1. Ce este presiunea in stare de repaos.

Elementul de sustinere este absolut rigid, nu se deplaseaza si nu se roteste

2. Principi de dimensionare al unui pamant armat. Principalul criteriu de dimensionare este limitarea deformatiilor Practica curenta consta in determinarea geometriei si a cantitatii de armature din conditii de impiedicare a cedarii interne si externe, utilizand metode de echilibru limita. Stabilitatea externa se refera la stabilitatea masivului de pamant armat ca un tot, care poate ceda

ca un zid de sprijin clasic. Stabilitatea interna se refera la mecanismele interne de rupere si permite dimensionarea cantitatii

necesare de armatura.

3. Situatii in care se folosesc baretele la lucrari de sustinere.

4. Diferenta intre armatura de la un pamant armat si bara de la bulonare. In cazul masivelor de pamnt armat, armaturile flexibile nu preiau nici forte taietoare, nici momente incovoietoare. In cazul masivelot tintuite barele poseda o rigiditate suficienta pentru a lucre la moment incovoietor Acest mod de lucru nu apara in exploatarea normal ci in preajma ruperii

5. Diagram de presiune a peretelui simplu rezemat.

6. Dezavantajele si avantajele la peretele autoportant si peretele cu spraituri. Perete autoportant Avantaje nu presupune sisteme de rezemare temporare ale peretelui (praiuri, ancoraje) spaiu de lucru liber n incinta excavat, fr restricii impuse de lucrri de rezemare ale peretelui Limitri poate deveni neeconomic pentru excavaii adnci deplasrile peretelui datorate Iucrrilor de excavare pot fi inacceptabile adncimea de nfigere (fia) a peretelui i caracteristicile secionale (grosime, material, armare) pot deveni considerabile pentru a asigura stabilitatea

Perete cu spraituri Avantaje deplasrile peretelui ngropat sunt controlate prin amplasarea reazemelor temporare comparativ cu pereii autoportanti, rigiditatea acestora, adncimea de nfigere i rezistenta pot fi diminuate n cazul utilizrii ancorajelor se asigur un spatiu de lucru liber n incinta excavat Limitri comparativ cu pereii autoportani pot fi mai scumpi i presupun o tehnologie mai complex (realizarea reazemelor temporare) n cazul utilizrii praiurilor, spaiul de lucru n incinta excavat se aglomereaz i apar dificulti n continuarea excavrii i realizrii structurii Tngropate

7. Diagram de presiune a unui perete cu spraituri pe mai multe nivele.

8. Tiputi de legi constitutive pentru modelarea MEF, exemple, dezavantaje si avantaje pentru fiecare. Diferite legi constitutive: - elastic liniare; - elastic neliniare; - elastoplastice cu sau fara ecruisaj; - reologice. Metoda coeficientului de reactiune: Dezavantaje : Modelare simplista a terenului Estimare dificile a coeficientilor de reactiune Numai problem bidimensionale Deplasrile terenului in jurul peretelui nu sunt calculate

Metoda elementelor finite: Avantaje: o modelarea etapelor de execuie o modele complexe pentru teren o modelarea unor structuri complexe (detalli structurale de rezemare) o probleme bi i tri-dimensionale o estimarea deplasrilor peretelui o estimarea deplasrilor terenului o se poate ine cont de starea inifial de eforturi

