ARGUMENT Cariera Lupoaia se afla amplasata pe teritoriul Comunei Lupoita,la circa 6 km de Municipiul Motru si este una din cele

mai performante cariere de lignit ,care extrage tona de carbune la cel mai redus pret;aceasta este considerata br iliantul in activitatea de extractie a carbunelui din cadrul Complexului Energet ic Oltenia. n acceptiunea moderna, ocrotirea naturii, ca si protectia mediului nconjurat or considerat n ansamblul sau, a devenit o conditie indispensabila pentru progres ul social. n acelasi timp, realitatile contemporane conving tot mai mult ca ideea de politica ecologica trebuie sa dobndeasca aceeasi importanta ca si politica ec onomica, generalizndu-se ideea ca prognoza ecologica n fundamentarea deciziilor tr ebuie sa aiba aceeasi importanta ca si cea economico-sociala.Conceptul actual de mediu nconjurator are un caracter dinamic, care cauta sa cunoasca si sa urmareas ca functionarea sistemelor protejate n toata complexitatea lor. Avnd ca scop pastr area echilibrului ecologic, mentinerea si ameliorarea factorilor naturali,asigurarea unor conditii de viata si de munca tot mai bune pentru generatiile actuale siviitoare, protectia mediului nconjurator se realizea za prin utilizarea rationala a resurselor naturale, prin prevenirea si combatere a poluarii si a efectelor daunatoare ale fenomenelor naturale, cu ajutorul unor mijloace de drept.Poluarea este una dintre formele cele mai insidioase de atenta t n masa asupra sanatatii colectivitatilor umane. Este un paradox faptul ca, pe m asura ce societatea omeneasca se dezvolta, poluarea devine tot mai distructiva n procesul productiv si n consumul personal casnic, desi ar fi fost de asteptat ca, dispunnd de attea mijloace tehnice si know-how,situatia sa fie tocmai inversa. Pamnt ul este poluat - spunea B. Commoner - nu pentru ca omul ar fi un animal deosebit de murdar si nici pentru ca specia umana ar fi prea numeroasa. Vina o are socie tatea omeneasca, modul n care societatea ntelege sa obtina, sa repartizeze si sa foloseasca bogatiile pe care munca umana le extrage din resursele planetei .Dezvol tarea civilizatiei industriale a produs modificari profunde si accelerate mediul ui nconjurator datorita solicitarii din ce n ce mai mari a resurselor naturale, a extinderii suprafetelor cultivate, a despaduririlor masive, a dezvoltarii exploa tarii subsolului, precum si a altor activitati cu impact asupra mediului.Dobndind posibilitatea de a transforma mediul nconjurator, omul nu si-a pus mult timp pro blema de a proceda rational, n conditii normale de echilibru si dezvoltare a viet ii. El a sesizat destul de trziu ca este, n acelasi timp, creatia si creatorul mediulu i sau nconjurator,care i asigura existenta biologica si intelectuala. Exploatarea irationala, n primul rnd, a resurselor regenerabile (paduri, flora, fauna etc.), a poi a celor neregenerabile (bogatiile minerale ale subsolului), a accentuat efec tul nociv al actiunilor omului asupra naturii.Pretutindeni n lume, din ce n ce mai insistent, se impun actiuni majore n sprijinul protectiei mediului nconjurator.Co mponenta importanta a conceptului de dezvoltare durabila, strategia de protectie a mediului trebuie gndita astazi n alternativa acceptata de aproape toate tarile lumii:mentinerea echilibrului ecologic pe plan global, regional sau local nseamna existenta ncontinuare a omenirii.Industria miniera exercita asupra mediului nconjurator influente deosebite, care se manifesta n toate fazele procese lor tehnologice de exploatare si procesare. Indiferent de metoda aplicata, pentr u valorificarea unui zacamnt sunt necesare numeroase si diferite procese fizice s i chimice, n urma carora rezulta, pe de o parte, substanta minerala utila, iar pe de alta parte, materia sterila extrasa din zacamnt odata cu utilul.Conditiile sp ecifice de zacamnt influenteaza mediul nconjurator dupa cum urmeaza: 1.conditiile grele de zacamnt, exemplificate prin continuturi utile reduse,favorizeaza producerea de reziduuri n cantitati mari pentru unitatea de produs util realizata; 2.o mare cantitate si varietate de reziduuri poluante (solide, lichide si gazoas e) cu nocivitati diferite, ca urmare a diversitatii zacamntului exploatat;

