Sunteți pe pagina 1din 58

Alphabet and Pronunciation - Alfabetul si Pronuntie

Alfabetul englez (the alphabet) contine 26 de litere, dintre care 5 vocale (a, e, i, o, u), 2 semivocale (w, y) si 19 consoane. Literele alfabetului, luate singure, se citesc in felul urmator:

a [ei] b [bi] c [si] d [di] e [i] f [ef]

g [dji] n [en] u [iu] h [eit] o [ou] v [vi] i [ai] p [pi] w [dblj] j [djei] q [kju] x [eks] k [kei] r [a] y [uai] l [el] s [es] z [zed] m [em] t [ti] n limba engle!a, cuvintele se "ronunta diferit de cum se scriu. #onsoanele se "rotunta toate a"roa"e ca in romaneste, dar vocalele se "ronunta foarte diferit, du"a cum "uteti vedea in e$em"lele "entru fiecare vocala de mai %os:
A - se pronunta: 1. ei in cuvinte "recum:
o o o o

name &neim' ( nume "a"er &peip' ( )artie and &end' ( si *ndy &endi' ( *ndi (nume propriu)

2. e in cuvinte "recum:

1. ce re"re!inta un sunet intre +a+ si +e+, desc)i!and gura "entru +a+ si "ronuntand +e+, ca in cuvintele:
o o o o o o o o

flag &flg' ( steag ma" &mp' ( )arta all &o:l' ( tot, toti, toate small &smo:l' ( mic, mica climate &klaimit' ( clima village &vilidj' ( sat after &aft:' ( du"a beggar &beg:' ( cersetor

2. un o lung (marcat o:), ca in: -. i in cuvinte "recum: .. (marcat :), ca in:

E - se pronunta 1. I accentuat in cuvinte ca:


o o o o

meter &mit' ( contea!a serious &siri' ( serios bed &bed' ( "at red &red' ( rosu

2. e in cuvinte ca: -. i scurt in cuvinte "recum:


1.

o o

begin &bigin' ( a ince"e re"eat &ripit' ( a re"eta

I - se pronunta 1. i in cuvinte "recum:


o o o o o o

big &big' ( mare mil/ &milc' ( la"te 0riday &fraidi' ( vineri time &taim' ( tim" bird &b:d' ( "asare first &f:st' ( "rimul

2. ai in cuvinte ca: -. lung (marcat :), ca in:

O - se pronunta 1. o scurt, in cuvinte "recum:


o o o o

dog &dog' ( caine loc/ &lok' ( a incuia )orse &ho:s' ( cal storm &sto:m' ( furtuna

2. o lung (marcat o:), ca in:

-. ou ca in:
o o

alone &loun' ( singur o"en &oupn' ( desc)is

.. a scurt, inc)is (marcat ). 1e "ronunta un +a+ scurt in asa fel incat varful limbii sa atinga cerul gurii. 2$em"lu cuvinte:
o o o o o o o o o o

done &dn' ( facut glove &glv' ( manusa two &tu:' ( doi "rove &pru:v' ( a dovedi one &wan' ( unu once &wans' ( odata lemmon &lemn' ( lamaie tailor &teil' ( croitor lesson &lesn' ( lectie season &sizn' ( anotim"

5. u lung (marcat u:), ca in: 6. wa (ua) in cuvinte "recum: 3. in cuvinte ca: 4. nu se "ronunta in cuvinte ca:

U - se pronunta 1. u lung (marcat u:) in cuvinte "recum:


o o o o o

true &tru:' ( adevar rule &ru:l' ( regula duty &diuti' ( datorie "u"il &piupl' ( elev, eleva dust &dast' ( "raf

2. iu in cuvinte ca: -. a +a+ inc)is s"re un +5+ slab, ca in:

o o o

umbrella &ambrela' ( umbrela fur &f:' ( blana nurse &n:s' ( sora medicala business &bisnis' ( afacere minute &minit' ( minut nature &neit:' ( natura 1aturday &st:dei' ( sambata

.. lung (marcat :), in cuvinte ca: 5. i ca in:


o o o o

6. e scurt in cuvinte "recum:

Y - se pronunta 1. i in cuvinte ca:


o o o o

city &siti' ( oras merry &meri' ( vesel fly &flai' ( a !bura s/y &skai' ( cer

2. ai in cuvinte "recum:

6 Toate vocalele marcate fonetic cu doua puncte (:) reprezinta sunete lungi.

The Noun - Substantivul


1. Felul substantivelor

Substantivele n limba engleza (The Noun) "ot fi 7m"artite 7n "atru categorii "rinci"ale:

substantive omune 6 dog (caine) cat (pisica) bo! (baiat) girl (fata) table (masa) substantive proprii 6 "ngland (#nglia) $ondon ($ondra) %arius (nume proprii) substantive abstra te 6 love (iubire) courage (curaj) jo! (bucurie) substantive ole tive 6 team (echipa) crowd (multime) group (grup)

!. "enul substantivelor

n limba engle!a sunt . genuri de substantive: mas ulin, feminin, neutru si omun. 1. 1ubstantive de genul masculin sunt fiintele si animalele de se$ masculin: 6 2$.: man (barbat) bo! horse (cal) lion (leu) 2. 1ubstantivele de genul feminin sunt fiintele si animalele de se$ feminin: 6 2$.: woman (femeie) girl cat (pisica)

-. 1ubstantive de genul neutru sunt lucrurile, "lantele, animale sau fiinte al caror se$ nu este cunoscut (folosesc "ronumele: it 8t)ey): 6 world (lumea), "eace ("ace), )ouse (casa), mouse (soarece) .. 1ubstantivele de genul comun sunt o "articularitate a limbii engle!e, acestea au aceeasi forma "entru ambele se$e: 6 2$.: child (copil copila) cook (bucatar bucatareasa) teacher (profesor profesoara) 9nele substantive au forme diferite "entru genul masculin si cel feminin: 6 2$.: bo! & girl (baiat fata) husband & wife (sot sotoie) brother & sister (frate sora) father & mother (tata mama) son & daughter (fiu fica) uncle & aunt (unchi matusa) dog & bitch (caine catea) bull & cow (taur vaca) king & 'ueen (rege regina)
#. $umarul substantivelor

:umarul substantivelor re"re!inta forma "e care o ia un substantiv "entru a arata ca ne referim la unul sau mai multe obiecte sau fiinte.

1ingularul este forma de ba!a a unui substantiv: dog girl wife world storm (furtuna) ;luralul regulat al substantivelor se formea!a "rin adaugarea unui s la forma de singular: 6 2$.: cat(s ) cats (pisici) da!(s ) da!s (zile) world(s ) worlds (lumi) ;luralul substantivelor teminate 7n: %& o& s%& s& ', se formea!a adaug<nd es la singular: 6 2$.: church(es ) churches (biserici) bush(es ) bushes (tufisuri) class(es ) classes (clase) potato(es ) potatoes (cartofi) bo*(es ) bo*es (cutii)

(luralul neregulat
1unt unele substantive care formea!a forma de "lural neregulata. 6 1ubstantive terminate 7n onsoana)* formea!a "luralul cu ies: 2$.: compan! & companies (companii) factor! & factories (fabrici) bab! & babies (bebelusi) 6 9nele substantive terminate 7n o fac "lural "rin adaugarea unui s: 2$.: soprano & sopranos (soprane) piano & pianos (piane) photo & photos (fotografii) 6 9nele substantive terminate 7n f sau fe vor avea la "lural sc)imbarea 7n ves: 2$.: leaf & leaves (frunze) half & halves (jumatati) wife & wives life & lives (vieti) self & selves (insine) wolf & wolves (lupi) E' eptii: roof & roofs (acoperisuri) handkerchief & handkerchiefs (batiste) gulf & gulfs (golfuri prapastii) wharf & wharfs+ wharves (debarcadere) 6 #<teva substantive formea!a "luralul "rin sc)imbarea unei vocale interne:

2$.: foot & feet (picioare ,talpa-) man & men (barbati) tooth & teeth (dinti) 6 ;luralul substantivului child (co"il) este children. (co"ii). 6 9nele substantive ram<n la fel si "entru "lural: 2$.: aircraft (avion avioane) deer (caprioara caprioare) series (serie serii) sheep (oaie oi) species (specie specii) fish (peste pesti)

-(luralul substantivelor ompuse


6 =n ca!ul substantivelor com"use numai ultimul cuv<nt va trece la "lural. 2$.: bo!&friends (iubiti) break&ins (spargeri) travel agents (agentii de turism) E' eptii: substantivele com"use al caror "rim element este man sau +oman vor forma "luralul "entru ambele substantive com"onente. 2$.: men drivers (soferi) women teachers (profesoare) men servants (servitori) 6 =n ca!ul substantivelor com"use formate din constructii de genul substantiv ) prepozitie 8 a,verb ) substantiv, doar substantivul de ba!a va "rimi semnul "luralului. 2$.: sisters&in&law passers&b! men&of&war hangers&on lookers&on runners&up 6 *brevierile sau initialele vor forma "luralul "rin adaugarea unui s: 2$.: %/s (%embers of /arliament) 0I/s (ver! important persons)
-. Substantivele uni e .un ountable nouns/

1ubstantivele unice sunt cele care in engle!a nu se numara (uncountable) deoarece re"re!inta unicate sau obiecte "uternic individuali!ate, ori notiuni abstracte.

$ume ,e substante 6 bread ("aine), coffee (cafea), gold (aur), "e""er ("i"er), glass (sticla), oil (ulei, "etrol), stone ("iatra), wood (lemn). Abstra tiuni 6 eart) ("amant), "aradise ("aradis), nature (natura), t)e "resent ("re!entul), advice (sfat), deat) (moarte), )el" (a%utor), information (informatie), news (stire), beauty (frumusete), e$"erience (e$"erienta), /nowledge (cunoastere), friends)i" ("rietenie), t)eory (teorie), literature (literatura). Alte substantive 6 baggage (baga%), damage (dauna), s)o""ing (cum"araturi), reading (citire), luggage (baga%e), "ar/ing ("arcare), weat)er (vreme).

0. Forma posesiva

;entru a e$"rima "osesiunea unui substantiv, se foloseste 1orma posesiva a substantivului, care se formea!a in diferite moduri. 6 La forma de singular a substantivelor care nu se termina 7n s se adauga 1s : 2$.: a child2s voice (vocea unui copil) the people2s choice (alegerea oamenilor) a dog2s mouth (gura unui caine) women2s clothes (haine de +pt. femei) 6 #u formele de "lural ale substantivelor care se termina 7n s se foloseste doar a"ostroful (1) : 2$.: a bo!s2 school (o scoala de baieti) the sisters2 house (casa surorilor) 6 :umele "ro"rii terminate 7n s vor "rimi fie doar a"ostrof (>), fie 1s : 2$.: %r 3ones2s + %r 3ones2 car (masina domnului 3ohn) 4eats2s + 4eats2 poems (poeziile lui 4eats)

6 =n ca!ul substantivelor com"use si a titlurilor, ultimul cuv<nt va "rimi 1s : 2$.: %! father&in&law2s guitar (chithara socrului meu) 5enr! the "ighth2s wife (a opta sotie a lui 5enr!) 6 1s se foloseste si du"a initiale sau abrevieri: 2$.: The 6"72s assistant (asistentii 6"7) the /%2s speech (discursul de +a lui /%) 0orma "osesiva se foloseste 7n general c<nd vorbim de oameni, animale, tari. 1e foloseste si 7n urmatoarele ca!uri: a/ =n e$"resii tem"orale: 2$.: !esterda!2s newspaper (ziarul de ieri) in five !ears2 time (in timp de 8 ani) ten minutes2 break (pauza de zece minute) b/ =n e$"resii construite du"a modelul bani ? wort) of (bani ? in valoare de): 2$.: ten dollars2 worth of bananas (banane de zece dolari) a shilling2s worth of stamps (timbre in valoare de un siling)

/ =n alte e$"resii u!uale, cum ar fi: 2$.: for heaven2s sake (pentru 9umnezeu) a winter2s da! (o zi de iarna) the water2s edge (marginea apei) the plane2s wings (aripi de avion) the train2s departure (statia de tren) =n ca!ul anumitor substantive folosite la "osesiv, este u!uala omisiunea substantivului urmator atunci c<nd sensul comunicarii este clar (maga!ine, birouri, oficii, casa, locuinta).

@ou can buy t)is at t)e ba/er>s (s)o"). 6 /oti cumpara asta la brutarie. Aary boug)t )er tic/ets at t)e travel agent>s (office). 6 %aria a cump:rat bilete ei la agen;iei de turism. B)e /ids went to Cobby>s ()ouse). 6 6opii au plecat la <obb! (acasa).

6 deea de "osesie se "oate e$"rima si cu a%utorul constructiei of ) substantiv. *ceasta constructie se foloseste mai ales "entru lucruri sau fiinte umane sau animale atunci cand acestea sunt urmate de o "ro"o!itie subordonata. 2$.: the walls of the town (zidurile orasului) the roof of the church (acoperisul bisericii) the ke!s of the house (cheia casei)
too/ t)e advice of t)e girl and went to buy t)e boo/. 6 #m urmat sfatul fetei si am mers sa cumpar cartea.

#a si in limba romana, acelasi substantiv "oate avea intelesuri diferite, in functie de conte$tul "ro"o!itiei. De e$em"lu: Eer )air is blac/. 6 /arul ei este negru. 1)e found a )air in t)e brus). 6 # gasit un fir de par =n perie. B)eir )ouse was made of wood. 6 6asa lor este din lemn. Fe "icnic/ed in t)e woods. 6 #m mers la picnic =n padure.

The article - Articolul


;entru ca un substantiv sa ca"ete 7nteles 7ntr6o "ro"o!itie, acesta trebuie sa fie 7nsotit de un determinant substantival. #el mai des folosit determinant substantival este arti olul (the article). n limba engle!a articolele se "ot clasifica astfel:

Arti ol %otarat 6 the Arti ol ne%otarat 6 a sau an Arti ol zero 6 forma implicita (fara articol) sau nee*primata

1. Arti olul %otar2t . the /

*rticolul )otar<t (t%e) se scrie inaintea cuvantului "e care6l determina si se foloseste astfel: 6 =naintea unui substantiv care a mai fost mentionat 7n conte$tul res"ectiv.
* bird saw a mouse. B)e mouse loved t)e bird. 6 7 pasare a vazut un soarece. >oarecele a iubit pasarea.

6 *tunci c<nd at<t vorbitorul c<t si ascultatorul cunosc notiunea e$"rimata de substantiv, c)iar daca nu a mai fost mentionat 7n conte$t.
6 F)ere>s t)e bat)roomG 6 t>s on t)e first floor. ( ?nde este baia@ & "ste la primul etaj.

6 =n "ro"o!itii sau fra!e 7n care definim sau identificam anumite "ersoane sau obiecte.
B)e girl in blue is my cousin. 6 1ata in albastru e verisoara mea.

6 Heferitor la obiecte "e care le consideram unice.


t)e eart), t)e sun, t)e moon, t)e stars 6 pamantul soarele luna stelele Aary is in t)e garden (t)e garden of t)is )ouse). 6 %aria este in gradina (gradina acestei case).

6 =naintea su"erlativului sau numeralelor ordinale: first, second, t)irds, etc ("rimul, al doilea, al treilea) si only (unic 8a, singur 8a, numai).
t)e best day (cea mai buna zi ), t)e first wee/ (prima saptamana), t)e last c)a"ter (ultimul capitol), t)e only way (singura cale).

6 =naintea unor ad%ective "entru a te referi 7n general la un gru" de oameni care au 7n comun o anumita 7nsusire (sunt frumosi, tineri, batr<ni, %a"one!i, etc)
t)e young (tanarul), t)e beautiful (frumosul), t)e old (batranul), t)e best (cel mai bun), t)e Ia"anese (japonezul).

6 :ume de locuri geografice, oceane, r<uri, mari, deserturi, munti, regiuni


t)e #aribbean (6araibe), t)e 1a)ara (>ahara), t)e *tlantic (#tlantic)

6 1e foloseste 7naintea unor nume "ro"rii (mu!ee, institutii, )oteluri, !iare, orc)estre, gru"uri mu!icale, va"oare, nume de famili la "lural,etc).
t)e :ational Jallery, t)e Hoyal 1)a/es"eare, t)e 1avoy, t)e Ceatles, t)e 1"ice Jirls, t)e Juardian, t)e Belegra"), t)e Daily, t)e Bitanic, t)e Bower of London (Turnul $ondrei), t)e Eouse of ;arliament (6asa parlamentului), t)e 1mit)s (familia >mith)

6 Decade, secole, gru"e de ani.


Ay "arents went to 9niversity in t)e seventies. 6 /arintii mei au mers la facultate in anii saptezeci. !. Arti olul ne%otar2t . a / an /

*rticolul ne)otarat in limba engle!a este + a+ sau +an+. 6 A se foloseste 7naintea substantivelor care 7nce" cu o consoana.
a boy (un baiat), a car (o masina), a )ouse (o casa)

6 An se foloseste 7naintea substantivelor care 7nce" cu o vocala (a, e, i, o, u).


an a""le (un mar), an orange (o portocala un portocaliu), an o"era (o opera)

2$ce"tii: An 7nainte de un +)+ mut: 6 an )our (o ora), an )onor (o onoare). A 7nainte de +u+ sau +eu+ atunci c<nd se "ronunta ca +!ou+: 6 a 2uro"ean, a university, a unit (o unitate) Arti olul ne%otar2t se foloseste in urmatoarele ca!uri: 6 ;entru a te referi la ceva "entru "rima data:
Fould you li/e a drin/G 6 Ti&ar place o bautura@ >ve finally got a good %ob. 6 In sfarsit am obtinut o slujba buna.

6 ;entru a te referi la un anume membru al unui gru" sau clase: 2$em"le:


cu nume de "rofesii: Io)n is an engineer. (Ion este un inginer.) cu nationalitati si religii: Io)n is an 2nglis)man. (3ohn este un englez) cu instrumente mu!icale: Aarius was "laying a violin w)en t)e visitor arrived. (%arius canta la vioara cand a sosit vizitatorul.) cu numele !ilelor: was born on a B)ursday. (#m fost nascut intr&o 3oi) "entru a desemna +un fel de+, sau +un e$em"lu de+: B)e mouse )as a tiny nose. (>oarecele are un nas micut). t is a very strange car. (2 o masina foarte ciudata.) cu substantive la singular, du"a cuvinte cum ar fi w)at si suc): F)at a )oa$K Ee is suc) a "rodigious young man. (6e pacalealaA " un tanar atat de e*traordinar.) atunci c<nd te referi la un singur obiect sau "ersoana, ec)ivalea!a cu +one+: >d li/e an orange and two lemons, "lease. (#si dori o portocala si doua lamai va rog.)

