200 8

Impactul Proiectului PALAS asupra judetului Iasi

[Proiectul Palas este unul dintre cele mai ambitioase proiecte

Reflectarea fenomenului in presa scrisa

nationale in acest moment, prin care se doreste reabilitarea culturala, sociala, economica, urbanistica si de mediu a zonei din proximitatea centrului municipiului Iasi si a Palatului Culturii.]

CUPRINS:

Argument
n noul context metropolitan, Municipiului Iasi i revine un rol central n promovarea imaginii, a esentei specificului si prestigiului zonei la nivel national si european programele de regenerarea urbana constituie instrumente puternice si compre!ensive de abordare a valorilor identitare, patrimoniale, economice si se bazeaza pe abordarea n parteneriat regional, interinstitutional si intersectorial a dezvoltarii si consolidarii rolurilor "onei Metropolitane Iasi n teritoriu. Iasi este un centru economic important al #omaniei. Industriile principale sunt metalurgia, medicamentele $antibiotice%, textilele &i industria alimentara. 'ectorul bancar &s cel al informatiei au luat avant in ultimii ani, numeroase banci si companii de soft(are fiind prezente in oras. )n pas important n abordarea programelor de regenerare l constituie structurarea parteneriatelor metropolitane si constientizarea proiectelor prioritare care pot constitui subiect al fondurilor de regenerare. *actorii c!eie locali si metropolitani sunt cei care, pornind de la inventarierea tendintelor de evolutie si a potentialului de dezvoltare, structureaza demersul strategic pentru dezvoltarea durabila si regenerarea economica si sociala. Pana in prezent autoritatile locale ale Iasului au lansat o serie de programe si proiecte care vizeaza dezvoltarea si reabilitarea unor zone importante din centrul orasului si din alte zone cu potential urbanistic. Printre cele mai importante face parte reabilitarea zonei de sud a centrului istoric + proiectul Palas, care urmareste punerea in valoare a potentialului de afaceri,
2

imbinat cu o conceptie ar!itecturala moderna privind estetica zonelor centrale, din care nu vor lipsi ,zonele verzi-. Proiectul Palas a aparut ca urmare a colaborarii dintre administratia orasului si mediul privat. In perioada ./+.0 iunie .11/, s+a desfasurat un 2targ de proiecte- la care au fost prezentate diferite locatii pentru derularea de investitii, oportunitati pentru investitorii locali sau din exterior. )na dintre cele mai importante oferte prezentate la acest targ a fost zona de sud a centrului istoric $actuala locatie a strandului% si reabilitarea 3eatrului de vara. Ca urmare a acestei prezentari, in data de 45 ianuarie .110 a fost aprobat contractul de asociere dintre Consiliul 6ocal al Municipiului Iasi si '.C. Iulius 7roup '.#.6. in vederea construirii ansamblului Madison $asa cum se numea, initial, proiectul%. Investitia ce va fi realizata in cadrul acestui proiect va fi de aproximativ 01 de milioane 8uro, pe o suprafata de teren de aproximativ 4.1 111 mp. In perioada martie 9 mai .110, Primaria Municipiului Iasi a organizat un concurs national de idei urbanistice ce a vizat obtinerea unor concepte referitoare la dezvoltarea urbana a zonei, material ce va sta la baza unui Plan )rbanistic "onal. Prin dezvoltarea acestui program se urmareste regenerarea si activarea zonei, concentrarea unor activitati specifice unei zonei de centru, care vor cuprinde: functia de centru de afaceri $birouri, comert, loisir, locuinte etc.%, amena;ari peisagere, inclusiv trasee pietonale si parca;e supraterane sau subterane.

<ocumentarea teoretica
Istoria ;udetului Iasi este marcata de numeroase monumente si vestigii ar!eologice. Iasi, =orasul celor sapte coline=, a fost atestat prima data intr+un document din secolul al >?+lea, dat de catre Alexandru cel @un $4/11+4/A.% prin care acorda privilegii comerciale orasului dar istoria Iasului merge inapoi pana la inceputul mileniului. )niversitatile din Iasi sunt: )niversitatea Alexandru Ioan Cuza $cea mai vec!e universitate din #omania, fondata in 4BC/%, )niversitatea Polite!nica 7!. Asac!i, )niversitatea de Medicina si *armacie 7rigore 3. Popa, )niversitatea Agronomica Ion Ionescu de la @rad, Academia de Arta, Institutul 3eologic $Drtodox si Catolic%. Eudetul Iasi se afla in nord+estul #omaniei, aproape de granita cu #epublica Moldova, si are o suprafata de 0.011 Fm patrati. Are o populatie de B44.111 locuitori, iar resedinta ;udetului numarand cam 01G din totalul acestora. Iasi, ca oras, detine o pozitie de frunte in economia #omaniei, dezvoltarea sa este strans dependenta de asezarea geografica favorabila la rascrucea vec!ilor drumuri economice. #egiunea Iasului este una dintre cele mai importante legaturi de transit comercial din partea estica a #omaniei. Acest lucru si potentialul economic al ;udetului cat si pozitia geograifca speciala fac din aceasta regiune o fereastra desc!isa spre 8uropa in ceea ce priveste oportunitatile de afaceri. Cladirile impozante din Iasi plaseaza orasul pe locul doi in #omania ca oras cultural: @iserica =3rei lerar!i= unde se gasesc osemintele domnitorilor ?asile 6upu, <imitrie Cantemir si Alexandru loan Cuza, 3eatrul Hational, @iblioteca *oundation, )niversitatea. Palatul de Cultura este reperul Iasului, si clopotele din 3urnul Central canta la fiecare ora Iora )nirii. @iserica domneasca 'f. Hicolae a fost construita de 'tefan cel Mare in 4/J.. Catedrala
4

