Sunteți pe pagina 1din 6
TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII Tehnologia lucrărilor de pămînt Săparea mecanizată a gropilor de fundaţii cu excavatoare

TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

Tehnologia lucrărilor de pămînt

Săparea mecanizată a gropilor de fundaţii cu excavatoare echipate cu o cupă

  • 1. Echipamentul de lucru al unui excavator lingură dreaptă acționat prin cabluri constă din:

    • a. o săgeată articulată la platforma rotativă, un braţ articulat la săgeată şi cupa prinsă rigid la capătul braţului;

    • b. o săgeată articulată la platforma rotativă, un braţ articulat la săgeată şi cupa prinsă articulat la capătul braţului;

    • c. o săgeată articulată la platforma rotativă şi cupa prinsă rigid la capătul superior al săgeţii;

    • d. o săgeată articulată la platforma rotativă și cupa suspendată la capătul superior al săgeții;

  • 2. Între parametrii de lucru ai excavatorului lingură dreaptă (cu acţionare prin cabluri a

echipamentului) există următoarele relaţii de corelare:

 

'

  • a. R " s =

0,8R

' s

; H

" s = 0,6H

s ;

 

'

  • b. R " s = 0,8H ' s ; H " s = 0,6R

s ;

' s

  • c. 0,5 R " s ; H ' s = 0,6H

R

=

' s

  • d. H ' s = 0,8R

R

= 0, 7H " s

;

"

s ;

"

s ;

  • 3. În secţiune verticală transversală, groapa săpată cu excavatorul echipat lingură dreaptă are

forma:

  • a. unui trapez isoscel cu baza mică în jos;

  • b. unui trapez isoscel cu baza mică în sus;

  • c. unui pătrat;

  • d. unui triunghi;

  • 4. Dimensiunile finale ale unei fîşii de capăt, săpate cu excavatorul echipat cupă dreaptă

trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

  • a. b 1 B 1 – h 1 /n; b 1 R so ; b 1 A + d; b 1 A + 2d + c;

h 1 H s ; B 1 R s ;

  • b. b 1 B 1 – h 1 /n; b 1 R so ; b 1 A + d; h 1 H s ; B 1 R s ;

  • c. b 1 B 1 – h 1 /n; b 1 R so ; b 1 A + 2d + 2c; h 1 H s ; B 1 R s ;

  • d. b 1 B 1 – h 1 /n; b 1 R so ; b 1 A + d; h 1 H s ; B 1 R s ;

  • 5. Echipamentul de lucru al unui excavator lingură inversă acționat prin cabluri constă din:

    • a. o săgeată articulată la platforma rotativă, un braţ articulat la capătul superior al săgeţii şi cupa prinsă rigid la capătul braţului;

    • b. o săgeată articulată la platforma rotativă, un braţ articulat la capătul superior al săgeţii;

    • c. o săgeată articulată la platforma rotativă şi cupa prinsă rigid la capătul superior al săgeţii;

    • d. o săgeată articulată la platforma rotativă şi cupa suspendată prin cabluri la capătul superior al săgeții;

6.

În funcţie de modul de săpare şi de descărcare a pămîntului săpat cu excavatorul echipat

cupă inversă, pot exista următoarele situaţii:

  • a. excavatorul sapă frontal şi lateral dreapta-stînga, descărcînd în spate în autovehicule;

  • b. excavatorul sapă în depozitări, descărcînd în autovehicule aflate în fața excavatorului;

  • c. excavatorul sapă deasupra nivelului de deplasare al său, descărcînd în depozit de pământ și în autovehicule;

  • d. excavatorul sapă parțial frontal şi lateral, descărcînd în autovehicule aflate în fața excavatorului;

  • 7. În secţiune verticală transversală, depozitul de pămînt şi săpătura, executate cu

excavatorul echipat cupă inversă, pot avea următoarele forme:

  • a. atît depozitul cît şi săpătura, trapeze isoscele;

  • b. atît depozitul cît şi săpătura, triunghiuri isoscele;

  • c. depozitul trapez isoscel, săpătura triunghi isoscel;

  • d. atît depozitul cît şi săpătura, dreptunghiuri.