Dezavantaje:

o dificil modelarea anumitor aspecte (de exemplu, instalarea peretelui)

o necesit date de calcul complexe o modele simple pentru teren (elastic liniare) pot conduce la deplasri eronate ale terenului

o necesit experien n utilizare o pot necesita un timp relativ mare de calcul

9. Conceptul de SLU si SLE Starea limit ultim se definete ca fiind acea stare limit care se refer la sigurana oamenilor i a structurii. Starea limit ultim se refer la pierderea echilibrului stat ic sau la ruperea unui component critic al structurii sau al ntregii structuri. Cu alte cuvinte, se definesc criterii astfel nct s nu survin o cedare a construciei. Starea limit ultim este atins cnd forele perturbatoare devin egale sau depesc forele rezistente. Marja de siguran fa de atingerea SLU este obinut prin aplicarea de factori pariali ai ncrcrilor i ai materialelor. Starea limit de exploatare se refer la condiiile care duc la pierderea funcionale a unui component sau a ntregii structuri. Aceasta poate fi provocat de deformaiile terenului sau ale structurii. Starea limit de exploatare este atins atunci cnd deformaiile aprute n timpul duratei de via a construciei depesc limitele prevzute sau dac exploatarea normal a structurii este afectat.

10. Tipuri de problem de modelare.

1. Ce inseamna sprijinire de tip mixt. Dati exemple de sprijiniri mixte. Materiale utilizate. Sprijiniri de tip mixt Sprijinirile de tip mixt utilizeaz combinaiile ntre diferite materiale pentru alctuirea structurii de susinere: metal cu lemn, metal cu beton, beton cu metal i lemn. Dintre aceste sprijiniri, cel mai rspndit este aa numitul sistem berlinez". Sistemul berlinez combin metalul cu lemnul, elementele de rezisten verticale fiind alctuite din profile metalice laminate (dubluT) amplasate la diferite distane (circa 2 ... 3 m) pe conturul viitorului perete de susinere, ntre care, pe msura avansrii lucrrilor de excavare, se introduc dulapi orizontali care vor forma peretele propriu-zis de sprijinire. Sistemul berlinez n funcie de adncimea excavaiei profilele metalice pot fi introduse prin batere sau vibrare, sau pot fi introduse n guri forate i ncastrate prin betonare sub cota final de excavare. Totodat n funcie de adncimea de excavare peretele poate fi realizat autoportant sau sprijinit prin praiuri, respectiv, ancoraje. De asemenea, n locul dulapilor mai pot fi utilizate i elemente prefabricate din beton armat.

2. Care este efectul actiunii seismice asupra unui zid de sprijin. n timpul cutremurului, masivul de pamnt din spatele elementului de sprijin exercita o presiune, Ps n plus fata de presiunea activa n conditii statice, Pa, totalul mpingerii ob inut n conditii seismice fiind notat Pas. n plus, elementul de sustinere este supus unei forte de inertie n directie orizontala. Fi = khG, G - este greutatea structurii de sprijin, kh - este coeficientul seismic n direc ie orizontala

3. Care este principiul metodei Ito Matsui. - metoda pornete de la examinarea modului n care se poate manifesta efectul de bolt n pmnt, ntre piloii de stabilizare aezai ntr-un singur rnd. - determinarea forei reactive R maxime pe unul din piloii aflai n alunecare atunci cnd pmntul dintre piloi ajunge n stare plastic, avnd tendina s se deplaseze ( trefileze ) printer acetia. - pentru a analiza fora lateral ce acioneaz asupra piloilor se folosete teoria deformaiilor plastice.

4. Schema de incarcare pentru un perete sprijinit la partea superioara (simplu rezemat).

5. Propuneti metode de imbunatatirie a unei sprijiniri, in cazul in care constructia invecinata a suferit tasari. Sprijinirea trebuie sa aiba posibilitatea de a controla deplasarile.

6. Metode de imbunatatire a zidurilor de sprijin.

BILETUL NR. 6 LORETA 1. Limitarile teoriei rankine

2. Definiti efectul de siloz.cum se aplica in cazul zidurilor de sprijin Ipoteza distribuiei uniforme a presiunilor verticale pe limea celulei este infirmat de Brandl care a descoperit c variatia este asimetric Deschiderile din faada zidului reduc presiunea din celul n vecintatea acesteia, dar suprasarcinile i presiunile datorate umpluturii din spatele zidului mpinge poziia vrfului de presiune spre faada zidului. Cu ct nlimea zidului crete, cu att presiunea vertical n celul crete fa de valoarea determinat cu teoria Janssen, datorita variatiei gradului de compactare a umpluturii.

