Subiectul I: Acceptarea ofertei. 1.1.

Definii acceptarea ofertei i enumerai condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc acceptarea pentru a produce efectele care i sunt specifice. 1.2. Caracterizai efectele acceptrii tardive. 1.3. Considerai oportun sau inoportun posibilitatea revocrii acceptrii? Ar umentai rspunsul. 1.1Acceptarea ofertei. Acceptarea constituie cea de!a doua latur esenial a consimm"ntului i este un rspuns ce const n manifestarea de voin privind acceptarea ofertei. Acceptarea tacit constituie o form a e#primrii acceptului$ n care persoana cui i s!a adresat oferta$ ntr!o form verbal sau o alt form similar acesteia a dat rspunsul cu privire la acordul nc%eierii contractului. &ste important de menionat$ c forma verbal a acceptrii nu asi ur efectiv opozabilitatea actului de acceptare a ofertei. n acest sens$ la o eventual diver en n ce privete corectitudinea e#primrii actului de acceptare a ofertei Acceptarea fcut n form scris constituie o aranie a opozabilitii realizrii actului de acceptare a ofertei$ care uneori apare i ca condiie de valabilitate a acesteia. 'n funcie de modul n care se face acceptarea$ deosebim acceptarea e#pres i acceptarea tacit. Acceptarea e#pres presupune realizarea actului de acceptare n modul cerut de le e sau de ofertant. Aceast modalitate presupune e#teriorizarea actului de acceptare n aa fel nc"t ofertantul s poat cu si uran i neec%ivoc s contientizeze faptul acceptrii. Acceptarea e#pres poate fi at"t verbal c"t i n scris. Acceptarea tacit presupune lipsa ntiinrii ntr!o form scris sau verbal n ce privete acceptarea ofertei$ ns din coninutul aciunilor realizate de ctre cel cui i s!a adresat oferta$ ofertantul urmeaz s contientizeze faptul acceptrii ofertei. conditiile acceptarii ( sa fie in concordanta cu oferta sa fie neindoielnica daca oferta a fost adresata unei persoane concrete doar aceasta poate accepta trebuie sa intervina inainte ca oferta sa devina caduca sau sa fie revocata 1.2. Acceptarea tardiv . cind intervine dupa ce oferta a fost revocata sau a devenit caduca. in mod normal acceptarea tardiva nu produce efecte. Acesta rezulta din re ua enerala cf careia pt ca acceptarea sa produca efecte ea trebuie sa intervina inauntrul termenului stabilit in oferta sau in lipsa indicatiei lui intr!un termen rezonabil. acceptarea tardiva e considerata o noua oferta acceptarea tardiva poate produce efecte daca ofertantul comunica neintirziat acceptantului ca el considera acceptul parvenit in termen. in acest caz contractul se va considera inc%eiat din momentul in care acceptarea tardiva a parvenit ofertantului. atit timp cit acceptarea e tardiva din cauza ca destinatarul nu a e#pediat!o la timp e normal de a o considera fara efecte nu si in cazul in care destinatarul a raspuns la timp$

dar acceptarea parvine ofertantului cu intiziere din motive indepentente de vointa partilor$ pt asa ceva re ula e ca daca din accepotarea parvenita cu intirziere reiese ca a fost e#pediata la timp aceasta e considerata tardiva numai daca ofertantul comunica imediat celeilate parti fatul intirzierii Cu privire la consecinele )uridice ale acceptrii tardive e#ist deosebiri in le islaiile naionale. Astfel in le islaia *+A i in le islaia ,aponiei$ acceptarea tardiv este considerat lipsit de efecte )uridice. -e islaiile .oldovei i /raziliei ii acord efecte )uridice$ dar numai cu titlu de o nou ofert 0contraofert1. +nele sisteme de drept$ precum cel roman$ cel italian$ etc. acord ofertantului posibilitatea de a considera valabil acceptarea tardiv$ cu condiia de a informa imediat acceptantul despre acest fapt. 2otrivit altor le islaii$ ofertantul va plti desp ubiri$dac nu!1 informeaz pe acceptant despre intarzierea cu care a sosit acceptarea. Contractul este inc%eiat in momentul cand acceptarea i!a produs efectele. 1.3. Revocarea acceptrii. 3 acceptare poate fi retractat$ dac revocarea ei a)un e la ofertant mai inainte ca acceptarea s fi produs efecte sau$ cel mai tarziu$ in acel moment. Cu privire la problema retra erii acceptrii$ e#ist diver ene intre diferite sisteme de drept. -e islaiile care adopt teoria declaraiunii sau a e#pedierii nu admit posibilitatea revocrii acceptrii odat ce a fost declarat sau e#pediat. &#ist$ totui$ cateva le islaii care admit posibilitatea retra erii acceptrii$ cu condiia ca revocarea s a)un la ofertant inaintea acceptrii. -e islaiile care adopt teoria recepiei sau a informrii$ acord acceptantului facultatea de a!i retra e acceptarea atata timp$ cat aceasta nu a a)uns la cunotina sau mcar in sfera de aciune a ofertantului Subiectul II: Intermedierea n comerul internaional. 2.1. &numerai i definii contractele de intermediere n dreptul comerului internaional. 2.2. &videniai asemnrile i deosebirile ntre contractul internaional de mandat comercial i contractul internaional de comision. 2.3. Analizai particularitile re lementrii intermedierii n dreptul an lo!sa#on 0common la41 prin prisma contractului de a enie 0a enc51. 2.1 C3678AC7+- 967&86A7936A- D& .A6DA7 C3.&8C9A&ste acel contract prin care o persoana numita mandatar se obli a$ n baza indicatiilor primite de la o alta persoana$ numita mandant$ sa trateze n numele acesteia$ acte comerciale. C3678AC7+- 967&86A7936A- D& C3.9*936 &ste un contract prin care o persoana numita comisionar se obli a sa trateze acte de comert n nume propriu$ dar pe seama altei persoane$ numita comitent$ n sc%imbul unei remuneratii. Contractul de comision are doua forme( !comisionarul lucreaza n nume propriu$ dar n contul comitentului: !comisionarul actioneaza n numele comitentului.

