Theo Montera

Tratat practic de astrologie medicala

Astrele te pot vindeca

Traducere: Ileana Jitaru Editura SAMIZDAT Toate drepturile asupra acestei ediii aparin Editurii SAMIZDAT Editions du Rocher, 1 Redactor: M#ria $#ncescu Tehnoredactare co%puteri&at#: Antonia 'ristescu 'operta: Antonia 'ristescu 'onsultant de specialitate: M#ria $#ncescu IS() !*+ **,+!+, la I%pri%eria de 1est, 2radea, str" Mare3al Tiparul e.ecutat su/ co%anda nr" *!,01 Ion Antonescu nr" 14," R2M5)IA !" Editura SAMIZDAT

INTRODUCERE
Din toate ti%purile si in toate civili&atiile traditionale, o%ul 3i+a 6ntors privirea spre cer, 6n c#utare de se%ne, de prevestiri, de in7or%aii care s#+i per%it# s#+3i 6%/o8#easc# cuno3tinele despre el 6nsu3i 3i despre lu%ea care+l 6ncon9oar#" 'ele %ai vechi te.te care ne sunt accesi/ile %#rturisesc interesul pe care str#%o3ii no3tri l+au acordat ti%pului, ciclurilor care+i dau rit%ul 3i locului pe care o%ul 6l ocup# 6n cos%os" Diversitatea siste%elor astrolo8ice care s+au de&voltat 3i structurat 6n interiorul di7eritelor civili&aii par %ai de8ra/# s# Se consecina variaiilor culturale dec:t a unor diver8ene pro7unde ce privesc /a&ele constitutive ale 3tiinei astrelor" ;ntr+adev#r, 6n toate aceste tradiii, o%ul este perceput ca un inter%ediar 6ntre cer 3i p#%:nt A.io%a 7unda%ental# este 6ntotdeauna analo8ia 6ntre o% 3i univers" $este tot, 8#si% 8rup#ri coerente de arhetipuri care dau posi/ilitatea de <a cunoa3te= sau de a caracteri&a Secare parte sau Secare ele%ent al acestui cos%os" Totu3i, dac# vre% s# %er8e% %ai departe cu studiul 3i 6nele8erea relaiilor dintre cer 3i o%, este nevoie s# %er8e% pe o cale, s# adopt#% li%/a9ul 3i o/iceiurile unei anu%ite tradiii 3i s# le ur%#% cu perseveren# p:n# la nivelul la care 'unoa3terea ni se de&v#luie ea 6ns#3i, 7#r# s# %ai Se nevoie de acu% de vreun oarecare %ediu%" ;n aceast# lucrare, 7olosi% cadrul tradiiei occidentale, de la /a&ele 7unda%entale p:n# la detaliile ei de interpretare" Asta nu 6nsea%n# 6n nici un 7el c# noi consider#% aceast# tradiie ca 7iind superioar# alteia, nici %#car c# ea ni s+ar p#rea %ai adaptata nou#, occidentalilor, 6ntr+at:t civili&aia noastr# actual# s+a rupt de r#d#cinile ei tradiionale 3i de orice relaie con3tient# cu si%/olurile" $entru o %inte aproape vir8in#, nu e.ist# un siste% %ai de pre7erat Doar li%/a 3i conte.tul cultural ar putea constitui un o/stacol 6n calea accesului la cuno3tinele altor tradiii" ;n 2ccident, astrolo8ia, a3a cu% o cunoa3te% noi, 63i are r#d#cinile 6n lu%ea antic#, e8iptean# apoi 8reac#" $tole%eu, dar 3i $lotin, au %arcat 6n %od dura/il practicile astrolo8ice care vor ur%a" $e vre%ea aceea, astrolo8ul era 6nainte de toate un 7iloso7" 6n Evul Mediu, aceste tradiii sunt deinute %ai ales de c#tre ara/i, 6nainte de a se r#sp:ndi din plin 6n lu%ea cre3tin#" Atunci, o%ul de 3tiin# 3i astrolo8ul sunt prelai" Rena3terea aduce apo8eul tradiiei astrolo8ice" 6n plan %edical, opera lui $aracelsus are o in7luen# %a9or# asupra conte%poranilor s#i" Acest persona9 ie3it din co%un pune /a&ele unui siste% %edical care are ca st:lpi de susinere patru ele%ente: cunoa3terea naturii, astrolo8ia, alchi%ia 3i etica" Astrolo8ul din acea epoc# este adesea %edic, alchi%ist, naturalist> alt7el spus o% de 3tiin#, u%anist" 2dat# cu apariia carte&ianis%ului, 6n secolele ?1III 3i ?D', %edicina occidental# rupe orice relaie cu astrolo8ia 3i reduce o%ul la un siste% %ecanic ce 7uncionea&# dup# le8ile pro/a/ilit#ii 3i ale 6nt:%pl#rii" Astrolo8ia, la 7el ca 3i cea %ai %are parte dintre 3tiinele tradiionale, este atunci i&8onit# 6n r:ndul superstiiilor lipsite de orice /a&# raional#" Tre/uie notat c# tendina <horoscopist#= a nu%ero3ilor practicani ai astrolo8iei 6l a9ut# pe raionalist s# se %enin# pe aceast# po&iie" Ast#&i, ce poate aduce astrolo8ia o%ului@ Dintr+un punct de vedere e.terior, adic# in ceea ce prive3te eveni%entele colective sau individuale, ea per%ite s# se deter%ine 7a&ele critice,

%o%entele deose/ite din viaa 3i evoluia indivi&ilor, a 8rup#rilor etnice sau a naiunilor" Dintr+ un punct de vedere interior, alt7el spus de la nivelul 7i&iolo8iei u%ane, ea 7acilitea&# 6nele8erea terenului, a structurii arhetipale a corpului 3i a ener8iilor sale, de&v#luie perioadele critice 6n care su/iectul este deose/it de vulnera/il la /oal#, 3i per%ite inte8rarea terapeuticii 6n noiunea de ti%p, de %o%ent 7avora/il sau nu la e7ectul curativ c#utat" Ea per%ite de ase%eni de a inte8ra aceast# noiune a <%o%entului 7avora/il= 3i a o adapta la prepararea re%ediului" Dintr+ un punct de vedere 3i %ai pro7und, la nivel psiholo8ic, astrolo8ia poate a9uta la 6nele8erea %ecanis%elor e%oionale care 8uvernea&# psihis%ul unui individ 3i s# prevad# perioadele 6n care tul/ur#rile sau de&echili/rele risc# s# se %ani7este" Aa acest nivel, se poate accede la cau&ele pro7unde ale /olilor de care su7er# o persoan# 3i s# se a/orde&e noiunea de Bar%a" 6n s7:r3it, la un ulti% nivel, astrolo8ia per%ite s# se a9un8# la o stare de 6nelepciune trans+ cendental#, de atotcunoa3tere care nu %ai are nevoie de suportul nici unui si%/ol" Din acest %otiv, ea constituie o cale de de&voltare personal# le8:nd 6n %od ar%onios raiunea 3i intuiia"

PRIMA PARTE. ASTROLO IE! MEDICIN" #I ENER IE$ %A&ELE

Capitol'l (. TEORIILE )UNDAMENTALE *N ASTROLO IA MEDICAL"
A+ioma hermetic,
Astrolo8ia este studiul relaiilor dintre cer 3i p#%:nt (a&a teoretic# pe care se spri9in# toat# aceast# 3tiin# este e.pri%at# 6n a.io%a her%etic# atri/uit# lui Cer%es Tris%e8istul: <'eea ce este sus este ase%eni cu ceea ce este 9os=" Aceast# a.io%# e.pri%# ideea c# o%ul 3i lu%ea 6n care el tr#ie3te au o constituie 3i un %od de 7uncionare analoa8e" 2%ul este parte inte8rant# a universului 3i este supus acelora3i le8i" 6n plus, este posi/il s# se sta/ileasc# analo8ii 3i corespondene 6ntre o% 3i univers" $aracelsus para7ra&ea&# aceast# a.io%# atunci c:nd nu%e3te o%ul ca 7iind <lu%ea cea %ic#=, 3i 6l descrie ca 7iind conceput dup# i%a8inea universului, pe care+l nu%e3te <lu%ea cea %are=" El scrie: <2%ul este lu%ea cea %ic#> ast7el c# el conine tot ceea ce cuprinde 3i tot ceea ce are 6n ea lu%ea cea %are""" Tot ceea ce se a7l# pe p#%:nt, chiar 3i 6n locul cel %ai i&olat, 63i proiectea&# u%/ra asupra o%ului" Di tot ceea ce se a7l# 6n ad:ncul %#rilor in7luenea&# o%ul" 'eea ce se a7l# pe Antarctica se re7lect# 6n Arctica, 3i invers, 3i toate 6%preun# 6n o%" 'e este 1enus+ul terestru dac# nu %atricea ascuns# 6n p:ntece@= $aracelsus e.pri%# ast7el 6n %od clar le8ea analo8iei 6ntre planete 3i or8anele corpului, le8e care se aplic# nu nu%ai structurii Eor8ane, esuturiF, ci 3i tuturor 7unciilor or8anis%ului" Aa acest nivel de 7apt le8ea poate 7i 7olosit# pe deplin" 6ntr+adev#r, in7or%aiile despre un or8an 6n 6ntre8ul s#u sunt adesea prea 8enerale" In pre&ent se 3tie c# nu acela3i or8an poate avea 7uncii total di7erite" De e.e%plu, pancreasul este 6n acela3i ti%p o 8land# e.ocrin#, care particip# la di8estie secret:nd sucul pancreatic, dar 3i o 8land# endocrin#, care ela/orea&# diver3i hor%oni ce sunt eli/erai direct 6n s:n8e pentru a 6ndeplini anu%ite 7uncii %eta/olice" Di aceste dou# laturi ale aciunii pancreasului pot 7i ele 6nsele disociate 6n %ai %ulte 7uncii distincte" Giec#rui hor%on i se poate atri/ui o se%n#tur# astral#, 7iec#rei en&i%e sau 7iec#rui tip de celul# care le 7a/ric#, 6n 7uncie de reaciile chi%ice pe care le provoac#" Acest lucru este i%portant pentru c# /olile privesc rareori un or8an 6n ansa%/lul s#u, 3i %ai de8ra/# o anu%it# 7uncie a unui or8an sau a unui esut 6n %od deose/it" Ast7el, dia/etul atin8e 7uncia endocrin# a pancreasului dar nu a7ectea&# participarea lui la di8estie, care de cele %ai %ulte ori este pre&er+ vat#" Dintr+un punct de vedere astrolo8ie, dia/etul 3i %al+a/sor/ia vor 7i e.pri%ate deci 6ntr+un %od 7oarte di7erit, chiar dac# ele sunt le8ate de acela3i or8an"

Di7eritelor procese patolo8ice cu% ar 7i in7la%aia, sclero&a, de8enerescenta etc", le pot 7i atri/uite se%n#turi speci7ice astrale, respectiv Marte, Saturn, $luton etc" 6n acela3i 7el, 7iecare tip de trata%ent poate avea una sau %ai %ulte se%n#turi dup# aciunea lui particular#" Aceast# a.io%# 7unda%ental#, pe care practicianul are nenu%#rate oca&ii s+o veri7ice 6n %unca sa, este /a&a oric#rei tradiii astrolo8ice" Din ea decur8 toate corespondenele 3i 6ndeose/i se%n#turile astrale" Totul este 6n tot" Aceast# alt# latur# a a.io%ei her%etice reia 3i co%pletea&# pri%a a7ir%aie" Ea e.pri%# noiunea precu% c# 7iecare parte a+unui tot este constituit# 6ntr+un %od analo8 acestuia" Este deci posi/il ca pornind de la un 7ra8%ent al or8anis%ului, s# deduce% in7or%aii privind 6ntre8ul acelui or8anis%" Acest principiu st# la /a&a nu%eroaselor siste%e de dia8nostic 6n %edicina ener8etic#, 3i acest lucru 6l 6nt:lni% 6n toate tradiiile" De e.e%plu, 6n %edicina chi+ ne&# tradiional#, e.a%inarea li%/ii este un ti%p i%portant al investi8aiei clinice" 2 coresponden# 6ntre di7eritele &one 8eo8ra7ice ale li%/ii 3i di7eritele or8ane 3i %#runtaie <ener+ 8etice= per%ite ast7el s# se o/in# nu%eroase in7or%aii asupra 7i&iolo8iei su/tile a or8anis%ului 3i a dere8l#rilor sale" Mai aproape de noi, iridolo8ia se /a&ea&# 3i ea pe o carto8ra7ie ce lea8# irisul de di7eritele p#ri ale corpului" Dar chiar 3i %edicina <clasic#= 7olose3te 3i de%onstrea&# aceast# aseriune, din %o%ent ce recunoa3te o constituie analo8# la nivelul 8eno%ului1 7iec#rei celule a unui or8anis%" Aceasta e.plic# de ce studiul 8eno%ului unei sin8ure celule per%ite s# se o/in# in7or%aii asupra ansa%/lului structurii 3i 7unciilor or8anis%ului c#ruia 6i aparine" Sta/ilirea corespondenelor are de ase%eni aplicaii terapeutice" Acesta este ca&ul, de e.e%plu, al practicilor %eta%or7ice sau auriculare, 6n care se sti%ulea&# o parte a corpului Epicior, urecheF pe care s+au sta/ilit ni3te corespondene cu 6ntre8ul or8anis%" In astrolo8ie, <Totul este 6n tot= evoc# de ase%eni ideea precu% c# pornind de la con7i8uraiile celeste ale unui %o%ent dat, este posi/il s# se ai/# acces la ansa%/lul situaiilor te%porale, 7ie c# ele sunt trecute, pre&ente sau viitoare" Ast7el, te%a orar# H,cerul orar=F a unui eveni%ent sau a unei na3teri ne in7or%ea&# at:t asupra cau&elor sau ori8inilor Eceea ce unii nu%esc <Bar%a=F c:t 3i asupra destinului sau a evoluiei"

Arhetip'ri
Sta/ilind analo8ii 6ntre %acrocos%os 3i %icrocos%os, vede% ap#r:nd o structur# 3i o 7uncionare co%un# a tot ceea ce pute% a7la despre cer 3i p#%:nt Aceasta ne per%ite s# distin8e% arhetipurile" In arhetip este un principiu iniial, o ener8ie 7unda%ental# prin care lu%ea se di7erenia&#, sau prin care noi ave% acces la cunoa3terea lu%ii" Totul, 6n cer, pe p#%:nt, 6n o%, poate 7i le8at de di7erite 8rupe de arhetipuri, de una sau alta dintre ener8iile 7unda%entale" Acest lucru nu este speci7ic astrolo8iei occidentale" In toate societ#ile tradiionale, s+au de&voltat siste%e de cunoa3tere inti%# a lu%ii interioare 3i e.terioare, /a&ate pe si%/oluri 3i principii structurale 3i 7uncionale 7unda%entale, 6n astrolo8ia occidental#, totul, 6n natur#, 6n o%, 3i printre /oli, poate 7i e.pri%at con7or% dialecticii planetelor, a se%nelor &odiacale, a caselor" De e.e%plu, se poate atri/ui o se%n#tur# Eun %arca9F solar# unor %e tale
1

Totalitatea 8enelor unui cro%o&o%

EaurulF, unor plante E7loarea+soareluiF, unor or8ane Eini%aF, unor 7uncii or8anice Edistri/uirea centripet# a s:n8elui 3i a ener8ieiF, unor /oli E7e/ra de ori8ine in7ecioas#F, unor co%porta%ente Eautoritaris%, or8oliuF, unui tip %or7olo8ic etc" Aa 7el se 6nt:%pl# 3i cu alte arhetipuri planetare" Dar aceast# constituie analoa8# nu 6nsea%n# c# e.ist# le8#turi de cau&alitate direct# 6ntre di7eritele ele%ente ale aceluia3i 8rup arhetipal" Aceast# analo8ie, aceast# se%n#tur# co%un#, nu i%plic# 7aptul c# planetele ar in7luena 6n %od direct %etalele, plantele, or8anele sau /olile, nici invers Eo%ul, %etalele sau plantele nu au o aciune deose/it# asupra planetelor sau 6ntre ele din cau&a acestui arhetip co%unF" Relu:nd ar8u%entele pe care $lotin le enuna cu %ai /ine de &ece secole 6naintea lui, $aracelsus pune 6n 8ard# cititorul 6%potriva acestei erori 8rosolane: <Este nevoie sa v# e.plic c# astrele, 7ie ele planete, 7ie orice stea de pe /olta cereasc#, nu 7or%ea&# ni%ic din corpul nostru 3i nu+i produce ni%ic cu% ar 7i culoare, 7ru%usee, o/iceiuri sau 7or#""" Astrele nu posed# nici o putere pentru a deturna o%ul de la natura sa proprie, iar acest o% n+are nici un %otiv s# pri%easc# aceast# in7luen#=" Giecare ele%ent al naturii, %etal, ani%al, o%, planet#, plant#, are deci o natur# proprie 3i independent#, chiar dac# e.ist# 6ntre ele o analo8ie arhetipal#" De aceea, 6ntre/area de a 3ti 6n ce 7el astrele 63i e.ercit# in7luena lor asupra o%ului este de acu% dep#3it#" Ea re&ult# dintr+o ne6nele8ere a /a&elor astrolo8iei" )u plantele sunt cele care ani%# 7uncionarea naturii" Astrele nu in7luenea&# 6n %od direct co%porta%entul sau s#n#tatea noastr#" Este vor/a %ai de8ra/# de un 7eno%en de re-onan.,! 6n care practic nu intervin %asa sau distana" De 7apt, orice o/iect percepti/il 6n natura este %ani7estarea unei ener8ii arhetipale inaccesi/il# direct 6n plan 7i&ic" 2/serv#% planetele pentru c# nu pute% o/serva arhetipul pri%ordial, 3i, v#&:nd, de e.e%plu, o anu%e schi%/are la nivelul planetei Marte, deduce% c# e posi/il s# se produc# %odi7ic#ri 3i la alte niveluri" Gora care produce aceast# evoluie la nivel planetar se va %ani7esta 3i 6n natur# 3i 6n o%" ;n plus, 6ntre di7eritele ele%ente ale aceluia3i 8rup arhetipal, par s# e.iste 7eno%ene catalitice" Dac# %:nc#% o plant#, vo% suporta in7luena ce provine din ener8ia ei arhetipal#, in7luen# su/til# 3i distincta de valorile ei ener8etice sau nutritive" 6n acela3i 7el, un aspect planetar poate avea o in7luen# /ene7ic# sau to.ica, 7#r# ca s# 7ie pentru asta la ori8inea constituiei o%ului" Aa acest nivel, puterea acestor 7eno%ene este proporional# cu 8radul de sensi/ilitate al su/iectului" $ractica alchi%iei ur%#re3te s# potene&e 6n %od arti7icial aciunea arhetipal# a unei entit#i naturale: plant#, %ineral etc" Golosirea acestor siste%e arhetipale tre/uie s# 7ie 6nsoit# de o oarecare pruden#, pentru c# ele constituie ansa%/luri coerente, dotate cu un dina%is% 3i un echili/ru intern, dar care pot 7i cu 8reu a%estecate sau co%parate 6ntre ele" De e.e%plu, poate 7i periculos s# se sta/ileasc# paralele 6ntre cele cinci ele%ente ale tradiiei chine&e3ti 3i cele patru ele%ente ale tradiiei occi+ dentale" Giecare siste% constituie un %od particular de a se le8a de lu%e 3i a o 6nele8e, 3i 7iecare siste% are propriile lui speci7icit#i" $ri%ul siste% Ecel chine&escF nu poate 7i desp#rit de teoria trans7or%#rilor Jin+Jan8> al doilea siste% nu poate 7i desp#rit de principiile 7unda%entale ale alchi%iei" Este posi/il ca, atunci c:nd cele dou# siste%e sunt st#p:nite per7ect, s# se sta/ileasc# o relaie 6ntre ele, dar tre/uie sa recunoa3te% c# un ase%enea de%ers

produce adesea %ai %ult# con7u&ie dec:t li%pe&ire"

Un instr'ment de c'noa/tere /i de pre0i-i'ne

Datorit# acestor analo8ii, astrele sunt 7olositoare ca %odalitate de a descrie 3i a cunoa3te o%ul 3i ceea ce+l 6ncon9oar#, dup# criterii dina%ice, ciclice 3i si%/olice" Ele per%it punerea 6n eviden# a ceea ce este ascuns sau su/til, 7urni&:ndu+ne o <7oto8ra7ie %#rit#= 3i un %esa9 si%/olic al %ecanis%elor pro7unde de 7uncionare a o%ului" Sunt ni3te <revelatori= a ceea ce se 6nt:%pl# 6n o%, a ceea ce s+a 6nt:%plat sau se va 6nt:%pla" 2/serv:nd ciclurile cere3ti 3i 7olosind le8ile analo8iei, astrolo8ul poate descoperi su/tilit#ile ciclurilor /iolo8ice sau psiholo8ice" El poate 6nele8e 7uncionarea inti%# a psihicului 3i s#n#t#ii 7i&ice ale unui individ 3i s# prevad# perioadele critice din evoluia lor" Dar, a3a cu% o 7oto8ra7ie nu poate in7luena %odelul, nici astrele nu pot s# e.ercite o in7luen# asupra ele%entelor terestre nu%ai pentru 7aptul c# au 6%preun# un arhetip co%un"

Analogii 1'nc.ionale
Este de ase%eni i%portant s# se re%arce 7aptul c# analo8iile sta/ilite de c#tre astrolo8 tre/uie s# 7ie considerate %ai ales pe un plan 7uncional sau ener8etic dec:t dintr+un punct de vedere pur or8anic 3i structural" $lanetele sunt un indicator al dina%is%ului natural" 1o% o/ine puine in7or%aii dintr+o cercetare dac# vo% c#uta doar date anato%o+patolo8ice sau or8anice" De e.e%plu, o pro/le%# hipo7i&ar# nu poate 7i de7init# s+au investi8at# prin si%pla studiere a situaiei lui Marte sau Iranus, care 8uvernea&# 6n %od 8lo/al 8landa, sau a se%nului (er/ecului 6n care ea este locali&at#" Tre/uie s# ne /a&#% pe de&echili/rul hor%onal 3i pe r#sunetul s#u 7uncional 3i psiholo8ic" Ast7el, printre tu%orile de hipo7i&#, prolactino%ul Esau adeno%ul cui prolactin#F, care provoac# o sti%ulare e.cesiv# a 8landei %a%are, se 6nsoe3te de 8alactoree 3i de a%enoree, 3i corespunde unei ano%alii a ener8iei lunare> 6n acro%e8alie, hor%onul de cre3tere produs 6n e.ces induce pertur/#ri ale %ecanis%ului de osi7icare, ceea ce poate 7i le8at de o dere8lare a 7unciilor saturnine ale or8anis%ului" Aa 7el, este interesant de studiat se%n#tura E%arca9ulF planetar# a unei plante dup# criterii %or7olo8ice> este %ai /ine s# se de7ineasc#, pentru a le putea potena, propriet#ile 7ar%acolo8ice sau ener8etice care, pentru o aceea3i plant#, pot 7i le8ate de %ai %ulte se%n#turi planetare" De e.e%plu, sal+via, de %or7olo8ie %arian#, are propriet#i solare Etonic 8eneral, antisepticF, lunare Eantispas%odic, sto%ahicF, 3i saturnine E8alactopriv, astrin8ent, diureticF" Gire3te, doar in7or%aiile detaliate per%ite utili&area unei plante pentru a ela/ora un trata%ent 6ntr+o %anier# strate8ic#, 6n corelaie cu astrolo8ia"

Limitele temei astrale

Muli dintre practicanii astrolo8iei sunt uneori preocupai doar de te%a astral#, 6ndeose/i de te%a de na3tere Ecerul natalF" Ei nu concepi astrolo8ia dec:t prin inter%ediul acestui instru%ent Totu3i, nu%eroase tradiii din lu%e nu+l 7olosesc" Se poate oare spune atunci c# astrolo8ii chine&i, ti/etani sau a%erindieni sunt %ai puin e7icieni dec:t ai no3tri:K )u, 7ire3teL Este chiar si8ur c# un astrolo8 6%plinit nu %ai are nevoie de te%a astral# pentru a cunoa3te ciclurile interioare 3i e.terioare ale o%ului" El, pur 3i si%plu, <vede=" Inul dintre pro7esorii %ei

%+a surprins adesea prin claritatea dia8nosticului s#u 3i prin preci&ia trata%entului, unde noiunea de <%o%ent potrivit= 9uca 6ntotdeauna un %are rol" El nu 7olosea te%a de na3tere ci p#rea s# citeasc# direct din sursa 'unoa3terii, 6n acest stadiu de evoluie, %ediu%ul care con+ stituie te%a 63i pierde raiunea de a 7i" De ase%eni, se uit# adesea c# %ulte dintre date, chiar 3i cu cea %ai /un# acuitate din lu%e, nu pot 7i e.trase dintr+o te%# astral#" Astrolo8ia este 3tiina ti%pului 3i a ciclurilor, 3i tot ceea ce ine de calendar 7ace parte din ea" De e.e%plu, calculul %o%entului e.act pentru prepararea unui re%ediu, pentru a+l ad%inistra sau a 6ntreprinde un trata%ent, depinde de 7actori care nu pot 7i e.tra3i 6ntotdeauna din te%a de na3tere"

Capitol'l 2. CORP #I ENER IE

$entru a putea aplica astrolo8ia 6n do%eniul %edical, este indispensa/il de a avea cuno3tine precise de %edicin#" 6n ceea ce prive3te a/ordarea %odern#, ne vo% re7eri la nenu%#ratele lucr#ri disponi/ile 6n li/r#riile speciali&ate" $entru 6ncep#tori, tratatele concepute pentru pro7esiile para%edicale Ein7ir%iere, de e.e%pluF pot constitui o /un# introducere, 6n ceea ce prive3te aspectul ener8etic, e.ist# puine lucr#ri care 6%/in# conci&ia, preci&ia 3i e.actitudinea> ast7el, 6n ur%#toarele c:teva pa8ini, a% 6ncercat s# 7ac o trecere 6n revist# sintetic# a 7uncion#rii "ener8etice a corpului u%an" 2 %are parte a acestei %unci 63i are sursa 6n %edicina tradiional# oriental#, 6ndeose/i cea chine&# 3i cea indian#" 6ntr+adev#r, aceste siste%e %edicale au de&voltat o cunoa3tere precis# 3i detaliat# a 7i&iolo8iei ener8etice u%ane 3i continu# aceast# de&voltare 3i 6n &ilele noastre" Sunt accesi/ili nu%ero3i pro7esori co%peteni 3i dispune% de e.celente traduceri ale operelor de re7erin#" Se i%pune totu3i o punere 6n 8ard#" 'hiar dac# ceea ce ur%ea&# este inspirat din di7erite surse, este totu3i aplica/il la oricare or8anis% u%an" De e.e%plu, e.punerea despre di7eritele su/straturi 3i di7eritele 7uncii ener8etice este e.tras# din /a&ele %edicinii tradiionale chine&e, pentru c# aici sunt descrise 3i studiate cel %ai /ine" Dar 7aptul c# ener8ia 6nc#l&e3te, trans7or%#,, asi8ur# cre3terea etc", este 6n realitate o constatare pe care 7iecare o poate 7ace, 3i care nu depinde de siste%ul care o e.pune" Aa 7el, chaBrele, descrise %ai ales 6n hinduis%, pot 7i resi%ite 3i sunt 7olosite de toi, 7ie c# practic# Mo8a sau nu, pentru c# ele sunt pre&ente 6n oricare individ" $ute% deci, r#%:n:nd 6n cadrul /a&elor astrolo8iei occidentale, 3i 6ntr+un scop didactic, s# 7olosi% 3i alte tradiii care e.pun realit#i universale despre 7uncionarea corpului o%enesc" )u se pune pro/le%a s# con7runt#% siste%e arhetipale re&ultate din di7erite tradiii sau s# a%estec#% cuno3tine din surse disparate, ci de a a/orda 7uncionarea su/til# a or8anis%ului a3a cu% este ea e.pus# de di7eritele siste%e %edicale, cu privirea astrolo8ului occidental" Gire3te, tre/uie s# se 3tie c# 6n capitolele ce vor ur%a nu se vor 8#si 6n nici un ca& o cantitate de cuno3tine su7icient# pentru practicarea uneia dintre acele %edicini ener8etice" Este vor/a %ai %ult sau %ai puin de o schia care s# per%it# 6nele8erea corpului u%an la un nivel ener8etic 3i care s# poat# servi ca /a&# unei investi8aii astrolo8ice"

CORPUL ENER ETIC

Au%ea 7i&ic#, sau %aterial#, este deter%inat# 3i li%itat# de capacit#ile propriilor noastre or8ane de si%" Gor%a, culoarea, sunetul, i%presia de soliditate, te.tura, consistena depind direct de vederea noastr#, de au&, de atin8ere etc" 'orpul 7i&ic include deci tot ceea ce, 6n or8anis%, poate 7i perceput prin inter%ediul si%urilor" Dar a3a cu% e.ist# 7eno%ene su/tile 3i 8enerale dincolo de li%itele si%urilor Eradiaii in7ra+ro3ii, ultraviolete, ultrasunete etc"F, 3i corpul u%an nu se li%itea&# la nivelul palpa/ilului, al 7i&icului" Di el are o latur# %ai su/til# care nu poate 7i pus# 6n eviden# dec:t prin tehnici speciale" $ute% co%para aceast# latur# %ai su/til# cu c:%pul %a8netic al unui %a8net care, chiar dac# pute% s#+l pune% 6n eviden# direct prin inter%ediul vederii sau s#+l atin8e%, este capa/il

s# acione&e asupra %ateriei 3i s# o ordone&e dup# anu%ite 7ore" 1o% denu%i aceast# latur# su/til# <corpul ener8etic=, 8:ndindu+ne totu3i c#, la ori8inea acestei dicoto%ii su/til0dens sau ener8etic07i&ic, sunt li%itele noastre sen&oriale" Acest corp ener8etic nu poate 7i disociat de corpul 7i&ic, pe care+l interpretea&# 3i 6l 6n8lo/ea&#" El este un pic %ai volu%inos dec:t acesta din ur%# 3i 6l dep#3e3te %ai %ult sau %ai puin dup# 8radul de vitalitate al su/iectului" Str#lucirea pielii, 6n special la nivelul 7eei, per%ite s# se aprecie&e i%ediat calitatea corpului ener8etic" Aa cancero3ii 6ntr+un stadiu avansat, la pacienii atin3i de 8rave %aladii cardiace sau la 7u%#tori, sunte% 7rapai de aspectul cenu3iu 3i lipsa de str#lucire a 7eei, lucru ce %archea&# sl#/irea corpului ener8etic" Acest ten plu%/uriu este 3i %ai evident la un cadavru, chiar dac# %oartea s+a petrecut 6n ur%# cu doar c:teva %inute 3i nu a avut ti%p s# se produc# nici o schi%/are /iochi%ic#" El se%nalea&# pierderea total# de vitalitate a individului" E.ista %etode su/tile pentru a reu3i s# vi&uali&#% acest corp ener8etic 3i s#+i aprecie% calitatea" 2/serv#% atunci cu% acest corp <dep#3e3te= corpul 7i&ic cu c:iva centi%etri 3i pre&int# ni3te densi7ic#ri 6n anu%ite &one" Acest lucru ne per%ite s# de7ini% structura corpului ener8etic"

CANALE #I CENTRE ENER ETICE

'orpul ener8etic este caracteri&at prin 7luiditatea 3i %o/ilitatea sa" El este ani%at de %i3c#ri, de cureni per%aneni care se or8ani&ea&# dup# o topo8ra7ie special#, ceea ce per%ite s# se deter%ine c#i privile8iate, a3a nu%itele <canale ener8etice=" Aceste canale sunt 7oarte nu+ %eroase" Tradiia chine&# distin8e trei&eci 3i 3ase de canale principale, nu%ite 6n %od o/i3nuit %eridiane, 3i alte nu%eroase canale secundare" Tradiia Mo8a hindus# enu%era 6n %od si%/olic 3apte&eci 3i dou# de %ii, sau trei sute cinci&eci de %ii, dar ia 6n consideraie %ai ale trei canale %a9ore din cau&a interesului lor e&oteric" In toate tradiiile, aceste canale sunt utile practicianului pentru c# %ulte din ele lea8# supra7aa 3i e.tre%it#ile corpului cu pro7un&i%ea lui" Ele au un interes dia8nostic 3i per%it de ase%eni s# se e.ercite un i%pact terapeutic pro7und 3i 8eneral pornind de la supra7aa corpului" Inele puncte 3i &one, av:nd o in7luen# speci7ic#, au 7ost puse 6n eviden# 3i sunt utili&ate pentru a tri%ite i%pulsuri 6n scopul reechili/r#rii 7unciilor or8anice 3i a vitalit#ii su/iectului" Inele &one ale corpului ener8etic au o i%portan# deose/it# pentru c# ele 9oac# rol de or8ane re8latoare, 3i sunt nu%ite <centrii ener8etici=" )u%#rul acestor centrii varia&# dup# tradiii" Giecare centru principal are o speci7icitate ener8etic# proprie 3i 9oac# un rol de 7iltru 6n raport cu in7luenele %ediului" Sunt de ase%eni e.presia unei ener8ii planetare 6n corpul u%an, 6ntr+un 7el ase%#n#tor cu principalele or8ane 7i&ice" $ute% a/orda studiul centrilor ener8etici la di7erite nivele" Aa nivel spiritual 3i e%oional, una dintre clasi7ic#rile cele %ai 7olosite este cea a tradiiei Mo8a hinduse, 6n care se distin8 3apte centri ener8etici principali + sau chacre + 3i nu%ero3i centri secundari" )oi 6i vo% a/orda 6ncep:nd cu cel %ai dens 3i %aterial p:n# la cel %ai su/til 3i spiritual" Centr'l coccigian este situat 6ntre anus 3i or8anele 8enitale" El este le8at de nevoile 7unda%entale ale individului, cu% sunt po7ta de %:ncare sau nevoia de protecie 3i de ad#post"

Este de ase%eni sediul ener8iei Bundalini, ener8ie ador%it# ce se a7l# la ori8inea tre&irii con3tiinei" 'entrul cocci8ian este 8uvernat de Jupiter 3i $luton" Centr'l sacral este situat la nivelul or8anelor 8enitale" El controlea&# 3i re8lea&# reproducerea 3i creativitatea" Este 8uvernat de $luton" Centr'l solar este situat la nivelul ple.ului solar" El re8lea&# 7unciunile di7eritelor or8ane a/do%inale" Este sediul e8o+ului, al puterii 3i al 6%plinii %ateriale" Este 8uvernat de Soare" Centr'l cardiac este situat 6n re8iunea ini%ii" El re8lea&# 3i ar%oni&ea&# cei trei centri superiori 3i cei trei centri in7eriori 3i 7avori&ea&# le8#turile dintre ace3tia, echili/rul lor" Este 8uvernat de 1enus" Centr'l laringian este situat la nivelul ini%ii 3i 8:tului" Este principalul centru de control 3i re8lare a e%oiilor 3i creativit#ii artistice" E 8uvernat de 1enus 3i Mercur" Centr'l 1rontal este situat 6n re8iunea dintre spr:ncene" Este centrul con3tiinei individuale, sediul cunoa3terii superioare" El este 8uvernat de Mercur 3i Iranus" Centr'l coronal este situat 6n cre3tetul capului" El controlea&# toi ceilali centri" ':nd toi ceilali centri sunt echili/rai, activarea acestui centru de c#tre ener8ia din centrul cocci8ian per%ite con3tiinei individuale s# se contopeasc# cu con3tiina cos%ic#" Echili/rul corp+spirit este atunci per7ect 3i, 7ire3te, s#n#tatea este e.celent#" Acest centru este 8uvernat de )eptun" Dac# a/ord#% centrii la nivel ener8etic 3i 7i&iolo8ic, se%n#turile E%arca9eleF planetare di7er# u3or" Ast7el: 'entrul cocci8ian, le8at de 7unciile 8enitale, 3i 6ndeose/i de hor%onii se.uali 8onadici, este 8uvernat de $luton, asociat cu Auna la 7e%eie 3i cu Marte la /#r/at" Aa individul nor%al, 7uncionarea lui atra8e dup# sine 6n special o pierdere de ener8ie, prin inter%ediul se.ualit#ii" 'entrul sacrat, care controlea&# schi%/urile cu ener8iile ele%entelor 3i ale naturii, este 8uvernat de Jupiter" El este le8at de secreiile hor%onale suprarenale 3i per%ite captarea 6n %od direct a ener8iilor naturii" 'entrul solar, le8at de 7unciile di8estive, este 8uvernat de Soare" El este 6n relaie cu secreiile endocrine pancreatice E6ndeose/i insulina 3i 8luco8onulF 3i per%ite e.tra8erea ener8iei din hran#" 'entrul cardiac, le8at de ener8ia e%oional#, 3i 6ndeose/i de senti%ente <superioare= Ear%onie, dra8oste etc"F, este 8uvernat de 1enus" El este 6n le8#tur# cu secreiile ti%usului 3i per%ite inte8rarea ener8iei provenit# din senti%ente" 'entrul larin8ian, le8at de ener8ia intelectual#, este 8uvernat de Mercur" El este 6n relaie cu secreiile tiroidiene 3i per%ite captarea ener8iei sunetelor, au&ite sau e%ise" 'entrul 7rontal, le8at de /una 7uncionare a circulaiei prin structurile ener8etice Ecentri, %eridianeF, este 8uvernat de Iranus" El este 6n le8#tur# cu secreiile hipo7i&are 3i, din aceast# cau&#, el constituie un <turn de control= la nivel endocrin 3i ener8etic" Are puin# in7luen# directa asupra %eta/olis%ului ener8etic" 'entrul coronal, le8at de ener8iile %ai su/tile, epi7i&are Ein7luena asupra rit%ului so%n+ ve8he, echili/ru al nevoilor se.uale etc"F" ':nd capacit#ile lui sunt de&voltate, el per%ite

captarea ener8iei pe c#i 7oarte su/tile cu% ar 7i %editaia sau rela.area" $rintre nu%ero3ii centri de %ai %ic# i%portana, e.ist# un centru ener8etic asociat 7iec#rui ochi 3i 7iec#rei urechi, care per%it o re8lare 3i o su/li%are a vederii 3i au&ului, si%urile cele %ai de&voltate la o%" Ace3ti centri sunt 8uvernai de Iranus EvedereaF 3i Mercur Eau&ulF" Aa ni+ vel di8estiv, e.ist# patru centri %inori care per%it asi%ilarea ener8etic#"

Centr'l energetic
'entrul coronal

Semn,t'ra planetara

)'nc.ii spirit'ale /i energetice

centri, deschidere spre

Spiritual: )eptun Ener8etic: )eptun Sinte&a celorlali con3tiina cos%ic# Spiritual: Iranus Ener8etic: Iranus Spiritual: 1enus Ener8etic: Mercur

'entrul 7rontal

EMercurF 'on3tiina individual#, cunoa3tere superioar#

'entrul larin8ian 'entrul cardiac 'entrul solar 'entrul sacrat 'entrul cocci8ian

EMercurF 'ontrol 3i re8lare a e%oiilor, creaie artistic# Ar%oni&ea&# centrii superiori 3i in7eriori Guncii di8estive, sediul e8o+ului 3i al voinei Se.ualitate, creativitate

Spiritual: 1enus Ener8etic: 1enus Spiritual: Soare Ener8etic: Soare Spiritual: $luton Ener8etic: Jupiter

Spiritual: Jupiter E$lutonF )evoi 7unda%entale, sediul ener8iei Bundalini Ener8etic: $luton EMarte sau AunaF

Ei sunt 8uvernai de Jupiter Ecentrul hepaticF, de Soare Ecentrul 8astricF, de Saturn 3i Aun# Ecentrul pancreatic e.ocrinF 3i Jupiter Ecentrul pancreatic endocrinF" Aa nivelul 8onadelor, e.ista doi centri Eunul pentru 7iecare 8onad#F ce au rol de releu 3i per%it trans7or%area ener8iei provenite din centrii cocci8ian 3i sacral Ei sunt 8uvernai de Marte Ela /#r/atF 3i de 1enus Ela 7e%eieF" Aa nivelul pal%ei e.ist# un centru care per%ite schi%/urile directe cu e.teriorul, at:t pentru captarea ener8iei c:t 3i pentru trans%iterea ei" El este 8uvernat de Mercur"

ENER II #I SU%STAN3E CORPORALE

Dup# ce a% a/ordat corpul ener8etic 6ntr+o %anier# 8lo/al#, este indispensa/il s# studie% 6ntr+un %od analitic di7eritele tipuri de ener8ii 3i su/stane care co%pun corpul u%an, 3i pe care le pute% clasa dup# 8radul lor de densitate 3i ra7ina%ent"

Energia
Ea per%ite %ani7estarea vieii" Su/ aceast# denu%ire sunt re8rupate %ulte su/straturi, de e.e%plu c:nd se vor/e3te despre ener8ia hranei sau ener8ia esenei, cu% ar 7i activitatea 7i&iolo8ic# a esuturilor 3i or8anelor" Gunciile ener8iei Sunt %ultiple: Trans1orm,rile. acesta este, de e.e%plu, ca&ul di8estiei, al %eta/olis%ului etc" $ute% atri/ui acestor trans7or%#ri o sin8ur# se%n#tur# planetar#" Ana/olis%ul 3i cre3terea sunt 8uvernate de c#tre Soare, de Aun# 3i de Jupiter> cata/olis%ul + de Marte 3i Saturn, putre7acia

de la nivel colic de $luton, deto.i7ierea de Jupiter etc" Circ'la.ia! punerea 6n %i3care, ca de e.e%plu 6n 7uncionarea siste%ului circulator sau a siste%ului nervos" Aceast# 7uncie este prin e.celen# %ercurian#, dar la ea %ai particip# 3i Soarele, 6n calitate de 8enerator de c#ldur# necesar# 7luidit#ii %i3c#rii" $e plan %ai su/til, la nivelul %eridianelor, Iranus 9oac# un rol preponderent" *nc,l-irea per%ite %eninerea te%peraturii corpului" Este 8uvernat# de Soare Ec#ldura produs# de %eta/olis%F 3i Marte Ec#ldura pro dus# de tonusul 3i activitatea %uscular#F" Protec.ia! care per%ite evitarea p#trunderii 7actorilor pato8eni e.teriori Ev:nt, c#ldura, 7ri8 etc"F" Ea este 8uvernat# de Saturn Eastrin8en#F 3i Jupiter Eprotecie %ai speci7ic#F" Control'l! care per%ite %eninerea lichidelor 3i a s:n8elui 6n &onele corespun&#toare 3i 6%piedica pierderile" El este 8uvernat de Saturn"

S'rsele de energie
Ele sunt de dou# tipuri: nnscute, adic# inerente individului care le+a %o3tenit de la p#rinii s#i, 3i ctigate, 8raie trans7or%#rilor din hran# 3i din aerul inspirat"

S4ngele
Este lichidul corporal cel %ai i%portant 'ircul:nd prin tot corpul, el are rol nutritiv EAun#, JupiterF 3i constituie principalul suport al spiritului ESoareleF" Relaiile dintre Soare 3i ener8ie sunt i%portante" Ener8ia este necesar# producerii s:n8elui, 6l 7ace s# circule 3i 6l retine 6n vase, 6%piedic:nd e.trava&#rile sau he%ora8iile" $rin aportul s#u nutritiv, s:n8ele particip# la %eninerea 3i re6nnoirea ener8iei s#n#toase din di7erite or8ane" Toate tradiiile sunt de acord asupra ori8inii principale a s:n8elui: trans7or%area ali%entelor" Ener8ia aerului, captat# prin respiraie, 3i ener8ia esenial#, proprie 7iec#rui individ, particip# 3i ele la 7or%area s:n8elui"

Esen.a
Este partea cea %ai ra7inat# a ener8iei" Distin8e% o esen# c:3ti8at#, provenind din hran# 3i put:nd 7i re8enerat#, 3i o esen# 6nn#scut#, trans%is# de c#tre p#rini 3i care nu poate 7i re6nnoit#" Aceast# esen# 6nn#scut# per%ite e.pri%area caracterelor ereditare, a codului 8enetic propriu 7iec#rui individ" Esena are un rol activator 3i re8lator al trans7or%#rilor, al cre3terii 3i reproducerii" A% v#&ut c# ea particip# la 7or%area s:n8elui" Este i%plicat# 3i 6n ciclurile lun8i de de&voltare a individului 3i 6n 7unciile sale de reproducere" Ea este 8uvernata de Soare 3i $luton"

Lichidele corporale
Ele sunt pre&ente 6n tot corpul" I%e&esc 3i hr#nesc celulele" Au ori8inea 6n ali%entaie" Aichidele sunt str:ns le8ate de s:n8e 3i de ener8ie" Ener8ia este r#spun&#toare de producerea 3i circulaia lichidelor 6n corp" Ea evit# pierderea sau acu%ularea lor e.cesiv#" Aichidele au un rol ase%#n#tor s:n8elui EnutriieF intr:nd 6n co%po&iia acestuia" $ierderile de s:n8e au r#sunet asupra lichidelor care au tendina s# se epui&e&e" Insu7iciena lichidelor tinde s# produc# o 6nc#l&ire care d#unea&# s:n8elui,

lichidele corporale sunt 8uvernate de Aun# Eplas%a, saliva, 7unciile hidratante 3i nutritive ale lichidelorF, de 1enus Esecreiile %ucoase, 7unciile lu/ri7iante 3i te%peranteF 3i de )eptun Elichidul che7alo+rahidian, lichidul sinovial, 7unciile hr#nitoare pentru creier 3i %#duva osoas#F" ;ntre aceste di7erite su/stane e.ist# deci %ultiple relaii" )e d#% sea%a ast7el c# or8anis%ul este un tot, un ansa%/lu al c#rui echili/ru depinde de nu%ero3i 7actori e.trinseci 3i intrinseci" Doar o a/ordare 8lo/al# a acestor di7erii 7actori poate per%ite s# se 7ac# un /ilan al st#rii de echili/ru a unui pacient dat S'5stan., corporal,
Ener8ie S:n8e

Rol
Trans7or%are 'irculaie 6nc#l&ire $rotecie 'ontrol )utriie Suport al spiritului

Origine
Ali%entaie 3i respiraie $#rini E8enitoriF Ali%entaie 3i respiraie

Esen# Aichide corporale

Activarea 3i re8larea Ali%entaie Epartea cea %ai trans7or%#rilor, a ra7inat# de c#tre di8estieF $#rini cre3terii 3i a reproducerii E8enitoriF I%e&ire )utriie Ali%entaie

$entru a studia %ai 6n detaliu %eta/olis%ul 3i 7uncionarea ener8etic# a 7iinei u%ane, este nevoie s# se adopte dialectica unui siste% tradiional 3i de a o ur%a cu ri8uro&itate, ceea ce dep#3e3te cadrul acestei lucr#ri"

Tradiia occidental# posed# un ase%enea siste%, pe care $aracelsus 1+a de&voltat 6n %od deose/it, dar di7icult#ile de interpretare a te.telor disponi/ile, 3i %ai ales a/sena unei tradiii clinice 3i terapeutice, care s# se 7i perpetuat p:n#+n &ilele noastre 7ac acest siste% practic inutili&a/il"