3. Care este diferenta dintre pamantul armat cu armaturi extensibile si cel armat cu armaturi inextensibile. Armturi relativ inextensibile - deformaiile la rupere sunt mai mici dect deformaiile maxime ce pot apare n terenul nearmat. n aceast categorie intr armturile metalice. Armturi relativ extensibile - deformaii la rupere mai mari dect deformaiile maxime ce pot apare n pmntul nearmat. n aceast categorie intr aproape toate tipurile de armturi geosintetice.

4. Ce tipuri de elemente fisate se folosesc pentru stabilizarea versantilor alunecatori? Care este diferenta dintre ele. 1. Barete - elemente de beton armat realizate prin excavarea unet gropi inguste cu sectiune cvasirectangulara, in care se monteaza armatura si se toarna betonul - pentru suprafete de alunecare aflate la adancuan de 4 10 m - fundarea baretelor se face in pamanturi de consistenta ridicata, la cca 5 - 7 m sub planul de alunecare - dispuse pe 1 rand sau pe 2 randuri 2. Coloane - elemente de beton armat realizate prin forare tubata - diametru 0.88 2 m - pentru suprafete de alunecare aflate la adancimi de 4 10 m - fundarea se face in pamanturi de consistenta ridicata, la cca 7 9 m sub planul de alunecare - pot fi realizate in terenuri cu litologie variata, inclusiv in terenuri cu infiltratii si cu intercalatii moi - adancimi mai mari decat baretele -Posibilitatea incastrarii in terenuri stancoase sau semi-stancoase alterate - dispuse pe 1 rand sau pe 2 randuri

5. Care este mecanismul de rupere externa prin tehnica bulonarii ( soil nailing).

Stabilitatea externa se refera la stabilitatea masivului de pamant armat ca un tot, care poate ceda ca un zid de sprijin clasic.

BILETUL NR. 7 HORATIU POPA 1. Ce sunt peretii ingropati. care este rolul lor. Din punct de vedere al alctuirii constructive, pereii ngropai pot fi formai din panouri sau din piloi. Din punct de vedere al scopului pereilor ngropai, de care depinde tehnologia de execuie i materialul utilizat, acetia se clasific n trei grupe importante: 1. ecrane de etanare asociate de cele mai multe ori lucrrilor hidrotehnice 2. fundaii de adncime sub form de perei continui sau barete avnd rol portant 3. perei pentru sprijinirea excavaiilor de adncime, care pot avea caracter temporar sau definitiv Adesea pereii ngropai Indeplinesc toate cele trei roluri prezentate anterior (de exemplu, cazul unui perete de subsol adnc care ptrunde sub nivelul apei subterane i pe care se sprijin o parte din structura superioar a construciei).

2. Reprezentati incarcarile laterale la peretii de sustinere ncrcrile laterale pot fi reprezentate de: 1. presiuni ale terenului, cu luarea n considerare a ncrcrilor verticale aplicate n vecintatea peretelui; i / sau 2. fore aplicate direct pe perete: fore de impact, fore de inerie n caz de seism. Peretele trebuie proiectat astfel nct s fie permis aplicarea de ncrcri n spatele lui: - ncrcri provenite din construcii nvecinate; - ncrcri datorate activitilor de construire; - ncrcri datorate variaiilor nivelului suprafeei terenului.

