda!o!icC Nucure"ti* Nirc@ %* F#:::GC Psi"ologia dezvoltriiC Editura Te@nicC Nucure"ti* ClinC &* F133/GC Teoria educaiei. #undamentarea epistemologic !i metodologic a Didactica Didactica Didactica izicii aciunii educative C Editura %llC Nucure"ti* matematicii lim2ii rom=ne ClinC &*L OanceaC %*E* F#::#GC Condiia de !tiinificitate a cuno!tinelor pedagogice C An 9Peda!o!ie* Fundamentri teoretice "i demersuri aplicative9C coord* E* PunC D* PotoleaC Editura PoliromC )a"i* Cuco"C C* F133/GC PedagogieC Editura PoliromC )a"i* FaureC E* F138,GC $nva s fii 04n raport al 4,)SC&1C Editura Didactic "i Peda!o!icC Nucure"ti* (arridoC H*'*(* F133.GC #undamente ale educaiei comparateC Editura Didactic "i Peda!o!ic R*%*C Nucure"ti* )onescuC &* F#::8GC Instrucie !i educaieC ediia a )))-a revzutC 96asile (oldi"9 UniversitJ PressC %rad* &ialaretC (* F138/GC 7es sciences de l85ducationC Presses Universitaires de FranceC Paris* &onteilC H*-&* F1338GC )ducaie !i formareC Editura PoliromC )a"i*

88

$icolaC )* F#::+GC Tratat de pedagogie !colarE Editura %ramisC Nucure"ti* Planc@ardC Y* F138/GC Introducere $n pedagogieC Editura Didactic "i Peda!o!icC Nucure"ti* T@omasC H* F1388GC 3arile probleme ale educaiei $n lumeC Editura Didactic "i Peda!o!icC Nucure"ti* 6ideanuC (* F1300GC )ducaia la frontiera dintre mileniiC Editura PoliticC Nucure"ti*

Tema nr. =
PRINCIPIILE DIDACTICE

S'#"rt te"retic*
1* Conceptul de >principii didactice? #* Caracteristicile principiilor didactice +* Sistemul principiilor didactice

/) C9.cep67 @e Op"i.cipii @i@ac6ice Principiile didactice reprezint normele Fle!itileG !enerale care undamenteaz teoria "i practica educativC "iC An acest conte;tC care orienteaz concepereaC or!anizarea "i des "urarea procesului de Anvm=nt Fpredare-AnvareG* Principiile didactice sunt rezultatul !eneralizrii e;perienei pozitive a practicii educaionaleC al creativitii marilor !=nditori ai omenirii ce au a2ordat pro2lemele educaiei "i al cercetrilor peda!o!ice* Printre marii !=nditori ii peda!o!i care "i-au adus contri2uia An descoperirea "i ormularea principiilor peda!o!iceC menionm la )oc de cinste pe H* %* Comenius RomensKJC principii ce au ost consemnate An lucrarea sa undamental ?%idactica magna@F?3area didactic@G* *) Ca"ac6e"i?6ici e p"i.cipii 9" @i@ac6ice Principiile didactice au o natur le!icC o2iectivC al!oritmicC dinamic "i sistemic*

80

aG %u un caracter le!ic Fde le!eGC deoarece e;prim raporturile eseniale "i !eneraleC care orienteaz conceperea "i des "urarea procesului de Anvm=nt* aG %u un caracter o2iectivC deoarece sunt descoperiteC ormulate "i acioneaz An a ara con"tiinei educatorului "i educatuluiC iind independente de ace"tiaC orient=nd procesul de Anvm=nt An concordan cu le!ile activitii creieruluiC cu le!ile dezvoltrii psi@ice "i cu le!ile dezvoltrii sociale* An acest conte;tC principiile didactice asi!ur o orientare a procesului de Anvm=nt ne alsi icat "i deta"at de impresiiC tendine "i dorine su2iective* %cest caracter o2iectiv se mani est An condiiile An care procesul de Anvm=nt se realizeaz prin oameniC cu su2iectivitatea lor* aG %u un caracter al!oritmicC deoarece se e;prim printr-un sistem de re!uliC soluii "i cerineC ce se cer cunoscute "i respectate pentru orientarea e icient a procesului de Anvm=nt* aG %u un caracter dinamicC deoarece semni icaiile "i al!oritmii lor nu sunt elemente Anc@iseC ci sunt elemente le!iceC desc@ise AnnoirilorC creativitii An pas cu sc@im2rile "i cu mutaiile ce intervin An actul didactic* aG %u un caracter sistemicC deoarece iecare principiu ca o entitate proprie intr An relaie cu celelalte principiiC alctuind un ansam2lu unitar normativ Fde le!itiGC ale crui componente se condiioneaz reciproc* 0) Si?6e-7 p"i.cipii 9" @i@ac6ice Didactica Fteoria Anvm=ntuluiG a omolo!at urmtorul sistem al principiilor didacticeB 1* Principiul intuiiei sau unitii dintre senzorial "i raionalL #* Principiul le!rii teoriei de practicL +* Principiul Ansu"irii con"tiente "i active a cuno"tinelorL ,* Principiul sistematizrii "i continuitii cuno"tinelorL .* Principiul accesi2ilitii cuno"tinelor sau respectrii particularitilor de v=rstL /* Principiul individualizrii "i di erenierii Anvrii sau respectrii particularitilor individualeL 8* Principiul Ansu"irii temeinice a cuno"tinelor* # 1 'rincipiul intuiiei sau unitii dintre senzorial %i raional aG Conceptul "i semni icaiile principiului intuiiei*

83

Principiul intuiiei e;prim necesitatea studierii o2iectelorC enomenelor "i proceselor prin intermediul simurilorC care realizeaz cunoa"terea senzorial a realitiiC ca punct de plecare "i de u"urare a Anele!erii esenialului realitii spre cunoa"terea lo!icC raionalC contri2uind la An ptuirea unitii dintre senzorial "i raional* %re ca 2az iloso ic concepia senzualist-empiristC care susine c ori!inea tuturor ideilor este e;periena sensi2il sau 9cunoa"terea prin mrturia simurilor - cum se e;prim iloso ul en!lez David Uume* Pe aceea"i linie iloso ul en!lez Ho@n 'ocKe spuneaB >$i@il est in intellectu Quod non prius uerit in sensu? F>nimic nu este An intelect p=n c=nd nu a trecut mai Ant=i prin simuri?G* Filoso ul "i peda!o!ul ce@ 1* %* Comenius - RomensKJ* pornind de la aceast concepieC a ormulat principiul intuiieiC denumit de el >re!ula de aur? a predriiAnvrii* ><i ca totul s i se imprime c=t mai u"or - spunea )*%* Comenius - RomensKJ tre2uie apelatC ori de c=te ori este posi2ilC la simuri F***GL s ie unite auzul cu vederea "i !ustulC cu m=na F***GC materia care tre2uie Anvat s nu ie doar e;pusC ca s ptrund numai An urec@iC ci ca tre2uie prezentat "i prin ima!ini etc*C ca ast el reprezentarea s se imprime oc@iuluiC urec@iiC intelectului "i memoriei? F>%idactica magna@C E* D* P*C Nucure"tiC 138:G* Dntr-un te;tC mai vec@iC din ?%idactica magna@- 1* %* Comenius-RomensKJ ormula ast elC aceea"i ideeB 9Totul pe c=t este posi2il s se prezinte simurilorB ceea ce se vede vzuluiC ceea ce se aude - auzuluiC ceea ce se !ust - !ustuluiC ceea ce se pipie - pipitului "i dac ceva poate i perceput prin di erite simuri s le reprezinte acestora simultan9* FDidactica ma!naC 103+C trad* )* %!=r2iccanuG* %u susinut principiul intuiiei FAnvm=ntul intuitivG "i ali peda!o!i "i !=nditori de scamC cum au ostB H* H* RousseauC H* U* PestalozziC iar la noi An arB )on Crean!C &i@ai EminescuC <te an &i@ilescuC (eor!e Nariiu "i alii* # 1 1 C&ordarea %tiinifico/didactic a principiului intuiiei Principiul intuiiei a aprut ca un demers le!ic Ampotriva Anvrii scolasticeC Anvrii mecaniceC pe de rostC Ampotriva >2uc@eriselii?* Principiul intuiiei a corespuns necesitii psi@opeda!o!ice a realizrii unui Anvm=nt 2azat pe Anele!ereC le!at de viaC realist* Realiz=nd unitatea dintre cunoa"terea senzorial "i cea raionalC principiul intuiiei nu Anseamn deci rm=nerea la treapta cunoa"terii senzoriale* El realizeaz treapta cunoa"terii senzorialeC pentru u"urarea Anele!eriiC pentru a aEun!e la treapta di icilC dar de mare importan pentru cunoa"tereC treapta Anvrii lo!ice Fa cunoa"terii raionaleGC 2azat pe studierea elementelor "i cone;iunilor a2stracteC eseniale "i !enerale e;primateC prin noiuniC
0:

concepteC ideiC teoriiC principii etc* $umai ast el se poate aEun!e prin Anvare la Ansu"irea "tiinei* Principiul intuiiei ace ca Anvarea s ie mai Ant=i ca o re lectare An mintea elevilor su2 orm de percepii "i reprezentri* Percepiile "i reprezentrile nu sunt simple ima!ini F oto!ra iiG !lo2ale ale realitiiC ci ele sunt acte psi@ice de cunoa"tere activC de re lectare co!nitivC care stau la 2aza realizrii proceselor psi@ice ideatice su2 orma noiunilorC ideilorC teoriilor etc*C deci de cunoa"tere FAnvareG raional* )n acest conte;tC a intui Anseamn a o2serva "i a !=ndi An acela"i timp* Principiul intuiiei Fal unitii dintre senzorial "i raionalG se realizeaz prin Am2inarea materialului didactic intuitiv - natural Fo2iecteC su2staneC sisteme te@niceC proceseC e;periene etc* la scara lor realC "i de su2stituie Fmac@eteC modeleC reprezentri !ra iceC miEloace audio-vizuale etc*C cu cuv=ntul "i miEloacele lo!ico-matematice* Peda!o!ul elveian Ro2ert Dottrens spuneaB >$u e;ist o2iectul Freprezentat prin materialul didacticGC nu tre2uie s ai2 loc predarea?* Dm2inarea ec@ili2rat a celor trei componenteB ima!ineaC cuv=ntul "i elementele lo!icomatematice reprezint esena intuiiei pentru o Anvare e icient* )n acest conte;tC este 2inevenit recomandarea peda!o!ului elveian Hean Pia!et de a se evita e;a!errile ce duc la >ver2alismul? cuv=ntuluiC ca "i la >ver2alismul? ima!inii* Principiul intuiiei are o pondere de aplicare mai mare An "coala primar "i !imnaziuC determinat de prezena mai activ a !=ndirii concrete* %plicarea acestui principiu este Ans 2ene ic pentru Anvare ori de c=te ori tineretul studiaz o2iecteC enomeneC procese etc* necunoscuteC deoarece cunoa"terea senzorial u"ureaz drumul spre cunoa"terea raional* Principiul intuiiei Funitii dintre senzorial "i raionalG orienteaz predarea - Anvarea disciplinelor realist - umaniste "i e;perimental - aplicative Fc@imiaC 2iolo!iaC izicaC te@nolo!ia etc*GC careC pentru a aEun!e la cunoa"terea raionalC porne"te de la coninutul concret al ideilorC olosind An mare msur inducia lo!ic Fraionamentul inductivG* Pentru studiul disciplinelor "tiini iceC cu un pronunat caracter teoretico-a2stractC ce le de ine"te ca "tiine ormale Fmatematicile superioareC iloso iaC ci2ernetica etc*GC predareaC Anvarea ace a2stracie de coninutul concret al ideilor "i porne"te de la coninutul a2stract al ideilorC olosind cu precdere re!ulile lo!icii ormaleC Andeose2i ale deduciei lo!ice Fraionamentului deductivG* &odul de aplicare a principiului intuiiei va i prezentat la studiul metodelor de Anvm=ntC Andeose2i al metodelor demonstraieiC modelriiC simulrii etc* # " 'rincipiul legrii teoriei de practic
01

aG Conceptele de teorie "i de practic "i raportul dintre ele Teoria este rezultatul re lectrii a2stracteC conceptuale a realitii studiate FcercetateG su2 orm de sisteme de in ormaii sau de cuno"tine* Fiecare domeniu al realitii a dezvoltat "i dezvolt continuu teorii speci iceC ceea ce au dus la dezvoltarea "tiinelor diverse din domeniile naturiiC societii "i !=ndirii umane* Practica este rezultatul aplicrii cuno"tinelorC o2iectivate An te@niciC te@nolo!iiC An priceperi "i deprinderi de producere a 2unurilor materiale "i spiritualeC de realizare de servicii etc*C care sunt "i demersuri de ormare "i e;ercitare activ "i e icient a pro esiilor* )ntre teorie "i practic e;ist interaciuneC condiionare reciproc* Desi!urC din punct de vedere istoric practica are prioritate* Teoria "i practica sunt "i laturile eseniale ale investi!aiilor FcercetrilorG An vederea Annoirilor "i per ecionrilor continue An toate domeniile naturiiC vieii "i !=ndirii umane* 2G Conceptul de principiu al le!rii teoriei de practic "i semni icaiile sale* Principiul le!rii teoriei de practic e;prim necesitatea Am2inrii FuniriiG str=nse a componentei ideatice a AnvriiC deci a actului de Ansu"ire a cuno"tinelor teoreticeC cu componenta acionalC aplicativC a AnvriiC deci a actului de Ansu"ire a cuno"tinelor practice sau de ormare a priceperilor "i deprinderilor practice productiveC de proiectareC de investi!aieC de creativitate "i mana!eriale - dup cazC An uncie de pro esia do2=ndit FAn curs de do2=ndireG* )deea le!rii teoriei de practic An actul predrii-AnvriiC dar "i An activitatea socialC An !eneralC este destul de vec@e* %st elC Seneca Fsecolul A*e*n*G spuneaB >$on sc@olae sed vitae discimus*? F>$u pentru "coalC ci pentru via Anvm?GL Ho@n DeIeJ Fsecolul al MlM-lcaG - peda!o! american - a completat ideea lui SenecaC susin=nd cB ><coala nu tre2uie s pre!teasc pentru viaC ci s ie viaa Ans"i?* Principiul le!rii teoriei de practic se prezint ca o susinereC uneori o completare "i o dezvoltare speci ic a principiului intuiiei* El reprezint at=t un demers le!ic Ampotriva concepiei teoretizante c=t "i un demers Ampotriva concepiei e;a!erat pra!matice a predriiAnvrii* El lupt Ampotriva "colii rupte de viaC de practicC dar susine c "coala le!at de viaC de practic tre2uie s se undamenteze pe teoria care orienteaz aciunea respectivC evideniindC An acest conte;tC necesitatea o2iectiv a Am2inrii teoriei cu practica* Principiul le!rii teoriei de practic evideniazB practica - este un izvor al teoriei "i criteriul de veri icare al acesteiaC ea vitaliz=nd "i valori ic=nd teoriaC iar su2 raport didacticC ea trans orm cuno"tinele An convin!eri "tiini iceL teoria Fizvor=t din practicC din
0#