CAU&ELE %OLILOR
'e este s#n#tatea@ ':nd 6ncepe /oala@ Din aceste dou# 6ntre/#ri decur8e atitudinea noastr# 7a# de /olnav, de %edicin#, de astrolo8ie" Din punctul de vedere al %edicinei o7iciale, se vor/e3te cu adev#rat de /oal# 6ncep:nd din %o%entul 6n care se pot decela ano%alii 7ie la e.a%enul clinic, 7ie prin e.a%ene co%ple%entare cu% sunt anali&ele de s:n8e sau de alte esuturi precu% 3i prin e.a%ene radiolo8ice" Totu3i, proced:nd 6n acest 7el, 6nt:lni% 6n cale %ai: %ulte o/stacole" Mai 6nt:i tre/uie s# de7ini% criteriile de nor%alitate, de s#n#tateN 3i c:nd spune% nor%e spune% 3i e.cepii" A9un8e% ast7el s# </#nui%= /oala, s# apel#% la e.a%ene 8reoaie 3i costisitoare, 3i pute% chiar s# 7i% tentai s# trat#% indivi&i 6n plin# 7or%# dar ale c#ror caracteristici /iolo8ice ies 6n a7ara nor%elor sta/ilite dup# criterii de pro/a/ilitate" 6n schi%/, 6ntr+un ase%enea siste%, sunte% adesea asaltai de indivi&i ale c#ror e.a%ene sunt toate nor%ale, dar care au diverse su7erine, cali7icate 6n %od o/i3nuit drept 7uncionale, 3i pentru care posi/ilit#ile dia8nostice 3i terapeutice o/i3nuite sunt s#race, chiar ine.istente" $rin asta nu 6nele8 s# pun 6n discuie i%portana e.a%enelor co%ple%entare ale %edicinei o7iciale, ci vreau doar s# recunoa3te% c# acestea au li%itele lor, ceea ce din ce 6n ce %ai %uli pacieni au ne7ericirea s# constate pe pie+ lea lor" Se pare deci c# s#n#tatea nu se re&u%# la nor%alitatea unei /aterii de teste la un %o%ent

dat" Este %ai de8ra/# 'n echili5r' dinamic care ne permite sa ne adaptam mai 5ine la 1eciorii e+teriori Ecli%atici, ali%entari 3i 7i&iciF /i la 1actorii interiori Ee%oionali 3i se.ualiF care sunt speci7ici 7iec#rui individ 6n decursul vieii" Din acest punct de vedere, /oala s+ar de7ini %ai de8ra/# ca o incapacitate de a 7unciona ar%onios, at:t pe plan 7i&iolo8ic c:t 3i psiholo8ic, din cau&a unuia sau a %ai %ultora dintre ace3ti 7actori" Adeseori, pri%a cau&# de /oal# este e%oional#, 3i ea se re7lect# 6n %ai %ulte 7eluri si la di7erite niveluri de densitate" Aceast# a/ordare a s#n#t#ii 3i a /olii este cea a tuturor %arilor siste%e %edicale tradiionale: %edicina chine&#, %edicina ti/etan#, %edicina her%etic#, pe care le pute% cali7ica de ener8etice, pentru c# ele dau %ai %are atenie 7unciei dec:t or8anului, su/tilului dec:t densului, ori8inii pro7unde dec:t cau&ei %ediate, terenului dec:t accidentalului" Toate aceste siste%e co%porta aspect astrolo8ie i%portant, inclu&:nd 3i 7actorii cli%atici 3i ciclici 6n ela/orarea dia8nosticului 3i 6n strate8ia terapeutic#"

Ca'-ele primare ale 5olilor! cele cinci entit,.i ale l'i Paracels's
E.punerea ce ur%ea&# tre/uie s# 7ie luat# ca o ipote&# de lucru" Este 6ntr+adev#r 8reu de dovedit adev#rul celor spuse 6n %od co%plet 3i si8ur" Totu3i, are %eritul s# atra8# atenia asupra di7eritelor %ecanis%e, desi8ur su/tile, dar adesea corelate cu e.periena clinic# 3i o/servaia astrolo8ic#" $aracelsus e.pune 6n Liber paramirum ori8inile su/tile ale /olilor, pe care le clasi7ic# 6n cinci 8rupe principale: cele cinci entit#i" Aceste cinci entit#i sunt ni3te preetiologii! adic# 7actori preala/ili cau&elor directe 3i evidente ale /olilor" De e.e%plu, o 8rip# are drept cau&# direct# un virus, dar aceasta in7ecie viral# poate ea 6ns#3i s# 7ie 7avori&at#, sau %ai de8ra/# provocat#, de una dintre cele cinci entit#i" 'eea ce 1+a 7#cut pe $aracelsus s# spun#: <E.ist# cinci 7eluri de hidropi&ie, tot at:tea de 8#l/enare, tot at:tea de 7e/r#, tot at:tea de 3ancru> 3i la 7el se 6nt:%pl# 3i cu celelalte E/oliF"= Dup# $aracelsus, este i%posi/il s# vindeci o /oal# dac# nu ii cont de entitatea care este cau&a ei preala/il#" Aceste cinci entit#i sunt entitatea astrelor, entitatea otr#vii, entitatea natural#, entitatea spiritual# 3i entitatea lui Du%ne&eu" Entitatea astrelor corespunde in7luenelor %or/ide directe pe care astrele o pot avea asupra s#n#t#ii" 'hiar dac# planetele nu au o in7luen# direct# asupra caracteristicilor 7i&iolo8ice 3i psiholo8ice ale 7iinei u%ane, ele pot, 6n unele 6%pre9ur#ri, s# devin# <veninoase= 3i s# polue&e o%ul supus in7luenelor lor" Astrele au natura 3i propriet#ile lor variate, ase%eni oa%enilor de pe $#%:nt Acelea3i astre au 6n ele 6nsele posi/ilitatea de %utaie, adic# posi/ilitatea de a deveni %ai /une, %ai rele, %ai dulci, %ai acide, %ai a%are" Dac# ele r#%:n 6n starea lor cea %ai /un#, ni%ic r:u nu e%an# din ele" Dar atunci c:nd decad, %ali8nitatea lor se %ani7esta"= Tre/uie deci s# distin8e% /ine, pe de / parte, utilitatea planetelor 6n calitatea lor de re7lectare celest# a constituiei o%ului, ceea ce se 7olose3te de e.e%plu c:nd 7ace% o te%# natal#, 3i pe de alt# parte, 7acultatea acestor planete, 6n calitatea lor de corpuri 7i&ice, de a avea o aciune po&itiv# sau ne7ast#, ceea ce nu poate 7i 6n nici un ca& pus 6n eviden# doar prin te%a natal#"

Acest aspect to.ic al astrelor era /ine cunoscut cu %ulte secole 6n ur%# din %o%ent ce 8#si% 6n /io8ra7ia unor oculti3ti relat#ri despre pre+cauiunile luate 6n ti%pul unor con7i8uraii astrale deose/ite" 6n special, se astupau u3ile 3i 7erestrele pentru a evita contactul cu e7luviile ne7aste ale acestor astre devenite pentru o vre%e %ale7ice" Entitatea otr,0ii este 6n relaie cu %eta/olis%ul corpului u%an" $entru $aracelsus, or8anis%ul este co%para/il cu un la/orator alchi%ic unde ali%entele sunt trans7or%ate 3i incorporate, iar de3eurile eli%inate" Dar o proast# 7uncionare a acestei alchi%ii interioare va provoca o acu%ulare de de3euri, sau otr#vuri, care vor putea 7i la ori8inea %aladiilor" Teoria aceasta 8#se3te ecou 6n unele teorii naturopatice actuale, dup# care esenialul trata%entului vi&ea&# <drenarea e%onctoriilor= 3i eli%inarea <to.inelor= a c#ror acu%ulare 6n or8anis% este considerat# ca 7iind cau&a pri%ar# a nu%eroase /oli" Entitatea nat'rala corespunde sche%ei arhetipale a o%ului" $aracelsus o nu%e3te <7ir%a%ent=" Este planul de construcie a or8anis%ului, cu punctele lui tari 3i sl#/iciunile sale, pe care o%ul le %o3tene3te la na3tere 3i care poate 7i pertur/at s+au re8enerat prin condiiile de via# /une sau rele, sau prin alte %i9loace %ai speci7ice" $aracelsus a/ordea&# entitatea natural# dup# trei dialectici: or8anele, care sunt astrele <7ir%a%entului= u%an, a </olii lui cere3ti=" Aa o%, 7icatul este Jupiter, creierul este Auna, ini%a este Soarele, splina este Saturn, pl#%:nul este Mercur, rinichii sunt 1enus, ve&icula /iliar# este Marte> cele patru ele%ente, care re8rupea&# di7eritele procese 7i&iolo8ice: Gocul, cel %ai puin percepti/il dintre ele%ente, se %ani7est# prin c#ldura corporal#, Aerul prin %i3c#rile interne precu% respiraia sau circulaia, Apa se re8#se3te 6n lichidele or8anice, $#%:ntul 6n di7eritele su/stane ce co%pun corpul Eoase, ele%ente nutritive etc"F> + u%orile, 7oarte le8ate de aro%e, sunt /ila, %elancolia, 7le8%a Ecal%ulF 3i s:n8ele" Entitatea spirit'al, re8rupea&# toate ele%entele psihice, 7ie c# vin de la su/iectul 6nsu3i, cu% ar 7i pertur/#rile e%oionale, dinspre alii Esu8estie, hipno&#F sau chiar de la entit#i aparin:nd altor planuri de %ani7estare EposedareaF" Entitatea l'i D'mne-e' evoc# prin unele aspecte ale ei ideea de Bar%a" 2rice /oal#, dup# $aracelsus, este o pedeaps# divin# 3i un %od de puri7icare" Mo%entul vindec#rii nu este deci, la ur%a ur%ei, 6n %:inile doctorului, ci 6n cele ale lui Du%ne&eu" Dac# acest %o%ent este aproape, alt7el spus, dac# a 7ost puri7icata sau epui&at# Bar%a cea rea care a 8enerat /oala, /olnavul va 6nt:lni un doctor capa/il s#+l vindece> alt7el, el nu va 6nt:lni dec:t %edici ne+ putincio3i 6n 7aa /olii sale" Acest re&u%at e.tre% de succint al teoriei celor cinci entit#i scoate 6n eviden# %ai %ulte 6nv##%inte 7oarte utile pentru astrolo8" In7or%aii despre entitatea astrelor vor putea 7i 7urni&ate de studiul tran&iturilor" E.periena con7ir%# c# un tran&it planetar nu este nociv 6n sine, chiar dac# este vor/a despre o planet# reputat# ca %ale7ic# precu% Saturn" 'alitatea aspect#rilor planetei care tran&itea&# este deter%inant# 6n caracterul po&itiv sau ne8ativ al tran&it#rii" 2 planeta care tran&itea&# va avea un e7ect cu at:t %ai ne7ast cu c:t ea este disonant#" $aracelsus 6nelesese 3i e.pri%ase 7oarte clar acest lucru 6n ur%# cu cinci secole"

Te%a natal# nu e.pri%# 6n %od clar o /oal# dec:t dac# aceasta re iese din entitatea natural#" Este vor/a atunci, 6ntr+un anu%e 7el, de un <de7ect de construcie=, de un viciu arhetipal a c#rui corectare se dovede3te cel %ai adesea di7icil#" A% 7ost uneori 7rapat de s#r#cia in7or%aiilor o/inute din te%a natal# a unor pacieni, atin3i 7oarte devre%e de %aladii 8rave, invalidante, 3i care, cu si8uran#, aveau o in7luen# %a9or# asupra vieii lor" 'u% este posi/il s# nu se 8#seasc# nici o indicaie, chiar dintre cele %ai indirecte, despre o /oal# sau o in7ir%itate at:t de i%portant#@ 6ntr+un ase%enea ca&, se poate presupune c# nu entitatea natural# este de vin#" Este posi/il ca /olile ce se datorea&# entit#ii lui Du%ne&eu s# 7ie 3i ele schiate 6n te%a natal#, dar 6ntr+un %od %ult %ai su/til, dup# o dialectic# di7erit#, 7ondat# %ai de8ra/# pe le8i spirituale 3i %ecanis%e e%oionale dec:t pe un nivel 7i&iolo8ic sau ener8etic" + Daca /oala re&ult# din entitatea astral#, a otr#vii sau din entitatea spiritual#, vo% c#uta &adarnic 6n te%a natal# ceva indicatori direci"

Entitatea
astrelor otr#vii natural# spiritual# lui Du%ne&eu

Instr'ment astrologie ce permite o corelare

Tran&itul planetar )ici o %etod# astrolo8ic# Te%a natal# )ici o %etod# astrolo8ic# Se%ne indirecte 6n te%a natal#

Metod, de tratament
Re%edii protectoare, sau trata%ente ad%inistrate 6n anu%ite %o%ente Trata%ent alchi%ic Di7icil#" Inele su/stane alchi%ice E.orcis%, hipno&#, psihoterapie Di7icil#" Ru8#ciune, %antre sau alte practici spirituale

Ca'-ele ini.iale ale 5olilor

Datorit# celor cinci entit#i, sau cau&e preala/ile, or8anis%ul u%an poate 7i atins de orice /oal#" Distin8e% ast7el %ai %ulte tipuri de cau&e iniiale ale acestor /oli" Bolile celeste sau climatice: la ori8inea lor se a7l# un 7actor cli%atic Ev:nt, 7ri8, c#ldur#, u%iditate, usc#ciuneF e.cesiv pentru capacit#ile de adaptare ale su/iectului" Acest 7actor p#trunde prin piele 3i %u3chi, sau prin ori7iciile de la nivelul capului E8ur# 3i 6ndeose/i, nasF" G#r# un trata%ent sau o reacie curativ# spontan# a or8anis%ului, /oala evoluea&# de la supra7a# spre pro7un&i%e a8rav:ndu+se" Bolile umane sau emoionale: sunt datorate pertur/#rilor a7ective sau e%oionale ale su/iectului" Tradiia chine&# distin8e 3apte principale e%oii ce stau la ori8inea tul/ur#rilor patolo8ice: /ucuria, 7uria, tristeea, tea%a, 8roa&a, e.cesul de %editare 3i 8ri9ile" Spre deose/ire de precedentele, ele atin8 direct pro7un&i%ea or8anis%ului 3i ener8iile sale" Bolile terestre re8rupea&# 7actorii ali%entari, 8eo/iolo8ici, poluarea etc"

Locali-are /i tip de de-echili5r'

$entru a se a9un8e la un dia8nostic ener8etic precis, condiie necesar# unui trata%ent adecvat 3i e7icace, este nevoie s# se locali&e&e cu preci&ie de&echili/rul" Mulu%it# siste%ului 7i&iolo8ic tradiional pe care ne spri9ini%, pute% a7la daca patolo8ia este la supra7aa corpului,

6n pro7un&i%e, la nivelul unuia sau %ai %ultor or8ane ener8etice, al unuia sau %ai %ultor canale etc" 6n plus, ne vo% preocupa s# deter%in#% natura de&echili/rului: insu7icien#, e.ces, 7ri8, c#ldur#, %i3care ener8etic# a+nor%al# etc" 6n s7:r3it, vo% 6ncerca s# 8#si%, atunci c:nd e.ist#, cau&a care st# la ori8inea i%ediat# a /olii" De e.e%plu, o in7ecie urinar# 9oas# care, din punct de vedere ener8etic, poate 7i le8at# de o acu%ulare de <u%iditate + c#ldur#= la nivel pelvian, poate avea ca ori8ine i%ediat# un e.ces punctual de /#uturi alcoolice 3i dulci Epunch, lichioruri etc"F" Acest e.ces nu e 6ns# cau&a 7unda%ental# a de&echili/rului, care de9a e.ist# %ai dinainte, ci el a provocat declan3area cri&ei"

%OALA #I 6ARMA
':nd ne str#dui% s# 8#si% cau&a pri%ar# a unei %aladii, a9un8e% inevita/il la o 6ntre/are, o 6ntre/are 7#r# r#spuns" 'a s# relu#% e.e%plul 8ripei, ori8inea i%ediat# a acestei /oli este un virus, dar virusul a p#truns din cau&a unei insu7iciene de ap#rare a or8anis%ului, o pro/le%# a terenului> terenul poate 7i sl#/it din cau&a pro/le%elor dietetice, ele 6nsele le8ate de un de&echi+ li/ru e%oional anu%e, de e.e%plu, de pro/le%e relaionale ale c#ror cau&e sunt""@ Aceasta este 6ntotdeauna o ulti%# 6ntre/are, c#reia nu+i pute% da un r#spuns o/iectiv" Mer8:nd %ai departe, tre/uie s# privi% dintr+un punct de vedere 7iloso7ic" $aracelsus ar r#spunde c# Du%ne&eu este cau&a pri%ar#, aduc:nd toate cau&ele /olilor la entitatea lui Du%ne&eu" Materialistul pre7er# s# vor/easc# despre 6nt:%plare, ceea ce este de ase%eni o pro7esiune de credin#" 6n acest stadiu, pute% s# evoc#% 3i ipote&a Bar%ei" Oar%a 3i re6ncarnarea sunt 6n %ie&ul nu%eroaselor tradiii spirituale" In 2rient, hinduis%ul 3i /udis%ul le acord# un loc esenial> 6n 2ccident, se pare c# pri%ii cre3tini ar 7i avut credine identice, 6nainte ca (iserica sa arunce 6n uitare aceste teorii" Aa s7:r3itul secolului al ?I?+lea totu3i, nu%ero3i vindec#tori e&oteri3ti au reluat 3i au aran9at aceste concepte dup# placul lor" Teoria Bar%ei este 7ondat# pe ipote&a e.istenei unei le8i de la cau&# la e7ect, care 8uvernea&# toate 7eno%enele" Oar%a 6nsea%n# <aciune=" Toate eveni%entele 3i 6nt:%pl#rile actuale sunt re&ultatul unor aciuni trecute" Toate aciunile actuale deter%in# condiiile 3i eveni%entele viitoare" Marele %aestru indian, $ad%asa%/hava, care a per%is de&voltarea /udis%ului 6n Ti/et, scrie: <Dac# vrei s# v# cunoa3tei viaa trecut#, e.a%inai+v# starea pre&ent#> daca vrei s# v# cunoa3tei viaa viitoare, e.a%inai+v# aciunile pre&ente"= 'onsecinele aciunilor nu survin i%ediat" Ele sunt %ai %ult sau %ai puin a%:nate, 3i pot ap#rea pe planuri di7erite de planul iniial" De e.e%plu, consecina Bar%ic# a unui 7urt sau a tendinei de a+i 6nsu3i /unul altuia, nu 6nsea%n# neap#rat c# 6n viitor vei 7i tu 6nsui 7urat Este posi/il s# ai de su7erit 6n ur%a unei ener8ii vitale insu7iciente sau a unei constituii 7i&ice %ai sla/e" $e de alt# parte, 7ondul este %ai i%portant dec:t 7or%a E%oia ce 6nsoe3te aceast# aciune este preponderent# 6n calitatea Bar%ei" Iciderea cuiva va avea consecine 7oarte di7erite dac# aceasta aciune s+a datorat 7uriei, dac# a 7ost 7#cut# cu o a/solut# indi7eren# sau dac# s+a ucis pentru a salva alte persoane" S# not#% de ase%eni c# orice aciune anterioar# clipei pre&ente poate 8enera o Bar%a care, 6n 6ntre8i%e sau 6n parte, se poate e.pri%a chiar 6n aceast# via#" Oar%a nu se re7er# deci neap#rat la o viaa trecut#, ci consecinele unui act co%is pot 7i

su7erite chiar 6n aceast# via#" Teoria aceasta n+are ni%ic 7atalist" Dup# tradiiile care 7olosesc acest siste% 7iloso7ic, e.ist# 6ntr+adev#r %i9loace care per%it puri7icarea unei Bar%e ne8ative 3i 6n acest 7el s# se u3ure&e, sau chiar s# se supri%e consecinele ne7aste pe care ea le+ar putea aduce" De %ai %ulte ori, l+a% v#&ut pe unul dintre pro7esorii %ei reco%and:nd unei persoane venite s#+l consulte s# e7ectue&e anu%ite practici spirituale deose/ite pentru a+l a9uta s# evite un pericol care ar 7i putut surveni puin %ai t:r&iu, sau pentru a putea traversa 7#r# di7icult#i o perioad# care s+ar 7i putut dovedi critic#" Ast7el, perspectiva o7erit# de aceast# le8e a cau&ei 3i e7ectului 6ncura9ea&# creativitatea 3i responsa/ilitatea, 3i te%perea&# un pic senti%entul de nedreptate 6n 7aa ine8alit#ilor vieii, 6ndeose/i a s#n#t#ii" 'u toate acestea, eu nu 6%p#rt#3esc vi&iunea ro%antic# a nu%ero3ilor e&oteri3ti occidentali, care consider# o%ul ca 7iind pe o cale de evoluie linear#, neput:nd pro8resa dec:t de la o via# la alta" Giecare re6ncarnare ar avea un scop 3i ar per%ite noi acu%ul#ri duc:nd pro8resiv spre 6nelepciune 3i atotcunoa3tere" 1i&iunea hinduist# 3i /udist# este 3i %ai crud#, co%par:nd+ciclurile de rena3tere cu o %la3tin# sau un ocean de su7erin#, din care tre/uie s# te eli/ere&i c:t %ai repede, e.peri%ent:nd ast7el nenu%#rate 7or%e de e.isten# dureroase"

La ni0el astrologic
;ntr+o te%# natal#, totul poate 7i interpretat din punct de vedere Bar%ic" Giecare detaliu al te%ei este re&ultatul aciunilor trecute 3i re pre&int# 8er%enele co%porta%entelor, 3i deci al Bar%ei viitoare" Din acest punct de vedere, nu este deloc nevoie de indicatori speciali privind vieile trecute" Se poate lua ca punct de plecare v:r7ul casei a 1i+a 3i pa tronul ei, pentru c# aceast# cas# se%ni7ic# 7a%ilia, %ediul din care se vine si, 6ntr+un sens %ai lar8, cau&ele directe ale acestei re6ncarn#ri, dar orice alt si%/ol ne poate aduce de ase%eni pe acest teren" 2 cercetare privind Bar%a va insista %ai %ult asupra e%oiilor care stau la ori8inea aciunilor 3i o/iceiurilor de co%porta%ent dec:t asupra condiiilor sociale" Ea se va apropia %ai %ult de o anali&# psiholo8ic#, care scoate la lu%in# anu%ite 6nclinaii e%oionale sau tendine co%porta%entale, dec:t de un ro%an care s# povesteasc# o serie de 6nt:%pl#ri despre epoca sau conte.tul social 6n care a evoluat o persoan#" ;ntre/area: <Aceasta /oal# este o /oal# Bar%ic#@= nu are nici un sens, din %o%ent ce tot ceea ce survine este consecina aciunilor trecute, 3i deci de ori8ine Bar%ic#" Este %ai direct s# ne 6ntre/#% 6n ce %# sur# este posi/il s# u3ur#% sau s# puri7ic#% Bar%a care st# la ori8inea /olii, alt7el spus: <(oala cu care ne con7runt#% este ea vindeca/il#, 3i cu%@= Aceasta, chiar 6n ca&urile cele %ai 8rave, las# 6ntotdeauna o lic#rire de speran#, sla/#, e adev#rat, aceea de a 8#si 7iina sau %etoda capa/il# s# puri7ice Bar%a a9uns# la %aturitate 3i care a 8enerat /oala" )u voi %ai vor/i %ai departe despre acest su/iect at:t de co%ple." 'unoa3terea condiiilor e.terioare a vieilor noastre trecute nu r#spunde dec:t curio&it#ii 3i nu este de nici un interes" 6n special, 7aptul de a cunoa3te cau&ele Bar%ice ale unei /oli sau ale unui de&echili/ru nu este 6n nici un ca& su7icient 6n sine pentru a re&olva aceast# pro/le%#" Tendinele psiholo8ice ale

individului, patolo8ice sau nu, se perpetuea&# de la o re6ncarnare la alta, %ai ales dac# nu se e7ectuea&# nici o lucrare interioar#, 3i ele pot deci s# 7ie puse 6n eviden# 6ntr+o te%# astral# sau 6n cursul unei consultaii 7#r# s# 7ie nevoie s# se 7ac# alu&ie la Bar%a" Aucrul asupra Bar%ei cuiva cere o st#p:nire spiritual# care nu depinde de cuno3tinele livre3ti 3i care dep#3e3te cadrul acestei lucr#ri"

E7AMENUL CLINIC *N MEDICINA ENER ETIC"

Dup# cu% a% ar#tat p:n# acu%, este li%pede c# e.a%enul clinic tre/uie orientat spre o a/ordare ener8etic# 3i astrolo8iei $entru astrolo8, e.a%enul clinic este un %i9loc de a con7runta situaia arhetipal# a su/iectului, a3a cu% apare ea 6n te%a natal#, cu situaia lui pre&enta" $ute% co%para te%a natal# cu planul unei case 6nainte de constituire, iar consultaia cu starea locului 7#cut# la un %o%ent dat" De la na3tere, s+au putut produce nu%eroase schi%/#ri, le8ate nu nu%ai de terenul de pornire ci 3i de %odul de via# 3i co%porta%entul pacientului" Distin8e% di7erite etape ale e.a%enului clinic + ana%ne&#, palpa+rea, ascultarea, ol7acia +, 6n care intervin toate or8anele de si% care sunt instru%entele de investi8aie cele %ai 7ia/ile de care dispune%" Anamne-, caut# antecedentele 7a%iliale 3i personale ale su/iectului" Ea tre/uie s# 7ie c:t %ai precis# cu putin#, 6n special 6n ceea ce prive3te data 3i ora apariiei si%pto%elor Eaceasta va per%ite s# se sta/ileasc# te%a orar# a /oliiF" Ana%ne&# per%ite apoi s# o/ine% preci&#ri despre istoricul /olii, despre 6%pre9ur#rile 6n care a ap#rut 3i despre pre&ena sau a/sena 7actorilor declan3atori" 6n s7:r3it, ea aprecia&# starea actual# a pacientului" 6n %edicina ener8etic#, ea in7or%ea&# practicianul despre ur%#toarele ele%ente: pre&ena 3i 7elul de 7e/r#, 7risoane, transpiraie, durere> calitatea so%nului, a po7tei de %:ncare, a or8anelor de si%> atracie sau aversiune 7a# de anu%ite 8usturi, de unele tipuri de ali%ente> sete, %iciune, urin#, 7ecale> sen&aii diverse> vise" Inspec.ia prive3te %or7olo8ia 8eneral# a pacientului, dina%is%ul s#u, e.presia" Apoi str#lucirea privirii, a 7eei, a tenului" 6n s7:r3it, se vor o/serva &one %ai precise, cu% ar 7i con9unctivele 3i li%/a, pentru care au 7ost de&voltate siste%e de coresponden# precise cu di7eritele &one ale corpului" Palparea prive3te corpul 6n 8eneral 3i pulsul" $alp:nd pielea 3i %u3chii, pute% s# evalu#% te%peratura local#, sensi/ilitatea tactil# 3i dureroas# 3i tonusul de pe supra7aa corpului" $alp#% cu %ai %ult# atenie %e%/rele, a/do%enul 3i anu%ite &one ener8etice suscepti/ile de a ne da in7or%aii despre locali&area 3i evoluia patolo8iei pro7unde" $alparea pulsului este o parte 7unda%ental# a e.a%enului 6n %edicina ener8etic#" 6n toate tradiiile, sunt consacrate lucr#ri 6ntre8i acestui su/iect" Este 7olosit %ai ales pulsul radial" Inii practicieni 7oarte e.peri%entai, 7ac din acest e.a%en unicul lor instru%ent de investi8aie clinic#" 6ntr+adev#r, e.a%inarea pulsului per%ite 6n acela3i ti%p aprecierea st#rii de echili/ru dintre s:n8e 3i ener8ie, calitatea 7uncion#rii di7eritelor or8ane ener8etice, starea de adaptare a su/iectului la 7actorii se&onieri 3i cli%atici" $e scurt, acest e.a%en per%ite accesul la toat# 7i&iolo8ia ener8etic# a individului 3i a de&echili/relor sale" 6n plus, este un %i9loc de a accede la

date %ai su/tile, de ordin psiholo8ic, spiritual 3i Bar%ic" Asc'ltarea /i ol1ac.ia se re7er# la sunetul vocii, puterea ei, tonalitate> vor/irea 3i tul/ur#rile ei E/:l/:ial#, pronunie 8reoaieF> respiraia, c#reia 6i aprecie% puterea sau sl#/iciunea> pre&ena &8o%otelor respiratorii, cu% ar 7i ralurile, 3uier#turile, 8:7:iala> tu3ea, care poate 7i seac# sau productiv#, sla/# sau puternic#, chintoas# etc"> su8hiul 3i eructaiile> %irosul pacientului, halena sa, a secreiilor 3i e.creiilor Epuroi, 7le8%# etc"F" Hraie acestui e.a%en, 3i 6n special a ana%ne&ei, inspeciei 3i e.a%in#rii pulsului 3i li%/ii, 6ncerc#% s# sta/ili% un ta/lou %ai precis datorat de&echili/relor pacientului, pentru a putea ela/ora o soluie terapeutic# adaptat#"

PARTEA A II8A SIM%OLISMUL *N ASTROLO IA MEDICAL"

'a 3i pentru %ulte alte 3tiine tradiionale, se a9un8e la cunoa3terea astrolo8iei prin inter%ediul unor si%/oluri" Si%/olul este un inter%ediar 6ntre 'unoa3terea ine.pri%a/il#, a7lat# dincolo de cuvinte, 3i conceptualis%, 6nele8ere intelectual#" Ase%eni poe&iei, si%/olul per%ite e.pri%area prin i%a8ine a ceea ce nu poate 7i 7or%ulat ver/al" Sarcina astrolo8ului consta 6n a e.tra8e din si%/ol %esa9ul s#u co%prehensi/il 3i e.pri%a/il, c:t %ai clar 3i c:t %ai precis cu putin#" Toat# /o8#ia 3i toat# valoarea si%/olului astrolo8ie ine de 7aptul c# el nu depinde de %ental ci este o e.presie direct# 3i 7i8urativ# a ceva e.istent <dincolo de intelect=" Doar ast7el se e.plic# 7aptul c# pute%, prin inter%ediul studiului unui si%/ol, <s# ne /ran3#% direct= la 6ns#3i sursa 'unoa3terii, proces adeseori nu%it intuiie" Acest %od de 7uncionare 7ace s# intervin# %ai %ult dec:t raiona%entul" El are nevoie de o deschidere, o l#r8ire a c:%pului de cuno3tine care per%it e.pri%area unei sensi/ilit#i su/tile" Ast7el, practica astrolo8ic# dep#3e3te cadrul unei %unci analitice sau sintetice" Ea devine o adev#rat# Mo8a, o disciplin# care per%ite de&voltarea ar%onioas# 3i si%ultan# a capacit#ilor sen&itive sau intuitive 3i a 7unciilor de raiona%ent, de anali&# 3i sinte&# ale practicantului astrolo8iei" (ine6neles, de&voltarea acestor capacit#i este pro8resiv#" Ea i%plic# o 7a%iliari&are 3i o %aturi&are ce necesit# ti%p" I%pune, de ase%eni, s# se %enin# un echili/ru 6ntre raiona%ent 3i si%ire, ace3ti doi poli adesea contradictorii si%/oli&ai 6n &odiac prin a.a Gecioar# + $e3te, 6n aceasta const# provocarea: 6n a nu se l#sa 6n voia tendinelor naturale care 6%pin8 6ntr+o anu%it# direcie 6n detri%entul celeilalte" Dar 7#r# acest e7ort, 7#r# aceast# aspiraie, este puin pro/a/il s# se reu3easc# 6ntr+o &i s# se e.tra8# din astrolo8ie toat# chintesena sa, toat# /o8#ia sa care se con7runt# p:n# la ur%# cu lu%ina pre&ent# 6n 7iecare" ;n capitolele ce ur%ea&#, se%ni7icaia 8eneral# 3i se%ni7icaia %edical# a se%nelor, casele 3i planetele sunt a/ordate conco%itent 6ntr+adev#r, sensul %edical este cel %ai adesea o e.tindere a sensului 8eneral" Rea%intirea acestuia din ur%# va u3ura deci 6nele8erea 3i asi%ilarea datelor %ai speci7ice despre 7uncionarea or8anic# sau ener8etic# a corpului o%enesc" Tipolo8iile schiate se re7er# 6n %od esenial la %or7olo8ie 3i la dina%is%" Este i%portant s# 6nele8e% utilitatea 3i li%itele lor" )u%ero3i practicieni 7olosesc aceste tipolo8ii ca pe ni3te cutii, c#ut:nd s# 7ac# 6n a3a 7el 6nc:t 7iecare individ s# poat# intra 6ntr+una din ele, uneori cu %are di7icultate" Eu pre7er s# 7ac acest lucru invers: av:nd cuno3tin# de di7eritele tipolo8ii, caracteristicile su/iectului sunt cele care+%i atra8 atenia asupra 7aptului c# el se apropie de unul sau altul dintre tipuri, 6ntr+adev#r, este o utopie s# cre&i c# vei putea 6ncadra pe oricine 6n unul din tipurile astrolo8ice e.istente" Muli su/ieci sunt a%estecuri de %ai %ulte tendine, sunt atipici, 3i a vrea s# le atri/ui o/li8atoriu un anu%it tip astrolo8ie nu este de nici un interes" 6n schi%/, anu%ite persoane sunt evident tipice pentru o anu%it# ener8ie planetar# sau &odiacal#" Interesul const# atunci 6n posi/ilit#ile, pentru practician, de a prevedea sau a

6nele8e anu%ite reacii, 3i de a avea 6n vedere anu%ite strate8ii terapeutice 6n lu%ina acestor date" De e.e%plu, un lunarian tipic, 6n 7aa unei /oli 8rave, va avea tendina s# se 6nchid# 6n sine, s# a3tepte pasiv, s# se re7u8ie&e 6ntr+o lu%e i%a8inar#" In 7aa unui ase%enea ca&, practicianul tre/uie s# dea dovad# de ener8ie pentru a e.tra8e in7or%aiile necesare punerii dia8nosticului, apoi pentru a sti%ula pacientul 3i a+l 6ncura9a s# participe la vindecarea lui" Aa polul opus, un %arian va avea o reacie ener8ic#, uneori violent#, chiar autodestructiva" 6n acest ca&, practicianul va tre/ui s# ai/# o aciune te%peranta, echili/rat#, lini3titoare" Aa un tip san8uin, va tre/ui s# ne 8:ndi% s#+i %oder#% po7tele sau s#+i corect#% e.cesele ali%entare pentru a preveni supra6nc#rcarea, pe c:nd la un %elancolic, tre/uie di%potriv# s#+i reco%and#% o ali%entaie %ai 8ustoas# 3i hr#nitoare 3i un %od de via# %ai puin i&olat 3i ascetic"

Capitol'l (. &ODIACUL
'hiar dac# $#%:ntul se 6nv:rte 6n 9urul Soarelui, pe o or/ita eliptic#, pentru o/servatorul terestru, pare c# Soarele este cel ce se deplasea&# 6n 9urul $#%:ntului 6ntr+un an" (anda de cer pe care aceast# %i3care pare s# se produc# se nu%e3te ecliptica. Ea este parcurs# 3i de celelalte planete ale siste%ului solar" Zodiacul este repre&entarea si%/olic# a eclipticei, un inel de *P4Q 6%p#rit 6n dou#spre&ece se8%ente e8ale, se%nele &odiacale" 6nceputul cercului &odiacal este p'nct'l 0ernal! corespun&:nd interseciei eclipticii 3i a ecuatorului ceresc, 6n %o%entul echinociului de pri%#var#" Zodiacul constituie deci un 7undal ceresc pe care se vor %arca po&iiile 3i %i3c#rile planetelor" Dar aceast# con7i8uraie este str:ns le8at# de $#%:nt, are o 0i-i'ne geocentric, a lu%ii" 'erul despre care este vor/a este un cer apropiat, cel al 7eno%enelor at%os7erice 3i nu s7era stelelor 6ndep#rtate" ;nainte de a a/orda se%ni7icaia %edical# a &odiacului, este esenial s# 7i asi%ilat per7ect si%/olis%ul 8eneral al 7iec#rui se%n" $entru a 7ace asta, se poate e7ectua o anali&# individual#, dar este %ai interesant s# se studie&e relaiile 3i contrastele dintre se%ne" Dup# cu% a% v#&ut %ai sus, &odiacul 7ace parte dintr+un ansa%/lu de si%/oluri care per%it o oarecare descriere a lu%ii" Totul, 6n 'er 3ipe $#%:nt, poate 7i e.pri%at 3i caracteri&at 8raie acestui siste%" De aceea &odiacul se e.pri%# 8ra7ic printr+un cerc" Acest cerc evoc#, de ase%eni, noiunea de ciclu, de %i3care perpetu#" "" 6n acest cerc, relaiile 6ntre se%ne ur%ea&# re8ulile 8eo%etriei" Ainia dreapt#, triun8hiul echilateral, p#tratul 3i he.a8onul sunt principalele 7i8uri dup# care se sta/ilesc aceste relaii" 1o% re8#si aceste 7i8uri la capitolul aspect#rilor" 6%p#rind &odiacul 6n acest 7el, pute% distin8e di7eritele cate8orii de se%ne"

SEMNE OPUSE
Ainia dreapta pune 6n relaie se%nele opuse" Aceasta situaie su/linia&# di7erena 3i co%ple%entaritatea anu%itor se%ne" Aceast# dualitate con7er# &odiacului o oarecare sta/ilitate" Ea e.pri%# posi/ilitatea unui echili/ru ce re&ult# din aceast# con7runtare 6ntre dou# ener8ii e.+ tre%e" 2po&iia per%ite o/inerea a nu%eroase in7or%aii privind 7iecare se%n" De e.e%plu, se%nul %arian al (er/ecului, care e.pri%# dina%is%ul, an8a9a%entul 3i i%pulsivitatea, se opune valorilor de cu%p#tare, c#ldur#, chiar nehot#r:re e.pri%ate de cel al (alanei care+i e opus" Meticulo&itatea 3i preci&ia Gecioarei se opune intuitivit#ii sau si%ului 8lo/ali&ant al $e3tilor" Din punct de vedere 8eneral, se constat# c# se%nele opuse sunt de aceea3i %o/ilitate Ea se vedea %ai departeF precu% Gocul este opus Aerului, 3i Apa, $#%:ntului" )u e.ist# deci un con7lict a/solut 6ntr+o opo&iie, pentru c# vo% vedea c# Gocul 3i Aerul au 6n co%un c#ldura, Apa 3i $#%:ntul + recele"

*n astrologia medical,
Inele patolo8ii pot 7ii indicate 6n se%nul opus celui c#ruia 6i corespunde or8anul le&at" De

e.e%plu, pro/le%e circulatorii ce atin8 ini%a, adeseori se%nalate 6n Aeu, pot 7i e.pri%ate 3i 6n 1#rs#tor" Inele pro/le%e urinare pot 7i indicate 6n (er/ec %ai de8ra/# dec:t 6n (alan# etc" Aceast# relaie e.plic# 3i evoluia anu%itor /oli care se pot repercuta 6n se%nul opus" Co%eopaii cunosc /ine aceast# tendin# pe care o au unele /oli de a evolua dintr+o parte a or8anis%ului 6n alta, ceea ce 6ndea%n# s# nu se cread# prea repede 6ntr+o vindecare ci s# se caute cu atenie apariia unor noi si%pto%e la distan# de pro/le%a iniial#" $entru ca acest lucru s# se produc#, nu este neap#rat nevoie s# e.iste opo&iia a dou# planete 6n aceste se%ne, dar este si8ur c# o ase%enea pre&en# va 6nt#ri aceast# tendin# evolutiv#"

MO%ILITATEA SEMNELOR
Dac# tras#% un p#trat 6n cercul &odiacal, pute% distin8e trei tipuri de se%ne: se%nele cardinale, se%nele 7i.e 3i se%nele %uta/ile, a3e&ate 6n cruce, adic# 6n perechi de se%ne opuse" Aceast# dialectic# caracteri&ea&# dina%is%ul 7iec#rui se%n" Semnele cardinale e.pri%# dina%is%ul iniial, i%pulsul" 6nceputul se%nelor cardinale coincide eu 6nceputul celor patru anoti%puri" 'ardinalitatea este deci sinoni%# cu 6nnoirea, cu iniiativa 3i creativitatea" Semnele fixe 6ntrein %i3carea 8enerat# de se%nele cardinale" 6n acest stadiu, proiectele e.pri%ate %ai 6nainte se concreti&ea&#, se de&volt#" $rincipalele calit#i ale se%nelor 7i.e sunt perseverena, constana, tenacitatea" Ele corespund %i9locului unui anoti%p" Semnele mutabile per%it trans7or%#rile, %utaiile, trecerea de la o %i3care la alta" In acest stadiu, se recoltea&# 7ructele %i3c#rii precedente 3i se pre8#te3te %i3carea ur%#toare" Se%nele %uta/ile sunt %ai puin e.presive sau concrete dec:t se%nele cardinale sau 7i.e, in7luena lor e %ai su/til#, %ai puin e.teriori&at#, %ai puin %aterial#, %ai a/stracta" Ele corespund unui s7:r3it de se&on, perioadei de <%utaie= 6ntre dou# anoti%puri" $entru a 6nele8e %ai /ine aceast# noiune de %o/ilitate a se%nelor, pute% s# ne 8:ndi% la ciclul anoti%purilor, care pre&int# o analo8ie per7ect# cu cercul &odiacal" Ast7el, sosirea pri%#verii, cu i&/ucnirea ei, aceast# 6n7lorire care conine de9a tot planul unui ciclu de via#, ilustrea&# per7ect cardinalitatea se%nului (er/ecului" Mie&ul verii, per%anena c#ldurii 3i apo8eul vieii ve8etale 3i ani%ale 6n acest anoti%p cald, coincide cu se%nul 7i. al Aeului" Meta%or7o&a su/til# care se 6nt:%pl# la s7:r3itul verii, perioad# 6n care lu%ina se schi%/#, c:nd apar pri%ele se%ne de uscarea 7run&elor, sau c:nd nu%eroase 7ructe a9un8 la %aturitate 3i c:nd a venit ti%pul pre8#tirii re&ervelor necesare pentru 6n7runtarea se&onului rece, ilustrea&# %uta/ilitatea se%nului Gecioarei"""

*n astrologia medical,
Mo/ilitatea se%nelor poate a9uta la deter%inarea evoluiei tul/ur#rilor de care su7er# su/iectul" Cardinalitatea aduce dup# sine pro/le%e acute, de tipul cri&elor, de/ut:nd cu /rutalitate, evolu:nd 7oarte intens, apoi di%inu:nd rapid pentru a disp#rea cel %ai adesea 7#r# sechele" Este tipul de patolo8ie curent# a copilului, care 6ntruchipea&# chiar acest principiu cardinal" Di

in7la%aiile acute neco%plicate sunt e.e%ple /une ale acestor /oli" )i+itatea aduce dup# sine adeseori pro/le%e %ai puin violente, dar a c#ror principal# caracteristic# este durata" Se pare c# /oala, odat# instalata, nu %ai poate 7i eli%inat#, 6ntr+at:t de sta/ile sunt si%pto%ele" Evoluia se poate 7ace spre cronici&are sau spre o a8ravare lenta 3i pro8resiv#" $ro/le%ele canceroase, atunci c:nd nu sunt tratate, sunt tipul 6nsu3i de %aladie 7i.#: si%pto%ele sunt per%anente 3i nu+i las# pacientului nici un pic de r#8a&> /oala evoluea&# lent 3i inevita/il spre s7:r3itul 7atal" M'ta5ilitatea se e.pri%# printr+o %are varia/ilitate a si%pto%elor, at:t 6n intensitatea lor c:t 3i 6n locali&are" (oala este adeseori prea puin concret#, 8reu de pus 6n eviden# prin %i9loace o/i3nuite cu% ar 7i anali&ele sau e.a%enele radiolo8ice" Interaciunile dintre psihic 3i or8anic sunt 7recvente" ':nd un si%pto% dispare, un altul apare 6ntr+o alt# parte a corpului" (olile psiho7uncionale, ca spas%o7ilia, colonul irita/il, recto+colita etc" au un %arcat caracter %uta/il"
Dina%is% iniial $rocreare, i%puls 'ontinuitate 6ntreinerea %i3c#rii Adaptare Trans7or%area unei %i3c#ri 6n alta (oli acute, /rutale, cri&e (oli persistente, cronice, evolu:nd 7#r# r#8a& Si%pto%e varia/ile, schi%/#toare (oli psiho7uncionale

Semne cardinale Semne 1i+e Semne m'ta5ile

SEMNE #I ELEMENTE
Dac# 6n cercul &odiacal tras#% un triun8hi echilateral, pute% distin8e patru 8rupe de se%ne care au aceea3i natur# ele%entar#" Giecare 8rup de trei se%ne, 7ie c# sunt de Goc, de Ap#, de Aer sau de $#%:nt, are un se%n cardinal, un se%n 7i. 3i un se%n %uta/il" Giecare ele%ent repre&int# re&ultatul interaciunii dintre calit#ile ele%entare or8ani&ate 6n dou# 8rupe de dou# calit#i opuse: c#ldur#07ri8 3i u%iditate0usc#ciune" Gocul ia na3tere din aciunea con9u8ata a c#ldurii asupra uscatului" El se %ani7est# prin creativitate, dina%is%, activitate, i%puls 3i acceleraie" El poate avea o in7luen# ne7ast# dac# devine a8resiv, destructiv 3i in7la%ant" 6n <lu%ea cea %are= el se e.pri%# 6n special prin 7ocul solar, activitatea vulcanic#, 7ul8erul 3i toate 7eno%enele ce presupun co%/ustie" Aerul se na3te din aciunea c#ldurii asupra u%e&elii" El este %o/il, 7ecund, cu%p#tat, ar%oni&ant" $oate avea o in7luen# atunci c:nd aduce dup# sine a8itaie 3i insta/ilitate" In univers, el se e.pri%# 6n special 6n aer, v:nt 3i 8a&e" Apa se na3te din aciunea 7ri8ului asupra u%idit#ii" 'aracteristicile sale sunt pasivitatea, receptivitatea" Ea poate avea o in7luen# ne7ast# atunci c:nd d# na3tere la inerie, i%o/ili&are sau rev#rsare" In univers, ea se e.pri%# 6n apele %#rilor 3i oceanelor, 6n 7luvii, 6n ploaie 3i 6n 8eneral 6n lichide" $#%:ntul se na3te din aciunea 7ri8ului asupra uscatului" El este dens, a/sor/ant, concret" $oate avea o in7luen# ne7ast# c:nd provoac# ariditate 3i 6n8reunare" In univers, el constituie %ateria solid#, concret#, p#%:ntul care ne suport#"