3. Cum se determina coeficientul de reactiune

4. Care sunt starile limita la care sunt supuse ancorajele pretensionate. SLEN: SLU: starea limita ultima de deplasare a elementului ancorat datorita alungirii tirantului peste starea limita de deplasare a elementului ancorat datorita alungirii tirantului starea limita de deplasare (sgeata) elementului intre punctele de fixare a tiranilor

valoarea admisa starea limita de capacitate portanta a terenului de sub talpa elementului ancorat starea limita de deformaie a terenului de sub talpa elementului ancorat

5. Ce reprezinta interactiunea teren- structura? ce se intampla daca nu este respectata - in general, elementele structurale au forme prismatice i pot fi modelate ca grinzi sau plci. De exemplu, o talp continu de fundare poate fi modelat ca o grind, iar un radier general ca o plac ce sprijin pe teren. Aceste elemente structurale astfel modelate pot fi ulterior analizate utiliznd teoriile elaborate pentru grinzi sau plci; - de cele mai muite ori este acceptat un comportament elastic datorita rigiditatii wari comparativ cu cea a terenului.

LORETA 1. Etapele de executie la soil nailing. 1. Introducerea barelor prin batere - in terenuri granulare, fara multe blocuri - adaptata pentru armaturi de lungime mica medie (max 8 m) 2. Instalarea barelor prin forare - cimentate - in aproape toate terenurile - timp de priza a suspensiei - bare suborizontale, min 10 3. Punerea in opera a betonului pt. fatada - beton armat, torcretat - trebuie strict respectate conditiile de executie a terasamentelor

2. Metode de prevenire pt alunecari de teren. Lucrrile de susinere sunt lucrri care au ca scop reinerea terenului i a apei. n aceast categorie sunt incluse toate tipurile de lucrri i sisteme de sprijin n care elementele structural sunt supuse forelor generate de materialul reinut Exista mai multe masuri de prevenire si combatere: a. Masuri geotehnice - Urmaresc reprofilarea pantei cu scopul de a-i mari factorul de stabilitate b. Masuri hidrologice - Au in vedere drenarea sau asecarea masivului in scopul imbunatatirii caracteristicilor de rezistenta ale pamantului c. Masuri mecanice - Vizeaza reducerea sau oprirea deformatiior. d. Metode fizice, chimice, biologice.

3. Stari limite ultime pt ziduri de sprijin. Starea limita ultima (SLU) Starea limita a exploatarii normale (SLEN) coeficienti partiali pentru actiuni si caracteristici

SLU includ: > instabilitatea maselor de pamant: alunecare, rasturnare, pierderea stabilitatii generale > cedarea unor parti structurale > deformatii excesive ale zidului sau terenului care duc la atingerea starilor limita in structurile adiacente SLEN includ> deformatii majore ale structurii > deplasari majore ale terenului

4. Care sunt componentele (sau elementele) pamantului armat. Materiale de armare: - benzi sau grile metalice - benzi, folii sau grile polimerice - ancore de diverse tipuri Materiale geosintetice: Geogrile Geotextile Goecompozite de armare

Materiale de umplutura si elementele de fatada in cazul zidurilor de sprijin

HORATIU 1. Metoda winkler-principii. modelarea etapelor de execuie deplasarea peretelui poate fi estimat se poate ine cont de starea inifial de eforturi modelare simplist a terenului estimare dificil a coeficienilor de reaciune numai probleme bidimensionale deplasrile terenului in jurul peretelui nu sunt calcu late

2. Care sunt tipurile de modelare teoretica pt interactiune teren-structura Modelarea elementului structural Modelarea comportarii pamantului Modelarea contactului teren structura Metoda de simulare numerica: Metoda coeficientului de reactiune (Winkler) Metoda elementelor finite Metoda diferentelor finite Metoda elementelor de frontiera

3. Etape de executie pt ancoraje pretensionate si component FORARE - terenuri cu apa, necoezive sau cu intercalatii coezive: foraj rotativ cu coloana de tuburi, cu circulatie de apa sau noroi foraj prin vibroinfigerea coloanei de tuburi - terenuri fara apa, necoezive sau cu intercalatii coezive: foraj rotativ cu coloana de tuburi, cu circulatie de apa sau noroi foraj prin vibroinfigerea coloanei de tuburi foraj rotativ cu coloana de prajini, cu circulatie de noroi - terenuri coezive: foraj in uscat, cu snec foraj prin vibroinfigerea coloanei de tuburi foraj rotativ cu coloana de prajini foraj rotativ cu coloana de tuburi