investi!aii "i deducii "tiini ice "i veri icat de practicG vine An spriEinul practiciiC al aplicrii cuno"tinelor F ormrii priceperilor "i deprinderilorGC o erindu-i con"tientizarea "i e iciena aciuniiC prin undamentele "tiini iceC prin miEloacele "i metodele de aplicare a cuno"tinelor speci ice domeniului de specialitate "i pro esiunii* cG &iEloace "i orme de realizare a principiului le!rii teoriei de practicB e;empleC ar!umentriC e;erciiiC pro2leme An orele didactice etc*C luate din producieC proiectareC cercetare etc* - dup cazL activiti didactice cu caracter aplicativ An la2oratoareC ca2ineteC ateliere productiveC de proiectareC cercetareC "colare sau din Antreprinderi Fsocieti comercialeG etc*L activiti An cercuri de specialitate - cum sunt cele te@nico-"tiini iceL a2ordarea de teme actuale sau de perspectiv cu caracter aplicativC de cercetare-proiectare An cadrul proiectelor de an sau de diplomL vizite "i e;cursii didactice An uniti de pro il productiveC de proiectareC cercetare etc*L vizite la muzeeC e;poziii etc* de pro il "i altele* Re!uli orientative pentru aplicarea e icient a principiului le!rii teoriei de practicB ateliereleC ca2ineteleC la2oratoarele cu caracter didactic "i din unitile de pro il s ie dotate la nivelul cerinelor contemporaneL condiiile de lucru pentru elevi FstudeniG s ie relativ asemntoare cu cele din unitile moderne de pro il F@alateC salopeteC norme de lucruC disciplina munciiC cooperarea "i rspunderea personal etc*GL activitile aplicative ale elevilor FstudenilorG s ai2C pe c=t posi2ilC "i un caracter util Frezultatele activitii s oloseasc la ceva - con ecionarea de material didacticC producerea unor 2unuri olositoareC pre!tirea unor activiti didactice etc*GL dac activitile practice au un caracter utilC atunci s se asi!ure "i cointeresarea elevilor FstudenilorGC pentru care antrenarea unor sponsori ar i 2inevenit "i An Anvm=ntL toate activitile practice s ie undamentate pe teoria de specialitateC pentru a se evita orice empirism sau caracter me"te"u!resc al pre!tirii elevilor FstudenilorGL s se asi!ure Andrumarea competent de specialitate "i evaluarea e;i!ent pe parcursul activitilor practice curente "i inaleC An care s acioneze An permanen enomenul de eed-2acKC re!laEul predrii "i autore!laEul AnvriiC 2azate pe autocontrol "i autoconducere* # # 'rincipiul nsu%irii con%tiente %i active a cuno%tinelor aG De inirea principiului "i semni icaiile sale* Principiul Ansu"irii con"tiente "i active a cuno"tinelor e;prim necesitatea ca Anvarea Fdo2=ndirea cuno"tinelorG s se ac cu "tiinC s-i dai seamaC s Anele!i semni icaiile "i cone;iunile a2stracteC eseniale "i !enerale ale o2iectului sau procesului studiat "iC An acest conte;tC s depui un e ort
0+

ormarea "i dezvoltarea deprinderilor de

operaional mental Fde !=ndireG "iC dup cazC "i un e ort acionaiC de aplicare a cuno"tinelorC adic s ii con"tient "i activ An acela"i timp* Principiul Ansu"irii con"tiente "i active a ost ela2orat ca un demers le!ic Ampotriva Ansu"irii mecanice Fpe de rostG "i pasive a cuno"tinelor* %cest principiu e;prim necesitatea ca Anvarea s ie un act de trecere a cuno"tinelor prin 9 iltrul9 !=ndirii "i prin e orturile proprii* /#iecare trebuie s a2ung la adevr, spunea iloso ul Rene Descartes - cu propriaAi g(ndire/ "i am adu!a noi "i prin propriul e ort practic* Dnsu"irea con"tient "i activ a cuno"tinelor determin anumite elemente mo2ilizatoare 2ene ice pentru AnvareC printre care evideniemB motivaia avora2il "i satis acia AnvriiL credi2ilitatea adevrurilor "i trans ormarea lor An convin!eri "i deprinderi "tiini ice personaleC deoarece le-ai Aneles "i ai operat An mod constructiv cu eleL sporirea rezultatelor AnvriiC o erind potenialului individual "anse de reu"it superioareC nu numai pentru asimilare FstocareG de in ormaiiC dar "i pentru disponi2iliti de creaie* 2G Re!uli de aplicare a principiului Ansu"irii con"tiente "i active a cuno"tinelorB olosirea de e;plicaiiC ar!umentriC e;empli icri "i aplicaii adecvate etc* pentru asi!urarea inteli!i2ilitii "i accesi2ilitiiC evit=ndu-se enomenul de a daC de a o eri totulC >de-a da !ata?C sau de a prezenta cuno"tinele r e;plicaiiC ceea ce ar duce la o memorizare mecanicC care va deveni o carenC diminu=nd Anvarea temeinic "i e icientL realizarea de cone;iuni Antre vec@ile "i noile cuno"tineL crearea "i rezolvarea de situaii pro2lematice care s determine mani estarea !=ndirii creatoare a elevilor FstudenilorGL Antre2ri retoriceC pro2lemeC simulriC modelriC ipotezeC interpretri critice etc*L le!area cuno"tinelor teoretice de cele practice An cadrul e;perienelorC aplicaiilor etc*L dinamizarea elevilor de a !si Fa laC descoperiG sin!uri e;plicaiiC ar!umentriC soluii de rezolvare a pro2lemelor teoretice "i practiceC olosind at=t documentareaC c=t "i investi!aia "tiini ic de la2oratorC uzinal etc*L dinamizarea capacitii de autocontrol "i autoevaluare An procesul Ansu"irii cuno"tinelor teoretice "i practiceL antrenarea procesele a ectiveC An vederea tririi mintale "i su lete"ti a actului de AnvareC pentru ormarea convin!erilor "tiini ice* # ! 'rincipiul sistematizrii %i continuitii cuno%tinelor aG Conceptul "i semni icaiile principiului sistematizrii "i continuitii cuno"tinelor* Dntre conceptul de sistematizare "i continuitate e;ist interaciune* Principiul sistematizrii "i continuitii cuno"tinelor e;prim necesitatea ca materia de studiu s ie structurat An uniti metodice Fsecvene de cuno"tine eseniale coerenteGC ordonate Antr-o succesiune
0,

FcontinuitateG lo!icC "tiini ic "i peda!o!ic "i care s alctuiascC An inalC un sistem in ormaional* Principiul evideniaz c=teva caracteristici Fsemni icaiiGB materia de studiu nu poate i predat "i nici Aneleas de la Anceput An mod !lo2alC An inte!ralitatea eiL de aceea este necesar e ortul de divizare a materiei de studiu An secvene in ormaionale coerenteL succesiunea secvenelor de studiu tre2uie cut Antr-o ordine lo!icC adic s decur! An mod iresc una din altaC Antr-o ordine "tiini icC adic s se completeze pe un plan superior una pe alta "i Antro ordine peda!o!icC adic aceea cave s asi!ure accesi2ilitatea secvenelor in ormaionale An succesiunea lorL sistematizarea "i continuitatea lo!icC "tiini ic "i peda!o!ic elimin situaiile de predare-Anvare a unor cuno"tine ra!mentareC izolateC dezordonateC incoerenteC care pot produce !oluri An cadrul materiei studiate "i lips de cone;iuni ideatice "i pra;iolo!iceC diminu=nd oarte mult calitatea "i per ormanele Anvrii* 2G Re!ulile aplicrii principiului sistematizrii "i continuitii cuno"tinelorB secvenele de cuno"tine s ai2 semni icaii ideatice "i practiceC coerente "i unitareC iar ordonarea lor s conduc la cone;iuni "tiini iceC Anc=t An inal s se poat determina sistemul de cuno"tineC a"a cum ar i cazul An studiul unei ma"ini-unelteB importana ma"iniiL prile constructive "i elementele de automatizareL principiile de uncionareL metodele de calcul "i metodele de lucru FaplicaiileG etc* >&intea cu cuno"tine ra!mentare "i neordonate - spunea peda!o!ul R* D* U"insKJ - seamn cu o cmar plinC dar An dezordineC An care !se"ti cevaC doar din Ant=mplare? sauB >&intea cu cuno"tine r coninut F r semni icaii "tiini iceG spunea acela"i peda!o! - seamnC cu o prvlie An care e;ist doar am2alaEe cu etic@ete "i ordonateC iar c=nd le des aci nu-i olosescC deoarece sunt [!oale\?L Anvarea s se ac ritmicC la intervale optimeC asi!ur=nd restructurarea "i reordonarea cuno"tinelor noiL sistematizarea "i continuitatea cuno"tinelor pot i realizate ie printr-un demers liniarC care s adau!e mereu cuno"tine noiC ie printr-un demers concentric FAn spiralGC care s reia unele cuno"tine pe un plan superiorC cu adu!area de noi semni icaiiC care s per ecteze Anvarea An pro unzime "i e;tensiuneL sistematizarea F"i continuitateaG cuno"tinelor poate i realizat printr-o serie de procedee de structurare "i ordonare a in ormaiilorC cum suntB rezumateleC conspecteleC sintezeleC planurile de ideiC clasi icrileC ta2eleleC sc@emele sinteticeC modelele !eneralizatoare FnumericeC analo!ice etc*GL controlul "i evaluareaC Ansoite Andeose2iC de autocontrol "i autoevaluareC sunt modaliti