Elementele 9n astrologia medicala

Aa 7el cu% cele patru ele%ente se %ani7esta la nivelul lu%ii e.terioare, tot a3a ele au o e.presie 6n or8anis%ul u%an" )oc'l se e.pri%# 6n c#ldura corporal#, 6n vitalitate, creativitate, cre3tere, dina%is%, capacitatea de accelerare 3i 7uncia %uscular#" Din punct de vedere patolo8ic, el produce 7e/re, in7la%aii, usc#ciune 3i deshidratare" Dar acest Goc nu se e.pri%# nu%ai prin se%nele de Goc" $lanete precu% Soarele sau Marte sunt indicatori la 7el de i%portani pentru a aprecia 6ntr+o te%# natal# ele%entul Goc 6n o%" ipologie: la nivelul ener8iilor u%ane, c:nd ele%entul Goc predo%in# -, su/iectul se apropie de te%pera%entul /ilios descris de Cipocrate, caracteri&at printr+un puternic dina%is%" Musculatura /ine de&voltat# se re%arc# %ai %ult prin tonusul s#u dec:t prin volu%" Adeseori este vor/a despre un su/iect scund 3i 6ndesat, %ai <din topor=, activ, clocotitor 3i ener8ic" )evoile lui ener8etice sunt i%portante, consu%# %ai ales &aharuri 3i 7eculente Ee.": carto7ulF cu a/sor/ie rapid#" Su/iectul este 6nsu7leit, chiar do%inat de pasiune" (olile sunt 6n 8eneral scurte 3i violente, cu o puternic# co%ponenta in7la%atorie" Dup# patru&eci de ani, cel %ai 7recvent a7ectat sau vulnera/il este siste%ul cardio+vascular" $rincipiile terapeutice constau 6n a cal%a, a r#cori si a hidrata" Activitatea 7i&ic# este i%portanta ca re8lator al dina%is%ului interior, at:t ener8etic c:t 3i e%oional" Aer'l se e.pri%# la o% prin %o/ilitate, %i3care + de e.e%plu circulaia, di8estia Eperistaltis%ulF, respiraia, prin schi%/uri 8a&oase la nivelul alveolei pul%onare sau schi%/uri ionice la nivelul capilarelor, prin toate trans%iterile de in7or%aii din or8anis%, 6n special trans%iterea nervoas#" Din punct de vedere patolo8ic, Aerul este cau&a i%ediat# a tuturor %i3c#rilor anor%ale Eticuri, tre%ur#turi, convulsii, epilepsie etc"F, a tul/ur#rilor de peristaltis% cu% sunt re7lu.ul 8astro+eso7a8ian sau vo%is%entele 3i a nu%eroaselor /oli respiratorii" $rincipalele planete ale te%ei natale care ne in7or%ea&# despre ele%entul Aer sunt Mercur, Jupiter 3i 6n %ai %ic# %#sur#, 1enus" ipologie: c:nd predo%in# ele%entul Aer, su/iectul se apropie de te%pera%entul san8uin, caracteri&at prin o oarecare /ono%ie, 7or%e rotun9ite, dar 7er%e, o 7a# /ine colorat#" Este un <c#rnos= 3i un sen&ualR o natur# ar%onioas#, echili/rat#, %:nat# de po7te puternice" 'aracterul este deschis, e.pansiv, opti%ist 3i 8eneros" $e plan %edical, este tipul cel %ai echili/rat, 7ire3te atunci c:nd este s#n#tos" Tul/ur#rile lui vor avea ea ori8ine e.cesele * ali%entare sau carnale" De&echili/rele devin evidente cel %ai adesea dup# patru&eci de ani, atunci c:nd 6ncepe declinul ener8iei s#n#toase din corp" Atunci pot surveni o/e&itatea" dia/etul 8ras 3i toate pro/le%ele le8ate de supra6nc#rcare ponderal#" Apa se e.pri%# la o% la nivelul lichidelor or8anice: ser, suportul lichid al s:n8elui, li%7a, diversele secreii 3i, dintr+un punct de vedere %ai 8lo/al, %ediul intern indispensa/il vieii /iolo8ice" $e c:nd Aerul 3i Gocul e.pri%# un dina%is%, Apa 3i $#%:ntul particip# %ai pasiv la
)u este vor/a aici despre o preponderena a se%nelor de Goc sau a planetelor calde 6n te%a natal# ci de relativa do%inan# a ener8iilor produse de 7oc la nivel 7i&iolo8ic, ceea ce era nu%it odinioar# <o proporie prea %are de /il#S" )oiunea de e.ces tre/uie s# 7ie 6neleas# 6ntr+un sens 7oarte relativ" G#r# nici o conotaie %oral#, aceasta indic# doar o inadecvarc 6ntre po7tele su/iectului 3i capacit#ile lui ener8etice de %o%ent" 'eea ce poate 7i %eta/oli&at u3or 3i 7#r# supra6nc#rcare la dou#&eci de ani nu %ai este la cinci&eci de ani, cel puin 6n acelea3i cantit#i, la 7el se 6nt:%pl# anoti%purilor sau cli%atului"
* -

viaa or8anic#" Din punct de vedere patolo8ic, Apa este la ori8inea i%ediat# aTede%elor, a sta&elor 3i a o/stru#rilor" Auna este principala planet# a te%ei natale care ne in7or%ea&# asupra ele%entului Ap#" ipologie: din punct de vedere ener8etic, c:nd predo%in# ele%entul EAp#F su/iectul se apropie de te%pera%entul li%7atic, caracteri&at prin rotun9i%ea sa, un aspect <dilatat= care poate evolua spre 6n8r#3are 3i o rela.are 3i o u%7lare a esuturilor Espre deose/ire de tipul san8uin care 63i p#strea&# 7er%itatea esuturilorF" $e c:nd 7or%ele tipului san8uin sunt 6nsoite de o coloraie 8eneroas#, tipul li%7atic are tenul palid 3i 7acies lunar" $e c:nd o/e&itatea san8uinului este datorata e.ceselor, li%7aticul tinde s# ia 6n 8reutate pentru c# %eta/olis%ul 8eneral 3i cata/olis%ul 6n special sunt insu7iciente" Aici re8i%ul este ine7icace 3i inoportun" $e plan psiholo8ic, se notea&# o tendin# la pasivitate, la indolen#, la sedentaris%, evolu:nd spre inerie 3i c#ldura vital#, evoluea&# 7iresc spre un te%pera%ent li%7atic" Din punct de vedere patolo8ic, li%7aticul, prin lipsa de c#ldur# vital#, are tendina s# su7ere de insu7icien# di8estiv#, cu 8reutate post+prandial# 3i scaune %oi" ;n8reunarea sau lentoarea se %ani7est# 3i pe plan 7i&ic" ':nd de&echili/rul este %ai %arcant, lichidele nu %ai sunt reinute la locul lor, ceea ce se traduce prin ede%e su/cutanate sau pul%onare, dispneeUetc" $rincipiile terapeutice constau 6n a sti%ula %eta/olis%ul 3i a 6nc#l&i, %o/ili&:nd 6n acela3i ti%p 3i eli%in:nd lichidele de prisos" P,m4nt'l este %ateria din care este acut o%ul" El aduce or8anis%ului densitatea, soliditatea sa, %ineralitatea, 3i 6%preun# cu Apa, te%perea&# dina%is%ul 3i %o/ilitatea Gocului 3i a Aerului" $#rile corpului cele %ai le8ate de ele%entul $#%:nt sunt pielea 3i siste%ul osteoarticular" Din punct de vedere patolo8ic, $#%:ntul este le8at 6n %od direct de pro/le%ele %eta/olice, reu%atis%ale 3i cutanate" Saturn este indicatorul pri%ordial al calit#ii ele%entului $#%:nt 6n te%a natala" ipologie: din punct de vedere ener8etic, c:nd ele%entul p#%:nt predo%in#, su/iectul se apropie de te%pera%entul nervos, sau %elancolic, caracteri&at prin usc#ciune 3i re7racie, chiar sl#/iciune" Tipul nervos este un lon8ilin la care siste%ul osos este predo%inant" Gor%ele lui sunt coluroase, ochii sunt 6n7undai 6n or/ite, nasul 7in, 8:tul lun8, %e%/rele su/iri 3i osoase" Din punct de vedere psiholo8ic, 8:ndirea prevalea&# asupra aciunii sau a e%oiei, care poate 7i puternic# dar interiori&at#" Este un secundar, nu introvertit, 6nclinat cu u3urin# spre nelini3te sau pesi%is%" 'u v:rsta, te%pera%entul /ilios, pier&:ndu+3i din c#ldur#, evoluea&# 7iresc spre un te%pera%ent %elancolic" $e plan patolo8ic, te%pera%entul nervos su7er# 6n special de reu%atis%" Din tineree de9a prea puin suple, articulaiile se 6nepenesc cu v:rsta" Tendina lui de a r#suci pro/le%ele pe toate 7eele 3i de a se 6n8ri9ora pentru lucruri pe care alii le+ar considera nese%ni7icative, poate s#+i produc# tul/ur#ri de tip nevrotic sau depresiv, $rincipiile terapeutice sunt aici de a 6nc#l&i 7#r# a in7la%a 3i de a hr#ni" 'alit#ile ele%entare ale se%nelor &odiacale aduc un dina%is% siner8ie" $oate 7i interesant, atunci c:nd se dia8nostichea&# o sl#/iciune la un se%n, s# se lucre&e nu nu%ai pentru a 6nt#ri ener8ia e.pri%at# de acel se%n, ci 3i pentru a co%pleta aciunea lucr:nd asupra se%nelor din acela3i ele%ent" Se %ai poate aciona de ase%eni asupra se%nelor de P4Q, a c#ror natur# ele+

%entar# este co%ple%entar# EGoc0Aer, Ap#0$#%:ntF"

SPECI)ICITATEA &ODIACALE

CELOR

DOU"SPRE&ECE

SEMNE

Sinte&a celor dou# dialectici %o/ilitate0ele%ent con7er# o ori8inalitate 7iec#rui se%n &odiacal" $rintre cele dou#spre&ece se%ne, unul sin8ur e de Goc cardinal, unul sin8ur de Goc 7i., unul sin8ur de Goc %uta/il etc" Dup# ce a% v#&ut cu% pute% re8rupa se%nele 6n di7erite 8rupe, s# ne ocup#% acu% de a deter%ina speci7icitatea 7iec#ruia dintre ele"

%er5ec'l
$ri%ul se%n al &odiacului, (er/ecul e.pri%# Gocul cardinal" Analo8ia cu e.plo&ia de via# din pri%#var# este evident#" Este 6nceputul unui ciclu, 6nc# 6nc:lcit, dar cuprin&:nd toate ele%entele necesare derul#rii lui" $rocesul de 8er%inare ilustrea&# /ine aceast# ener8ie" Este e.teriori&area 7orelor 6n%a8a&inate 6n decursul unei perioade de acu%ulare 3i de odihn#, 6ntr+ un 8er%en care nu este nu%ai o si%pl# sc:nteie de ener8ie, ci 6n8lo/ea&# un proiect de via# 6n care sunt incluse toate in7or%aiile indispensa/ile unei specii ve8etale anu%e" Aceasta i&+ /ucnire este practic i%posi/il de oprit, pentru c# totul este an8a9at 6n %i3care> Doar o distru8ere, o ni%icire ar putea opri aceasta 6ncolire" Mi3carea aceasta este e%ina%ente %asculin#, Man8, 3i ne i%a8in#% cu u3urin# c#, 6n acest se%n, Mar te este 6n do%iciliu si Soarele 6n e.altare" opografie: 6n astrolo8ia %edical#, cele dou#spre&ece se%ne sunt indicatori ai topo8ra7iei anato%ice, &odiacul derul:ndu+se de la cap spre picioare" (er/ecul corespunde capului, adic# craniului 3i coninutului s#u, creierul 3i %enin8ele, nervilor cranieni, ochilor, p#rului 3i arterelor carotide interne" Sunt e.cluse urechile, nasul 3i %a.ilarul in7erior" ipologie: se%nele, %ai ales c:nd sunt la Ascendent sau c:nd pri%esc nu%eroase planete, pot da individului tr#s#turi caracteristice 6n ceea ce prive3te %or7olo8ia, dina%is%ul sau caracterul" Tipul (er/ecului este %arcat printr+o 7runte 6nalta, proe%inent#, p#rul 7iind dat spre spate" 'orpul d# i%presia c# se proiectea&# 6nainte, %:nat de un dina%is% ie3it din co%un" $rivirea este vioaie, p#trun&#toare, %usculatura /ine de&voltat# 3i tonici $e plan psiholo8ic, acest tip e caracteri&at printr+o %are co%/ativitate, o capacitate de a 6ntreprinde, a 7ace proiecte, a lua iniiative, a se an8a9a, a se pune 6n %i3care" Dispariia unui ase%enea av:nt, a acestui spirit de aciune sau de cucerire, constituie adesea la un ast7el de su/iect pri%ul se%n de depresie 3i tre+ /uie luat 6n consideraie cu %ult# serio&itate" ;n ca& de disonan#, acest dina%is% se poate e.pri%a prin 8ra/#, irita/ilitate, cute&an# sau /rutalitate"

Ta'r'l
Dup# i&/ucnirea sau 6ncolirea din (er/ec, Taurul este r#spun&#tor de pro/le%ele %ateriale

care vor per%ite apariia 3i de&voltarea vieii terestre" Se%n 7i. de $#%:nt, Taurul este pe at:t de 7e%inin pe c:t este (er/ecul de %asculin" Este %ateria pus# cu r#/dare la dispo&iia ener8iei creatoare" Adesea se vor/e3te despre perseveren# la acest se%n, " care este cel ce ilustrea&# cel %ai /ine principiul 7i.it#ii" El asi8ur# continuitatea %i3c#rii 6nceput# 6n (er/ec" I%pulsurile pri%ite sunt 6ntreinute 3i perpetuate cu 7idelitate, cu o statornicie ce se poate trans7or%a 6n 6nc#p#:nare" Taurul este 8uvernat de 1enus, care se potrive3te per7ect cu latura lui carnal# 3i sen&ual#" Auna este 6n e.altare" opografie: se%nul Taurului corespunde 8urii, li%/ii, %a.ilarului in7erior, 8landelor salivare 3i 8:tului, ceea ce cuprinde 7arin8ele, larin8ele, cor&ile vocale, 8landele tiroid# 3i paratiroide, arterele carotide e.terne, coloana cervical# etc" ipologie: tipul Taur este caracteri&at printr+un aspect 6ndesat 3i 8reoi, cu un 8:t puternic" D# i%presia de lentoare, de sta/ilitate, uneori de 6ncetineal#" $rivirea este /l:nd#, cal%#, uneori laco%#" Din punct de vedere psiholo8ic, este un instinctiv, dotat cu un /un+si% <#r#nesc=, apropiat de natur#, 6ndr#8ostit de p#%:nt, 7idel ideilor sale, an8a9a%entelor sale 3i prietenilor s#i" Este 8reu s#+l 7aci s# devie&e de la dru%ul pe care 3i 1+a 7i.at" ;n ca& de disonan#, acest dina%is% se poate trans7or%a 6n placiditate, ne%i3care, incapacitatea de a se apuca de trea/#, sau 6ntr+o sen&ualitate de/ordanta care este 8reu de potolit"

emenii
Dup# na3terea din (er/ec 3i de&voltarea din Taur, He%enii anun# sosirea schi%/urilor 3i a adapt#rilor" 'ine &ice schi%/uri &ice duplicitate, /ipolaritate, ceea ce 8#si% 6n acest se%n du/lu" 6n natur#, schi%/urile sunt 8a&oase, datorit# respiraiei, dar %ai sunt trans%ise in7or%aii 3i prin e.presie, prin cuv:nt, prin 8est, prin c:ntec etc" Se%n %uta/il prin e.celen#, He%enii e.pri%# u3urina, rapiditatea 3i adapta/ilitatea" Este de ase%eni se%nul co%unic#rii" Mercur, care se potrive3te per7ect cu aceste calit#i, este planeta 8uvernatoare" opografie: c#ile aeriene, di8estive 3i vasculare, re8rupate 6n se%nul Taurului la nivelul 8:tului, se despart 6n ur%#toarele trei se%ne" He%enii corespund traheei, /ronhiilor, esutului pul%onar, arterelor 3i venelor pul%onare 3i ra%i7icaiilor lor, pleurei 3i %e%/relor superioare" ipologie: ceea ce 7rapea&# la un su/iect %arcat de se%nul He%enilor este vivacitatea sa, at:t 7i&ic# c:t 3i psihic#" Su/ire 3i suplu, su/iectul este e.tre% de %o/il 3i e.presiv" 'a 3i %i3c#rile, ideile se succed cu rapiditate, 7#r# s# 7ie apro7undate cu adev#rat" El surprinde prin si%ul lui ascuit de co%unicare 3i schi%/uri" Este un viclean, un co%ediant, un super7icial, o persoana care+3i /a8# nasul peste tot" ;n ca& de disonan#, acest dina%is% se trans7or%# cu u3urin# 6n super7icialitate, insta/ilitate, nestatornicie, o incapacitate de a apro7unda un raiona%ent sau de a+3i duce p:n# la cap#t an8a9a%entele 3i proiectele"

Rac'l
Se%n de Ap# cardinal, Racul 6ncepe odat# cu vara" $e c:nd pri%ele trei se%ne sunt si%plu

de e.plicat, pentru c# ele%entul 3i %o/ilitatea lor conver8, parado.ul aparent 6ntre Ap# 3i cardinalitate 6ndea%n# la nuanare" Hestaia este i%a8inea cea %ai evocatoare a acestui se%n, 7eno%en 7oarte activ, 3i care+3i 8#se3te per7ect locul 6n se&onul cald, dar care este de ase%eni interiori&at, ascuns, secret Aici, Apa nu este inert# ci e%ina%ente productiv#, %ediu propice vieii 3i reproducerii, dup# ase%#narea cu r:urile 3i %la3tinile 6n perioada de var#" Acest dina%is% interior este %otorul visului, al i%a8inaiei, al unei sensi/ilit#i ani%ale" Este instinctul de conservare, instinctul %atern, senti%entul de a aparine unei 7a%ilii, unui clan, unei caste" Auna tronea&# 6n acest se%n, Jupiter este 6n e.altare" opografie: Racul corespunde cutiei toracice, %u3chilor pectorali," s:nilor, eso7a8ului, sto%acului, duodenului p:n# la a%pula lui 1ater, p#rii superioare a 7icatului, ve&iculei /iliare 3i capului pancreasului" ipologie: uneori caracteri&at printr+o oarecare rotun9i%e, %ai ales la nivelul 7eei E7acies lunarF, individul %arcat de Rac se distin8e %ai ales printr+un te%pera%ent te%#tor, o capacitate de a reaciona cu 7or# sti%ulilor e.teriori, 6ndeose/i c:nd ace3tia sunt percepui ca a%enin#+ tori" Aceast# reactivitate contrastea&# cu o aparen# cal%# 3i un spirit 6ntors spre interior" I%a+ 8inaia este rodnic# 3i tinde uneori s# dep#3easc# realitatea" 6ntoarcerile spre trecut 3i vis#rile sunt o/i3nuite" ;n ca& de disonan#, acest dina%is% poate tinde spre o repliere 6n sine, spre pasivitate, i%o/ilis%, sau hipere%otivitate, insta/ilitate 3i capricii"

Le'l
Se%n 7i. de Goc, Aeul coincide cu apo8eul c#ldurii estivale" 1e8etaia se de&volt# la %a.i%u% 3i natura este 6n toat# splendoarea 3i %#reia ei" Analo8ia este evident# cu str#lucirea solar#, surs# constanta de lu%in# 3i via#" Aceast# str#lucire 3i 6nt:ietate a lu%inii alun8# ele%entele o/scure 3i aduce de%nitate, 8enero&itate, %#reie" Soarele 8uvernea&# acest se%n" opografie: Aeul corespunde ini%ii 3i vaselor %ari toracice, 6n special aortei, ple.ului solar, coloanei dorsale, corpului pancreasului 3i, parial, splinei E8uvernat# 3i de Gecioar#F" ipologie: i%presia de %#reie 3i de no/lee pe care o de8a9a persoanele %arcate de Aeu este %ai evident# la /#r/at dec:t la 7e%eie" $#rul este a/undent, evoc:nd o coa%#, constituia este ro/ust#, chiar atletic#" $ieptul este /o%/at cu %:ndrie, e.pri%:nd cura9ul 3i ener8ia" $e plan psiholo8ic, noiunea <Eu=, a e8o+ului este e.acer/at#" Aeul este un a%/iios care si%te nevoia s# do%ine, s# conduc#, s# do%neasca, sa 7ie 6n centrul ateniei, s# str#luceasc#" Henero&itatea sau idealurile cavalere3ti pot da acestui se%n o anu%it# elevaie, dar su/iectul are 6n %od 7iresc tendina de a+3i p#stra un rol central sau principal" ;n ca& de disonan#, acest dina%is% se poate trans7or%a 6n or8oliu, e8ois%, despotis% sau %e8alo%anie"

)ecioara
Se%n %uta/il de $#%:nt, Gecioara este %artora apariiei se%nelor de trans7or%are a

se&onului cald 6n se&on rece" A venit ti%pul preocup#rilor pentru re&erve, pentru 6n%a8a&inarea 6n ha%/are 3i pre8#tirea unui %ediu si8ur 6naintea se&onului rece care nu este 6nc# dec:t o idee dar care nu va 6nt:r&ia s# soseasc#" 6n aceast# perioad#, ener8ia vital# se rare7ia&# 3i e.cesele nu %ai sunt reco%anda/ile" ':teva cuvinte+cheie printre cele %ai potrivite acestui se%n ar 7i: so/rietatea, precauia, raionali&area, calculul raional, si8urana 6ntr+un cadru dinainte pre8#tit" I%a8inea 7urnicii din 7a/ul#, care evoc# de ase%eni 3i noiunile de constr:n8ere, de disciplin# 3i de %unc# de rutin#, este tipic# acestei ener8ii" Mercur, planeta du/l#, 63i 8#se3te 6n acest se%n do%iciliul de $#%:nt" opografie: Gecioara ur%ea&# Racului 3i corespunde intestinului su/ire, colonului ascendent, colonului transvers 3i colonului descendent, splinei, co&ii pancreasului 3i p#rii in7erioare a 7icatului" ipologie: adeseori de tip %elancolic Ec7" celor patru ele%enteF, su/iectul %arcat de acest se%n are tendina de a se 6ncovoia de ti%puriu, din cau&a insu7icienei de ener8ie la nivel respirator 3i toracic traduc:nd o lips# de deschidere spre e.terior" Este pudic, ti%id, puin 6ntreprin&#tor, c#ut:nd si8urana 3i te%:ndu+se de necunoscut 3i de lipsuri" 2nest, con3tiincios, scrupulos, %uncitor, este o persoan# care+3i 8#se3te per7ect locul 6ntr+o activitate de serviciu, de 7uncionar Eservitor al StatuluiF, 6n do%eniu social sau la sarcini su/alterne" Goarte 7ocali&at asupra s#n#t#ii sale, poate deveni cu u3urin# ipohondru 3i s# su7ere de /oli psiho7uncionale" In ca& de disonan#, acest dina%is% poate evolua spre un raiona%ent prea su/til sau spre o critic# siste%atic#" Su/iectul devine cic#litor, %aniac, te%#tor 3i inhi/at la e.tre%"

%alan.a
Se%n cardinal de Aer, (alana este %artora re6ntoarcerii echili/ru lui &i0noapte, ceea ce %archea&# 6nceputul evoluiei perioadei reci 3i 6ntunecate" $e c:nd (er/ecul corespunde unei cre3teri sau unei 6ncoliri dinspre $#%:nt spre cer, (alana este 6nceputul unei perioade de c#+ dere, dinspre cer spre $#%:nt" Aceast# c#dere e precedat# de un %o%ent 6n care totul este suspendat, u3or dar supus 8ravitaiei 3i inevita/il sortit %orii" De unde noiunea de echili/ru, care nu poate 7i dec:t insta/il" 'ardinalitatea se%nului se e.pri%# 6ntr+o creativitate deose/it# orientata spre do%eniul artistic" " In %od lo8ic, 1enus este 6n do%iciliu 6n acest se%n a c#rui ar%onie contrastea&# cu aspri%ea, cu severitatea opusului s#u, (er/ecul" '#derea este 6nceputul epocii su%/re ceea ce e.plic# e.altarea lui Saturn" opografie: (alana corespunde rinichilor, ureterelor, 8landelor suprarenale 3i coloanei lo%/are" ipologie: i%presia de ar%onie este predo%inant#, at:t pe plan 7i&ic c:t 3i psihic" (l:ndee, rotun9i%e, a%a/ilitate, sen&ualitate" Este o 7iin# ra7inat# care caut# %ai de8ra/# esteticul dec:t co%petiia, nuana 3i co%pro%isul %ai de8ra/# dec:t a7ir%aia tran3ant#" ;n ca& de disonan#, acest dina%is% poate trans7or%a 6n nehot#r:re, i%o/ilis% sau lips# de vla8#"

Scorpion'l
Se%n 7i. de Ap#, Scorpionul este %artorul %orii ve8etaiei" Dar aceast# %oarte necesar# este aparent#, super7icial#" 1iaa continu# su/ p#%:nt, 6n secret" $uternice %i3c#ri interioare ale %ateriei 6n putre7acie nasc noi 7or%e de viaa 3i schia unei noi epoci" De aici noiunile de trans7or%are, de %eta%or7o&# 3i de trans%utaie le8ate de acest se%n" De aici de ase%eni ideile de 7ecunditate interioar#, de putere ascuns# 3i de se.ualitate" Este 6%p#r#ia pulsiunilor care cuprind su7letul 3i %o/ili&ea&# ener8ia 3i %ateria" Marte 8uvernea&# acest se%n care este 6ntr+un anu%e 7el pandantul o/scur sau introvertit al (er/ecului, dar $luton este cel ce se apropie cel %ai %ult de ener8ia Scorpionului" opografie: Scorpionul controlea&# coninutul pelvian, adic# colonul si8ucoid, rectul 3i anusul, ve&ica, uretra, or8anele 8enitale interne 3i e.terne, sinusurile 3i nasul" ipologie: din punct de vedere 7i&ic, cel %ai 7rapant este %a8netis%ul pe care+l de8a9# su/iectul %arcat de Scorpion, 6n special la nivelul privirii care este p#trun&#toare, incisiv#, chiar hipnotic#" $uterea interioar# se poate e.teriori&a 6ntr+o activitate se.ual# intens#, uneori pervertit#> ea poate 7i de ase%eni, pus# 6n serviciul unui scop anu%e, a unei a%/iii pentru care su/iectul va consi%i la orice sacri7icii, chiar la orice uneltiri" Mi3c#rile e%oionale interioare sunt puternice dar ascunse" Este o 7iin# 8reu de 6neles sau de sondat" 'apacit#ile sale de a+i in7luena 3i a+i 7olosi pe alii sunt %arcante" ;n ca& de disonan#, su/iectul poate tinde spre 7o/ie, perversitate, tul/urare interioar#, autodistru8ere sau revolt#"

S,get,tor'l
Se%n %uta/il de Goc, S#8et#torul corespunde planului, acela al unui nou ciclu de via#, conceput 6n secret de c#tre Scorpion dar care r#%:ne deoca%dat# %ai %ult un ideal dec:t ceva concret" Dup# Gocul e.plo&iv al (er/ecului 3i Gocul str#lucitor al Aeului, aici este vor/a %ai de8ra/# de un Goc 6ndep#rtat sau 6n#l#tor, de o lic#rire prin tene/re care 8hidea&# pa3ii c#l#torului" De aici i%a8inea evocatoare a unui 'entaur care+3i tri%ite s#8eata, 7iin# care, sta/ili&at# pe o /a&# ani%al# pe care o st#p:ne3te, poate tinde spre un scop %ai 6nalt sau %ai 8lo/al" Acest conte.t de sinte&#, de participare la lu%e, de inte8rare 6ntr+un tot, se potrive3te cu Jupiter care 8uvernea&# acest se%n" opografie: S#8et#torul corespunde /a&inului, 3oldurilor, discului interverte/ral AVS, sacrului, coccisului, 7eselor 3i coapselor" ipologie: din punct de vedere 7i&ic, S#8et#torul se apropie de tipul san8uin, dar cu o de&voltare accentuat# a coapselor 3i 7eselor 6n raport cu re8iunea toracic#" Din punct de vedere psiholo8ic, este un idealist dotat cu un opti%is% ro/ust" (ine adaptat la %ediul s#u, nu va e&ita totu3i s# se opun# ordinii sta/ilite dac# el consider# c# este 6n contradicie cu idealurile sale" Are un 8ust deose/it pentru aventur#, 7ie 6n lu%ea e.terioar# Ec#l#torii, descoperiri, raiduri etc"F, 7ie 6n lu%ea interioar# Ec#ut#ri spirituale sau %oraleF" ;n ca& de disonan#, aceast# ener8ie se poate trans7or%a 6n revolt#, 6n pasiuni necontrolate

sau /uli%ie"

Capricorn'l
Se%n cardinal de $#%:nt, 'apricornul este %artorul apo8eului 6ntunericului" 2dat# cu el 6ncepe do%nia 7ri8ului 3i a lipsurilor de tot 7elul" Este do%eniul steril al lini3tii 3i al nopii" Aceasta corespunde 3i cu o concentrare, cu un repaos necesar 6naintea unui nou i%puls" 6n 'apricorn, nu se p#strea&# dec:t strictul necesar continu#rii vieii, dar aceast# condensare i%plic# 3i o puritate 3i o inaltera/ilitate care sunt de ase%eni caracteristici ale se%nului" Este 7ru%useea, de&8olirea, si%etria 3i r#ceala cristalului, %aterie 6ntr+o 7or%# per7ecta" Saturn 8uvernea&# acest se%n, iar Marte, o planeta dintre cele %ai aride, este 6n e.altare" opografie: 'apricornul corespunde 8enunchilor, at:t din punct de vedere osos c:t 3i articular 3i %usculotendinos" ipologie: su/iectul %arcat de acest se%n este apropiat de saturnian, adic# osos, <sec= 3i d:nd o i%presie de ri8iditate" Aceast# ri8iditate se poate aplica 3i %entalului, su/iectul canton:ndu+se cu u3urina 6n do8%e sau 6n 7anatis%, 3i este 7oarte 8reu de in7luenat" E%oia este adesea re7ulat# pentru a l#sa loc cu prioritate raiona%entului" 'a 3i cristalul, personalitatea este 7or%at# din 7er%itate 3i aplo%/" 'apricornul este tenace, 3i cardinalitatea sa se e.pri%# %ai %ult 6n lu%ea ideilor sau a %uncii dec:t 6n do%enii e%oionale cu% ar 7i arta sau se.ualitatea" ;n ca& de disonan#, acest dina%is% se poate e.pri%a printr+un e.ces de ascetis%, de 6nchidere 6n sine, sau printr+o a%/iie 6nver3unat#, o aviditate de nest#p:nit sau un 7anatis% e.acer/at"

:,rs,tor'l
Se%n 7i. de Aer, la opusul tendinelor centraliste ale Aeului unde do%ne3te e8o+ul, 1#rs#torul si%/oli&ea&# universalitatea ener8iei" Individul ia cuno3tin# de apartenena lui la o colectivitate, la un %ediu 3i renun# la e8ocentris%ul s#u pentru a se d#rui unei cau&e %ai cuprin&#toare, 6n natur#, 7iecare 8er%en care pri%e3te lu%ina are do&e cresc:nde, dar echivalente" D#ruirea de sine 3i renunarea sunt valori apropiate de ener8ia lui Saturn, pri%ul patron al 1#rs#torului + Iranus, cel de al doilea patron, se apropie de tendina colectivist# 3i descentrali&atoare a se%nului" opografie: 1#rs#torul corespunde 8a%/elor 3i 8le&nelor" ipologie: dac# Saturn predo%in#, 7i&icul este apropiat de cel al saturnianului, dar cu un psihis% %ai deta3at de lu%e 3i de pasiunile sale" Dac# Iranus este cel ce do%in#, su/iectul, plin de vioiciune 3i %i3care, este cu si8uran# un noncon7or%ist sau un inovator" El caut# neo/i3nuitul, aventura" Este 6ntotdeauna 6n avan8ard#, 6n a7ara dru%urilor /#t#torite" Aa a%/ele tipuri, not#% valori de altruis% 3i o 8reutate 6n a+3i asu%a sarcinile &ilnice" In ca& de disonan#, dina%is%ul acesta poate evolua spre o deta3are e.cesiv# 7a# de /unurile %ateriale 3i spre o inadaptare la nor%ele sociale, spre un co%porta%ent e.centric sau revoltat"

Pe/tii
Se%n %uta/il de Ap#, $e3tii 7ac trecerea de la iarn# la pri%#var#" Este ulti%ul se%n al ciclului &odiacal" El 6ncheie o %i3care dar pre8#te3te o alta" Dup# Apa inti%# a Racului 3i Apa pro7und# 3i secret# a Scorpionului, $e3tii e.pri%# Apa universal#, cea care acoper# totul, Apa ploilor care 7ertili&ea&# 6naintea unei noi cre3teri" Este Apa oceanului care, la ori&ont, 6nt:lne3te cerul" Spre deose/ire de Gecioar#, unde totul este c:nt#rit 3i etichetat, aici ne a7l#% 6n do%eniul 8lo/alului, al totalit#ii, a ceea ce nu poate 7i a/ordat prin raiona%ent ci doar captat prin intui+ ie, prin percepie direct#" )eptun 8uvernea&# acest se%n 6%preun# cu Jupiter" 1enus, alta planet# cu ener8ie u%ed#, este 6n e.altare" opografie: se%nul $e3tilor corespunde picioarelor" ipologie: din punct de vedere 7i&ic,, su/iectul %arcat de se%nul $e3tilor tinde s# 7ie rela.at, chiar %olatic" El d# o i%presie de EpreaF %are 7luiditate, %i3c#rile lui sunt suple 3i lipsite uneori de vioiciune" 2chii sunt dep#rtai, privirea pare diluat# 3i uneori lipsit# de 7i.itate, de concentrare" Aceast# lips# de concentrare se re8#se3te adesea la nivelul %entalului, individul put:nd s# se piard# 6ntr+o reverie 6nceo3at# 3i ast7el s# se 6ndep#rte&e sau s# 7u8# de realitate, 6ndeose/i de pro/le%ele 3i o/li8aiile %ateriale, considerate prea p#%:nte3ti" I%presiona/il, su+ /iectul este 7oarte sensi/il la a%/ian# 3i se orientea&# 6n via# %ai de8ra/# 6n 7uncie de si%irile sale dec:t de 8:ndire" Disonanele 6nt#resc tendinele la visare 3i la di&olvare 6n ceurile psihice, precu% 3i spre incapacitatea de a 9udeca li%pede 3i precis"

Capitol'l 2. CASELE
;n vre%e ce &odiacul per%ite s# inte8r#% o%ul 6n %ediul sau cos%ic, casele aduc in7or%aii despre conte.tul teluric 6n care el evoluea&# 3i la care particip#" Siste%ul celor+ dou#spre&ece case este relativ recent Mult# vre%e, astrolo8ii nu au luat 6n considerare dec:t cele patru un8hiuri ale te%ei" Ei au trecut dup# aceea la opt, 3i 6n s7:r3it la dou#spre&ece sectoare" Este totu3i interesant s# reveni% la siste%ul cuaternar atunci c:nd dori% doar o a/or+ dare 8lo/al# sau c:nd tre/uie s# sinteti&#% date prea co%plicate"

STUDIU

RUPAT AL CELOR DOU"SPRE&ECE CASE

Pe gr'pe de /ase
'asele pot 7i reunite 6n dou# 8rupe de c:te 3ase, reparti&ate de o parte 3i de alta a %arilor a.e ale te%ei: a.a Ascendent + Descendent 3i a.a Mi9locul cerului + Gundul cerului" !up axa "scendent # !escendent Aceast# a.# si%/oli&ea&# linia ori&ontului est+vest 3i per%ite s# se 7ac# o distincie &i0noapte" $artea de deasupra a.ei este diurn#" Ea corespunde 6n %od si%/olic lu%ii %ani7este, a ceea ce are tendina s# se e.pri%e deschis, s# se e.teriori&e&e, a ceea ce este con3tient" $artea de dedesu/tul a.ei Ascendent + Descendent este nocturn#" Ea corespunde di%potriv# la ceea ce este latent, interiori&at, reinut, incon3tientului, potenialului ne%ani7estat E7i8" 1F" !up axa $i%locul cerului # &undul cerului Aceast# a.# care lea8# 6n %od si%/olic %ie&ul &ilei de %ie&ul nopii, per%ite o distincie est+vest" Aa st:n8a a.ei, partea oriental# repre&int# do%eniul cre3terii, al construciei 3i al pre8#tirii" Acest sector cul%inea&# 6n Mi9locul cerului, la &enit, ceea ce si%/oli&ea&# 6%plinirea, %aturitatea, reali&area a ceea ce 7usese proiectat, scopul atins sau de atins" Aa dreapta acestei a.e, partea occidental# repre+ &int# do%eniul %aturaiei, al coacerii 3i al declinului" Ea a9un8e p:n# la Gundul cerului, care si%/oli&ea&# ori8inea, punctul de unde provine 3i unde se re6ntoarce totul, cau&a &ig' (' A.a Ascendent + Descendent &ig' )' A.a Gundul cerului + Mi9locul cerului iniial#" Aceasta ne rea%inte3te de soarta oric#rui lucru terestru care se na3te, cre3te, scade 3i dispare E7i8" -F"

Pe gr'pe de c4te patr'

'asele pot 7i, de ase%eni, clasate 6n trei 8rupe de c:te patru: casele un8hiulare, casele

succedante 3i casele cadene" *asele ung+iulare Sunt cele patru case pri%ordiale, care 6ncep cu cele patru un8hiuri ale te%ei" $lanetele situate 6n aceste case 63i cresc puterea, 3i asta cu at:t %ai %ult cu c:t ele sunt situate %ai aproape de v:r7" 'asele I 3i a ?+a %er8 6n sensul unei a7ir%#ri a personalit#ii su/iectului 3i a potenialelor sale de a 7olosi lu%ea care+l 6ncon9oar#> casele a I1+a 3i a 1II+a e.pri%# di%potriv# reinere" Ener8ia este p#strat# acu% 6n s:nul unei 7a%ilii, a unui clan Ecasa a I1+aF sau pus# la dispo&iia unei colectivit#i dup# un plan sau un contract /ine sta/ilit Ecasa a 1il+aF" Este interesant de notat 3i de apro7undat analo8iile 6ntre casele un8hiulare 3i se%nele cardinale" Studierea a nu%eroase te%e arat# c# planetele apropiate de cele patru un8hiuri ale te%ei, dar situate 6n casa precedent# 63i cresc i%portana de o %anier# ase%#n#toare cu cele plasate 6n casa un8hiular#" *asele succedante Aceste case sunt le8ate 6ntre ele prin noiunea de a avea 3i a pierde" 'asa a C+a corespunde capacit#ilor de acu%ulare ale su/iectului, casa a 1+a corespunde aptitudinii lui de a 8estiona ceea ce posed#, casa a 1III+a capacit#ilor lui de a a/andona, de a pierde 3i /ene7iciul pe care+l poate avea din asta, casa a ?I+a corespunde cu tot ceea ce este o/inut sau pierdut 6ntr+un %od anor%al, sau 8raie unui a9utor sau a unor 7actori e.teriori" *asele cadente Aceste case sunt le8ate 6ntre ele prin principiul distantei" 'asa a III+a e.pri%# %icile deplas#ri, schi%/urile apropiate, contactele i%ediate" 'asa a O+a este le8at# de %arile deplas#ri, at:t 7i&ice Ec#l#toriiF c:t 3i %entale Eidealuri, proiecte, viseF" 'u casa a 1i+a, ne contopi% cu %ediul 3i distana dispare" 6n casa a ?II+a, distana nu %ai e.ist#: ne situ#% 6n a7ara lu%ii"

Pe gr'pe de trei
Se %ai pot clasa casele 6n patru 8rupe a c:te trei: 'asele I, 1 3i I? au 6n co%un %i3carea" 'asa I d# i%pulsul, na3te %i3carea> a 1+a o trans%ite 3i o 6ntreine, a O+a per%ite inte8rarea ei dup# un plan %ai 8lo/al 3i o adaptea&# lu%ii e.terioare" 'asele II, 1I 3i ? au 6n co%un nutriia" 'asa a II+a per%ite achi&iionarea de %aterii pri%e, a 1i+a le 8estionea&# 3i le %eta/oli&ea&#, a ?+a supervi&ea&# acest proces 3i 6l adaptea&# strate8iei 8lo/ale" 'asele III, 1II 3i ?I au 6n co%un schi%/urile" 'asa a III+a este le8at# de schi%/urile rapide 3i re8ulate, casa a 1il+a de asocierea cu un ele%ent e.terior, a ?I+a cu schi%/urile necontrolate 3i neo/i3nuite" 'asele I1, 1III 3i ?II au 6n co%un %odalit#ile de apariie, 3i de distru8ere" 'asa a I1+a este le8at# de %ediul din care se provine, de creu&etul ori8inilor, casa a 1III+a de ceea ce aduce

distru8ere 3i tot ce este le8at de aceasta, a ?II+a de principalele cri&e care pertur/# su/iectul 6ntre aceast# creaie 3i aceast# distru8ere" Este posi/il# 3i o alt# clasi7icare 6n patru 8rupe de c:te trei case, dup# cele patru cvadrante deli%itate de cele patru un8hiuri ale te%ei: ;ntre Ascendent 3i Mi9locul cerului: 6nceputul %ani7est#rii 3i cre3terea> ;ntre Mi9locul cerului 3i Descendent declinul 3i s7:r3itul %ani7est#rii> ;ntre Descendent 3i Gundul cerului: trans7or%#ri, /ilanuri, perioad# post %orte%> ;ntre Gundul cerului 3i Ascendent: planuri, proiecte, 7a&e ne%ani7estate ale creaiei"

Pe gr'pe de do',
;n s7:r3it, pute% clasa casele 6n 3ase 8rupe a c:te dou# case opuse" 'asele I 3i 1II repre&int# a.a individ0co%unitate> 'asele II 3i 1III si%/oli&ea&# a.a construcie0distru8ere> 'asele III 3i I? si%/oli&ea&# a.a unicilor deplas#ri0%arile deplas#ri> 'asele I1 3i ? si%/oli&ea&# a.a ori8ine0destinaie sau via# privat#0via# pu/lic#> 'asele 1 3i ?I si%/oli&ea&# a.a 8estiune personal#0colectivi&are 'asele 1I 3i ?II si%/oli&ea&# a.a inte8rare0i&olare" SEM)IGI'AWIA HE)ERAAA DI MEDI'AAA A 'EA2R D2IXS$REZE'E 'ASE *asa , Este casa cea %ai individual#" Ea su/linia&# ener8ia pe care su/iectul o 6ntruchipea&# cel %ai /ine, pe care o e.pri%# 6n %od 7iresc" )e pute% 6ntre/a de ce o cas# situate su/ linia ori&ontului are o i%portan# at:t de %are" De 7apt, v:r7ul acestei case, Ascendentul, este cel care are o i%portan# %a9or# 6n calitatea sa de &on# 6n care apar &orile, 3i ele%entele te%ei situat# 6n apropierea acestui punct, at:t din casa I c:t 3i din casa a ?II+a, sunt valori&ate" Aceast# &on# natal# sinteti&ea&# pe de alt# parte potenialit#ile individului, caracteristicile a7late 6nc# 6n 8er%ene, puin sau deloc %ani7este, dar care vor 6nsu7lei 3i %odela su/iectul, at:t din punct de vedere 7i&ic c:t 3i psiholo8ic" Aceasta e.plic# de ce casa I ine 6nc# de &ona ne%ani7est#, chiar dac# potenialitate individului a/ia a3teapt# s# se e.pri%e 3i vor %arca su/iectul cu o a%prent# de ne3ters 3i de nest#vilit" Sensul general: personalitatea, s#n#tatea 8lo/al#, vitalitatea, na3terea 3i 6%pre9ur#rile ei, ereditatea su/iectului, calit#ile lui 6nn#scute" Sensul medical: vitalitatea su/iectului, tipul s#u %or7olo8ic, condiiile na3terii, antecedentele 7a%iliale 3i trans%iterile ereditare" Zona apropiat# de Ascendent aduce, de ase%eni, in7or%aii despre viaa intrauterin# 3i despre %aladiile neonatale" *asa ,, 'orespunde la ceea ce su/iectul 6nsu3i a c:3ti8at" Sensul general: /ani, avere personal#, capacit#i de a o/ine ceva prin propriile %i9loace, de

ce anu%e este cel %ai ata3at su/iectul" Sensul medical: tot ceea ce prive3te nutriia, e.cesele sau carenele, po7ta de %:ncare, asi%ilarea si ana/olis%ul" *asa ,,, 'orespunde la ceea ce este apropiat" Sensul general: 7a%ilia apropiat#, vecin#tate, cole8i de 3coal# sau de serviciu, c#l#torii scurte, %unc# intelectual# 3i studiu, li%/a9ul 3i vor/irea Eceea ce per%ite co%unicarea cu cei+ apropiaiF" Sensul %edical: %i3c#rile, %ai ales dac# ele sunt de %ic# a%plitudine 3i re8ulate, respiraia, %ica circulaie, re7le.ele, tre%ur#turile" r#sunetul loco+re8ional al unei patolo8ii" $eristaltis%ul intestinal este le8at de casa a III+a pentru c# el se datorea&# unor %i3c#ri re7le.e ce se trans%it din aproape 6n aproape, pe c:nd tran&itul intestinal care re&ult# din aceast# %i3care tre/uie le8at de casa a I?+a" *asa ,Este casa ori8inii, a ceea ce este preala/il sau la 6nceput" Sensul general: cercul 7a%ilial, clanul, p#rinii 3i 6ndeose/i %a%a apoi c#%inul, inti%itatea" Este de ase%eni, 8r#dina secret#, ceea ce este conservat, %e%ori&at 6nse%n:nd locul de unde veni%, casa a I1+a poate 7i 7olosit# 6n %od lo8ic ca punct de plecare 6ntr+o cercetare asupra unei Bar%a a7lat# la ori8inea unei 6ncarn#ri sau a unei /oli" Sensul medical: ceea ce este pus deoparte, conservat, deci re&ervele, 8r#si%ile, co%parti%entul e.tracelular, ceea ce este 6nchistat, ceea ce este reinut sau nu poate 7i %o/ili&at Eede%e, ascit#, etc"F" *asa Este casa 8estion#rii resurselor 3i a ener8iei" Sensul general: creativitate, procreere EcopiiF, 9ocul 3i toate activit#ile din ti%pul li/er, nele8ate de un scop lucrativ sau a%/iios, tot ceea ce 7ace pl#cere, le8#turile a%oroase" Sensul medical: capacit#ile ener8etice ale su/iectului, andurana, capacit#ile de recuperare, 7ecunditatea" *asa -, Este casa inte8r#rii, a %ediului a%/iant" Sensul general: preocup#rile do%estice sau de s#n#tate, %ediul pro7esional 3i constr:n8erile lui, raporturile cu su/alternii, aciuni sociale, servicii" Sensul medical: %ediul interior 3i co%po&iia sa, capacit#ile or8anis%ului de a p#stra acest %ediu constant Eho%eosta&iaF, 7acult#ile de adaptare la variaii Ede te%peratur#, cli%atice, de&echili/re ali%entare etc"F"