PUNERE IN OPERA A ARMATURILOR INJECTAREA SUSPENSIEI TENSIONAREA ARMATURILOR

4. Pot fi afectate cladirile invecinate in momentul exectarii fundatiilor de mare adancime? motivati-va raspunsul. Da pot fi afectate in cazul in care nu sunt respectate anumite prevederi din proiect. In cazul in care nu se vor lua masurile respective pot aparea tasari ale cladirilor invecinate, prin deplasarea lucrarilor de sprijinire.

Partea 1 Sub7 1. In ce formula se gasesc deplasarile pentru impingerea activa si rezistenta pasiva. In cazul presiunii active, elemental de constructive trebuie sa fie capabil sa reziste actiunii respective, iar in cazul rezistentei passive, pamantul trebuie sa asigure preluarea fortei respective. Atat presiunea activa, cat si rezistenta pasiva presupun indeplinirea conditiei de rupere in masivul de pamant.

2. Care este diferenta intre un masiv abrupt si unul lin armat. n funcie de nclinarea pantei, importana relativ a stabilitii externe i interne se modific. pante abrupte ca pentru structurile de sprijin din pamant armat - Alunecare pe talpa - Stabilitate globala suprafete de cedare circulare sau plane pante line (<45) metode clasice de analiza a stabilitatii pantelor

3. Desenati cateva moduri de dispunere a baretelor pentru sprijinirea unui masiv.

4. Care este directia optima de infigere a barelor pentru tintuirea unui masiv

b este directia optima de infigere a barelor

1. Avantaje si limitari ale masivelor tintuite( soil nailing) Avantaje: nu necesita mult material utilaj terasier, echipament de forare si centrala de injectie sau instalatie pt. introducerea prin batere a barelor executie rapida constructia se face concomitent cu terasamentele se adapteaza bine la amplasamente diverse adaptata la terenuri neomogene deoarece nu necesita excavari prealabile, iar utilajele sunt usoare; cu conditia ca densitatea barelor sa fie adaptata diferitelor nature ale terenului cost competitiv

Limitari: deplasari laterale si verticale ale zidului (problematice in special in zone construite) doar deasupra NH sau cu lucrari de epuismente utilizare dificila la pamanturi total necoezive, nisipuri curgatoare sau cu lentile de apa, PUCM, pam. gelive

2. Tipuri de fatade la pam armat. Faadele pot fi produse dintr-o varietate de materiale i configuraii cu o varietate de conexiuni faad armtur i o varietate de etanri pentru rosturi i dispozitive de rezemare o Elementele de fatada rigide sunt deobicei realizate din beton prefabricat, simplu sau armat. Elementele de faad din beton pot fi panouri pe toat nlimea, panouri nclinate, elemente vegetalizate sau blocuri modulare. o Elemente de fatada deformabile: Gabioane o Elemente de fatada supple: Fatada intoarsa la fata masivului Elemente semi-eliptice din otel Retele sudate din sarma de otel

3. Tipuri de sprijiniri dupa suprafata de contact cu masivul. Sprijiniri simple Sprijinirile simple sunt executate n totalitate din lemn, cele trei elemente componente fiind: dulapii orizontali sau verticali, filatele i praiurile. Avnd n vedere ca nu formeaz perei etani, sprijinirile simple nu pot fi utilizate pentru excavaii care ptrund sub nivelul apei subterane. Sprijiniri cu palplane Palplanele sunt elemente prefabricate din metal, beton armat sau lemn, introduse n pmnt prin batere, vibrare sau presare astfel nct s formeze perei continui cu rol de susinere i etanare. Palplanele sunt prevzute cu mbinri care asigur continuitatea peretelui din punct de vedere al etanrii. Palplane metalice Palplanele metalice au seciunea n form de Z, S sau U. Acestea pot fi combinate rezultnd seciuni compuse n funcie de condiiile de stabilitate i rezisten pe care trebuie s le ndeplineasc