6 Hetineti ca se s"une a )undred (o suta), a t)ousand (o mie), a million (un milion).


#. Arti olul zero

1e s"une ca e vorba de Arti olul zero (sau fara articol) atunci cand nu se foloseste nici un articol. *rticolul nu se foloseste 7n urmatoarele ca!uri: 6 #u nume de tari (la singular).
Jermany is an im"ortant economic "ower. 6 Bermania e o importanta putere economica. Ee>s %ust returned from *rgentina. 6 "l tocmai s&a intors din #rgentina

(2$ce"tie: >m visiting t)e 9nited 1tates ne$t wee/. 6 Li!ite! 1tatele 9nite sa"tamana viitoare.) 6 #u numele limbilor.
0renc) is s"o/en in Ba)iti. 6 1ranceza este vorbita in Tahiti. 2nglis) uses many words of Latin origin. 6 "ngleza foloseste multe cuvinte de origine latina.

6 #u numele meselor.
Lunc) is at midday. 6 %asa de prCnz este la prCnz (amiaza). Dinner is in t)e evening. 6 6ina este seara Crea/fast is t)e first meal of t)e day. 6 %icul dejun e prima masa a zilei.

6 #u numele "ersoanelor (doar cele la singular).


Io)n>s coming to sc)ool. 6 Ion vine la scoala. Jeorge Ming is my uncle. 6 Degele Beorge este unchiul meu.

6 #u titluri si nume "ro"rii:


;rince #)arles is Nueen 2li!abet)>s son. 6 /rintul 6harles este fiul reginei "lisabeta Dr. Fatson was 1)erloc/ Eolmes> friend. 6 9r. Eatson a fost prietenul lui >herlock 5olmes.

(=nsa titlurile generice, luate singure, au articol: the Fueen of "ngland the /ope) 6 Du"a ca!ul "osesiv format cu 1s.
Eis sister>s car. 6 %asina surorii lui. Laura>s bas/et. 6 6osul $aurei.

6 #u numele "rofesiilor.
2ngineering is a useful career. 6 Ingineria e o cariera folositoare. Ee>ll "robably go into medicine. 6 "l probabil va merge la medicina.

6 #u nume de maga!ine:
>ll get t)e card at 1mit)>s. 6 #m sa obtin cardul la magazinul lui >mith. (smith ) fierar)

6 #u ani.
1934 was a wonderful year. 6 GHIJ a fost un an minunat. Do you remember 1995G 6 Iti amintesti de GHH8@

6 #u substantive unice (uncountable nouns).


Ail/ is often added to tea in 2ngland. 6 $aptele este adesea adaugat la ceai in #nglia. ;eace is good. 6 /acea e buna.

6 #u numele unor munti, lacuri si insule:


Aount AcMinley is t)e )ig)est mountain in *las/a. 6 %untele %cKinle! e cel mai inalt munte din #laska 1)e lives near 1alty La/e. 6 "a locuieste (traieste) langa $acu >arat. Eave you visited Long slandG 6 #i vizitat $ong Island@

6 #u ma%oritatea numelor de stra!i , orase, statii "entru mi%loacele de trans"ort si aero"orturi.


Lictoria 1tation is in t)e centre of London. 6 >tatia 0ictoria e in centrul $ondrei. #an you direct me to Cond 1treetG 6 /oti sa ma directionezi spre strada <ond@ B)ey>re flying from Eeat)row. 6 "i zboara de la 5eathrow.

6 =n unele e$"resii invariabile.


by car (cu masina), at sc)ool (la scoala), at wor/ (la munca), at 9niversity (la universitate), in c)urc) (la biserica), in bed (in pat), by train (cu trenul), on foot (pe jos), on )oliday (in vacanta), on air (in broadcasting) (in direct). -. A 3 An si One

*tunci c<nd se numara sau se masoara tim"ul, distanta, greutatea, etc. se "oate folosi fie a 3an, fie one "entru singular. 2$em"le:
* 8 One "ound (o livra ,sau lira-), * 8 One million "ounds (un milion de lire) @ou can ta/e an8 one )our for lunc). 6 /ute;i s: lua;i o ora pentru masa de prCnz.

Dar a8an si one nu 7nseamna 7ntotdeauna acelasi lucru:


* bo$ is no good. (Fe need somet)ing else, not a bo$). 6 7 cutie nu e buna. (Ne trebuie altceva nu o cutie). One bo$ is not enoug), we need two bo$es. 6 7 (singura) nu e suficient ne trebuie doua cutii.

The adjective - Adjectivul


De cele mai multe ori ad%ectivele sunt folosite "entru a descrie un substantiv, de e$em"lu, un ad%ectiv "oate descrie culoarea unui obiect. (mar rosu carte frumoasa).
1. Forma a,4e tivului

n limba engle!a a,4e tivele (the adjective) sunt invariabile. 2le nu 7si sc)imba forma 7n functie de gen sau numar.
6 * %ot "otato (un cartof fierbinte), some %ot "otatoes (niste cartofi fierbinti).

;entru a sublinia sau accentua sensul unui ad%ectiv se "ot adauga cuvintele: very (foarte), really (intr6adevar, realmente, cu adevarat):
6 * very )ot "otato (un cartof foarte fierbinte), some really )ot "otatoes (niste cartofi cu adevarat fierbinti). !. (ozitia a,4e tivului

De obicei ad%ectivul se asea!a 7n fata substantivului determinat:


* goo, movie (un film bun).

Dar sunt si destule ca!uri cand se asea!a du"a cuvantul determinat. 2$em"le cu diferite ca!urui de "o!itionare a ad%ectivului: 6 Du"a verbe au$iliare ca: to be, to become, to seem, to loo/, to taste, to a""ear, to feel, to /ee", to ma/e, to smell, to sound, to turn, etc:
B)e movie is goo,. 6 1ilmul e bun. @ou seem upset. 6 /ari suparat. B)is c)eese tastes ,ifferent. 6 <ranza asta are un gust diferit.

6 Du"a substantiv 7n e$"resii fi$e:


t)e ;rincess Hoyal (/rintesa regala), t)e ;resident elect (presedintele ales), t)e court martial (curtea martiala)

6 #<teva ad%ective, ca de e$em"lu c)ief, main, "oor ((unfortunate & sarman biet') stau numai 7n fata substantivului determinat:
B)is is t)e main "ur"ose of t)e meeting. 6 #cesta este scopul principal al intalnirii. B)at poor woman was living in a garage. 6 #cea femeie sarmana traia intr&un garaj.

6 *ltele "ot sta numai du"a un verb au$iliar: aslee", u"set, awa/e, afraid, ali/e, alive, alone, annoyed, ill, well, sorry
Ee>s asleep. 6 # adormit (este adormit). >m alone. 6 >unt singur.

6 9nele ad%ective 7si sc)imba sensul 7n functie de "o!itia "e care o ocu"a. *d%ectivele involved, "resent, concerned au sens diferit daca sunt "lasate 7n fata substantivului sau du"a acesta.
B)ese are t)e "eo"le involve, 3 on erne,. 6 #cestia sunt oamenii implicati + in cauza. B)ey )ad an involve, discussion. 6 #u avut o discutie dificila. am a on erne, mot)er. 6 >unt o mama ingrijorata (grijulie). B)e list of t)e students present is outside. 6 $ista de prezenta a elevilor este afara. B)e present status of t)e matter rePuires urgent attention. 6 >tarea actual: (prezenta) a problemei necesit: o aten;ie urgent:. #. Fun tiile a,4e tivului

*d%ectivul arata si descrie mai multe lucruri des"re calitatile substantivul determinat. *d%ectivele "ot e$"rima: 6 1entimente sau calitati:
B)ey ma/e an original cou"le. 6 "i formeaza un cuplu original. 1)e is a single mot)er. 6 "a este o mama singura.

6 :ationalitatea sau originea:


Hicardo is Spanis%. 6 Dicardo e spaniol. boug)t )im a S+iss watc) for #)ristmas. 6 I&am cumparat un ceas de mana elvetian de 6raciun.

6 Diferite caracteristici ale unui obiect:


B)e table is long. 6 %asa e mare (lunga). B)e +%ite tray was a gift. 6 /latoul (tava) alba a fost un cadou.

6 L<rsta:
Ay )at is too ol,. will buy anot)er one. 6 /alaria mea e prea veche (batrana). #m sa cumpar alta. Ee is still very *oung, almost a boy. 6 "ste inca foarte tanar aproape un baiat.

6 Dimensiuni, marime si masuri:


t is a very long movie. 6 " un film foarte lung. B)at boy is tall. 6 #cel baiat e inalt.

6 #uloarea:
)ave a blue boo/. 6 #m o carte albastra.

6 Aaterie 8 material:
Ee wore a otton s)irt. 6 "l poarta o camasa de bumbac. t was a silver tray. 6 "ra o tava de argint.

6 0orma:
* re tangular envelo"e. 6 ?n plic dreptunghiular.. * roun, table. 6 7 masa rotunda.

6 Iudecati, "areri sau o"inii:


Jrammar is fas inating. 6 Bramatica e fascinanta. B)e day is +on,erful. 6 Liua e minunata. -. Or,inea a,4e tivelor

#<nd se folosesc doua sau mai multe ad%ective "entru a descrie acelasi substantiv, ordinea lor de"inde de functiile acestora. 2$ista mai multe variante, dar cea mai obisnuita ordine este:

1. 5alue3opinion .valoare/opinie/ 6 delicious (delicios) lovel! (minunat) charming (incantator)

2. Size .marime/ 6 small (mic) huge (urias) tin! (minuscul) -. Age36emperature .marime, varsta/temperatura/ 6 old (batran) little (putin) !oung (tanar) cold (rece) hot (cald fierbinte) .. S%ape .forma/ 6 round (rotund) s'uare (patrat) rectangular (dreptunghiular) 5. 7olour .culoare/ 6 red (rosu) blonde (blond) black (negru) 6. Origin .origine/ 6 >wedish (suedez) Domanian (roman romanesc) 6hinese (chinez chinezesc) 3. 8aterial .material/ 6 plastic (plastic de plastic) wooden (lemnos de lemn) silver (de argint)

2$em"le:
a green roun, plasti buc/et 6 o g:leat: de plastic verde rotunda an elegant little Fren % cloc/ 6 un elegant ceas mic francez a small roun, +oo,en table 6 o masa rotunda mica de lemn

Comparison degrees (comparative, superlative) comparatie (comparativ, superlativ)

rade de

Jradele de com"aratie e$"rima in general ra"ortul unui ad%ectiv fata de ceva sau starea ma$ima a acestuia. De e$em"lu: mai cald mai rapid cel mai bun. 2$ista trei grade de com"aratie ale ad%ectivelor:

pozitiv .sau simplu/ 6 frumos senin omparativ 6 mai frumos mai senin superlativ 6 cel mai frumos cel mai senin omparativului

1. Formarea

=n limba engle!a, omparativul (comparative) se "oate forma in doua moduri, in functie de cate silabe are ad%ectivul.

a/ A,4e tive u o silaba


*d%ectivele formate dintr6o silaba formea!a com"arativul adaugand -er la forma sim"la, &a,4e tiv9simplu ) -er'.
tall 6 taller (mai inalt), blue 6 bluer (mai albastru)

6 *d%ectivele sim"le, formate din &consoana ( o vocala ( consoana' vor dubla consoana finala.
fat 6 fatter (mai gras), big 6 bigger (mai mare), )ot 6 )otter (mai fierbinte)

b/ A,4e tive u ,oua silabe

*d%ectivele formate din doua silabe formea!a com"arativul adaugand -er la forma sim"la, &a,4e tiv9simplu ) -er' sau cuvantul more in fata, &more ) a,4e tiv9simplu'. 6 er se adauga doar la ad%ectivele care se termina in: -*& -l*& -o+& -le& -er& -ure sau la ad%ectivele: %an,some& polite& pleasant& ommon& :uiet. n rest, "entru celelalte, dar si "entru acestea, se "oate adauga more in fata. 2$em"le:
yellow 6 yellower 8more yellow (mai galben) sim"le 6 sim"ler 8more sim"le (mai simplu) tender 6 tenderer 8more tender (mai tandru)

6 *d%ectivele terminate in -* vor inlocui +y+ cu +i+ inainte de +-er+.


)a""y 6 )a""ier 8more )a""y (mai fericit) "retty 6 "rettier 8more "retty (mai dragut)

/ A,4e tive u trei sau mai multe silabe


*d%ectivele formate din trei sau mai multe silabe formea!a com"arativul adaugand cuvantul more in fata, &more ) a,4e tiv9simplu'.
im"ortant 6 more im"ortant (mai important) e$"ensive 6 more e$"ensive (mai scump) !. Formarea superlativului

#a si com"arativul, superlativul (superlative) in limba engle!a se "oate forma diferit, in functie de cate silabe are ad%ectivul.

a/ A,4e tive u o silaba


*d%ectivele formate dintr6o silaba formea!a su"erlativul adaugand -est la forma sim"la, &a,4e tiv9simplu ) -est'.
tall 6 tallest (cel mai inalt), blue 6 bluest (cel mai albastru)

6 *d%ectivele sim"le, formate din &consoana ( o vocala ( consoana' vor dubla consoana finala.
fat 6 fattest (cel mai gras), big 6 biggest (cel mai mare), )ot 6 )ottest (cel mai fierbinte)

b/ A,4e tive u ,oua silabe


*d%ectivele formate din doua silabe formea!a su"erlativul adaugand -est la forma sim"la, &a,4e tiv9simplu ) -est' sau cuvantul most in fata, &most ) a,4e tiv9simplu'. 6 est se adauga doar la ad%ectivele care se termina in: -*& -l*& -o+& -le& -er& -ure sau la ad%ectivele: %an,some& polite& pleasant& ommon& :uiet. n rest, "entru celelalte, dar si "entru acestea, se "oate adauga most in fata. 2$em"le:
yellow 6 yellowest 8most yellow (cel mai galben) sim"le 6 sim"lest 8most sim"le (cel mai simplu) tender 6 tenderest 8most tender (cel mai tandru)

6 *d%ectivele terminate in -* vor inlocui +y+ cu +i+ inainte de +-est+.


)a""y 6 )a""iest 8most )a""y (cel mai fericit) "retty 6 "rettiest 8most "retty (cel mai dragut)

/ A,4e tive u trei sau mai multe silabe

*d%ectivele formate din trei sau mai multe silabe formea!a su"erlativul adaugand cuvantul most in fata, &most ) a,4e tiv9simplu'.
im"ortant 6 most im"ortant (cel mai important) e$"ensive 6 most e$"ensive (cel mai scump) #. Forme neregulate

9rmatoarele ad%ective au forme de com"arativ si su"erlativ total neregulate (trebuie memorate asa cum sunt):

Pozitiv good bun! bad rau! little mic, putin! old batran, in varsta! much "many mult /multe! far departe!

Comparativ better mai bun! worse mai rau! less mai mic, mai putin! older "elder mai batran! more mai mult /multe! further "farther mai departe!

Superlativ best cel mai bun! worst cel mai rau! least cel mai putin! oldest "eldest cel mai batran! most cel mai mult /multe! furthest "farthest cel mai departe!

-. 7omparatia a,4e tivelor

#om"aratia ad%ectivelor fata de altceva (lucru, obiect, fiinta, eveniment, loc, etc) se "oate forma in mai multe feluri. 6 t%e ) superlative
B)is is t%e ol,est t)eater in London. 6 #cesta este cel mai vechi (batran) teatru din $ondra.

6 omparative ) t%an 6 ;entru a com"ara diferentele dintre doua obiecte, evenimente sau fiinte:
Ee ma/es fe+er mista;es t%an you do. 6 "l face mai putine greseli decat faci tu. B)ailand is sunnier t%an :orway. 6 Tailanda e mai insorita decat Norvegia. *lbert is more %umbl* t)an *rt)ur. 6 #lbert e mai smerit decat #rthur.

6 as ) a,4e tive ) as 6 #om"arative de egalitate. #onstructie folosita "entru a com"ara oameni, locuri, fiinte, evenimete sau obiecte, 7ntre care nu e$ista diferente:
;eter is 24 years old. Io)n is 24 years old. ;eter is as ol, as Io)n. 6 /eter are MJ de ani. 3ohn are MJ de ani. /eter e la fel de in varsta ca 3ohn. Hamona is as %app* as Ha")ael. 6 Damona e la fel de fericita ca Dafael. * tiger is as ,angerous as a lion. 6 ?n tigru e la fel de periculos ca un leu.

6 not as ) a,4e tive ) as 6 1e "oate arata diferentele dintre doua substantive folosind contructia not so3as ...as:
Aont Clanc is not as %ig% as Aount 2verest. 6 %untele <lanc nu e la fel de inalt ca muntele "verest :orway is not as sunn* as B)ailand. 6 Norvegia nu e la fel de insorita ca Tailanda.

!ilele saptamanii, "unile si Anotimpurile


1. <ilele saptamanii .=a*s of t%e +ee;/

<ilele saptamanii (9a!s of the week) in limba engle!a se scriu 7ntotdeauna cu literQ mare ( sunt substantive proprii =n

limba englez: ). 2numerarea !ilelor sQ"tQm<nii, calendarele, etc. 7nce" cu duminicQ (1unday).

Sun,a* 6 duminica 8on,a* 6 luni 6ues,a* 6 marti >e,nes,a* 6 miercuri 6%urs,a* 6 %oi Fri,a* 6 vineri Satur,a* 6 sambata

6 2$em"le cu "ro"o!itii:
2very 1unday s)e goes to c)urc). 6 In fiecare duminica ea merge la biserica. Fe )ave 2nglis) classes on Buesday and on B)ursday. 6 #vem ore de englez: martea si joia. On 0riday visit my "arents. 6 0inerea imi vizitez parintii. !. ?unile anului .8ont%s of t%e *ear/

#a si !ilele sa"tamanii, lunile anului (%onths of the !ear) in limba engle!a se scriu 7ntotdeauna cu literQ mare ( sunt substantive proprii =n limba englez: ).

@anuar* 6 ianuarie Februar* 6 februarie 8ar % 6 martie April 6 a"rilie 8a* 6 mai @une 6 iunie @ul* 6 iulie August 6 august September 6 se"tembrie O tober 6 octombrie $ovember 6 noiembrie =e ember 6 decembrie

6 2$em"le cu "ro"o!itii:
Aay is a wonderful mont). 6 %ai este o luna minunata. Eis birt)day is in October. 6 Liua lui de nastere este in octombrie. On Iuly go to t)e mountain. 6 In iulie merg la munte. #. Anotimpuri .Seasons/

Anotimpurile (The seasons) in limba engle!a sunt urmatoarele:

spring 6 "rimavara

summer 6 vara autumn 6 toamna +inter 6 iarna

6 2$em"le cu "ro"o!itii:
B)e s"ring mont)s are Aarc), *"ril and Aay 6 $unile de prim:var: sunt martie aprilie si mai. li/e all seasons: s"ring, summer, autumn and winter. 6 Imi plac toate anotimpurile: primavara vara toamna si iarna.