  • 8. Excavatorul echipat draglină, sapă:

    • a. numai deasupra nivelului la care circulă excavatorul;

    • b. numai sub nivelul la care circulă excavatorul;

    • c. deasupra şi sub nivelul la care circulă excavatorul;

    • d. nu realizează săpătură;

Tehnologia lucrărilor de cofraje

  • 9. Oricare ar fi categoria de cofraj sau modul de folosire al acestuia, alcătuirea sa generală cuprinde:

    • a. plinul cofrajului; elemente de susţinere primară; elemente de susţinere secundară, elemente de contravîntuire, solidarizare şi sprijinire;

    • b. plinul cofrajului; elemente de rigidizare ale plinului; elemente de susţinere secundară, elemente de contravîntuire, solidarizare şi sprijinire;

    • c. elemente de rigidizare ale plinului; elemente de susţinere primară şi secundară, elemente de contravîntuire, solidarizare şi sprijinire;

    • d. plinul cofrajului, elemente de contravântuire, solidarizare și sprijinire;

  • 10. Pentru a se limita numărul de reazeme finale la un cofraj, secţiunea susţinerilor primare trebuie să fie:

    • a. superioară elementelor de rigidizare ale plinului;

    • b. inferioară elementelor de rigidizare ale plinului;

    • c. egală cu a elementelor de rigidizare ale plinului;

    • d. egală cu cea a plinului;

  • 11. Care este diferenţa între plinul cofrajului tip astereală şi plinul tip panouri de cofraj?

    • a. existenţa elementelor de rigidizare ale plinului, în cazul panourilor;

    • b. nici o diferenţă;

    • c. demontabilitatea plinului tip astereală;

    • d. numărul mare de reutilizări al plinului tip astereală;

  • 12. Dimensionarea şi verificarea panourilor de cofraj se face:

    • a. din condiţiile de rezistenţă şi de rigiditate ale plinului panourilor;

    • b. din condiţiile de rezistenţă şi de rigiditate ale scheletului de rigidizare a plinului panourilor;

    • c. din condiţia de coordonare dimensională;

    • d. din condiția de capacitate portantă a elementelor de susținere secundară;

    • 13. O grindă metalică extensibilă de cofraj (din sistemul SECOM) poate fi rezemată:

      • a. numai la capete;

      • b. la capete şi în nodurile de la talpa inferioară;

      • c. la capete şi în nodurile de la talpa superioară;

      • d. nu necesită rezemare;

  • 14. Care dintre elementele componente ale unui cofraj vor fi solicitate numai la încărcări concentrate?

    • a. elementele de rigidizare ale plinului;

    • b. elementele de susţinere primară;

    • c. elementele de susţinere secundară;

    • d. elementele auxiliare;

  • 15. Valoarea împingerii laterale a betonului asupra pereţilor cofrajului este influenţată de:

    • a. viteza de turnare, consistenţa şi temperatura betonului, dimensiunea minimă a secţiunii de beton;

    • b. înălţimea stratului de beton turnat într-o repriză;

    • c. tipul de ciment din beton;

    • d. tipul de agregat din beton;

  • 16. Încărcarea tehnologică (căi de circulaţie amenajate pe cofraj, aglomerare de oameni) este, conform NE012/2-2010:

    • a. aceeaşi pentru calculul oricărui element component al cofrajului;

    • b. diferenţiată pentru fiecare dintre elementele componente ale cofrajului;

    • c. încărcare concentrată;

    • d. încărcare ce nu se consideră în calcul;

  • Tehnologia lucrărilor de beton monolit.

    • 17. Calitatea unui beton de ciment, reflectată în performanţele sale, este determinată de:

      • a. factorii de compoziţie;

      • b. tehnologia de execuţie;

      • c. factorii de compoziţie şi tehnologia de execuţie;

      • d. capacitatea de betonare a pompei;

  • 18. Betonul de ciment, proaspăt, conţine:

    • a. ciment, agregate, apă, aditivi, aer oclus;

    • b. ciment, agregate, apă;

    • c. ciment, agregate, apă, var hidratat, aditivi;

    • d. ciment, apă, aditivi, aer oclus;

  • 19. Betonul de ciment, în curs de întărire, conţine:

    • a. ciment, agregate, apă, aer oclus;

    • b. ciment nehidratat, agregate, gel de ciment, apă evaporabilă, aer oclus;