Mitropolita a fost construita intre 4BAA+4BAJ de catre Mitropolitul ?eniamin Costac!i. In gradina Copou se gaseste cel mai vec!i monument din #omania: Monumentul 6egilor Constitutionale cunoscut ca Dbeliscul cu lei construit de 7!. Asac!i. In centul parcului Copou, langa 3eiul lui 8minescu, se gaseste bustul lui 8minescu cat si bustul vec!iului sau prieten Ion Creanga ridicat in 4JA.. Mai tarziu a fost ridicata Aleea =Eunimea= cu busturile din bronz ale membrilor sai. 6a Iasi a fost fondat primul 3eatru Hational in limba romana. 'e afla de asemenea Drc!estra *ilarmonica si 3eatru de copii =6uceafarul=. Eudetul Iasi are 4. !oteluri cu 4,C0C locuri, sase !anuri si moteluri cu .CA de locuri, 40 campinguri, sase case de odi!na si sapte tabere scolare. Iasi este un centru economic important al #omaniei. Industriile principale sunt metalurgia, medicamentele $antibiotice%, textilele &i industria alimentara. 'ectorul bancar &s cel al informatiei au luat avant in ultimii ani, numeroase banci si companii de soft(are fiind prezente in oras. In anul .11C, Iaute 8urope @.?. $anterior 4 Ianuarie .115 sub titulatura Iaute *inance 9 8uropean Affairs% a participat si a castigat licitatia internationala organizata de Primaria Iasi in vederea elaborarii 'trategiei de <ezvoltare 8conomico+'ociala pe termen mediu a Municipiului Iasi. Pentru indeplinirea acestui contract, Iaute 8urope coopereaza cu doua companii romanesti, M)63IHD?A $Iasi% si 7roup 8xpert Independent $@ucuresti%. 'copul principal al acestei strategii este acela de a da orasului o viziune in vederea unei dezvoltari coerente si durabile in noul context al integrarii in )niunea 8uropeana. Aceasta strategie va fi un mi;loc practic care, prin implementarea sa, va a;uta orasul Iasi sa devina cunoscut pe plan international si sa atinga standardele oraselor din vestul 8uropei, cu care se poate asemana si face sc!imb de experienta in demeniul economic, cultural si dezvoltarea stiintei. <ocumentul are in vedere cinci teme principale care vor fi analizate in detaliu si pentru care vor fi trasate directii de dezvoltare in concordanta cu prioritatile locale, nationale si cele europene: social, economic, mediu, dezvoltare urbana si infrastructura. Pe langa elaborarea viziunii de dezvoltare a orasului, un numar considerabil de proiecte vor fi propuse si dezvoltate in vederea maximizarii absorbtiei fondurilor europene. Autoritatea locala, reprezentata de catre Primaria Municipiului Iasi doreste promovarea valorilor locale in strainatate in acest sens orasul are nevoie de un corp profesionist de functionari publici care sa dezvolte orasul in concordanta cu prioritatile Planului #egional de <ezvoltare, Planului Hational de <ezvoltare, Cartei )rbane a 8uropei si a Agendei 6isabona.
5

'trategia va cuprinde recomandai cu privire la reorganizarea aparatului administrative invederea maximizarii eficientei acestuia. Proiectele prioritare pentru Iasi au fost selectate dintr+o lista cu 4.4 de idei. Cele 41 prioritati din strategia de dezvoltare =Drizont .1.1= sunt 4. @randing+ul municipiului Iasi .. Proiect de educare in masa in domeniul internetului si afacerilor electronice $e+business% pentru antreprenori A. <istribuirea si accesul la infrastructura broadband $de banda larga% /. Centru incubator pentru industria alimentara 0. Plan de dezvoltare turistic C. 3erminalul cargo si parcul de logistica al aeroportului Iasi 5. Plan de dezvoltare urbana B. Conceperea si construirea locurilor de parcare in orasul Iasi J. #enovarea orasului prin activarea sociala 41. <ezvoltarea serviciilor eficiente si calitative de e+guvernare in colaborare cu institutiile comerciale si academice. )nul dintre proiectele considerate prioritare pentru municipiu vizeaza realizarea unui brand al Iasului. Contra unui milion euro, impartit pe patru ani, Iasul ar urma sa obtina o identitate recunoscuta la nivel national si international. Aceasta marca ar trebui sa creasca atractivitatea municipiului fata de investitori sau turisti. )n alt proiect care ar trebui sa a;ute la transformarea Iasului intr+un centru de industrii creative este educarea iesenilor in domeniul internetului si a investitorilor locali in afacerile electronice. 8stimat la 4 milion euro, proiectul se intinde pe o perioada de patru ani. <upa finalizarea lui, in ;ur de 411.111 de ieseni ar trebui sa fie familiarizati cu te!nologiile informationale. Alti ..011 de antreprenori ar trebui sa faca acelasi lucru. Proiectul vizeaza si crearea a 41.111 noi inregistrari de domenii de internet si a peste 011 de afaceri electronice. Municipalitatea ar trebui sa se ocupe de infrastructura necesara te!nologiei informationale. Investitia este estimata la . milioane euro si se va desfasura pe o perioada de patru ani. Primaria va trebui sa amena;eze si un centru incubator pentru industria alimentara. Cu A,C milioane euro se intentioneaza ca in patru ani sa se infiinteze .1 noi afaceri in domeniu. Incubatorul va servi si ca un centru de cercetare din domeniul alimentar. )n alt proiect prioritar este realizarea unui plan de dezvoltare turistica, dupa implementarea caruia Iasul ar trebui sa devina capitala turistica a #omaniei. 'pecialistii olandezi au prezentat si o lista cu posibile proiecte pentru dezvoltarea turistica a Iasului. )nul dintre acestea vizeaza infiintarea unui parc de distractii si odi!na in oras sau in zonele limitrofe. D alta solutie ar fi dezvoltarea unui centru de sanatate. Planul de dezvoltare a turismului ar trebui sa fie gata in doi ani si a fost estimat la C11.111 euro. 'trategia de dezvoltare a luat in calcul si construirea unui terminal cargo la Aeroport, investitie estimata la 41 milioane euro. Planul de dezvoltare urbana este o alta prioritate stabilita pentru municipalitate. In studiul Iaute 8urope exista si citeva sugestii pentru proiecte viitoare,
6