0.

de re!laE "i autore!laE ale unei 2une sistematizri "i continuiti a cuno"tinelor* Structurarea sistemului de Anvm=nt "i documentele coninutului Anvm=ntului FplanC pro!rameC manuale etc*GC activitile didactice An ansam2lul lor se 2azeaz pe aplicarea principiului sistematizrii "i continuitii cuno"tinelor* # D 'rincipiul accesi&ilitii cuno%tinelor sau respectrii particularitilor de v=rst aG Conceptul "i semni icaiile principiului accesi2ilitii cuno"tinelor* Principiul accesi2ilitii cuno"tinelor e;prim necesitatea ca materia de studiu s ie ast el ve@iculat Ftransmis "i asimilatG Anc=t s FstudenilorG* %cest principiu presupune a potriviC An mod suplu "i dinamicC Ancrctura co!nitiv a coninutului Anvm=ntului cu posi2ilitile de Anele!ere la care au aEuns educaii Antr-un anumit !rad "i pro il al Anvm=ntului* Realizarea accesi2ilitii necesit asi!urarea nivelului "i per ormanelor cuno"tinelor prevzute de documentele "colareC dar An acest conte;tC necesit !sirea strate!iilor metodico-peda!o!ice FmiEloaceC metodeC ormeG care s aciliteze Anele!erea cuno"tinelor per ormante "i comple;e* DeciC accesi2ilitatea cuno"tinelor An Anvm=nt nu presupune >popularizarea? "tiineiC co2or=rea nivelului cuno"tinelorC predarea "i asimilarea de cuno"tine u"oareC >de-a !ata?* %ccesi2ilitatea presupune Am2inarea e orturilor educatorilor de asi!urare a Anele!eriiC cu e orturile personale ale elevilor FstudenilorG de a aEun!e sin!uri la Anele!erea cuno"tinelorC oric=t de comple;e "i di icile ar i ele* 2G Re!uli de aplicare a principiului accesi2ilitiiB respectarea adecvat a re!ulilor celorlalte principii didacticeB intuiieiC le!rii teoriei de practicC con"tientizrii "i activizriiC sistematizrii "i continuitiiL olosirea unor demersuri lo!ice inductive de predare-AnvareC de !enulB de la simplu la comple;L de la apropiat la deprtatL de la u"or la !reuL de la particular la !eneralL de la concret la a2stractL de la in erior la superiorC urmrindu-se ca treapta a doua a iecrui demers lo!ic-inductiv s devin pro!resiv treapta Ant=i a demersuluiC asi!ur=nd ast el accesi2ilitatea continuL olosireaC concomitentC "i a unor demersuri lo!ico-deductiveC de !enulB de la !eneral la particularL de la a2stract la concret Fconcretul lo!icGC An str=ns le!tur cu olosirea instrumentului lo!ico-matematicL ie Aneleas cu o anumit u"urinC corespunztor particularitilor de v=rst FintelectualeC a ectiveC voluntareC acionaleG ale elevilor

0/

acordarea unui numr mai mare de >puncte de spriEin? la elevii de v=rste mai mici "i la Anceputul predrii disciplinelor de Anvm=ntC reduc=nd treptat numrul acestor puncte de spriEinC An uncie de !radele de Anvm=ntC cu sporirea e orturilor personale ale elevilor FstudenilorG pentru Anele!erea celor studiateL asi!urarea unui studiu ritmicC cu reactualizarea cuno"tinelor esenialeC pentru a evita >pierderile? "i >!olurile? de cuno"tineC care diminueaz e orturile "i capacitatea de Anele!ereC asimilareC reproducere "i aplicareL olosireaC dup cazC a demersurilor de predare-Anvare liniar sau concentric FAn spiralGL controlul "i evaluareaC Am2inate cu autocontrolul "i autoevaluareaC care s determine enomenul de eed-2acK An Anvare* # 8 'rincipiul individualizrii %i diferenierii nvrii aG Conceptul "i semni icaiile principiului individualizrii "i di erenierii Anvrii* Principiul individualizrii "i di erenierii Anvrii e;prim necesitatea adaptrii FpotriviriiG dinamice a Ancrcturii co!nitive "i acionale a coninuturilor "i a strate!iilor instructiveducative at=t la particularitile psi@o izice ale iecrui elev FstudentGC c=t "i la particularitile di ereniateC relativ comune unor !rupe de elevi FstudeniGC An vederea dezvoltrii lor inte!rale ca personalitate "i pro esionalitate* Principiul urmre"te s asi!ure unitatea dintre particular "i !eneral An educaieC dintre o2iect "i su2iect al educaieiC dintre strate!iile de educaie de !rup cu cele de educaie individual* Dn lumina ?%eclaraiei drepturilor omului@ FO$U - 13,0GC > iinele umane au drepturi "i "anse e!ale de dezvoltare "i mani estare?* Este cunoscut aptul c iinele umane nu se nasc e!al Anzestrate ca posi2iliti psi@o izice "i c nu au condiii identice de dezvoltare "i mani estare* Orice iin uman se na"te "i se dezvolt ast el Anc=t aEun!e s ai2 unele particulariti psi@o izice relativ comuneC dar "i anumite particulariti psi@o iziceC mai ales psi@ice deose2iteC particulareC care alctuiesc individualitatea iecreiaC ideea democratic "i optimist c iecare iin uman este destinat s aEun! un succesC animC An mod constructiv educatorii "i actorii de decizie social "i educaional s accepte concepia pozitiv de alt elC c ine!alitatea psi@o izic nu duce An mod automat "i atal la ine!alitatea de "anse An dezvoltareC "i c tratarea individual "i di ereniat corespunztoare a iinei umane poate s aduc contri2uii 2ene ice An dezvoltarea personalitii "i pro esionalitii* Peda!o!ia contemporan admite at=t e;istena unor particulariti psi@olo!ice individuale ce deose2escC

