E.

TELEINFORMATICA 1) Reele de transport date Reele de transport date Totalitatea echipamentelor, produselor program i resurselor informaionele destinate asigurrii transportului de date n reelele de calculatoare. Componentele de baz ale unei reele de transport date sunt canalele de transport i nodurile de comutaie. 1) Structura stea conine un nod central la care sunt conectate la celelalte noduri ale reelei. La cderea nodului central, reeaua se desfiineaz complet. 2) Structura arbore are forma unui arbore, ramurele cruia reflect canale de transfer date, ar !rfurile nodurile reelei. La cderea unui nod reeaua se mparte n " sau mai multe fragmente. 3) Structura inel se caracterizeaz prin cea mai mic lungime a canalelor de comunicaie, la respectareea condiiilor e#istenei a cel puin a " ci independente de transfer date pentru fiecare pereche de noduri. 4) Structura complet se caracterizeaz prin e#istena unei legturi ntre toate perechile de noduri ale reelei. $ste cea mai fiabil i mai scump. 5) Structura plas se caracterizeaz prin e#istena a cel puin dou ci independente de transport date ntre o pereche de noduri. $ste cea mai rspndit structur. %eosebim urmtoarele tipuri de reele de transport date & 1. Reele cu comutarea canalului folosesc ca noduri de comutaie comutatoarele de canale 'e# & reeaua telefonic, reele (%)*. 2. Reele cu comutare de mesaje folosesc ca noduri de comutaie comutatoarele de mesa+e, care funcioneaz n modul urmtor & mesa+ul ',* se transmite n ntregime nodului recent. )odul l recepioneaz i-l nregistreaz n memorie, apoi determin canalul de ieite pentru transmiterea de mai departe. ,esa+ul este plasat n coad ctre canalul de ieire i apoi este transmis urmtorului nod. .rmtorul nod opereaz la fel i tot aa pn cnd mesa+ul a+unge la destinaie. 3. reele cu comutarea pachetelor folosesc ca noduri de comutaie comutatoarele de pachete i funcioneaz astfel & mesa+ul de transmis este di!izat n segmente. /iecrui segment i se adaug informaia de ser!iciu, formnd un pachet. /iecare pachet este transmis ca i mesa+ele n reelele cu comutare de mesa+e. 4. reele de difuzare a mesajelor se numesc reelele care folosesc un singur mediu de transfer date pentru toate staiile. Cel mai mult acest tip de reele se folosesc n reelele locale. 0roblema ma+or n reelele cu difuzare const n asigurarea accesului staiilor la mediu. 5. reele publice de transfer date se numesc reelele orientate la prestarea ser!iciilor de transfer date tuturor doritorilor, de obicei contra plat. Cele mai cunoscute reele de transfer date sunt & (0R )T reeaua cu cea mai rspndit arie de cuprindere, ,1L%02C, TR2)(02C reeaua cu cel mai mare numr de abonai, etc. 2. Reele locale de calculatoare. Retelele locale retelele orientate la aria unei cladiri sau a citor!a cladiri megiese. n retelele locale de calculatoare se folosesc urmatoarele structuri tipologice & stea, inel si magistrala. Componentele de baza sunt & 3. statiile calculatoarele, imprimantele, echipamentele de intrare a datelor autonome,
3

echipamente de interconectare a retelelor sau a unor fragmente a acestora 4 ". pachetele de retea se instaleaza la statii si ser!ere pentru realizarea protocoalelor de acces la mediu si transfer de date 4 5. mediul de transmisie se folosesc retelele locale cu cablu cua#ial, fire torsadate, sau fibra optica 4 6. termenatoarele se folosesc in retelele de structura tipologica magistrala si se conecteaza la capatul fiecarui segment al magistralei pentru conectarea circuitului electric la mediu de transmisie 4 7. conectorii ser!esc pentru conectarea statiilor la mediul de transmisie. 0entru cablul coa#ial se folosesc conectorii 8)C, 8)C-T, 8)C- . pentru firele torsadate se folosesc conectori .T0, care seamana cu firele torsadate. 9. transei!erele si cablurile de atasare se folosesc pentru conectarea cablului coa#ial gros. Transei!erul consta din doua +umatati, care se imbraca deasupra lui, pentru ca acesta sa nu fie taiat. $le se conecteaza la o distanta nu mai mica de ",7m unul de altul. Cablul de atasare poate a!ea o lungime de pina la 37 metri si mai mult. :. repetoarele se folosesc pentru interconectarea unor fragmente de retea. $le mai ser!esc la marirea dimensiunii magistralei, prin interconectarea unor segmente aparte 4 ;. puntile izolleaza traficul de date intre retelele interconectate 4 <. portile ser!esc pentru interconectarea retelelor, inclusi! de raporturi diferite 4 3=.ruterele pot fi folosite pentru interconectarea unor fragmente din retelele de calculatoare de aceiasi arhitectura 4 33.comutatoarele Cele mai raspindite retele locale de calculatoare sunt & 3. retelele locale $thernet au o tipologie magistrala, !iteza de 3=,b>s. mediul de transfer cablu coa#ial gros sau subtire, fire torsadate sau fibra optica. )umarul de statii in retea circa "7= statii. ". retelele To?en-ring au o tipologie inel fizic. ,ediul de transfer fire torsadate, cablu cua#ial 'foarte rar*. @iteza de acces poate fi 6 ,b>s sau 39 ,b>s. 5. retelele 2r?)et au o tipologie de stea. ,ediul de transfer etse cablul cua#ial, !iteza !iteza de lucru ",7 ,b>s, numarul de statii circa "7= statii. 6. retelele $%% au o tipologie de inel dublu. ,ediul de transfer date este fibra optica, !iteza de lucru 3== ,b>s. lungimea sumara a fibrei intr-un inel este de "==?m. )umarul de statii mAcirca 7== statii. .n inel se numeste principal, iar altul secundar. La inelul principal se unesc toate statiile inelului secundar 3. !si"urarea #eridicitii transportului de date $n reele. Calitatea transportului de date in retele se caracterizeaza prin !eridicitate. Cantitati!, !eridicitatea transmisiei se apriciaza prin probabilitatea erorii &
Pe = lim
n >