cum ar fi: modernizarea 7arii, a pietelor, realizarea soselei de centura, crearea de noi spatii verzi si de agrement sau reabilitarea retelei de strazi. Planul de dezvoltare urbana urmeaza sa fie realizat in trei ani si a fost estimat la C11.111 euro. D prioritate pentru municipalitate va trebui sa fie si cresterea numarului de locuri de parcare. Acest lucru a fost cerut insistent si de cei .AB de ieseni care au participat la stabilirea prioritatilor pentru municipiu. 'uma necesara a fost estimata la / milioane euro. Alte 0 milioane euro vor fi necesare pentru renovarea orasului prin activare sociala. Prin aceste proiecte pe care tocmai le+am prezentat mai sus se urmaresc principiile dezvoltarii durabile. <ezvoltarea durabilK cuprinde ideea dezvoltKrii fKrK epuizarea resurselor prin trecerea dincolo de limita de suportabilitate &i regenerare a ecosistemelor. *undamentul pentru acest concept este necesitatea integrKrii obiectivelor economice cu cele ecologice &i de protecLia mediului. In general, cerintele minime pentru realizarea dezvoltarii durabile includ urmatoarele:
-

redimensionarea cresterii economice, avand in vedere o distributie mai ec!itabila a resurselor si accentuarea laturilor calitative ale productiei eliminarea saracieii, n conditiile satisfacerii nevoilor esentiale pentru un loc de munca, !rana, energie, apa, locuinta si sanatate asigurarea cresterii populatiei la un nivel acceptabil $crestere demografica controlata% conservarea si sporirea resurselor naturale , intretinerea diversitatii ecosistemelor, supraveg!erea impactului activitatii economice asupra mediului reorientarea te!nologiilor si punerea sub control a riscurilor descentralizarea formelor de guvernare, cresterea gradului de participare la luarea deciziilor coroborarea deciziilor privind mediul si dezvoltarea pe plan naLional cu cele din plan internaLional. Proiectele prezentate mai sus urmaresc principile dezvoltarii durabile, astfel am luat ca

exemplu, Planul de amenajare a teritoriului metroplitan 9 elaborarea planului de amena;are a teritoriului metropolitan a avut ca scop obtinerea unui cadru global si a unei documentatii unitare asupra posibilitatilor de dezvoltare + n conceptul dezvoltarii durabile + a acestui teritoriu n context ;udetean si national. In plan economic si social studiul isi propune sa contribuie la: realizarea unei structuri a retelei de localitati care sa asigure o repartizare armonioasa a populatiei, a locurilor de munca si a dotarilor publice cu rol teritorial, pe baza unor politici coerente de descentralizare a competentelor n cadrul colectivitatilor locale

integrarea regionala a acestui teritoriu n cadrul economiei nationale n general stabilirea prioritatilor de interventie privind dezvoltarea activitatilor economice, ec!iparea ma;ora a teritoriului, dotarea si ec!iparea te!nico + edilitara a localitatilor reabilitarea, protectia si conservarea elementelor mediului natural.

Azi oamenii au inceput sa vada cat de complex este conceptul de dezvoltare durabila. Aceasta nu este numai o problema de mediu, ci este in acela&i timp o problema de te!nologie, economie, comert international, drepturile omului, sanatate, etc. Conceptul a fost legat initial de problemele de mediu si de criza resurselor naturale, in special a celor legate de energie de acum A1 de ani. 3ermenul insusi este foarte tanar si s+a impus in vara lui 4JJ., dupa Conferinta privind mediul si dezvoltarea, organizata de Hatiunile )nite la #io de Eaneiro.

<efinitii si notiuni generale despre dezvoltarea durabila

Pana de curand preocuparea principala a omului a fost obtinerea de beneficii materiale indiferent de mi;loacele folosite sau de efectele lor asupra mediului. <espaduririle in scopul extinderii teritoriilor arabile sunt urmate de eroziuni ale terenurilor, irigarile salinizeaza solul, pasunatul excesiv distruge pasunile. Conceptul de dezvoltare durabila introdus de curand propune constientizarea efectelor pe care le au actiunile noastre asupra mediului si care in viitor ne vor afecta si pe noi si de asemenea ofera metode prin care activitatile omului sa nu dauneze naturii. Conceptul de dezvoltare durabila desemneaza totalitatea formelor si metodelor de dezvoltare socio+economica, al caror fundament il reprezinta in primul rand asigurarea unui ec!ilibru intre aceste sisteme socio+economice si elementele capitalului natural. Cea mai cunoscutK definitie a dezvoltarii durabile este cu siguranta cea data de Comisia Mondiala pentru Mediu si <ezvoltare $MC8<% in raportul =?iitorul nostru comun=, cunoscut si sub numele de #aportul @rundtland: =dezvoltarea durabila este dezvoltarea care urmareste satisfacerea nevoile prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a+si satisface propriile nevoi=. <ezvoltarea durabila urmareste si incearca sa gaseasca un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor in orice situatie in care se regaseste un raport de tipul omNmediu, fie ca e vorba de mediu incon;urator, economic sau social.