08

An mod evidentC persoanele unele de alteleC c=t "i e;istena unor particulariti individualeC relativ comune unor !rupe de persoane* Din aceast perspectiv o2iectiv a aprut principiul tratrii individuale "i di ereniate a elevilor FstudenilorG* 2G )ndividualizarea Anvrii Ftratarea individualG e;prim necesitatea de a valori ica c=t mai 2ine posi2ilitile "i e orturile individualeC at=t An ceea ce prive"te persoanele AnzestrateC c=t "i pe cele mai puin Anzestrate* Dn acest conte;tC sunt olosite strate!ii de individualizare a Anvrii caB sarcini instructive FtemeC lucrri etc*G individualizate An uncie de aptitudinileC AnclinaiileC opiunileC nivelul de dezvoltare intelectualC coe icientul de inteli!en etc* ale iecrei persoane* i"e de lucru individualizate Finiiate de Ro2ert DottrensC An lucrarea ? educa !i a instrui@GC de !enulB de recuperareC pentru elevii rma"i An urm la AnvturL de dezvoltareC pentru elevii 2uni "i oarte 2uniL de e;erciiiC pentru ormarea priceperilor "i deprinderilorL de autoinstruireC pentru Ansu"irea te@nicilor de Anvare individual "i independentL i"e de evaluareC pentru constatarea nivelului de pre!tire "i asi!urare a eed-2acK-uluiL pre!tirea individual su2 orm de meditaiiC consultaiiC discuii "i autoinstruire* cG Di erenierea Anvrii Ftratarea di ereniatG* Ea e;prim necesitatea de a adapta FpotriviG coninuturile "i strate!iile educaionale An uncie de particularitile di ereniateC relativ comune unor !rupe de persoaneC cum ar iB aptitudinile pentru matematic- izicC te@niceC artistice etc* Di erenierea Fdiversi icareaG Anvrii rspunde at=t satis acerii nevoilor tratrii unor particulariti individuale Ant=lnite la mai muli eleviC c=t "i satis acerii unor cerine sociale privind pre!tirea speciali"tilor* Di erenierea Anvrii se realizeaz prin or!anizarea unor !radeC pro ileC seciiC instituii "colare sau discipline "i activiti deose2iteC diversi icate cum suntB "coliC tipuri Fpro ileGC clase specializate deB izic-matematicC in ormaticC industrialeC de 2iolo!ieC de c@imieC economieC de artC sanitareC peda!o!iceC educaie izic "i sport etc*L secii de specializareC mai ales la aculti Fde e;emplu An ener!eticB centrale @idroC termo- "i nuclearo-electriceC ener!etic industrial etc* sau An %utomaticB calculatoareC automatizri etc*C discipline de Anvm=nt opionale "i acultativeL teme FlucrriC proiecte etc*G opionale sau acultativeC ce intereseaz anumite !rupuri de elevi FstudeniG cu particulariti individuale FaptitudiniC interese etc*G relativ asemntoareL cercuri pe o2iecte F"tiini iceC te@niceC artistice etc*G ce intereseaz anumite !rupuri de elevi FstudeniG cu particularitile individuale relativ asemntoareL consultaii "i discuii diverse ce intereseazC de asemeneaC !rupuri de elevi FstudeniG cu particulariti individuale relativ

00

asemntoare* dG Re!uli "i condiii de aplicare e icient a principiului individualizrii "i di erenierii AnvriiB cunoa"terea c=t mai complet a iecrui elev FstudentGC at=t ca individualitateC c=t "i ca iin social pentru ca s se poat concepe "i realiza o tratare individualizat "i di ereniat adecvat "i e icaceL Am2inarea Eudicioas a tratrii individuale "i di ereniate cu tratarea !lo2alC rontal de !rupC care s asi!ure at=t dezvoltarea posi2ilitilor individualeC c=t "i a caracteristicilor comune v=rstei din care ac parte elevii FstudeniiGL tratarea individual "i di ereniat a Anvrii s ie privit ca un demers An devenire "i sc@im2areC pentru a adapta adecvat "i e icace coninuturile "i strate!iile educaionaleL olosirea Anvm=ntului pro!ramatC a Anvm=ntului asistat de calculatorC care o er coninuturi "i strate!ii adecvate de tratare individual "i di ereniat a Anvrii Fpro!rame adaptiveC ritm individual de Anvare etc*GL con"tientizarea An mod activ a elevilor FstudenilorG privind posi2ilitile lor individualeC An scopul !sirii FadaptriiG de ctre ei An"i"i a coninuturi lor "i strate!iilor de Anvare la speci icul individualitii lorL olosirea adecvat a unor coninuturi ale Anvrii An uncie de modul de selecie "i de or!anizare a !rupurilor de Anvare* Dn acest conte;tC pot i luate An considerare urmtoarele ipostazeB aG pentru un !rup selectat FclasC an de studiuGC dar neomo!en ca Anzestrare "i rezultate la AnvturC se poate olosi un coninut de nivel elevat pentru toate cate!oriile de Anzestrare "i de rezultate* %st el de coninut satis ace pe cei Anzestrai F oarte 2uniG* Dn acela"i timpC o er posi2ilitatea cunoa"terii de ctre ceilali elevi FstudeniG a nivelului lor de Anzestrare F"i a rezultatelor o2inuteGC put=ndu-i determina pe unii s-"i declan"eze resurse Fener!iiG latenteC spre a o2ine rezultate superioareC ie c este vor2a de cei 2uniC ie c este vor2a de cei sla2i* Desi!urC aceast ipostazC pentru a o eri tuturor "anse e!ale de realizareC con orm posi2ilitilor lorC necesit activiti "i e orturi suplimentareC at=t din partea educatorilorC c=t "i a educailor Fmeditaii "i consultaii suplimentareC An !rup "i individualeC sarcini instructive di ereniate pentru activitatea din la2oratoareC ca2ineteC ateliereC proiecteC cercuri pe o2iecte etc*C studiu individual independent prelun!it etc*G* %ceast ipostaz are calitatea de a nu etic@eta elevii FstudeniiG dup rezultatele la Anvtur Fo2inute la concursuriGC o erindu-le tuturor "anse "i condiii asemntoare la Anvtur "i dezvoltare intelectual "i pro esionalC admi=ndu-seC AnsC competiia loialC 2azat pe posi2ilitile "i e orturile de Anvare individuale* %cest sistem de Anvare este aplicat An mare msur An Anvm=ntul rom=nescC mai ales An cel superior "i Antr-o anumit msur An cel liceal* Dac se respect cerinele Anvm=ntului individualizat "i di ereniatC el d rezultate corespunztoare* Dac nu se aplic cerinele Anvm=ntului individualizat "i di ereniat pot aprea consecine nedoriteC ie
03

diminu=ndu-se per ormanele celor

oarte 2uni - atunci c=nd se scad e;i!enele ale

coninutuluiC ie descuraE=ndu-i pe cei 2uni "i mai ales pe cei sla2iC prin meninerea ridicat a "tac@etei coninutuluiC r acordarea spriEinului necesar Anvrii lor* 2G pentru persoanele cu particulariti individuale "i rezultate la Anvtur relativ asemntoare sta2ilite prin selecie An cadrul concursurilorC cum ar i cele le!ate de domeniile iziciiC matematiciiC c@imieiC 2iolo!ieiC te@niciiC artei etc*C se pot or!aniza !rupe FclaseC secii etc*G di ereniate de AnvturC cu coninuturi adecvate nivelului de per orman dovedit oarte 2uniC 2uni "i sla2i* O asemenea aplicare a principiului individualizrii "i di erenierii poate i considerat ca adecvat "i e icientC deoarece o er "anse "i condiii de studiu An concordan cu nivele de Anzestrare "i de pre!tire proprii iecrui t=nr studios* %ceast variant peda!o!ic se aplic "i An Anvm=ntul rom=nescC ca urmare a seleciei prin concursuriC a"a cum o Ant=lnim An liceele de diverse pro ileC ca cele de izic-matematicC 2iolo!ieC c@imie etc* Desi!urC An Anvm=ntul superior "i An anumite pro ile ale liceuluiC ca An cele menionate mai susC "tac@eta coninutului tre2uie s ie ast el ridicatC Anc=t ponderea cea mai mare tre2uie s rspund !rupului ce-l alctuiesc cei mai 2uni tineri - oarte 2uni "i apropiai de ace"tia* )n acest conte;tC nu se poate concepe ca "tac@eta coninutului An Anvm=ntul superior s ie la nivelul celor 2uni "i mai ales acelor sla2iC cci aceasta ar scdea !rav nivelul pre!tirii viitorilor speciali"ti* )mplementarea creativ a individualizrii "i di erenieriiC o2iectivat An conte;tul respectrii celorlalte principii didacticeC al asi!urrii unui coninut in ormaional "i acionai elevat "i al unor strate!ii educaionale activ - participativ - euristiceC presupune cre"terea perormanelor intelectuale "i pro esionale ale tuturor tinerilor studio"i "iC mizatC mai ales a celor supradotai* # 7 'rincipiul nsu%irii temeinice a cuno%tinelor aG Conceptul "i semni icaiile principiului Ansu"irii temeinice a cuno"tinelor* Principiul Ansu"irii temeinice nu Anseamn Anvare deplin sau desv=r"itC cci aceasta ar i imposi2il de realizatC ar Ansemna sta!nare An dezvoltarea personalitii* Principiul Ansu"irii temeinice a cuno"tinelor e;prim necesitatea realizrii unei inaliti valoroaseC elevate "i e iciente a AnvriiC An care conte;t s se evidenieze urmtoarele semni icaiiB cuno"tine eseniale "i pro undeC care asi!ur ormarea inte!ral "i e icient a personalitii "i pro esionalitiiL capaciti intelectuale "i pro esionale elevateL trinicia Fdura2ilitateaG Andelun!at "i ia2ilitatea cuno"tinelor teoretice "i practiceL e icien ridicat An olosirea cuno"tinelorC priceperilor "i
3:

Antr-un !rad ma;i-

deprinderilorL adapta2ilitatea la nouC la sc@im2ri a cuno"tinelor teoretico-aplicativeL iniiativ "i spirit de independenL capacitatea de autoinstruireC autocontrol "i autoevaluareL responsa2ilitate personal "i socialL inte!rare socio-pro esional cu randament sporitC cu spirit de competiie "i creativitateL evitarea alienrii pro esionale "i a creativitii* 2G Re!uli "i condiii de aplicare a principiului Ansu"irii temeinice a cuno"tinelorB conceperea principiului ca un corolar Fderivat conclusiv nemiElocitG al tuturor principiilor didacticeL mani estarea celui care AnvaC treptatC An tot mai mare msur ca su2iect al predri i-AnvriiL studiul ritmic "i repetarea con"tientC sistematicC corect "i activ a cuno"tinelorL Am2inarea te@nicilor de Anvare rontal "i An ec@ip cu a te@nicilor de Anvare individualC de autoinstruire e icientL asi!urarea motivaiei Anvrii An str=ns le!tur cu anumite aspiraii individualeC pro esionale "i socialeL mani estarea capacitilor de autodep"ire a pre!tirii intelectualeC pro esionale "i moral-civiceL mani estarea capacitilor "i deprinderilor de autocontrol "i evaluareC cu implicarea enomenului de eed-2acK "i altele* Cunoa"terea "i aplicarea sistemic adecvatC elevat "i creatoare a principiilor didactice reprezint o necesitate a modernizrii "i per ecionrii "colii "i Anvm=ntului rom=nesc*

31

Tema nr.
EDUCAIA PER&ANENT%

>

S'#"rt te"retic*
1 # + , . / Conceptul de educaie permanent O2iectivele educaiei permanente Factorii educaiei permanente Formele de educaie permanent Te@nici de educaie permanent Consideraii didactice privind Anvm=ntul r recven

/) C9.cep67 @e e@7ca;ie pe"-a.e.6: Educaia nu tre2uie Fnu poateG s se rezume la ceea ce o er "coala de toate !radeleC oric=t de elevat ar i ea* Educaia tre2uie s continue concomitent cu "coalaC e;ercitat de ali actori educativi F amiliaC mass-media etc*G c=t "i dup a2solvirea "colii "i acultiiC s continue tot timpul "i toat viaa* %ceasta pentru a eri omul de su icienC de limitele instruirii "i dezvoltrii personalitii sale* Dn acest conte;tC a aprut necesitatea educaiei permanente* Han %mos Comenius-RomensKJ Fsec*M6))G a susinut ideea cB >6iaa toat este o "coal? F>Tota vita sc@ola est?G* Se olosesc "i alte denumiri cu semni icaii relativ asemntoare celei de educaie permanentC cum suntB educaie recurentB care se reiaC reciclareL enculturaieB Anvare continuC toat viaa per ecionarea pre!tirii pro esionaleL educaie socialL educaie a adulilorL educaie post"colar "i postuniversitarL autodida;ieC autodidactL autoeducaieC autoinstrucicC autoperi ecionare autoinstruire "i auto ormare etc* Educaia permanent este un principiu al sistemului de Anvm=nt An Rom=niaC

3#

prevzut An Constituie "i 'e!ea Anvm=ntului* Educaia permanent este un sistem educaional desc@isC compus din o2iectiveC coninuturiC orme "i te@nici educaionaleC care asi!ur Antreinerea "i dezvoltarea continu a potenialului co!nitivC a ectiv "i acionai al personalitiiC al capacitilor "i deprinderilor de autoeducaieC ormarea de personaliti independente "i creative* Educaia permanent este nemiElocit le!at de dia!noza "i pro!noza educaiei FAnvm=ntuluiGC de pro!ramare "i de inovare pe termen lun! a educaiei* Educaia permanent ne ere"te de Am2tr=nirea timpurie din punct de vedere cere2ral "i psi@osocialC ne menine tinereea spiritual* Savantul Eaponez &atsuzaIa spuneaB 9S !=nde"ti activC continuu "i intensC cci opre"ti Am2tr=nirea creierului Fdesi!urC pentru o anumit perioadG "i o2ii per ormane deose2iteC p=n )a creaii de marc valoare "i e icien9* Educaia permanentC pentru a i de valoare "i e icientC tre2uie s se 2azeze pe educaieC apt care cerc Anvm=ntului s pre!teasc tineretul studios pentru autoeducaie* *) O<iec6i=e e e@7ca;iei pe"-a.e.6e Educaia permanent tre2uie s rspund sc@im2rilor care se produc An societateC An "tiinC te@nicC culturC eticC EustiieC economieC pro esiuni etc* Ea necesitC ast elC realizarea unui sistem de o2iective "i cerineC printre care menionmB Anele!erea necesitii educaiei permanente at=t la nivelul actorilor de decizieC a unitilor de Anvm=nt "i a altor actori educativiC c=t "i al individului t=nr "i adultL asi!urarea Amprosptrii "i Am2o!irii sistematice "i continue a cuno"tinelor !enerale "i specialeL per ecionarea capacitilor "i deprinderilor intelectuale "i pro esionaleC iar pentru educatori "i a celor peda!o!icemetodiceC precum "i dezvoltarea aptitudinilor !enerale "i specialeB adaptarea pre!tirii pro esionaleC a cali icrii la sc@im2rile "i mutaiile "tiini ico-te@niceC pro esionale etc*C mer!=ndC An unele situaiiC p=n la sc@im2area pro esiei Fcali icriiGC enomen cerut de economia li2er de piaC asi!ur=nd inte!rarea individului An activitatea social-util An continu pre acereL scientizarea "i culturalizarea vieii socialeL asi!urarea pro!resului social continuuL diminuarea e ectelor >uzurii morale? a cuno"tinelor teoretice "i practice Fa deprinderilorG prin reAmprosptarea continu cu noi in ormaii "i noi te@nolo!ii Frete@nolo!izriGL do2=ndirea de te@nici "i deprinderi de educaie permanent "i altele* 0) Fac69"ii e@7ca;iei pe"-a.e.6e

3+

B.C. #actorii instituionali !colari <coala de toate !radele este primul F"i cel mai importantG actor de educaie "i An acela"i timp de educaie permanent* <coala are rolul principal de a asi!ura educaia tineretuluiC ormarea personalitii "i pre!tirii lui !enerale "i sociopro esionale* DarC "coalaC pentru a-"i Andeplini rolul su inte!ralC tre2uie "i poate s asi!ureB pre!tirea pentru autoeducaieC pentru educaie permanentC imperios cerut de viaC de practica socialC dup a2solvirea "coliiL realizarea An mod or!anizat "i sistematic a educaiei permanenteC Andeose2iC a per ecionrii pro esional-"tiini iceC iar pentru educatori "i peda!o!ic "i metodic* B.D. #actorii instituionali peri !i extra!colari Printre actorii peri "i e;tra"colariC care-"i aduc o contri2uie educativ valoroasC at=t la educaieC dar mai ales la educaia permanentC or!anizat sau spontanC menionmB massmedia FradioulC televiziuneaC presaC teatrulC cinemato!ra ul etc*GL universitile populareL e;poziiileC muzeeleL simpozioaneleC sesiunile "tiini iceL cons tuirile diverseL clu2urileC cenaclurileC casele copiilor "i tineretuluiL e;cursiile etc* Dn cadrul acestor actori tre2uie s se inte!reze "i amilia "i or!anizaiile FasociaiileC li!ileG de tineret "i alte asociaii cultural-educative* B.B. #actorii generali 0obiectivi !i subiectivi1 Printre ace"tia menionmB pro!resul socialC An !eneral - Andeose2iC cel "tiini icote@nicC cultural etc*C An cadrul cruia un rol important Al are revoluia "tiini ico-te@nicC cultural etc*L sc@im2rile "i mutaiile produse An activitatea social-util Fproducie etc*GC An serviciiC An pro esiiL setea de cunoa"tere a omuluiL necesitatea restructurrii educaiei "i Anvm=ntului An concordan cu pro!resul socialC An !eneralC cu cel "tiini ico-te@nic "i culturalC An specialL necesitatea adaptrii F ormriiG personalitii la cerinele pro!resului socialC ale revoluiei "tiini iceC te@niceC culturale etc*C care solicit tot mai mult dezvoltarea personalitii prin e orturi personaleC individualeC determin=nd autoeducaiaC autoper ecionarea continu*