ne , n

unde & n numarul total de elemente transmise, ne numarul de elemente e#ceptionate eronat. ,etodele de imbunatatire a !eridicitatii transmisiei se impart in & 3. metode cu legatura in#ersa, care pot fi & - cu legatura in!ersa de decizie4 - cu legatura in!ersa informationala 4 - cu legatura in!ersa hibrida.
"

". metodele fara le"atura in#ersa sunt mai putin eficiente si se folosesc doar in sisteme de transfer date unidirectionale. La aceasta metoda se refera & - transmisia repetata a unuia si acelas pachet de date 4 - transmisia concomitenta a pachetului pe mai multe canale in paralel 4 - codificarea simpla 4 - codificarea cu proiectie la erori 'cu detectarea erorilor*. Toate metodele de imbunatatire a !eridicitatii se bazeaza pe introducerea redundantei in !olumul semnalului & V = F B Ps B T - !olumul semnalului F - latimea benzei de frec!enta a semnalului4 Ps - puterea semnalului4 T - durata transmisiei unei unitati a semnalului.
R=

m numarul minim de elemente al semnalului, care permite redarea tuturor informatiilor mesa+ului. r numarul de elemente suplimentare folosite. Clasificare codurilor cu protectie la perturbari & 3. codurile bloc se numesc codurile care pre!ad di!izarea sirului de date a mesa+ului in segmente si codificarea fiecarui segment aparte obtinind un bloc de date 4 ". codurile continue bitii de control se introduc in sirul de biti in locurile determinate conform unui algoritm algoritm 4 5. codurile recurente presupun introducerea bitilor redundanti conform unui algoritm recurent a n = f 'ai , i = =, n 3*4 6. codurile uniforme au toate blocurile de aceiasi lungime 4 7. codurile neuniforme au blocuri de lungimi diferite 4 9. codurile cu pondere constanta au cu!inte cu acelasi numar de biti 4 :. coduri ciclice pentru orice cu!int permutarea ciclica a oricaror doua parti rezulta cu un cu!int de cod admis 4 ;. coduri liniare se numesc codurile la care suma oricaror soua cu!inte de cod admisibil se rezulta cu un nou cu!int de cod admis 4 <. coduri cu control de paritate au un singur bit redundant ce se determina conform regulei & bitul are !aloarea C=D daca numarul de unitati in cu!intul de cod este par si !aloarea C3D daca numarul de unitati in cu!intul de cod este impar. 4.%odelele arhitecturale de reea &S' 'S& (i )*+,'+. ,odel architectural multimea de ni!ele si legaturile dintre acestea pentru asigurarea functionarii unei retele. .n ni!el intruneste o submultime de functii. /unctiile dintr-un ni!el sunt inrudite. Legaturile intre ni!ele sunt stabilite astfel ca le dez!oltarea unui ni!el sa fie necesare schimbari in alte ni!ele. /unctiile ni!elelor sunt realizate de protocoale. 0rotocol set de reguli pentru e#ecutarea anumitor functii. ,odel architectural 1( (1 are : ni!ele& 3. fizic transmiterea sirului de date primit de la ni!elul " fara schimbari, prin canalul de comutatie4 ". legatura de date asigura !eridicitatea transmisiei pachetelor de date intre nodurile adiacente ale retelei4 5. retea asigura diri+area pachetelor de date in retea4
5