<urabilitatea pleaca de la ideea ca activitatile umane sunt dependente de mediul incon;urator si de resurse. 'anatatea, siguranta sociala si stabilitatea economica a societatii sunt esentiale in definirea calitatii vietii. Principalii pasi pe care omul trebuie sa+i urmeze pentru a nu dauna mediului natural si social sunt: reducerea consumarii resurselor, protectia impotriva poluarii, reciclarea resurselor, protejarea resurselor.

3eorii despre dezvoltarea durabila

In teoria economica standard, dezvoltarea implica atat sc!imbarea cantitativa $crestere a Produsului Intern @rut% cat si sc!imbarea calitativa $transformarea de la economia pre+ capitalista bazata pe agricultura la economia industriala capitalista% etc. 3eoria dezvoltarii durabile implica atat o critica a masurii cantitative a PI@ cat si o viziune diferita a transformarii calitative. 'copurile dezvoltarii durabile cuprind armonizarea tintelor economice, sociale si de mediu: social + un sistem durabil sub aspect social trebuie sa realizeze ec!itatea in distributie si oportunitate, servicii sociale adecvate, inclusiv sanatate si educatie, egalitate de sanse intre barbati si femei si responsabilitate politica si participare. Pe scurt, conform profesorului Audun #uud: =principiile si criteriile pentru politici menite sa : A: satisfaca =nevoile esentiale= ale =saracilor lumii= + 'ud si Hord generatii actuale si viitoare.= economic + un sistem durabil sub aspect economic trebuie sa produca bunuri si servicii in mod continuu, pentru a mentine niveluri gestionabile de guvernare si datorie externa si pentru a evita dezec!ilibre extreme sectoriale care afecteaza agricultura sau productia industriala. Pe scurt, conform profesorului Audun #uud : =Principiile si criteriile pentru politici menite sa: $@% realizeze performanta economica stabila corespunzatoare pentru a realiza $A%. mediu + un sistem sustenabil sub aspectul mediului trebuie sa mentina o baza de resurse stabila, evitand supraexploatarea sistemelor de resurse reciclabile sau functiile de forare de mediu si golind resursele neregenerabile numai in masura in care investitia se face in substituenti adecvati: aici se include intretinerea biodiversitatii, stabilitatea atmosferica, si alte functii ale ecosistemului care nu intra in clasificarea obisnuita ca resurse economice. Teoria dezvoltrii durabile este relativ noua si se afla in curs de formare. Conceptul de dezvoltare durabila s+a conturat intr+un moment in care subiectul mediului incon;urator se afla in prim planul dezbaterilor politice.

Comunitatea internationala a decis sa trateze problemele mediului prin masuri colective la nivel global, pe care a cautat sa le defineasca si sa le aplice prin intermediul unui cadru international adecvat. Acest cadru de actiune la nivel international s+a format in timp si se afla intr+o evolutie dinamica, cuprinzand masuri legale cu caracter obligatoriu in forma tratatelor sau conventiilor sau cu caracter neobligatoriu, in forma declaratiilor, rezolutiilor sau seturilor de linii directoare si orientari politice, masuri institutionale si mecanisme de finantare viabile. Problemele globale ale mediului au inceput sa devina predominante si au creat necesitatea initierii unor actiuni suplimentare pentru cresterea constientizarii publice, care sa determine comunitatea internationala sa ia in timp util masuri functionale, atat pe plan international cat si national.

"0

PA6A' 9 Drasul ?erde

Cu o populatie de peste A01.111 de locuitori, Iasul este inainte de toate un important centru educational, fiind leaganul celei mai vec!i universitati din tara, 2Alexandru Ioan Cuza-, intemeiata in 4BC1. Alaturi de celelalte institutii de invatamant superior 9 )niveristatea 3e!nica, )niversitatea de Arte, )niversitatea Agronomica 9 aceasta contribuie la formarea a peste 51.111 de studenti anual, parte a viitoarei elite intelectuale din #omania. In acelasi timp, caracterul cultural, istoric si religios al orasului face ca Iasul sa fie unul dintre cele mai importante centre de turism urban din #omania, dovada fiind cei peste 4.A11.111 de turisti, deopotriva romani si straini, ce ii trec anual portile. In ultimii ani autoritatile locale, sustinute de 7uvern si de )niunea 8uropeana, au inceput sa deruleze proiecte ample si deosebit de importante pentru dezvoltarea economica,

""