n cazul utilizrii palplanelor metalice pentru lucrri definitive sunt necesare msuri de protecie anticoroziv n funcie de agresivitatea mediului. Palplane din beton armat sau precomprimat Palplanele din beton armat sau beton precomprimat sunt utilizate, de regul, pentru lucrri definitive. Sprijiniri de tip mixt Sprijinirile de tip mixt utilizeaz combinaiile ntre diferite materiale pentru alctuirea structurii de susinere: metal cu lemn, metal cu beton, beton cu metal i lemn. n funcie de adncimea excavaiei profilele metalice pot fi introduse prin batere sau vibrare, sau pot fi introduse n guri forate i ncastrate prin betonare sub cota final de excavare.

PERETI INGROPATI Din punct de vedere al alctuirii constructive, pereii ngropai pot fi formai din panouri sau din piloi. Din punct de vedere al scopului pereilor ngropai, de care depinde tehnologia de execuie i materialul utilizat, acetia se clasific n trei grupe importante: ecrane de etanare vsfscs fundaii de adncime perei pentru sprijinirea excavaiilor de adncime

Partea 2 Sub 6 1. Avantaje si dezavantaje ale teoriei 'top-down' Avantaje suprastructura construciei poate fi realizat concomitent cu infrastructura reazemele temporare sunt nlocuite cu planeele structurii subterane asigur o rezemare rigid a peretelui cu o minimizare a deplasrilor acestuia Limitri lucrrile de excavare i de realizare a infrastructurii sunt dificile i mai scumpe datorit spaiului redus de lucru trebuie lsate orificii n planee pentru accesul n vederea excavrii i a execuiei structurii subterane este necesar asigurarea rezemrii pe vertical a planeelor infrastructurii

2. Ce este ruperea hidraulica, metode de prevenire n cazul n care peretele de susinere este etan i este supus la presiuni difereniale ale apei trebuie verificat securitatea fa de ruperea prin ridicare hidraulic i prin eroziune intern sau regresiv. Ruperea prin ridicare hidraulic se produce atunci cnd forele curentului, dirijate n sus, se opun

greutii pmntului, reducnd la zero efortul efectiv vertical.

1 nivel de excavaie (stnga); nivelul apei (dreapta) 2 ap 3 nisip

Atunci cnd pmntul are coeziune mare, modul de rupere se modific, trecnd de la rupere prin

anularea eforturilor efective verticale la o rupere hidraulic global, datorit presiunii arhimedice. Ridicarea sub efectul presiunii arhimedice se produce atunci cnd presiunea apei sub un strat de pmnt de permeabilitate redus devin superioar efortului vertical mediu.

3. Ce se poate modela cu coeficientul de reactiune

>modelarea terenului prin resortur >posibil modelarea interactiunii teren - structur

modelarea etapelor de execuie deplasarea peretelui poate fi estimat se poate ine cont de starea inifial de eforturi

4. Deplasarile sunt mai mari in pamanturi coezive decat in pam necoezive in cazul impingerii active? dar in cazul rezistentei pasive?