*asa -,, Este casa asocierii, a co%ple%entului" Sensul general: c#s#toria 3i toate asocierile care sunt 7#cute printr+un contract, oral sau scris, cola/or#rile, relaiile 3i schi%/urile or8ani&ate cu ceilali Ereuniuni, e.po&iii, con7erine etc"F" Sensul medical: schi%/urile cu e.teriorul, de e.e%plu la nivelul alveolelor pul%onare sau al pielii, 8re7ele, trans7u&iile, prote&ele, donarea de s:n8e, de esuturi, de or8ane" 'asa a 1il+a este i%plicata de 7iecare dat# c:nd un 7eno%en or8anic sau ener8etic necesit# cola/orarea %ai %ultor esuturi sau or8ane" De e.e%plu, este ca&ul pentru toate procesele le8ate de 7uncionarea endocrin#, sau pentru %oleculele sau ener8iile care s+au 7or%at 8raie aciunii co%/inate a %ai %ultor or8ane" *asa -,,, Este casa de8ener#rii, a distru8erii" Sensul general: %oarte, pierderi %ateriale, %eta%or7o&e Einclu&:nd o %oarte 3i o nou# na3tere pe lu%eF, %o3teniri 3i /anii soului sau ai asociaiilor" Sensul medical: cata/olis%ul, 7acult#ile de eli%inare, se.ualitatea + sau pierderea s#%:nei, 3i deci a ener8iei, este asociat# cu creaia +, 7eno%enele de re8enerare" $ierderile se%inale, %enstruaiile, na3terile,, avorturile, %utaiile, necro&ele, a/cesele, con7lictele i%unitare E/olile autoi%une, respin8erea 8re7elor etc"F" *asa ,. Repre&int# tot ceea ce este 6ndep#rtat" Sensul general: %arile c#l#torii, str#in#tatea, %ai ales dac# destinaia este 6ndep#rtat#, %i8r#rile, visele, idealurile 6nalte sau a/stracte, aspiraiile, principiile 7iloso7ice sau reli8ioase" Sensul medical: %area circulaie E7uncia de distri/uie a siste%ului cardio+vascularF, tran&itul intestinal, %i8rarea calculilor, procesele e%/olice, e.tensia unei /oli la distan# E%etasta&eF conta8iunea, pro/le%ele epide%ice" *asa . Este casa ce si%/oli&ea&# scopurile din aceasta lu%e, reali&area" Sensul general: vocaia, cariera, puterea asupra lu%ii, autoritatea, responsa/ilit#ile, onorurile" 'eea ce are cea %ai %are in7luen# asupra su/iectului, la nivel 7a%ilial Ep#rinte do%inantF, pro7esional EsuperioriiF sau %oral E%aestru spiritual, inspiratorF" $ro7esia depinde de casa a Ii+a 6n ceea ce prive3te aspectul 7inanciar, de casa a 1i+a 6n ceea ce prive3te aspectul do%eniul rutinei, 3i de casa a ?+a 6n ceea ce prive3te cariera 3i vocaia" Sensul medical: %arile siste%e de re8lare 3i de co%and# centrali&at# care sunt siste%ul nervos, siste%ul endocrin, siste%ul cardio+vascular 6n 7uncia lui de centrali&are a s:n8elui"

*asa ., Este casa a tot ceea ce este schi%/at 7#r# nici o 7inalitate cu %ediul e.terior" Sensul general: relaiile a%icale, a7init#ile, a9utoarele, ele%entele necontrola/ile, eveni%entele sau co%porta%entele anarhice, 7#r# le8#tur# cu structurile centrale" Sensul medical: ceea ce nu este supus controlului or8anis%ului, 3i are adesea tendina de a sc#pa 7ie 6ntr+un %od natural Etranspiraia, ip#tul etc"F, 7ie pe c#i neo/i3nuite Eerupii cutanate, v#rs#turi, he%ora8ii etc"F" a9utorul neo/i3nuit venit din a7ar# 7#r# controlul su/iectului Echi+ rur8ie, reani%are etc"F" Sau p#trunderea /rutal# de ener8ie e.terioar#, cel %ai adesea pato8en# Ev:nt, c#ldur#, 7ri8 etc"F" *asa .,, Este casa care si%/oli&ea&# i&olarea 3i 6ncercarea" Sensul general: su7erina, /oal#, 6ncercare, sin8ur#tate, e.il, ceva de la care nu te poi sustra8e, inevita/ilul, e3ecurile, ruina, dec#derea, decrepitudinea" Sensul medical: aneste&ia, %aladii 7atale sau incura/ile, calci7ic#ri catalepsie, co%#, autis% 3i anu%ite psiho&e 8rave" ;n care su/iectul se i&olea&# de lu%ea e.terioar# sau pierde contactul cu realitatea"

Capitol'l ;. PLANETELE
$lanetele e.pri%# polarit,.i 3i speci1icit,.i energetice! nuanate de conte.tul sau 7undalul pe care 6l 7or%ea&# &odiacul 3i cele dou#spre&ece case" 1or/ind din punct de vedere astrolo8ie, po&iiile 3i con7i8uraiile planetare sunt cele care caracteri&ea&# o%ul cu cea %ai %are preci&ie" Aceste chei 7unda%entale per%it s# se discearn# tr#s#turile speci7ice 3i tendinele ener8etice 3i psiholo8ice"" $:n# la s7:r3itul secolului al ?1III+lea, tradiia astrolo8ica era /a&at# pe 3apte astre: Soarele, Auna, Mercur, 1enus, Marte, Jupiter 3i Saturn" In nu%eroase do%enii, acest ansa%/lu e su7icient pentru a 7ace o descriere, pentru a 6nele8e 3i caracteri&a ceea ce ne 6ncon9oar#" De e.e%plu, ceea ce are le8#tur# cu natura, cu% ar 7i %ineralele, %etalele, ve8etalele sau ani%alele, poate 7i per7ect clasat 3i de7init dup# cele 3apte arhetipuri de /a&#" Descoperirea planetelor transsaturniene, adic# Iranus, )eptun 3i $luton, coincide cu de&voltarea epocii noastre %oderne" Aceste noi si%/oluri per%it s# se preci&e&e sau s# se particulari&e&e datele e.pri%ate de c#tre cele 3apte planete pri%ordiale, dar ele nu pot 7i considerate ca 7iind la acela3i nivel ca acestea din ur%#" De e.e%plu, toate %ineralele pot 7i clasate dup# siste%ul celor 3apte planete" Dar 7eno%enul radioactivit#ii, care este propriu unora dintre %inerale, este tipic plutonian" ;n astrolo8ia %edical#, dac# cea %ai %are parte a proceselor patolo8ice pot 7i circu%scrise de pri%ele 3apte planete, un 7eno%en co%un cu% este aler8ia este %ai speci7ic le8at de ener8ia uranian#" 2/serv#% ast7el c# planetele transsaturniene, descoperite %ai recent, sunt deose/it de apte s# e.pri%e 7eno%ene puse 6n eviden# de puin# vre%e, 8raie evoluiei cuno3tinelor 3i 8:ndirii" )u tre/uie s# se cad# 6n 8re3eala de a apropia cele trei planete transsaturniene de o planet# ie /a&#" De" e.e%plu, se spune uneori c# Iranus este octava superioar# a lui 1enus, din unele privine, ele se apropie de ener8ia %arian#, 6n altele de Saturn, 3i chiar de Mercur" De 7apt, ea are o speci7icitate aparte care tre/uie a/ordata ca atare, la un nivel di+i 7erit de cea a celor 3apte planete"

SOARELE
A7lat 6n centrul siste%ului ce+i poarta nu%ele, Soarele este si%/olul valorilor lu%inoase, active, Jan8" Se%nul 3i casa 6n care el se situea&# cap#t# o i%portan# deose/it#" 'u% lu%ina al/# este o sinte&# a tuturor culorilor, el este o sinte&# a tuturor ener8iilor planetare, dar are 3i o speci7icitate proprie" Semnificaie general: Soarele este astrul vieii" 'reativitate, 7ecundaie Epolaritatea cald# 3i activ# a 7ecundit#iiF, activitate, individualitate, con3tient#, de&voltarea eu+lui, putere, 6n7l#c#rare, autoritate, %#reie, a%/iie, sunt principalele+cuvinte+cheie" $odaliti energetice: ener8ia solar# este cald# 3i uscat#, %ai %ult cald# dec:t uscata" Ea se distri/uie cu 8enero&itate de la centru spre peri7erie, dup# o %i3care centri7u8#" Aici, noiunea de centrali&are este i%portant#" Intr+un %od de 7uncionare solar, 6ntotdeauna centrul este cel ce p#strea&# controlul asupra peri7eriei, 6i trans%ite i%pulsuri 3i pri%e3te in7or%aii"

Din punct de vedere patolo8ic, ener8ia solar# este consu%ativ#, e.altant# 3i e.clusiv#" ipologie: i%a8inea este Apollo,,care d# o i%presie de %#reie, de %:ndrie, de no/lee" $roporiile sunt ar%onioase, 7or%ele suple" Gaa este %arcat# de o sclipire lu%inoas#, un ten %at 7#r# coloraie e.cesiv#" $rivirea este deschis#, directa> 7runtea este dreapt#, nasul accentuat 3i re8ulat" Tr#s#turile sunt 7er%e, ar%onioase 3i /ine conturate" Mersul este puternic dar suplu, a%plu, hot#r:t" /si+ologie: %:ndria Echiar or8oliulF, voina, a%/iia, str#lucirea sunt principalele caracteristici psiholo8ice" Dorina de a str#luci, de a conduce, de a do%ni este pe pri%ul plan, a9utat# de un %a8netis%, de o aur# care+i 6ndea%n# pe cei ce 6ncon9oar# su/iectul s# i se al#ture 3i s#+l serveasc#" Acest tip, dac# este ar%onic, este adesea dotat cu 8enero&itate 3i o %are no/lee su7leteasc#" H#si% o e.presie a acestui arhetip 6n idealul cavaleresc, e%ina%ente %arcat de ener8ia solar#" Semnificaia medical &i0iologie1 Soarele este un indicator al vitalit#ii 8enerale a su/iectului, al %eta/olis%ului de /a&# 3i al activit#ii celulare in 8eneral" $o&iia lui 6n se%nul &odiacal 3i 6n cas# ne in7or%ea&# despre %odul 6n care a+ceast# vitalitate se e.pri%# %ai /ine, sau poate 7i re6nnoit#" Mai precis, Soarele si%/oli&ea&# ener8iile centrali&atoare 3i re8latoare ale corpului: nucleul celular, centri de co%and# nervoasa, siste%ul de control endocrin 3i 7uncia de distri/uire a s:n8elui" 6n opo&iie cu valorile lunare, care sunt incon3tiente, ci si%/oli&ea&# de ase%eni, totalitatea proceselor con3tiente, iar 7unciile corticale ale creierului 6i pot 7i atri/uite 6n %od 8lo/al Soarelui" El repre&int# 3i polul activ, cald 3i %o/il al 7ecundit#ii" 2rgane i esuturi: Soarele este asociat ini%ii, pancreasului, corte.ului cere/ral 6n ansa%/lul s#u 3i ple.ului solar" $rintre esuturile corpului, el controlea&# s:n8ele, lichidul vieii, suportul spiritului pentru e&oteri3ti, 3i siste%ul arterial care+l distri/uie" $rintre di7eritele 7unciuni ale s:n8elui, cele de o.i8enare a celulelor 3i de ap#rare 6%potriva a8resorilor Ei%unitatea, 6n special %ecanis%ele care per%it s# se distin8# ceea ce ine de su/iect 3i ceea ce+ i este str#inF sunt tipic solare" /atologie: o ener8ie solar# e.cesiv# poate provoca ceea ce $aracelsus nu%ea <consu%pie=, c:nd tot %eta/olis%ul /a&at este accelerat, 3i c:nd si%pto%atolo8ia este ase%#n#toare cu cea din hipertiroidie Esl#/ire, sete, tahicardie, nervo&itate, tre%ur#turi etc"F" Ea poate s# se traduc#, de ase%eni, prin in7la%aii sau 7eno%ene con8estive" 2 ener8ie solar# insu7icient# poate s# se traduc# printr+o 6ncetinire a %eta/olis%ului, care se poate atunci e.pri%a printr+o r#cire a corpului sau o <&8ri/ulire= e.cesiv#, o 6ncetinire psiho%otorie, tul/ur#ri de atenie, /radicardie de7icite i%unitare 6nn#scute sau c:3ti8ate, pro/le%e de sterilitate, 6n special cele ce sunt le8ate de o insu7icien# de ener8ie cald# Ede e.e%plu, o %o/ilitate insu7icient# a sper%ato&oi&ilorF" ;n s7:r3it, ener8ia solar# poate 7i pertur/at# 7#r# s# se poat# vor/i de un e.ces sau o insu7icien#" Aceasta se %ani7est#, de e.e%plu, prin tul/ur#ri de con3tient#, prin ano%alii cro%o&o%iale sau 8enetice, prin %al7or%aii con8enitale, dere8l#ri endocrine, tul/ur#ri de rit% sau de conducere cardiac#, etc"

LUNA
Astrul nopii 3i al 7e%init#ii, Auna co%pletea&# Soarele de3i i se opune 6n %ai %ulte privine" Este astrul cel %ai apropiat de $#%:nt 3i in7luena ei este direct o/serva/il#, 6ndeose/i asupra oceanelor 3i a %ediului /iolo8ic care sunt 6n %are parte co%puse din ap#" Satelit al $#+ %:ntului, este de ase%eni <planeta= cea %ai rapid# 3i %ai schi%/#toare pentru o/servator" 'iclurile ei servesc drept /a&# calendarului 3i sunt 6n analo8ie cu %i3c#rile /iolo8ice" Semnificaie general: cuvintele+cheie cele %ai adaptate acestui astru sunt receptivitatea, 7e%initatea, plasticitatea, %aternitatea, 7ecunditatea E6n sensul 7e%inin, receptivF, nutriia, interiori&area, conservarea, i%a8inaia, so%nul, visul, incon3tientul" 6n vre%e ce Soarele se%+ ni7ic# individualitatea, ceea ce este personal, Auna repre&int# ceea ce este colectiv, clanul, %ediul, pu/licul" $odaliti energetice: spre deose/ire de ener8ia solar#, ener8ia lunar# este rece 3i u%ed#, %ai %ult rece dec:t u%ed#" Este o ener8ie 7luidi7iant#, diluant#, pasiv#" Mi3c#rile ener8etice sunt centripete" Aceasta activitate per%ite acu%ularea 3i condensarea %aterialelor necesare vieii, 3i care vor 7i %odelate 3i aran9ate de c#tre ener8ia creatoare a astrului &ilei" E.ist# deci opo&iie 3i co%ple%entaritate 6ntre Soare 3i Aun#, un cuplu 7oarte apropiat de Jin0Jan8 din tradiia chine&#" Din punct de vedere patolo8ic, ener8ia lunar# este 6ncetinitoare 3i inhi/itoare" Ea 7ace s# pri%e&e %ateria 6n raport cu ener8ia" $rovoac# acu%ul#ri de lichide 3i de %aterie" ipologie: lunarul este ase%#n#tor unui prunc dolo7an, nu%ai rotun9i%i" Gaa este lat#, cu tr#s#turi 7oarte %arcate, /#r/ia te3it#, o/ra9ii dolo7ani, nasul %ic 3i rotund" Tenul l#ptos 3i 7#r# str#lucire" $rivirea, lipsit# de vioiciune, este adesea ascuns#, 7erit#" 'orpul este dilatat, a/do+ %enul proe%inent" Su/iectul de8a9# o i%presie de lentoare, pasivitate, indolen#, 8reoi" $are a/sor/it 6n lu%ea lui interioar# 3i 7oarte puin deschis spre e.terior" /si+ologie: psiholo8ia lunar# este de interioritate, de pasivitate sau de reactivitate" 1or/ind despre Aun#, a/ord#% polul instinctiv, pri%itiv al psihicului, acolo unde a/und# incon3tientul 3i visul" Aunarul are tendina s# se 6nchid# 6n sine, %ai preocupat de i%a8inarul s#u dec:t de lu%ea e.terioar#" $oate de ase%eni s# tr#iasc# 3i 6n trecut 2 alt# caracteristic# a sa este %area lui insta/ilitate Ecaracter lunaticF" Acionea&# %ai ales prin reacii la sti%ulii e.teriori 3i 6i este 8reu s# anticipe&e, s# prevad# sau s# ia iniiative" Semnificaia medical &i0iologie: Auna este le8at# de toate 7unciile incon3tiente ale or8anis%ului, cu% ar 7i siste%ul nervos ve8etativ sau centrii de co%and# auto%ata din /ul/ul rahidian" Are de ase%enea, o le8#tur# direct# cu apa din %ediul intern, 6ndeose/i cu siste%ul li%7atic, co%ponent# pasiv# a circulaiei" Toate ener8iile ana/oli&ante, toate procesele ce vi&ea&# acu%ularea de %aterii sau inte8rarea lor 6n or8anis% au de ase%enea, o co%ponent# lunar#: di8estia, punerea 6n re&erv# a %ateriei 3i ener8iei, de e.e%plu su/ 7or%# de 8r#si%e, cre3terea, pot 7i le8ate de acest astru" Gecunditatea, 6n polaritatea ei pasiv# 3i receptoare, 6i este asociat#, la 7el ca %aternitatea 3i 7unciile de lactaie" In s7:r3it, so%nul 3i visele sunt 3i ele de do%eniul lunar"

2rgane i esuturi: sto%acul, siste%ul nervos ve8etativ 3i /ul/ul rahidian, li%7a, uterul 3i 8landele %a%are, 8r#si%ea, siste%ul veno+li%7atic, lichidul sinovial 3i cel ce7alo+rahidian, Eacesta din ur%# tre/uie s# 7ie le8at 3i de )eptunF au o se%n#tur# lunar#" Din punct de vedere patologic: un e.ces de ener8ie lunar# poate provoca pro/le%e de o/e&itate i%portante, put:nd %er8e p:n# la a 9ena %i3c#rile respiratorii sau a provoca tul/ur#ri de con3tient#" $oate de ase%enea, s# se e.pri%e prin ede%e, chisturi, 6ncetinire a tran&itului intestinal sau di8estiv, tul/ur#ri de atenie, de vi8ilen# Ea/sene, so%nolen#, hiperso%nie"""F, /uli%ie etc" 2 insu7icien# de ener8ie lunar# se poate e.pri%a printr+o sc#dere 6n 8reutate, o sl#/ire e.cesiv#, o cre3tere insu7icient#, carene, inso%nii etc" In plus, nu%eroase pro/le%e de sterilitate 3i de patolo8ie o/stetrical# au o se%n#tur# lunar#" 'aracterul epide%ic a nu%eroase %aladii in7ecioase poate 7i de ase%enea, le8at de ener8ia lunar#"

MERCUR
Mercur este planeta cea %ai apropiat# de Soare, de care nu pare s# se 6ndep#rte&e niciodat#, de unde 3i co%paraia cu <%esa8erul &eilor= ca asistentul, care nu e.ista dec:t pentru cel pe care+l serve3te" Semnificaie general: schi%/uri, co%unicare, %i3care, trans%itere, adaptare, vivacitate, relaie, intelectuali&are sunt principalele cuvinte+cheie le8ate de aceast# planeta" $odaliti energetice: Mercur are o ener8ie du/l#, de o parte uscat# 3i rece, dar %ai %ult uscat# dec:t rece> pe de alt# parte u%ed# 3i rece, dar %ai %ult u%ed# dec:t rece" Isc#ciunea e.plic# rapiditatea 3i vivacitatea ener8iei %ercuriene, iar u%iditatea e.plic# adapta/ilitatea ei" Ener8ia lui Mercur per%ite schi%/urile, trans%iterile 3i adapt#rile," Este un vector de in7or%aii, un suport a c#rui neutralitate per%ite o i%pre8nare 3i o redare 7idel# a ener8iilor pe care le vehiculea&#" $atolo8ic, ener8ia %ercurian# aduce insta/ilitate 3i a8itaie" ipologie: %ercurianul este 6ntruchiparea pa9ului, a copilului de cas#, vioi, su/irel, 8uraliv" Gaa este triun8hiular#, 7runtea 6nalt#, nasul 3i /#r/ia ascuite, ochii vioi 3i u3or ironici" Aa orice v:rst#, el 63i p#strea&# 6n7#i3area de adolescent" Mi3c#rile sunt vioaie, repe&i, 3i dau o i%presie de u3urin# 3i 7inee" /si+ologie: Mercur este le8at de %ental> totul se 7ace 6n detri%entul senti%entului" Dar rapiditatea acestei ener8ii, dac# ea nu este te%perat# sau canali&at#, nu va per%ite o 8:ndire 6n pro7un&i%e 3i aduce dup# sine o tendin# la super7icialitate" Su/iectul 6nele8e cu u3urin#, ideile se succed sau apar cu rapiditate, dar ele nu sunt apro7undate 3iY pot s# s7:r3easc# 6ntr+o tr#nc#neal# sau lo8oree" 'hiar dac# nu va c#dea 6n aceast# 8re3eal#, %ercurianul este un specialist al cuv:ntului, al conceptului, al lo8icii, %ult %ai 6n lar8ul lui 6ntr+un discurs dec:t 6ntr+o aciune concret#" Semnificaia medical &i0iologie: Mercur este le8at de toate schi%/urile ce se e7ectuea&# la nivelul or8anis%ului, schi%/uri capilare la nivel circulator, schi%/uri 8a&oase la nivel respirator, 3i 6n %od %ai

8eneral la toate schi%/urile de %e%/rana celular#" Este de ase%enea, 6n relaie cu trans%iterea de in7or%aii, din e.terior spre interior Eor8ane de si% 3i 6n special au&ulF, 6n interiorul or8anis%ului Econducerea nervoas#, %ecanis%ele sinaptice, relaiile dintre 8landele endocrineF 3i din interior spre e.terior E%i3carea, 8estul, cuv:ntulF" Este i%plicat 6n %od deose/it 6n toate 7eno%enele de adaptare" 2rgane i esuturi: pl#%:nii, %ai ales la nivel alveolar unde au loc schi%/urile, larin8ele 3i 8landa tiroid#, nervii, vectorii de in7or%aii, 3i capilarele san8uine sunt asociate cu Mercur" /atologic: un e.ces de ener8ie %ercurian# poate provoca nervo&itate, a8itaie, tre%ur#turi, di7icult#i de concentrare etc" 2 insu7icien# de ener8ie %ercurian# poate 6%piedica 7acult#ile de adaptare la 7eno%enele e.terioare, poate altera li%/a9ul, capacit#ile de schi%/uri la nivel respirator sau capilar 3i trans%iterea de in7or%aii la nivel neurolo8ic, sen&orial sau endocrin" ;n s7:r3it, ener8ia %ercurian# poate 7i pertur/at# 7#r# ca aceasta s# 7ie prin e.ces sau insu7icien#" Este ca&ul pentru pro/le%ele de epilepsie, ale %i3c#rilor anor%ale, ale ano%aliilor de sensi/ilitate, ale halucinaiilor vi&uale sau auditive, a tul/ur#rilor de %e%orie etc"

:ENUS
Apropiat# de ase%enea, de Soare, planeta 1enus nu se dep#rtea&# niciodat# %ai %ult de Z[Q" 'ei care, 6ntr+o sear# de var#, au putut resi%i /l:ndeea str#lucirii lui 1enus nu vor avea nici o 8reutate s# 6nelea8# calit#ile care sunt asociate acestui astru" Semnificaie general: ar%onie, /l:ndee, estetic#, sen&ualitate, voluptate, cu%p#tare, ra7ina%ent, echili/ru, suplee sunt principalele cuvinte+cheie aplica/ile acestei planete" $odaliti energetice: ener8ia lui 1enus este cald# 3i u%ed#, %ai %ult u%ed# dec:t cald#" Ea este lini3titoare, echili/rant#, %oderatoare, dar 7#r# ca s# 7r:ne&e sau s# inhi/e" Ea %l#dia&#, 6ndulce3te, %oaie, un8e 7acilit:nd ast7el contactul 3i unirea" $atolo8ic, ea este lasciv#, 6nc#rcat#, 3i na3te lenevia" ipologie: ne vo% rea%inti de 1enus cea a pictorilor din secolul al ?1III+lea, toat# nu%ai 7or%e, rotun9i%i, dar cu o oarecare 7er%itate Eceea ce le deose/e3te de tipul lunarF" Gaa este oval#, tr#s#turile sunt /l:nde, echili/rate, ar%onioase, tenul este ro&" Ainiile sunt suple 3i ro+ tunde, atitudinea 3i 8esturile sunt ele8ante, rela.ate 3i 7#r# /ruschee" De8a9# o i%presie 8eneral# de ar%onie 3i a%a/ilitate" /si+ologie: sen&ualitatea este cea care do%in#" 1enusianul savurea&# lu%ea 3i se orientea&# dup# si%patiile sale, dup# 8usturi, dup# activit#i sau dup# po7te" )u este orientat %ai %ult spre e.terior sau spre interior, dar oscilea&# 6ntre aceste dou# direcii dup# oportunit#i sau dup# cei ce+l 6ncon9oar#" Este sensi/il la ra7ina%ent 3i estetic#" Semnificaia medical &i0iologie: 1enus repre&int# 7unciile ce tind s# echili/re&e, at:t la nivel 7i&ic c:t 3i la nivel %olecular" Ea %l#dia&#, un8e 3i rela.ea&#" I se atri/uie 7uncii 7e%ini&ante, 6n special la nivel endocrin, 3i 6n sensi/ilitatea tactil# atunci c:nd ea este asociat# pl#cerii"

2rgane i esuturi: rinichii, 8ura, 8:tul Elarin8eleF, %ucoasele, cere/elul 3i venele au o se%n#tur# venusian#" /atologic: un e.ces de ener8ie venusian# poate s# se %ani7este prin scur8eri %ucoase e.cesive, o tonicitate insu7icient# la nivel %uscular, o lenevire intestinal#, po7te e.a8erate, e.cesive 6n raport cu capacit#ile or8anis%ului" 2 ener8ie venusian# insu7icient# se e.pri%# di%potriv# printr+un tonus %uscular e.cesiv 3i prin %i3c#ri rupte, lipsite de suplee Eener8ia opus# 3i co%ple%entar# a lui Mar te devine atunci do%inant#F, o usc#ciune a %ucoaselor ce poate evolua spre in7la%aie etc" $rintre pertur/#rile de ener8ie venusian#, pute% cita tul/ur#rile de echili/ru, verti9ele, sindro%ul cere/elos de e.e%plu, unele pro/le%e de ho%eosta&ie Eechili/rul %ediului internF, %ai ales dac# sunt le8ate de o dis7uncie renal#"

MARTE
2pus# 3i co%ple%entar# lui 1enus, care e.pri%# /l:ndeea 3i 7e%initatea, planeta ro3ie este si%/olul a8resivit#ii 3i al virilit#ii" Semnificaie general: dina%is%, i%puls, iniiativ#, 6n7l#c#rare, spontaneitate, a8resivitate, irita/ilitate, virilitate sunt cuvintele+cheie cele %ai adaptate acestei planete" $odaliti energetice: ener8ia %arian# este cald# 3i uscata, %ai %ult uscat# dec:t cald#" Ea aduce dina%is%, iniiativ#" Gavori&ea&# pornirea la dru%, de%ara9ul 3i+accelerarea" Este sti%ulant# 3i e.citant#, 6nc#l&itoare 3i e.tre% de virili&ant#" $atolo8ic, ea este in7la%atoare, incendiatoare 3i destructiv#" ipologie: tipul %arian este ase%#n#tor celui /ilios" Este apropiat de persona9ul r#&/oinicului a%erindian, care ne este pre&entat de nu%eroase \estern+uri" 'hip coluros, ten %at, nas coroiat, privire p#trun&#toare, %usculatur# puternic#, %ai re%arca/il# prin tonusul s#u dec:t prin volu%" D# o i%presie 8eneral# de dina%is%, 6n7l#c#rare 3i co%/ativitate" /si+ologie: psiholo8ia %arian# este repre&entat# de i%pulsivitate 3i co%/ativitate" Aciunea pri%ea&# asupra 8:ndirii" Este 7lac#ra care 6%pin8e spre aciune, spre 6ndr#&neal#, spre pasiune, este cea care a+prinde su/iectul 3i+l propulsea&# spre aventur# sau spre lupt#, cea care 7avori&ea&# iniiativa 3i an8a9a%entul" In %od ne8ativ, aceast# ener8ie se e.pri%# printr+o 6ndr#&neal# 7ri&:nd incon3tiena, prin a8resivitate 3i 7urie" Semnificaia medical &i0iologie: Marte conduce tot ceea ce 6n or8anis% are tendina s# e.teriori&e&e 3i s# accelere&e %i3carea" Este de ase%enea, le8at de reaciile 7a# de o inva&ie e.terioar#, de capacitatea de distru8ere a ele%entelor str#ine" 'ontrolea&# de ase%enea, 3i 7unciile de erecie 3i virili&ante" Gierul, ele%ent participant la 7or%area he%o8lo/inei, este 3i el 8uvernat de aceasta planeta" 2rgane i esuturi: siste%ul %uscular striat, adic# cel voluntar, or8anele 8enitale e.terne, nasul, arterele de cali/ru %ic Ea c#ror co%ponen# %uscular# este i%portant#F 3i he%atiile sunt 8uvernate de Marte"

/atologic, Marte se %ani7esta 6n 8eneral 6ntr+un %od violent dar de o %anier# previ&i/il# 3i adaptat# cau&ei pro/le%ei Eceea ce o di7erenia&# de IranusF" In e.ces de ener8ie %arian# poate s# se %ani7este prin 7e/re, reacii violente 7a# de a8resiunile e.terne, in7la%aii, tul/ur#ri erectile Epriapis%F, cri&e dureroase acute, un tonus %uscular e.a8erat + ceea ce poate provoca cra%pe sau contracii violente etc" 2 insu7icien# de ener8ie %arian# poate s# se e.pri%e prin inerie, o lips# de reacie 7a# de a8resiunile e.terne, un tonus %uscular insu7icient, un de7icit erectil, ane%ie prin caren# de 7ier etc" In s7:r3it, ener8ia %arian# pertur/at# se poate %ani7esta su/ 7or%# de rupturi /rutale ale structurilor corporale, 7ie c# survin pe un teren nor%al sau patolo8ic Eanevris%e sau chisturi, de e.e%pluF, 7racturi, s7:3ieri, he%ora8ii, trau%atis%e, arsuri etc"

<UPITER
Este cea %ai volu%inoas# dintre planetele ce 8ravitea&# 6n 9urul Soarelui, 6ncon9urat# de nu%ero3i satelii" Jupiter e%an# o %#reie 3i o de%nitate ce a%inte3te 6ntr+o oarecare %#sur# de Soare" Semnificaie general: protecie, /un#voin#, si%patie, 8enero&itate, e.pansivitate, %aturaie, coordonare, coe&iune, sunt principalele cuvinte+cheie le8ate de aceast# planeta" $odaliti energetice: ener8ia 9upiterian# este cald# 3i u%ed#, %ai %ult cald# dec:t u%ed#" Ea tinde s# creasc#, s# %ature&e Es# coac#F, s# prote9e&e, 3i s# re8le&e, 3i aceasta datorit# unor calit#i e%patice 3i ar%oni&ante" Ea 7avori&ea&# e.pansiunea" ':nd este patolo8ic#, devine hipertro7iant#, dilatant#, ap#s#toare" ipologie: 9upiterianul este tipul de su/iect c#ruia 6i place s# tr#iasc# /ine, are 7or%e 8eneroase, se /ucur# de via#, e si%patic 3i 9ovial" Se distin8e de lunar 3i venusian printr+o statur# %ai 6nalt#, o 7i&iono%ie %ai vesel#, o 7a# plin# 7#r# s# 7ie u%7lat#, uneori cu <7#lci=, 3i o /ar/# deas# de /#r/at" Aceste caracteristici se de&volt# %ai ales la v:rsta %atur#" /si+ologie: aici predo%in# e.travertirea, c#ldura 3i 8enero&itatea 7a# de ceilali" Acest persona9 este 7ire3te si%patic 3i iu/it de toi" El inspir# 6ncredere" 6n paralel, su/iectul poate de&volta reduta/ile po7te personale privind %:ncarea /un# EcarneaF 3i puterea" (una lui dispo+ &iie este co%unicativ#" Este per7ect inte8rat 6n co%unitate 3i tinde 6n %od 7iresc s#+3i asu%e un rol politic sau social" Este un opti%ist lu:nd latura /un# a vieii 3i risipindu+se 7#r# %#sur# 6n proiectele 3i cau&ele 6n care s+a an8a9at Semnificaia medical &i0iologie: Jupiter de&volt#, prote9ea&#, re8lea&# 3i %aturea&#" 6n do%eniul de&volt#rii, pute% cita sinte&a proteinelor, asi8urat# 6n %are parte de c#tre 7icat, participare la cre3tere EAuna per%ite acu%ularea de %ateriale, Jupiter le or8ani&ea&# 3i le structurea&#, Soarele aduce ener8ia, dina%is%ul 3i planul de inte8rareF" Jupiter este de ase%enea, r#spun&#tor de statura corporal#" $rintre 7unciile de protecie, deto.i7ierea hepatic# este 7i&ic 9upiterian#" Re8larea este 6n special 7ocali&at# spre di8estie 3i asi%ilare, Jupiter 9uc:nd rolul de ar%oni&ant al %i3c#+ rilor di8estive" Sinte&a hepatic# a /ilei, care per%ite asi%ilarea 8r#si%ilor, 6i poate 7i de

ase%enea, atri/uita" Re8larea 3i ar%oni&area atin8 printre altele 3i nivelul e%oional, ener8ia opti%ist# a lui Jupiter av:nd clare propriet#i antidepresive 3i lini3titoare" 2rgane i esuturi: 7icatul, or8anul cel %ai volu%inos al or8anis%ului, are nu%eroase 7uncii care sunt de tip 9upiterian> 8landele suprarenale, seroasele 3i alte esuturi protectoare Eperitoneu, pleur#, %enin8eF" /atologic: un e.ces de ener8ie 9upiterian# poate s# se %ani7este printr+un apetit e.a8erat, 6n special pentru ali%entele 8rase 3i s#rate, printr+un e.ces de 7or%e corporale, 6n8r#3are, 6n8reunare, supra6nc#rcare sau depuneri 8r#soase la nivelul s:n8elui, al pielii sau esuturilor Eartere, 7icatF, hipertro7ia anu%itor or8ane E7icat, splinaF, tu%e7acii 3i tu%ori cel %ai adesea /eni8ne" 2 ener8ie 9upiterian# insu7icienta poate s# se e.pri%e printr+o sl#/ire e.cesiv#, anore.ie, sindro% depresiv etc" Eener8ia saturnian#, o+pusa lui Jupiter, devine atunci do%inant#F" ;n s7:r3it, ener8ia 9upiterian# poate 7i pertur/at# 7#r# e.ces sau insu7icient#" Este ca&ul tul/ur#rilor 8astrice Edispepsii, re7lu. 8astro+eso7a8ian, vo%is%ente 8astrice, ulcere 8astrice etc"F unde 7icatul nu 9oac# un rol de ar%oni&are a %i3c#rilor di8estive, patolo8ii hepatice cu% ar 7i icterul, unele tipuri de into.icaie alcoolic#, nu%ite uneori <alcoolis% social=, atunci c:nd /#utura per%ite o participare la veselie, la o inte8rare social#, sau r#spunde unor nevoi pro7esionale E%ese de a7aceri"""F" Este de ase%enea, ca&ul unor anu%ite 7or%e de irita/ilitate e.cesiv# Jupiter nu+3i 9oac# rolul de echili/rat la nivel e%oionalF etc"

SATURN
Mult# vre%e cali7icat# drept %ale7ic#, Saturn este planeta cu reputaia cea %ai proast#, chiar dac# ener8ia pe care o repre&int# este la 7el de necesar# vieii terestre ca 3i aceea a altor planete" Este si%/olul ti%pului care trece, inevita/il, put:nd aduce %aturaie dar 3i toate 6n+ cerc#rile le8ate de 6%/#tr:nire 3i desp#rire" Semnificaie general: concentrare, cristali&are, structurare, 6ncetinire, %ic3orare, r#cire, uscare, li%itare, i&olare, conservare sunt cuvintele+cheie cele %ai adaptate acestei planete" $odaliti energetice: ener8ia saturnian# este rece 3i uscat#, %ai %ult rece dec:t uscat#" Ea concentrea&#, usuc#, reine, cristali&ea&#, solidi7ic#, retracta, 6ncetine3te 3i se opune din %ulte puncte de vedere celei a lui Jupiter" $atolo8ic, ea astup#, 6nt#re3te, sclero&ea&# 3i 6n8hea#" ipologie: saturnianul este 7oarte apropiat de te%pera%entul nervos al lui Cipocrat 2sos, noduros, sla/, el are tendina s# se 6ncovoaie" Gaa este tras# 3i re8ulat#, ochii sunt 6n7undai 6n or/ite, o/ra9ii supi" D# i%presia 8eneral# de ri8iditate, de 6nepeneal#" )u%ero3i /#tr:ni corespund acestui tip %or7olo8ic" /si+ologie: spre deose/ire de 9upiterian, saturnianul este un introvertit, 7rustrat c# nu poate participa la lu%e 3i r#spun&:nd acestei 7rustr#ri con7or% a dou# tendine: aviditate, care na3te a%/iie, 8elo&ie, posesivitate etc", sau deta3are, care+l 6%pin8e la renunare, la su/li%area senti%entelor 3i la asce&#" Semnificaia medical &i0iologie: 7eno%enele de cristali&are 3i de solidi7icare osoas# 3i cartila8inoas#, procesele

de reparaie, de cicatri&are, capacit#ile de astrin8ena la nivel cutanat, de concentrare la nivelul %ediului intern, %eta/olis%ul 7os7ocalcic 3i siste%ul hor%onal de care este le8at Eparatiroidele, calcitoninaF, toate sunt le8ate de Saturn" Mai pute% ad#u8a toate procesele de 6%/#tr:nire" 3esuturi i organe: Saturn 8uvernea&# pielea, li%ita or8anis%ului 7a# de %ediul e.tern, oasele, dinii, 7anerele Ep#r, un8hiiF, ve&icula /iliar# E/ila 6ns#3i este %ai de8ra/# le8at# de Marte 3i JupiterF 3i 8enunchii" /atologic: un e.ces de ener8ie saturnian# poate aduce dup# sine o 6%/#tr:nire pre%atur#, 7eno%ene de sclero&#, de 7i/ro&#, de de8enerescent#, anore.ie 3i depresie" Insu7iciena ener8iei saturniene se poate %ani7esta printr+o 7ra8ilitate la nivel osos, printr+ un de7ect de consolidare al 7racturilor sau de cicatri&are tisular#, 6n special la nivelul pielii, printr+o astrin8en# insu7icient# care st# la ori8inea transpiraiei e.cesive, a poliuriei, a diareei etc" ;n s7:r3it, ener8ia saturnian# pertur/ata se poate e.pri%a prin depuneri sau cristali&#ri anor%ale cu% este ca&ul 6n 8ut#, litia&ele, condrocalcino&a, induraiile, 7eno%enele artro&ice, pierderile de %o/ilitate la nivelul articulaiilor, steno&ele, sau alte patolo8ii ase%#n#toare"

PLANETELE TRANSSATURNIENE
A3a cu% a% v#&ut 6n introducere, nu pute% a/orda ulti%ele trei planete la acela3i nivel cu cele 3apte planete tradiionale" Din %otive didactice, vo% 7olosi acela3i plan, dar va 7i necesar s# relativi&#% datele" Ast7el, su/iecii pur uranieni, neptunieni sau plutonieni, at:t pe plan 7i&ic c:t 3i psiholo8ic, sunt rari" 'el %ai adeseaRei se apropie de unul din cele 3apte tipuri 7unda%entale, la care se supraadau8# unele caracteristici particulare"

URANUS
Descoperit 6n 1![1, Iranus apare 6ntr+o perioad# de tul/ur#ri 3i %utaii, at:t politice ERevoluia 7rance&#F c:t 3i tehnolo8ice E6nceputul epocii nu%it# <%odern#=F" Semnificaia general: e.plo&ie, de&inte8rare, %ar8inali&are, universalitate, noutate, 8eniu, e.cepie, sunt cuvintele+cheie cele %:i repre&entative pentru aceast# planet#" $odaliti energetice: 7#r# s# pute% vor/i de calit#i ele%entare ca pentru cele 3apte planete tradiionale, este i%portant de su/liniat natura insta/il#, chiar e.plo&iv# a ener8iei uraniene" Este sc:nteia, nici cald# nici rea, care i&/ucne3te /rusc, 3i care are capacitatea de a provoca reacii violente 3i i%previ&i/ile" Aceast# ener8ie este descentrali&atoare, opus# din acest punct de vedere ener8iei solare" $atolo8ic, ea provoac# e.plo&ie 3i de&inte8rare" ipologie: a% putea plasa uranianul 6ntre saturnian 3i %ercurian" Are vivacitatea %ercurianului, aspectul lui 7in, chiar 7ra8il, 3i re7racia saturnianului, cu 7aa al c#rei eta9 %i9lociu este insu7icient de&voltat" 'elelalte caracteristici sunt %ai %ult psiholo8ice dec:t 7i&ice" Hustul lui pentru ori8inalitate 3i noncon7or%is%ul apar totu3i la nivel vesti%entar, al %achia9ului sau coa7urii" /si+ologie: individualis%ul este 6%pins la e.tre%" )e a7l#% 6n 7aa unui ori8inal care nu pierde nici o oca&ie de a ie3i de pe potecile /#t#torite, cu un aventurier preocupat de dep#3irea propriilor li%ite, de descoperirea unor noi sen&aii, oricare ar 7i riscul" Acest anticon7or%is% poate de ase%enea, s# se traduc# printr+un te%pera%ent anarhist, un re7u& al oric#rei autorit#i, a oric#rei nor%e 3i a oric#rei datorii, s7:r3ind prin violen# 7a# de tot ceea ce repre&int# autoritate" Aa un nivel %ai 6nalt, acest individualis% las# locul unui altruis%, 6ndea%n# con3tiina s# aparin# unui tot universal" Aspiraiile u%anitariste 3i ecolo8iste sunt o ilustrare actuala a acestei st#ri de spirit" Semnificaia medical &i0iologic: ener8ia uranian# se e.pri%# 6n 7eno%enele de de&inte8rare, de e.e%plu la nivel i%unitar, 6n procesele de e.teriori&are a unei anu%ite patolo8ii, 6n special la nivel cutanat, ceea ce este un %i9loc de a evacua 3i de a eli%ina 7actorul pato8en Eerupii, supuraii etc"F" Ea 9oac# de ase%enea, un rol %a9or la nivelul circulaiei ener8iilor 6n %eridiane 3i centrele de control EchaBreF" 2rgane i esuturi: Iranus 8uvernea&# 8lo/al hipotala%usul 3i hipo7i&a, ochii, nervii optici 3i 8landele lacri%ale" /atologic: pute% le8a de Iranus toate reaciile sau cri&ele neo/i3nuite sau e.a8erate, %ai

ales dac# ele sunt /rutale, violente 3i i%previ&i/ile cu% e 3ocul ana7ilactic, urticaria 8enerali&at#, ede%ul ]uincBe 3i de 7apt toate reaciile aler8ice /ru3te> unele pro/le%e psihoso%atice cu% ar 7i cri&ele de tetanie, colopatiile spastice, cri&ele de isterie, spas%ele care apar pe o structur# s#n#toas#> epilepsia 8enerali&at#"

NEPTUN
Descoperit 6n 1[ZP, este planeta spaiului, a eterului, a i%ensit#ii, a neli%it#rii" Semnificaie general: 7luiditate, diluie, disoluie, conte%plare, inspiraie, su/tili&are, su/li%are, spirituali&are sunt cuvintele+cheie adaptate acestei planete" $odaliti energetice: ener8ia neptunian# tinde s# 7luidi7ice, s# 7ac# %ai su/tile, 3i din aceast# cau&#, s# di&olve li%itele oric#rui lucru" 6n &ilele noastre, puini indivi&i a9un8 s# 6ntruchipe&e ener8ia neptunian# 6n ceea ce are ea %ai ra7inat 3i %ai 6nalt" Este planeta con3tiinei a/solutului, a con3tiinei totale" Aici, spiritul are 6nt:ietate 6n 7aa %ateriei 3i a ener8iei" Dar 7#r# o %unc# interioar#, su/iectul o/i3nuit nu este preocupat dec:t de aspectele <in7erioare= ale acestei ener8ii, adic# rela.area, incon3tiena, visarea, lipsa de preci&ie a ideilor 3i raiona%entelor, diluarea ener8iilor sau pierderea lor, ceea ce se apropie de tendinele lunare" ipologie: e.ista puine tr#s#turi caracteristice pe plan 7i&ic" Dintre acestea, privirea, 6n care se pare c# s+ar putea s# te pier&i, 3i o anu%it# la.itate articular# sunt cele %ai i%portante" /si+ologie: caracterul este ase%#n#tor cu cel al $e3tilor" Guncionarea or8anis%ului trece prin sensi/ilitate, receptivitate, intuiie, capacitatea de a se contopi cu %ediul, de a percepe a%/ianele, at%os7era, de a aprecia lucrurile 6n 8lo/alitatea lor, a le resi%i %ai %ult dec:t a le anali&a" Semnificaia medical &i0iologie: c:%pul de aciune al ener8iei neptuniene se 6ntinde puin 6n do%eniul 7i&ic" Este %ai %ult la nivel ener8etic 3i psihic" Aa nivel ener8etic, )eptun per%ite su/li%area %ateriei 6n ener8ie 3i o 7ace s# tind# spre su/til" De aceea, 6ntr+o te%# natal#, el d# in7or%aii despre reacia su/iectului la ho%eopatie" Aa nivel psihic, ener8ia neptunian# este i%plicat# 6n calitatea st#rilor de con3tient#, de vi8ilena, 6n echili/rul so%n0ve8he 3i 6n capacit#ile de a su/li%a ener8ia se.ual#, pentru ca ea s# participe la li%pe&irea 3i l#r8irea c:%pului de con3tienta 3i s# 7ie surs# de inspiraie" 2rgane i esuturi: lui )eptun 6i sunt asociate %#duva spin#rii, lichidul ce7alo+rahidian, 8landele salivare 3i 8landa pineal# sau epi7i&a" /atologiile le8ate de )eptun sunt adesea va8i 3i 8reu de dia8nosticat" Inele accese de catalepsie, starea de co%#, narco&ele, into.icaiile care %odi7ic# starea de con3tienta Edro8uri, %edica%ente, alcoolul atunci c:nd este 7olosit ca %i9loc de trans7or%are a con3tiinei pentru a tr#i e.periene neo/i3nuite sau pentru a evadaF, psiho&ele halucinatorii, 3i de 7apt toate tipurile de halucinaii, sunt le8ate de aceast# planet#"

PLUTON
'ea %ai 6ndep#rtat# de Soare 3i cea %ai recent descoperit# Z E1 *4F, $luton este planeta %isterului, a 7ocului secret, a %eta%or7o&elor" Semnificaie general: %utaie, %eta%or7o&#, putre7acie, de8enerescent#, pulsiune, putere ascuns# sau ocult#, re8enerare, se.ualitate, sunt cuvintele+cheie cele %ai adaptate acestei planete" $odaliti energetice: ener8ia plutonian# per%ite trans7or%#rile, trans%ut#rile" Distru8erea este punctul de pornire al unui nou elan creator" Dar aceast# %eta%or7o&# nu se 7ace la lu%ina &ilei, ea co%porta o not# de %ister, 63i prinde r#d#cinile 6n ad:ncul 7iinei sau %ateriei care se trans7or%#" Este 7ocul clocotitor din centrul $#%:ntului, puterea lui ascunsa Aa 7el ca )eptun, $luton este o planet# a c#rei ener8ie cea %ai su/til# este arareori st#p:nit# de %uritorii de r:nd Edac# este, 6nsea%n# c# individul nu este 6ntr+adev#r o 7iin# o/i3nuit#F" Aceast# ener8ie tre/uie deci considerat# de o/icei prin aspectele ei 8rosiere, 3i adesea pa+ tolo8ice" Ener8ia plutonian# pertur/at# devine a8resiv# 3i distructiv# pentru ea 6ns#3i 3i pentru alii" Ea poate duce la procese de co%/ustie intern# care se s7:r3esc prin distru8ere" ipologie: e.ist# puine caracteristici 7i&ice" $rintre acestea, un %a8netis% deose/it, 6nv#luitor, 3i o privire de nep#truns, 8reu de susinut 6ntr+at:t este de tul/ur#toare" /si+ologie: $luton si%/oli&ea&# ad:nci%ile de nep#truns ale psihicului, de unde poate e%ana /inele Ecreativitatea, 7ecunditatea, autoritatea 3i puterea asupra ta 6nsui 3i asupra altora, capacit#ile de trans7or%are 3i de %eta%or7o&#F dar 3i r#ul Ean8oasa, sadis%ul, violena, auto+ distru8ereaF" Guncionarea unui ast7el de individ este de tip pulsional" R#/u7nirile e%oionale EpulsiunileF care e%an# din ad:ncul 7iinei au adesea un caracter ire&isti/il" Su/iectul 7uncionea&# cu <%#runtaiele=" El este %:nat de o 7or# a c#rei putere 3i %eta%or7o&e sunt de ne/#nuit Semnificaia medical &i0iologie: $luton 8uvernea&# 7eno%enele de putre7acie, de e.e%plu la nivelul coninutului colic, procesele de %utaie, ceea ce contri/uie la evoluia caracterelor unei specii, dar 3i trans7or%#rile ce duc la %oartea individului, 7eno%enele de re8enerare care duc la o reconstrucie co%pleta a esuturilor le&ate, 8raie in7or%aiilor coninute 6n nucleul celular, sau 8ratie unei intervenii e.terioare, 7eno%enele de vindecare ine.plica/ile" Ener8ia plutonian# se %ai e.pri%# 3i 6n se.ualitate, proces de creaie 3i de perpetuarea speciei 3i care a 7ost %ult ti%p 6nv#luit 6n %ister" 3esuturi i organe: $luton controlea&# ovarele 3i testiculele, 8lande 6n acela3i ti%p endocrine Ehor%onii se.ualiF, 3i e.ocrine E8:rneiiF, prostata, tro%pele lui Gallope 3i colonul" /atologia le8at# de aceasta planeta cuprinde proli7er#rile canceroase 3i leuce%iile, unele
Z