    • c. gel de ciment, agregate, apă evaporabilă, aer oclus;

    • d. agregate, apă, aer oclus;

  • 20. Betonul de ciment, întărit, conţine (în ipoteza hidratării complete a cimentului):

    • a. gel de ciment, agregate, goluri conținând apă evaporabilă şi/sau aer, aer oclus;

    • b. V ga + G ag ag +A e +a + 2,5p;

    • c. C/ρ c + V ga + G ag ag +A e +a;

    • d. agregate, apă evaporabilă, aer oclus;

    21. La întărirea betonului de ciment în condiţii convenţionale de temperatură şi umiditate, factorii de calitate ai cimentului utilizat la preparare influenţează:

    • a. rezistenţa la compresiune, viteza de întărire şi uniformitatea procesului de întărire în masa betonului;

    • b. rezistenţa la compresiune şi viteza de întărire;

    • c. numai viteza de întărire;

    • d. rezistența la întărire și viteza de întărire;

    • 22. Dozajul de apă la prepararea betonului de ciment trebuie să fie:

      • a. cantitatea minimă care asigură lucrabilitatea necesară;

      • b. cantitatea corespunzătoare raportului A/C=0,361 (compactitate şi rezistenţe mecanice maxime, lucrabilitate minimă, compactare slabă);

      • c. cantitatea corepunzătoare pentru a realiza un beton plastic-fluid;

      • d. cantitatea corespunzătoare pentru a hidrata agregatele;

    • 23. Aditivii plastifianţi antrenori de aer produc:

      • a. creşterea impermeabilităţii şi a rezistenţei la îngheţ-dezgheţ a betonului întărit și reducerea cantităţii de apă folosite pentru obţinerea aceleeaşi lucrabilităţi;

      • b. dezgheţarea și încălzirea betonului;

      • c. timp redus de punere în operăa betonului;

      • d. întârzierea prizei betonului;

    • 24. Indicaţi care variantă de simbolizare poate reprezenta un beton pus în operă prin pompare în pereţii unui rezervor de lichide, diametrul conductei de refulare Φ ni =80 mm:

      • a. – S 3 – II/A-S32,5R/16 – aditiv plastifiant sau C20/25 – P 10

    C16/20 – P 10

    8

    I42,5/16 – superplastifiant;

    • b. C20/25 – P 10

    8

    – S 3 – I42,5/31;

    • c. C20/25 – P 10

    8

    – S 2 – I42,5/31;

    C16/20 – P 10

    8

    C12/15 – P 10

    8

    C12/15 – P 10

    8

    C12/15 – P 10

    8

    C12/15 – P 10

    8

    • d. – S 2 – I32,5R/31;

    8

    – S 3

    • 25. Care din următoarele betoane au rezistenţă sporită la agresivitatea apelor cu conţinut de sulfaţi?

      • a. – S 2 – SR I 32,5/0-31;

      • b. – S 2 – H II/A-S 32,5/0-31;

      • c. – S 2 – II/A-S 32,5R/0-31;

      • d. – S 3 – II/A-S 42,5R/0-8;

    • 26. Prin compactarea betonului se asigură:

      • a. obţinerea rezistenţei caracteristice corespunzătoare compoziţiei proiectate;

      • b. un spor de rezistenţă;

      • c. un spor de rezistenţă, dacă simultan compactării se crește cantitatea de apă de amestecare;

      • d. segregarea betonului;

  • 27. Compactarea prin vibrare verticală produce:

    • a. îndesarea amestecului;

    • b. stricarea echilibrului granulelor mari de agregat, care se înglobează în mortarul elastic de ciment;

    • c. alunecarea mortarului de ciment printre granulele mari de agregat;

    • d. segregarea betonului;

  • 28. Turnarea şi compactarea betonului este interzisă (sau se opreşte) cînd:

    • a. timpul de acoperire sau de alăturare (t 2 ) este cuprins între timpul de revibrare (t r ) şi timpul de terminare a prizei cimentului (t p ) → t r ≤ t 2 ≤ t p ;

    • b. timpul de acoperire sau de alăturare (t 2 ) este mai mic decît timpul de revibrare (t r ) → t 2 ≤ t r ;

    • c. hotărăște betonistul (nu există nici o restricţie);

    • d. începe priza cimentului (t 1 ≤ t I );