sociala si culturala a Iasului. Aceste proiecte au in plan constructii sau reconstructii ale unor cladiri, reamena;ari exterioare, dar si atragerea investitiilor straine si un numai. )nul dintre proiectele sustinute de municipalitatea ieseana este Proiectul PA6A', al dezvoltatorului Iulius 7roup. Proiectul a fost propus spre dezbatere la finalul anului .110, iar la mi;locul lui .11C a fost aprobat de Consiliul 6ocal si Primarie. Proiectul acesta aduce multe beneficii atat pentru locuitorii Iasului, dar e si un important factor al cresterii bugetului local $c!irie teren, impozite etc.%. Proiectul PA6A' urmareste sa reabiliteze zona istorica a Iasiului, aducand in acelasi timp un plus planului urbanistic prin mixul de retail oferit. PA6A' Iasi e un proiect =foarte cura;os=, in antiteza cu mostenirea comunista care a afectat foarte mult trecutul istoric si cultural al Iasiului. Iulian <ascalu, presedintele Iulius 7roup, dezvoltatorul proiectului, declara ca este un proiect ,in primul rand pentru Iasi si pentru ieseni, care trebuie sa+si regaseasca mandria de a trai in orasul ce a purtat mereu titlul de capitala culturala a Moldovei. Castigul in urma dezvoltarii proiectului va fi insa unul regional. He adresam unui public de aproape J milioane de persoane=. Asociati principali in acest proiect sunt Consiliul 6ocal Municipal Iasi $partener% si Iulius 7roup Management Center. Consiliul 6ocal Municipal Iasi este institutia abilitata pentru a !otari asupra celor mai bune moduri de solutionare a proiectelor de interes public ale Iasului, membrii acestuia fiind organizati in Comisii de specialitate. In virtutea functiei sale si in urma analizei propunerii dar si a negocierilor ulterioare, Consiliul 6ocal al Municipiului Iasi a !otarat asocierea cu Iulius 7roup in vederea realizarii Proiectului PA6A'. Iulius 7roup Management Center 9 infiintata in Iasi in anul 4JJ4, compania Iulius 7roup este unul dintre cei mai importanti developeri si operatori de centre comerciale din #omania. Cu o cifra de afaceri a carei evolutie de la B,/4 milioane de euro in .110 pana la 4B,J/ milioane euro in .11C vorbeste despre o companie solida, in plina dezvoltare, Iulius 7roup a demonstrat de+a lungul timpului capacitatea sa de a aborda proiecte inovative, de mare anvergura. Printre realizarile notabile ale companiei se regasesc atat Iuliul Mall Iasi, primul mall din zona Moldovei, cat si Iulius Mall 3imisoara, cel mai mare mall din vestul tarii si in acelasi timp prima constructie de gen din #omania ridicata $din temelie% pe structura proprie, dar si Iulius Mall Clu;, finalizat la sfarsitul anului .115. Dbiectivele de viitor sunt in egala masura ambitioase 9 aceste trei centre se doresc a fi primele elemente ale unei viitoare retele nationale ce urmeaza a fi construite in cele mai importante orase din tara.

"2

Inceputul anului .11B surprinde compania intr+o postura extrem de dinamica, Iulius 7roup pregatind dezvoltarea a noi proiecte: Iulius Mall 'uceava si, nu in ultimul rand, cel mai ambitios proiect al companiei 9 PA6A', care isi propune transformarea urbanistica a unei zone centrale din municipiul Iasi, aflata in proximitatea Palatului Culturii. Conceptul integreaza functional, intr+o structura unica in #omania, spatii de agrement si recreere, oglinzi de apa, spatii pentru activitati sportive $patinoar artificial, pista pentru role, sFateboard, piscina%, spatii pentru activitati culturale $amfiteatru in aer liber, spatii expozitionale, galerii%, locuinte colective, spatii utilitare $pasa;e pietonale acoperite, spatii plantate, scuaruri, parca;e la sol si subterane%, dar si spatii destinate activitatilor economice $birouri, spatii pentru comert, !oteluri, restaurante, agentii de tursim% etc. #espectand spiritul inovator ce caracterizeaza compania, Proiectul PA6A' introduce pentru prima data in #omania conceptul de 2lifestOle center- 9 un ansamblu urbanistic multifunctional, desc!is catre natura si recreere, cu o puternica componenta de utilitate publica. Dbiectivul principal al proiectului ramane acela de a pune mai bine in valoare Palatul Culturii, emblema a orasului Iasi, de a a;uta prin sinergiile create la reabilitarea culturala, sociala, economica, urbanistica si de mediu a zonei din proximitatea centrului istoric al orasului.

Presupunand o investitie de peste .11 milioane euro, si fiind cea mai mare investitie privata facuta vreodata in Iasi, ansamblul urmeaza a fi dezvoltat pe o suprafata desfasurata de peste ..1.111 mp in perioada cuprinsa intre semestrele 4 9 0 ale anilor .115 9 .141.
"3

@eneficiile Proiectului PA6A' vor fi atat de interes public, cat si beneficii sociale. Asumarea de catre Iulius 7roup a costurilor unor lucrari de interes public de mari dimensiuni, cu o valoare de aproximativ A1G din investitie, vor rezulta in mod evident in cresterea directa a standardului de viata al iesenilor. 6a nivel social Proiectul PA6A' inseamna, in primul rand, peste A111 de locuri de munca temporare create pe perioada celor A ani de constructie, dar si a peste .111 de locuri de munca permanente, acesta permitand scaderea ratei soma;ului in municipiul Iasi cu un procent cuprins intre 41 9 .1G. ?alorificarea superioara a fluxurilor turistice, precum si oportunitatile de afaceri pe orizontala oferite de ansamblul PA6A' vor duce la o evidenta ameliorare a gradului de dezvoltare economica a zonei. Acesta ia in acelasi timp in considerare respectul pentru drepturile si optiunile generatiilor viitoare, asocierea intre autoritatile publice si Iulius 7roup tinand cont de doua principii importante: cel al neinstrainarii patrimoniului public pe termen lung si cel al beneficiului minim garantat. D atentie deosebita a fost acordata pastrarii componentei naturale a zonei, gradina publica, terasele inierbate si spatiile plantate asigurand un standard ecologic superior zonei, transformata prin cresterea numarului de arbori plantati intr+un adevarat plaman verde al centrului orasului.