3.ocuparea si degradarea unor mari suprafete de teren pentru activitatea deexploatare, haldare si depozitarea substantelor minerale utile, pr ecum si pentru amplasarea instalatiilor industriale de tot felul necesare proces elor productive; 4. producerea reziduurilor n regiunea zacamintelor situate n zone montane si de de al, cu spatii reduse, deseori mpadurite, impune: transporturi dificile si costisitoare, despaduriri, bararea unor vai, ceea ce modifica habita tul natural; 5.degradarea terenurilor prin deplasari pe verticala si orizontala si prin alune carea haldelor si iazurilor de decantare, cu producerea unor accidente cu consec inte grave; 6. poluarea chimica a solului, care poate afecta pentru multi ani proprietatile fertile ale acestuia; 7. poluarea cursurilor de apa din regiunea exploatarilor miniere, cu o gravitate deosebita din cauza debitului mic si a lungimii reduse a rurilor, care fac inefi cienta diluarea nocivitatilor si regenerarea naturala a apelor; 8.localitatile miniere cu densitate mare de populatie sunt amplasate pe vai inte ns poluate cu reziduuri miniere de tot felul si nu ofera ntotdeauna un climat ade cvat conditiilor optime de trai. Din cele aratate mai sus rezulta ca activitatile de extragere si procesare a sub stantelor minerale si a rocilor utile au un impact negativ asupra mediului, prin eliminarea de noxe n atmosfera, ncarcarea cu elemente impurificatoare a apelor de suprafata, din cauza deversarii n emisar a apelor uzate, modificarea regimului h idrogeologic si poluarea apelor freatice,dezafectarea unor mari suprafete de ter en prin exploatarea n cariera, precum si prin amplasarea incintelor miniere, hald elor de steril si iazurilor de decantare, constructiilor industriale etc.Daca in fluenta negativa a industriei miniere asupra aerului si apei se diminueaza accen tuat sau chiar dispare total la sistarea sau ncetarea activitatii miniere din zon a, impactul asupra teritoriului (sol, flora, fauna, peisaj) provocat de construi rea haldelor si a instalatiilor industriale, are o intensitate mare si durabila in timp.

CAP.I- DESCRIEREA CARIEREI LUPOAIA I.1-EXPLOATAREA LA ZI A LIGNITULUI I.1.1-Consideratii generale Existenta zacamntului de carbune pe teritoriul Olteniei este cunoscut a din cele mai vechi timpuri, prin aflorimentele din zonele colinare sau dezveli te de albia rurilor Jiu, Tismana si Jales, precum si a prurilor adiacente, ceea ce a determinat ca locuitorii din satele situate de o parte si de alta a rurilor de mai sus sa foloseasca lignitul n scopuri casnice.Dezvoltarea exploatarii zacamint elor de substante minerale utile prin lucrarila zi reclama rezolvarea unor probl eme deosebit de importante, legate de: stabilirea limitelor rationale ale exploa tarilor la zi; dimensionarea treptelor si Analiza stabilitatii acestora; stabilirea productiilor si duratelor de activitat e a carierelor;deschiderea, pregatirea si exploatarea cmpului de cariera; alegere a celor mai rationale si eficiente tehnologii si utilaje de lucru; organiarea ac tivitatii din cariera.Faptul ca exploatarea la zi n Romnia a nceput relativ recent a creat posibilitatea alegerii celui mai modern echipament si a beneficiat de ex perienta altor bazine din lume astfel nct acest echipament se realizeaza n prezent la nivelul tehnicii mondiale. Zacamintele de lignit din Oltenia sunt situate in partea de sud-vest a Romaniei si se incadreaza in unitatea structurala a Depresiunii Subcarpatice, in aria cup rinsa intre Dunare si Olt. In depozitele pliocene din aceasta zona (dacian, roma