3,

1) F9"-e e @e e@7ca;ie pe"-a.e.6: Dn uncie de o2iectivele "i actorii care contri2uie la educaia permanent se cunoa"te o !am variat de ormeB aG or!anizate de "coal - care pre!tesc pentru educaia permanentL 2G or!anizate de sistemul de educaie permanentL cG li2ereC spontane* E.C. #orme organizate de !coal Ele se Ant=lnescC Andeose2iC An "coalC "i au rolul s pre!teasc tineretul studios pentru autoeducaie "i educaie permanentC ast elB participarea activ a elevilor FstudenilorG An predarea noilor cuno"tineL rspunsuri la Antre2rile pro esorului sau discuii privind sta2ilirea unor concepteC de iniiiC le!i etc* noiL participarea la e ectuarea unor e;erciii Frezolvarea unor pro2lemeG noiC at=t An plan teoreticC c=t "i An plan practic - la2oratorC ca2inet de specialitateC atelierC practic An producie etc*C dup cazL prin e ectuareaC An mod independentC a anumitor lucrri practice An la2oratorC ca2inete etc*C at=t An cadrul procesului didacticC c=t mai ales An cadrul unor cercuri diverseL prin e ectuareaC An mod independentC a unor teme pentru acasL prin studiul individual independent al 2i2lio!ra iei recomandat FmanualC tratateC reviste etc*GL prin e ectuareaC An mod independentC a unor re erate sau comunicriC care s ie susinute la sesiuni FsimpozioaneC cons tuiri etc*G "tiini ice ale tineretului studios etc*C precum "i alte !enuri de activiti e;tra"colare or!anizate de "coal sau de actorii peri "i e;tra"colari* Desi!urC toate aceste ormeC realizate concomitent sau An le!tur cu sarcinile procesului de Anvm=ntC necesit la Anceput diriEare din partea pro esoruluiC cooperare "iC An acela"i timpC munc independentC care tre2uie s conduc la dezvoltarea "i mani estarea enomenului de autoeducaieC de autocontrol "i de autore!laE educaional* E.D .#orme organizate de sistemul de educaie permanent Printre acestea menionmB cursuri post"colare "i postuniversitareL cursuri de per ecionare a pre!tirii pro esionale Fcursuri de reciclareGL cursuri de mana!ementC de marKetin! etc*L cursuri de per ecionare "tiini ic An ar "i peste @otareL doctoratul* Pentru cadrele didactice per ecionarea pre!tirii pro esionale Fde specialitateC de metodic "i peda!o!icG se realizeaz An cadrul urmtoarelor orme speci iceB de initivarea An Anvm=ntL !radul )) An Anvm=ntL !radul ) An Anvm=nt "i reciclrile la anumite intervaleC

3.

toate a;ate pe studiul individualC orientate de pro!rame "i 2i2lio!ra ii de specialitate "i psi@opeda!o!ice* Formele de per ecionare pro esional or!anizate periodic pot includeB cursuriC seminariiC discuiiC anumite aplicaii "i consultaiiC inalizate prin colocvii Fpentru reciclriG "i e;ameneC pentru restul ormelor* Desi!urC cadrele didactice 2ene iciaz "i de alte orme de per ecionareC a"a cum suntB cons tuirileC sc@im2urile de e;perienC sesiunile "i simpozioanele "tiini ico-didacticeC mesele rotundeC pu2licaii etc* Or!anizarea de instituii "i reele de Anvm=nt permanent desc@is sau la distanC prevzut de le!ea Anvm=ntuluiC ar constitui o orm e icace de educaie permanent* E.B. #orme relativ libere, spontane de educaie permanent $n cadrul educaiei peri !i extra!colare 0nonformale !i informale1. - educaia pe teme diverse prin mass-media FradioulC televiziuneaC presaC teatrulC cinemato!ra ul etc*GC cu o pondere tot mai mare An epoca contemporanL - educaia prin intermediul diverselor activiti culturaleC "tiini ice etc*C des "urate An cercuriC clu2uriC cenacluriC cmine culturaleC case de culturC "coli populare etc*L - educaia realizat prin viziteC e;cursiiC drumeiiC e;poziiiC muzee etc*L - educaia de popularizare a "tiineiC culturii etc* An cadrul universitilor populare etc*L - educaia realizat prin lectura li2erC independent etc* %2ordarea "tiini ic a o2iectivelorC actorilorC ormelor "i te@nicilor de educaie permanent necesit dezvoltarea unor >peda!o!ii "i socio-peda!o!ii peri "i e;tra"colare?C care au str=nse le!turi cu >peda!o!ia timpului li2er?C peda!o!ia adulilor FsocialG etc* 2) TeB.ici @e e@7ca;ie pe"-a.e.6: Pentru a i e icientC educaia permanentC 2az=ndu-se pe procesul de educaieC tre2uie s asi!ure Ansu"irea "i olosirea unor te@nici speci ice* Printre acestea menionmB - te"nica de a $nva singur - te@nica muncii intelectuale Fvezi metoda lecturiiGC pentru a cunoa"te ceea ce este mai important "i esenial An domeniul specialitiiC culturii etc*L - te"nica de a investiga 0cerceta1 singurC "i dup cazC An ec@ipC An la2orator Fpe terenC An 2i2lioteci etc*GC pentru a asi!ura implementarea a ceea ce "tiina aduce nou Fa se vedea metodele de cercetareG "i de a inova "i descoperi noulL - te"nica de a re$nva !i reinvestiga singur sau $n ec"ip.

3/

Educaia permanent tre2uie s se caracterizeze prinB ormrii personalitii "i pro esionalitii*