  • 29. Compactarea exterioară a betonului proaspăt turnat în cofraj de planșeu placă dreaptă se poate realiza cu:

  • a.

    lopata;

    • b. placa vibratoare;

    • c. cu mijloacele de la pct. a şi b;

    • d. doar prin batere externă cu ciocanul;

    • 30. Cunoscînd parametrii tehnologici şi constructivi ai unui pervibrator (R 0 , d b , L b ) să se indice relaţiile de corelare corecte, la compactarea betonului în elemente masive:

      • a. 1,3 R 0 l 1 ≤ 1,5R 0 ; 1,5 R 0 l 2 ≤ 1,7R 0 ; l 3 ≥ 2R 0 ;

    d b l 0 ≤ R 0 /2;

    • b. n şiruri = [l – (l 0 + l 3 + h strat /2)]/l 1 + 1; R 0 = (d b +L b )/3;

    • a. F - G' ≥ kG.

    • b. F - G' ≤ kG

    • 31. Care dintre următoarele tipuri de rosturi în betonul turnat (monolit) se datorează unor întreruperi neprogramate ale betonării?

      • a. rosturile constructive;

      • b. rosturile tehnologice din proiect;

      • c. rosturile de lucru, la betonare;

      • d. rosturile orizontale, la clădiri din elemente prefabricate din beton.

  • 32. Principalele metode de tratare/protecţie a betonului turnat sînt:

    • a. menţinerea mediului termoumed prin menținerea în cofraje, acoperirea cu materiale de protecţie, menţinute în stare umedă și stropirea periodică cu apă sau aplicarea de pelicule de protecţie;

    • b. spălarea cofrajului cu apă caldă;

    • c. ungerea cu decofrol a cofrajului;

    • d. Stropirea betonului cu soluții cimentoase și lianți;

  • 33. Decofrarea betonului din elemente structurale orizontale poate avea loc:

    • a. cînd betonul a atins o rezistenţă de minimum 2,5 N/mm 2 ;

    • b. cînd betonul a atins o rezistenţă de minimum 1,5 N/mm 2 ;

    • c. cînd betonul a atins rezistenţa (procente din clasă) recomandată de codul

  • NE012;

    • d. la 4 ore după încheierea turnării betonului;

    • 34. După decofrare, este necesar:

      • a. să se examineze cu atenţie suprafeţele de beton obţinute și să se verifice dimensiunile rezultate (dacă se încadrează în clasele de precizie proiectate);

      • b. să se acopere eventualele defecte ale suprafeţei betonului cu mortar de ciment-var;

      • c. să se extragă carote pentru a se verifica rezistența la compresiune a betonului;

      • d. să se rotunjească colțurile elementelor structurale pentru a se evita accidentele;

    Tehnologia lucrărilor de montare a elementelor prefabricate din beton

    • 35. Elementele prefabricate din beton pot fi manipulate:

      • a. numai prin agăţare;

      • b. numai prin aşezare;

      • c. prin agăţare, aşezare sau prin alte procedee;

      • d. prin aruncare;

    36. Dispozitivele de manipulare şi montaj pentru elemente prefabricate cu proiecţie orizontală

    liniare pot avea:

    • a. două sau mai multe puncte de agăţare, coliniare;

    • b. patru puncte de agăţate necoliniare;

    • c. trei puncte de agăţate necoliniare;

    • d. o infinitate de puncte de agățare necoliniare;

    • 37. Care dintre dispozitivele de manipulare şi montaj a elementelor prefabricate de

    construcţii introduc solicitarea de compresiune în elementul prefabricat?

    • a. dispozitivul tip balanţă, cu caburi înclinate;

    • b. dispozitivul tip balanţă, cu caburi verticale;

    • c. dispozitivul tip scripete, cu caburi verticale;

    • d. dispozitivul de tip balanță, cu cabluri orizontale;

    • 38. Care sînt parametri tehnologici şi constructivi care permit alegerea utilajului de montaj?

      • a. raza, înălţimea și sarcina necesare la cârlig, iar uneori lungimea necesară a săgeţii;

      • b. numărul şi forma elementelor prefabricate;

      • c. temperatura şi umiditatea mediului din timpul execuţiei;

      • d. niveul specializării personalului care se ocupă de manipularea utilajului de montaj;