"4

Dpinii despre Proiectul PA6A': + + 2Proiectul este atat un semnal de incura;are a mediului de afaceri din Iasi, cat si un semn al dezvoltarii orasului.-, 7!eorg!e Hic!ita, Primar Iasi 2Proiectul PA6A' se doreste a fi inainte de toate o gura de oxigen data orasului nostru, in cursa sa spre mai bine, un precedent care are forta de a convinge investitorii mari de potentialul local.-, Iulian <ascalu, Presedinte Iulius 7roup + 2C!iar daca ma va concura pe mine direct, tinand cont de faptul ca vor fi acolo si !oteluri, nu pot sa nu fiu de acord cu faptul ca PA6A' este un proiect bun pentru Iasi.-, 6ucian 7recu, om de afaceri + + 2Prin realizarea acestui proiect orasul capata o noua fata si intra in randul marilor metropole europene.-, Ion 3arnauceanu, student Palas Ia&i, desemnat la Cannes cel mai bun proiect de retail de mari dimensiuni al anului: Proiectul, a fost desemnat cel mai bun proiect de retail de mari dimensiuni $peste .1.111 de mp% al anului in cadrul targului MAPIC de la Cannes in anul .115. Palas Iasi a fost nominalizat la alte doua categorii. Proiectul a concurat la categoria 2#etail development over .1.111 sPm- cu alte .1 de proiecte ale unor case de ar!itectura din Marea @ritanie, Austria si 'tatele )nite.

Proiectul PA6A' reflectat in presa scrisa locala

Eudetul Iasi a intrat, de cativa ani, intr+un ritm sustinut de dezvoltare durabila pentru o sustinere economica, sociala si culturala. Principalele proiecte derulate se regasesc la nivelul municipiului Iasi si sunt dezvoltate fie de autoritatile locale, fie de investitori particulari $straini, romani%. )nul dintre proiectele de anvergura ce se vor realiza in Iasi il reprezinta Proiectul PA6A', dezvoltat de trustul Iulius 7roup $Iasi%. Iulius 7roup este de;a un important ;ucator economic pe piata Iasului prin mall+ul construit cu 41 ani in urma, Iulius Mall. Proiectul PA6A' a fost propus spre discutare catre autoritatile locale la finalul anului .110 si a fost aprobat la mi;locul anului .11C. Intrucat proiectul este unul foarte amplu si de anvergura, intinzandu+se pe o suprafata de aproximativ A11.111mp in centrul Iasului si cu un
"5

buget de cateva sute de milioane de euro, nu putea trece neobservat de publicul iesean si nu numai. 'e vorbeste despre PA6A' in toate mediile, de la grupuri de oameni de afaceri pana la simpli locuitori ai Iasului, de la dezbateri publice la ample articole de presa. <espre Proiectul PA6A' s+a scris in decursul ultimilor ani atat in presa locala, cat si in cea nationala. A fost un proiect remarcat la nivel international, prin castigarea unui important premiu pe domeniu. Presa nationala a scris despre proiect deoarece acesta este unul dintre cele mai marete proiecte propuse la noi in tara, iar presa locala a scris multe randuri atat din motivul enuntat mai sus, dar si pentru a specula latura senzationala a acestui proiect: a+ fost desc!ise anc!ete ale <irectiei Hationale Anticoruptie impotriva celor care au aprobat proiectul, precum si impotriva investitorilor. <e cele mai multe ori, din lipsa de alte surse de informare, cititorii ieseni isi formeaza parerile pe baza celor prezentate in presa. <e aceea, trebuie ca presa are obligatia sa se documenteze temeinic inainte de publicarea articolelor despre proiect $si nu numai%.

"6

Metodologie
8ste evident ca un subiect precum Proiectul PA6A' nu putea trece neobservat de opinia publica, atat de cea regionala, cat si de cea nationala. 'ubiectul a devenit c!iar unul controversat, in momentul in care au inceput cercetari ale <HA cu privire la conditiile inc!eierii parteneriatului intre autoritatile locale si dezvoltator, precum si datorita terenului alocat dezvoltarii acestui proiect. Presa a fost principala sursa de informare a cetatenilor cu privire la demararea proiectului, la investitiile pentru acesta, a impactului asupra ;udetului Iasi si nu numai, precum si a anc!etelor facute asupra celor implicati direct in proiect. Pentru a face o analiza corecta a aparitiilor de presa despre Proiectul PA6A' si modul in care reiese din articolele scrise impactul proiectului asupra Iasului am ales o monitorizare a trei dintre cele mai citite cotidiene din orasul nostru: Ziarul de Iasi, Evenimentul de Iasi si Ziua de Iasi. n paginile acestor ziare articolele sunt prezentate la sectiunile: local, economic si eveniment. Au fost monitorizati anii .11C + .115. Am ales aceasta perioada de monitorizare deoarece vine imediat dupa prezentarea publica a proiectului de catre Iulius 7roup Management Center si propunerea de colaborare cu autoritatile locale. Cele trei ziare alese pentru monitorizare sunt cotidiene de tip platit, cu difuzare locala. Cifrele de difuzare sunt auditate @#A3 doar pentru "iarul de Iasi si 8venimentul: Perioada selectata: Ianuarie 9 <ecembrie .11C

8venimentul 9 linie neagra

"

"iarul de Iasi 9 linie albastra

Dbiectivul general al analizei:

Modalitatea in care articolele din presa ieseana surprind informatiile despre Proiectul PA6A' si prezinta impactul acestuia asupra orasului. Pentru analiza ce se impune unui astfel de subiect, am ales spre discutare trei cotidiene cu orientari politice diferite si care informeaza despre evolutia proiectului, precum si despre reactiile opiniei publice asupra investitiei ce urmeaza a fi facute. In acest sens, am desfasurat un studiu calitativ, utilizand te!nica analizei documentare, a articolelor aparute pe parcursul a ./ luni, intre ianuarie .11C si decembrie .115.