The Numeral - Numeralulul


$umeralul (The Numeral) re"re!intQ "artea de vorbire care e$"rimQ o cifrQ, numQrul sau ordinea obiectelor, tot ce e legat de numere. Deseori determinQ un substantiv si a"are 7naintea aceluia. 2$istQ mai multe ti"uri de numeral, dintre care cele mai frecvent ulili!ate sunt: $umeralul ar,inal si $umeralul or,inal. n afara de acestea doua, mai sunt numeralele: fractionar colectiv multiplicativ si distributiv .
1. $umeralul ar,inal

$umeralul ar,inal (The 6ardinal Numeral) e$"rimQ o cifrQ sau numQrul obiectclor. :umerele cardinale de la 1 la 12 7n limba engle!a sunt urmatoarele:
R S !ero (zero null) 1 S one (unu) 2 S two (doi) - S t)ree (trei) . S four (patru) 5 S five (cinci) 6 S si$ (sase) 3 S seven (sapte) 4 S eig)t (opt) 9 S nine (noua) 1R S ten (zece) 11 S eleven (unsprezece) 12 S twelve (doisprezece )

6 ntre 1- si 19 numerele se com"un "rin adaugarea terminatiei + -teen+ la numerele -69. (Numeralele GN si G8 prezinta deosebiri ortografice si de pronuntie fata de numeralele N si 8 de la care sau format)
1- S t)irteen (treisprezece) 1. S fourteen (patrusprezece) 15 S fifteen (cincisprezece) 16 S si$teen (saisprezece) 13 S seventeen (saptesprezece) 14 S eig)teen (optsprezece) 19 S nineteen (nouasprezece )

6 Tecile (2R69R) se formea!a de la numerele 269 la care se adauga terminatia + -t*+ (cu deosebiri ortografice la numerele MO NO PO si 8O ).

2R S twenty (douazeci) -R S t)irty (treizeci) .R S forty (patruzeci) 5R S fifty (cincizeci) 6R S si$ty (saizeci) 3R S seventy (saptezeci) 4R S eig)ty (optzeci) 9R S ninety (nouazeci)
Numele zecilor la plural: twenties thirties forties fifties etc. precedate de articolul QtheQ sau alt determinant sunt folosite pentru a e*prima o perioada sau vCrsta: The literature of the thirties. & $iteratura anilor RNO. >he was a good&looking woman in her forties. & "ra o femeie frumoasa =ntre PO si 8O de ani.

6 :umele !ecilor se leaga de unitati direct, cu a%utorul unei liniute de unire:


21 S twenty6one (douazeci si unu) -5 S t)irty6five (treizeci si cinci) 64 6 si$ty6eig)t (saizeci si opt) 39 S seventy6nine (saptezeci si noua) 49 6 eig)ty6nine (optzeci si noua)

6 1utele se formea!a adaugand du"a numar cuvantul + %un,re,+, iar miile se formea!a adaugand cuvantul +t%ousan,+.
1RR S one )undred (o suta) 3RR S seven )undred (sapte sute) 1RRR 6 one t)ousand (o mie) -RRR S t)ree t)ousand (trei mii)

6 :umeralele care denumesc sute, mii sau milioane sunt legate "rin + an,+ de cele care denumesc !eci si unitati.
115 6 a8one )undred and fifteen 3-5 6 seven )undred and t)irty6five -RR4 6 t)ree t)ousand and eig)t

6 *tunci c<nd numerele denumind !ecile, sutele, miile, milioanele sunt necunoscute, acestea a"ar la formQ de "lural: tens (zeci), )undreds (sute), t)ousands (mii), millions (milioane).
In limba englez: cuvCntul care defineste miliardul este QbillionQ.

6 1"re deosebire de limba rom<nQ (unde "entru unitatiu se foloseste virgula (,) iar "entru se"ararea miilor se foloseste "unctul (.)), in limba engle!a este invers, unitatile se se"ara "rin "unct si miile se se"arQ "rin virgul: R.4, 2.-5, 1,349, -,-54.34 etc, 6 #ifra !ero se "oate citi : zero& o%& nil& not%ing sau love. zero 6 7n matematicQ si indicarea tem"eraturii o% 6 la numerele de telefon nil si not%ing 6 "entru e$"rimarea scorului la fotbal love 6 7n tenis 2$em"le:
t is four degrees below !ero. 6 >unt minus patru grade. Dial 6R3R... 6 1ormeaza si*&oh&seven&oh... Leeds 9nited won -6R (four nil sau four to not)ing). 6 $eeds a cCstigat cu N:O. :astase leads by -R:R (t)irty6love). 6 Nastase conduce cu NO:O.

!. $umeralul or,inal

$umeralul or,inal (The 7rdinal Numeral), numerele or,inale, e$"rimQ ordinea obiectelor sau locul unui obiect 7ntr6 o seris. =n general, se formea!Q "rin adQugarea terminatiei -t%, la numeralul cardinal, cu e$ce"tia "rimelor trei: first (primul prima), se on, (al doilea a doua) si t%ir, (al treilea a treia). 6 #ateva numerale isi sc)imba ortografia inaintea adaugarii terminatiei +6t)+. 2$.: fift% (al cincilea a cincea), eig%t% (al optulea a opta), nint% (al noulea a noua), si altele la fel. 6 La numeralele com"use, numai ultimul numar "rimeste terminatia +6t)+. 2$.: t+ent*-sevent% (al dou:zeci Si Saptelea a dou:zeci Si Saptea), t+o %un,re, an, t%irt*-si't% (dou: sute treizeci Si Saselea) 6 :umeralele ordinale cu"rin!<nd cuvintele +)undred+, +t)ousand+, +million+ "ot fi "recedate numai de one, nu si de a, iar articolul )otar<t (t)e) "oate fi omis: one %un,re, an, t%irt*-se on, (al o suta treizeci si doilea). 6 *brevierea numeralelor ordinale (forma lor "rescurtata) se face "rin adaugarea ultimelor doua litere la cifra. 2$.: 1st (first), !n, (second), #r, (t)ird), At% (eig)t)), !1st (twenty6first). 6 La !eci, terminatia +6ty+ devine -tiet%. 2$.: t+entiet%& t%irtiet%& fortiet%& fiftiet%& si'tiet%& seventiet%& eig%tiet%& ninetiet%. 6 n general, numeralul ordinal este 7nsotit de arilcolul t%e.

?ista numerale or,inale


1 6 t)e first (t)e 1st) 2 6 t)e second (t)e 2t)) - 6 t)e t)ird (t)e -rd) . 6 t)e fourt) (t)e .t)) 5 6 t)e fift) (t)e 5t)) 6 6 t)e si$t) (t)e 6t)) 3 6 t)e sevent) (t)e 3t)) 4 6 t)e eigt) (t)e 4t)) 9 6 t)e nint) (t)e 9t)) 1R 6 t)e tent) (t)e 1Rt)) 11 6 t)e elevent) (t)e 11t)) 12 6 t)e twelft) (t)e 12t)) 1- 6 t)e t)irteent) (t)e 1-t)) 1. 6 t)e fourteent) (t)e 1.t)) 15 6 t)e fifteent) (t)e 15t)) 16 6 t)e si$teent) (t)e 16t)) 13 6 t)e seventeent) (t)e 13t)) 14 6 t)e ei)teent) (t)e 14t)) 19 6 t)e nineteent) (t)e 19t)) 2R 6 t)e twentiet) (t)e 2Rt))

21 6 t)e twenty6first (t)e 21st) -R 6 t)e t)irtiet) (t)e -Rt)) -2 6 t)e t)irty6second (t)e -2nd) .R 6 t)e fortiet) (t)e .Rt)) .- 6 t)e forty6t)ird (t)e .-rd) 5R 6 t)e fiftiet) (t)e 5Rt)) 5. 6 t)e fifty6fourt) (t)e 5.t)) 6R 6 t)e si$tiet) (t)e 6Rt)) 65 6 t)e si$ty6fift) (t)e 65t)) 3R 6 t)e seventiet) (t)e 3Rt)) 4R 6 t)e eig)tiet) (t)e 4Rt)) 9R 6 t)e ninetiet) (t)e 9Rt)) 1RR 6 t)e )undret) (t)e 1RRt)) 1R1 6 t)e )undred and first (t)e 1R1st) 1RRR 6 t)e one t)ousandt) (t)e 1RRRt)) #. $umeralul fra tionar

$umeralul fra tionar (The 1ractional Numeral), numerele fra tionare, arata una sau mai multe "arti ale 7ntregului. 2ste redat sub forma unor fractii (G+N P+8), iar cu litere se e$"rima cu numaratorul numeral cardinal, iar numitorul, "rintr6 un numeral ordinal, ca in urmatoarele e$em"le:
18- 6 one-t%ir, (o treime) 285 6 t+o-fift%s (doua cincimi) -8. 6 t%ree-fourt%s (trei patrimi)

6 6and numaratorul e*prima o unitate mai mare de G numitorul se scrie si se pronunta la plural (M+N & two&thirds).
-. $umeralul ole tiv

$umeralul ole tiv (The 6ollective Numeral) arata ca obiectele sunt considerate 7n gru" si nu i!olat ( ouple ( doi, doua, pair ( "erec)e, team ( ec)i"a &"eec)e, gru"a', *o;e ( "erec)e, ,ozen ( du!ini, s ore B ,ouaze i).
6 a pair of s)oes 6 o "erec)e de "antofi 6 two team of cattle 6 doua "erec)i de vite 6 four *o;e of o$en 6 "atru "erec)i de boi 6 two ,ozen of eggs 6 doua du!ini de oua 0. $umeralul multipli ativ

$umeralul multipli ativ (The %ultiplicative Numeral) arata masura 7n care creste o cantitate sau o actiune ( "*.: double the amount & dublu sumei ,sau Qdubleaza cantitateaQ- ). :umeralul multi"licativ are forme diferite, 7n functie de stilul familiar, te)nic, oficial etc. 7n care el este folosit. 6 =n vorbirea curenta, numeralele multi"licative de la 1 la - au urmatoarele forme: on e (odata), t+i e (de doua ori), t%ri e (de trei ori) &0orma t)rice este 7nvec)ita'. 6 De la numarul . 7n continuare, numeralele multi"licative se formea!a cu numeralul cardinal urmat de substantivul times (ori, dati). 2$.: four times (de patru ori), eig%t times (de opt ori). 0orma cu +times+ este folosita si 7n locul lui +t)rice+: t%ree times.

6 =n stilul literar, te)nic sau oficial, se foloseste numeralul multi"licativ format din numeralul cardinal si sufi$ul -fol,. 2$.: t+ofol, (dublu), t%reefol, (triplu), a %un,re,fol, (de o suta de ori) 6 ;entru unitatea 1, forma numeralului multi"licativ este si single, iar "entru 2 se foloseste, "e l<nga forma ,ouble si t+ofol,.
C. $umeralul ,istributiv

$umeralul ,istributiv (The 9istributive Numeral) e$"rima gru"area numerica a obiectelor. 1e formea!Q cu a%ulorul lui b* sau an,.
one by one 6 unul cCte unul t)ree by t)ree 6 trei cCte trei by twos 6 cCte doi by t)rees 6 cCte trei two and two 6 doi si cu doi t)ree and t)ree 6 trei si cu trei

$ota: *"ro$imarea numericQ se e$"rimQ "rin: about (circa), nearl* (apro*imativ), almost (aproape) De"Qsirea unei cifre se e$"rimQ "rin: over (peste), moret%an (mai mult decat +de), above (peste).

#ate and Time - $%primarea datei si orei


1. E'primarea ,atei

La e$"rimarea datei se foloseste numeralul ordinal, acesta "oate fi ase!at inaintea sau du"a numele lunii. Daca numeralul ordinal "recede denumirea lunii, acesta este urmat de +of+. 2$.: was born on t)e 3t) of Iuly 1996. 6 %&am nascut pe I Iulie GHIT. Daca numeralul ordinal este ase!at du"a denumirea lunii, +of+ este omis. 2$.: was born on *"ril (t)e) 3t). 6 %&am nascut pe I Iulie. =n engle!a americana ordinea obisnuita este luna& ziua& anul. 2$.: R5.R2.1941 6 Aay t)e 2nd 1941. n engle!a britanica ordinea este ziua& luna& anul. 2$.: 15.R5.1941 6 15t) of Aay 1941. 6 *nii se citesc cu a%utorul miilor sau a sutelor ( stil oficial), ori a !ecilor (in limba vorbita). De e$em"lu, 1996 se "oate citi:

1. one t%ousan, nine %un,rea, an, ninet*-si' (o mie noua sute nouaazeci si sase) sau 2. nineteen %un,rea, an, ninet*-si' (nouasprezece sute nouazeci si sase) ori -. nineteen ninet*-si' (nouasprezece nouazeci si sase)

#nul MOOO se citeste Qtwo thousandQ. Atentie #ifra !ero se "oate citi : zero& o%& nil& not%ing sau love. zero 6 7n matematicQ si indicarea tem"eraturii o% 6 la numerele de telefon nil si not%ing 6 "entru e$"rimarea scorului la fotbal love 6 7n tenis 2$em"le:
t is four degrees below !ero. ( >unt minus patru grade. Dial 6R3R... ( 1ormeaz: si*&oh&seven&oh... Leeds 9nited won .6R (four nil sau four to not)ing). ( $eeds a cCstigat cu P:O. :astase leads by -R:R (t)irty6love). ( Nastase conduce cu NO:O. !. E'primarea orei .timpului ronologi /

n e$"rimarea tim"ului cronologic se foloseste forma +o1 lo ;+, iar "ro"o!itia ince"e de obicei cu "ronumele + It+.
t is ten o>cloc/. ( " ora zece. t is five o >cloc/ s)ar". ( "ste cinci fi*.

6 O>cloc/ se foloseste numai cu ora fi$a. 6 IumQtatea de orQ se e$"rimQ "rin +%alf+, iar sfertul de orQ "rin +.a/ :uarter+. 6 ;entru a indica fractiunile de ore "<na la +si %umatate+ se mentionea!a numarul minutelor urmat de "re"o!itia +past+ si de ora res"ectiva. 2$.: t is ten (minutes) "ast nine. ( "ste (ora) H si GO (minute). 6 0ractiunile 7ntre %umatate si ora urmatoare se redau 7n limba engle!a s"un<n<nd numarul minutelor, "re"o!itia +to+ si a"oi ora. 2$.: t is twenty (minutes) to si$. ( "ste sase fara MO (de minute). 6 =n engle!a americana se folosesc si "re"o!itiile + after+ si +before+ 7n loc de +"ast+ si +to+.
4:1R 6 t is ten (minutes) after 4. 4:.R 6 t is twenty (minutes) before 9.

6 n engle!a americana, "entru %umatate de ora se foloseste e$"resia cu + t%irt*+ du"a ora. 2$.: 4:-R 6 t>s eig)t t)irty.
>e practic: e*primarea orei si =n felul urm:tor: "*.: M:G8 U two fifteen (doi si un sfert)

*lte e$em"le:
t is ten (minutes) "ast eig)t. ( "ste opt si zece. t is a Puarter "ast nine. ( "ste nou: si un sfert.

t is )alf "ast nine. ( "ste nou: si jum:tate. t is twenty (minutes) to ten. ( "ste zece f:r: dou:zeci. t is Puarter to ten. ( "ste zece f:r: un sfert.

Adverbs - Adverbe (&)


A,verbele (#dverbs) sunt cuvinte care ne s"un mai multe des"re cum, unde, c<nd, c<t de frecvent sau 7n ce mQsura are loc o actiune. *dverbele sunt in legatura cu un verb.
1. Fun tia a,verbelor

0iind in legatura cu un verb, adverbele determina in general verbe.


B)e bus moved slo+l*. ()owG) 6 #utobuzul s&a miscat incet. (cum@) am going )ome tomorro+. (w)enG) 6 /lec acasa maine. (cand@) !. Formarea a,verbelor

*dverbele se formea!a de cele mai multe ori "rin adaugarea unui -l* la forma de singular a ad%ectivului.

Adjectiv careful atent, grijuliu! quick repede, rapid! slow incet!

Adverb carefully cu atentie, cu grija! quickly repede, cu rapiditate! slowly incet!

Exemplu #e carefully picked up a tie$ El a luat cu grija o cravata.! %ime goes quickly$ Timpul trece repede.! #e walked slowly to the door$ El a mers incet la usa.!

a/ 8o,ifi ari ortografi e


6 Daca ad%ectivul se termina in -*, acesta se va inlocui cu -i ) -l*.
easy 6 easily (cu usurinta), angry 6 angrily (furios cu furie), luc/y 6 luc/ily (norocos)

6 #<nd avem un -le la sfarsit (6able, 6ible, 6le), dis"are -e si este inlocuit cu -*.
"robable 6 "robably (probabil cu probabilitate), terrible 6 terribly (teribil), gentle 6 gently (delicat cu delicatete)

6 *d%ectivele terminate in -i adauga -all*.


basic 6 basically (fundamental bazic ), economic 6 economically (economic), tragic 6 tragically (tragic)

2$ce"tie: "ublic 6 "ublicly (public in public) 6 0orme neregulate


true 6 truly (intradevar cu adevarat), due 6 duly (cum trebuie cum se cuvine), w)ole 6 w)olly (in intregime) good &ad%.' (bun) 6 well &adverb' (bine cum trebuie)

b/ Unele a,verbe au a eeasi forma a si a,4e tivele

early, fast, )ard, )ig), late, near, straig)t, wrong

#om"arati:
B)is is a %ar, e$ercise. (ad%ectiv) 6 #cesta e un e*ercitiu greu Ee wor/s %ar,. (adverb) 6 "l munceste din greu Fe saw many %ig% buildings. (ad%ectiv) 6 #m vazut multe cladiri inalte B)e bird flew %ig% in t)e s/y. (adverb) 6 /as:re a zburat inalt (sus) spre cer

/ Unor a,4e tive le orespun, ,oua forme ,e a,verb& u sensuri ,iferite Adjectiv deep adanc! Adverbe &$ deep adanc! '$ deeply profund, pana peste cap! &$ direct in mod direct! direct direct! '$ directly direct, fara intarziere! &$ first intai, primul! first primul, prima! '$ firstly in primul rand, mai intai! Exemplu ( #e looked deep into her eyes$ El a privit adanc in ochii ei.! ( )he is deeply in love$ Ea e profund indragostita.! ( *ou can dial +ew *ork direct$ Poti suna la New Yor in mod direct.! ( #e went there directly$ El a plecat direct !fara intarziere" acolo.! ( ,y mother came in first$ #ama a intrat intai !prima".! ( -irstly. / would like to welcome you here$ $n primul rand, asi dori sa va urez bun venit aici.!

*lte ad%ective cu adverbe asemanatoare: )ard, lig)t, %ust, last, late, most, near, rig)t, round, s)ort, wrong.
#. "ra,ele ,e omparatie ale a,verbelor

*dverbele formea!a com"arativul si su"erlativul la fel ca si ad%ectivele (vedeti lectia precedenta). 6 *dauga -er "entru com"arativ si -est "entru su"erlativ la adverbele dintr6o singura silaba:
)ard 6 )arder 6 )ardest (greu & mai greu & cel mai greu)

6 *dauga more "entru com"arativ si most "entru su"erlativ la adverbele formate din doua sau mai multe silabe si la cele terminate in -l*:
seriously 6 more seriously 6 most seriously (serios & mai serios & cel mai serios)

6 9nele adverbe au forme neregulate la com"arativ si su"erlativ:


badly 6 worse 6 worst (rau & mai rau & cel mai rau) little 6 less 6 least (putin & mai putin & cel mai putin) well 6 better 6 best (bine & mai bine & cel mai bine) muc) 6 more 6 most (mult & mai mult & cel mai mult)

De retinutK 9neori most "oate avea sensul de ver* (foarte):


Fe are most grateful for your )el". 6 >untem foarte recunosc:tori pentru ajutorul t:u am most im"ressed by t)is a""lication. 6 >unt foarte impresionat de aceast: cerere.