r m+r

6. transport asigura fragmentarea mesa+elor in pachete sau comasarea mai multor mesa+e mici intr-un pachet. 2sigura transmisia pachetelor, statie la statie4 7. sesiune este responsabil de infiintarea sau formarea sesiunilor de lucru si incheierea acestora4 9. prezentare raspunde de prezentarea informatiei, inclusi!e criptarea, decriptarea, compresie4 :. aplicatii raprezinta programele de aplicatie ale utilizatorilor 'telnet, /T0 $-mail*. ,odelul architectural TC0> 0 are doar 6 ni!ele& 3. Eazda-retea printr-un anumit protocol, gazda trimite prin intermediul retelei pachete ip 'internet protocol*. 2cest protocol difera de la o retea la alta. ". nternet estea#ul pe care se centreaza intreaga arhitectura, rolul sau fiind acela de a permite gazdelor sa emita pachete in retea si de a asigura transferal lor intre sursa si destinatie4 5. Transport este proiectat astfel incit sa permita dialogul intre entitatile pereche din gazdele sursa si destinatie, pentru aceasta fiind definite " protocoale tete-a-tete& - TC0 'protocol de control al transmisiei*, permite ca un flu# de octetiemis de o masina sa fie receptionat fara erori prin orice alta masina din retea4 - .%0 'protocolul datagramelor utilizator* este un protocol nesigur fara cone#iuni, destinat aplicatiilor care doresc sa utilizeze propria sec!entiere si control al flu#ului. $ste un protocol folosit in aplicatii pentru care comunicarea rapida este mai importanta decit acuratetea transmisiei. ". 2plicatie contine protocoale de ni!el inalt, cum ar fi terminalul !irtual 'telnet*, transferal de fisiere '/T0* si posta electronica. 2poi s-au mai adaugat ser!iciul numerelor de domeniu '%)(*, pentru stabilitea corespondentei dintre numele gazdelor si adresele retelelor, ))T0 folosit pentru transferal articolelor, FTT0 folosit pentru transferal paginilor Geb. 5. )ehnolo"ii de reea de arie lar". Retelele de arie larga au o structura care corespunde cu structura retelelor de transfer date cu deosebirea folosirii in retele a statiilor cu diferite functii. (tatiile pot fi orientate pentru oferirea ser!iciilor& 3. pentru utilizatori aparte4 ". pentru grupuri deutilizatori4 5. de uz public. %in punc de !edere al functiilor de diri+are in retea statiile pot fi& 3. fara functie de diri+are4 ". cu functie de diri+are regionala4 5. cu functii de deri+are globala. Caracteristicile de baza ale retelelor de arie larga sunt& 3. producti!itatea numarul de interpelari pe care le poate deser!i reteaua intro unitate de timp4 ". durata de raspuns inter!alul de timp de la momentul lansarii interpelarii in e#ecutie pina la aparitia primului character al raspunsului4 5. fiabilitatea caracterizeaza capacitatea retelei de asi indeplini functiile in anumite conditii4
6

6. costul suma costurilor componentelor'echipamente, produse program, baze de date etc.*. (tandartizarea in retele ser!este pentru asigurarea compatibilitatii componentelor retelelor. $#emple de standarde sunt& 3. H."7 standardul de protocol pentru ni!elul 5'retea* al modelului architectural 1( (14 ". H.5 specifica cerintele catre functionarea concentratoarelor de date4 5. H.";, H."< specifica cerintele catre interactiunea statiilor cu concentratoare de date si a concentratoarelor de date cu moduri de comutatie4 6. H."3 cerintele catre statii care lucreaza cu canale discrete'digitale, numerice*. %iri+area in retele mai mult serefera la orientarea pachetelor de catre nodurile de comutatie. $#ista algoritmi fara tabele de rutare si cu tabele de rutare. La algoritmii fara tabele se difera& - diri+area aleatoare'canalul de iesire se determina aleator*4 - diri+area prin inundare'transmiterea unei copii a pachetului pe fiecare din canalele de iesire*. La algoritmii cu tabele de rutare se difera& - diri+area fi#a'tabelele de rutare nu se schimba, sau se calculeaza pe o perioada mai mare de timp*4 - diri+area dinamica, care poate fi& a* diri+are centralizata pre!ede calcularea tabelelor de rutare de catre un nod, nodul central al retelei4 b* diri+are distribuita pre!ede calcularea tabelelor de rutare de catre fiecare nod in parte in baza informatiilor disponibile local si a celor par!enite de la nodurile adiacente4 c* diri+area izolata'descentralizata* pre!ede calcularea tabelelor de rutare de catre fiecare nod in parte in baza informatiilor disponibile local4 d* diri+area hibrida'mi#ta* imbina diri+area centralizata si cea distribuita. 2sigurarea securitatii informatiei pre!ede rezol!area a doua probleme ma+ore& 3. protectia inposibilitatea sau asigurarea ca un strain sa nu poata citi continutul mesa+ului4 ". autentificarea pre!ede ca un strain sa nu poata modifica continutul mesa+ului, inclusi! sursa acestuia4 0entru asigurarea securitatii informatiei se folosesc asemenea cai ca & - izolarea ser!erelor respecti!e4 - instalarea bara+elor de protectie4 - crearea unor retele !irtuale4 - folosirea unor metode criptografice4 nstalarea bara+elor de protectie produse program care limiteaza accesul la diferite programe. Crearea unor retele !irtuale schimbul de informatie intre retele este strict interzis. Criptologia este o stiinta de asigurare a securitatii informationale in baza unor transformari speciale ale informatiilor. $a include " domenii& 3. criptografia se ocupa cu elaborarea cipurilor pentru ciparea informatiei4 ". criptoanaliza se ocupa cu spargerea cifrurilor pentru a fi in stare de a citi mesa+ele si de ale modifica.