A/eraiile or/itei lui $luton ar putea se%nala pre&ena unei a noua planete dincolo de aceasta din ur%#" Dup# unele calcule, ea ar avea un ciclu retro8rad de cinci sute doispre&ece ani 3i ar tran&ita actual%ente prin pri%ele 8rade ale (er/ecului"

%aladii trans%ise se.ual Esi7ilis, herpesF, toate 7eno%enele de necro&# tisular# Ein7arctulF, otr#virile sau into.icaiile 3i /olile datorate radiaiilor"

CUPLURILE PLANETARE *N ASTROLO IA MEDICALA

Studiul si%/olis%ului astrolo8ic per%ite s# se distin8# di7erite perechi de planete privind ener8ii opuse sau co%ple%entare" Aceasta noiune de cuplu este deose/it de evident# 3i util# la nivelul ener8iilor planetare" Ea este indispensa/il# pentru a 6nele8e echili/rul dina%ic al 7uncion#rii u%ane, at:t 7i&iolo8ice c:t 3i psiholo8ice, 3i deci pentru a reu3i reechili/rarea acestei 7uncion#ri" De e.e%plu, tonusul %uscular re&ult# din dou# in7luene opuse: una sti%ulant#, vi&:nd contracia, de natur# %arian#, 3i alta inhi/ant#, vi&:nd rela.area, de natur# venusian#" $entru a trata un de&echili/ru la nivelul tonusului %uscular, nu este 6ntotdeauna de a9uns s# ne polari&#% spre una dintre cele dou# planete" Adeseori, este indispensa/il s# ine% cont de re&ultanta celor dou# in7luene" Dac# tonusul este e.cesiv, va tre/ui 6n acela3i ti%p s# sti%ul#% ener8ia venusian# 3i s# inhi/#% ener8ia %arian#" 1o% a/orda acu% aceste di7erite cupluri 6n speci7icitatea lor %edical#"

Planetele
Soarele
'ata/olis% Ener8ie E.teriori&are '#ldur# Ener8ie direct disponi/il# 2r8ani&are Trans7or%are Activitate Activit#i toracice Erespiraie, circulaieF 1irilitate Sper%ato&oid 1ivacitate Cipertiroidie Activitate con3tient# Ecortical#F 1i8ilen#

L'na
Ana/olis% Gor%#, %aterie Interiori&are Gri8 Ener8ie de re&erv# DiAi&iune, diluie 'onservare 2dihn# Activit#i a/do%inale Enutriie, di8i eli%inareF Ge%initate 2vul Aentoare Cipotiroidie Activitate incon3tient# E/ul/ar#F So%nul

Marte
'ontracie Isc#ciune E6ndeose/i la nivelul %ucoaselorF E.citaie 6nepenire Edin cau&a unui tonus e.cesivF Repulsie Ela nivel e%oional ca 3i la nivel celularF Ruptur# In7la%aie

:en's
Rela.are I%iditate, lu/ri7iere Del#sare, destindere Suplee, la.itate Atracie 'oe&iune ;n%uiere

<'piter
E.ces Dilataie E.pansiune Sinte&# ;n8r#3are (uli%ie E.teriori&are Cipertro7ie Dispo&iie vesel# 2pti%is% Inte8rare, participare

Sat'rn
'aren# Mic3orare, steno&# Restr:n8ere Distru8ere Sl#/ire Anore.ie Interiori&are Atro7ie Depresie $esi%is% I&olare, respin8ere

L'na
Gluiditate Disoluie Diluie (uli%ie $ri%ar Instinct

Sat'rn
Ri8iditate 'ristali&are 'oncentrare Anore.ie Secundar H:ndire

Din cele 3apte, planete de /a&#, doar Mercur nu poate 7i opus nici uneia, dat 7iind neutralitatea ener8iei sale"

Capitol'l =. PLANETELE *N SEMNELE &ODIACALE

Dup# ce a% studiat separat di7eritele ele%ente ce co%pun o te%#, o s# le a/ord#% acu% 6ntr+un %od %ai dina%ic anali&:ndu+le interaciunile" )u pute% 6nc# s# vor/i% aici de interpretare pentru c# toate in7or%aiile vor tre/ui s# 7ie sinteti&ate pentru a de7ini caracterele 6ntr+adev#r se%ni7icative 3i individuale" $ute% co%para acest studiu cu un %u&ician care 7ace 8a%e, sau cu un dansator care lucrea&# separat 7iecare %i3care care ulterior va 7i incorporat# core8ra7iei sale" Din aceast# cau&#, aceste indicaii tre/uie luate ca ni3te tendine, pe care alte p#ri ale te%ei le poate 6nt#ri, sl#/i sau nuana" Studiind in7luena se%nelor asupra planetelor, vo% a/orda doar aspectul ener8etic al acestor con7i8uraii, dintre care nici una nu are 6n %od i&olat poteniale pato8ene" Este vor/a %ai de8ra/# de a preci&a cli%atul %ai %ult sau %ai puin 7avora/il e.pri%#rii 7iec#rei ener8ii planetare, sau %odalit#ile dup# care aceast# ener8ie este %odulat# sau colorat# de se%nul pe care+l ocup#" )u vo% vor/i aici despre de%nit#ile 3i sl#/iciunile planetelor" 6ntr+adev#r, acest siste%, con7orta/il pentru %ental, este %ult prea sche%atic pentru a descrie cu preci&ie realitatea" Giecare planet# 3i 7iecare se%n av:nd speci7icit#ile lor, con7i8uraia re&ultant# este 3i ea deose/ita" De e.e%plu, ce si%ilitudine e.ista 6ntre po&iia lui Saturn, 6n c#dere 6n (er/ec, 3i cea a lui Marte, 6n c#dere 6n Rac@ Se%nul ocupat %odulea&# 7oarte di7erit ener8ia acestor dou# planete: usc#ciunea lui Saturn este e.altat# 6n (er/ec, ceea ce na3te %ai de8ra/# situaii de e.ces, cre3te tenacitatea, ri8iditatea, capacit#ile de 6nt#rire, sclero&a> invers, Marte 63i vede c#ldura 3i usc#ciunea sl#/ite 6n Apa Racului, 3i aceast# po&iie evoc# %ai de8ra/# situaii de insu7icien#, de e.e%plu la nivelul %i3c#rii, al acceler#rii sau al e.trovertirii" E.ista deci puine si%ilitudini 6ntre <c#derea= lui Saturn 3i cea a lui Marte"

SOARELE *N SEMNELE &ODIACALE

Soarele 6nt#re3te e.pri%area ener8iei si%/oli&ata de se%nul &odiacal pe care+l ocup#" El cre3te i%portana acestui se%n 6n te%#, 3i pe cea a patronului acestui se%n" $e de alt# parte, 7iecare se%n e.ercit# o in7luen# asupra %odalit#ilor de e.pri%are a caracterelor speci7ice ale ener8iei solare" Soarele 9n %er5ec$ ener8ia solar# se e.pri%# cu u3urin# atunci c:nd este vor/a de a virili&a, a dina%i&a, a sti%ula sau a 6nc#l&i" Ener8ia solar# devine uneori prea usc#toare, ceea ce se poate traduce printr+o lips# de 8enero&itate 6n distri/uire sau printr+un caracter /rutal al anu%itor reacii" Soarele 9n Ta'r$ ener8ia solar# c:3ti8# 6n re8ularitate 3i se e.pri%# %ai cu putere" Doar 7unciile %ai %asculine cu% ar 7i creativitatea 3i autoritatea sunt puin %ai sl#/ite 6n acest se%n 7oarte 7e%inin" Soarele 9n emeni: ener8ia solar# c:3ti8# 6n vivacitate, 7#r# s# 7ie cu adev#rat sti%ulata sau inhi/at#" Ea tinde uneori s# devin# insta/il#" Soarele 9n Rac$ este o po&iie destul de 7avora/il# 7ecundit#ii, dar %ai de8ra/# de7avora/il# pentru ceea ce sunt considerate valori %asculine> c#ldur# at:t la nivel psiholo8ic

c:t 3i la nivel %eta/olic, 3i 7uncii de distri/uire" Racul tinde s# 6nchid#, s# 6nchiste&e, 7avori&ea&# 6nchiderea 6n sine" Soarele 9n Le'$ po&iia cea %ai 7avora/il# e.pri%#rii ener8iei solare, sl#vit# 3i 6nt#rit# 6n toate aspectele sale" Soarele 9n )ecioar,$ calit#ile solare de 8enero&itate, de e.pansiune, de vitalitate 3i de %#reie nu se e.pri%# cel %ai /ine 6n acest se%n care tinde s# restr:n8#, s# li%ite&e 3i s# discipline&e" Re8ele este aici 6n acelea3i condiii ca ple/ea" Soarele 9n %alan.a$ po&iie di7icil# pentru e.pri%area calit#ilor solare" Se%nul este 7oarte 7e%inin 3i pasiv, ceea ce constituie un o/stacol 6n calea puterii de str#lucire a astrului" Soarele 9n Scorpion$ po&iie relativ 7avora/il#, 6ndeose/i asupra polului a7ectiv, creativ 3i %asculin al ener8iei solare, care c:3ti8# aici 6n puterea 3i pro7un&i%ea aciunii" Dar aceast# ener8ie este %ai 7ocali&at# spre interior, pierde puin din str#lucire 3i 6n iradiere spre e.terior" Soarele 9n S,get,tor$ po&iie %edie" Ener8ia solara se e.pri%# corect, +7#r# o/stacole" Sunt 7avori&ate 7unciile de distri/uire 3i de e.pansiune" Soarele 9n Capricorn$ pe plan psiholo8ic, a%/iia este sti%ulata, dar, dintr+un punct de vedere 8eneral, str#lucirea ener8iei solare este sl#/it# 6n acest se%n care corespunde perioadei celei %ai su%/re 3i %ai reci a anului" Soarele 9n :,rs,tor$ 6nc# o po&iie di7icil# pentru valorile solare" A7ir%area de sine, centrali&area sunt 6n contradicie cu caracterul descen+trali&ator 3i <de%ocrati&ant= al se%nului" 2rdinea 3i or8ani&area necesare unei /une distri/uiri a ener8iei solare tind s# sl#/easc#" Soarele 9n Pe/ti$ ener8ia solar# se e.pri%# cu di7icultate, 6n aceast# lu%e neclar# 3i eterata" Dac#, pe plan psiholo8ic, o ase%enea po&iie poate s# aduc# intuiie, pe plan ener8etic, ea nu se%ni7ica dec:t diluie 3i pierdere pentru 7acult#ile solare"

LUNA *N SEMNELE &ODIACALE

L'na 9n %er5ec$ ener8ia lunar# se e.pri%# cu di7icultate sau 6ntr+o %anier# %ai puin ortodo.#" 'resc tendinele la insta/ilitate, la nere8ularitate Ede e.e%plu la nivelul ciclului %enstrual, al po7tei de %:ncare, al cre3teriiF" Ge%initatea este sl#/it#, ener8iile lunare sunt virili&ate" Aceast# po&iie 7avori&ea&# activitatea 3i li%itea&# pierderea sau sta8narea lichidelor" L'na 9n Ta'r$ ener8ia lunar# este 6nt#rit# de polaritatea sa nutritiv#, ana/oli&ant#, aceea care per%ite acu%ularea de %ateriale 3i lactaia" Ea c:3ti8# 6n re8ularitate 3i sta/ilitate" L'na 9n emeni$ cre3terea tendinelor 6n nere8ularitate 3i insta/ilitate: nervo&itate, a8itaie" $uin propice de&volt#rii 7or%elor corporale 3i a re&ervelor ener8etice, precu% 3i so%nului" L'na 9n Rac$ ener8ia lunar# este 6nt#rit# 6n toate 7unciile 3i calit#ile sale, 7ie c# este vor/a despre 7e%initate, %aternitate, nutriie sau asi%ilare" L'na 9n Le'$ Auna tinde s# se <solari&e&e=" Sl#/ire a valorilor 7e%inine, Jin" $redo%inana proceselor con3tiente" Gavora/il# cre3terii 3i ana/olis%ului, care au de ase%enea nevoie de c#ldur#"

L'na 9n )ecioar,$ ener8ia lunar# e disciplinat#, re8ulari&at# 6n 7uncie de nevoi Ere8i%uri, diete, po7te re7ulate sau anali&ateF" $ierde din spontaneitate 3i instinctivitate" L'na 9n %alan.,$ echili/rea&# ener8ia lunar# 3i+i cal%ea&# ire8ularit#ile 7#r# ca totu3i s# o inhi/e" Gavora/il# 7ecundit#ii" L'na 9n Scorpion$ ener8ia lunar# este <des7#cut#= 3i c:3ti8# 6n i%pulsivitate 3i putere" Gavora/il# se.ualit#ii 3i 7ecundit#ii" L'na 9n S,get,tor$ este 7avori&at# %i3carea 6n detri%entul 7or%ei" Sunt sti%ulate %eta/olis%ul 3i cre3terea" 6n rest, po&iie %edie 6n care ener8ia lunar# nu este nici sl#/it# nici 6nt#rit#" L'na 9n Capricorn$ ener8ia lunar# se e.pri%# cu di7icultate" Tot ceea ce este le8at de 7e%initate 3i de %aternitate este sl#/it, /locat sau su/li%at" Guncionarea instinctiv# este disciplinat# sau re7ulat#" Ineori, tendina la l#co%ie, de e.e%plu 6n do%eniul ali%entar L'na 9n :,rs,tor$ po&iie ce 6nt#re3te nere8ularitatea, insta/ilitatea 3i ori8inalitatea ener8iei lunare, care cap#t# un c:%p de aciune %ai 8lo/al, %ai social sau universal" L'na 9n Pe/ti$ orientea&# ener8ia lunar# spre do%eniul psihic sau incon3tient, 6nt#re3te capacit#ile vi&ionare sau tendinele halucinatorii" Gecunditatea, %aternitatea, cre3terea 3i nutriia sunt 7avori&ate"

MERCUR *N SEMNELE &ODIACALE

Merc'r 9n %er5ec$ 7avora/il %i3c#rilor, schi%/urilor, sau trans%iterilor" D# ener8iei %ercuriene un caracter 7oarte spontan 3i i%pulsiv" Merc'r 9n Ta'r$ te%perea&# caracterul vioi 3i rapid al ener8iei %ercuriene care nu este /locat# ci canali&at# 6n /ene7iciul %ateriei 3i construciei or8anice, 3i care c:3ti8# ast7el 6n re8ularitate" Merc'r 9n emeni$ 6nt#re3te vitalitatea, preci&ia 3i %o/ilitatea %er+curian#, ceea ce, in e.tre%is, poate aduce o tendina la insta/ilitate la toate nivelele" 6nt#re3te 7acult#ile de adaptare, de %i3care 3i de schi%/uri" Merc'r 9n Rac$ %oderea&# vivacitatea, 6nt#re3te insta/ilitatea 3i nere8ularitatea precu% 3i capacit#ile de reacie 3i sensi/ilitatea intern#" Merc'r 9n Le'$ e.celent# po&iie 6n ceea ce prive3te %otricitatea, schi%/urile 3i trans%iterile" Acest se%n 7i. %oderea&# insta/ilitatea %ercurian#" Merc'r 9n )ecioar,$ sunt 6nt#rite 7acult#ile de adaptare la nevoile or8anice 3i preci&ia %i3c#rilor, uneori 6n detri%entul spontaneit#ii 3i al pro%ptitudinii 6n percepie 3i reacie" Merc'r 9n %alan.a$ %oderea&# 7#r# s# /loche&e vioiciunea %ercurian#, o adaptea&# nevoilor 3i echili/rului" Merc'r 9n Scorpion$ ener8ia %ercurian# este orientat# spre pro7un&i%ile sau resursele ascunse ale or8anis%ului" Este 7avora/il# schi%/urilor 3i vitalit#ii" Reacii puternice 3i adaptate" Merc'r 9n S,get,tor$ pe c:nd pe plan psiholo8ic aceast# po&iie este puin 7avora/il#

Edispersie, 6nele8ere 8lo/al# %ai de8ra/# dec:t analitic# etc"F, 7unciile ener8etice 3i or8anice %ercuriene, cu% sunt schi%/urile 3i %i3c#rile, sunt %ai de8ra/# sti%ulate 6n acest se%n %uta/il de Goc" Merc'r 9n Capricorn$ situaie invers# 6n raport cu S#8et#torul>Yalt7el spus 7avora/il# concentr#rii intelectuale sau anali&ei, dar %i3c#rile 3i schi%/urile or8anice sunt %ai de8ra/# inhi/ate" Merc'r 9n :,rs,tor 7avora/il adapta/ilit#ii, %i3c#rilor 3i schi%/urilor, %ai ales 6n supra7a#, dar insta/ilitatea 3i nere8ularitatea sunt crescute" Merc'r 9n Pe/ti$ ener8ia %ercurian# este ca aneste&iat#, diluat#> vioiciunea 3i hot#r:rea sunt tocite, 7acult#ile de adaptare 3i schi%/uri sunt sl#/ite"

:ENUS *N SEMNELE &ODIACALE

:en's 9n %er5ec$ ener8ia venusian# este supravoltat#, ceea ce o deturnea&# de la 7unciile ei de echili/rare, %oderaie 3i rela.are, este uscat#, ceea ce+i pertur/# propriet#ile lu/ri7iante 3i e%oliente" 1irili&area ener8iilor 7e%inine Ecaractere se.uale secundare prea puin %arcate sau %asculini&ateF" :en's 9n Ta'r$ ener8ia venusian# se e.pri%# aici per7ect" Sensi/ilitatea, echili/rarea, rela.area, %l#dierea sunt 7avori&ate" 're3te po7tele su/iectului" :en's 9n emeni$ at%os7era He%enilor sti%ulea&# ener8ia venu+sian# 7#r# s# o usuce" Gavora/il# 7unciilor de echili/rare 3i de %oderaie, li%itea&# tendina la lenevie la nivel psiholo8ic ca 3i la nivel or8anic" Gunciile de sta/ili&are pot 7i totu3i pertur/ate" :en's 9n Rac$ 7avora/il# 7unciilor de lu/ri7iere, de destindere 3i de %l#diere" 're3te tendina la lenevie la toate nivelele" Gavora/il# 7e%init#ii" :en's 9n Le'$ po&iie %ai puin ne7ast# dec:t 6n (er/ec" Ener8ia venusian# este puternic#, tendinele la pasivitate sunt li%itate" Mi3c#rile e%oionale c:3ti8# 6n intensitate" $uin 7avora/il# caracterului e%olient 3i lu/ri7iant precu% 3i 7e%init#ii" :en's 9n )ecioara$ echili/rarea 3i %oderarea sunt prea puin pertur/ate" Aici sunt sl#/ite %ai ales sensi/ilitatea 3i 7unciile de lu/ri7iere 3i destindere" :en's 9n %alan.a$ po&iie 7avora/il# pentru toate e.presiile ener8iei venusiene, 6ndeose/i echili/rarea 3i ar%oni&area" :en's 9n Scorpion$ ener8ia venusian# este pertur/ata pentru c# este nest#vilit# 3i clocotitoare" 6i este 8reu s#+3i 9oace rolul echili/rant, sta/ili&ator 3i %oderator" :en's 9n S,get,tor$ este se%nul de Goc 6n care 1enus se si%te 6n lar8ul ei" Aici se e.pri%# 6ntr+o %anier# corect#, 7#r# e.cese sau insu7iciene" :en's 9n Capricorn$ po&iie puin 7avora/il# pentru e.pri%area 7e%init#ii, a 7unciilor de %l#diere, de lu/ri7iere" Gunciile de echili/rare 3i sta/ili&are pot 7i e.pri%ate corect" :en's 9n :,rs,tor$ destul de apropiat de po&iia din He%eni pentru 7unciile or8anice 3i ener8ia corporal#" 1enus pierde aici %ult din tendina ei de a 6n8reuna sau a 6ncetini" :en's 9n Pe/ti$ 7avora/il# 7e%init#ii 3i 7unciilor de destindere 3i de lu/ri7iere" Ineori,

tendina la lenevie, la o lips# de reacie la sti%ulii a8rea/ili"

MARTE *N SEMNELE &ODIACALE

Marte 9n %er5ec$ toate aspectele ener8iei %ariene sunt 6nt#rite" Dina%is%ul, i%pulsivitatea, capacit#ile de reacie, accelerarea %i3c#rilor 3i virilitatea" Marte 9n Ta'r$ ener8ia %arian# este 9u8ulat#, canali&at#" Ea pierde din i%pulsivitate 3i din spontaneitate, dar c:3ti8# 6n re8ularitate, 6n sta/ilitate 3i 6n perseveren#, p:n# la ur%# deci 6n putere 3i 6n capacitatea de aciune" Marte 9n emeni$ 7avora/il dina%is%ului 3i i%pulsivit#ii, dar poate e.acer/a insta/ilitatea 3i nere8ularitatea" Marte 9n Rac$ ener8ia %arian# este inhi/at#, sl#/it# 6n toate e.presiile ei, a3a cu% ar 7i un 7oc 6n ap#" Ea se e.pri%# uneori 6n interior unde este re7ulat#" Totu3i, unele reacii instinctive sau i%pulsive pot 7i e.acer/ate" Marte 9n Le'$ po&iie 7oarte 7avora/ila pe plan ener8etic" Gunciile %ariene sunt %ai puin e.acer/ate dec:t 6n (er/ec, dar c:3ti8a 6n sta/ilitate, 6n re8ularitate 3i 6n putere" $o&iie 7oarte virili&ant#" Marte 9n )ecioara$ puin 7avora/il# i%pulsivit#ii 3i vioiciunii reaciilor" $laneta clocotitoare este oarecu% do%esticit# aici, ener8ia ei este orientat# spre activit#ile necesare, dar 7ocul %arian este totu3i %ai puin str:ns dec:t 6n Rac" Marte 9n %alan.a$ 7e%ini&are a ener8iei %ariene, care pierde din i%pulsivitate, din virilitate 3i dina%is%" Marte 9n Scorpion$ ener8ia %arian# c:3ti8# in putere 3i 6n continuitate Ese%n 7i.F" Ea nu se %ani7esta neap#rat 6n e.terior ci tinde s# lucre&e 6n pro7un&i%e sau pornind din pro7un&i%e" Marte 9n S,get,tor po&iie destul de 7avora/il# pentru ener8ia %arian#, care se a7l# re8ulari&at#, adaptat# 3i inte8rat#" Marte 9n Capricorn$ ener8ia %arian# are aici un caracter desecant Eusc#torF" Tinde s# 6nt#reasc# 3i s# contracte" $o&iie puin 7avora/il# spontaneit#ii 3i vioiciunii, dar care canali&ea&# activitatea de o %anier# e.clusiv# sau pentru o 7inalitate esenial#" Marte 9n :,rs,tor$ ener8ia %arian# ia un caracter %ai insta/il 3i nere8ulat" $e de alt# parte, ea se e.pri%# destul de li/er dar super7icial 3i cu prea puin# putere" + Marte 9n Pe/ti$ po&iie puin 7avora/il# %otricitatii, dina%is%ului 3i vioiciunii" 'apacit#ile i%pulsive 3i acceleratoare sunt sl#/ite, diluate"

<UPITER *N SEMNELE &ODIACALE

<'piter 9n %er5ec$ ener8ia 9upiterian# are tendina s# se 6nc#l&easc# 3i s# c:3ti8e 6n spontaneitate" Gavora/il# 7unciilor de sinte&#, de e.pansiune 3i de %aturaie" De7avora/il# pentru activitatea re8latoare 3i ar%oni&ant#" <'piter 9n Ta'r$ orientea&# ener8ia 9upiterian# spre ana/olis%, nutriie, e.pansiune 3i ar%oni&are a%pli7ic:nd+o" Risc de a 7avori&a dilatarea sau hipertro7ia"

<'piter 9n emeni$ ener8ia 9upiterian# pierde din sta/ilitate 3i din putere" Super7icialitatea se%nului nu se potrive3te cu 7unciile de sinte&# 3i de %aturaie ale planetei" <'piter 9n Rac$ 7avora/il ener8iei 9upiteriene atunci c:nd ea se e.pri%# 6n ana/olis%, construcie 3i po7ti 'aracterul 6nchistant, 7avori&:nd replierea se%nului, este contrar tendinelor e.pansive 3i e.travertite ale l'i Jupiter" <'piter 9n Le'$ ener8ia 9upiterian# este puternic#, dar poate s# tind# spre hipertro7ie 3i e.ces, at:t la nivel psiholo8ic Eor8oliuF c:t 3i ener8etic Epo7te e.a8erate, o/e&itate, tu%e7acii"""F" <'piter 9n )ecioar,$ puin 7avora/il tendinelor e.pansive 3i de %atu+raie" Astrul este un pic /locat, inut, c:%pul lui de aciune este restr:ns, li%itat la activit#ile 3i nevoile o/i3nuite sau rutiniere" <'piter 9n %alan.,$ po&iie 7avora/il#, 6n special pentru 7unciile de protecie, de coordonare 3i de ar%oni&are" <'piter 9n Scorpion$ ener8ia astrului c:3ti8# 6n putere 3i pro7un&i%e" Sunt crescute capacit#ile de a %o/ili&a ener8iile pro7unde 3i eseniale" <'piter 9n S,get,tor$ toate 7unciile 9upiteriene sunt a%pli7icate 3i 7avori&ate" <'piter 9n Capricorn$ ener8ia astrului se a7l# 6n cea %ai rea stare, contractat#, /locat#, incapa/il# s# se e.pri%e la 9usta ei valoare" 'apacit#ile de e.pansiune se pot de&volta 6ntr+un do%eniu anu%e, li%itat, dar a%/iios" <'piter 9n :,rs,tor$ ener8ia 9upiterian# poate s# se e.pri%e cu 8enero&itate"" Ea este 6ndeose/i orientat# spre e.terior" $uterea ei este destul de %are" <'piter 9n Pe/ti$ po&iie 7oarte 7avora/il# 7unciilor 9upiteriene, 6ndeose/i 6n ceea ce prive3te e.pansiunea 3i universali&area ener8iei" ;ncep:nd cu Saturn, planetele ocup# un se%n &odiacal ti%p de %ai %uli ani" Dac# vo% considera po&iia planetelor 6n se%n 6ntr+un %od i&olat, nu vo% putea e.tra8e indicaii speci7ice unui individ" Totu3i, po&iia 6n case, patrona9ul caselor precu% 3i aspect#rile pot preci&a 3i de+ s#v:r3i in7or%aiile o7erite"

SATURN *N SEMNELE &ODIACALE

Sat'ra 9n %er5ec$ 6l dina%i&ea&# pe Saturn, d# ener8iei sale un caracter neo/i3nuit, %ai activ, %ai a8resiv, desecant 3i contractant, 3i 6i li%itea&# aspectul 6ncetinitor 3i o/struant Sat'rn 9n Ta'r$ ener8ia saturnian# c:3ti8# 6n putere, 6n pro7un&i%ea aciunii 3i 6n re8ularitate" Este 8reu s# %odi7ici sau s# /loche&i aceste e7ecte E/une sau releF 6n aceasta po&iie" Sat'rn 9n emeni$ Saturn este %ai 6n lar8ul lui" I%pactul s#u este atenuat pentru ca este %ai super7icial 3i di7u&" Aciunea lui de coe&iune este pertur/ata" Sat'rn 9n Rac$ cre3te tendinele de i&olare, de 6nchistare 3i inhi/itorii ale astrului" $uterea de concentrare 3i de cristali&are este li%itata" Sat'rn 9n Le'$ c#ldura 3i e.pansiunea se%nului 9enea&# capacit#ile de concentrare, de

cristali&are, de 6ncetinire 3i de r#cire ale lui Saturn" Sat'rn 9n )ecioara$ po&iie care 6nt#re3te caracterul structurant, inhi/itor 3i concentrant al lui Saturn" Sat'rn 9n %alan.a$ te%perea&# 3i ar%oni&ea&# ener8ia saturnian# 7erind+o de e.cesele le8ate de natura ei Euscare, o/struare, retracieF" Sat'rn 9n Scorpion$ ener8ia saturnian# c:3ti8# 6n putere, 6n pro7un&i%e 3i 6n tenacitate" Sat'rn 9n S,get,tor$ po&iie puin 7avora/il# pe plan ener8etic 3i or8anic, 6n special pentru capacit#ile de concentrare, i&olare 3i de retracie" Sat'rn 9n Capricorn$ toate propriet#ile lui Saturn sunt 6nt#rite 3i se e.pri%# din plin" Sat'rn 9n :,rs,tor$ po&iie puin 7avora/il# pentru capacit#ile de concentrare, de retracie 3i de i&olare" Ener8ia saturnian# 63i pierde din sta/ilitate" Ea are tendina s# se 7ocali&e&e la supra7a#, ceea ce este 6n schi%/ /ene7ic pentru capacit#ile astrin8ente cutanate 3i ale proteciei 7a# de ele%entele e.terioare" Sat'rn 9n Pe/ti$ po&iie puin 7avora/il# capacit#ilor de concentrare, de cristali&are, de a8re8are 3i de retracie"

URANUS *N SEMNELE &ODIACALE

Uran's 9n %er5ec$ este e.acer/at caracterul e.plo&iv, hiperactiv 3i insta/il" Uran's 9n Ta'r$ %oderea&# ener8ia uranian#, care+3i pierde din e.plo&ivitate 3i c:3ti8# 6n sta/ilitate 3i continuitate" Uran's 9n emeni$ ener8ia uranian# c:3ti8# 6n rapiditate 3i 6n super7icialitate, dar este totu3i %ai puin e.plo&iv# dec:t 6n (er/ec" Uran's 9n Rac$ reaciile pot 7i violente, sensi/ilitatea poate 7i e.acer/at#" 're3te insta/ilitatea ener8iei uraniene, care are tendina s# se e.pri%e %ai 6n pro7un&i%e sau 6n s7ere %ai li%itate" Uran's 9n Le'$ ener8ia uranian# c:3ti8# 6n putere, dar 3i 6n sta/ilitate" 'aracterul ei e.plo&iv este super7icial 3i sl#/it 3i ea este %ult %ai accesi/il# in7luentei centrilor de co%and#" Uran's 9n )ecioara$ te%perea&# 3i disciplinea&# reactivitatea, spontaneitatea 3i ori8inalitatea uranian#" Uran's 9n %alan.,$ echili/rea&# ener8ia uranian#, ce tinde s# creasc# 6n vioiciune" Uran's 9n Scorpion$ po&iie e.plo&iv#, reacii /ru3te venind din pro7un&i%e, violente 3i e.a8erate 7a# de sti%ulii care le+au dat na3tere" Uran's 9n S,get,tor po&iie %edie" Ener8ia uranian# nu este nici inhi/at# nici sti%ulata e.a8erat Uran's 9n Capricorn$ ener8ia uranian# este inhi/at#, li%itat#" Ea nu se poate e.pri%a li/er" Este po&iia cea %ai contrar# e.pri%#rii caracterului acestei planete" Uran's 9n :,rs,tor$ po&iia cea %ai propice e.pri%#rii li/ere 3i corecte a calit#ilor uraniene"

Uran's 9n Pe/ti$ Iranus nu este 6n lar8ul lui, ener8ia lui tinde s# se dilue&e, s# se toceasc#, doar dac# nu cu%va ea reu3e3te s# se e.pri%e la un nivel %ai su/til Esu/li%areF"

NEPTUN *N SEMNELE &ODIACALE

Nept'n 9n %er5ec$ )eptun nu este 6n po&iia cea %ai /un#" Sensi/ilitatea este uneori crescut# dar propriet#ile de diluie sunt pertur/ate" Nept'n 9n Ta'r$ aceasta po&iie cre3te sensi/ilitatea planetei" 6n schi%/, 7acult#ile de su/tili&are 3i de su/li%are sunt reduse" Nept'n 9n emeni$ po&iie 7avora/il# pentru tendinele su/li%ate 3i 7luidi7iante" EEste di7erit pe plan psiholo8ic"F Nept'n 9n Rac$ po&iie 7avora/il# pentru e.presia diluant# a ener8iei neptuniene" Este %ai puin ca&ul pentru propriet#ile su/li%ate" Nept'n 9n Le'$ po&iie contradictorie 3i puin propice ener8iei neptuniene" Nept'n 9n )ecioar,$ po&iie de7avora/il# tuturor e.presiilor de ener8ie neptuniene" Nept'n 9n %alan.,$ po&iie %edie, care nici nu /lochea&# nici nu sti%ulea&# 6n %od e.a8erat Nept'n 9n Scorpion$ ener8ia neptunian# este dina%i&at#" Ea are un i%pact 3i un c:%p de aciune %ai pro7und" Nept'n 9n S,get,tor$ %ai puin pro/le%atic# dec:t po&iia 6n Aeu" Sti%ulea&# 7unciile de su/li%are dar este %ai puin propice pentru cele de diluie" Nept'n 9n Capricorn$ cel puin la 7el de ne7ast# ener8iei neptuniene ca 3i po&iia din Gecioar#" $e plan ener8etic, contradicia este total#" Nept'n 9n :,rs,tor$ 7avora/il# tendinelor su/li%ante 3i su/tili&ante" Nept'n 9n Pe/ti$ po&iia cea %ai 7avora/il# e.pri%#rii ener8iilor neptuniene"

PLUTON *N SEMNELE &ODIACALE.

Pl'ton 9n %er5ec$ po&iie 7avora/il# ener8iei plutoniene, care tinde totu3i s# se oriente&e spre e.terior 6n detri%entul pro7un&i%ii" Pl'ton 9n Ta'r aspectul carnal 3i se.ual al lui $luton este e.acer/at Tendinele re8eneratoare 3i trans7or%atoare se e.pri%# cu 8reu aici" Pl'ton 9n emeni$ aduce prea %ult# super7icialitate pentru ca $luton s# se poat# e.pri%a corect 3i puternic" Pl'ton 9n Rac po&iie 7avora/il# e.pri%#rii ener8iei lui $luton, 6n special 6n ceea ce prive3te creativitatea 3i capacit#ile de trans%utare" Tendina de interiori&are este e.acer/at#" Pl'ton 9n Le'$ ener8ia plutonian# c:3ti8# 6n putere 3i 6n continuitate" Ea tinde de ase%enea, s# se e.teriori&e&e %ai %ult" Pl'ton 9n )ecioar,$ $luton e reinut, do%estic" 'apacit#ile de %utaie 3i de tul/urare sunt li%itate sau se cantonea&# 6ntr+un do%eniu precis"

Pl'ton 9n %alan.,$ ener8ia plutonian# 63i vede calit#ile sl#/ind" Este %ai te%perat#, %ai ar%onioas#, %ai puin /rut#" Pl'ton 9n Scorpion$ po&iia cea %ai 7avora/il# e.pri%#rii potenialelor plutoniene" Pl'ton 9n S,get,tor! po&iie %edie" $luton nu poate s# se e.pri%e pe deplin dar nu este nici e.cesiv de /locat" Pl'ton 9n Capricorn$ capacit#ile de %utaie, de trans7or%are 3i re8enerare sunt li%itate sau se e.pri%# 6ntr+un cadru precis 3i pe ter%en lun8" Pl'ton 9n :,rs,tor se%nul orientea&# prea %ult ener8ia spre supra7a# pentru ca $luton, c#ruia 6i place pro7un&i%ea, s# se si%t# 6n lar8ul lui" Aceast# po&iie 6nt#re3te violena aciunii plutoniene, care va avea tendina s# se e.pri%e su/ 7or%# de cri&e" Pl'ton 9n Pe/ti$ ener8ia plutonian# pierde din putere, i%pactul s#u 7i&ic este %ai %ic pentru c# tinde s# 7ie diluat# 3i su/li%at#"

Capitol'l >. PLANETELE *N CASE

$o&iia unei planete 6ntr+o cas# ne in7or%ea&# despre sectorul de e.isten# 6n care ener8ia acestei planete se e.pri%# 6n %od deose/it In a7ar# de aceasta, planeta 63i vede puterea variind dup# casa pe care o ocup#" Din punct de vedere 8eneral, dup# po&iia planetei, se ad%ite c#: planetele situate deasupra a.ei Ascendent + Descendent se vor e. pri%a %ai deschis dec:t cele situate dedesu/t Ener8ia lor este cu at:t %ai e.teriori&at# cu c:t ele sunt %ai aproape de Mi9locul cerului 3i cu at:t %ai interiori&ata cu c:t sunt %ai aproape de Gundul cerului> puterea in7luenei planetare este %ai %are 6n casele un8hiulare, %ai ales dac# planeta e aproape de unul din un8hiurile te%ei" Aceast# putere este %ai %ic# 6n casa succedant#, 3i este %ini%# 6n casa caden# E6n a7ar# de atunci c:nd este aproape de v:r7ul casei un8hiulare ur%#toareF> planetele cele %ai puternice sunt cele situate aproape de Ascendent 3i de Mi9locul cerului, puterea cresc:nd o dat# cu apropierea de un8hiul respectiv" De 7apt, aceast# i%portan# este dat# de se%ni7icaia casei ocupate" Ascendentul repre&ent:nd potenialele 7i&ice 3i ener8etice 3i personalitatea, o planet# 6n aceasta &on# a cerului va avea ten dina s# se e.pri%e 3i s# %arche&e su/iectul la aceste nivele" Mi9locul cerului repre&ent:nd a%/iia, scopul social, cariera, o planet# situat# 6n aceasta &on# a cerului va tinde s# se e.pri%e puternic asupra activi + t#ii su/iectului, asupra 7elului s#u de a participa la lu%e" 1ede% deci c# conceptul de putere planetar# nu are o realitate evident#" Este /ine s# preci&#% c:%pul de aplicaie 3i de e.presie" $o&iia 6n se%n %odulea&# ener8ia planetar# 6ns#3i, po&iia 6n cas# %odulea&# c:%pul de aplicaie al acestei ener8ii" Modulaiile con7erite de c#tre po&iia 6n se%n a unei planete ar putea 7i co%parate cu nivelul de volu% 3i cu calitatea unei e%isiuni radio, iar %odulaiile con7erite de po&iia 6n cas# ar 7i %ai de8ra/# analoa8e cu teritoriul 6n care e%isiunea va 7i au&it#" ;n s7:r3it, tre/uie s# se in# sea%a de caracterul ar%onic sau disonant al planetei respective, caracter ce depinde 6n %od esenial de calitatea aspect#rilor pri%ite de aceast# planeta" 6ntr+ adev#r, 7iecare planet# are potenialit#i po&itive 3i ne8ative, care se vor e.pri%a %ai %ult sau %ai puin dup# aspect#rile la care particip#" De e.e%plu, caracterul de+secant Eusc#torF al lui Marte este e.acer/at de o proast# aspectare a lui Saturn, potenialit#ile ap#s#toare sau hipertro7iante ale lui Jupiter se e.pri%# %ai deose/it dac# acesta pri%e3te o proasta aspectare a lui 1enus etc" 4n astrologia medical $o&iia planetelor 6n case indic# sectorul 7i&iolo8ic 6n care ener8ia planetar#, %odulat# de se%nul pe care+l ocup# 3i de aspect#rile pe care le pri%e3te, este activ# 6n %od deose/it" Este i%posi/il s# d#% aici toate tendinele patolo8ice sau o list# co%plet# a %aladiilor ce pot 7i se%nalate de aceste con7i8uraii" )ivelele la care se poate e.pri%a o disonan# sunt nenu%#rate, 3i ni%ic dintr+o te%# nu per%ite s# se 3tie care nivel va 7i atins 6n special"

E.e%plele care ur%ea&# sunt e.puse 6n scopul de a 6nele8e principiul con7i8uraiei" Dup# ce a% reu3it s# 6nele8e% asta, este u3or s# deduce% relaiile dintre /oli 3i po&iiile astrale"

SOARELE *N CASE
Soarele 9n casa I$ dac Soarele este armonic, aceast# po&iie 6nt#re3te s#n#tatea, vitalitatea, cre3terea, 7ecunditatea %asculin#, soliditatea le8#turii dintre con3tiin# 3i corpul 7i&ic Esu/iectul este pre&ent 6n %ediu, aici 3i acu%F" !ac Soarele este" disonant, sectoarele enunate %ai sus sunt /locate sau sl#/ite" ;n celelalte case, Soarele ar%onic 6nt#re3te 7unciile se%nalate de casa pe care o ocup#" El 9oac# rolul de sti%ulant" Gi&iolo8ia este orientat# 6n %od deose/it spre aceste do%enii" Soarele disonant le sl#/e3te" El se%nali&ea&# un /loca9, o insu7icien# sau o ano%alie la nivelul 7unc+ iilor se%nalate de c#tre casa pe care o ocup#"

LUNA *N CASE
L'na 9n casa I pri%ul sector este deose/it pentru c# el 6nt#re3te tendinele planetelor care 6l ocup#, 7ie c# acestea sunt ar%onice sau disonante, 3i 7ace acest lucru 6ntr+un %od destul de neutru" $e de alt# parte, %or7olo8ia su/iectului tinde s# capete caracteristicile planetei 6n casa I" In s7:r3it, toate 7unciile ener8etice 3i 7i&iolo8ice sunt nuanate de ener8ia planetei ce ocup# aceast# cas#, 7ie c# aceast# ener8ie este orientat# 6n %od 7avora/il sau de7avora/il" Dac# 6n casa I sunt %ai %ulte planete, in7luena lor este cu at:t %ai %are cu c:t ele se si%t %ai /ine 6n se%+ nul pe care+l ocup#, cu c:t sunt %ai apropiate de Ascendent 3i cu c:t nu sunt interceptate" Aici deci, %or7olo8ia tinde s# capete caracteristici lunare Erotun9i%e, ten palid, %oliciune etc"F" ':nd este armonic, aceast# con7i8uraie 6nt#re3te 7unciile de nutriie, de depo&itare, de 6nchistare sau de retenie" ':nd este disonant, 7unciile or8anice sau ener8etice sunt insu7iciente, letar8ice" Reaciile sunt lente 3i 7#r# vla8#" L'na 9n casa II ':nd este armonic, po&iie 7oarte 7avora/il# 7unciilor de ana/olis% 3i asi%ilare" ':nd este disonant, se produc pro/le%e de asi%ilare cu r#sunet asupra cre3terii, insta/ilitate la nivelul apetitului, posi/ilitate de alternana /uli%ie0anore.ie, e.ces0caren#, sl#/iciune0o/e&itate, carene de ori8ine ali%entar# etc" L'na 9n casa III "rmonic, este 6ntr+o po&iie 7avora/il# %i3c#rilor lichidiene, circulaiei %ici 3i schi%/urilor" Riscurile de ede%e sunt reduse" !isonant, 7ace ca %i3c#rile de %ic# a%plitudine s# 7ie li%itate sau pertur/ate" Respiraia poate 7i 9enat# de o o/e&itate e.cesiv# sau o sta&# lichidian# Eede% pul%onarF" Tendin# la nere8ularitate a %i3c#rilor, posi/ilitate de tre%ur#turi, sl#/ire a vi8ilenei etc" L'na 9n casa I:

"rmonic, este 6ntr+o po&iie 7avora/il# depo&itarilor de ener8ie 3i %aterie, 3i de&volt#rii esutului 8r#sos" !isonant, poate conduce, dup# se%nul ocupat 3i aspect#rile pri%ite, la e.cese de 8r#si%e sau la carene de produse nutritive eseniale aduse prin ali%entaie 3i de o/icei stocate Ede e.e%plu 7ierul, care este stocat su/ 7or%# de 7eritin# 3i 7olosit dup# nevoi, vita%inele, dintre care unele pot 7i purtate sau stocate de 8r#si%e etc"F" Tendin# la 6nchistare, la e+de%e, la ascit# 3i la alte tipuri de rev#rsate lichidiene 8reu %o/ili&a/ile" L'na 9n casa : "rmonic, este 6ntr+o po&iie 7avora/il# 7ecundit#ii, 8estion#rii ener8iei, 6n special 6n adaptarea dintre re&erve 3i ener8iile i%ediat %o/ili&a/ile" !isonant, poate pertur/a 7ecunditatea, capacit#ile ener8etice sunt inconstante, cu %o%ente de sl#/iciune, de <c#dere=" Sarcina 3i al#ptarea pot de&or8ani&a 8estionarea ener8iei corporale 3i pot produce carene sau un 8ol dura/il de ener8ie s#n#toas#" L'na 9n casa :I "rmonic, 7ace ca aporturile ali%entare s# 7ie adaptate nevoilor 3i echili/rului 7i&iolo8ic" 're3terea c:3ti8# 6n re8ularitate" !isonant, are tendina la inadecvare 6ntre nevoile %ediului intern 3i aporturi Ede e.e%plu, prin caren# dac# se %ani7est# aspect#ri proaste cu Saturn, sau prin e.ces dac# este vor/a de Jupiter, aporturi anarhice sau nere8ulate dac# este vor/a de aspect#ri proaste cu Iranus etc"F" $osi/ilitate de pro/le%e de s#n#tate 6n copil#rie sau tul/ur#ri de cre3tere" L'na 9n casa :II "rmonic, este 7avora/il# schi%/urilor cu e.teriorul, cola/or#rii sau asocierii dintre di7erite or8ane, evoluiei 8re7elor Epasivitatea or8anis%ului ale c#rui veleit#i de respin8ere a 8re7oanelor sunt li%itate, sta/ilirea unei nutriii corecte a 8re7onului etc"F" !isonant, d# tendin# la i&olare sau la pasivitatea di7eritelor or8ane 6n 7unciile lor o/i3nuite" Hre7ele se inte8rea&# cu 8reutate, or8anis%ul reacionea&# sla/> ceea ce li%itea&# de&voltarea schi%/urilor 3i a nutriiei 8re7onului" Di7icult#i 6n a 8#si esuturi adaptate su/iectului etc" L'na in casa :in "rmonic, li%itea&# pierderile, scur8erile, sau le 7avori&ea&# dac# a3a este nevoie pentru vindecare Ere&olvarea unei in7la%aii prin 7or%area unui a/ces, evoluia spre 7a&a u%ed# a unei %aladii etc"F" !isonant, d# tendin# la ano%alii %enstruale Enere8ularit#i, insu7icien# etc"F, la pierderi se%inale, la sterilitate prin ano%alii de nidaie, la avorturi spontane prin deschiderea colului uterin, la a/cese 3i scur8eri purulente etc" Sarcina 3i al#ptarea sunt cau&a i%portantelor pierderi de ener8ie 8reu suportata de su/iect" L'na 9n casa I7 "rmonic, 7avori&ea&# %i3c#rile circulatorii si tran&itul intestinal" !isonant, are tendina la pertur/#ri 6n %area circulaie cu posi/ilitatea de e.trava&are

hidric# 6n spaiile e.tracelulare 3i 7or%area de ede%e sau rev#rsate lichidiene, de e.e%plu, de ori8ine veno+li%7atic#" Riscuri de %o/ili&are a e%/olusurilor septice 3i riscuri de %aladii epide%ice" L'na 9n casa 7 ':nd este armonic este 7avora/il# re8l#rilor nervoase, 6n special ale celor neuro+ ve8etative, a siste%ului endocrin 3i %arii circulaii E6ndeose/i 6n ceea ce prive3te co%en&ile auto%ate 3i incon3tienteF" !isonant, d# dis7uncii sau nere8ularit#i la nivelul siste%ului neuro+ve8etativ, ceea ce poate s# ai/# r#sunet asupra tensiunii arteriale, a rit%ului cardiac, a peristaltis%ului intestinal etc", 6n ca&ul palpitaiilor, diareelor sau al tensiunii arteriale oscilante" $osi/ilitate de cri&e va+ 8ale, de spas%e etc" L'na 9n casa 7I "rmonic, 7avori&ea&# evacu#rile 3i reaciile anor%ale atunci c:nd ele %er8 6n sensul vindec#rii, de e.e%plu e.teriori&:nd procesele pato8ene interne: transpiraia, erupiile, v#rs#turile etc" Atenuea&# riscurile de evacuare anor%al# a8ravante" !isonant, 7ace ca aceste evacu#ri anor%ale s# 7ie, di%potriv#, un 7actor de a8ravare a/olii" Tendin# la he%ora8ii, 6n special la nivel di8estiv sau uterin Eaici, %ai %ult %etrora8ii dec:t %enora8iiF" Erupiile pot lua un caracter secretant 3i EsauF in7ecios" lips# de reacie 7a# de a9utorul venit din e.terior Ereani%are etc"F" L'na 9n casa 7II "rmonic, tinde s# 6%/l:n&easc# anu%ite /oli, de care su/iectul poate chiar s# nu 7ie con3tient" Gavora/il# aneste&iilor" Y !isonant, d# tendin# de 6nchidere 6n sine, spre autis%, a/sene" Ineori, pierderi incon3tiente sau necontrolate de %aterie sau de lichide, de%inerali&area" put:nd 7i ur%area scur8erilor sau pierderilor lichidiene e.cesive" (olile 8rave pot provoca o stare de renunare, su/iectul re7u&:nd s# 6n7runte /oala sau 6ncerc:nd s# 7ac# a/stracie de ea"