Adverbs classification - Clasificarea adverbelor (')


A,verbele (The adverbs) "ot fi clasificate in urmatoarele 5 categorii:

1. *dverbe de mod 2. *dverbe de loc si directie -. *dverbe de tim", durata si frecventa .. *dverbe de siguranta si "robabilitate 5. *dverbe de grad

1. A,verbe ,e mo,

*dverbele de mod ne arata cum, in ce mod, are loc o actiune. 2le se asea!a in "ro"o!itie du"a verb sau du"a com"lementul acestuia. 2$em"le:
Ee swims +ell. (du"a verb) 6 "l inoata bine Ee ran rapi,l*. (slowly, Puic/ly) 6 "l a fugit repede. (=ncet indata) 1)e s"o/e softl*. (loudly, aggressively) 6 "a a vorbit =ncet. (cu voce tare agresiv) Io)n coug)ed lou,l* to attract )er attention. 6 3ohn a tuSit tare pentru a atrage aten;ia ei. Ee "lays t)e "iano beautifull*. (du"a com"lement) 6 "l canta frumos la pian. Ee ate t)e c)ocolate ca/e gree,il*. 6 "l a mancat prajitura de ciocolata cu l:comie.

De retinut: a/*dverbul de mod nu se asea!a 7ntre verb si com"lement: Incorect: 5e ate greedily the chocolate cake. #orect: Ee ate t)e c)ocolate ca/e gree,il*. b/ ;o!itia adverbului 7n "ro"o!itie este foarte im"ortanta mai ales atunci c<nd e$ista mai multe verbe 7n "ro"o!itie. Daca adverbul este ase!at du"a o "ro"o!itie, atunci acesta modifica 7ntregul sens e$"rimat 7n "ro"o!itie. Observati diferentele de sens 7n functie de locul adverbului 7n "ro"o!itie:
Ee :uietl* as/ed me to leave t)e )ouse. 6 "l mi&a cerut linistit sa ies din casa. &cererea lui a fost facuta 7n liniste' Ee as/ed me to leave t)e )ouse :uietl*. 6 "l mi&a cerut sa ies din casa in liniste. &"lecarea a fost facuta 7n liniste' !. A,verbe ,e lo si ,ire tie

*rata unde are loc actiunea verbului. 1e asea!a in general du"a verbul "rinci"al sau com"lementul lui. 2$em"le: 6 Du"a verb:
loo/ed ever*+%ere. 6 %&am uitat peste tot Aary loo/ed a+a*. (u", down, around) 6 %aria s&a uitat departe. (sus jos imprejur) >m going %ome. (out, bac/) 6 /lec acasa. (afara inapoi)

6 Du"a com"lement:
B)ey built a )ouse nearb*. 6 "i au construit o casa in apropiere. 1)e too/ t)e c)ild outsi,e. 6 "a a luat copilul afara

A. Dere 3 t%ere. #u verbe de miscare, %ere e$"rima ideea de =nspre+ cu + =mpreuna cu vorbitorul, iar t%ere contrariul, departe fara participarea vorbitorului: 2$em"le:
#ome )ere. 6 0ino aici (spre mine) t>s in )ere. 6 "ste aici. (vino im"reuna cu mine sa ve!i) t>s in t)ere. 6 "ste acolo (du6te singur sa ve!i) ;ut it t)ere. 6 /une&o acolo. (de"arte de mine)

6 2$"resii cu %ere3 t%ere:


down )ere (aici jos), down t)ere (acolo jos) over )ere (aici chiar aici), over t)ere (acolo chiar acolo) under )ere (aici dedesubt), under t)ere (acolo dedesubt) u" )ere (aici sus), u" t)ere (acolo sus)

E. *dverbele de loc terminate 7n -+ar,s. 6 2$"rima ideea de miscare 7ntr6o anumita directie:
bac/wards (inapoi), forwards (inainte), downwards (in jos), u"wards (in sus), inwards (spre interior), outwards (spre e*terior), nort)wards (spre nord), sout)wards (spre sud), eastwards (spre est), westwards (spre vest), )omewards (spre casa), onwards (incepand cu). #ats don>t usually wal/ bac/wards. 6 /isicile de obicei nu merg cu spatele. B)e s)i" sailed westwards. 6 Nava a navigat spre vest.

De retinutK 6o+ar,s este "re"o!itie, nu adverb, astfel 7nc<t va fi 7ntotdeauna urmat de un substantiv sau "ronume:
Ee wal/ed to+ar,s t%e ar. 6 # mers spre masina. 1)e ran to+ar,s me. 6 "a a alergat spre mine.

7. *dverbe care e$"rima at<t locul c<t si directia:


a)ead (inainte), abroad (in strainatate), overseas (peste ocean), u")ill (la deal), down)ill (la vale), sideways (in lateral), indoors (in interior), outdoors (in e*terior). #. A,verbe ,e timp& ,urata si fre venta

*rata cand a avut loc o actiune dar si durata sau frecventa actiunii. 6 #<nd: today (azi), yesterday (ieri), later (mai tarziu), now (acum), last year (anul trecut) 6 Durata, "entru c<t tim": all day (toata ziua), not long (nu mult), for a w)ile (pentru un timp), since last year (de anul trecut) 6 #<t de frecvent: sometimes (cateodata), frePuently (frecvent adesea), never (niciodata), often (des adesea), yearly (anual) De obicei, adverbele de tim" se asea!a la sf<rsitul "ro"o!itiei sau emfatic, la 7nce"utul ei:
One of my c)ildren wrote to me *ester,a*. 6 ?nul dintre copiii mei mi&a scris ieri. ?ater t)e boy understood t)e story. 6 %ai tCrziu b:iatul a =n;eles povestea.

*dverbele care indica durata se asea!a la sfarsitul "ro"o!itiei:


1)e stayed in t)e )ouse all ,a*. 6 "a a stat in casa toata ziua. Ay mot)er lived in 0rance for a *ear. 6 %ama mea a tr:it =n 1ran;a un an (timp de un an).

De retinutK 6 For este intotdeauna urmat de o e$"resie de durata:


for t)ree days (pentru ,timp de- trei zile ), for a wee/ (pentru ,timp de- o saptamana), for several years (pentru mai multi ani), for two centuries (pentru doua secole).

6 Sin e este intotdeauna urmat e$"resia unui moment "unctual 7n tim":


since Aonday (de luni incepand cu luni), since 1996 (din GHHT), since t)e last year (incepand cu anul trecut de anul trecut).

*dverbele de frecventa e$"rima frecventa unei actiuni si se asea!a de obicei in fata verbului "rinci"al, dar du"a verbele au$iliare (cum ar fi: be, )ave, may, must):

often eat vegetarian food. (in fata verbului "rinci"al) 6 #desea mananc mancare vegetariana. @ou must al+a*s fasten your seat belt. (du"a verbul au$iliar +must+) 6 Trebuie s: fi*ati =ntotdeauna centura de siguran;:. )ave never forgotten my first /iss. (du"a verbul au$iliar +)ave+ si in fata verbului "rinci"al +forgotten+) 6 Niciodat: nu am uitat primul meu sarut.

9nele adverbe de frecventa e$"rima regularitatea incidentei unei actiuni si se "lasea!a la sfarsitul "re"o!itiei:
B)is maga!ine is "ublis)ed mont%l*. 6 #ceast: revist: este publicat: lunar. Ee visits )is mot)er on e a +ee;. 6 "l isi viziteaz: mama o dat: pe s:pt:mCn:.

*dverbe de fecventa:
frePuently (frecvent), generally (in general), normally (in mod normal), occasionally (ocazional), often (adesea), regularly (in mod regulat), sometimes (cateodata), usually (de obicei).

De retinutK 6 Yet se foloseste in "ro"o!itii interogative sau negative:


Eave you finis)ed your wor/ yetG :o, not yet. 6 #i terminat deja munca@ Nu nu =nc:. B)ey )aven>t met )im yet. 6 "i inca nu l&au intalnit.

6 Still e$"rima ideea de continuitate. 1e foloseste in "ro"o!itii "o!itive sau interogative.


am still )ungry. 6 Inca mi&e foame. Do you still wor/ for t)e moneyG 6 Inca mai lucrezi pentru bani@

Or,inea a,verbelor ,e timp: Daca este nevoie de mai multe adverbe de tim" in aceeasi "ro"o!itie ordinea lor va fi: 1 6 adverbe de durata 2 6 adverbe de frecventa - 6 adverbe de tim" 2$em"le:
1 ) ! : wor/ (1) for five )ours (2) every day. 6 %uncesc cinci ore in fiecare zi. ! ) # : B)e maga!ine was "ublis)ed (2) wee/ly (-) last year. 6 Devista a fost publicata saptamanal anul trecut. 1 ) # : was abroad (1) for two mont)s (-) last year. 6 #m fost in strainatate pentru ,timp de- doua luni anul trecut. 1 ) ! ) # : 1)e wor/ed in a )os"ital (1) for two days (2) every wee/, (-) last year. 6 "a a lucrat intr&un spital ,timp de- doua zile in fiecare saptamana anul trecut. -. A,verbe ,e siguranta si probabilitate

*cestea e$"rima cat de sigur este vorbitorul de actiunea sau evenimentul "e care il relatea!a:
certainly (desigur), definitely (cu siguranta), "robably (probabil), undoubtedly (fara indoiala), surely (cu siguranta), maybe (poate), obviously (evident), "er)a"s (poate probabil), "ossibly (posibil in mod posibil), really (intr&adevar).

1e asea!a in "ro"o!itie intre verbul au$iliar si verbul "rinci"al.


Ee )as certainly forgotten t)e meeting. 6 "l a uitat cu siguranta intalnirea.

;entru o formulare emfatica sau o reliefare a afirmatiilor, se asea!a 7n debutul fra!ei:


9ndoubtedly, 1tefan cel Aare was a great leader. 6 1:r: =ndoial: Vtefan cel %are a fost un mare conducator.

De retinutK Surel* ase!at la ince"utul "ro"o!itiei inseamna ca vorbitorul este convins de adevarul unei afirmatii, dar incearca sa obtina o confirmare:
1urely you>ve got a bicycleG 6 6u siguranta le&a;i luat o biciclet:@

0. A,verbe ,e gra,

*ceastea e$"rima intensitatea sau gradul de inde"linire a actiunii unui verb, ad%ectiv sau adverb:
almost (aproape), nearly (aproape in apropiere), Puite (destul), %ust (doar), too (prea de asemenea), enoug) (destul suficient), )ardly (din greu cu greu), scarcely (abia), com"letely (complet), very (foarte), e$tremely (e*trem de in mod e*trem).

Locul lor in "ro"o!itie este fie in fata ad%ectivului sau adverbului "e care il determina, fie in fata verbului "rinci"al:
B)e water was e$tremely cold. 6 #pa a fost e*trem de ,foarte- rece. Ee was %ust leaving. 6 "l tocmai a plecat. 1)e )as almost finis)ed. 6 "a aproape a terminat.

Enoug%& too& ver* 6 2noug) inseamna +destul de ... suficient de ...+ ("ana la o limita) si se "lasea!a du"a ad%ectiv sau adverb:
s your coffee )ot enoug)G (ad%ectiv) 6 " cafeaua ta destul de fierbinte Ee didn>t wor/ muc) enoug). (adverb) 6 "l nu a lucrat suficient de mult.

6 Boo inseamna +prea mai mult decat este necesar pentru... + si se asea!a in fata ad%ectivului sau adverbului:
B)is coffee is too )ot. (ad%ectiv) 6 6afeaua e prea fierbinte. Ee wor/s too muc). (adverb) 6 "l munceste prea mult.

6 Lery intareste sensul unui ad%ectiv sau adverb si se asea!a in fata acestora:
B)e girl is very beautiful. (ad%ectiv) 6 1ata e foarte frumoasa. Ee wor/ed very Puic/ly. (adverb) 6 "l a lucrat foarte repede.

De retinutK 2$ista o diferenta im"ortanta intre +too+ si +very+: 6 5er* e$"rima un fa"t:
Ee s"ea/s very Puic/ly. 6 "l vorbeste foarte repede.

6 6oo sugerea!a e$istenta unei "robleme:


Ee s"ea/s too Puic/ly. 6 "l vorbeste prea repede.

*lte adverbe asemanatoare lui +very+:


e$tremely (e*trem de in mod e*trem), es"ecially (mai ales in special), "articularly (in particular indeosebi), "retty (destul de), rat)er (mai degraba), Puite (destul de), fairly (drept in mod corect), not es"ecially (nu in mod special), not "articularly (nu in mod particular nu deosebit de).

Pronouns - Pronumele
(ronumele (pronouns) sunt cuvinte care in general desemnea!a o "ersoana sau inlocuesc un substantiv, facand astfel referire la o idee, fiinta, obiect sau actiune mentionate anterior sau cunoscuta de catre interlocutor.
Io)n did all t)e wor/. 6 3ohn a facut toata treaba. De did all t)e wor/. 6 "l a facut toata treaba. F)o did all t)e wor/G (he) 6 6ine a facut toata treaba@ (el) 1. Fun tia& forma si lasifi area pronumelui

6 ;ronumele au forme s"ecifice in functie de numar, gen si ca!:

$umar: singular 6 t)is (acesta aceasta), "lural 6 t)ese (acestia acestea) "en: masculin 6 )e (el), 0eminin 6 s)e (ea), neutru 6 it 7az: :ominativ 6 s)e, Jenitiv 6 )ers, Dativ 6 to )er, *cu!ativ 6 )er

;ronumele "ot fi sim"le (you, w)ic), many) (tu care multi), sau com"use (everybody, w)atever, no one) (toata lumea oricare nici unul). 6 Du"a continut si functie "ronumele "ot fi:

1. ;ersonale 2. Hefle$ive -. :e)otarate .. Demonstrative 5. Helative 6. De intarire 3. nterogative 4. Heci"roce

!. (ronumele personale

ata un tabel cu "ronumele "ersonale la ca!urile :ominativ, Jenitiv, Dativ si *cu!ativ:

Nominativ I eu! you tu, dumneata! he el! she ea! it el /ea, neutru! we noi! you voi, dumneavoastra! they ei, ele!

Genitiv mine al meu, a mea! yours al tau, a ta! his a lui! hers a ei! its a lui, a ei %neutru& ! ours al nostru, a noastra! yours a vostru, a voastra! theirs a lor!

Dativ to! me mie! to! you tie! to! him lui! to! her ei! to! it lui, ei! to! us noua! to! you voua! to! them lor!

Acuzativ me you him her it us you them

6 De retinut: I (eu) se scrie intodeauna cu litera mare. Its (pronume & genitiv) nu are a"ostrof. Deosebire fata de +it2s+ care "rovine de la +it is+ sau +it has+. It se foloseste "entru obiecte, lucruri si fenomene. 2$em"le:

I gave %im t)e boo/. 6 I&am dat lui cartea. De ran t)e London Aarat)on. 6 "l a alergat la %aratonul $ondrei. t>s a "leasure to %im. 6 " o placere pentru el. I only "layed against %er once. 6 #m jucat impootriva ei o singura data. B)ese boo/s are ours. 6 #ceste carti sunt ale noastre s t)is "en *ours or mineG 6 #cest stilou este al dumneavoastra sau al meu@

You 3 6%e* impersonal 6 "utem folosi aceste doua "ronume "entru a vorbi des"re oameni in general.
@ou )ave to drive on t)e ot)er side of t)e road. 6 Trebuie sa conduci pe partea cealalta a drumului. B)ey say s)e>s very clever. 6 "i spun ca ea este foarte desteapta.

It 6 "oate inde"lini o serie de functii de mare im"ortanta: - It impersonal (in e$"resii im"ersonale tem"orale, e$"rimand starea vremii, distante sau in contructii "asive).
t>s 4 o>cloc/. 6 " ora J. t was s"ring. 6 # fost primavara. s it AondayG 6 " luni@. Eow )ot it isK 6 6e fierbinte eA Eow far is it to t)e stationG 6 6at e pana la statie@

- It ,emostrativ
F)o is itG t>s t)e "ostman. 6 6ine e@ "ste postasul. t>s t)e c)ildren. 6 >unt copiii. #. (ronumele refle'ive

;ronumele refle$ive insotesc un verb si se refera la subiect. 1e folosesc atunci cand subiectul si com"lementul direct se refera la aceeasi "ersoana. 0orme: 6 Singular: myself, yourself, )imself, )erself, itself 6 (lural: ourselves, yourselves, t)emselves 2$em"le:
wanted to do it myself. 6 #m vrut sa o fac singur. 1)e fell off t)e ladder and in%ured )erself. 6 "a a cazut de pe scara Si s&a r:nit (ea insasi). @ou can do t)ese tas/s by yourself. 6 /ute;i face aceste sarcini de unul singur. *fter five minutes, it will automatically turn itself down. 6 9up: cinci minute se va opri automat singur. Let>s buy ourselves a c)air for t)e garden. 6 >: ne cumpara (noi insine) un scaun de gr:din:. B)ey built t)e )ouse t)emselves. 6 "i au construit casa singuri. -. (ronumele ne%otarate

>ome an! ever! se "ot combina cu -one& -bo,*& -t%ing "entru a obtine "ronumele ne)otarate. *cestea sunt:
anyone (oricare), anybody (oricine), anyt)ing (orice), someone (cineva), somebody (cineva), somet)ing (ceva), everyone (oricare toata lumea), everybody (toata lumea), everyt)ing (totul).

6 $o "oate forma im"reuna cu +6body+ sau +6one+ "ronumele: nobod! no&one. De retinut 6 *tat in engle!a britanica cat si in cea americana, "ronumele ne)otarate: an!one an!bod! someone somebod! ever!one ever!bod! no&one sunt din "unct de vedere gramatical la singular si trebuie folosite cu un verb la singular. Alte pronume ne%otarate:

enoug), few, fewer, less, little, many, muc), several, more, most, all, bot), every, eac), any, eit)er, neit)er, none, some.

De retinutK Daca acestea forme "receda un substantiv nu mai sunt "ronume, ci determinanti substantivali. 2$em"lu:
0ew will be c)osen, fewer will finis). 6 /u;ini vor fi alesiW mai pu;ini vor termina. 0ew boo/s. 6 6ateva carti. 0. (ronumele ,emonstrativ

;ronumele demostrative: t%is& t%ese& t%at& t%ose& su % (acesta acestea acela acelea acest) "ot functiona atat ca "ronume, cat si ca determinanti substantivali.
B)at is incredibleK (e$"resie, referitor la ceva tocmai va!ut) 6 #sta e incredibilA will never forget t)is. (referitor la o e$"erienta recenta) 6 Nu voi uita niciodata asta. 1uc) is my belief. (referitor la o e$"licatie tocmai facuta) 6 #sta e ce cred eu.