le;i2ilitateC dinamismC

diversitateC universalitate "i creativitateC pentru a asi!ura sporirea valenelor "i e icienei Se apreciaz cC "i An viitorC "tiina de carte - realizat An 2i2lioteci "i cu i"iere de dateC prin olosirea te@nicii de a Anva "i reAnva sin!ur cei cartea - va rm=ne Anc o or important a educaieiC dup cum >inteli!enaC ima!inaia "i intuiia omului - a"a cum remarc omul de "tiin american %lvin To ler - vor continua s ie mult mai importante dec=t ma"inile An deceniile urmtoare?* De avut An vedere Ans aptul c 2i2liotecile "i i"ierele de date nu pot !=ndi "i creaC aceste atri2ute iind caracteristice omuluiC careC pentru 2ene iciul suC le-a implementat "i calculatoarelorC trans orm=ndu-le An ma"ini inteli!ente* Pornind de la aceste caracteristici ale ma"inilor inteli!enteC este necesar ca An condiiile societii in ormaionale s ie introduse "i olosite calculatoarele An educaia "i cercetarea "colarC deoarece o er posi2ilitile de a cuprinde "i analiza imense cantiti de dateC de a ela2ora numeroase varia2ile "i decizii alternative An rezolvarea pro2lemelor teoretice "i practice "i de a ampli ica capacitile intelectuale ale omuluiC cre=ndu-se c@iar condiiile de dep"ire a limitelor psi@icului* )n acest conte;tC este nevoie de a dezvolta o nou te@nic de studii "i cercetareC care poate i denumit te@nica de a Anva "i investi!a sin!ur cu calculatorul* Fvezi "i %lvin To ler* > l treilea val@C Editura politicC Nucure"tiC 130+G* 3) C9.?i@e"a;ii @i@ac6ice p"i=i.@ F.=:;:-H.67 D:": D"ec=e.;: Dnvm=ntul r recven Fprin corespondenG este asemntor cu cel cu recven din punctul de vedere al principiilor didacticeC coninutul Anvm=ntului FcurriculumGC o2iectivelor educaionale "i a unor orme "i metode didactice "i de evaluare* El se deose2e"te de Anvm=ntul cu recven Andeose2i din punctul de vedere al unor orme "i metode de Anvm=ntC apropiindu-l ast el de te@nolo!ia didactic a autoinstrucieiC autodidacticismului "i educaiei permanente* An acest conte;tC el Am2in unele strate!ii didactice directeC cu unele strate!ii didactice indirecte* Printre strate!iile didactice directe olosite Andeose2i Anaintea sesiunilor de e;amene remarcmB prele!erea Fe;punereaGC seminariileC consultaiileC unele lucrri practice etc* Printre strate!iile didactice indirecte olositeC evideniemB prele!erileC consultaiileC Andrumrile "i temele aplicative scriseC Anaintate prin po"t la domiciliul elevilor FstudenilorG* De"i A"i au rolul lor instructiveducativC strate!iile didactice directe "i indirecte menionate nu sunt "i su iciente* %st elC pentru asi!urarea reu"itei An AnvareC An Anvm=ntul r recven Fprin corespondenG

38

sunt necesare strate!iile didactice care se 2azeaz An mare msur pe munca independentC personal a elevilor FstudenilorGC o2iectivat Andeose2i prin studiul individual intensC susinut "i sistematic su2 raport teoretic "i aplicativC care s se 2azeze pe capaciti "i te@nici e icace de Anvare personal "i de aplicare independentC personal a cuno"tinelor* Reu"ita Anvm=ntului r recven Fprin corespondenGC necesit respectarea unor cerine didacticeC ast elB olosirea An mod raional at=t a strate!iilor didactice directe c=t "i a celor indirecteL accentul Anvrii An Anvm=ntul r recven Fprin corespondenG tre2uie pus pe munca independentC pe studiul individualL studierea atent at=t a in ormaiilor o erite de pro esori An mod direct "i indirectC c=t mai ales a 2i2lio!ra iei recomandate - manualeC cursuriC tratateC AndrumareC reviste de specialitateC cule!eri de pro2leme etcL studiul 2i2lio!ra ici s se ac numai Ansoit de consemnriC a"a cum sunt rezumateleC re erateleC planurile de ideiC eventual "i i"eleC care s ie olosite apoi An studiul individual ritmicL Anre!istrarea in ormaiilorC temelor Fpro2lemelorG etc* care prezint di iculti de studiuC de Anele!ere "i rezolvareC pentru a i Anlturate di icultile pe parcurs An mod personal sau cu aEutorul pro esorilorL - e ectuarea de e;erciii Fde repetriG sistematice de i;areC consolidare "i sintez a cuno"tinelor "i de rezolvare de pro2lemeC de aplicaii etc*L aceste e;erciii tre2uie s ie "i An concordan cu coninutul "i cerinele e;amenelorL aceasta necesit ca pro esorii s pre!teasc din timp studenii FeleviiG asupra coninutului "i des "urrii e;amenelorC at=t prin modelele o erite la activitile didactice directe "i indirecteC c=t "i mai alesC prin temele date pentru rezolvare acasC teme care s ie corectate "i Ansoite de Andrumri pentru eliminarea unor eventuale neAnele!eriC !re"eli etc* din partea tineretului studiosL pre!tirea elevilor FstudenilorG de la r recven Fprin corespondenG tre2uie cut An mod ritmicC pe tot parcursul anului "colar FuniversitarGC evit=ndu-se pre!tirea An 9asalt9C numai An preaEma sesiunilor de e;ameneC cerin de alt el necesar "i pentru Anvm=ntul cu recvenL An situaia An care e;ist posi2iliti FcondiiiGC elevii FstudeniiG pot participa la unele activiti didactice )a orma de Anvm=nt cu recvenL studenii FeleviiG de la Anvm=ntul r recven Fprin corespondenG tre2uie s dovedeascC An mare msurC capaciti de autocontrol "i autoevaluareC ast el ca s-"i poat

30

ace din timp coreciile necesareC An vederea o2inerii unei pre!tii elevate "i e iciente* Dn a ara "colii se des "oar variate aciuni cu caracter educaionalC care-"i aduc aportul at=t la educaia "colarC c=t "i la educaia permanent* %ceste aciuni alctuiesc activitatea e;tra"colar* %ctivitatea e;tra"colar include variate orme de educaie "tiini icC cultural-artisticC moral-civilC te@nico-aplicativC ecolo!icC mana!erialC turisticC sportivC recreativdistractiv etc* %ctivitatea e;tra"colar este or!anizat at=t de "coalC c=t "i de actorii e;tra"colariC cum suntB clu2urile diverseC palatele copiilor "i elevilorC ta2erele "colareC unitile comercialeC de turismC a!rement etc*C undaiile "i asociaiile diverseC la care-"i pot aduce spriEinul amiliaC inspectoratele "colareC administraiile localeC ministerele etc* %ctivitatea e;tra"colar poate i o component educaional valoroas "i e icientC dac respect anumite condiii speci iceC printre care se pot e;aminaB atra!erea tinerilor studeni la conceperea "i or!anizarea activitilorC precum "i la sta2ilirea coninuturilor "i ormelor de des "urareL atra!erea unor personaliti de diverse !enuri de pre!tireC pentru a da pro esionalitate "i speci icitate coninuturilor "i strate!iilor de des "urareC asi!urarea unor coninuturi "i orme de des "urareC care s produc atractivitateC plcereC satis acie etc*L s se or!anizeze "i orme recreativ-distractive "i de re acere a orelor izice "i altele* %ctivitatea e;tra"colar se or!anizeaz An con ormitate cu prevederile Re!ulamentului apro2at de &inisterul Anvm=ntuluiC An cooperare cu &inisterul Tineretului "i Sportului* Educaia viitorului necesitC de pe acumC sc@im2ri calitative An conceperea "i des "urarea eiC ast el Anc=t s se asi!ure Antreptrunderea instruciei "colare FuniversitareG cu instrucia post"colar FpostuniversitarGC aceasta a doua iind str=ns le!at de ceea ce se de ine"te ca educaia adulilorC Antr-un proces educaional continuuC unitarC de educaie permanent Fvezi "iB Hean T@omasC >3arile probleme ale educaiei@, EDPC Nucure"tiC 1388G*

Rec"man(3ri bib)i",ra0ice #entr' &t'(i') in(i i('a)*


%e2liC U* C %idactica psi"ologic, EDPC Nucure"tiC 138+ %llportC (* W*C Structura !i dezvoltarea personalitii, EDPC Nuc*C 1301 %ntonescuC (* (*C Pedagogia general, Nucure"tiC 13+:* %usu2elC D* P*C Ro2insonC F* (*C >nvarea $n !coal, EDPC Nucure"tiC 1301 Na2ansKiC )* R*C &ptimizarea procesului de $nvm(nt, EDPC Nuc*C 1383

33

N=rsnescuC <te anC 4nitatea pedagogiei contemporane ca !tiin, EDPC Nuc*C 138/ Ner!erC (*C &mul modern !i educaia sa, EDPC Nucure"tiC 138, Ni2eriC )*C rta de a scrie !i vorbi $n public, Editura Enciclopedic Rom=nC Nuc*C 138# Noco"C &*C Teoria "i practica cercetrii peda!o!iceC Editura CCSC #::. Nonta"C loanC Pedagogie, Editura %))C Nucure"tiC 133, "i 133. NotKinC H*C ElmandEraC Nucure"tiC 1301 &*C &aliaC &*C &rizontul fr limite al $nvrii, Ed* PoliticC

1::