Dbiective specifice:
Modul de tratare a informatiilor de presa conceput de catre ziaristi se bazeaza pe impactul pe care acestea il au asupra publicului. Cu cat informatia atinge straturi mai profunde ale psi!icului uman, cu atat probabilitatea ca ea sa fie retinuta este mai mare. editie la alta, influentand puternic audienta. <intre toate temele de discutie despre Proiectul PA6A', ziarele din Iasi si-au centrat atentia pe prezentarea efectiva a beneficiilor acestui proiect. <e cele mai multe ori, ;urnalistii prefera sa urmareasca si senzationalul dintr+un subiect pentru a putea fi 2pe placul- cititorilor. Acest lucru se intampla si cand este vorba despre articolele in care sunt prezentate dedesubturile economice si politice ale acestui proiect. Presa prefera sa urmareasca elemente de senzational despre implicatii ilegale ale investitorului si colaboratorilor acestui proiect. Grupul tinta al proiectului il reprezinta opinia publica din Iasi, reprezentata de simpli cetateni, oameni de afaceri, autoritati locale indiferent de varsta, etnie, sex, confesiunea religioasa. "iaristii, speculand latura senzationala a unui eveniment, il dezvolta la dimensiuni impresionante de la o

"8

Constatari principale
In perioada ianuarie .11C 9 decembrie .115 am inregistrat /. de articole care consemneaza diferite aspecte ce tin de Proiectul PA6A'. <intre cotidienele urmarite, cele mai multe articole despre aceasta tema le+am gasit in Ziua de Iasi si Evenimentul, ambele cu un procent de peste /1G, dupa cum reiese din tabelul de mai ;os: 3otal articole care acoperK tema aleasa Ziua de Iasi Evenimentul Ziarul de Iasi /. /. /. HumKrul de articole consemnate de: 4J 45 C #aport numKrul de articole publicate de ziar din total articole consemnate /0,.G /1,/G 4/,/G

)rmarind aparitiile articolelor pe luni, observam o crestere a numarului acestora in perioada iunie 9 august .115. In aceasta perioada au fost purtate mai multe discutii si negocieri intre Consiliul 6ocal si Iulius 7roup, dar au fost semnalate si cateva actiuni de protest ale unor organizatii de mediu impotriva demararii proiectului.

Concluzii:
Presa reprezinta principala sursa de informare in societatea moderna. 8a urmareste informarea cat mai exacta a individului cu privire la evenimentele interne si externe, dar in acelasi timp are si scopul de 2a se vinde cat mai bine-. <in aceasta cauza, presa va urmari intotdeauna subiecte de maxim interes, subiecte de senzatie care sa atraga cumparatorul, dar, in acelasi timp, sa satisfaca si nevoia acestuia de cunoastere, de acces la informatie. <in monitorizarea facuta pe parcursul acestei perioade pe cotidienele selectate, reiese ca presa acorda o importanta mare acestui proiect, vorbindu+se atat despre prezentarea efectiva a proiectului, 2Proiectul Palas a fost prezentat oficial spre avizare- $"iarul de Iasi, A.1B..11C%, despre importanta acestuia pentru orasul Iasi, 2Dbiectivele culturale din cadrul Proiectului PA6A'-$"iua de Iasi, J.1C..11C%, dar prezinta si aspectele negative ale derularii acestuia, -Proiectul PA6A', cercetat de <HA2, $8venimentul, ./.1...11C%.

"!

Cotidian "iua de Iasi "iarul de Iasi 8venimentul 3otal G

Hr. Articole 4J C 45 /. 411G

Pozitive J A . 4/ AA,AA

Hegative 1 1 C C 4/,.B

Heutre 41 A J .. 0.,AB

D evaluare semnificativa ne arata ca predomina articolele pozitive despre proiect, articole in care sunt prezentate beneficiile economice, culturale directe asupra dezvoltarii orasului Iasi. Cu toate ca si la nivel national au fost prezentate destul de amplu cercetarile <HA asupra celor implicati in derularea proiectului, la nivelul presei locale a fost constientizat impactul pozitiv al proiectului. D scurta descriere a cotidienelor analizate scoate in evidenta urmatoarele aspecte: "iua de Iasi si 8venimentul incearca sa fie cat mai informate, dar si informative pe aceasta tema. In aceste cotidiene pot fi citite cele mai multe articole despre Proiectul PA6A', 4J, respectiv 45. "iarul de Iasi este cel care scrie destul de putine articole, insa toate sunt pozitive. In acest ziar nu regasim informatii despre anc!etele asupra investitorului Iulius 7roup. Motivul poate fi prezenta lui Iulian <ascalu $Presedinte Iulius 7roup% printre actionarii acestui ziar. In cotidienele "iua de Iasi si "iarul de Iasi articolele sunt foarte ample, ocupand astfel mult spatiu in pagina. 6a polul opus, 8venimentul prezinta articolele scurte si la obiect.