6%is si t%ese sugerea!a ceva a"ro"iat tem"oral sau s"atial, "e cand t%at si t%ose face referire la ceva de de"artare.
B)ese "anca/es are delicious. 6 #ceste clatite sunt delicioase. B)ose "anca/es seem delicious. 6 #cele clatite par delicioase B)is boo/ (in my )and) is well written. 6 #ceasta carte (din mana mea) e scrisa bine. B)at boo/ (on t)e table) is blue. 6 #cea carte (de pe masa) e albastra.

*ceasta idee de de"artare se "oate transforma c)iar in dis"ret sau instrainare afectiva:
*re you going to wear t)eseG ( do not li/e t)em.) 6 #i de gCnd s: porti astea@ (Nu imi plac.) #an you belive would )ave boug)t t)atG 6 /o;i s: crezi ca asi fi cump:rat aia@ C. (ronumele relativ

;ronumele relativ face referire la un substantiv sau inlocuitor substantival mentionat in conte$tul aterior si leaga "ro"o!itia sau gru"ul de cuvinte care e$"lica, sau da mai multe detalii des"re substantivul antecedent, din "ro"o!itia ce contine substantivul determinat. ;ronumele relative sunt : w)o (cine care), w)oever (oricine oricare), w)ic) (care pe care), t)at (care acel).
B)e student +%o studies )ardest usually does t)e best. 6 >tudentul care studiaz: cel mai din greu de obicei face cel mai bine.

*legerea corecta dintre +%i % si t%at se inscrie "rintre lucrurile care necesita "ractica si e$"erienta. 6 n general, +%i % se foloseste "entru a introduce "ro"o!itii care au natura de "arante!e, e$"licatii su"limentare dar care "ot fi inlaturate sau omise fara a sc)imba intelesul fra!ei. Din acest motiv "ro"o!itiile introduse "rin +w)ic)+ sunt in general intre virgule. 6 ;ro"o!itiile introduse de t%at sunt considerate indis"ensabile sensului fra!ei si nu se vor "une intre virgule. 6 >%o si formele sale se refera la "ersoane, +%i % se refera la lucruri, iar t%at "oate face referire la ambele. 2$em"le:
B)e boy +%o read t)e boo/ is my brot)er. 6 <aiatul care citeste cartea e fratele meu. B)e cou"le +%o live ne$t )ouse )ave t)e radio on all nig)t. 6 /erechea care locuieste la urmatoarea casa are radioul pornit toata noaptea. B)e team t%at won t)e c)am"ions)i" received a great )onour. 6 "chipa care a castigat campionatul a primit o mare onoare.

B)is is t)e "rogram +%i % won t)e "ri!e. 6 #cesta este programul care a cCStigat premiul. Fe>ll "lant new trees to re"lace t)ose +%i % fell. 6 0om planta copaci noi care s: =nlocuiasc: pe cei care au c:zut. F. (ronumele ,e intarire

;ronumele de intarire insoteste substantive sau "ronume "ersonale "entru a le sublinia, a le scoate in evidenta. #a forma sunt identice cu "ronumele refle$ive: Singular: myself, yourself, )imself, )erself, itself (lural: ourselves, yourselves, t)emselves
myself don>t /now t)e answer. 6 "u =nsumi nu Stiu r:spunsul. Aary did all t)is )erself. 6 %aria a f:cut toate astea ea =ns:Si. (ea singura) Aary )erself did all t)is. 6 %aria =ns:Si a f:cut toate astea.

2$"resie: by myself ( singur, de unul singur


wor/ed by myself. 6 #m muncit de unul singur. Little Iane read t)e story by )erself. 6 %icuta 3ane a citit povestea ea singura. A. (ronumele interogativ

;ronumele interogative introduc intrebari, "ro"o!itii interogative directe sau indirecte. - Forme: w)oG (cine@), w)atG (ce@), w)ic)G (care@), w)oseG (a cui@ ale cui@), (to) w)omG (cui pe cine).
F)o said t)atG 6 6ine a spus asta@ F)ose are t)ose boo/sG 6 #le cui sunt acele carti@ do not remember to w)om gave my sweater. 6 Nu&mi amintesc cui i&am dat puloverul meu. F)at )a""enedG 6 6e s&a intamplat@ F)at>s t)e weat)er li/eG 6 6are +6um e vremea@ G. (ronumele re ipro e

;ronumele reci"roce au urmatoarele forme: ea % ot%er (unul altuia reciproc) si one anot%er (unul pe altul unul pe celalalt). 1e folosesc "entru a e$"rima relatii de reci"rocitate intre fiinte, idei, lucruri.
B)ey gave eac) ot)er boo/s. 6 "i si&au dat unul altuia (reciproc) carti Ay mot)er and give eac) ot)er a good time. 6 "u si mama mea ne dam unul altuia un timp bun. (ne intelegem bine) B)ey borrowed eac) ot)er>s ideas. 6 "i si&au =mprumutat ideile unul altuia.

De retinutK 6 Ea % ot%er se refera la doua obiecte, "e cand one anot%er face referire la mai mult de doua obiecte sau fiinte.
B)e scientists in t)is lab often use one anot)er>s ePui"ment. 6 6ercetatorii din acest laborator folosesc adesea echipamentele unul altuia. Eoc/ey "layers )it one anot)er Puite frePuently. 6 3ucatorii de hochei se lovesc unul pe altul destul de des.

(erbs - (erbe (notiuni introductive)


5erbele (0erbs) e$"rima ideea e$istentei sau o actiune intr6 o "ro"o!itie. am a student. 6 "u sunt un student 1tudents learne, new t)ings. 6 "levii au invatat lucruri noi.

1. 7ele - forme verbale

2$ista . forme verbale de ba!a. Limba engle!a formea!a tim"urile verbale cu a%utorul verbelor au$iliare, s"re deosebire de limba romana, unde tim"urile verbale se formea!a cu a%utorul desinentelor. De "reci!at ca in limba engle!a nu e$ista o forma verbala s"eciala "entru viitor. #ele . forme verbale sunt im"ortante deoarece cu aceste forme si cu a%utorul verbelor au$iliare se formea!a tim"urile in limba engle!a. n tabelul urmator sunt "re!entate cele "atru forme de ba!a:

erb to work !a lucra, a munci" to write !a scrie"

!orma"de"baza" #prezent$ / wor% Eu lucrez! / write Eu scriu!

!orma"de" trecut #Past tense$ / wor%ed Eu am lucrat! / wrote Eu am scris!

Participiu"prezent #Present participle$ / am"wor%in& Eu lucrez! [chiar acum] / am"writin& Eu scriu! [chiar acum]

Participiu"trecut #Past participle$ / have"wor%ed Eu am lucrat! [terminat deja] / have"written Eu am scris! [terminat deja]

Aulte verbe au aceste forme neregulate, care, "entru formarea lor de la forma de ba!a nu res"ecta o regula standard. De e$em"lu: to ,o (a face) 6 are Bim"ul trecut (;ast tense): did, iar ;artici"iul trecut (;ast "artici"le): done to rea, (a citi) 6 are Bim"ul trecut (;ast tense): read, iar ;artici"iul trecut (;ast "artici"le) la fel: read 6 O lista cu verbe neregulate si formele lor de ;ast Bense si ;ast ;artici"le gasiti la "agina: Lerbe neregulate.
!. 5erbele au'iliare - be& %ave& ,o

Lerbele au$iliare be& %ave& ,o (a fi a avea a face) se utili!ea!a in formarea tim"urilor verbale, a formelor negative si interogative, folosindu6se formele lor de "re!ent, trecut si "artici"iu im"reuna cu alte verbe.

to be 6 /rezent : am 3are 3is, Trecut: +as 3 +ere, /articipiu trecut: been o 6 0ormea!Q as"ectul continuu, 7m"reunQ cu "artici"iul "re!ent -ing. 6 0ormea!Q diate!Q "asivQ 7m"reunQ cu "artici"iul trecut (-e,, la verbe regulate, a treia formQ, la verbe neregulate). to %ave 6 /rezent : %ave, Trecut: %a,, /articipiu trecut: %a,
o

6 0ormea!Q tim"urile "erfecte, 7m"reunQ cu "artici"iul trecut (-e, sau forma a6 6a a verbului).

to ,o 6 /rezent: ,oes, Trecut: ,i,, /articipiu trecut: ,one


o

6 0ormea!Q negativul si interogativul tim"urilor "re!ent si trecut.

2$em"le:
Ee is "lanning to get married soon. 6 "l planueste sa se casatoreasca curand. %aven1t seen ;eter since last nig)t. 6 Nu l&am vazut pe /eter de seara trecuta. =o you li/e fruitsG 6 Iti plac fructele@.

6 Ee, ca au$iliar, este folosit "entru a forma aspe tul ontinuu, in combinatie cu parti ipiul prezent.
Ee is living in Homania. 6 "l traieste in Domania.

6 Ee, 7m"reuna cu parti ipiul tre ut formea!a ,iateza pasiva.


B)ese cars are ma,e in Ia"an. 6 #ceste masini sunt facute in 3aponia.

6 Dave in combinatie cu parti ipiul tre ut formea!a timpurile perfe te.


%ave %ange, my mind. 6 %&am razgandit. wis) you %a, met ;eter. 6 Imi doresc ca tu (dv.) sa&l fi intalnit pe /etru.

6 (rezentul perfe t ontinuu& 6re utul perfe t ontinuu sunt formate cu ambele au$iliare be si %ave.
Ee %as been +or;ing very )ard recently. 6 "l munceste foarte mult recent. 1)e did not /now )ow long s)e %a, been living t)ere. 6 "a nu a stiut cat de mult locuise acolo.

6 Ee si %ave se folosesc de asemenea ca au$iliare "entru a forma "ro"o!itii negative si interogative cu tim"urile continue si "erfecte.
Ee isn1t going. 6 "l nu merge Dasn1t s)e seen it yetG 6 Nu la vazut ea deja@

6 *u$iliarul ,o se foloseste "entru a forma negativul si interogativul "re!entului sau trecutului sim"lu.
Ee ,oesn1t t)in/ )e can come to t)e "arty. 6 "l nu se gandeste ca poate veni la petrecere. =o you li/e )er new boo/G 6 Iti place noua ei carte@

6 *u$iliarul ,o se "oate folosi cu verbe "rinci"ale: ,o& %ave.


Ee ,i,n1t ,o )is )omewor/. 6 "l nu si&a facut tema. Ee ,oesn1t %ave any money. 6 "l nu are nici un ban.

6 n "ro"o!itii afirmative, ,o se foloseste doar "entru evidentiere sau contrast.


,o li/e )im. 6 6hiar imi place de el.

De retinut: *u$iliarul ,o im"reuna cu verbul to be se folosesc doar la imperativ.


=on1t be naug)tyK 6 Nu fi obraznicA =o be a god boy and sit stillK 6 1ii un baiat bun si stai linistit #. 8o,ul verbal

8o,ul verbal se refera la una dintre cele trei atitudini "e care le "oate avea un vorbitor fata de continutul mesa%ului e$"rimat. 1. 8o,ul in,i ativ, care "oate fi afirmativ sau interogativ, se foloseste "entru a face o afirmatie sau a "une o intrebare.
ma/e good t)ings. 6 "u fac lucruri bune. Do you learn good t)ingsG 6 Inveti lucruri bune@

!. 8o,ul imperativ se foloseste "entru a da instructiuni, ordine, directive, sugestii cu caracter "ronuntat.

Jet your )omewor/ done before you watc) television tonig)t. 6 1a&ti tema inainte de a privi la televizor in seara asta. Jet down of treeK 6 9a&te jos din pomA

6 1e observa ca nu e$ista nici un subiect in aceste "ro"o!itii. ;ronumele you (singular sau "lural) este subiectul im"licit al "ro"o!itiilor im"erative. Aa%oritatea "ro"o!itiilor im"erative vor avea deci subiectul la "ersoana . 2$ce"tie: constructie im"erativa care include un subiect la "ersoana .
Let>s (or Let us) wor/ toget)er. 6 5ai sa lucram impreuna.

#. 8o,ul sub4on tiv se foloseste in "ro"o!itiile subordonate in urmatoarele sco"uri:


2$"resia unei dorinte. 0ra!e conditionale care ince" cu if si e$"rima o conditie ireala. 0ra!e introduse "rin as if sau as t%oug% si descriu s"eculatii sau conditii ireale. 0ra!e introduse "rin t%at si care e$"rima cereri, sugestii, solicitari.

2$em"le:
1)e wis)es )er boyfriend were )ere. 6 "a doreste ca prietenul ei sa fi fost aici. f Iuan were more trained, )e>d be a better )oc/ey "layer. 6 9aca Ion era mai antrenat ar fi fost un jucator mai bun de hochei. Fe would )ave "assed if we )ad studied )arder. 6 #m fi trecut daca am fi studiat mai mult (din greu). Ee acted as if )e were guilty. 6 "l s&a purtat ca si cum era vinovat rePuested t)at )e be "resent at t)e )earing. 6 #m cerut ca el s: fie prezent la audiere.

& >ubjonctivul nu este un mod important in limba engleza cum este in alte limbi de e*emplu in franceza sau spaniola. In multe situatii care in alte limbi cer subjonctivul in limba engleza sunt folosite formele verbelor au*iliare.
-. 5erbele frazale

O alta "articularitate a limbii engle!e o re"re!inta verbele fra!ale. 5erbele frazale sunt formate dintr6un verb si un alt cuvant, de obicei o "re"o!itie. 2le au luat nastere in vorbirea de !i cu !i. Lerbele fra!ale au sensuri mai greu de g)icit la "rima vedere si "ot avea mai multe intelesuri, de multe ori diferite. De e$em"lu, to come out "oate avea 14 intelesuri diferite. Lerbele "ot fi combinate cu "ro"o!itii sau alte cuvinte "entru a obtine noi entitati.
stand out (a iesi in evidenta), stand u" (a se ridica), stand in (a se intelege), stand off (a sta deoparte), stand by (a fi de fata), stand down (a sta jos), stand against (a fi impotriva a opune rezistenta), stand for (a fi pentru).

De multe ori, verbul si "re"o!itia sa "ar a nu avea nici o legatura in conte$tul res"ectiv.
0ill t)is outK 0ill out t)is form. 6 # completa un formular B)ree mas/ed men %el, up t)e Can/. 6 Trei barbati mascati au jefuit banca. @ou left out t)e "art about t)e c)ase. 6 #i omis partea despre urmarire. B)e lawyers loo;e, over t)e "a"ers. 6 #vocatii au e*aminat hartiile (actele).

6 O lista cu unele din cele mai folosite verbe fra!ale "oate fi gasita la "agina: Lerbe fra!ale

0. 7lasifi area timpurilor verbale

Bim"urile verbale din limba engle!a sunt diferite de cele din lmba romana. Aulte dintre aceste forme verbale nu au cores"ondent in limba romana. Aai mult, sensul e$"rimat de formele verbale in limba engle!a nu cores"unde intotdeauna cu cel utili!at in limba romana. Bim"urile verbale din limba engle!a, clasificate in functie de tim", sunt urmatoarele:

(rezent o
o o o

1. ;re!entul sim"lu 2. ;re!entul continuu -. ;re!entul "erfect .. ;re!entul "erfect continuu

5iitor
o o o o

1. Liitorul sim"lu 2. Liitorul continuu -. Liitorul "erfect .. Liitorul "erfect continuu

6re ut
o o o o

1. Brecutul sim"lu 2. Brecutul continuu -. Brecutul "erfect .. Brecutul "erfect continuu

6 n lectiile urmatoare sunt "re!entate detaliat.

Present Tense Simple and continuous - Pre)entul simplu si continuu


1. (rezentul simplu

(rezentul simplu (/resent Tense >imple) are forma de ba!a a verbului. (write work read) ;entru "ersoana a 6a sg. se formea!a cu baza ) -s. (he writes she works he reads)
"lay 6 "u ma joc. Ee "lays 6 "l se joaca.

0orma negativa se formea!a cu au$iliarul ,o (,oes la "ers. "rescurtata este ,on1t si ,oesn1t.

6a sg.) si not. 0orma

,o not drin/ wine. 6 "u nu beau vin. 1)e 8)e ,oes not "lay football. 6 "a +el nu joaca fotbal. Fe ,on1t a""laud. Noi nu aplaudam.

0orma interogativa se formea!a cu ,o (,oes la "ers.


=o *ou wor/ )ereG 6 %uncesti aici@ =oes s%e 3%e sing beautifullyG 6 "a +el canta frumos@

6a sg.) inaintea subiectului.

7on4ugare
"lay 6 "u ma joc you "lay 6 Tu te joci Ee "lays 6 "l se joaca s)e "lays 6 "a se joaca it "lays 6 >e joaca we "lay 6 Noi ne jucam you "lay 6 0oi va jucati t)ey "lay 6 "i se joaca

2$em"le:
wal/ to sc)ool every day. 6 "u merg pe jos la scoala in fiecare zi. B)e sc)ool team sometimes "ractice in t)is stadium. 6 "chipa Scoalii uneori practic: in acest stadion. Dr. 2s"ino!a wor/s according to )er own sc)edule. 6 9r. "spinoza lucreaza =n conformitate cu programul ei. B)ey come and )el" my "arrents. 6 "i vin Si ajuta pe p:rin;ii mei.

Fun tii
;re!entul sim"lu se foloseste "entru: 6 *ctiuni obisnuite, care se intam"la in "re!ent sau in mod regulat, dar nu nea"arat in momentul e$act al vorbirii.
Aina "lays tennis every wee/end. 6 %ina joaca tenis in fiecare sfarsit de saptamana. B)e ;ost office o"ens at 4:.5. 6 /osta se deschide la J:P8.

6 *devaruri sau realitati general acce"tate.


Legetarians eat mils, but t)ey do not eat meat. 6 0egetarieni mananca lapte dar ei nu mananca carne. Finds carry weat)er balloons around t)e eart) at t)e )eig)t of 2. /ilometers. 6 0antul poarta baloanele meteorologice in jurul pamantului la inaltimea de MP kilometri.

6 2$"resia o"iniilor.
t)in/ ndia is beautiful. 6 6red ca India e frumoasa. 1ome believe everyt)ing t)ey read. 6 ?nii cred tot ce citesc.

6 2$"resie a "referintelor.
;eter li/es cats and dogs. 6 $ui petru ii plac pisicile si cainii. Iim "refers mat)s. 6 3im prefera matematica

6 1e foloseste "entru a e$"rima asa numitul "re!ent istoric, facand astfel referire la actiuni care s6au intam"lat de fa"t in trecut.
Fe were watc)ing t)e bac/ door w)en, all of a sudden, comes Dierdre. 6 Ne uitam la usa din spate cCnd dintr&o dat: vine 9ierdre. Dierdre tells me t)at s)e too/ )er brot)er to t)e dentist. 6 9ierdre =mi spune c: ea a luat pe fratele ei la dentist.

6 ;re!entul sim"lu "oate avea valenta de viitor mai ales cu verbe ca: arrive ( soseste), come (vine), leave (pleaca), care sugerea!a evenimente "lanuite sau "rogramate.