5. Cum se calculeaza lungimea de ancoraj. detaliati.

1. Initializare MEF si Winkler

2. Cerintele proiectarii ptr incinte in mediu' urban Cerine specifice amplasamentului localizarea peretelui: existena unor cldiri n apropiere, drumuri, ci fer ate, tuneluri etc; limite impuse pentru tasarea terenului i deplasarea peretelui innd seama de vecinti;

posibiliti de acces al materialelor pe amplasament. geometria amplasamentului: form i dimensiuni; topografia amplasamentului; spaiul necesar pentru utilaje; limite ale Tnlimil spaiului de lucru.

geologia i hidrogeologia amplasamentului: stratificaia terenului; caracteristicile fizice i mecanice ale pmnturilor;

agresivitatea apei subterane; necesitatea drenrii apei; necesitatea controlului temporar sau permanent al nivelului apei subterane; variaii ale nivelului apei subterane.

seismicitatea amplasamentului Cerine specifice peretelui de susinere execuie; sprijiniri orizontale sau verticale ale peretelui: temporare; permanente. durata de utilizare a peretelui: cerine de durabilitate; rolul peretelui n construcia final; cerine de etanare a peretelui; tehnologia de

1.

Se pot combina mai multe tipuri de sprijiniri.da-ti exemple

2. Avantaje:

Avantaje si dezavantaje tehnologia soil nailing

nu necesita mult material utilaj terasier, echipament de forare si centrala de injectie sau instalatie pt. introducerea prin batere a barelor executie rapida constructia se face concomitent cu terasamentele se adapteaza bine la amplasamente diverse adaptata la terenuri neomogene deoarece nu necesita excavari prealabile, iar utilajele sunt usoare; cu conditia ca densitatea barelor sa fie adaptata diferitelor nature ale terenului cost competitiv Limitari: deplasari laterale si verticale ale zidului (problematice in special in zone construite) doar deasupra NH sau cu lucrari de epuismente

 utilizare dificila la pamanturi total necoezive, nisipuri curgatoare sau cu lentile de apa, PUCM, pam. gelive

Biletul BOZZ (Loricica) 1. Masuri mecanice pentru remedierea alunecarilor de teren Lucrrile de susinere sunt lucrri care au ca scop reinerea terenului i a apei. n aceast categorie sunt incluse toate tipurile de lucrri i sisteme de sprijin n care elementele structural sunt supuse forelor generate de materialul reinut. Exista mai multe masuri de prevenire si combatere: a. Masuri geotehnice b. Masuri hidrologice c. Masuri mecanice d. Masuri fizice, chimice, biologice.

2. Cum varieaza coeficientul impingerii pamantului cu gradul de compactare al umpluturilor din spate.

3. Care sunt starile limita ultime relevante pentru structurile de pamant armat STR: cedare intern sau deformaii excesive ale structurii sau elementelor structurale, n care rezistena materialelor structurale este semnificativ n asigurarea rezistenei GEO: cedarea sau deformaii excesive ale terenului, n care rezistena terenului este semnificativ n asigurarea rezistenei

4. Cum se diferentieaza elementele fisate rigide de cele flexibile

5. Care sunt cauzele cele mai frecvente ruperii interne intr-un masiv bulonat Ruperea barelor

- suprafata de rupere care se formeaza in masiv este foarte apropiata de linia de tractiune maxima, care poate fi deci considerata ca suprafata de rupere potentiala -in cazul barelor flexibile ruperea este brutala - rezistenta la incovoiere a barelor permite deformatii mai mare care pot constitui un semnal de alarma - se poate produce daca: sectiunea armaturilor este subdimensionata exista coroziune a armaturilor metalice exista o suprasarcina la p. superioara pt.care masivul nu a fost dimensionat exista o suprasaturare a masivului a inghetat terenul, constituit din pamanturi gelive

Deficit de adeziune

- mai frecventa - datorata unei proaste evaluari a frecarii bara/teren sau a unor erori de excutie - armaturile nu sunt suficient de lungi Rupere datorita unei adancimi de excavatie prea mare intr-o faza - rupere brusca prin instabilitate locala care se propaga pana la partea superioara a masivului - pamantul se prabuseste in spatele fatadei prin disparitia succesiva a efectelor de bolta - f. frecventa Rupere datorita unei pungi de apa - in momentul excavarii, presiunile interstitiale din punga de apa se adauga fortelor de curgere, destabilizand local terenul