MERCUR *N CASE
Merc'r 9n casa I$ 6nt#re3te e.pri%area ener8iei %ercuriene, 6n special la nivel %or7olo8ic, 7i&iolo8ic 3i ener8etic" Mor7otipul se apropie de tipul %ercurian" "rmonic, 7avori&ea&# %o/ilitatea, vioiciunea, 7acult#ile de adaptare, schi%/urile 3i trans%iterile" !isonant, 7ace ca 7i&iolo8ia s# tind# spre unele de7ecte ale ener8iei %ercuriene: insta/ilitate, dispersie, a8itaie, nervo&itate, psihoso%ati&are" Merc'r in casa II "rmonic, 7avori&ea&# asi%ilaia, adaptea&# aporturile ali%entare la nevoile or8anis%ului" !isonant, tinde s# pertur/e 7unciile de asi%ilare" Aporturile ali%entare sunt nere8ulate" $ertur/# %i3c#rile la care sti%ularea sen&orial# poate %er8e 6n 6nt:%pinarea unei ali%entaii 3i a unui %eta/olis% corect"

Merc'r in casam "rmonic, este 7oarte 7avora/il schi%/urilor la nivelul %e%/ranei celulare, %i3c#rilor respiratorii, peristaltis%ului intestinal, re7le.elor etc" !isonant, d# o puternic# tendin# spre %i3c#ri anor%ale, tre%ur#turi, ticuri E%ai ales c:nd sunt 7recvente 3i survin 6ntr+un rit% re8ulatF" $eristaltis%ul intestinal poate s# 7ie pertur/at dac# se re%arc# o proast# aspectare a Aunii sau a lui 1enus, va 7i o insu7icien#> dac# e o proast# aspectare a lui Saturn, va 7i o posi/ilitate de usc#ciune sau oclu&ie> dac# este vor/a despre o proast# aspectare a lui Marte, va 7i accelerare sau in7la%aie> dac# este o proast# aspectare a lui Iranus, va avea un caracter nere8ulat 3i spas%odic etc" Merc'r 9n casa I: "rmonic, este 7avora/il depo&it#rilor 3i schi%/urilor 6ntre circulaie 3i %ediul e.tracelular 4i%itea&# riscurile de ede%eF" !isonant, 7ace ca 7unciile de depo&itare s# capete un caracter nere8ulat, %i3carea %er8e 6n 6nt:%pinarea recuper#rii 3i conserv#rii ener8iei" Tendin# la ede%e, din cau&a ano%aliilor 6n capacit#ile de schi%/uri sau de 6ncetinire circulatorie" Merc'r 9n casa : "rmonic, 7ace ca 8estionarea ener8iei s# 7ie adaptat# 3i precis#> su/iectul este con3tient de li%itele sale 3i de posi/ilit#ile 7i&ice 3i ener8etice" !isonant, d# incapacitate de a 8estiona corect ener8iile din cau&a insta/ilit#ii sau nere8ularit#ilor din %odul de via#, orarul de so%n, ali%entaie etc" Mercur 6n casa 1I "rmonic,d# un /un echili/ru al %ediului intern, e.celente capacit#i de adaptare la in7luenele e.terioare Ecli%at, te%peratur# etc"F" !isonant, d# variaii anor%ale ale %ediului intern Ede e.e%plu, e.ces de colesterol sau tri8liceride dac# este vor/a despre o proast# aspectare a lui Jupiter, hiper8lice%ie dac# este o proast# aspectare a lui 1enus, calce%ie anor%al# dac# este o proast# aspectare a lui Saturn etc"F" Gacult#ile de adaptare la 7actorii e.terni sunt insta/ile sau anor%ale" Merc'r 9n casa :II "rmonic, 7avori&ea&# co%unic#rile 3i aciunea siner8ic# a di7eritelor or8ane, schi%/urilor cu e.teriorul E6n special respiraiaF, evoluia 8re7elor 3i a tuturor aporturilor terapeutice e.terne Etrans7u8ii, 7actori de coa8ulare, al/u%in#F" !isonant, d# tendin# la insta/ilitate 3i la insu7icien# 6n aceste do%enii" Merc'r 9n casa :III "rmonic, 7avora/il pe plan se.ual: sensi/ilitate %are, /un echili/ru al hor%onilor 8onadici, /un# %o/ilitate a 8:rneilor, ciclu %enstrual adaptat 3i re8ulat etc" !isonant, d# tendin# la %enstruaii nere8ulate, adesea datorate tul/ur#rilor hor%onale, la unele pro/le%e se.uale cu% ar 7i e9acularea precoce, sau la o neadaptare 6ntre posi/ilit#ile 3i nevoile se.uale, de unde epui&are" Indic# uneori o lips# de %o/ilitate a sper%ato&oi&ilor, sau pro/le%e de %i8rare a ovulului sau a oului 7ecundat

Merc'r 9n casa I7 "rmonic, este 7avora/il %i3c#rilor circulatorii, 6n special la nivelul e.tre%it#ilor, 7avora/il tran&itului intestinal 3i tuturor %i3c#rilor de %are a%plitudine" !isonant, d# ano%alii la nivelul acestor %i3c#ri 6n sensul e.cesului, carenei sau nere8ularit#ii" $osi/ilitate de %i8rare san8uin# a chia8urilor sau alte 7or%aiuni Ee%/olusF, r#spun&#toare de e%/olii" 6n te%a unei %aladii canceroase, aceasta e.pri%# o tendin# la %etasta&are 6n re8iunea indicat# de se%nul ocupat de c#tre Mercur sau de patronul casei a O+a" Merc'r 9n casa 7 "rmonic, este 7avora/il capacit#ilor de adaptare ale %arilor siste%e de re8lare ale or8anis%ului Esiste%ul nervos si endocrinF" Y !isonant, 7ace ca aceste siste%e s# tind# a 7unciona de o %anier# neadaptat# sau nere8ulat#, co%unic#rile 3i relaiile dintre centrii 3i or8anele peri7erice sunt pertur/ate" Merc'r 9n casa 7I "rmonic, 7avori&ea&# e.teriori&area /ene7ic# a unei patolo8ii pro7unde" Reduce riscurile de pierdere anor%al# de %aterie 3i ener8ie" !isonant, d# tendin# la pierderi anor%ale prin %o/ili&are e.cesiv# de ener8ie Eprin transpiraie, un tran&it intestinal e.cesiv, s:n8er#ri capilare etcF" Merc'r 9n casa 7II "rmonic, tinde s# %ini%ali&e&e riscurile de i&olare, de lips# de relaii 3i co%unicare" !isonant, e.ist# o tendin# net# spre i&olare, %ai %ult prin a8itaie e.cesiv# sau %i3care e.cesiv# dec:t prin 6nchidere 6n sine sau 6nchistare" $sihis%ul, 6n special raiona%entul, poate 7i pertur/at, chiar incoerent"

:ENUS *N CASE
:en's 9n casa I: po&iie 7avori&ant# e.pri%#rii ener8iei venusiene, 6n special la nivel %or7olo8ic E7or%e rotun9ite 3i /l:nde, tr#s#turi ar%onioase etc"F 3i 7i&iolo8ic" "rmonic, d# 7acult#i echili/rante 3i ar%oni&ante crescute" !isonant, ener8ia tinde s# capete de7ectele venusiene: lenevie, de&echili/ru, lips# de vioiciune, de tonus, e.ces de u%iditate 6n special la nivelul %ucoaselor Escur8eri, pierderiF" :en's 9n casa II "rmonic, tinde s# echili/re&e po7tele, s# scad# riscurile de e.cese sau de carene de ori8ine ali%entar# 3i s# 7avori&e&e asi%ilarea" !isonant, d# tendine la e.cese 3i la l#co%ie, 6n special pentru ali%entele dulci, de unde riscul de o/e&itate" Aceste e.cese ali%entare se pot datora de ase%enea, unor carene a7ective sau unui sindro% depresiv Ede e.e%plu, dac# e.ist# o proast# aspectare a lui SaturnF" :en's 9n casa III "rmonic, tinde s# echili/re&e %i3c#rile respiratorii 3i secreia de %ucus la acest nivel, s# ar%oni&e&e peristaltis%ul di8estiv" Reduce riscurile de re7lu. 8astric, de v#rs#turi 3i de

usc#ciune intestinal#" !isonant, d# posi/ilitate de tre%ur#turi cere/eloase: ele apar c:nd su/iectul 7ace o %i3care, prin incapacitatea cere/elului de a echili/ra corect tonusul %u3chilor i%plicai 3i de a adapta di7eritele %i3c#ri" $oate se%nala o insu7icien# a %i3c#rilor respiratorii sau a peristaltis%ului di8estiv Econstipaie aton# etc"F, tul/ur#ri de producere de %ucus la nivelul /ronhiilor 3i di8estiv, 6n privina calit#ii sau cantit#ii %ucusului E%ucoviscido&a poate 7i ast7el se%nalat# de o proast# aspectare dintre 1enus 3i Saturn, chiar 3i MercurF" Re7le.ele sunt tocite sau a/sente" :en's 9n casa I: "rmonic, echili/rea&# depo&itarea de ener8ie, 7ie c# este su/ 7or%# de 8r#si%e, de 8lico8en sau de su/stane %ai su/tile Eesen# ener8etic#F" !isonant, da tendin# la supra6nc#rcare, la o/e&itate 3i ede%e 6n special de ori8ine venoas#" :en's 9n casa : "rmonic, este 7avora/il 7acult#ilor de recuperare prin destindere 3i 7ecundit#ii" Hestionare echili/rat# a ener8iei" !isonant, de7avora/il pentru 7ecunditate" Ener8ia este prost 8estionat#, lipsa de %i3care 3i pasivitatea /lochea&# %eta/olis%ul ener8etic" Acest dina%is% insu7icient d#unea&# deci capacit#ii de re&isten#" :en's 9n casa :I "rmonic, 7avori&ea&# echili/rul %ediului intern Eho%eosta&ieF 3i adaptarea or8anis%ului 7a# de 7actorii e.terni" !isonant, d# tendin# la de&echili/rul %ediului intern, 6n special de ori8ine renal#> o proast# adaptare la in7luenele e.terioare, de e.e%plu printr+o rela.are e.cesiv# cu de7ect de vasoconstricie, ceea ce provoac# o transpiraie e.cesiv# per%i:nd ast7el p#trunderea ener8iilor pato8ene e.terne" :en's 9n casa :II "rmonic, este 7avora/il 7uncion#rii siner8ice a di7eritelor or8ane, recolt#rilor, 8re7elor 3i schi%/urilor 6ntre %ediul e.tern 3i intern Erespiraie, transpiraie etc"F"

!isonant, d# tendin# la de&echili/rul schi%/urilor cu e.teriorul" Relaii proaste 6ntre di7eritele 7uncii or8anice 3i ener8etice" :en's 9n casa :III "rmonic, d# se.ualitate= ar%onioas# 3i 7ecund#, secreii 8enitale echili/rate 3i adaptate" !isonant, d# ano%alii la nivelul secreiilor 8enitale, tul/ur#ri de 7ecunditate Ede e.e%plu, %uco&itate cervical# + uterin# + anor%al#F" $osi/ilitate de a/ces sau de scur8eri anor%ale" :en's 9n casa I7 "rmonic, 7avora/il circulaiei san8uine 3i tran&itului intestinal Elu/re7iere /un#F" !isonant, d# tendin# la 6ncetinirea %i3c#rilor circulatorii 3i di8estive prin lips# de tonus sau prin insu7iciena de secreii" :en's 9n casa 7 "rmonic, este 7avora/il unui /un echili/ru la nivel cardio+vascular, endocrin 3i neurolo8ic E6n special la nivelul co%en&ilor nervoase ale %u3chilor nete&i r#spun&#tori de vasoconstricie, de peristaltis%ul intestinal, de ter%ore8lare etc"F" !isonant, d# tendin# la dis7uncii ale %arilor siste%e de re8lare ar#tate %ai sus, %ai de8ra/# 6n sensul unei insu7iciene dec:t al unei lipse de reacie sau a unui tonus insu7icient" :en's 9n casa 7I "rmonic, 7avori&ea&# transpiraia 3i schi%/urile cutanate, supleea 3i echili/rul hidro+ se/aceu corect al pielii" Reduce riscurile de pierdere anor%al# de %aterie 3i ener8ie" !isonant, tinde s# aduc# un de&echili/ru 6n acest sector" 're3te riscul de erupii cutanate purulente, al he%ora8iilor 3i al evacu#rilor anor%ale de %ucus Ev#rs#turi, e.pectoraii etc"F" :en's 9n casa 7II "rmonic, tinde s# atenue&e sau s# evite 6ncerc#rile se%nalate de aceasta cas#, riscurile de tul/ur#ri de con3tient#, de co%#, de accidente de aneste&ie etc" !isonant, 6nt#re3te aceste tendine" Aceasta evoc#, de e.e%plu, un sindro% din %edicina chine&# 6n care %uco&it#ile tul/ur# <ori7iciile Ini%ii=" Re&ultatul este /ui%#ceala, de&orientarea, purtarea anor%al#, 3i uneori tul/ur#ri 8rave de con3tient# put:nd %er8e p:n# la pierdere de con3tient# si co%#"

MARTE IN CASE
Marte 9n casa I$ po&iie care 7avori&ea&# e.pri%area ener8iei %ariene, 6n special la nivel %or7olo8ic 3i 7i&iolo8ic" "rmonic, 6nt#re3te vitalitatea, dina%is%ul, tonusul 3i reactivitatea su/iectului la toate nivelele" !isonant, cre3te riscurile de in7la%aii, acute, de reacii /rutale, de hipere.cita/ilitate etc" Marte in casa II "rmonic, 6nt#re3te capacit#ile de asi%ilare 3i de trans7or%are, ana/olis%ul, 7#r# riscuri de

supra6nc#rcare sau de o/e&itate" !isonant, tendin# la accelerarea acestor procese 3i a unei c#lduri e.cesive la nivel di8estiv, 9en:nd ana/olis%ul: su/iectului 6i este %ereu 7oa%e, %#n:nc# %ult, dar sl#/e3te sau r#%:ne 7oarte suplu" Marte 9n casa III "rmonic, 6nt#re3te capacit#ile %i3c#rilor respiratorii, tonusul di8estiv, %ica circulaie 3i re7le.ele" !isonant, aceste %i3c#ri sunt /locate de ano%alii la nivelul tonusului %uscular Eprin lips#, e.ces, anarhie etc"F" Marte 9n casa I: "rmonic, este 7avora/il proceselor de depo&itare 3i de 6nchistare Eaceasta poate 7i /ene7ic 6n ca&ul tu%orilor sau al in7la%aiilorF" !isonant, tinde s# scad# re&ervele or8anis%ului: 8r#si%ile sunt utili&ate 6n e.ces, sau plasate anor%al Eca 6n ca&ul e.cesului de secreie a 8landelor cervicosuprarenale, care produce un hor%on %arian, corti&onulF" Risc de ruptur# a chisturilor sau he%ora8ii interne" Marte 9n casa : "rmonic, ener8ia este orientat# spre activitate 3i spre %i3care" Ea este 8estionat# 6ntr+o %anier# dina%ic#" Este 7avora/il 7ecundit#ii %usculare 3i re&istenei EanduraneiF" !isonant, tendine la e.cese de activitate care pot duce la epui&area ener8iei prin consu% e.a8erat" Aceasta poate a7ecta or8anis%ul 8eneral sau un or8an 6n special" Marte 9n casa :I "rmonic, 7avori&ea&# ho%eosta&ia" E.erciiul 7i&ic poate 7i un %i9loc de echili/rare a constantelor %ediului intern" !isonant, o tendina la hiper7uncie, la nivel nervos, arterial, %uscular etc", cre3te tendina la ano%alii ale %ediului intern" Aceste ano%alii pot avea r#sunet asupra tensiunii arteriale sau a capacit#ilor %usculare" Marte 9n casa :II "rmonic, 7avori&ea&# schi%/urile cu e.teriorul care c:3ti8# ast7el 6n dina%is%" Hre7ele 3i trans7u&iile pot da su/iectului un nou elan 3i pot s#+i per%it# o nou# pornire" !isonant, 7ace ca schi%/urile cu e.teriorul s# ai/# tendina de a 7i /locate de pro/le%e in7la%atorii sau de o e.cita/ilitate e.cesiv#" Apar con7licte 6ntre di7erite or8ane sau 7uncii ener8etice" Hre7ele risc# s# su7ere o respin8ere /rutal#" $ot 7i se%nalate, de ase%enea, 3i unele accidente he%olitice post trans7u&ionale" Marte 9n casa :III "rmonic, 7avora/il 7unciilor se.uale Eerectilitate, e.citaie etc"F, secreiei hor%onilor se.uali %asculini Eandro8eniF 3i 7acult#ilor de re8enerare" !isonant, tendine la pro/le%e privind s7era se.ual#, cu% ar 7i i%potena, priapis%ul, e.citaia e.cesiv#, e9acularea precoce, pierderi se%inale etc" $osi/ilit#i de ano%alii de

virili&are Ecaractere %asculine la o 7e%eie, e.ces sau insu7iciena de caractere se.uale la /#r/at"""F" Sunt crescute riscurile de avort sau de na3tere pre%atur#, adeseori 6n raport cu un e.ces de activitate 7i&ic# sau de %i3care, provoc:nd un tonus e.cesiv al %u3chiului uterin, sau din cau&a unui de&echili/ru hor%onal" Tendinele autodestructive sunt crescute 3i pot lua 7or%a sinuciderii, dar 3i a %aladiilor autoi%une, sau a into.icaiilor cu alcool sau alte su/stane to.ice" Marte 9n casa I7 "rmonic, este 7avora/il %o/ilit#ii 6n 8eneral, tuturor %i3c#rilor de %are a%plitudine, tonusului cardio+vascular 3i tran&itului intestinal" !isonant, cre3te riscurile de hipertensiune arterial#, de ano%alii 6n 7uncionarea %u3chiului cardiac Ecardio%iopatia, eretis%ul cardiac etc"F, de pericardit#, de %aladii in7la%atorii ale tu/ului di8estiv asociate cu tul/ur#ri de tran&it Erectocolite, diverticolite etc"F" Marte 9n casa 7 "rmonic, 7avora/il %ecanis%elor de re8lare cu% sunt siste%ul nervos 3i endocrin" E.erciiul 7i&ic poate avea un rol 7avora/il asupra echili/rului acestor siste%e" !isonant, tendin# la ano%alii la nivelul siste%ului nervos sau endocrin, %ai ales prin e.ces de hiperactivitate" Anu%ite in7la%aii pot atin8e siste%ul nervos 6ntr+un %od di7u& 3i pot provoca tul/ur#ri de %otricitate Eparali&ii ca 6n polio%ielita, sclero&a 6n pl#ci etc"F" Marte 9n casa 7I "rmonic, este 7avora/il astrin8enei la nivel cutanat 3i vasoconstriciei, ceea ce do%in# riscurile de pierderi hidrice anor%ale, de he%ora8ii 3i de p#trundere a ener8iilor pato8ene prin piele E7ri8, v:nt etc"F" !isonant, e.ist# posi/ilitatea de pertur/#ri la nivel cutanat, de e.e%plu su/ 7or%# de erupii in7la%atorii, de purpur# sau de he%ora8ii" Reaciile violente ale or8anis%ului pot antrena v#rs#turi sau alte eli%in#ri necontrolate" Este crescut riscul de accidente 6n cursul unei intervenii chirur8icale" Marte 9n casa 7II "rmonic, scade riscurile de pierderi de cuno3tin#, de co%#, de i&olare" !isonant, cre3te riscurile de accidente, de psiho&e, de e.pri%#ri 7oarte violente sau de incidente 6n cursul unei aneste&ii"

<UPITER *N CASE
<'piter 9n casa I$ 7avori&ea&# e.pri%area ener8iei 9upiteriene la nivel %or7olo8ic E7or%e 8eneroase, plineF 3i ener8etic" "rmonic, Jupiter este un 7actor de s#n#tate 3i vitalitate, de a/unden# ener8etic#" !isonant, accentuea&# riscurile de e.ces, de supra6nc#rcare, de o/e&itate 3i hipertro7ie, put:nd s# se e.pri%e pe plan 8eneral sau 6ntr+un sector 7i&iolo8ic anu%e" De e.e%plu, hipercolesterole%ia 7a%ilial# este o %aladie tipic# acestei po&iii" <'piter 9n casa II

"rmonic, 7avora/il apetitului, cre3terii, ana/olis%ului 3i tuturor 7unciilor de sinte&# 3i de %aturaie" !isonant, cre3te tendina la e.cese de hran#, la supra6nc#rcare ponderal# 3i lipidic# de ori8ine e.o8en# Eali%entar#F sau endo8en# Esinte&a hepatic# de colesterolF, la consu%ul e.cesiv de /#uturi alcoolice etc" <'piter in casa III "rmonic, 7avora/il echili/rului 3i re8l#rii %i3c#rilor de %ic# a%plitudine cu% ar 7i respiraia, re7le.ele etc" !isonant, tendin# la 6ncetinirea acestor %i3c#ri care sunt lipsite de vioiciune 3i pot deveni 8reoaie, chiar insu7iciente" <'piter 9n casa I: "rmonic, 7avori&ea&# un /un echili/ru 3i o /un# re8lare a constituirii 3i utili&#rii re&ervelor corporale 3i ener8etice" !isonant, re&ervele devin anor%ale 7ie calitativ, 7ie cantitativ, cel %ai adesea 6n e.ces, de unde tendina la o/e&itate" <'piter 9n casa : "rmonic, 6nsea%n# o /un# 8estionare a ener8iei, de unde o %are re&isten# ce poate susine o activitate i%portant#" Guncionarea este 8eneroas# 3i ener8ia pare inepui&a/il#" !isonant, 8estionarea ener8etic# este de&echili/rat#, %ai de8ra/# prin e.ces sau risip# ce risc# 6n ti%p s# sl#/easc# sau s# epui&e&e 7ie or8anis%ul 6n ansa%/lu, 7ie un siste%, un or8an sau o 7uncie 6n special" <'piter 9n casa :I "rmonic, 6nsea%n# o s#n#tate /un# 6n 8eneral, o /un# adapta/ilitate a or8anis%ului la %ediul a%/iant, e.celente capacit#i de %eninere a ho%eosta&iei" !isonant, adapta/ilitatea or8anis%ului este redus#, de e.e%plu, din cau&a caracterului s#u pletoric" Risc de pertur/are a ho%eosta&iei, %ai de8ra/# prin e.ces Edia/et, hipercolesterole%ie, hipertri8li+ceride%ie etc"""F" <'piter 9n casa :II "rmonic, 7avora/il schi%/urilor cu e.teriorul, relaiilor siner8ice 6ntre di7erite 7uncii or8anice 3i de&volt#rii 8re7elor" 6nt#re3te caracterul /ene7ic al trans7u&iilor sau capacit#ile de donare ale propriilor ener8ii 3i esuturi ale su/iectului" !isonant, este de7avora/il acelora3i do%enii" Hre7ele risc# s# se hipertro7ie&e 3i s# devin# %ai %ult 9enante dec:t utile" <'piter 9n casa :III "rmonic, 7avori&ea&# capacit#ile de re8enerare, 6n special prin contactul cu natura" Este /ene7ic 7ecundit#ii si na3terilor" !isonant, e.ista posi/ilitatea de e.cese se.uale ce pot conduce la epui&area vitalit#ii, de pierderi anor%ale la nivel 8enital sau de hipertro7ie la acest nivel"

<'piter 9n casa I7 "rmonic, 7avora/il unei distri/uii ar%onioase 3i 8eneroase a s:n8elui 3i ele%entelor nutritive" !isonant, cre3te tendina la 6ncetinire la nivel arterial 3i intestinal, sensi/ilitatea la %aladii epide%ice" $osi/ilitate de %etasta&e canceroase la nivel hepatic" <'piter 9n casa 7 "rmonic, 6nt#re3te capacit#ile de re8lare ale siste%elor endocrin 3i nervos" !isonant, aceste siste%e au tendina s# 7uncione&e anor%al, s# provoace e.cese sau hipertro7ii" <'piter 9n casa 7I "rmonic, tinde s# reduc# riscurile de evacu#ri anor%ale, de erupii, de he%ora8ii etc" !isonant, aceste riscuri sunt crescute, %ai ales 6n ca& de supra6nc#rcare, de o/e&itate sau e.ces" <'piter 9n casa 7II "rmonic, 6ndulce3te sau evit# 8ravele pro/le%e de s#n#tate, reduce riscurile de co%#, de psiho&e sau alte tul/ur#ri %a9ore de con3tient#" !isonant, aceste riscuri devin %a9ore, %ai ales dac# 7uncionarea este de tip 9upiterian Ee.cesiv, pletoric, hipertro7iat""F"

SATURN *N CASE
Sat'rn 9n casa I$ 7avori&ea&# e.pri%area ener8iei saturniene, 6n special la nivel %or7olo8ic 3i ener8etic Ec7" tipolo8iei saturnieneF" "rmonic, este un 7actor de re&isten# 3i de lon8evitate, nu din cau&a supraa/undenei de ener8ie ci pentru c# aceast# ener8ie este 8estionat# 6ntr+un %od ri8uros, %ai ales cu un %ini%u% de pierderi" !isonant, este di%potriv# un se%n de proast# s#n#tate, de vitalitate sla/#, uneori de /oli de ori8ine con8enital# sau care a7ectea&# su/iectul din 7ra8ed# copil#rie 3i durea&# toat# viaa lui" Sat'rn 9n casa II "rmonic, su/iectul 3i+ar putea 6nsu3i prover/ul: <Tre/uie s# %#n:nci ca s# tr#ie3ti 3i nu s# tr#ie3ti c# s# %#n:nci=" Aceast# ri8oare spartan# per%ite o /un# adaptare a aporturilor ali%entare la nevoile or8anis%ului 3i evit# orice e.ces" Ana/olis%ul se concentrea&# asupra esenialului" !isonant, cre3te riscurile de anore.ie sau de /uli%ie, de tul/ur#ri de asi%ilare, de steno&# la nivel eso7a8ian sau 8astric, de caren# sau insu7icien# a ana/olis%ului, toate acestea put:nd 6ncetini cre3terea" Sat'rn 9n casa III "rmonic, 6nt#re3te re8ularitatea 3i preci&ia %i3c#rilor de %ic# a%plitudine, de peristaltis% etc"

!isonant, /lochea&# aceste %i3c#ri> risc de lentoare, de steno&# sau de oclu&ie la nivel di8estiv, de insu7icien# la nivelul %i3c#rilor respiratorii, de tre%ur#turi ce apar sau se a8ravea&# cu v:rsta sau cu ti%pul" Sat'rn 9n casa I: "rmonic, este se%n de ri8oare 3i de concentrare la nivelul re&ervelor corporale" !isonant, tendin# la insu7icien# a re&ervelor corporale, ceea ce li%itea&# de e.e%plu re&istena 3i capacit#ile de adaptare la 7ri8" Sat'rn 9n casa : "rmonic, 6nt#re3te re&istena" Hestionarea ener8iei este dintre cele %ai ri8uroase, ni%ic nu se risipe3te sau se 7olose3te 6n e.ces" !isonant, de7avora/il re&istenei 3i 7ecundit#ii" Ener8ia este 8estionat# cu &8:rcenie, ceea ce poate duce la insu7iciena sau la atro7ii" Sat'rn 9n casa :I "rmonic, cre3te capacit#ile de a %enine constantele %ediului intern" Su/iectul se adaptea&# lent dar corecia variaiile e.terioare" !isonant, cre3te riscurile de %aladii cronice, de ano%alii ale constantelor /iolo8ice, de neadaptare la condiiile e.terioare etc" Ano%aliile /iolo8ice pot avea un r#sunet de7avora/il asupra structurilor corporale Ean8iosclero&# dia/etic#, 8ut# etc"F" Sat'rn 9n casa :II "rmonic, 7avora/il schi%/urilor cu e.teriorul, care c:3ti8# 6n re8ularitate" De ase%enea, e.ist# re8ularitate 6n siner8ia dintre di7eritele or8ane 3i ener8ii corporale, 8re7ele 3i /ine7acerile aporturilor arti7iciale de s:n8e sau de alte su/stane eseniale vieii sunt 6nt#rite" !isonant, de7avora/il schi%/urilor ^e.teriorul, care pot 7i 6ncetinite, sl#/ite sau /locate Ede e.e%plu la nivel respirator sau cutanatF" Guncionarea siner8ic# a di7eritelor 7uncii ale or8anis%ului este /locata" Hre7ele se prind 8reu, trans7u&iile au un e7ect sla/ asupra vitalit#ii 3i recuper#rii or8anis%ului" Sat'rn 9n casa :III "rmonic, tinde s# li%ite&e pierderile de ener8ie provocate de se.ualitate" Gavora/il eli%in#rilor prin e%onctori" !isonant, se.ualitatea poate 7i pertur/at#, re7ulat# sau e.acer/at#" Tendin# la insu7icien# sau la /loca9 la nivelul e%onctorilor, cu riscul acu%ul#rilor de to.ine" )a3terile pot dura %ult, pot 7i di7icile, chiar i%posi/ile pe c#i naturale" Accentuea&# riscurile de necro&# sau a/ces 3i consecinele lor ne7aste" Sat'rn 9n casa I7 "rmonic, 6nt#re3te re8ularitatea siste%ului circulator, a tran&itului intestinal 3i a tuturor %i3c#rilor i%portante din or8anis%" !isonant, tendin# la insu7icien# sau la /loca9e ale %i3c#rilor circulatorii 3i di8estive, cu

riscuri de tro%/o&#, de e%/olie, de oclu&ie etc" $osi/ilitatea de %etasta&e canceroase la nivel osos sau cutanat" Sat'rn 9n casa 7 "rmonic, este 7avora/il %arilor siste%e de co%and# 3i de re8lare, a c#ror 7uncionare c:3ti8# 6n ri8oare" !isonant, risc de ano%alii sau de /loca9e la nivelul siste%elor de re8lare" Aceste pertur/#ri pot provoca tul/ur#ri neurolo8ice %otorii 3i sen&itive, pro/le%e ische%ice 3i dis7uncii endocrine" Sat'rn 9n casa 7I "rmonic, li%itea&# pierderile necontrolate de %aterie 3i de ener8ie> e7ectul astrin8ent al lui Saturn este 6nt#rit !isonant, 6nt#re3te tendina la erupii 3i la pierderi anor%ale, care evoluea&# 6ntr+o 7or%# cronic# 3i sunt adesea 8reu de oprit" Sat'rn 9n casa 7II "rmonic, 6nt#re3te re&istena or8anis%ului 7a# de pro/le%ele de s#n#tate 3i de /olile 8rave" !isonant, accentuea&# pro/a/ilitatea /olilor 8rave, at:t 7i&ice c:t 3i psihice, care tind s# i&ole&e su/iectul, 7avori&ea&# 6nchiderea 6n sine, re&ist# tentativelor de trata%ent 3i se a8ravea&# cu ti%pul"

URANUS *N CASE
Uran's 9n casa I$ 6nt#re3te e.pri%area ener8iei uraniene, 6n special la nivel 7i&ic 3i ener8etic" "rmonic, accentuea&# sensi/ilitatea 3i adapta/ilitatea su/iectului, a c#rui structur# ener8etic# se pretea&# 6ndeose/i la %anevre terapeutice speci7ice Eacupunctura, lucru asupra chaBrelor"""F" !isonant, cre3te insta/ilitatea ener8iilor su/iectului, care tind s# se revolte sau s# reacione&e su/ 7or%# de cri&e" Uran's 9n casa II "rmonic, 7avori&ea&# di8estia 3i asi%ilarea Eo destructoare de tip uranian este necesar# pentru ca hrana s# 7ie asi%ilat#F" !isonant, tinde s# pertur/e apetitul 3i asi%ilarea care devin nere8ulate sau neadaptate nevoilor or8anis%ului" Uran's 9n casa III "rmonic, 7avora/il vioiciunii %i3c#rilor respiratorii, di8estive, re7le.e" !isonant, %i3c#rile de %ic# a%plitudine cu% ar 7i respiraia sunt nere8ulate, anarhice, ine7icace sau neadaptate" Risc de cri&e de tre%ur#turi, spas%e la nivel toracic sau intestinal etc" Uran's 9n casa I: "rmonic, 7avora/il depo&it#rilor, li%itea&# riscurile de 6nchistare sau ede%e 7avori&:nd

schi%/urile 3i trans7or%#rile" Y !isonant, cre3te tendina la i&olare prin pierderea contactului cu structurile centrale, de unde riscul de ede%e, ascit#, sau alte tipuri de rev#rs#turi ne%o/ili&a/ile" Uran's 9n casa : "rmonic, 6nt#re3te capacit#ile ener8etice ale su/iectului 3i posi/ilit#ile sale de revi8orare prin %etode neo/i3nuite Escurte %o%ente de rela.are, vi&uali&are, %editaie asupra chaBrelor etc"F" Acupunctura 3i alte %i9loace ce acionea&# asupra structurilor ener8etice au un e7ect puternic 3i po&itiv" !isonant, capacit#ile ener8etice ale su/iectului sunt insta/ile, ceea ce se poate traduce prin st#ri de epui&are /ru3te 3i i%previ&i/ile" Hestionarea ener8iilor este nere8ulat# 3i anarhic#" Uran's 9n casa :I "rmonic, 7avora/il s#n#t#ii 6n 8eneral, vindec#rii prin %i9loace neconvenionale, echili/rului constantelor %ediului intern" !isonant, risc de %aladii neo/i3nuite, atipice" )ere8ularitate sau insta/ilitate a constantelor %ediului intern, 7#r# cau&# evident#" Uran's 9n casa :II "rmonic, 7avori&ea&# schi%/urile cu e.teriorul 3i siner8ia 6ntre di7eritele 7uncii 7i&iolo8ice sau ener8etice" (un# toleran# i%unitar# 7a# de 8re7e etc" !isonant, schi%/urile cu e.teriorul tind spre insta/ilitate sau anarhie" )ere8ularit#i ale 7unciilor siner8ice ale or8anis%ului" $osi/ilitatea de reacii violente 7a# de aporturile e.terioare de s:n8e sau alte produse derivate" 're3te riscul de respin8ere a 8re7elor, de intoleran# a prote&elor etc" Uran's 9n casa :III "rmonic, cre3te capacit#ile de deto.i7iere, de evacuare prin e%onctori, de re8enerare pe c#i neo/i3nuite" !isonant, posi/ilitate de 7uncionare nere8ulat# a e%onctorilor, pertur/#ri la nivel se.ual Ehipere.cita/ilitate sau insu7icien# i%previ&i/il#F, na3tere nea3teptat#, avort spontan, ciclu nere8ulat etc" Uran's 9n casa I7 "rmonic, 7avora/il circulaiei san8uine 3i tran&itului intestinal" !isonant, posi/ilitate de spas%e care s# /loche&e circulaia san8uin# sau tran&itul intestinal, de e%/olie sau %etasta&# de ori8ine nedeter%inat# etc" Uran's 9n casa 7 "rmonic, 6nt#re3te %ecanis%ele de re8lare cu% ar 7i siste%ul endocrin 3i siste%ul nervos, care c:3ti8# 6n preci&ie 3i vivacitate" !isonant, aceste siste%e 7uncionea&# 6ntr+un %od nere8ulat sau de&ordonat" $osi/ilitate de cri&e de ori8ine neurolo8ic# Eepilepsie, tre%ur#turiF sau endocrin# Ecu% sunt cele provocate de un 7eocro%ocito%F cu r#sunet asupra 6ntre8ului or8anis%"

Uran's 9n casa 7I "rmonic, li%itea&# riscurile de pierderi de %aterie sau ener8ie pe c#i neo/i3nuite, 6n special la nivelul pielii" !isonant, accentuea&# aceste riscuri, datorate adeseori unor pro/le%e de spas%e sau unor tul/ur#ri de sudori7icare" $osi/ilitate de erupii 7u8are sau aler8ice Eurticarie, ec&e%# etc"F" Uran's 9n casa 7II "rmonic, atenuea&# riscurile de 6ncerc#ri %a9ore, sau indic# o soluie neo/i3nuit# sau ori8inal# care va per%ite re&olvarea" !isonant, accentuea&# riscurile de cri&e 8rave, /rutale, incura/ile 3i invalidante 3i accidente de orice natur#"

NEPTUN *N CASE
Nept'n 9n casa I$ 7avori&ea&# e.pri%area ener8iei neptuniene, 6n special la nivel %or7olo8ic 3i ener8etic" "rmonic, este un 7actor de %are sensi/ilitate, at:t pentru 7eno%enele interne, schi%/#ri sau se%ne su/tile 6n corp 3i 6n spirit, c:t 3i pentru 7eno%enele e.terne: resi%irea at%os7erelor, a a%/ianelor" !isonant, poate se%ni7ica incon3tiena sau di7icult#ile su/iectului de a percepe clar sti%ulii interni 3i e.terni, de a+3i da sea%a li%pede de si%pto%ele care+l a7ectea&# etc" Aceasta constituie un o/stacol 6n dia8nostic, care risc# s# r#%:n# nepreci&at" Nept'n 9n casa II "rmonic, este 7avora/il di8estiei 3i asi%il#rii, 6n special atunci c:nd este vor/a de a e.tra8e chintesena din ali%entaie, de a o dina%i&a 3i a o su/li%a" !isonant, tinde s# pertur/e 7eno%enele de asi%ilare 3i de ana/olis% care pot r#%:ne haotice, inco%plete 3i lipsite de preci&ie" Nept'n in casa III "rmonic, 7avora/il 7luidit#ii %i3c#rilor respiratorii sau re7le.e" !isonant, tinde s# sl#/easc# aceste %i3c#ri, s# le 7ac# insu7iciente" Tul/ur#rile de con3tienta 3i %edica%entele hipnotice sau neuroto.ice pot pertur/a aceste %i3c#ri, pot 7avori&a apariia tre%ur#turilor sau s# in7luene&e ne7avora/il respiraia" Nept'n 9n casa I: "rmonic, 7avora/il 7unciilor de stocare, de depo&itare" !isonant, tinde s# pertur/e aceste 7uncii, care vor 7i lipsite atunci de preci&ie 3i nu vor %ai 7i adaptate nevoilor 3i aportului" Nept'n 9n casa : "rmonic, 7avori&ea&# o /un# 8estionare a ener8iei 3i reacii /uhe la trata%entele ho%eopatice" !isonant, capacit#ile ener8etice sunt sla/e sau inconsistente" Hestionarea ener8iei este

tul/urat#, 6n special 6n ti%pul so%nului sau a perioadelor de incon3tiena Eaneste&ie, co%# etc"F" Nept'n 9n casa :I "rmonic, 7avori&ea&# %eninerea echili/rului constantelor /iolo8ice 3i capacit#ile de adaptare, %ai ales la nivele su/tile Eechili/rul so%n0 ve8he, dispo&iie le8at# de rit%urile se&oniere etc"F" !isonant, capacit#ile de echili/rare a %ediului intern sunt pertur/ate sau insu7iciente, adesea 7#r# cau&e evidente" Nept'n 9n casa :II "rmonic, 7avora/il schi%/urilor cu e.teriorul, 6n special la nivelul alveolelor pul%onare" !isonant, pertur/#ri posi/ile a acestor schi%/uri, care tind s# devin# nere8ulate, insu7iciente sau inconsistente" Hre7ele au tendina a nu 7i su7icient susinute sau ali%entate, or8anis%ul r#%:n:nd indi7erent la acest aport e.terior" Nept'n 9n casa :III "rmonic, 7avori&ea&# capacit#ile de su/li%are a ener8iei se.uale, care poate participa la procese de re8enerare la nivelul or8anis%ului sau s# 6%/o8#easc# 7acult#ile de creativitate con3tient#" !isonant, tinde s# inhi/e 7unciile se.uale, s# 7avori&e&e pierderile se%inale sau %enstruale, avorturile spontane, a/cesele 3i supuraiile, 3i toate pierderile incon3tiente de ener8ie" Nept'n 9n casa I7 "rmonic, 6nt#re3te 7luiditatea la nivel circulator 3i di8estiv" !isonant, aceast# 7luiditate poate 7i pertur/at#" Mi3c#rile circulatorii tind s# piard# din e7icacitate, tran&itul intestinal devine hipostenic" Nept'n 9n casa 7 "rmonic, 6nt#re3te siste%ele endocrin 3i nervos" !isonant, pertur/#ri la nivelul acestor siste%e de re8lare: co%en&ile 7uncionea&# prost, reaciile la sti%uli hor%onali sau nervo3i sunt sla/e, insu7iciente> este ca 3i cu% or8anele int# ar 7i aneste&iate" Nept'n 9n casa 7I "rmonic, tinde s# li%ite&e pierderile sau scur8erile pe c#i neo/i3nuite" !isonant, 7avori&ea&# aceste pierderi, 6n special 6n ti%pul so%nului sau ale %o%entelor de incon3tien#" Nept'n 9n casa 7II "rmonic, tinde s# 6%/l:n&easc# 6ncerc#rile se%nalate de aceasta cas#, s# <aneste&ie&e= su/iectul 6%potriva su7erinelor pe care el le+ar putea resi%i sau a 6ncerc#rilor prin care trece" !isonant, cre3te tendinele la i&olare, riscurile de co%#, de psiho&#, 6n care su/iectul e rupt de %ediul e.terior 3i tr#ie3te 6ntr+o lu%e aparte, i%a8inar# sau halucinatorie"

PLUTON *N CASE
Pl'ton 9n casa I$ 7avori&ea&# e.pri%area ener8iei plutoniene, 6n special la nivel %or7olo8ic 3i ener8etic" "rmonic, 7avora/il vitalit#ii" Se%n de /une capacit#i de re8enerare 3i recuperare" 're3te tendinele instinctive 3i polari&ea&# su/iectul spre activitate se.ual# sau creativitate" !isonant, 6nt#re3te tendinele la tensiune, la violen#, la autodistru8ere, at:t la nivel celular Epro/le%e autoi%uneF c:t 3i tisular sau individual EsuicidF" Pl'ton 9n casa II "rmonic, 7avora/il proceselor de di8estie 3i asi%ilare" !isonant, accentuea&# riscurile de otr#vire sau de into.icaie de ori8ine ali%entar#" Pl'ton 9n casa III "rmonic, 7avora/il %i3c#rilor de %ic# a%plitudine, care c:3ti8# 6n tonus" Respiraia poate 7i un %i9loc de re8enerare a ener8iei" !isonant, %i3c#rile de %ic# a%plitudine pot 7i pertur/ate, de e.e%plu din cau&a unui tonus %uscular insu7icient sau e.cesiv" Pl'ton 9n casa I: "rmonic, 6nt#re3te procesele de trans7or%are care stau la ori8inea ener8iilor 3i %aterialelor stocate E8r#si%i, esen# ener8etic# etc"F" !isonant, alterea&# aceste procese de stocare, distru8e sau arde %ateria sau ener8ia care ar tre/ui s# 7ie conservata" Gavori&ea&# procesele de 6nchistare 3i de tu%e7acie care vor avea tendina s# de8enere&e" Pl'ton 9n casa : "rmonic, capacit#ile ener8etice ale su/iectului sunt 6nt#rite prin 6%/un#t#irea 7acult#ilor de trans7or%are 3i re8enerare" Gavora/il creativit#ii 3i 7ecundit#ii" !isonant, alterea&# capacit#ile ener8etice, care sunt su/%inate, ni%icite de tul/ur#ri pro7unde" 2/stacol pentru 7ecunditate" Pl'ton 9n casa :I "rmonic, 7avora/il %eninerii ho%eosta&iei, capacit#ilor de adaptare la in7luenele e.terioare" !isonant, tinde s# de&echili/re&e aceste capacit#i, 3i cre3te riscurile de into.icare datorit# ano%aliilor unor anu%ite constante /iolo8ice Euree, 8luco&a, aceton# etc"F" Pl'ton 9n casa :II "rmonic, 7avori&ea&# schi%/urile cu e.teriorul, prinderea 8re7elor 3i inte8rarea ele%entelor e.terioare" !isonant, cre3te puternic tendina la respin8ere violent# a oric#rui ele%ent e.terior" Ano%alii 6n 7uncionarea siner8ic# a di7eritelor 7uncii ale or8anis%ului" Pl'ton 9n casa :III