nian si pleistocen) au fost puse in evidenta 21 de strate de carbune, cantonate in formatiuni argilo-nisipoase, din care exploatabile sunt stratele V-XII. Rezervele actuale de lignit ale acestui zacamant se cifreaza la cca. 1.250 milio ane tone si fac obiectul exploatarii prin mine si cariere. De la inceperea activ itatii de exploatare si valorificare a zacamintelor de lignit din bazinele minie re ale Olteniei (1965 1967), s-au extras peste 800 milioane tone de lignit. De as emenea, din cariere si exploatari subterane, au fost extrase si depozitate cantit ati impresionante de steril, de peste 4.800 milioane m3. Sterilul rezultat din activitatea de exploatare a lignitului a fost depozitat, i nitial, in halde exterioare, iar, pe masura dezvelirii vetrei carierelor, in hal de interioare. Haldarea materialului steril se realizeaza cu tehnologii in flux continuu, fiind folosite, in acest scop, instalatii de haldare de diferite tipuri . Atat haldel e interioare, cat mai ales cele exterioare, se confrunta cu probleme de natura g eotehnica majore, in sensul manifestarii instabilitatii lor. La haldele exterioar e, problemele de instabilitate au un impact mai mare, intrucat in zona lor de in fluenta sunt unele obiective sociale sau de interes economic. Cauzele instabilitatii haldelor de steril sunt legate de amplasament, de natura rocilor haldate si din fundament, de modul de constructie, de geometrie si altel e. Din punct de vedere al amplasamentului, ele sunt construite pe terenuri orizonta le, pe vai si pe versanti. Dintre acestea, cele mai mari riscuri de natura geote hnica apar in cazul haldelor construite pe vai si versanti. Din punct de vedere al naturii rocilor haldate, ele reprezinta un amestec neomog en. Ponderea diferitelor tipuri de roci variaza in limite destul de largi, in fun ctie de litologia zacamantului: roci de natura nisipoasa (necoezive) 20-30%; roci de natura prafoasa (slab coezive) 7-15%; roci de natura argiloasa (roci coezive) 55-60%. Caracteristicile fizice si mecanice ale materialului din haldele de steril varia za in limite foarte largi. Rocile din fundament sunt roci argiloase sau materiale aluvionare neconsolidate, care favorizeaza producerea de fenomene geominiere negative (tasari, refulari, c edari plastice). Din punct de vedere constructiv, sunt halde cu inaltime mare (30 m 100 m) si foa rte mare (peste 100 m), construite in mai multe trepte, uneori pe terenuri incli nate (versanti), afectate sau predispuse la fenomene locale de alunecare sau pe vai cu sau fara regim permanent de apa. I.1.2. Metode de exploatare a lignitului Exploatarea la zi este astazi n continua dezvoltare n toata lumea, a tt ca productie pe unitate de exploatare, ct si ca numar de ntreprinderi, ridicnd pr oductia de materii prime extrase prin cariere fata de productia totala de aceeas i substanta minerala utila.Caracteristicile de baza actuale ale exploatarilor la zi sunt: -aplicarea unor metode eficiente de exploatare; -mecanizarea complexa a procedeelor de productie cu folosirea unor utilaje adecv ate de mare productivitate; - posibilitatea planificarii si organizarii judicioase a lucrarilor.Exploatarea la zi prezinta o serie de avantaje comparativ cu exploatarea subterana, care imp un analiza aplicarii ei ori de cte ori apare ca posibila. Printre avantajele evidente se pot enumera: -mecanizarea integrala a operatiilor de lucru; -obtinerea unor productii si productivitati mult mai mari comparat cu exploatarea subterana; -costul utilului este mult mai scazut dect la exploatarea n subteran; - pierderile de exploatare sunt de aproximativ trei ori mai mici dect laexploatar ea subterana;

-exploatarea la zi ofera conditii optime de lucru si deci conditii de securitate a muncii mai bune dect exploatarea subterana; -intrarea n productie a carierelor se face ntr-un timp mult mai scurtdect a minelor . Dintre metodele de exploatare posibile a fi aplicate unui zacamnt trebuie aleasa metoda cea mai rationala, care asigura productia si productivitatea muncii ridic ate, pierderi minime de substante minerale utile si conditiile cele mai bune de tehnica securitatii muncii.De metoda de exploatare aplicata vor depinde utilajul mecanic din fluxul tehnologic, dimensiunile carierei, numarul treptelor si elem entele geometrice ale carierelor si de asemenea, indicatorii tehnico-economici o btinuti n cariera.Metodele de exploatare se clasifica, dupa modul de transport al sterilului n halde, n urmatoarele patru clase de metode: I.Metode de exploatare cu depunere directa a sterilului n halde; II.Metode de exploatare cu transbordarea rocilor sterile n halde; III.Metode de exploatare cu transportul rocilor sterile n halde; IV.Metode de exploatare combinate. Din grupa metodelor de exploatare combinate n carierele de lignit din Oltenia se folosesc urmatoarele metode de exploatare: 1.metoda de exploatare cu transportul partial al sterilului la halda interioara si depozitarea partiala n halda interioara (fig. nr. 1.1); 2.metoda de exploatare cu transportul partial al sterilului la haldeexterioare s i depozitarea partiala n halde interioare (fig. nr. 1.2); 3.metoda de exploatare cu transportul unei parti din steril la halde exterioare, a unei a doua parti la halde interioare si depozitarea directa n halda interioar a a celei de-a treia parti (fig. nr. 1.3); 4.metoda de exploatare cu transportul unei parti din steril la halde exterioare, a unei a doua parti la halde interioare si transbordarea partiala n halde interi oare a celei de-a treia parti din descoperta ; Fig. nr. 1.1. Metoda de exploatare combinata, cu transportul partial al sterilul ui la halde interioaresi depozitarea partiala n halde interioare Fig. 1.2. Metoda de exploatare combinata, cu transportul partial al sterilului l a halde exterioare si depozitarea partiala n halde interioare

Fig. nr. 1.3. Metoda de exploatare combinata, cu transportul unei parti din ster il la halde exterioare,a unei a doua parti la halde interioare si depozitarea di recta n halda interioara a celei de-a treia parti