B)e train from Coston arrives t)is afternoon at t)ree o>cloc/. 6 Trenul din <oston soseste in dupamiaza aceasta la ora trei. B)e lesson starts at 4:15. 6 $ectia incepe la J:G8.

2$"resii care semnalea!a frecvent actiuni obisnuite e$"rimate "rin "re!entul sim"lu:
ll t)e time (tot timpul), always (mereu), every day (in fiecare zi ), every )oliday (in fiecare vacanta), every )our (in fiecare ora), every mont) (in fiecare luna), every semester (in fiecare semestru), every wee/ (in fiecare saptamana), every year (in fiecare an), most of t)e time (in majoritatea timpului), never (niciodata), often (adesea), rarely (rar rareori), sometimes (cateodata), usually (de obicei).

Prezentul simplu - exercitii


!. (rezentul ontinuu

(rezentul ontinuu (/resent 6ontinuous) e$"rimQ in general o actiune 7n desQsurare 7n momentul vorbirii sau o actiune care nu a fost terminatQ la momentul vorbirii. *cest tim" se formea!a cu a%utorul verbului au$iliar to be la "re!ent ? forma de ba!a a verbului ? -ing ("artici"iu "re!ent).
am rea,ing an englis) boo/. 6 6itesc (acum) o carte de engleza. 1)e is +or;ing t)roug) t)e )oliday brea/. 6 "a lucreaza in pauza de vacanta.

0orma negativa 6 se adauga not du"a forma de "re!ent sim"lu a au$iliarului to be.
t is not raining. 6 Nu ploua. (acum)

0orma interogativa se obtine "rin inversiunea au$iliarului to be cu subiectul.


Are t%e* "layingG 6 "i se joaca (acum)@ Is %e eatingG 6 "l mananca@

6 De asemenea, "re!entul continuu se foloseste "entru a descrie o tendinta sau actiune care a debutat recent.
Aore and more "eo"le are going to c)urc). 6 9in ce in ce mai multi oameni merg la biserica.

6 1au "entru a desemna o actiune care este "lanificata "entru viitor.


Bo meet t)e demand for vegetable food, t)ey are "lanning to e$"and. 6 /entru a satisface cererea de alimente vegetale ei inten;ioneaz: s: se e*tind:. Io)n is leaving for London ne$t wee/. 6 Ion pleaca la $ondra saptamana viitoare.

7on4ugare
am wal/ing 6 "u ma plimb you are wal/ing 6 Tu te plimbi Ee is wal/ing 6 "l se plimba s)e is wal/ing 6 "a se plimba it is wal/ing 6 >e plimba we are wal/ing 6 Noi ne plimbam you are wal/ing 6 0oi va plimbati t)ey are wal/ing 6 "i se plimba

2$em"le:
B)e summer is passing too Puic/ly. 6 0ara trece prea repede. Haoul is a ting li/e )is fat)er. 6 Daoul se poarta ca si tatal lui. 1ome football "layers are not being good role model. 6 ?nii juc:tori de fotbal nu sunt un bun model. Is %e being good to youG. 6 "ste el bun cu tine@ #. 5erbe ,inami e si stati e

n general, numai anumite verbe "ot fi folosite la as"ectul continuu si acestea se numesc verbe ,inami e. *s"ectul continuu al unui verb arata ca o actiune este, era sau va fi in desfasurare. 0ormele verbale "rogresive (as"ectul continuu) se folosesc numai in ca!ul verbelor dinamice, de miscare, care e$"rima calitati ca"abile de sc)imbare. Nu se spune:
Q5e is being tallQ sau Q5e is resembling his motherQ sau QI am wanting spaghetti for dinnerQ.

#orect se s"une:
+Ee is tall+ ("l e inalt), +Ee resembles )is mot)er+ ("l seamana cu mama lui), + want s"ag)etti+ (0reau spaghete).

6 5erbele ,inami e sunt verbele care e$"rima:

o a tivitate 6 ask beg call drink eat help learn listen etc. o am begging you. 6 Te rog. (Te implor.) pro ese 6 change deteriorate growmature slow down widen.
o

B)e corn is growing ra"idly. 6 /orumbul este =n creStere rapid:.

per eptii senzoriale 6 ache feel hurt itch


o

am feeling well. 6 %a simt bine

a tiuni tranzitive 6 arrive die fall land leave lose


o

1)e is leaving tomorrow. 6 "a pleaca maine.

a tiuni momentane 6 hit jump kick knock nod tap


o

Ee is %um"ing around t)e )ouse 6 "l sare (acum) in jurul caasei.

6 5erbele stati e folosesc forma sim"la (nu cea continuu). *cestea sunt verbele:

,e per eptie& senzatie& a tivitate mentala 6 abhor adore astonish believe desire detest dislike doubt feel forgive guess hate hear imagine impress intend know like love etc. o love fruits. 6 Iubesc (ador) fructele. ,e relatie si posesie 6 be belong to concern consist of contain cost depend on deserve e'ual owe etc.
o

Ay brot)er owes me a boo/. 6 1ratele meu imi datoreaa o carte.

De retinut: 6 maginati6va diferenta de inteles dintre verbele statice si cele dinamice "rin "risma intentiei, cele statice e$"rima calitati neintentionate, "e cand cele dinamice calitati intentionate.

Bwo "lus two e:uals four. 6 9oi plus doi este egal cu patru. Iane is leaving for Cuc)arest. 6 3ane pleaca spre <ucuresti.

E:uals este un verb static si nu "oate lua o forma continua, nu e$ista o"tiune sau intentie in acest ca!. Is leaving e$"rima o"tiunea si intentia subiectului de a efectua actiunea res"ectiva. 6 Lerbul to %ave nu se foloseste niciodata in as"ectul continuu atunci cand are sensul de +a suferi de+.
%ave flu. Ee %as a fever. 6 >ufar de (am) gripa. "l are (sufera de) febra.

1e foloseste la as"ectul continuu atunci cand are intelesul de + a angaja pe cineva pentru o actiune+.
>m %aving my )omewor/ done on Fednesday. 6 Imi termin tema miercuri.

1au %ave se mai foloseste la as"ectul continuu atunci cand are sensul de + e*perienta+.
@ou are )aving a lot of %oy wit) t)is tas/. 6 #i multa bucurie cu treaba asta

Past tense Simple and continuous - Trecutul simplu si continuu


1. 6re utul simplu

6re utul simplu (/ast >imple sau /ast Tense) e$"rimQ o actiune sQv<rsitQ si 7nc)eiatQ 7n trecut. Lerbele regulate formea!a trecutul sim"lu "rin adaugarea terminatiei +-e,+ la forma de ba!a a verbului. 2$em"lu:
scream (a tipa) 6U screame, (tipat), wor/ 6U wor/e, visite, )im yesterday. 6 $&am vizitat ieri.

Lerbele neregulate au forme "ro"rii de trecut. 2$em"lu:


slee" (a dormi) 6U slept (dormit), write (a scrie) 6U +rote (scris) , go 6U went +ent to t)e o"era last nig)t. 6 #m fost la opera aseara.

0orma negativa se formea!a cu a%utorul au$iliarului to ,o, con%ugat la trecut (,i,) ? not in fata verbului "rinci"al la "re!ent. =i, ) not se folosesc des in forma "rescurtata didn't.
,i, not drin/ wine. 6 "u nu am baut vin. 1)e 8)e ,i,n1t "lay football. 6 "a +el nu a jucat fotbal.

0orma interogativa se formea!a "rin inversiunea dintre au$iliarul ,i, si subiect, iar verbul fiind la forma de ba!a "re!ent.
=i, *ou wor/ )ereG 6 #i lucrat aici@ =i, s%e sing beautifullyG 6 # cantat ea frumos@

7on4ugare
wal/ed 6 "u m&am plimbat you wal/ed 6 Tu te&ai plimbat Ee wal/ed 6 "l s&a plimbat s)e wal/ed 6 "a s&a plimbat it wal/ed 6 >&a plimbat we wal/ed 6 Noi ne&am plimbat you wal/ed 6 0oi v&ati plimbat t)ey wal/ed 6 "i s&au plimbat

2$em"le:
Last year, +al;e, four miles to sc)ool every day. 6 #nul trecut am mers patru mile pe jos la scoala in fiecare zi. *ll of as +or;e, really )ard to ma/e t)is society 6 Noi toti am muncit din greu pentru a face aceast: societate.

6 Lerbele neregulate au "ro"ria forma de ;ast Bense, o lista cu aceste verbe gasiti la "agina: Lerbe neregulate. 2$em"le:
Ee sai, goodbye and left. 6 "l a spus la revedere si a plecat. Bar!an ,ove into t)e swam" and s+am toward t)e alligator. 6 Tarzan a plonjat =n mlaStin: Si a =notat spre aligator. B)ey ame and rea, a beautyfull story. 6 "i au venit si au citit o poveste frumoasa.

Fun tii
6 Brecutul sim"lu se foloseste "entru a e$"rima fa"te si realitati din trecut.
n t)e "ast "eo"le believe, t)at t)e eart) was flat. 6 Xn trecut oamenii au crezut c: p:mCntul era plat.

6 Descrie un eveniment sau actiune inc)eiata, "etrecuta in trecut.


Io)n Loud invente, t)e ball"oint "en in 1444. 6 3ohn $oud a inventat pi*ul =n GJJJ.

6 ;entru a descrie starea, conditia sau obiceiuri din trecut.


+ent to sc)ool by bus w)en +as a c)ild. 6 %&am dus la Scoal: cu autobuzul cCnd am fost copil.

Trecutul simplu - exercitii


!. 6re utul ontinuu

6re utul ontinuu (/ast 6ontinuous) e$"rimQ in general actiuni 7n desfQsurare la un moment din trecut. Brecutul continuu se formea!a cu a%utorul formei de trecut sim"lu a au$iliarului to be, adica +as3+ere ? forma "artici"iului "re!ent (-ing) a verbului "rinci"al.
+as rea,ing a boo/. 6 6iteam o carte. @ou +ere tal;ing. 6 Tu vorbeai. (9v. vorbeati.)

0orma negativa 6 se adauga not du"a forma de trecut sim"lu a au$iliarului to be (+as 3+ere). #onstructiile re!ultate: +as not si +ere not au formele "rescurtate ++asn1t+ res"ectiv ++eren1t+.
@ou +ere not 3+eren1t rea,ing. 6 Tu nu citeai. t +as not 3+asn1t raining. 6 Nu ploua. (candva in trecut)

0orma interogativa se obtine "rin inversiunea au$iliarului to be, forma de trecut sim"lu (+as 3+ere), cu subiectul.
>ere t%e* "layingG 6 "i se jucau@ >as %e eatingG 6 "l manca@

6 Brecutul continuu ca si "re!entul continuu sunt forme verbale a"artinand mai mult limbii vorbite si sunt rar folosite in registrul scris. Deoarece indica o limita a duratei actiunii, trecutul continu este foarte folosit si "entru a indica actiuni care au avut loc (trecut sim"lu) in tim" ce o alta actiune era in desfasurare, sau "entru a indica o actiune in desfasurare care este intreru"ta de o alta.

#arlos lost )is watc) w)ile )e +as running. 6 6arlos si&a pierdut ceasul in timp ce alerga. was eating an a""le w)en Io)n came in smiling. 6 %ancam un mar cand Ion a intrat zambind.

6 ;entru a vorbi des"re obiceiuri din trecut. Brecutul continuu este adesea insotit de +alwa!s+.
Jrace was always eating wit) t)e left )and. 6 Brace manca mereu cu mana stanga. @ou were always "laying wit) your brot)er. 6 Tu mereu te jucai cu fratele tau.

6 n general, numai anumite verbe "ot fi folosite la as"ectul continuu si acestea se numesc verbe ,inami e, vedeti subtitlul - de la lectia ;re!entul sim"lu si continuu.

7on4ugare
was wal/ing 6 "u ma plimbam you were wal/ing 6 Tu te plimbai Ee was wal/ing 6 "l se plimba s)e was wal/ing 6 "a se plimba it was wal/ing 6 >e plimba we were wal/ing 6 Noi ne plimbam you were wal/ing 6 0oi va plimbati t)ey were wal/ing 6 "i se plimbau

2$em"le:
Dad +as +or;ing in )is garden all morning. 6 Tata lucra in gradina lui toata dimineata. Haoul +ere a ting li/e )is fat)er. 6 Daoul se purta ca si tatal lui. B)ey +ere not being a good model. 6 "i nu erau un bun model. >as %e being good to youG 6 "ra el bun cu tine@

*uture Tense Simple and continuous - (iitor simplu si continuu


1. 5iitorul

6impul viitor (1uture Tense), ca definitie e$"rimQ un eveniment, o actiune care are loc 7ntr6un moment viitor, a"ro"iat de momentul vorbirii. Dar limba engle!a nu are o forma s"eciala a viitorului, ideea de viitor se "oate e$"rima in mai multe moduri.

>ill3 s%all ) infinitiv o Ee will be )ere at 3 o>cloc/. 6 "l va fi aici la ora I. Ee going to ) infinitiv
o

1)e>s going to buy a new com"uter. 6 "a are de gand sa cumpere un nou computer.

(rezentul simplu
o

B)e train leaves at 3:-R. 6 Trenul pleaca la I:NO.

(rezentul ontinuu
o

Ay friend is moving to a new )ouse ne$t year. 6 /rietenul meu se mut: =ntr&o casa noua anul viitor.

Botusi, cea mai frecvent folosita modalitate de a e$"rima o actiune viitoare este cu a%utorul lui +ill3 s%all ) infinitiv .forma de baza, prezent/, sau forma "rescurtata a acestora: 1ll ) infinitiv. 2$em"lu:
+ill visit )im tomorrow. 6 7 sa&l vizitez maine. (Il voi vizita maine.) Fe s%all over ome. 6 0om invinge.

n engle!a moderna forma s%all este foarte "utin utili!ata. #ea mai des folosita in 2ngle!a vorbita si scrisa este forma "rescurtata 1ll.
I1ll go to t)e seaside ne$t wee/. 6 >aptamana viitoare voi pleca la mare. @ou1ll s"end t)e )oliday in t)e mountains. 6 0oi ve;i petrece vacanta la munte.

0orma negativa se formea!a cu +ill not sau forma +on1t in fata verbului "rinci"al la "re!ent.
+ill not (won>t) drin/ wine. 6 Nu voi bea vin. 1)e +ill not (won>t) "lay football. 6 "a nu va juca fotbal.

0orma interogativa se formea!a "rin inversiunea dintre au$iliarul +ill si subiect.


>ill *ou wor/ )ereG 6 0ei lucrat aici@ >ill s%e sing beautifullyG 6 0a cantat ea frumos@

7on4ugare
will wal/ 6 "u ma voi plimba you will wal/ 6 Tu te vei plimba Ee will wal/ 6 "l se va plimba s)e will wal/ 6 "a se va plimba it will wal/ 6 >e va plimba we will wal/ 6 Noi ne vom plimba you will wal/ 6 0oi va veti plimba t)ey will wal/ 6 "i se vor plimba

2$em"le:
>ll ( will) read a boo/ every wee/. 6 0oi citi o carte in fiecare saptamana. @ou +ill win t)is race. 6 0e;i cCStiga aceast: curs:. >ill you be a good boyG 6 0ei fi un baiat bun@

Fun tii
Liitorul se foloseste "entru: 6 ;re!iceri ale actiunilor viitoare sau interogatii des"re viitor.
#om"uter tec)nology +ill influence our future. 6 Tehnologia computerelor ne&va influen;a viitorul. >ill )e come ne$t wee/G 6 0a veni el saptamana viitoare@

6 Deci!ii care tocmai s6au luat si care urmea!a a fi reali!ate.


1ll finis) t)is re"ort tomorrow. 6 0oi termina acest raport mCine.

6 * face "romisiuni.
1ll teac) you tomorrow. 6 Te voi invata maine.

6 * invita "e cineva la un eveniment, actiune.


>ill you come to my )ouse on 1undayG. 6 0oi veni la mine acasa 9uminica@

2$"resii cu idee de viitor:

6o be about to ... 6 * fi "e "unctul sa ... o Ee is about to %um". 6 "l e pe punctul sa sara.

6o be going to ) infinitiv 6 * avea de gand sa ...


o

@ou are going to %um". 6 #i de gand sa sari.

6o be ) infinitiv 6 e$"rima ideea unor "lanuri "entru viitor, ordine sau conditii.
o o

B)ere is to be an investigation into t)e sc)ool team. 6 7 sa fie o ancheta in echipa scolii. @ou are to be bac/ by midday. 6 7 sa te intorci la pranz.

!. 5iitorul

ontinuu

5iitorul ontinuu (1uture 6ontinuous) e$"rimQ o actiune continua, care va avea loc si se va desfasura la un moment dat din viitor, du"a momentul vorbirii. Liitorul continuu se formea!a cu a%utorul formei: +ill ) be ) parti ipiu prezent .ing/ al verbului.
+ill be rea,ing a boo/ tomorrow. 6 "u voi citi o carte mCine. :e$t fall, we +ill be en4o*ing all t)e vegetables we "lanted last s"ring. 6 Toamna viitoare vom fi bucurosi de toate legumele pe care le&am plantat primavara trecuta.

0orma negativa 6 se adauga not du"a au$iliarul +ill si inainte de be (+ill not be ...).
1)e +ill not be +riting until Aonday. 6 "a nu va fi scris (nu va scrie) pana luni.

0orma interogativa se obtine "rin inversiunea au$iliarului +ill cu subiectul.


>ill t%e* be pla*ing at your )ouseG 6 >e vor juca ei la casa ta@ (0or fi ei jucandu&se la casa ta@)

6 0orma negativa si cea interogativa a viitorului continuu sunt mai rar folosite.

7on4ugare
will be wal/ing 6 "u ma voi plimba + ("u voi fi plimbandu&ma) you will be wal/ing 6 Tu te vei plimba + (Tu vei fi plimbandu&te) Ee will be wal/ing 6 "l se va plimba + ("l va fi plimbandu&se) s)e will be wal/ing 6 "a se va plimba + ("a va fi plimbandu&se) it will be wal/ing 6 >e va plimba + (0a fi plimbandu&se) we will be wal/ing 6 Noi ne vom plimba + (Noi vom fi plimbandu&ne) you will be wal/ing 6 0oi va veti plimba + (0oi veti fi plimbandu&va) t)ey will be wal/ing 6 "i se vor plimba + ("i vor fi plimbandu&se)

2$em"lu:
+ill be sleeping w)en )e comes 6 "u voi fi dormind (voi dormi) cand vine el.

Present perfect and continuous - Pre)ent perfect si continuu

1. (rezent perfe t

(rezentul perfe t (/resent perfect), este una dintre "articularitatile limbii engle!e, acest tim" nu are cores"ondent in limba romana. #a definitie, "re!entul "erfect e$"rima o actiune terminata in trecut sau o actiune din trecut ce continua si in momentul "re!ent. *cesta se formea!a cu prezentul au'iliarului %ave .%ave3 %as/ ) parti ipiul tre ut al verbului (regulat sau neregulat). *desea, au$iliarul %ave este folosit alaturi de subiect cu forma "rescurtata 1ve. 2$em"lu:
1ve seen your "icture. 6 Ti&am vazut poza. (am vazut&o deja) @ou %ave +or;e, )ard. 6 #i muncit din greu. (si inca muncesti) 1)e %as painte, a "icture. 6 "a a pictat un tablou. (a pictat deja un tablou)

0orma negativa se formea!a cu not intre au$iliarul %ave 3%as si parti ipiul tre ut al verbului. *u$iliarul %ave 3 %as im"reuna cu not se folosesc adesea cu forma "rescurtata %aven1t 3 %asn1t.
%aven1t ()ave not) been to 1"ain. 6 Nu am fost in >pania. 1)e %as not ()asn>t) "layed football. 6 "a nu a jucat fotbal.