- rupere rapida si regresiva - poate apare datorita unui drenaj necorespunzator

Biletul BOZZ (Horatiu) 1. Care sunt avantajele si limitarile peretilor de sustinere ancorati. Ce tipuri de ancoraje cunoasteti? Avantaje dup execuie, incinta excavat este liber permind accesul pentru lucrrile de construcie ancorajele pretensionate pot reduce deplasrile peretelui i tasrile terenului n spatele peretelui, n funcie de valoarea forei de pretensionare Limitri timpul necesar instalrii i pretensionrii ancorajelor duce la mrirea duratei de execuie a lucrrii de susinere ancorajele se extind adesea pe o distan considerabil' n afara incintei protejate de pereii de susinere uneori este necesar nlturarea tensiunii din ancoraje sau chiar a ancorajului la sfritul lucrrilor de construire execuia ancorajelor poate conduce la slbirea terenului strb 'tut

2. Care sunt starile limita ultime ale unui perete de sustinere a unei excavatii adanci in zona urbana

2. Cum se stabileste tasarea admisibila a terenului indusa sub o fundatie de o excavatie alaturata

4. Parametrii caracteristici pentru o lucrare de sustinere a unei excavatii adanci in zona urbana

5. Posibilitati de modelare a unei contrabanchete pentru un perete de sustinere

Bilet ANA (Loricica) 1. In ce caz se folosesc coloanele -elemente de beton armat realizate prin forare tubata - diametru 0.88 2 m - pentru suprafete de alunecare aflate la adancimi de 4 10 m - fundarea se face in pamanturi de consistenta ridicata, la cca 7 9 m sub planul de alunecare - pot fi realizate in terenuri cu litologie variata, inclusiv in terenuri cu infiltratii si cu intercalatii moi - adancimi mai mari decat baretele -Posibilitatea incastrarii in terenuri stancoase sau semi-stancoase alterate - dispuse pe 1 rand sau pe 2 randuri

Coloanele se fofosesc la stabilizarea anumitor versanti.

2. Care sunt mecanismele de cedare interne a pamantului armat

3. Desenati o structura prin bulonare si una prin pamant armat

4. Ce este presiunea active In cazul presiunii active, elemental de constructive trebuie sa fie capabil sa reziste actiunii respective, iar in cazul rezistentei passive, pamantul trebuie sa asigure preluarea fortei respective Atat presiunea activa, cat si rezistenta pasiva presupun indeplinirea conditiei de rupere in masivul de pamant. Deplasarile necesare pentru indeplinirea conditiilor de mobilizare a rezistentei passive sunt mult mai mari decat cele pentru care apare presiunea active. De cele mai multe ori, astfel de deplasari nu se pot atinge in realitate, de aceea in proiectare se conteaza doar pe o fractiune de valoarea rezistentei pasive.

5. Avantajele folosirii gabioanelor si a casoaielor Avantaje casoaie: executie rapida si usoara, chiar in terenuri dificile flexibilitate nu sunt sensibile la tasari differentiate sau deformatii ale pantei drenaj bun ieftine permit vegetalizarea fatadei

Bilet ANA (Horatiu) 1. Cum afecteaza o excavatie adanca terenul invecinat

2. Care sunt actiunile asupra unei lucrari de sustinere a unei excavatii adanci

3. Care sunt etapele de executie la ancore

4. Ce tipuri de sprijiniri din piloti forati cunoasteti

Tentativa bilet Denisa (Loricica) 1. Rezistenta pasiva 2. Comparati geotextilele cu geogrilele 3. SLU la ziduri de sprijin 4. Mec de rupere interna la soil nailing Tentativa bilet Denisa (Horatiu) 1. Conceptul de risc 2. Limitari MEF 3. Etape de calcul la pereti autoportanti