2.2 Caracteristic contractului de comision$ contract comercial este$ inainte de toate faptul c$ spre deosebire de mandatar$ comisionarul inc%eie acte )uridice cu terul nomine proprio, dar in contul comitentului$ care nu este cunoscut terului ca$ de altfel$ nici relaia de intermediere dintre comitent i comisionar. .a)oritatea le islaiilor naionale consacr o concepie similar. 'nc%eind actul cu terul in nume propriu$ dar in contul comitentului$ comisionarul acioneaz ca un mandatar fr reprezentare. Comisionarul reprezint pe comitent$ deoarece efectele actului )uridic inc%eiat cu terul se vor rsfran e in patrimoniul comitentului$ ins aceast reprezentare este imperfect$ deoarece comisionarul inc%eie actul in nume propriu$ rmanand doar el parte la contract$ obli at fa de teri. Caracterele contractului de comision sunt( ; n raporturile dintre comisionar si comitent e#ista relatii de mandat: ; comisionarul are calitatea de parte n raportul perfectat cu tertul$ arant"nd e#ecutarea contractului: ; privile iul comisionarului asupra bunurilor ncredintate$ ca o arantie a ; creantelor mpotriva comitentului. b1 &lementele specifice ale contractului de mandat comercial sunt( ! mandatul comercial poate decur e din acordul de vointa al partilor: ! reprezentarea este de natura contractului$ si nu de esenta lui$ ntruc"t mandatarul poate actiona n numele sau propriu$ dar pe seama mandantului: ! mandatul comercial este ntotdeauna un contract cu titlu oneros: ! mandatarul este mputernicit sa ntocmeasca toate actele necesare operatiunii cu care a fost nvestit$ c%iar daca unele dintre ele nu au fost prevazute n mod e#pres: ! independenta de actiune a mandatarului permite an a)area mandantului si n cazul unei aparente de reprezentare: ! mandatul comercial se revoca numai pentru motive temeinice. 2.3 . 967&8.&D9&8&A '6 D8&27+- A6<-3!*A=36 Deoarece acest sistem de drept nu cunoaste contractele de mandat si comision$ intermedierea se desfasoara prin institutia )uridica numita a enc5. 2rin >a enc5? se ntele e asadar raportul ce se stabileste$ n temeiul mputernicirii date de o persoana$ numita principal 0patron1 unei alte persoane$ a ent$ care accepta sa actioneze n numele sau. 8aporturile )uridice de a enc5 se pot stabili printr!o ntele ere simpla$ >a reement?. 2rin contractul de a enc5 o persoana numita a ent se obli a sa actioneze n numele altei persoane$ numita principal sau patron. a1 'n raport de radul de control e#ecutat de principal 0patron1$ a entul poate fi

a entservant 0sau independent1 si a ent!contractor. b1 Dupa felul prestatiei poate fi( a ent! eneral si a ent!special. c1 /ro@erul este un a ent comercial care este reprezentantul principalului$ av"nd dreptul sa nc%eie tranzactii comerciale$ fara a avea nsa posesia si controlul bunurilor ne ociate. Airmele de bro@eri asi ura desfacerea marfurilor$ aranteaza e#ecutarea dispozitiilor primite$ raspunde de calitatea marfurilor si de finantarea tranzactiilor realizate. d1 Aactorul este acel intermediar care lucreaza n nume propriu$ v"nz"nd marfurile pe care i le ncredinteaza principalul$ av"nd drept de posesie si de control asupra lor$ v"nzarea lor produc"nd efecte asupra tertilor de buna credinta.