0orma interogativa se formea!a "rin inversiunea dintre au$iliarul %ave 3 %as si subiect.
Dave *ou wor/ed )ereG 6 #ti lucrat aici@ Das s%e written t)e letterG 6 # scris ea scrisoarea@

7on4ugare
)ave wal/ed 6 "u m&am plimbat you )ave wal/ed 6 Tu te&ai plimbat Ee )as wal/ed 6 "l se&a plimbat s)e )as wal/ed 6 "a s&a plimbat it )as wal/ed 6 >&a plimbat we )ave wal/ed 6 Noi ne&am plimbat you )ave wal/ed 6 0oi v&ati plimbat t)ey )ave wal/ed 6 "i s&au plimbat

2$em"le:
%ave rea, a boo/ every wee/. 6 #m citit o carte in fiecare saptamana. (si continui sa citesc) @ou %ave +on t)is race. 6 #;i cCStigat aceast: curs:. (ati castigat&o deja) Eow long %as it been since t)e last time we metG 6 6at a trecut de cand ne&am intalnit ultima data@

Fun tii
De retinut: 6 ;re!entul "erfect este un tim" a"artinand "re!entului. 2l face legatura dintre trecut si "re!ent. Dar accentul se "une "e momentul vorbirii, "e a um.

;re!entul "erfect e$"rima: 6 O actiune inc)eiata la un moment nedefinit in trecut, sau o actiune din trecut care se e$tinde si in momentul "re!ent.

%ave +al;e, t)ree miles already 6 #m mers deja N mile. (dar continui sa merg). 1)e %as visite, t)e botanical garden. 6 "a a vizitat gradina botanica. (ea a vazut&o deja demult). B)ey %ave +ette, t)e flowers since 5 o>cloc/. 6 "i au udat florile incepand cu (de la) ora 8. (si continua sa le ude).

6 *ctiuni sau evenimente din trecut care conduc "ana in momentul "re!ent. n acest ca!, folosirea tim"ului "re!ent "erfect arata ca re!ultatul evenimetului sau actiunii care a"artine momentului "re!ent este cel care contea!a si nu momentul in care a avut loc actiunea.
Ee %as boug%t a new flower. 6 "l a cumparat o noua floare. (si acum are o noua floare) B)ey %ave been to Ae$ico but t)ey %ave not been to Ia"an. 6 "i au fost in %e*ic dar ei nu au fost si in 3aponia. (in consecinta au cunostinte despre %e*ic dar nu stiu prea multe despre 3aponia)

6 Obiceiuri sau evenimente si actiuni frecvente in decursul unei "erioade de tim" care conduc la momentul "re!entului.
1)e %as stu,ie, 2nglis) for four years. 6 "a a studiat limba englez: timp de patru ani. (si inca mai studiaza engleza)

Influenta a,verbelor
*legerea intre "re!entul "erfect si trecutul sim"lu este de multe ori influentata si de adverbele care insotesc verbul. Daca adverbele res"ective se refera la o "erioada trecuta, trebuie folosit trecutul sim"lu.
stu,ie, all nig)t. 8yesterday 8on Fednesday 6 #m studiat toata noaptea. +ieri +miercuri

#u adverbe care marc)ea!a un ince"ut in trecut si conduc "ana la momentul "re!entului, se foloseste "re!entul "erfect.
%ave stu,ie, u" to now. 8lately 8already 6 #m invatat pana acum. +de curand +deja

2$"resii adverbiale cum ar fi: to,a* (azi), t%is mont% (luna aceasta), for an %our (timp de o ora), etc., se "ot folosi atat cu "re!entul "erfect cat si cu trecutul sim"lu.
+or;e, 3%ave +or;e, )ard today. 6 #m muncit mult azi.

2$ista tendinta de a folosi "re!entul "erfect "entru a anunta un eveniment din trecutul recent.
B)e teac)er %as en ourage, often )is students 6 /rofesorul a =ncurajat adesea pe elevii s:i.

Dar vom folosi trecutul sim"lu "entru a relata sau anunta evenimente care au luat sfarsit si a"artin trecutului inde"artat.
:ewton ,is overe, t)e gravity law. 6 Newton a descoperit legea gravitatiei. !. (rezent perfe t ontinuu

1i aceasta forma verbala a"artine tim"ului "re!ent si se ra"ortea!a la momentul "re!ent. (rezentul perfe t ontinuu (/resent perfect continuous) se foloseste "entru actiuni, stari, sentimente 7nce"ute 7n trecut si care se desfasoara si 7n "re!ent, "oate si 7n viitor. 2ste adesea folosit cu e$"resii adverbiale ca: for ages (de mult: vreme), for t%ree %ours (de trei ore), sin e 1G... (din anul GH...), sin e last *ear (de anul trecut), re entl* (recent), latel* (in ultimul timp) ;re!ent "erfect continuu se formea!a cu a%utorul formei: Dave3%as ) been ) parti ipiul prezent .-ing/.
t %as been raining for two days (and it>s still raining). 6 /loua de doua zile (si inca mai ploua). %ave been rea,ing since t)is morning. 6 6itesc de azi dimineata. (si inca mai citesc)

De retinut: 6 Diferenta dintre forma "re!entului "erfect sim"lu si cea a "re!entului "erfect continuu este aceea ca forma continua "une accentul mai mult "e durata actiunii sau a starii ce se desfasoara de ceva tim", "e cand la "erfectul sim"lu accentul e "us "e actiunea desfasurata. 0orma negativa 6 se adauga not intre au$iliarul %ave 3 %as si been. *desea, in locul constuctiei %ave not 3 %as not se foloseste forma "rescurtata %aven1t 3 %asn1t.

t %as not 3 %asn1t been raining for 2 wee/s. 6 Nu mai ploua de M saptamani.

0orma interogativa se obtine "rin inversiunea au$iliarului %ave 3%as cu subiectul.


Dave you been rea,ing since t)is morningG 6 6ititi de azi dimineata@

7on4ugare
)ave been wal/ing 6 "u ma plimb you )ave been wal/ing 6 Tu te plimbi Ee )as been wal/ing 6 "l se plimba s)e )as been wal/ing 6 "a se plimba it )as been wal/ing 6 >e plimba we )ave been wal/ing 6 Noi ne plimbam you )ave been wal/ing 6 0oi va plimbati t)ey )ave been wal/ing 6 "i se plimba

2$em"lu:

B)ey %ave been pla*ing tennis for )alf an )our. 6 "i joac: tenis de o jum:tate de or:.

De retinut: For
6 "oate fi folosit atat cu trecutul sim"lu cat si cu formele "erfecte ("re!ent, trecut, viitor "erfect). 6 are sensul de: in timpul pe durata timp de.

Sin e
6 se foloseste doar cu formele "erfecte. 6 are sensul de +incepand de la un moment dat+.

Past perfect and continuous - Trecutul perfect si continuu


1. 6re utul perfe t

6re utul perfe t (/ast perfect), e$"rima o actiune care a avut loc si s6a terminat in trecut, inaintea altei actiuni tot din trecut. *cesta se formea!a cu %a, ) parti ipiu tre ut al verbului. 6 2ste un tim" utili!at mai des 7n limba engle!Q dec<t 7n limba rom<nQ "entru e$"rimarea anterioritQtii. 2$em"le:
Ee %a, live, in London before )e moved to Homania. 6 "l locuise in $ondra inainte de a se muta in Domania. @ou %a, finis%e, t)e boo/ before came. 6 Tu terminasesi cartea =nainte s: vin eu. Aot)er %a, oo;e, t)e dinner by t)e time fat)er arrived )ome. 6 %ama g:tise deja cina cCnd a ajuns tata acas:.

0orma negativa se formea!a cu %a, not (sau %a,n1t) si parti ipiul tre ut al verbului.
Ee %a,n1t live, in ;aris before )e moved to Homania. 6 "l nu locuise in /aris inainte de a se muta in Domania. Ee %a, not finis%e, t)e boo/ before came. 6 "l nu terminase cartea =nainte s: vin eu.

0orma interogativa se formea!a "rin inversiunea dintre au$iliarul %a, si subiect.


Eow long %a, it been since you saw eac) ot)erG 6 6at timp fusese de cand v&ati vazut@

2$ista cateva con%unctii si adverbe ce se folosesc adesea in trecutul "erfect "entru a marca succesiunea evenimentelor (actiunilor). *cestea sunt:
b* t%e time t%at (in (din) momentul =n care), +%en (cand), after (dupa), as soon as (de indata ce), ever (vreodat:), never (niciodata), 4ust (tocmai), before (inainte), alrea,* (deja), for Htime perio,I (timp de ,o perioada de timp-), sin e Hpoint of timeI (incepand cu +de la ,un punct in timp-), never ... before (niciodat: ... =nainte sa).

2$em"le:

F)en arrived 1usan %a, alrea,* left. 6 6and am sosit >usan plecase deja. Ee %a, 4ust ome into t)e room w)en t)e tele")one rang. 6 "l tocmai intrase in camera cand a sunat telefonul.

7on4ugare
)ad wal/ed 6 "u ma plimbasem you )ad wal/ed 6 Tu te plimbasesi Ee )ad wal/ed 6 "l se plimbase s)e )ad wal/ed 6 "a se plimbase it )ad wal/ed 6 >e plimbase we )ad wal/ed 6 Noi ne plimbasem you )ad wal/ed 6 0oi va plimbasesi t)ey )ad wal/ed 6 "i se plimbase !. 6re utul perfe t ontinuu

6re utul perfe t ontinuu (/ast perfect continuous +progressive) se foloseste "entru a accentua fa"tul ca o actiune a fost in curs de desfasurare "e o anumita "erioada de tim" inaintea altei actiuni din trecut. Brecutul "erfect continuu se formea!a cu: Da, ) been ) parti ipiu prezent .ing/. 2$em"le:
%a, been +aiting for my friend since seven oVcloc/ w)en )e finally arrived. 6 Xl asteptam pe prietenul meu de la ora sapte cCnd =n sfCrsit a sosit. Ee %a, been +riting "oems for two years w)en met )im. 6 >cria poezii de doi ani cCnd l&am cunoscut.

0orma negativa 6 se adauga not intre au$iliarul %a, si been.


t %a, not been raining w)en you came. 6 Nu ploua cand ai venit. 0orma interogativa se obtine "rin inversiunea au$iliarului %a, cu subiectul. Da, you been s+iming before s)e left t)e "iscineG 6 Inotai inainte sa plece ea de la piscina

7on4ugare
)ad been wal/ing 6 "u ma plimbam you )ad been wal/ing 6 Tu te plimbai Ee )ad been wal/ing 6 "l se plimba s)e )ad been wal/ing 6 "a se plimba it )ad been wal/ing 6 >e plimba we )ad been wal/ing 6 Noi ne plimbam you )ad been wal/ing 6 0oi va plimbati t)ey )ad been wal/ing 6 "i se plimbau

2$em"lu:
B)ey %a, been pla*ing tennis w)en you wrote your )omewor/. 6 "i se jucau tenis cand tu ti&ai scris tema.

*uture perfect and continuous - (iitor perfect si continuu


1. 5iitorul perfe t

5iitorul perfe t (1uture perfect simple), e$"rimQ o actiune, un eveniment viitor care va fi fost terminata 7naintea unui alt moment din viitor sau a%ung<nd "<nQ la acesta. *cesta se formea!a cu +ill ) %ave ) parti ipiul tre ut al verbului .
Ee +ill %ave finis%e, t)e boo/ by t)e time you come bac/ )ome. 6 "l va fi terminat cartea pCn: cCnd te =ntorci tu acas:. @ou +ill %ave +or;e, in t)is factory for forty years w)en you retires. 6 0ei fi lucrat =n aceast: fabric: timp de PO de ani cCnd o sa te pensionezi. * good s"ortsman +ill %ave been in t)e to" c)am"ions)i"s for nearly twenty years. 6 ?n sportiv bun va fi fost in campionatele de top timp de aproape MO de ani.

Liitorul "erfect este folosit "entru: 6 O actiune viitoare care va avea loc 7naintea unui moment viitor.
Ee will )ave done t)e )omewor/ by Aonday. 6 "l va fi facut lectiile pCna luni.

6 O actiune viitoare care va avea loc 7naintea unei alte actiuni viitoare.
1)e will )ave eaten t)e ca/e before go )ome. 6 "a va fi mancat prajitura inainte sa plec acasa.

0orma negativa se formea!a cu +ill %ave not (sau +ill %aven1t) si parti ipiul tre ut al verbului.
1)e +ill %ave not finis%e, t)e boo/ by t)e time come bac/ )ome. 6 "a nu va fi terminat cartea pCn: cCnd ma intorc acas:.

0orma interogativa se formea!a "rin inversiunea dintre au$iliarul +ill si subiect.


Eow long +ill it %ave been w)en we )ave a babyG 6 6at timp va fi fost cand o sa avem un copil@

7on4ugare
will )ave wal/ed 6 "u ma voi fi plimbat you will )ave wal/ed 6 Tu te vei fi plimbat Ee will )ave wal/ed 6 "l se va fi plimbat s)e will )ave wal/ed 6 "a se va fi plimbat it will )ave wal/ed 6 >e va fi plimbat we will )ave wal/ed 6 Noi ne vom fi plimbat you will )ave wal/ed 6 0oi va veti fi plimbat t)ey will )ave wal/ed 6 "i se vor fi plimbat !. 5iitorul perfe t ontinuu

5iitorul perfe t ontinuu (1uture perfect continuous) e$"rima fa"tul ca o actiune se va afla inca in desfasurare la un anumit moment in viitor. Liitorul "erfect continuu se formea!a cu: >ill ) %ave ) been ) parti ipiul prezent .-ing/ al verbului. 2$em"le:
B)ey +ill %ave been buil,ing t)at )ouse for 2 years ne$t #)ristmas. 6 "i vor fi construit (+ construind) acea casa de M ani 6raciunul viitor. Cy five oVcloc/ s%e +ill %ave been selling blouses for t)ree )ours. 6 /Cna la ora 8 ea va fi vCndut (+ vanzand) bluze timp de trei ore.

0orma negativa 6 se obtine cu +ill not %eve been (sau +on1t %ave been inainte de parti ipiul prezent .-ing/.
Ee +on1t %ave been rea,ing w)en you come. 6 "l nu va fi citind cand vei veni.

0orma interogativa se obtine "rin inversiunea au$iliarului %a, cu subiectul.


>ill t)ey %ave been testing t)ese materials before we get t)ereG 6 0or fi ei testand aceste materiale pana ce o sa ajungem noi acolo.

7on4ugare
will )ave been wal/ing 6 "u voi fi mergand you will )ave been wal/ing 6 Tu vei fi mergand Ee will )ave been wal/ing 6 "l va fi mergand s)e will )ave been wal/ing 6 "a va fi mergand it will )ave been wal/ing 6 0a fi mergand we will )ave been wal/ing 6 Noi vom fi mergand you will )ave been wal/ing 6 0oi veti fi mergand t)ey will )ave been wal/ing 6 "i vor fi mergand

2$em"lu:
B)ey +ill %ave been pla*ing tennis w)en you write your )omewor/. 6 "i vor fi jucand tenis cand tu i&ti scrii tema.

+odal verbs - (erbe modale


5erbele mo,ale (%odal verbs) e$"rima atitudinea vorbitorului fata de ceva, actiunea din cadrul acestuia fiind va!uta ca "osibila, "robabila, necesara, obligatorie, de dorit etc. 2$.: It mig%t rain later. 6 >&a putea sa ploua mai tarziu. Lerbele modale engle!esti se "ot im"arti in:

Lerbe notionale e$"rimannd modalitatea. *cestea se com"orta ca verbele obisnuite (want wish order oblige advise intend mean prefer etc.). o 2$.: Ee wants to see t)e "lay. 6 "l vrea sa vada piesa.

Lerbe modale defective (9efective %odal 0erbs). *cestea e$"rima de asemenea modalitatea, dar din "unct de vedere formal, "re!inta anumite caracteristici (can + could ma! + might must have to shall+should will + would ought to be to used to need dare).

1. 7ara teristi ile verbelor mo,ale

#aracteristicile verbelor modale sunt: 1/ 1unt defective. 6 *dica le li"sesc anumite forme verbale si de aceea nu "ot fi con%ugate la toate modurile si tim"urile. Dar ele "ot fi folosite "entru redarea mai multor tim"uri.
can )el" you ne$t wee/. 6 #m sa te pot ajuta saptamana viitoare. could s/ate w)en was a c)ild. >tiam sa patinez cand eram copil.

!/ :u "rimesc +-s+ la "ersoana a

6a singular (cu e$ce"tia lui +be to+ si +)ave to+).

Ee must see t)is "lay. 6 Trebuie sa vada aceasta piesa.

#/ 0ormea!a singure interogativul si negativul fara a%utorul au$iliarului +do 8did+ (cu e$ce"tia lui +)ave to+).
Aust you do t)isG 6 Trebuie sa faci asta@ Do you )ave to ty"e t)at re"ortG 6 Trebuie sa dactilografiezi raportuls@

-/ 1unt urmate de verbe cu infinitiv fara +to+ (cu e$ce"tia lui +be to+, +)ave to+, +oug)t to+).
1)e can coo/. 6 "a stie sa gateasca. Ee )as to get u" early every day. 6 "l trebuie sa se scoale devreme in fiecare zi. !. 7A$ 3 7OU?= .a putea& a sti/

7an este folosit "entru toate "ersoanele la indicativ "re!ent. 7oul, este folosit ca trecut al lui +#an+, si sub%onctiv6 conditional. #an8could "oate e$"rima: 1/ #a"acitatea (fi!ica sau intelectuala) de efectuare a unei actiuni.
Bom can s"ea/ t)ree foreign languages. 6 Tom stie sa vorbeasca trei limbi straine. could run faster t)an you. 6 /uteam sa alerg mai repede decat tine.

6 #and +#an+ e$"rima abilitatea, "utinta de a face ceva, este adesea inlocuit de: +be able to+, +be ca"able of+, sau +/now )ow to+.
can s/i now. (>tiu sa schiez acum) am able to s/i now. (/ot sa schiez acum.) could s/ate w)en was a c)ild. (>tiam sa patinez cand eram copil.) *lt)oug) it was very cold yesterday, we were able to s/ate. (9esi a fost foarte frig ieri am reusit sa patinam.)

!/ #an este folosit "entru a e$"rima "ermisiunea, ca o alternativa a lui +may+ in e$"rimarea familiara. #ould este folosit "entru a e$"rima "ermisiunea in trecut.
#an borrow your umbrellaG 6 /ot (imi permiti) sa iau umbrela ta@ On 1undays we could stay in bed until 4 o>cloc/. 6 9uminica aveam voie sa stam in pat pana la ora J.