Analiza de continut
20

Pentru studierea modului in care presa ieseana reflecta impactul Proiectului PA6A' asupra Iasului au fost selectate spre monitorizare trei cotidiene iesene cu un tira; mediu de peste 4.111 de exemplare. Perioada de monitorizare a ziarelor este Ianuarie .11C 9 <ecembrie .115, aceasta reprezentand perioda dintre expunerea publica a proiectului si inceperea lucrarilor la acesta. In urma analizei asupra articolelor selectate s+au inreistrat urmatoarele date statistice: 4. cele mai multe articole pe aceasta tema sunt redate in paginile cotidianului "iua de Iasi $/0..G%, urmat de 8venimentul $/1./G% si "iarul de Iasi $4/./G%. .. cele mai multe articole sunt cu caracter neutru $0../G%, urmate de cele pozitive $AA.AG%, iar negative sunt doar 4/.AG. Dbiectivul general al analizei a fost modalitatea in care presa scrisa ieseana surprinde informatiile despre Proiectul PA6A' si daca ele relateaza despre impactul direct al acestuia asupra ;udetului Iasi. <intre cele trei cotidiene urmarite, 8venimentul este cel care prezinta succint si obiectiv, in cea mai mare parte a articolelor detalii despre Proiectul PA6A': 2A inceput campania pentru Proiectul PA6A'-$1J.1C..11C%, 2Comisia de )rbanism a dat unda verde Proiectului PA6A'-$.4.41..11C%, 2'tart PA6A'Q- $4/.15..115%. In "iua de Iasi si "iarul de Iasi gasim ample articole despre acest proiect si beneficiile sale asupra Iasului. Articolele din aceste ziare au un ton pozitiv, identifica plusurile acestui proiect si il incura;eaza:-Dbiectivele culturale din cadrul Proiectului PA6A'- $"iua de Iasi, 1J.1C..11C%, 2Proiectul PA6A' 9 cel mai modern santier din tara- $"iua de Iasi, .C.1C..115%, 26ucrarile la PA6A' incep prin consolidarea versantului de la Palat- $"iarul de Iasi, .C.1C..115%. Pornind de la prima ipoteza conform careia ziarele din Iasi si-au centrat atentia pe prezentarea efectiva a beneficiilor acestui proiect, monitorizarea realizata o verifica partial. <aca am gasit .1 de articole care prezinta exact impactul pozitiv si beneficiile de ordin economic, cultural si social ale Proiectului PA6A', 2Proiectul PA6A' este proiect de utilitate publica- $"iua de Iasi, 4C.4...11C%, la polul opus am gasit doar A articole care prezinta anumite aspecte negative ale investitiei, 2Ansamblul PA6A' starneste nemultumiri- $8venimentul, .C.15..115%, 2Protest anemic la adresa proiectului PA6A'- $8venimentul, 4C.1B..115%. A doua ipoteza propusa de noi, potrivit careia presa prefera sa urmareasca elemente de senzational despre implicatii ilegale ale investitorului si colaboratorilor acestui proiect, nu s+a confirmat. '+au gasit doar A articole $din totalul de /.% in care se fac referiri la anc!etele <HA incepute in cazul colaborarii intre investitori si autoritatile locale, 2Proiectul PA6A' aduce consilierii locali la <HA- $8venimentul, 10.41..11C%.
2"

CONCLUZII
Inca din anul .110 cand a fost prezentata ideea realizarii acestui proiect in Iasi, presa locala i+a acordat o mare importanta, in ma;oritatea articolelor aparute pe aceasta tema s+a vorbit pe larg despre impatul pe care acesta il va avea asupra dezvoltarii orasului. C!iar de la inceperea lucrarilor la acest proiect s+au creat peste A.111 de locuri de munca temporare, iar la finalizarea proiectului vor fi create peste ..111 de locuri de munca permanente. Acesta este unul dintre beneficiile sociale, permitand scaderea ratei soma;ului in municipiul Iasi cu un procent cuprins intre 41 9 .1G. Printre alte beneficii sociale conceptul integreaza functional, intr+o structura unica in #omania, spatii de agrement si recreere, oglinzi de apa, spatii pentru activitati sportive $patinoar artificial, pista pentru role, sFateboard, piscina%, spatii pentru activitati culturale $amfiteatru in aer liber, spatii expozitionale, galerii%, locuinte colective, spatii utilitare $pasa;e pietonale acoperite, spatii plantate, scuaruri, parca;e la sol si subterane%. Principalele obiective ale proiectului sunt si de ordin cultural. 'e urmareste o mai buna valorificare a emblemei orasului Iasi, Palatul Culturii, o transformare totala a 3eatrului de ?ara, unde publicul iesean va putea lua parte la festivaluri de teatru si film, crearea unui centru de informare cu privire la vestigiile istorice ale orasului, prin realizarea unei !arti care va cuprinde toate aceste vestigii, dar si fotografii, detalii despre muzee si programul de vizita al acestora, si crearea unor galerii de arta care sa completeze potentialul cultural oferit de Palatul Culturii. Impactul economic asupra Iasului va fi pe doua planuri. D importanta suma de bani va a;unge la bugetul local, suma ce va fi reinvestita in alte proiecte de importanta ma;ora. #edeventa a fost stabilita la minim 4.G din profit, dar nu mai putin de .01.111 8uro. In cazul vanzarii unui obiectiv din proiectul Palas redeventa anuala creste la 011.111 8uro. 6a fiecare vanzare a unui ansamblu municipalitatea mai primeste si 4.G din profitul obtinut din vanzarea ansamblului respectiv de catre Iulius 7roup. 8xpertul municipalitatii a facut o evaluare a celor 4. !ectare de teren din spatele Palatului Culturii peste C11 8uroNmp. #edeventa pentru locuinte este tot de 4. G din profitul Iulius 7roup, dar nu mai putin de 4.501.111 de milioane 8uro. Pe de alta parte vor fi create spatii destinate activitatilor economice $birouri, spatii pentru comert, !oteluri, restaurante, agentii de tursim% ce vor atrage investitorii straini si nu numai. D atentie deosebita a fost acordata pastrarii componentei naturale a zonei, gradina publica, terasele inierbate si spatiile plantate asigurand un standard ecologic superior zonei,

22

transformata prin cresterea numarului de arbori plantati intr+un adevarat plaman verde al centrului orasului. Proiectul Palas este unul dintre cele mai ambitioase proiecte nationale in acest moment, prin care se doreste reabilitarea culturala, sociala, economica, urbanistica si de mediu a zonei din proximitatea centrului municipiului Iasi si a Palatului Culturii.

@ibliografie:
+ ?adineanu A. s.a. <ezvoltarea durabila, vol.I, ,3eorie si practica-, @ucuresti, 4JJJ + !ttp:NN(((.!Odrop.pub.roNcndd.11A.!tml + !ttp:NN(((.icpe+ca.roNenNdezvoltareRdurabila.asp + (((.ziaruldeiasi.ro + (((.ziuaiasi.ro + (((.evenimentul.ro

23