#/ ;osibilitatea, "resu"unerea.

B)ey can be t)ere now. 6 " posibil ca ei sa fie acolo acum. 1)e could read t)e boo/. 6 "a ar fi putut (e posibil) sa citeasca cartea.

-/ ;entru a e$"rima: o cerere, rugaminte "oliticoasa (#ould este mai "oliticos decat #an).
#an you wait a few momentsG 6 /oti sa astepti cateva momente@

0/ 7oul, ) infinitivul perfe t este folosit "entru a e$"rima ca"acitatea nereali!ata de efectuare a unei actiuni din trecut.
1)e could )ave )el"ed me. (Cut s)e didn>t.) 6 "a ar fi putut sa ma ajute. (9ar nu a facut&o.) #. 8AY 3 8I"D6 .a putea& a avea voie/

8a* este folosit "entru a cere sau a acorda "ermisiunea in limba% formal, "oliticos (mai oficial decat can).
Aay goG 6 /ot (imi permiteti) sa plec@ @ou may go. 6 /uteti sa plecati.

8ig%t e$"rima la fel "ermisiunea, cu valoare de conditional si sub%onctiv, "recum si "osibilitatea vaga.
Aig)t go )omeG 6 #s putea pleca acasa@ @ou mig)t not come in. 6 Nu ai putea (nu ai avea voie) sa intri. B)ey mig)t be t)ere now. >&ar putea sa fie acolo acum.

6 8a* 3 8ig%t ) verbul la prezent e$"rima o "osibilitate "re!enta sau viitoare (in sau du"a momentul vorbirii).
Ee may come today. 6 >e poate sa vina azi. Ee mig)t come tomorrow. 6 >&ar putea sa vina maine.

6 La forma interogativa si negativa, +Aay+ e$"rimand "osibilitatea este inlocuit de constructiile +,o *ou t%in; ) prezent 3 viitor+ sau +be li;el* ) infinitiv+.
Do you t)in/ )e>ll come todayG 6 6rezi ca o sa vina astazi@ s )e li/ely to come todayG 6 6rezi ca o sa vina astazi@ #. 8US6 .a trebui/

*desea, 8ust este inlocuit cu +to )ave to+ (a trebui neaparat a avea obligatia). 6 Aust e$"rima: 1/ obligatie, datorie.
@ou must write to t)em. 6 Trebuie sa le scrii. must leave soon. 6 Trebuie sa plec curand.

!/ "osibilitate, "resu"unere.
@ou must be tired. 6 Trebuie sa fii obosit. (/robabil ca esti obosit.) 1)e must be at )ome now. Trebuie sa fie acasa acum.

:ota: 6 La solicitarea "ermisiunii, ras"unsul se formea!a cu +may+, +can+ sau +must not+.
Aay stay )ereG 6 /ot sa stau aici@ @es, you may 6 9a aveti voie. (vi se permite) :o, you musn>t. 6 Nu este interzis.

6 Daca se "une la indoiala obligatia, ras"unsul se formea!a cu +must+ (im"unere) sau +need not+ (li"sa necesitatii).
Aust really go t)ereG 6 6hiar trebuie sa ma duc acolo@ @es, you must. 6 9a trebuie. (este obligatoriu) :o, you needn>t. 6 Nu nu este necesar (nevoie).

(erbe modale '


n aceasta a doua lectie cu verbe modale sunt "re!entate verbele: shall should ought to will would used to be to dare.
1. SDA?? 3 SDOU?=

S%all este folosit : 1/ ;entru a e$"rima obligatie, ordin, 7n stil oficial 6 acte, regulamente, etc. la "ersoana a 6a si a 6a.
B)e seller s)all su""ly t)e s"are "arts in time. 6 0Cnztorul va furniza (are obligatia) piesele de schimb la timp.

!/ ;entru a e$"rima o "romisiune asu"ra ceva ce trebuie nea"arat.


s)all write t)e letter. 6 /romit c: voi scrie scrisoarea.

#/ 1)all este folosit 7n "ro"o!itii interogative, la "ersoana singular sau "lural: a/ ;entru a cere un sfat, o sugestie.
F)ere s)all we "ut t)e flowersG 6 ?nde sa punem florile@ F)at s)all doG 6 6e trebuie sa fac@

b/ ;entru a face o oferta.


1)all )el" youG 6 >a te ajut@

S%oul, (ar trebui ar fi cazul) este folosit "entru : 1/ * da un sfat.


B)e boo/ is very interesting. @ou s)ould read it. 6 6artea e foarte interesanta. #r trebui s&o citesti.

!/ O "resu"unere (indic<nd un grad de nesiguranta mai mare dec<t +Fill+).


Ee s)ould be t)ere by now. 6 #r trebui sa fi ajuns acolo deja. Ee s)ould )ave left by now. 6 #r trebui sa fi plecat deja. !. OU"D6 6O .ar trebui& s-ar uveni/

Oug%t to indica obligtia sau datoria, de obicei sub forma de sfat, sau "resu"unere (la fel ca +1)ould+, dar cu o formQ mai "rotocolarQ).
@ou oug)t to finis) t)e boo/ before going on )oliday. 6 #r trebui sa termini cartea =nainte sa pleci =n vacanta. Ee oug)t be still at )ome. 6 >&ar cuveni s: fie =nc: acas:.
"*primarea unui sfat a unei recomandari sugestii prin Q7ught toQ sau Q>houldQ este mai putin puternica decCt prin Q%ustQ.

#. >I?? 3 >OU?=

>ill, ca modal a"are la toate "ersoanele si e$"rimQ: 1/ O comanda im"ersonala (similar cu +Aust+, +Ce to+).
@ou will come )ere at once. 0ino aici imediat.

!/ nsistenta, )otar<rea de a efectua o actiune.


Ee will study c)emistry w)atever )is fat)er says. 6 0a studia (este decis sa studieze) chimia indiferent ce spune tatal lui.

#/ *ctiune re"etata, un obicei al unei "ersoane (+Fill+ &frecventativ').


Ee will sit on t)e benc) for )ours and ga!e at t)e stars. 7bisnuieste sa stea ore&n sir pe banca si sa se uite la stele.

-/ O nvitatie, 7n "ro"o!itii interogative, la "ersoana a 6a.

Fill you )ave anot)er a""leG 6 %ai vrei (Ia te rog) inca un mar@

0/ O cerere sau rugaminte ("e un ton "oliticos, dar mai autoritar dec<t +Fould+).
Fill you sign t)e registerG 6 0reti (va rog) sa semnati =n registru@

C/ O intentie s"ontana, ne"remeditata, 7n momentul vorbirii la "ersoana (de obicei contras 7n & >ll ').
>m t)irsty. >ll ta/e a glass of water. 6 %i&e sete. 7 sa iau un pahar cu apa.

>oul, este folosit: 1/ ;entru a e$"rima o cerere, o rugaminte "oliticoasa.


Fould you do me a favourG 6 0reti (va rog) sa&mi faceti o favoare@
QEould likeQ este de obicei folosit =n locul lui QEantQ fiind o forma de e*primare mai politicoasa. "*.: I would like to talk to the manager. & #s dori sa vorbesc cu directorul. Eould !ou like to talk to him now@ & 9oriti sa vorbiti cu el acum@

!/ #a forma de Brecut a lui +Fill+.


Ee will )el" meG 6 7 sa ma ajute. (vrea) Ee said )e would )el" me. 6 "l a spus ca (vrea sa) ma ajuta.

#/ Fould este folosit si "entru a e$"rima "robabilitatea.


B)at would be t)eir car. 6 /robabil ca aceea este masina lor. (#ceea trebuie sa fie masina lor.)

*tentie: 6 +>oul, ) rat%er 3sooner ) infinitivul s urt+ este folosit "entru a e$"rima "referinta.
would rat)er listen to t)e concert t)an see t)e film. would sooner listen to t)e concert t)an see t)e film. #s prefera sa (mai degraba) ascult concertul decCt sa vad filmul. -. USE= 6O

Use, to este folosit doar la Brecut, "entru a e$"rima: 1/ O actiune re"etata, un obicei trecut, care nu mai este "racticat 7n "re!ent.
used to swim in t)e Olt river w)en was a c)ild, but don>t do t)is any longer. 6 7bisnuiam sa =not =n 7lt cCnd eram copil dar acum nu mai fac asta (=not).

!/ O actiune re"etata, un obicei trecut, care "romabil mai este "racticat.


B)ey used to s"end t)eir )olidays in t)e mountains. ( t>s very li/ely t)ey still do it.) "i obisnuiau sa&si petreaca vacantele la munte. (" destul de probabil ca inca sa petreaca vacantele la munte.)

6 :ota: *ici +9sed to+ "oate fi 7nlocuit de +Fould+.


B)ey would s"end t)eir )olidays in t)e mountains. 6 Isi petreceau vacantele la munte. (probabil si in prezent)

6 *tentieK Q?sed toQ se foloseste doar pentru actiuni din Trecut.


0. EE 6O

Ee to este folosit "entru a e$"rima: 1/ O comanda sau instructiuni 7ntr6un mod im"ersonal.
Ee is to stay )ere till we return. 6 Trebuie sa stea ("l sta) aici pCna ne =ntoarcem. am to wait )ere till )e comes. 6 Trebuie sa (o sa) stau aici pana vine el.

!/ O actiune "lanificata (constructie des folosita 7n limba%ul %urnalistic).


B)e com"etition is to start in a wee/Vs time. 6 6ampionatul o sa (e gata sa) inceapa intr&o saptamana.

C. =AJE .a

uteza& a avea

ura4ul/

#a modal, =are a"are 7n "ro"o!itii negative si interogative cu sensul: a =ndr:zni a se =ncumeta a se aventura a avea =ndr:zneala +neobr:zarea.
Eow dare youG 6um =ndr:znesti@ Ee daren>t say a word. 6 "l nu a =ndr:znit s: spun: o vorb:.

6 La negativ si interogativ, +Dare+ "oate fi con%ugat ca un verb obisnuit sau ca un verb modal.
Dare )e s"ea/G Does )e dare (to) s"ea/. Xndrazneste sa vorbeasca.

6 *tentiK Lerbul +Dare+ este urmat de infinitivul u KtoK c<nd este folosit ca verb "rinci"al.
Ee dared me to com"ete wit) )im. 6 %&a provocat (a cutezat) la =ntrecere.

Prepositions - Prepo)itii
(repozitia (/reposition) este o "arte de vorbire nefle$ibila (fi$a) care descrie legatura dintre doua cuvinte din aceeasi "ro"o!itie. ;re"o!itiile nu au un inteles de sine statator, ele ca"ata diferie sensuri "use in legatura cu alte cuvinte. #ateva e$em"le de observare a "re"o!itiilor (cuvintele evidentiate):
@ou can sit before t)e des/. 6 /uteti s: stati =n fa;a biroului. Ee can bum" into t)e table. 6 "l se poate lovi in masa. B)e bird flies to+ar, t)e tree. 6 /asarea zboara spre pom. sit on t)e armc)air. 6 "u stau pe fotoliu.

6 Lerbe "recedate de "re"o!itii iau forma 7n +&ing+.


Ee>s good at remembering "eo"leVs names. 6 "l isi aminteste cu usurinta numele oamenilor.

Exceptii: but si e' ept sunt urmate de infinitivul scurt.


B)ey did not)ing but laug). 6 N&au facut nimic (altceva) decCt sa rCda.

De retinut: n limba engle!a nu se va termina niciodata o "ro"o!itie cu o "re"o!itie.


1. (repozitii ,e lo : at, on, in

At se foloseste cu adrese e$acte.


Iames lives at 34 2nglis) 1treet in London. 6 3ames locueste la nr. IJ >trada "nglish in $ondra.

On desemnea!a numele de stra!i, sosele, bulevarde, alei, etc.


Eer )ouse is on #am" 1treet. 6 6asa ei e pe strada 6amp.

In se foloseste cu numele regiunilor (orase, %udete, tari, state, continente).


1)e lives in Craila. 6 "a locuieste in <raila. Craila is in Homania 6 <raila e in romania. !. (repozitii ,e timp: at, on, in

At se foloseste "entru a desemna ora e$acta.


B)e teac)er is leaving at 5:15 ".m. 6 /rofesorul pleaca la 8:G8 p.m.

On indica !ilele si datele calendaristice.


Ay brot)er is coming on Aonday. 6 1ratele meu vine luni. Fe>re )aving a training on t)e 0ourt) of October. 6 #vem un antrenament pe patru octombrie.

In se foloseste "entru a desemna ore im"recise din tim"ul !ilei, cat si luna, anotim"ul, anul.
1)e li/es to %og in t)e morning. 6 "i ii place sa alerge (sa faca jogging) dimineata. t>s too cold in winter to run outside. 6 " prea frig iarna ca sa alergi afara. Ee started t)e englis) course in 2R1R. 6 "l a inceput cursul de engleza in anul MOGO. Ee>s going to come in *ugust. 6 "l are de gand sa vina in august. #. (repozitii ,e timp: for si since

For se foloseste atunci cand se masoara tim"ul (secunde, minute, ore, !ile, luni, ani).
Ee )eld )is breat) for seven minutes. 6 "l si&a ;inut respira;ia timp de Sapte minute. 1)e>s lived t)ere for seven years. 6 "a a trait acolo sapte ani.

Sin e se foloseste cu data sau ora e$acta.


Ee>s wor/ed )ere sin e 1936. 6 "l a lucrat aici din anul GHIT. 1)e>s been sitting in t)e waiting room sin e si$6t)irty. 6 "a statea in camera de asteptare de la sase&treizeci. -. (repozitii ,e mis are: to si lipsa prepozitiei

6o se foloseste "entru a e$"rima de"lasarea, miscarea catre un loc.


B)ey were wal/ing to wor/ toget)er. 6 "i mergeau la (spre) munca impreuna. 1)e>s going to t)e dentist>s office t)is morning. 6 "a se duce la dentist (cabinetul dentistului) in dimineata asta.

6o+ar, si to+ar,s e$"rima de asemenea miscarea s"re ceva. *cestea doua "re"o!itii sunt doar variantele ortografice ale aceluiasi cuvant si se "ot folosi indiferent.
Fe>re moving to+ar, t)e lig)t. 6 Ne miscam spre lumina. B)is is a big ste" to+ar,s t)e "ro%ect>s com"letion. 6 #cesta este un mare pas spre finalizarea proiectului.

#u urmatoarele cuvinte: %ome& ,o+nto+n& upto+n& insi,e& outsi,e& ,o+nstairs& upstairs, nu se folosesc "re"o!itii.
Jrandma went upstairs Jrand"a went %ome. 6 <unica sa dus la etaj bunicul a plecat acasa. B)ey bot) +ent outside. 6 #mandoi au iesit afara. 0. (repozitii u substantive& a,4e tive si verbe

:umeroase substantive, ad%ective si mai ales verbe se folosesc corect numai insotite de "re"o!itiile care le intregesc sensul.

Prepozitii"si'
Substantive approval of ( aprobarea awareness of ( gradul de con'tientizare a belief in ( credinta in concern for ( preocuparea pentru confusion about ( confuzie cu privire la desire for ( dorin(a de Adjective afraid of ( frica de angry at ( furios la aware of ( constient de capable of ( capabil sa careless about ( neatent la /cu familiar with ( familiarizat cu happy about ( fericit in legatura cu interested in ( interesat erbe apologize for ( a cere scuze !iertare" pentru ask about ( a intreba despre ask for ( a cere %ceva& belong to ( a apartine %cuiva& bring up ( a aduce care for ( a avea grija de find out ( a afla

fondness for ( toleran() pentru grasp of ( stapanire de hatred of ( ura fata de hope for ( speranta pentru interest in ( interes in love of ( dragostea de need for ( necesitatea /nevoia de a participation in ( participarea la reason for ( motiv pentru respect for ( respectul pentru success in ( succes in understanding of ( intelegerea

jealous of ( gelos made of ( facut /fabricat in !din" married to ( casatorit /a cu proud of ( mandru de similar to ( asemanator cu sorry for ( imi pare rau pentru ... sure of ( sigur de tired of ( obosit de !satul de" worried about ( ingrijorat de / in legatura cu

give up ( a renunta grow up ( a creste look for ( a cauta %ceva& look forward to ( a astepta cu nerabdare sa look up ( a privi in sus make up ( a alcatui, a nascoci, a prepara pay for ( a plati pentru prepare for ( a se pregati pentru study for ( a invata pentru talk about ( a vorbi despre think about ( a !se" gandi la trust in ( a avea incredere in work for ( a lucra pentru worry about ( a fi ingrijorat de, a*si face griji pentru

6 #ombinatia dintre verbe si "re"o!itii se numeste verb frazal.


C. E'presii i,iomati e u prepozitii

=ntre folosirea "re"o!itiilor 7n limba engle!a si limba rom<na e$ista numeroase diferente. *ceeasi "re"o!itie "oate im"lica fra!elor din care face "arte un inteles diferit de cel obisnuit, formand e'presii i,iomati e. 9nele dintre acestea sunt:
in t)e street (2ngl. americ. 6 on t)e stret) 6 pe strada in t)e "layground 6 pe terenul de sport in t)e s/y 6 pe cer in t)e sun 6 la soare in t)e o"en air 6 la aer curat on t)e way to 6 =n drum spre on t)e 1st floor 6 la etajul G round t)e corner 6 dupa colt at "resent 6 =n prezent at t)e some time 6 =n acelasi timp at t)is moment 6 =n acest moment at last 6 =n sfCrsit in a yearWs time 6 peste un an in my o"inion 6 dupa parerea mea beyond control 6 independent de vointa ... in all "robability 6 dupa toate probabilitatile by my watc) 6 dupa ceasul meu by )eart 6 pe de rost pe dinafara by mista/e 6 din greseala to go on a tri" 8 on )oliday 6 a merge =n calatorie + =n vacanta to go (out) for a wal/ 6 a merge la plimare lo loo/ out of t)e window 6 a privi pe fereastra to get in t)roug) t)e window 6 a intra pe fereastr )eWs t)e tallest in t)e class 6 e cel mai =nalt din clas outside t)e garden 6 =n fata gradinii F. (repozitii inutile

n vorbirea de !i cu !i se folosesc incorect "re"o!itii acolo unde ele nu isi au rostul. Observati urmatoarele e$em"le:

1)e met u" wit) t)e new coac) in t)e )allway. 6 "a sa =ntClnit cu noul antrenor pe hol. B)e boo/ fell off of t)e des/. 6 6artea a cazut de pe birou. Ee t)rew t)e boo/ out of t)e window. 6 "l a aruncat cartea pe fereastr:. 1)e wouldn>t let t)e cat inside of t)e )ouse. (sau folositi +in+) 6 "a nu ar lasa pisica in casa. F)ere did t)ey go toG 6 ?nde s&au dus ei@ ;ut t)e lam" in bac/ of t)e couc). (se va folosi +be)ind+) 6 /une lampa =n spatele canapelei. F)ere is your college atG 6 ?nde este colegiul dumneavoastra@