"rmonic, 7avora/il se.ualit#ii 3i capacit#ilor de re8enerare prin inter%ediul acestei activit#i" !isonant, se.ualitatea poate 7i pertur/at# sau pervertit#" Ea poate 7i de ase%enea la ori8inea pierderilor i%portante de ener8ie, put:nd pune uneori 6n pericol viaa su/iectului" Risc de avorturi, de %oarte intrauterin# a 7#tului, de necro&# tisular#, de in7ecii 8rave, de pro/le%e i%unitare" Pl'ton 9n casa I7 "rmonic, 6nt#re3te %i3c#rile circulatorii 3i intestinale" !isonant, /lochea&# sau pertur/# aceste %i3c#ri, le d# un caracter violent 're3te riscurile de e%/olii, de /oli epide%ice sau de %etasta&e canceroase Etre/uie studiate atunci se%nele ocupate de $luton 3i planetele care+i adresea&# aspect#ri proasteF" Pl'ton 9n casa 7 "rmonic, 6nt#re3te capacit#ile siste%ului nervos 3i ale siste%ului endocrin, 3i le cre3te posi/ilit#ile de re8enerare" !isonant, pertur/# aceste %ari siste%e de re8lare, care pot 7i atinse de 7eno%ene de necro&# sau de procese autoi%une" Pl'ton 9n casa 7I "rmonic, tinde s# li%ite&e pierderile de su/stan# sau de ener8ie prin c#i neo/i3nuite" 'hirur8ia sau reani%area pot per%ite <resuscitarea= unui su/iect pe care+l credea% conda%nat" !isonant, cre3te riscurile de pierderi, de he%ora8ii sau de vo%is%ente put:nd pune 6n 9oc pro8nosticul vital" Pl'ton 9n casa 7II "rmonic, poate trans7or%a o 6ncercare 8rea sau incura/ila 6ntr+un %i9loc de evoluie, de trans7or%are" !isonant, cre3te puternic riscurile de /oli 8rave sau incura/ile, de pro/le%e %a9ore de s#n#tate sau tul/ur#ri psihice violente"

Capitol'l ?. ASPECT"RILE PLANETARE

Aspect#rile sta/ilesc relaii 6ntre di7eriii poli ener8etici pe care+i si%/oli&ea&# planetele" 6n 7uncie de con7i8uraiile ast7el create, se poate de7ini o structur# 8eo%etric# te%ei, ceea ce 7acilitea&# o a/ordare 8lo/al# 3i sintetic#" Aspect#rile indic# relaii privile8iate 3i %ai intense 6ntre planete, relaii ale c#ror calit#i vor depinde de natura 3i distri/uirea respectivelor planete" 'u toate acestea, a/sena aspect#rii nu 6nsea%n# a/sena relaiilor" Relaii e.ist# oricare ar 7i un8hiularitatea dintre planete" 'hiar 3i 7#r# aspectare, o planet# nu este i&olat# 6n totalitate" Acest lucru este i%portant 6n astrolo8ia %edical#" Giecare or8an sau 7iecare esut are 6n per%anen# relaii cu o%olo8ii s#i" E.ist# siste%e de re8lare, de adaptare 3i de retrocontrol, 3i aceasta independent de pre&ena sau nu de echivalene 6n te%a natal#" De e.e%plu, Jupiter neaspectat nu poate 6nse%na o i&olare total# a 7unciilor de sinte&# 3i de %aturaie ale or8anis%ului"

DE)INI3IA #I NATURA ASPECT"RILOR

No.i'nea de or5 Este nevoie sa se 7i.e&e o li%it# pentru a lua 6n consideraie e.istena unei aspect#ri" Aceast# distan# EintervalF %a.i%# tolerat# pentru a ine sea%a de realitatea unei aspect#ri este nu%it# or/" 2r/+ul este o noiune a/solut relativ#, depin&:nd 6n acela3i ti%p de 7actori astrolo8iei, de 7actori individuali 3i de o/iceiurile de lucru ale astrolo8ului" $rintre factorii astrologiei care %odulea&# or/+ul aspect#rilor intervin: pro.i%itatea punctelor cheie ale te%ei, cu% sunt Ascendentul sau Mi9locul cerului" 6n 8eneral, se ad%ite un or/ %ai i%portant 6n apropierea acestor puncte> /o8#ia sau s#r#cia te%ei 6n aspect#ri" Se vor putea l#r8i or/+ii dac# te%a sau unele planete au puine aspect#ri sau nici una> + natura 6ns#3i a planetelor i%plicate 3i po&iiile lor 6n se%n" Se 7olose3te 6n 8eneral un or/ %ai i%portant pentru lu%in#rii sau pentru planetele 6n do%iciliu sau 6n e.altare, pe c:nd la planetele 6n e.il 3i %ai ales 6n c#dere, or/+ul tre/uie s# 7ie redus" $e de alt# parte, se constata 7recvent di7erene de sensibilitate la influenele astrale dup# indivi&i" Aa cei care nu r#spund dec:t la tendinele planetare cele %ai 8rosiere, este inutil s# des7#3ur#% or/+i %ai %ari de ,Q" Di%potriv#, pentru cei care de%onstrea&# e.pri%#ri astrale dintre cele %ai su/tile, nu este de prisos s# 6ntinde% or/+ii p:n# la 14Q, chiar %ai %ult" 'el ce studia&# aceste lucruri este adeseori con7u& 6n 7aa variaiilor de valoare a or/i+lor de la un autor la altul" Ar 7i e.a8erat s# spune% c# unii se 6n3al# 3i c# alii au dreptate" Aceast# diver8en# traduce %ai de8ra/# o a/ordare di7erita 3i personal# a 7iec#ruia, susinut# de e.pe+ rien#" )u tre/uie niciodat# s# pierde% din vedere caracterul arti7icial al or/+ului" Dac# un autor accept# un or/ de [Q, tre/uie oare s# consider#% c# la !Q*4Y aspectarea este co%plet#, 3i c# la [Q*4Y ea nu %ai e.ist# deloc@ De 7apt relaiile dintre planete nu evoluea&# de o %anier# at:t de tran3ant# 3i e.ista %ai %ult# si%ilitudine 6ntre cele dou# aspect#ri citate anterior dec:t 6ntre dou# aspect#ri av:nd 1Q 3i !Q or/"

;n de7initiv, pute% considera noiunea de or/ ca o limit intelectual creat# pentru a 7acilita %unca de interpretare" Dar tre/uie s# 7ii capa/il s# %odule&i aceste li%ite 6n 7uncie de particularit#ile unei te%e sau ale unei situaii planetare" Con@'nc.ia Dou# planete sunt 6n con9uncie atunci c:nd lon8itudinea lor di7er# cu %ai puin de PQ" $entru Soare sau Aun#, se ad%ite un or/ de [Q" 'on9uncia e.pri%# o punere 6n co%un a ener8iei planetelor i%plicate" Totul se petrece ca 3i cu% o ener8ie hi/rid# a planetelor con9uncte s+ar e.pri%a" Dar acest lucru tre/uie nuanat prin %ai %uli 7actori, or/+ul 3i natura planetelor: + or/+ul 6ntre dou# planete" Gu&iunea este cu at:t %ai %arcant# cu c:t planetele sunt %ai apropiate" $:n# la un or/ de -Q, ener8iile celor dou# planete se con7und#, se a%estec#, sunt nedisocia/ile" 6ntre -Q 3i ZQ, a%estecul este %ai puin net 3i 7iecare planet# poate avea o e.pri%are individual#" $este ZQ, planetele dispun de o independen# 3i %ai %are, 3i se poate considera con9uncia ca o asociere a doi poli ener8etici ce e%it o in7luena co%un#> + natura planetelor, uneori prea puin co%pati/il# cu o 7u&iune" 6n acest ca& a dou# planete de o natur# radical anta8onist#, se 6nt:%pl# adesea ca ener8ia uneia dintre ele s# do%ine 3i s# se e.pri%e %a9oritar, sau ca aceste planete s# se e.pri%e alternativ" 'on9uncia se e.pri%# atunci 6ntr+un %od apropiat de cel al 2po&iiei" Aceast# apropiere <i%posi/il#= aduce dup# sine pertur/#ri ale ener8iei re&ultate, care nu este tipic# planetei care se e.pri%#" 'aracterul 7avora/il sau de7avora/il al unei con9uncii depinde ast7el, cel puin 6n parte, de natura 3i de ener8ia planetelor i%plicate" Ener8ia re&ultat# are %ai puine 3anse de a 7i pertur/at# atunci c:nd cele dou# planete participante la con9uncie au o natur# ener8etic# si%ilar#" De e.e%plu, con9uncia dintre Soare 3i Marte, a c#ror ener8ie este cald# 3i uscat#, va cre3te e.pri%area acestor caractere" 1o% avea deci o situaie apropiat# de o e.altare, cu avanta9ele 3i inconvenientele unei ast7el de situaii" Invers, con9uncia 6ntre Marte 3i Aun#, a c#ror natur# ener8etic# este radical opus#, pre&int# puine puncte po&itive pentru c# ener8ia re&ultat# are toate 3ansele s# 7ie puternic pertur/at#, ca 3i cu% ai v#rsa ap# peste 7oc" ':nd cele dou# planete 6n con9uncie n+au dec:t o sin8ur# calitate ele%entar# 6n co%un, re&ultatul este %ai nuanat 3i co%port# laturi po&itive 3i altele %ai puin po&itive" 'u toate acestea, re8ula aceasta tre/uie 7olosit# cu pruden# pentru c# 7iecare planet# are caractere proprii care tre/uie de ase%enea luate 6n sea%#" Soarele 3i Auna au o natur# deose/it#" Ast7el, con9uncia Soare0Aun# este %ai de8ra/# 7avora/il# chiar dac# cele dou# astre au o natur# ener8etic# opus#" In plus, con9unciile cu Soarele la %ai puin de *Q or/ au adesea un re&ultat deose/it: se produce un 7eno%en de <co%/ustie=, ener8ia planetar# este eclipsat# de radiaia solar#" Adeseori, se constat# c# e.pri%area planetei 6n co%/ustie este %ai discret# sau se e.pri%# %ai su/til" Acest 7eno%en este deose/it de clar atunci c:nd con9uncia survine 6ntr+un se%n de Goc" Saturn 3i Marte, considerate 6n %od tradiional ca <%ale7ice=, au rareori o in7luen# 7avora/il# asupra con9unciilor la care particip#" Invers, 1enus 3i Jupiter se 6nele8 cu u3urin# cu celelalte planete" 'alit#ile con9unciei depind 3i de alte aspect#ri pri%ite de planetele care particip#"

Tri8oanele sau se.tilele 6nt#resc caracterul 7avora/il al con9unciei, cuadraturile 3i opo&iiile accentuea&# caracterul de7avora/il" Se%nul &odiacal 6n care are loc con9uncia in7luenea&# 3i el situaia" In ti%pul interpret#rii, nu tre/uie deci s# ne 7ocali&#% pe un aspect anu%e ci s# ine% sea%a 6ntotdeauna de conte.t" Este una din c#ile care per%it a/ordarea te%ei 6n 8lo/alitatea sa 3i sinteti&area in7or%aiilor" Se+tile /i trigoane Sunt principalele aspect#ri 7avora/ile" Aon8itudinea a dou# planete 6n se.tile di7er# cu P4Q Eplus sau %inus PQF, cea a dou# planete 6n tri8on di7er# cu 1-4Q Eplus sau %inus PQF" Aceste con7i8uraii se%nalea&# o co%/inaie ar%onioas# 3i co%ple%entar# a ener8iei planetelor i%pli+ cate" Acestea tind s# acione&e concertat 3i s# se susin# %utual" 'ontrar con9unciei, al c#rui re+ &ultat depinde de natura planetelor i%plicate, aceste aspect#ri sunt 6ntotdeauna po&itive" $entru a di7erenia caracterul se.tilului de cel al tri8onului, se poate spune c# pri%ul 6nnoad# o relaie %ai le9er# 3i ar%onioas#, dar %ai puin dina%ic# 3i puternic# dec:t al doilea" 'a s# ne 7ace% o i%a8ine, 3i cu toate re&ervele care se i%pun, a% putea co%para se.tilul cu o relaie venusian# 3i tri8onul cu o relaie 9upiterian#" ;n astrolo8ia %edical#, aspect#rile 7avora/ile 6n te%a natal# indic# relaii ener8etice privile8iate, punctele 7orte ale structurii arhetipale sau ale unor anu%ite 7uncii ale or8anis%ului" Ele e.pri%# o siner8ie 6ntre di7eriii poli ener8etici" C'adrat'ra /i opo-i.ia Dou# planete sunt 6n cuadratura c:nd lon8itudinea lor varia&# cu 4Q Eplus sau %inus PQF, 3i sunt 6n opo&iie c:nd lon8itudinea lor di7er# cu 1[4Q Eplus sau %inus PQF" 'uadratura 3i opo&iia sunt principalele aspect#ri considerate ca de7avora/ile" 6n cuadratura, lupt#, o/stacol, 3i ener8ia care re&ult# este 7oarte pertur/at# 3i pertur/atoare" Este o aspectare violent#, cea %ai di&ar%onic# posi/il#" 6n opo&iie, planetele se or8ani&ea&# dup# un echili/ru insta/il" Ele 7or%ea&# dou# polarit#i opuse care se e.pri%# sau sunt percepute alternativ 3i 6ntr+un %od in+ co%pati/il, 6n vre%e ce cuadratura este un se%n de ruptur#, i%posi/il de lini3tit, opo&iia poate 7i st#p:nit# printr+un e7ort de sinte&#, printr+o retra8ere sau 6n#lare deasupra nivelului dile%ei" ;n astrolo8ia %edical#, aspect#rile ne8ative repre&int# principalele tendine patolo8ice 3i dis7uncii /iolo8ice 3i ener8etice" 6n te%a natal#, ele e.pri%# ano%aliile arhetipale, viciile de construcie care pot 7i latente + practicianul poate atunci s# 7ac# o %unc# de prevenire + sau pa+ tente> studiul te%ei a9ut# atunci la 6nele8erea ori8inii pro/le%ei, a de&volt#rii 3i a %i9loacelor de a+i veni de hac, dac# acestea e.ist#" De 7apt, dualitatea dintre aspect#rile 7avora/ile 3i de7avora/ile este 7oarte relativ#" Ea provine dintr+o vi&iune destul de super7icial# a realit#ii" Aspect#rile &ise 7avora/ile se%ni7ic# situaii con7orta/ile, 3i per%it o sta/ilitate indispensa/il# cre3terii 3i de&volt#rii, dar ele pre&int# riscul de a 7avori&a ineria" Aa r:ndul lor, aspect#rile &ise de7avora/ile dau na3tere la situaii in+ con7orta/ile, nepl#cute, critice, dar adeseori necesare evoluiei, pro8resului 3i trans7or%#rilor" Ele au %eritul de a su/linia cu claritate, prin durerea 3i discon7ortul pe care le nasc, necesitatea unei schi%/#ri sau a unei con3tienti&#ri" Aspect,ri minore /i paralele

E.ist# nu%eroase aspect#ri de %ai %ic# i%portana: + se%icuadratura EZ,QF + seschicuadratura E1*,QF + se%ise.til E*4QF + 8rupare de cinci E1,4QFY $ri%ele dou# sunt pertur/atoare, ulti%ele dou# sunt %ai de8ra/# 7avora/ile" Aceste aspecte %inore sunt %ai puin in7luente dec:t precedentele 3i nu sunt se%ni7icative dec:t atunci c:nt te%a sau unele planete pre&int# puine aspect#ri %a9ore sau sunt lipsite de ele, de e.e%plu 6n ca&ul 6n care toate planetele sunt 6ntr+o 9u%#tate a &odiacului sau chiar %ai puin" Dou# planete sunt 6n paralel c:nd declinaia lor la nord sau la sud de ecuatorul ceresc este identic#" In7luena acestei con7i8uraii este ase%#n#toare cu aceea a con9unciei, dar totu3i %ai su/til# 3i %ai puin %arcat# dec:t aceasta din ur%#" ;n ceea ce ur%ea&#, aspect#rile planetare sunt a/ordate %ai ales pe plan %edical, do%eniu 7oarte vast" (olile sunt nenu%#rate 3i 7iecare aspectare disonant# se poate e.pri%a la nu%eroase nivele: %olecular, celular, tisular, or8anic, siste%ic, ener8etic, e%oional" Di la nivelul 7iec#rui esut, al 7iec#rui or8an, al 7iec#rui siste%, te%a poate 7i reconsiderat# din nou 6n ansa%/lul ei" Dec:t s# dau o list# lun8# de /oli, a% pre7erat s# su/linie& tendinele %a9ore, 6ncerc:nd s# discern c:t se poate %ai /ine caracterele planetare care sunt v#&ute aici 6ntr+o alt# lu%in# per%i:nd ast7el o apro7undare a ceea ce, 6n capitolele precedente a 7ost doar schiat 2dat# st#+ p:nit# aceast# es#tur#, este %ai u3or s# se re8#seasc#, pentru 7iecare patolo8ie, con7i8uraia sau con7i8uraiile care ne pot da un indiciu" Totu3i, tre/uie avut 8ri9# s# nu i se atri/uie unui su/iect toate tendinele patolo8ice se%nalate de una sau alta dintre aspect#ri" Te%a natal# Ecerul natalF nu 6nsea%n# totul, 3i adeseori, o disonan# nu are r#sunet dec:t la un sin8ur nivel" De e.e%plu, dac# este 1enus disonant Edi&ar%onicF, ar 7i e.a8erat s# deduce% c# su/iectul va avea o sl#/iciune 6n 7uncionarea renal#, va avea tul/ur#ri de echili/ru 3i, 6n acela3i ti%p, 3i pro/le%e ovariene etc" $oate 7i atins doar un sin8ur nivel, uneori chiar nici Inul, dac#, de e.e%plu, aceast# disonan# nu se e.pri%# dec:t pe plan psiholo8ic" De 7apt, este 6ntotdeauna nevoie s# se con7runte te%a natal# cu situaia clinic# a su/iectului 6nainte de a tra8e conclu&ii" 'on9uncia, aspectare care poate 7i 7avora/il#, de7avora/il# sau a%/ivalen# dup# planetele i%plicate, este studiata 6n %od deose/it Aspect#rile disonante sunt adeseori %ai de&voltate pentru c# sunt principalii indicatori ai tendinelor patolo8ice din te%#" S# rea%inti% 6n s7:r3it c# 7iecare aspectare nu poate 7i considerat# i&olat Ea tre/uie inte8rat# 6n ansa%/lul te%ei" Din %otive didactice, separ#% aici 7iecare con7i8uraie, dar este li%pede c# interpretarea nu poate 7i corect# dac# nu 7ace%, i%ediat sau ulterior, o sinte&# a tuturor datelor e.pri%ate"

SEMNI)ICA3IA ASPECT"RILOR
Soare 8 L'n,
Soarele 3i Auna 7or%ea&# un cuplu aparte" Dup# e.e%plul lui Jin0 Jan8, ener8ia lor se opune, co%plet:ndu+se 3i susin:ndu+se 6n acela3i ti%p" De e.e%plu, activitatea ESoareleF se opune repausului EAunaF, dar repausul este necesar unei /une activit#i 3i invers" 6n plus, nu se poate vor/i despre repaus dec:t re7erindu+ne la activitate, una nu e.ista dec:t 6n raport cu cealalt#" $e plan %edical, aspect#rile dintre aceste dou# astre vor a7ecta vitalitatea, %eta/olis%ul /a&ai, 7ertilitatea 3i 7ecunditatea, lactaia, 6n special 6n relaiile ei cu 7uncionarea ener8etic#, circulaia san8uin# 3i li%7atic#, %eta/olis%ul lichidelor or8anice 3i reinerea lor, di8estia EAuna pre&idea&# acu%ularea de %aterii pri%e, Soarele asi%ilarea lor, care necesit# c#ldur#, 3i or8ani&area lorF, echili/rul cald0rece, cel care re8lea&# risipa sau stocarea de ener8ie, rela.iile so%n0ve8he, echili/rul activitate con3tient#0activitate incon3tient#" 'elelalte aspect#ri care a7ectea&# cele dou# planete 3i sectoarele pe care le ocup# au 3i ele o %are i%portan# pentru deter%inarea sensului acestor con7i8uraii" "spectrile armonice sunt un indiciu 7avora/il pentru vitalitate, %eta/olis% 3i di7eritele do%enii citate %ai sus" "spectele disonante sunt, di%potriv#, se%ne de dis7uncie 6n aceste sectoare, de disociere Jin0Jan8, %asculin07e%inin" )e a7l#% adesea 6ntr+o situaie de con7lict 6ntre 7or%# 3i ener8ie" Dac# Soarele do%in#, activitatea este e.cesiv# 6n raport cu re&ervele 3i cu resursele Etendin# de <hiper=F> dac# Auna do%in#, activitatea este insu7icient# 6n raport cu nevoile Etendin# de <hipo=F" Acest de&echili/ru poate evolua spre pro/le%e 8rave, de e.e%plu, ede%e datorate unei insu7iciene de ener8ie cardiac#, renal# sau hepatic# Einsu7icien# de ener8ie Jan8F, sau de e.cese de c#ldur# 3i un %eta/olis% crescut, a7lat la ori8inea valurilor de c#ldur#, a 7e/rei vesperale, a dia/etului, hipertiroidiei etc" Einsu7iciena de ener8ie JinF" *on%uncia este 7avora/il# 6n ceea ce prive3te vitalitatea 3i 7ecunditatea" Ea poate indica uneori o pro/le%# de a%/i8uitate se.ual#, 6n special c:nd pro/le%a este le8at# 3i de ano%alie cro%o&o%ial#" In acest ca&, con9uncia este practic e.act#" Aspect#rile ce vin s# a7ecte&e aceas+ t# 7u&iune planetar#, vor e.pri%a atunci repercusiunile 7i&iolo8ice 3i psiholo8ice ale acestei ano%alii"

Soare 8 Merc'r
'on9uncia e sin8ura aspectare dintre aceste dou# planete EMercur nu se dep#rtea&# %ai %ult de -[Q de lon8itudinea SoareluiF" Ea e 7oarte 7recventa 3i deci prea puin speci7ica" 6nt#re3te 7acult#ile con3tiente 3i conceptuali&area" Este de ase%enea, un 7actor 7avora/il circulaiei 3i schi%/urilor"

Soare 8 :en's
Sin8urele aspect#ri dintre aceste dou# astre sunt con9uncia, se%i+se.tilul 3i se%icuadratura" 'ele dou# planete au 6n co%un o ener8ie cald#> ele se opun pe planul activitate

ESoareleF + pasivitate E1enusF 3i usc#ciune ESoareleF + u%iditate E1enusF" *on%uncia este o aspectare ar%onic# prin care Soarele 6nt#re3te 7unciile venusiene Eechili/ru, ho%eosta&ie, lu/ri7icare, sensi/ilitate tactil#, circulaie venoas#F" 1enus ar%oni&ea&# 3i te%perea&# 7unciile solare, 3i constituie un 7actor de echili/ru ce se %ani7est# pe planul distri/uirii ener8iilor, 6n special a circulaiei san8uine" Se poate o/serva o atracie pentru 8ustul dulce, %ai ales dac# con9uncia este 6n Taur"

Soare8Marte
Relaie 6ntre ener8iile calde 3i reci" Sunt cele dou# planete cele %ai %asculine ale te%ei" Au 6n co%un dina%is%ul 3i e.pansiunea" Marte este totu3i %ai activ dec:t Soarele, dar nu are latura lui propa8atoare 3i 8eneroas#" Aspect#rile 6ntre cele dou# planete vor aduce in7or%aii despre cre3tere, dina%is%, tonicitate cardiac# 3i vascular#, 7eno%enele de vaso%otricitate, despre reaciile in7la%atorii, capacit#ile de ap#rare 6n 7aa a8resiunilor Ei%unitateF, capacit#ile %usculare, virilitate Ede e.e%plu, secreiile naturale de hor%oni andro8eni 3i consecinele lor, sper%ato8ene&a etc"F, %eta/olis%ul he%o8lo/inei Ele8at# de Soare prin 7uncia ei de o.i8enare dar dependent# de Marte prin structura sa care conine un ato% de 7ierF" "spectrile armonice sunt se%ne de /un# 7uncionare 6n sectoarele citate %ai 6nainte" Este o aspectare 7avora/il# dina%is%ului, vitalit#ii, 3i tuturor activit#ilor, at:t la nivel intern Ecelular, tisular, or8anic 3i ener8eticF c:t 3i la nivel e.tern Eactivitate 7i&ic#F" Reaciile in7la%atorii tind s# 7ie vi8uroase dar r#%:n adaptate nevoilor 7i&iolo8ice" 1irilitatea este %arcant#" "spectrile disonante pot indica riscuri de pro/le%e de c#ldur# Ein7la%aii, e.citaii, /oli <hiper=F 3i sunt se%ne de di7icult#i 6n sectoarele citate %ai sus" Ele pot de ase%enea, indica riscuri de accidente /rutale, care pot tul/ura starea de con3tient# EsincopeF 3i EsauF s# a7ecte&e structurile centrale 3i vitale Eaccidente vasculare cere/rale, in7arct %iocardic etc"F" 'au&a declan3atoare a acestor accidente poate 7i de tip %arian E7urie, e7ort violent, trau%atis%eF" E%oiile ne8ative EMarteF pot tul/ura con3tienta 3i s# 7ie la ori8inea actelor i%pulsive necu8etate, at:t 6n raport cu e.teriorul c:t 3i cu sine 6nsu3i Esuicid, %utilare etc"F" *on%uncia, 6n %#sura 6n care ea este /ine aspectat#, este 7avora/il#" Ea %er8e 6n sensul unei puternice vitalit#i, %ai ales dac# cel puin una din cele dou# planete este 6n e.altare" 1irilitatea este accentuat#" Reaciile 7e/rile 3i in7la%atorii pot 7i violente 3i i%portante, dar se vindec# 6n 8eneral 7#r# sechele Enu acesta este ca&ul dac# con9uncia pri%e3te o proast# aspectare de la SaturnF" Ea este /ene7ic# pentru siste%ul cardio+vascular Eal c#rui dina%is% este crescutF 3i pentru siste%ul %uscular Ei%portant consu%ator de ener8ieF"

Soare 8 <'piter
'ele dou# planete au 6n co%un valori de plenitudine, de 8enero&itate, de putere 3i de e.pansiune" $e plan ener8etic, sunt a%:ndou# de natur# cald# 3i e.pansiv#, 3i sunt orientate spre e.terior" $e plan psiholo8ic, ele 6ndea%n# spre opti%is%, spre de&voltarea e8o+ului, spre a%/iie 3i do%inare"

Aspect#rile dintre aceste dou# planete ne vor in7or%a despre capacit#ile de sinte&# ale or8anis%ului Eproteine, 8lico8en etc"F 3i despre cre3tere" Ele atra8, de ase%enea, atenia asupra %odalit#ilor de distri/uire a ener8iei, de e.e%plu 8raie circulaiei san8uine, 3i asupra capa+ cit#ilor de ap#rare 3i de protecie Eproducerea de anticorpi, reacii la in7ecii etc"F" "spectrile armonice sunt se%ne de puternic# vitalitate, de putere 3i de o s#n#tate /un#" Dac# ni%ic nu vine s# contra&ic# aceste lucruri, e, de ase%enea, un se%n de cre3tere ar%onioas# 3i i%portant#" Aceste aspect#ri e.pri%# o net# tendin# la opti%is%, ceea ce este 6ntotdeauna 7avora/il vindec#rii 3i recuper#rii" "spectrile disonante se%nalea&# adesea aporturi e.cesive 6n raport cu nevoile 3i o tendina la supra6nc#rcare, ceea ce tre/uie sa 6nde%ne la suprave8herea po7telor su/iectului, care, cu v:rsta, tinde s# devin# pletoric" De aici pot re&ulta pro/le%e de hipercolesterole%ie, de /oli cardio+vasculare, de dia/et 3i orice alt# /oal# care poate co%plica acest 7eno%en de supra6nc#rcare E6n special dac# este i%plicat 3i Saturn 6ntr+o po&iie proast#F" *on%uncia este adeseori 7avora/il#, 6n special 6n ceea ce prive3te cre3terea 3i capacit#ile de e.pansiune" ':nd pri%e3te aspect#ri de7avora/ile, ea poate se%nala tendine la pletor# sau la hipotiroidie"

Soare 8 Sat'rn
Aceste dou# planete se opun 6n %ai %ulte privine" Ener8ia cald# 3i uscat# a Soarelui 7avori&ea&# e.teriori&area, %i3carea 3i trans7or%#rile pe c:nd ener8ia rece 3i uscat# a lui Saturn aduce interiori&are, i%o/ili&are 3i cristali&are" Aspect#rile celor dou# planete vor privi 6n special lon8evitatea, %eta/olis%ul 7os7ocalcic 3i procesele de osi7icare re&ultate de aici, pro/le%ele articulare, de ap#rare a or8anis%ului 7a# de in7ecii 3i capacit#ile lui de cicatri&are" "spectrile armonice pot se%nala o %are re&isten# 3i sunt serioase 8aranii de lon8evitate, cu condiia ca nu cu%va celelalte con7i8uraii s# %ear8# 6n sens invers" Ele pot 6ntr+adev#r indica 7aptul c# su/iectul este 6n stare s#+3i 8estione&e ener8ia cu &8:rcenie" 'apacit#ile de ap#rare 3i de cicatri&are sunt %ulu%itoare 3i adaptate" "spectrile disonante se pot e.pri%a la nivele di7erite, at:t 7i&ice c:t 3i psiholo8ice" G#r# pretenia de a 7i e.haustiv, pute% cita la 6nt:%plare nu%eroase pro/le%e depresive, atunci c:nd a%/iia dispare, c:nd nu %ai ai 7ora de a+i reali&a proiectele, sau atunci c:nd su/iectul nu %ai 8#se3te nici un %otiv de a tr#i" Aa nivel 7i&iolo8ic, e.ista riscuri de ano%alii ale %eta/olis%ului 7os7ocalcic, cu 6nt:r&iere 6n cre3tere, de7ecte de osi7icare sau dis7uncie paratiroidian#" Reacii sla/e 6n 7aa in7eciilor, cu pro/le%e de in7ecii lun8i, trenante, 8reu de tratat" Aceste con7i8uraii se 6nt:lnesc 3i 6n unele ca&uri de sterilitate, de atin8eri reu%atis%ale sau retiniene, de 6%/#tr:nire precoce, de di7icult#i 6n cicatri&are sau 6n consolidare E7racturiF etc" ,n con%uncie, Soarele tinde s# 7ie <stins= de Saturn, %ai ales 6n 'apricorn, 1#rs#tor 3i (er/ec" 1italitatea e relativ sla/# dar aceast# econo%ie poate aduce o /un# lon8evitate" 6ntr+un se%n de Goc, aceast# con7i8uraie per%ite o %ai /un# e.pri%are a ener8iei solare, cu o oarecare cre3tere totu3i a calit#ii ei uscate"

Soare 8 Uran's
Aceste dou# planete pre&int# de ase%enea, %ulte calit#i opuse" Soarele distri/uie 6ncep:nd din centru, Iranus are di%potriv# o aciune peri7eric# 6n care 6ns#3i noiunea de centru dispare: este descentrali&area adus# la e.tre%" Ener8ia solar# %ai este caracteri&at# 3i prin re8ularitatea ei, ener8ia uranian# prin e.trava8an# 3i nere8ularitate" Aspect#rile dintre cele dou# planete privesc 6n special %ecanis%ele i%unitare 3i 7eno%enele aler8ice, pro/le%ele cutanate Ecele dou# planete tind s# provoace e.teriori&area ener8iilor pato8eneF 3i reaciile or8anis%ului 7a# de sti%ulii e.teriori E7i&ici, ener8etici sau e%oionaliF" "spectrile armonice sunt se%ne po&itive pentru circulaia peri7eric#, i%unitate 3i alte %i9loace de ap#rare ale or8anis%ului 6n 7aa ele%entelor e.terioare" Su/iectul reacionea&# 7avora/il la trata%entul 7#cut la nivelul structurii sale ener8etice E%eridiane, chaBre etc"F" "spectele disonante anun# reacii violente 7a# de sti%ulii e.terni sau altor a8resori, e.pri%ate, de e.e%plu, prin 7eno%ene aler8ice E3oc ana7ilactic, urticarie, ede% ]uincBe etc"F" Tendin# la %ani7est#ri spas%odice, de e.e%plu la nivel coronarian sau arterial, tendin# la nervo&itate sau isterie, la cri&e de epilepsie" Reaciile 7i&ice 3i psihice sunt i%previ&i/ile" Risc de accidente, at:t interne a7ect:nd structurile centrale Eaccident vascular cere/ral, accident cardiac etc"F, c:t 3i e.terne Ec#deri, 7racturi etc"F" *on%uncia 6ntre cele dou# planete este adesea prea puin 7avora/il#" )ot#% persistena caracterului nere8ulat sau spas%odic al ener8iei, doar dac# planetele te%perante cu% sunt Jupiter, Saturn sau 1enus nu vin s# in7luene&e 7avora/il aceast# uniune di7icil#"

Soare 8 Nept'n
Dac# su/iectul nu a e7ectuat o i%portant# %unc# interioar# Econcentrare, introspecie, %editaie etc"F, ener8ia neptunian# tre/uie s# 7ie considerata 6n %ani7est#rile ei cele %ai 8rosiere" 6n acest ca&, ea se o+pune ener8iei solare 3i 6nsea%n# incon3tien#, neclaritate, pe c:nd Soarele repre&int# polul con3tient 3i lu%inos al personalit#ii" Aspect#rile 6ntre cele dou# planete privesc 6n %od deose/it 7uncionarea con3tientei 3i raporturile ei cu tot ceea ce o poate %odi7ica, sensi/ilitatea su/iectului la in7luene su/tile Eho%eopatie, acionare asupra ener8iei 6n 8lo/alitatea ei, at%os7er#, %editaie, activitate spiritual# etc"F" Aa nivel ener8etic 3i 7i&iolo8ic, se pot e.tra8e din aceste con7i8uraii in7or%aii despre calit#ile su/tile ale ener8iei individului, 3i, 6ntr+un %od %ai 8rosolan, despre lichidul ce7alorahidian 3i %#duva spin#rii" "spectrile armonice 6nt#resc con3tienta, pre&ena <aici 3i acu%=, sensi/ilitatea su/iectului la %ediu, la su/tilit#ile ener8etice Econ3tient# crescut# a proceselor ener8etice interne, a chaBrelor, a curenilor ener8etici etc"F, 3i asta cu at:t %ai %ult cu c:t este %ai spirituali&at" '#utarea unui re%ediu potrivit E<si%illi%u%=F este 7acilitat# 3i reaciile la trata%ente ho%eopatice au toate 3ansele s# 7ie po&itive" Marea sensi/ilitate a su/iectului la su/stane to.ice poate 7ace din acesta un e.celent e.peri%entator 6n do%eniu" Mai concret, siste%ul nervos central este corect susinut 8raie unei calit#i opti%e a lichidului ce7alorahidian"

"spectrile disonante tre/uie s# incite la pruden# 7a# de into.icaii sau de su/stane care %odi7ic# starea de con3tient# Eso%ni7ere, tranchili&ante, dro8uriF pentru c# riscurile de+ dependen# sunt i%portante iar sevra9ul se dovede3te di7icil" E.ist# de" ase%enea, riscuri de pertur/are a con3tientei 3i din alte %otive, posi/ilitate de delir, de st#ri hipnotice, de letar8ie sau co%#" Su/iectul este 7oarte in7luena/il 3i i%presiona/il" Aceste aspect#ri arat# uneori o neclaritate 6n ta/loul clinic, atunci c:nd /olnavul 63i con3tienti&ea&# cu 8reutate si%pto%ele, ceea ce poate 7ace ca dia8nosticarea 3i ale8erea terapeutic# s# 7ie di7icil#" *on%uncia are o se%ni7icaie ase%#n#toare cu aceea a unei aspect#ri la un su/iect care nu a e7ectuat o <%unc# interioar#= i%portant#" Ea este uneori un indicator de intuiie, chiar de 8eniu"

Soare 8 Pl'ton
'ele dou# planete au 6n co%un o aspectare creatoare 3i 7ecund#, precu% 3i un caracter a%/iios 3i do%inator" Dar ener8ia solar# se e.teriori&ea&# 3i se propa8# li/er pe c:nd ener8ia plutonian# este %ai interiori&at# 3i se e.pri%# 6n pro7un&i%e" Aspect#rile dintre cele dou# planete privesc 6n special se.ualitatea, 7ecunditatea 3i creativitatea, capacit#ile de re8enerare Eadic# acelea de a recrea ener8ii sau structuri disp#rute sau distruseF 3i, anecdotic, pe cele de vindec#ri <%iraculoase= sau surprin&#toare" "spectrile armonice pot indica o puternic# creativitate 3i o /un# 7ecunditate" Se.ualitatea are un rol i%portant pentru su/iect 'apacit#ile de re8enerare sunt crescute, at:t la nivel 7i&ic EesuturiF c:t 3i ener8etic" Se are acces la surse de vitalitate ne/#nuite, ascunse 3i uneori sur+ prin&#toare pentru antura9 3i pentru %edic" "spectrile disonante pot 7i un se%n de pro7und# indispo&iie, de nevro&e sau psiho&e ce pot duce spre co%porta%ente suicidare" $ot indica de ase%enea, pertur/#ri se.uale Eperversiuni, aversiune, inversiuneF" $e plan celular, trans7or%#rile pot duce la un proces de canceri&are" $ro/le%ele de autoi%unitate, 6n care or8anis%ul 7a/ric# anticorpi 6%potriva propriilor celule sau esuturi, sunt tipice 6n aceste con7i8uraii" Radioactivitatea poate avea o in7luen# deose/it de ne8ativ# asupra esuturilor su/iectului" 1italitatea poate 7i, de ase%enea atins#, /rutal 3i 6n %od %isterios, 7#r# o cau&# evidenta" 'apacit#ile de re8enerare sunt pertur/ate, riscurile de necro&e crescute" *on%uncia este 7avora/il# pe planul 7ecundit#ii 3i al puterii interioare" Totu3i, ea e.pri%# o contradicie 6ntre %i3carea de e.teriori&are a Soarelui 3i cea de interiori&are a lui $luton" Aa acest nivel, una din cele dou# planete poate do%ina 3i diri9a %i3carea dup# 6nclinaiile sale, doar dac# cele dou# planete nu se e.pri%# alternativ" Aceast# a%/i8uitate e.plic# di7icultatea de a tr#i aceast# con7i8uraie pe plan e%oional, su/iectul put:nd s# ai/# de 7#cut 7a# unor /ru3te valuri de an8oas# e.istenial#, unei 7rici iraionale de %oarte, sau s# ai/# di7icult#i 6n a accepta caracterul e7e%er al tuturor e.perienelor din aceast# lu%e etc", ast7el de situaii put:nd duce la depresie, chiar la unele psiho&e"

L'na 8 Merc'r
Ener8iile acestor dou# planete sunt %ai de8ra/# contradictorii" Auna interiori&ea&#, conserv#, cal%ea&# 3i hr#ne3te, pe,c:nd Mercur e.teriori&ea&#, 7ace s# se co%unice, s# circule 3i sti%ulea&#" Aspect#rile 6ntre cele dou# planete vor a7ecta 6n special circulaia li%7atic#, lactaia, peristaltis%ul" "spectrile armonice 6nt#resc 7unciile lunare Elactaie, circulaie venoas# 3i li%7atic#, 7ecunditate, ana/olis%F" Se notea&# posi/ilitatea de sarcin# 8e%elar#" Auna te%perea&# vioiciunea %ercurian# 3i sta/ili&ea&# su/iectul pe plan psiholo8ic" 1ioiciunea intelectual# 3i i%a8inaia sunt ar%onios asociate" Mercur sti%ulea&# tot ceea ce ar avea tendina s# se i%o/ili&e&e 3i pune 6n %i3care" Este deci o 8aranie a unui /un echili/ru 7i&iolo8ic 3i psiholo8ic" "spectrile disonante e.pri%# o tendin# la di7icult#i 6n do%eniile citate %ai sus, din cau&a pertur/#rilor ap#rute 6n %i3care 3i 6n schi%/uri" Ast7el, di8estia poate 7i a7ectat# din cau&a unei insu7iciene a %i3c#rii, a unui contra+curent, sau a unor pro/le%e de a/sor/ie, cu% este ca&ul 6n sindroa%ele de %ala/sor/ie ale nou+n#scutului sau ale copilului" Tendin# la %enstruaii nere8ulate, la sarcini di7icile Ev#rs#turi, a8itaie 7etal#, ner#/dare etc"F" Inele %i3c#ri anor%ale 3i incon3tiente, ap#rute 6n ti%pul se%nului, pot de ase%enea s# 7ie se%nalate de aceste aspect#ri" Mi3c#rile respiratorii pot 7i /locate de o o/e&itate e.cesiv#, sau 6n ti%pul so%nului" *on%uncia este ase%#n#toare opo&iiei, %ai ales pe plan psiholo8ic Ealternan# a 7a&elor de e.citaie 3i de inerieF, dar calit#ile ei depind %ult de se%nul 6n care se 8#se3te 3i de alte aspect#ri le8ate de ea"

L'na 8 :en's
'ele dou# planete au 6n co%un o natur# ener8etic# u%ed#, 8arania unei %ari sensi/ilit#i dar put:nd, de ase%enea s# se %ani7este printr+o tendin# la inerie 3i rela.are" Aspect#rile dintre cele dou# planete vor polari&a atenia noastr# spre lichide, siste% veno+ li%7atic, sensi/ilitate 3i esut adipos" "spectrile armonice e.pri%# o tendin# spre un /un echili/ru veno+li%7atic 3i o repartiie corect# a 8r#si%ilor" Aichidele or8anice sunt a/undente, at:t la nivelul spatiilor interstiiale c:t 3i al %ucoaselor" Sensi/ilitatea tactil# este e.celent#" Aceste aspect#ri sunt de ase%enea 7a+ vora/ile 7ecundit#ii, %aternit#ii, lactaiei 3i tuturor altor e.pri%#ri ale 7e%init#ii" "spectrile disonante 7ac s# se tind# spre o/e&itate, %uco&it#i 3i scur8eri prea a/undente, sta&e veno+li%7atice, posi/ilitate de varice, de ede%e declive, de pto&e sau de rela.#ri tisulare sau or8anice etc" Se o/serva uneori o tendin# la supuraie 3i o de&voltare a 8an8lionilor Eteren scro7ulosF" Aceste con7i8uraii %ai sunt caracteristice 3i pentru l#co%ie, 6n special pentru ali%ente dulci, cu riscurile %eta/olice 3i ener8etice care decur8 de aici, 6n ca&uri e.tre%e, dia/etul 8ras, dar cel %ai adesea si%ple sl#/iri ale capacit#ilor di8estive" Acestea pot 7i a7ectate de lenevie, constipaie aton#> %ai poate 7i a7ectat li/idoul Eprin insu7icien# sau lips# de e.citaieF 3i activitatea 6n 8eneral, ceea ce cre3te riscul de /oli le8ate de sedentaris%"

*on%uncia evoc# o 7u&iune de valori u%ede cu o a/unden# de lichide 3i secreii la nivelul %ucoaselor, 7#r# ca acest lucru s# ai/# un real e7ect patolo8ic" $ute% re8#si aceea3i tendin# la l#co%ie EdulciuriF 3i la o/e&itate"

L'na 8 Marte
'ele dou# planete sunt de natur# a/solut opus#" Auna, rece 3i u%ed#, interiori&ea&#, 6ncetine3te 3i conserv#> Marte, cald 3i uscat, e.teriori&ea&#, sti%ulea&# 3i accelerea&#" Aspect#rile 6ntre cele dou# astre privesc %i3care0conservare, 6ncetinire0accelerare, rece0cald" 6ndeose/i raporturile punere 6n

"spectrile armonice se%nali&ea&# un /un echili/ru 6ntre aceste di7erite polarit#i" Motricitatea poate 7i deose/it de 7avori&ata 6n %o%entul na3terii Ena3tere eutocic#, rapid#, printr+o /un# tonicitate a %u3chiului uterinF" $e planul e.creiei, e.ist# un tonus /un al s7incterelor, al %u3chilor a/do%inali etc" Musculatura /ene7icia&# de aporturi nutritive %ul+ u%itoare" "spectrile disonante indic# ano%alii ale 7unciilor de nutriie, de stocare a ener8iei su/ 7or%# de 8r#si%e Ecel %ai adesea prin lipsa acesteiaF, pro/le%e %usculare Ecuadratura Marte + Aun# este una din con7i8uraiile caracteristice ale %iopatieiF, un de&echili/ru so%n0ve8he etc" $ute% 8#si un con7lict 6ntre 7or%# EAunaF 3i ener8ie EMarteF, de e.e%plu dac# o/e&itatea 6%piedic# activitatea %uscular# 3i EsauF provoac# atro7ii" Auna prost aspectat# poate, de ase+ %enea, s# e.pri%e tendine la nere8ularitate, de e.e%plu la nivelul tonusului arterial Etensiune arterial# 7oarte oscilant#F sau a activit#ii %usculare 3i di8estive" *on%uncia este o aspectare puin 7avora/il# dat 7iind natura opus# a celor dou# planete" Echili/rul 6ntre u%iditate 3i usc#ciune, precu% 3i cel dintre e.teriori&are 3i interiori&are, este pertur/at cu u3urin#" 6n se%n de Ap#, Auna do%inant# tinde s# stin8# vioiciunea %arian#> 6n+ tr+un se%n de Goc, usc#ciunea %arian# tinde s# anihile&e ineria 3i pasivitatea lunar#" 2 alter+ nan# 6ntre ace3ti doi poli este clasic# 6n celelalte se%ne"

L'na 8 <'piter
'ele dou# astre au 6n co%un o ener8ie u%ed#, e.pri%:ndu+se 6n nutriie, 6n de&voltare 3i %aturare, dar c#ldura 9upiterian# tinde s# sti%ule&e 3i s# e.teriori&e&e, pe c:nd r#ceala lunar# aduce 6ncetinire, interiori&are sau 6nchistare" Aspect#rile ne vor in7or%a %ai ales despre ca+ pacit#ile de sinte&# ale or8anis%ului, despre po7te, nutriie 3i cre3tere E%ai ales la nivelul 7or%ei corporaleF" "spectrile armonice sunt un se%n 7avora/il pentru vitalitate 3i opti%is%, 3i ele su/linia&# puterea 7unciilor de sinte&# 3i ana/olis%, de cre3tere 3i de lactaie" Este, de ase%enea, un indicator /ene7ic pentru 7ecunditate 3i %aturitate" "spectrile disonante ne pun 6n 8ard# 6n privina e.ceselor de 7or%#, de %aterie sau de lichide: /uli%ie, o/e&itate, e.ces de 8r#si%i 6n s:n8e Ecolesterol, tri8licerideF, steato&# Esupra6nc#rcarea 8r#soas# a unui esutF, tu%ori /eni8ne, chisturi, e.crescene, tu%e7acii 8an8lionare etc"F" *on%uncia este %ai de8ra/# 7avora/il#, 6n special pentru 7unciile de sinte&# ale

or8anis%ului" Gor%ele au tendina s# 7ie 8eneroase:

L'na 8 Sat'rn
Asocierea acestor dou# astre contrare este di7icil#" Ele au 6n co%un 7ri8ul, care tinde s# interiori&e&e 3i s# 6ncetineasc#, dar sunt opuse pe planul u%iditate0usc#ciune" Auna 7luidi7ic#, diluea&# 3i %l#dia&#, Saturn concentrea&#, cristali&ea&# 3i 6nepene3te" 6n plus, Auna aduce nu%eroase 7luctuaii, pe c:nd Saturn este asociat valorilor de re8ularitate 3i sta/ilitate" Aspect#rile dintre cele dou# planete in7or%ea&# deci asupra echili/rului u%iditate0usc#ciune, a capacit#ilor de cicatri&are, asi%ilarea calciului 3i a ele%entelor nutritive care vor constitui structura or8anis%ului etc" "spectrile armonice sunt se%n de echili/ru la nivelul lichidelor or8anice 3i a %ediului intern" Mai %ult dec:t o e.celent# vitalitate, ele %archea&# o /un# re&istena, 6n special la 7actorii in7ecio3i, 3i /une capacit#i de cicatri&are" 'iclul %enstrual este re8ulat "spectrile disonante sunt de7avora/ile vitalit#ii, %ai ales la 7e%eie, 7ecundit#ii, lactaiei, cre3terii, asi%ilaiei 3i ana/olis%ului" ':nd nu e.ist# o pro/le%# de sterilitate, na3terea poate 7i lun8# 3i di7icil#" $o7ta poate 7i pertur/ata, 3i nu%eroase pro/le%e de anore.ie sunt indicate de aceast# con7i8uraie" $ute% de ase%enea 6nt:lni pro/le%e de osteoporo&# Edecalci7ierea oa+ selorF datorate unei lipse de aport sau unui de7ect de a/sor/ie a calciului, 3i tul/ur#ri le8ate de o caren# de vita%in# D Erahitis%, osteo%alacieF" $e plan psiholo8ic, poate e.ista o 6nchidere 6n sine, i&olare, depresie" *on%uncia este puin 7avora/il#" Dup# se%nul 6n care se situea&#, poate do%ina una sau alta dintre aceste planete> sunte% deci destul de aproape de o situaie de opo&iie" Asocierea celor %ai reci dou# planete poate 6nse%na reacii lente 3i sla/e 6n 7aa in7eciilor, cu a/sena 7e/rei 3i a reaciei in7la%atorii" Dar este nevoie s# lu#% 6n consideraie 3i planetele calde cu% sunt Soarele 3i Marte 3i s# 7ace% o sinte&# a ansa%/lului pentru a putea aprecia starea acestor capacit#i de reacie"

L'na 8 Uran's
'ele dou# astre au 6n co%un o er7er8ie insta/il# 3i 7luctuant#" Ele se opun c:nd Iranus tinde s# e.teriori&e&e 3i s# di7u&e&e, pe c:nd Auna interiori&ea&# 3i conserv#" Iranus acionea&# 6ntr+o %anier# 7oarte su/til#, pe c:nd Auna lucrea&# la un nivel dens, %aterial" "spectrile armonice sunt se%n de /un# 7uncionare a circulaiei li%7atice, a ciclurilor hor%onale E3i deci %enstrualeF, 3i a raporturilor dintre psihis% 3i or8anis%" Auna te%perea&# dina%is%ul nest#vilit al lui Iranus, iar acesta la r:ndul lui %oderea&# pasivitatea lunar# 9uc:nd un rol de sti%ulant" "spectrile disonante aduc di%potriv# o tendin# la insta/ilitate, at:t la nivel or8anic c:t 3i e%oional" Reaciile sunt violente 3i i%previ&i/ile, su/ 7or%# de spas%e sau nevral8ii, de e.e%plu" Geno%enele isterice 3i unele pro/le%e psihoso%atice, %ai ales dac# sunt le8ate de s7era di8estiv#, pot 7i se%nalate de aceste aspect#ri sarcina 3i na3terea pot 7i nea3teptate, aceasta din ur%# put:nd surveni 6n 6%pre9ur#ri 3i 6ntr+un %od neo/i3nuit sau ori8inal" $ot 7i se%nalate de ase%enea 3i unele pro/le%e epileptice 6n ase%enea con7i8uraii"

*on%uncia poate ar#ta do%inarea uneia dintre planete, ceea ce depinde de se%nul 6n care se situea&# con9uncia 3i de aspect#rile pe care le pri%e3te" H#si% totu3i o tendin# la insta/ilitate 3i reacii e%oionale 3i psiholo8ice violente"

L'na 8 Nept'n
Aceste dou# astre sunt destul de apropiate prin tendina lor de a dilua sau 7luidi7ica" Totu3i, Auna tinde s# li%ite&e, s# conserve 6ntr+un spaiu 6nchis, prote9at, s# aduc# densitate, %aterie 3i s# densi7ice, pe c:nd )eptun 7ace s# se piard# orice noiune de li%it# 3i spirituali&ea&# %ateria, o 7ace %ai su/til# 3i o 7ace s# tind# spre i%aterialitate" "spectrile armonice 6nt#resc i%a8inaia 3i echili/rul psihic care tinde totu3i s# r#%:n# dep#rtat de contin8enele %ateriale" Acesta este un 7actor po&itiv pentru echili/rul hidric al or8anis%ului, pentru 7acult#ile de recuperare prin repaus 3i so%n, 3i pentru e7ectele terapiilor su/tile Eho%eopatie, rela.are, so7rolo8ie etc"F" "spectrile disonante alertea&# asupra tendinelor de a pierde contactul cu realitatea, ca 6n ca&ul halucinaiilor, al schi&o7reniei, al delirului etc" Su/iectul poate 7u8i de realitate prin into.icaii voluntare Ealcool, dro8uri, sedative etc"F la care este deose/it de sensi/il 3i care+i provoac# rapid dependen#" $rudena este deci o ri8oare atunci c:nd este necesar s# se ad%inistre&e %edica%ente psihotrope" Tul/ur#rile de con3tient# pot 7i datorate unei o/e&it#i e.cesive Esindro%ul RcB\icBF, unor pro/le%e epileptice Ea/seneF, unor into.icaii %e+ dica%entoase, voluntare sau nu" $e plan or8anic, pute% cita tendina la pto&e Edeplasare sau c#dere a anu%itor viscere din cau&a rela.#rii esuturilor 6ncon9ur#toareF, la o lene or8anic#, de e.e%plu la nivel di8estiv, sau la sta&e venoase sau li%7atice" *on%uncia este un se%n de %are sensi/ilitate" Ea este %ai de8ra/# 7avora/il# polarit#ilor 7e%inine de 7ecunditate 3i de %aternitate, dar tul/ur#rile de con3tient# 3i riscurile de into.icaie 3i dependen# persist# totu3i, %ai ales dac# aceast# con7i8uraie este a7ectat# de aspect#ri de+ 7avora/ile sau c:nd ea este situat# 6n casa a ?II+a"

L'na 8 Pl'ton
'ele dou# planete au 6n co%un interioritatea 3i accesul la resursele ascunse 3i la re&erve" Se deose/esc 6ns# prin 7aptul c# Auna tinde s# cal%e&e, s# 6ncetineasc# 3i are un caracter pasiv, pe c:nd $luton este un %otor puternic, un 7actor de activitate 3i de trans7or%are" "spectrile armonice se%nalea&# un /un echili/ru activitate0repaus" Ele pot 6nsoi e.celente 7acult#i de recuperare 3i de re8enerare" Este, de ase%enea, un 7actor de 7ecunditate, at:t or8anic# c:t 3i psiholo8ic#, i%a8inaia creatoare 7iind aici sti%ulat#" "spectrile disonante pot evoca nere8ularit#i %enstruale, pro/le%e de %oarte intrauterin#, de sterilitate sau de i%posi/ilitatea de a duce la ter%en o sarcin# Esarcin# avortat#F" E.ist# riscuri de proli7erare in7ecioas# sau tu%oral# Ese vor suprave8hea 6ndeose/i or8anele ce cores+ pund se%nelor ocupate de cele dou# planeteF" Inele pro/le%e psiholo8ice, cu% ar 7i delirul paranoic, pot 7i de ase%enea, indicate de

aceste aspect#ri" Aceste pro/le%e tind s# survin# noaptea, cu /rutalitate, ca un val care inund# su/iectul, acesta neput:nd s#+i 7ac# 7a#" *on%uncia este 7avora/il# 7ecundit#ii" Ea aduce puternice 3i pro7unde %i3c#ri e%oionale care se dovedesc a 7i cel %ai adesea i%posi/il de st#p:nit 3i care pertur/# echili/rul psiholo8ic sau so%nul 3i visele su/iectului"

Merc'r 8 :en's
E.ist# puine puncte co%une 6ntre Mercur, 7actor de %i3care, de co%unicare 3i de nervo&itate, 3i 1enus, care se e.pri%# prin destindere 3i rela.are" Aspect#rile 6ntre cele dou# planete 6ntr+o te%# nu %er8 %ai departe de se.til" "spectrile armonice sunt /ene7ice circulaiei venoase, sensi/ilit#ii, 6n special cutanate, 3i la un %od %ai 8eneral tuturor 7unciilor se%nalate de cele dou# planete" 6n acest cuplu, Mercur 7ace o7iciul de sti%ulant, 1enus de %oderator" Semicuadratura, sin8ura aspectare disonanta, are puin# 6nse%n#tate patolo8ic#" $oate 7i un se%n de insta/ilitate pe plan e%oional 3i de di7icult#i la nivelul schi%/urilor alveolare sau capilare, prin lips# de tonicitate sau de activitate, sau prin e.ces de %uco&it#i" *on%uncia se apropie de aspectele 7avora/ile pe plan or8anic, dar evoc# uneori di7icult#i de concentrare sau o insta/ilitate e%oional#"

Merc'r 8 Marte
Aceste dou# planete au 6n co%un vivacitatea 3i dina%is%ul, dar pe c:nd Marte are o %are putere de 6nc#l&ire, at:t la nivel 7i&iolo8ic c:t 3i psiholo8ic, %i3carea %ercurian# este lipsit# de aceast# capacitate" 1ivacitatea ei 6nsea%n# r#ceal#, ceea ce este unul din parado.urile le8ate de aceast# planet#" "spectrile armonice 6nt#resc dina%is%ul, capacit#ile de adaptare, de %o/ilitate, de schi%/uri" Este un se%n po&itiv pentru %i3c#rile respiratorii, 3i pentru trans%iterile 3i schi%/urile de la nivelul %e%/ranei celulare" Este un indicator 7avora/il pentru de&voltarea psiho%otorie 3i toate activit#ile con3tiente 6n 8eneral" "spectrile disonante sunt se%ne de insta/ilitate, de nervo&itate, de e.citaie, at:t la nivel 7i&iolo8ic c:t 3i psiholo8ic Ehipere.cita/ilitate ne+uro%uscular#, insta/ilitate se.ual#, ticuri, %i3c#ri anor%ale etc"F" $ute% de ase%enea 6nt:lni pro/le%e de in7la%aie, 6n special la nivelul esutului nervos: nevrite acute, nevral8ii etc" Aceste 7eno%ene vor 7i locali&ate 6n 7uncie de se%nele a7ectate de aspectarea ne8ativ# sau 6n sectorul 7i&iolo8ic se%nalat de casele ce ad#postesc aceste planete sau sunt patronate de acestea" *on%uncia este un indiciu de %are vivacitate dar 3i de insta/ilitate" Di aici, dup# se%nul pe care+l ocup#, una dintre planete poate do%ina" Aspect#rile pri%ite de con9uncie sunt i%portante pentru a deter%ina in7luena acestei con7i8uraii"

Merc'r 8 <'piter
Jupiter, planet# a e.pansiunii, a de&volt#rii, a cre3terii, a evoluiei 3i re8l#rii, se potrive3te

cu Mercur, care %o/ili&ea&#, schi%/# 3i adaptea&#" Dar c#ldura 3i e%patia 9upiteriene contrastea&# cu r#ceala %ercurian#" "spectrile armonice sunt se%ne po&itive pentru cre3tere, de&voltare neurosen&orial#, 7unciile de sinte&# 3i de adaptare la in7luenele e.terioare Ecli%at, %ediu social etc"F" Jupiter te%perea&# vivacitatea %ercurian#" Mercur sti%ulea&# 7unciile de cre3tere 3i de re8lare 9upiteriene, 3i le adaptea&# nevoilor or8anis%ului" "spectrile disonante pot da e.cese de 7or%#, de e.e%plu 6n8r#3are, pot 9ena %i3c#rile sau 6%piedica %o/ilitatea" $e plan tisular, de&voltarea e.cesiv# a anu%itor esuturi Etu%e7acii, hipertro7iiF poate 6%piedica %i3c#rile circulatorii sau trans%iterile nervoase" Invers, o activitate e.cesiv# poate 7i cau&a unei cre3teri sau a unei de&volt#ri insu7iciente" Mecanis%ele de re8lare pot 7i pertur/ate Epro/le%e hipotala%ohipo7i&are, cu r#sunet asupra altor 8lande endocrineF" $e plan psiholo8ic, se poate nota o lips# de concentrare, de recul 3i de introspecie, su/iectul 7iind e.cesiv de orientat spre e.terior" *on%uncia este 7avora/il# cre3terii 3i 7unciilor de sinte&# ale 7icatului, Mercur adapt:nd aceste 7uncii nevoilor or8anis%ului" Ea se apropie de o /un# aspectare"

Merc'r 8 Sat'rn
'ele dou# planete nu se potrivesc dec:t pe plan intelectual, aduc:nd calit#i de secundaritate" Dar c:nd Mercur 6nviorea&#, adaptea&# 3i %o/ili&ea&#, Saturn o/struea&#, 6ncetine3te, cristali&ea&#, 6nt#re3te 3i i%o/ili&ea&#" "spectrile armonice 6nt#resc re&istena nervoas# 3i concentrarea" Econo%ia, ri8oarea conserv# 3i previn 6%/#tr:nirea" Schi%/urile 3i %i3c#rile c:3ti8# 6n re8ularitate, 6n sta/ilite 3i 6n preci&ie" In ciuda v:rstei, su/iectul conserv# o /un# %o/ilitate 3i /une 7acult#i intelectuale" "spectrile disonante pot se%nala o/strucii la nivelul,conducerii nervoase Esclero&a 6n pl#ci, sclero&# lateral# a%iotro7ic#, polio%ielita dac# Mar te este 3i el i%plicat etc"F, o 6%/#tr:nire pre%atur# a siste%ului nervos E/ala Al&hei%er, de%ena etc"F, tre%ur#turi, %ai ales c:nd acestea survin odat# cu v:rsta sau provin prin de8enerescent# Eprintre altele, /oala $arBinsonF" Mo/ilitatea poate 7i pertur/at# la nivel+articular, capacitatea respiratorie poate 7i a7ectat# de pro/le%e o/structive E/ron3ite cronice, ast%F sau de /oli care duc la o reducere a supra7eei de schi%/ Ee%7i&e%, tu/erculo&# cavernoas#F" $e plan psiholo8ic, concentrarea este uneori pertur/ata, ideile se succed 7#r# coerena" In alte ca&uri, su/iectul se i&olea&# de lu%ea e.terioar#, %ai %ult din cau&a unei %o/ilit#i e.cesive Ec#l#torii sau deplas#ri ne6ncetateF dec:t din cau&a unei 6nchideri 6n sine" El poate de " ase%enea, s# %asche&e 7eno%enele depresive printr+o activitate ne6n7r:nata vecin# cu a8itaia" *on%uncia este interesant# 6n privina capacit#ilor intelectuale ale su/iectului 3i 7acult#ilor lui de concentrare 3i de conceptuali&are" 1or/irea este %oderat#" 6n rest, se%ni7icaia se apropie de aspect#rile ne8ative, cu o putere totu3i %ai %ic#"

Merc'r 8 Uran's
'ele dou# planete conver8 prin caracterul lor dina%ic, vioiciunea 3i tendina lor la co%unicare" Totu3i, Iranus este %ai violent, %ai nere8ulat, %ai deta3at, 3i are un c:%p de

aciune %ai vast, %ai universal 3i %ai ori8inal sau neo/i3nuit dec:t Mercur" "spectrile armonice se%nalea&# o %are vivacitate, at:t psiholo8ic# c:t 3i ener8etic# 3i 7i&iolo8ic#" Acest lucru este deose/it de /ene7icia nivelul siste%ului nervos 3i al or8anelor de si%, al %ecanis%elor de re8lare neuro+endocrin# 3i endocrine" Reaciile or8anis%ului 7a# de ele%entele e.terioare sunt rapide 3i adaptate" "spectrile disonante %archea&# o e.cita/ilitate e.cesiv#, e.plo&iv#, cu reacii i%previ&i/ile, de unde posi/ilitatea de epilepsie, tetanie, 7eno%ene spas%odice, ticuri, %ani7est#ri aler8ice /rutale Estare de r#u ast%atic, aler8ii cutanate de tip urticarie etc"F" $e plan psiholo8ic, se poate adesea o/serva o insta/ilitate a dispo&iiei, o tendin# la cri&e de isterie, o lips# de concentrare 3i de pro7un&i%e 6n 8:ndire sau o tendin# la super7icialitate" *on%uncia este 7avora/il# trans%iterilor nervoase 3i %o/ilit#ii, dar pro/le%ele de hiperactivitate 3i de insta/ilitate persist#, cu %ai puin# intensitate totu3i dec:t 6n aspect#rile disonante" Di 6n acest ca&, tre/uie s# se in# sea%a de ansa%/lul aspect#rilor, de po&iia 6n se%n 3i 6n cas#, 3i+de or/+ul dintre cele dou# planete Eo 7u&iune per7ect# este %ai e.plo&iv# dec:t o con9uncie la ,Q sau PQ or/F"

Merc'r 8 Nept'n
'ele dou# planete sunt anta8oniste 6n %ulte privine" Mercur particip# la preci&ie, vivacitate 3i la 8:ndire> )eptun, di%potriv#, tinde spre neclaritate, neli%itare> el diluea&# 3i 7avori&ea&# rela.area" "spectri armonice 6nt#resc echili/rul psihic, pentru c# cele dou# planete se te%perea&# reciproc 3i se evit# ast7el c#derea 6n de7ectele %ercuriene Enervo&itate, e.citaie, super7icialitate etc"F sau neptuniene Ere&erve, idei va8i 3i ne/uloase, lips# de hot#r:re 6n 8:ndire etc"F" Ele sunt, de ase%enea, indicatori de inspiraie 3i de intuiie" Aceste con7i8uraii sunt 7avora/ile siste%ului nervos, 6n special %#duvei spin#rii 3i siste%ului respirator" "spectri disonante pot 7i indicatori ai unei dis7uncii %entale> su/iectul nu+3i poate or8ani&a ideile, sau 8:ndirea este lipsit# de acuitate 3i de continuitate" Ideaia se trans7or%# 6n reverie" Su/iectul este uneori con7u& put:nd evolua spre delir, pentru c# con3tienta anali&ea&# 6ntr+un %od incorect percepiile care+i parvin" Aceste aspect#ri au %ai puin# se%ni7icaie pe plan 7i&iolo8ic, i%pactul lui )eptun la nivel 7i&ic 7iind relativ sla/" *on%uncia are o se%ni7icaie destul de apropiat# de cea a unei opo&iii din cau&a inco%pati/ilit#ii celor dou# planete"

Merc'r 8 Pl'ton
Aceste dou# planete au puine puncte co%une" Mercur aduce super7icialitate, co%unicare 3i relaie" $luton este planeta pro7un&i%ilor, a %eta%or7o&elor, a ceea ce se trans%ite secret" "spectrile armonice orientea&# 8:ndirea spre interior" Su/iectul are uneori o con3tient# crescut# a %ecanis%elor pro7unde ale psiholo8iei 3i 7i&iolo8iei sale" Este o aspectare 7avora/il#

proceselor de re8enerare tisular#, 6n special la nivel nervos sau pul%onar Erecuperarea dup# un trau%atis% %edular, sau dup# un accident vascular cere/ral, o e%/olie pul%onar# etc"F" Mi3carea 3i respiraia pot 7i puse 6n 7olosul re8ener#rii ener8iei or8anis%ului E]i Hon8, Tai ]i etc"F" "spectrile disonante su/linia&# o i%pulsivitate crescut# a su/iectului, capacitatea de a </ruia= 8:ndirea, put:nd s# ai/# e%oii puternice sau pulsiuni instinctive, co%port:ndu+se atunci %ai %ult ca un ani%al dec:t ca o 7iin# dotat# cu raiune, sau c#&:nd chiar 6n incoerena" $ro/le%ele, de into.icaie sau de de8enerescent# tisular# pot pertur/a trans%iterile nervoase 3i schi%/urile respiratorii sau capilare" *on%uncia are o se%ni7icaie apropiat# de aspect#rile ne8ative pe plan psiholo8ic, dar are un i%pact %ai puin ne7ast la nivel 7i&ic"

:en's 8 Marte
Aceste dou# planete sunt 6n acela3i ti%p opuse 3i co%ple%entare" Ener8ia venusian# echili/rea&#, destinde, lu/ri7ia&#, %l#dia&# 3i ar%oni&ea&#, pe c:nd ener8ia %arian# activea&#, irit#, accelerea&#, 6nc#l&e3te 3i e.cit#" "spectrile armonice su8erea&# un /un echili/ru ener8etic 3i e%oional" Ele sunt deose/it de 7avora/ile pe plan se.ual Ela nivelul echili/relor e.citaie0destindere 3i 6nc#l&ire0lu/ri7iereF, circulator 3i %uscular" "spectrile disonante indic# pertur/#ri 6n aceste di7erite sectoare" Su/iectul este uneori hipere%otiv, se.ualitatea lui poate 7i pertur/at# Ealternan# de e.citaie 3i rela.are, nevoi 8reu de satis7#cut, incoeren# 6ntre dorin# 3i satis7acie, a%estec de pl#cere 3i durere etc"F" Mucoa+ sele devin u3or sediul in7la%aiilor, 6n special la nivel /ucal, 7arin8ian 3i 8enital" Sta&ele circulatorii pot evolua su/ o 7or%# in7la%atorie, 6n special la nivel venos E7le/ite, cri&e he%oroidaleF" Echili/rul hor%onilor se.uali poate 7i pertur/at, cu r#sunet la nivelul or8anelor int# Eusc#ciune 3i in7la%aie la nivel va8inal, dis7uncie uterin# etc"F" $ertur/#ri ale+7unciilor renale pot a7ecta siste%ul %uscular 3i provoca spas%e sau cra%pe" Tonusul %uscular poate 7i, de ase%enea, pertur/at" *on%uncia este a%/ivalen#, %ai puin pertur/at# la nivel ener8etic 3i 7i&ic dec:t o aspectare proasta, dar su/iectul p#strea&# o 7uncionare e%oional# e.acer/at# prin di7icultatea de a asocia valorile venusiene de atracie 3i de pl#cere cu valorile %ariene de repulsie si durere" Mi3c#rile e%oionale sunt puternice"

:en's 8 <'piter
'ele doua planete cu ener8ie cald# 3i u%eda sunt apropiate prin e7ectul lor dilatant, ar%oni&ant, re8ulari&ant 3i lini3titor" Jupiter are totu3i o ener8ie %ai activa 3i %ai e.pansiva, 1enus un caracter %ai echili/rat 3i te%perat" "spectrile armonice sunt 7avora/ile tuturor proceselor de sinte&#, cre3terii 3i echili/rului, at:t psihic c:t 3i ener8etic sau /iolo8ic" $o7tele sunt adesea i%portante, dar echili/rate 3i ar%oni&ate 6n raport cu posi/ilit#ile 3i cu nevoile or8anis%ului" "spectrile disonante sunt adesea se%n de pletor#, de 6n8r#3are, de po7te e.cesive, at:t din

punct de vedere ali%entar c:t 3i a7ectiv sau se.ual" Supra6nc#rc#rile oca&ionate de e.cese pot avea r#sunet asupra diverselor ener8ii 3i structuri ale or8anis%ului, 6n 7uncie de alte aspect#ri 3i de po&iia celor dou# planete 6n te%#" Se pot, de ase%enea, 6nt:lni hipertro7ii /eni8ne, cu% sunt chisturile, an8ioa%ele, lipoa%ele 3i alte tu%ori necanceroase, scur8eri e.cesive la nivelul %ucoaselor Eleucoree, rie e.e%pluF 7#r# ca acestea s# se 6nsoeasc# neap#rat de vreo in7la%a+ie sau in7ecie i%portante" *on%uncia celor dou# planete calde 3i u%ede este cel %ai adesea ar%onioas#" 2pti%is%ul crescut este un 7actor 7avori&ant pentru vindecare, %ai ales dac# aceast# con7i8uraie este 6n casa I" $ersist# totu3i po7te e.cesive 3i o tendin# la l#co%ie, cu v:rsta put:nd aduce supra+ 6nc#rcare 3i o/e&itate" :en's 8 Sat'rn Diver8en# total# 6ntre cele dou# planete: 1enus destinde, 6%/l:n&e3te, 7luidi7ic#, lu/ri7ia&#, %l#dia&#> Saturn concentrea&#, usuc#, 6nt#re3te, 'ontract#, cristali&ea&# 3i 6nepene3te" "spectrile armonice aduc un echili/ru 6ntre aceste tendine opuse" Saturn te%perea&# 3i sta/ili&ea&# sensi/ilitatea 3i %oliciunea venusian#, 1enus 6ndulce3te r#ceala 3i usc#ciunea saturnian#" Acest lucru este 7avora/il pe plan veno+li%7atic, renal, osteoarticular, tendinos, cutanat" "spectrile disonante 7ac ca usc#ciunea saturnian# s# 6%piedice 7luiditatea venusian#, ceea ce, la nivel psiholo8ic, poate lua 7or%a unei inhi/iii, a 6nchiderii 6n sine, a re7u&ului 7e%init#ii, a re7ul#rii dorinei 3i a sensi/ilit#ii, a re7u&ului pl#cerii, 7ri8iditate, di7icultate de a se destinde sau a se a/andona" $e plan 7i&iolo8ic, usc#ciunea poate a7ecta %ucoasele, 6n special la nivel 8enital sau /ucal, 3i articulaiile, care pierd 6n suplee" 'ristali&#rile pot 6%piedica 7unciile renale, sta&ele venoase pot provoca tro%/o7le/ite puin in7la%atoare 3i puin %i8ratoare, dar 8reu+de tratat 3i recidivante" *on%uncia este puin 7avora/il#" Tendina desecanta 3i inhi/itoare a lui Saturn este o piedic# 6n calea 6n7loririi venusiene" $osi/ilitate de usc#ciune va8inal# sau /ucal# %ai ales dup# %enopau&#" Se poate vedea, de ase%enea, cu% una dintre planete o do%in# pe cealalt# Ecel %ai adesea 1enus 6n tineree 3i Saturn la o v:rsta %ai 6naintat#F sau o predo%inan# alternant# a in+ 7luenei lor"

:en's 8 Uran's
'aracterul ar%oni&ant, lini3titor, 7luidi7iant 3i %oderator al lui 1enus contrastea&# cu cel al lui Iranus, e.teriori&ant, e.plo&iv, anarhic 3i <electric=" "spectrile armonice aduc o %are sensi/ilitate, at:t la nivelul tactil, c:t 3i al 7i&iolo8iei+ su/tile" ':%pul e8ocentric al e7ectivit#ii venusiene este l#r8it 3i tinde spre valori altruiste" Este de ase%enea, un indiciu 7avora/il pentru siste%ele venos, renal 3i endocrin E6n special 6n ceea ce prive3te hor%onii se.uali 7e%ininiF sau acel caracter de universali&are are drept ecou o adapta/ilitate crescut# la nevoile 8lo/ale ale or8anis%ului 3i la in7luenele e.terioare" "spectrile disonante pot se%nala o 7ra8ilitate e%oional#, cu %ani7est#ri isterice /rutale 3i i%previ&i/ile, o nere8ularitate la nivelul nevoilor se.uale care sunt uneori %entali&ate sau

ideali&ate dec:t tr#ite 6n realitate" H#si% un caracter nere8ulat 3i i%previ&i/il la nivelul 7unc+ iilor renale, ovariene 3i al circulaiei venoase" *on%uncia este 7avora/il# la nivelul sensi/ilit#ii, al capacit#ilor de adaptare 3i de co%unicare la distan# Esiste%ul endocrinF, dar tendinele nere8ulate persist#"

:en's 8 Nept'n
'ele dou# planete sunt apropiate prin latura lor sensi/il# pe care o con7er#, 3i prin tendinele diluante 3i lini3titoare, dar 1enus are o aciune %ai concret# 3i %aterial#> pe c:nd )eptun se %ani7est# 6ntr+un %od %ai su/til" Aspect#rile vor privi %ai %ult nivelul e%oional sau %ental dec:t planul 7i&ic" "spectrile armonice sunt se%n de %are sensi/ilitate, de intuiie, de inspiraie artistic# sau %istic#, de 7luiditate la nivel e%oional Epoate 7i de ase%enea 3i pe plan 7i&iolo8ic, de e.e%plu 6n ceea ce prive3te lichidul ce7alorahidian 3i sinovialF" Senti%entul tinde s# 7ie su/li%at" "spectrile disonante pot s# indice pro/le%e de indeci&ie, de 7ra8ilitate e%oional#, de reverie, de delir %istic, de incapacitatea de a si%i satis7acie, at:t pe plan 7i&ic c:t 3i cel al senti%entelor" H#si% uneori o tendina de a c#uta su/stane care alterea&# con3tienta" Rela.area e.cesiv# poate 7i la ori8inea pto&elor sau prolapsurilor, de e.e%plu la nivel ve&ical sau uterin" *on%uncia e.pri%# tendine apropiate de cele citate %ai sus, caracterul 7avora/il sau de7avora/il 7iind 6n 7uncie de alte aspect#ri ce privesc cele dou# planete 3i de po&iia lor 6n se%n 3i cas#"

:en's 8 Pl'ton
E.ist# puine puncte co%une ale acestor dou# planete, 6n a7ara i%portanei lor la nivel e%oional" Ener8ia venusian# este %oderatoare, echili/rant#, lini3titoare 3i e%olient#, pe c:nd ener8ia plutonian# activea&#, re8enerea&# 3i induce un clocot interior" "spectrile armonice sunt propice creativit#ii, at:t pe plan artistic c:t 3i or8anic" Dac# situaia dintre 1enus 3i Marte nu le contra&ice, ele pot 7i se%n de /un# 7uncionare a siste%ului uro+8enital" Se.ualitatea sau aciunea asupra ener8iilor pro7unde pot constitui un 7actor de echili/ru la nivel ener8etic sau e%oional, 3i chiar o cale de re8enerare la 7e%eie" "spectrile disonante pot 7i indicatori de pertur/are e%oional# traduc:ndu+se prin violente pulsiuni a7ective sau se.uale, 8reu de st#p:nit, prin c#utarea de pl#ceri 3i de relaii a7ective, destructive sau perverse" A7eciunea 3i violena sunt le8ate, la 7el ca 3i pl#cerea 3i durerea, pl#cerea 3i %oartea" 'hiar dac# pro/le%a este %ult %ai co%ple.a, pute% s# evoc#% aici SIDA care, pe plan cau&al, poate corespunde acestui tip de con7i8uraie" 6n schi%/, %ultiplele posi/ilit#i de %ani7est#ri ener8etice 3i or8anice ale in7eciei tre/uie s# 7ie studiate dup# alte dialectici" $e plan ener8etic, %ucoasele 8enitale, cea va8inal# 6n special, pot 7i sediul in7la%aiilor sau in7eciilor" $ro/le%ele durerii din ti%pul coitului, la 7e%eie, pot 7i 3i ele se%nalate" Y *on%uncia cre3te potenialul e.plo&iv la nivel e%oional, %ai ales 6n se%nele de Goc 3i de Aer" Ea se apropie %ai de8ra/# de o aspectare disonant#"

Marte 8 <'piter
'ele dou# planete au 6n co%un valorile de e.pansiune, de e.teriori&are 3i de spontaneitate" Totu3i, Marte usuc#, irit#, in7la%ea&# 3i rupe, pe c:nd Jupiter, la antipo&ii acestui caracter violent 3i aspru, %aturea&#, dilat# 3i prote9ea&#" "spectrile armonice sunt 7avora/ile vitalit#ii 6n ansa%/lu, 3i 6n special cre3terii, de&volt#rii %usculare, sinte&ei 3i e.creiei /iliare, circulaiei san8uine 3i capacit#ilor se.uale %asculine" Spontaneitatea vine 6n concordan# aici cu 8enero&itatea, cura9ul 3i spiritul 6ntreprin&#tor" "spectrile disonante pot se%nala o atin8ere vascular# 3i 6n special arterial# Ehipertensiune, aterosclero&#F, cau&at# de o supra6nc#rcare 8r#soas#, o stare pletorica 3i o into.icaie alcoolic#" $osi/ilitate de in7la%aii acute, 6n special c:nd c#ldura este 6nsoit# de u%iditate, cu% este 6n ca&ul hepatitelor, al cistitelor, al pielone7ritei 3i a in7la%aiilor va8inale" Ase%enea aspect#ri %ai pot se%nala 8uta, artrita 7oarte in7la%atoare a c#rei ori8ine este adesea datorat# unei ali%entaii prea /o8ate" Ciperactivitatea, tensiunea, stresul sau 7uria, ap#rute dintr+o lupt# la nivel pro7esional sau social, pot duce la situaii de epui&are, de ruptur#, sau cu r#sunet asupra tensiunii arteriale, a %ucoasei 8astrice E8astrit#, ulcerF etc" *on%uncia are o in7luen# varia/il#, apropriindu+se de aspect#rile ar%onice sau disonante dup# po&iia 3i alte aspect#ri pri%ite"

Marte 8 Sat'rn
'ele dou# planete au 6n co%un un caracter desecant" Dar Marte 6nc#l&e3te, accelerea&#, sti%ulea&# 3i 7avori&ea&# e.pri%area 3i e.teriori&area, pe c:nd Saturn r#ce3te, 6ncetine3te, o/struea&# 3i acionea&# 6n sensul unei interiori&#ri sau al unei reineri" "spectrile armonice arat# cele dou# planete e.ercit:nd una asupra alteia o %oderaie /ene7ic#" Marte evit# /loca9ele, sti%ulea&# 3i 6nviorea&#> Saturn evit# 6nc#l&irile, 6ncetinirile, te%perea&# 3i re8ulari&ea&#" 'apacit#ile ener8etice, %ai puin i%portante ca 6n aspectarea precedenta, sunt 8estionate cu ri8uro&itate, ceea ce per%ite e7orturi prelun8ite" )u ne %ai a7l#% 6ntr+o situaie de a/unden# care ar putea evolua spre e.ces ci 6ntr+o econo%ie ri8uroas# adaptat# necesit#ilor" Ast7el, %usculatura este <uscat#=, nu prea /o8at#, dar e7icace" Gacult#ile de recuperare 3i cicatri&are sunt e.celente" "spectrile disonante pot 7i tipic le8ate de /olile in7la%atorii cronice, care evoluea&# pro8resiv, 6ntr+o succesiune de accese acute, 3i duc:nd la 7eno%ene de sclero&#, de anchilo&#, de pierdere a 7unciei sau a %o/ilit#ii sectorului a7ectat" Este ca&ul %aladiilor de siste% Elupus, peri+arterita nodoas# etc"F, al nu%eroaselor /oli reu%atis%ale Epoliartrit# reu%atoid#, spondilartrita anchilo&ant# etc"F 3i al di7eritelor a7eciuni ce atin8 alte esuturi 3i or8ane Epolian8ionevritele, polinevritele, poli%io&itele etc"F" 6%/#tr:nirea sau 7eno%enele atero%atoase care provoac# str:%torarea 3i ri8idi&area arterelor pot 7i la ori8inea hipertensiunii" 'apacit#ile de cicatri&are 3i de lupt# 6%potriva in7eciilor pot 7i uneori reduse" *on%uncia este %ai puin ne7ast#, dar p#strea&# un caracter esenial%ente de7avora/il, av:nd 6n vedere anta8onis%ul celor dou# planete"

Marte 8 Uran's
Aceste dou# planete au 6n co%un un caracter dina%ic 3i dina%i&ant, violent 3i e.teriori&ant" Totu3i, i%pactul %arian este %ai pro7und 3i se %ani7est# 6ntr+un %od %ai concret dec:t ener8ia uranian#" Iranus are o in7luen# %ai universal#, %ai deta3at#, %ai eterat# dar 3i %ai nere8ulat# 3i %ai i%previ&i/il# dec:t Marte" "spectrile' armonice sunt 7actori de dina%is%" Ele su/linia&# tendina de a e.teriori&a ener8ia, ceea ce poate 7i salutar, de e.e%plu 6n ca& de c#ldur# intern# Eerupii 6n cursul %aladiilor 7e/rileF sau de into.icaie ali%entar# Eurticarie, ec&e%e, v#rs#turi"""F" Aceast# e.teriori&are constituie atunci o re&olvare 7avora/il# a unei pro/le%e %ai pro7unde" Ele su/linia&# de ase%enea, o /un# 7uncionare a structurilor terapeutice Eacupunctura sau orice alt# aciune pe canalele 3i centrii ener8eticiF" "spectri disonante sunt se%ne de reacii /rutale, violente 3i i%previ&i/ile, cu o tendin# in7la%atorie %arcat#" Aceasta se aplic# nu%eroaselor 7eno%ene aler8ice ce apar 6n cri&e Eec&e%e, urticarie, ede% ]uincBe, rash, datorat unei intolerane ali%entare sau %edica%entoase etc"F sau diverselor in7la%aii de ori8ine in7ecioas# sau to.ic# E7e/re eruptive, de e.e%pluF" Dar pe c:nd 6n aspect#rile ar%onice e.teriori&area per%ite vindecarea, 6n acest ca& ea este %ai de8ra/# se%n de 8ravitate, de a8ravare sau de co%plicaii" De e.e%plu, 8#si% aceast# eventualitate 6n purpura 7ul%inant#, 3i 6n 8eneral 6n purpurele in7eci+oase, 6n urticariile 8i8ante sau 6n sindro%ul AMell Eerupie /uloas# 8enerali&at# ce apare /rutal 3i duce la o de&lipire total# a pielii, adeseori %ortal# la adult, 3i datorata de cele %ai %ulte ori unei aler8ii %edica%entoaseF" $ute% de ase%enea 8#si o tendin# la <7rea%#t= al %aselor %usculare" Aceasta apare de e.e%plu 6n ti%pul cri&elor de tetanie, al %ani7est#rilor isterice, al e7orturilor e.cesive care au epui&at su/iectul, al stresului etc" $ute% 6nt:lni pro/le%e de nevral8ii 7#r# nici un suport pato8en la nivel tisular Enevral8ia de tri8e%enF" Aceast# aspectare este de ase%enea tipic# pro/le%elor de accidente, de cau&# intern# Eictus, accident vascular etc"F sau e.tern# Etrau%atis%e, 7racturi, arsuri etc"F" Ce%ora8iile e.teriori&ate pot 7i de ase%enea se%nalate de aceste aspect#ri" $sihis%ul are o 7uncionare analo8# aceleia a ener8iei, cu reacii violente 3i /rutale, cu cri&e de 7urie, cu a8itaie necontrola/il# etc" *on%uncia este %ai puin violent# dec:t aspect#rile disonante, dar r#%:ne destul de apropiata de acestea, doar dac# nu este te%perat# de aspect#rile ar%onice"

Marte 8 Nept'n
'ele dou# planete sunt anta8oniste din %ulte puncte de vedere: 6n vre%e ce Marte sti%ulea&#, 6nc#l&e3te, %o/ili&ea&# 3i e.cit#, )eptun diluea&#, destinde, rela.ea&# 3i cal%ea&#" Marte are un c:%p de aciune orientat spre planul 7i&ic, )eptun este orientat spre i%aterial, psihic, eterat" "spectrile armonice sunt se%ne de echili/ru 6ntre planurile 7i&ic 3i psihic" Ele pot indica o
6nsea%n# <erupieS 6n en8le&#" Rash+ul indic# o erupie tran&itorie pe care o pute% o/serva uneori 6n cursul evoluiei anu%itor %aladii 7e/rile de o/icei neeruptive"
,

percepie crescut# a 7eno%enelor dense, o sensi/ilitate su/til# pus# 6n slu9/a %i3c#rii, o inspiraie 6n aciune" Mi3c#rile au de ase%enea un r#sunet 7avora/il asupra psihis%ului, put:nd s# duc# la o 6n7lorire a con3tiinei 3i la un cal% interior Eeste, de e.e%plu, ca&ul artelor %ariale atunci c:nd ele sunt a/ordate ca o cale de de&voltare interioar#F" "spectrile disonante e.pri%# o tendin# spre e7ectuarea unor %i3c#ri 3i 8esturi incon3tiente 3i violente" Inor ase%enea con7i8uraii le pot 7i atri/uite so%na%/ulis%ul 3i alte tipuri de a8itaie survenite 6n ti%pul so%nului" Se o/serv# uneori deliruri de persecuie, tendine paranoide sau tul/ur#ri psihice violente ap#r:nd 6n cursul unor into.icaii prin alcool sau su/stane care %odi7ic# starea de con3tient# Edro8uri, %edica%ente etc"F" 'el %ai adesea, su/iectul nu+3i %ai a%inte3te de aceasta violen# odat# risipite e7ectele to.icului" Aspect#rile disonante %ai pot indica 3i tul/ur#rile psihice ap#rute dup# o aneste&ie 8eneral#" *on%uncia nu este chiar 7avora/il# dec:t dac# su/iectul e7ectuea&# o aciune de de&voltare interioar#" Aspect#rile pri%ite de aceast# con7i8uraie au de ase%enea o %are in7luen# asupra caracterului s#u po&itiv sau ne8ativ"

Marte 8 Pl'ton
'ele dou# planete au 6n co%un caracterul i%pulsiv, clocotitor, dina%ic 3i a8resiv" Dar 6n vre%e ce ener8ia %arian# este spontan# 3i orientat# spre e.terior, ener8ia plutonian# este reinut# 3i acionea&# 6n pro7un&i%e" "spectrile armonice sunt se%n de ener8ie 3i de activitate 7e/ril#, 7ecund#, de capacit#i de re8enerare re%arca/ile" Se pare uneori c# su/iectul nu se odihne3te niciodat#, 7#r# ca din acest %otiv s# arate cel %ai %ic se%n de o/oseal#" Se.ualitatea 9oac# i% rol i%portant 6n echili/rul ener8etic 3i psiholo8ic, %ai ales la /#r/at, 3i ea poate chiar s# devin# un %i9loc de re8enerare 3i vitalitate" "spectrile disonante pot indica pro/le%e de in7la%aii pro7unde 3i di7icil de locali&at, de tu%ori pro7unde, de he%ora8ii sau de necro&e evolu:nd t#cut dar put:nd s# pun# 6n pericol pro8nosticul vital, de tul/ur#ri de se.ualitate, de e.cese de virili&are de ori8ine tu%oral# sau endocrin#" *on%uncia nu este de la /un 6nceput de7avora/il# dar orientarea ei va depinde de aspect#rile pri%ite 3i de po&iia 6n se%n 3i cas#"

ASPECT"RILE PLANETELOR

RELE

Aspect#rile planetelor 8rele pe care le vo% studia acu% pot dura de la c:teva s#pt#%:ni la %ai %ulte luni, chiar la %ai %uli ani" Sunt deci %ai puin se%ni7icative din punct de vedere individual" Totu3i, po&iia lor 6n case aduce unele in7or%aii %ai caracteristice"

<'piter 8 Sat'rn
Aceste dou# planete sunt opuse 3i co%ple%entare Ea se vedea capitolul privind cuplurile planetareF" Jupiter dilata 3i 7avori&ea&# e.pansiunea 3i cre3terea> Saturn contract# 3i 7avori&ea&# retracia 3i 6%/#tr:nirea"

"spectrile armonice sunt 7avora/ile 7or%ei 7i&ice Enici 6n8r#3are, nici sl#/iciuneF, cre3terii Ear%onioas#, adaptat# %eta/olis%uluiF, 7unciilor de sinte&# 3i de eli%inare, de supra6nc#rcare 3i de diverse /oli %eta/olice, 6n special c:nd o situaie pletoric# duce la tul/ur#ri o/structive Edia/et, arteriosclero&#F" $e plan psiholo8ic, pute% 6nt:lni tul/ur#ri de dispo&iie, de tip depresiv, sau chiar ca&uri de psiho&# %aniaco+depresiv#, 6n care pacientul oscilea&# 6ntre 7a&e de a8itaie, de hipere.cita/ilitate 3i entu&ias%, 3i 7a&e de 6nchidere 6n sine, de depresie, de pesi%is%" *on%uncia r#%:ne puin 7avora/il# 3i se constat# adesea do%inarea uneia dintre cele dou# planete"

<'piter 8 Uran's
Ener8ia celor dou# planete este e.teriori&ant#, colectivi&ant# 3i e.travertit#, dar 6n vre%e ce Jupiter 6n8reunea&#, dilata, %aturea&# 3i do%in#, Iranus 7ace s# e.plode&e, de&inte8rea&#, u3urea&#, descentrali&ea&#" "spectrile armonice 6l pre&int# pe Iranus, 3ter8:nd tendinele de 6n8reunare 3i de1 dilatare ale lui Jupiter, 3i pe Jupiter %oder:nd e.cita/ilitatea uranian#" Este deci un 7actor de echili/ru at:t psiholo8ic c:t 3i e%oional" "spectrile disonante se e.pri%# 6n special la nivel e%oional, cu o insta/ilitate 3i o nervo&itate e.cesive, cu po7te incoerente, neadaptate nevoilor, destructurante" Re8#si% aceast# tendin# la nivel ener8etic 3i 7i&ic, aceast# insta/ilitate tul/ur:nd 7eno%enele de sinte&#, 3i deci de cre3tere 3i de&voltare a 7or%ei corporale" H#si% adesea tu%e7acii sau tu%ori /eni8ne la supra7aa corpului, 7or%a corporal# put:nd s# se or8ani&e&e 6ntr+un %od a/erant" *on%uncia poate avea o e.presie po&itiv# sau ne8ativa dup# conte.tul 6n care este plasat#"

<'piter 8 Nept'n
G#r# s# 7ie 6ntr+adev#r anta8oniste, cele dou# planete au puine puncte co%une" Jupiter este planeta e.pansiunii, a de&volt#rii, a entu&ias%ului, a 8enero&it#ii 3i a %aturaiei> )eptun este cea a incon3tientului, a su/li%#rii, a neli%it#rii 3i a inspiraiei" "spectrile armonice sunt 7avora/ile de&volt#rii 3i cre3terii dar au %ai ales o e.presie psiholo8ic#, cu aspiraii 6nalte, %istice, 3i o inspiraie 8eneroas# 3i altruist#" "spectrile disonante evoc# pro/le%e de into.icare alcoolic# unde sunt asociate nevoia de a participa ia viaa social#, de a se inte8ra unui 8rup EJupiterF 3i 7u8a de realitate sau c#utarea de st#ri de con3tient# %odi7icate E)eptunF" Wesuturile au adesea tendina s# se hipertro7ie&e 3i s# se rela.e&e, ceea ce poate evolua spre pto&e sau hernii" Aipsa de activitate 7i&ic# poate 7i r#spun&#toare de pro/le%ele de o/e&itate, de supra6nc#rcare la nivel arterial 3i de insu7icien# de tonus %uscular" 'on9uncia este %ai de8ra/# 7avora/il# 3i se apropie de aspect#rile ar%onice"

<'piter 8 Pl'ton
Jupiter 7avori&ea&# e.pansiunea, cre3terea, %aturaia 3i e.pri%area spre e.terior> $luton

8uvernea&# putre7acia, %eta%or7o&ele, de8enerescenta, re8enerarea 3i trans7or%#rile interioare" "spectrile armonice sunt 7avora/ile capacit#ilor de sinte&#, de cre3tere de %aturaie 3i de re8enerare la nivelul ener8etic al esuturilor" Se are acces la resursele ascunse sau ne/#nuite" Ele pot indica de ase%enea 3i apetite se.uale i%portante" "spectrile disonante evoc# pro/le%e de into.icare, 7ie pentru c# 7unciile de deto.i7iere sunt insu7iciente Eto.ine produse prin %eta/olis%F, 7ie c# un a8ent to.ic a 7ost in8erat sau inhalat Einto.icaie de ori8ine e.tern#F" Ele pot de ase%enea s# e.pri%e de8enerarea tu%orilor /eni8ne, ca de e.e%plu polipii colici care evoluea&# 7recvent spre cancer" *on%uncia se apropie %ai de8ra/# de o aspectare disonant#"

Sat'rn 8 Uran's
Saturn cristali&ea&#, 6ncetine3te, 6nchide 3i sta/ili&ea&#, pe c:nd Iranus e.teriori&ea&#, dispersea&# 3i 7ace s# e.plode&e" "spectrile armonice sunt se%n de echili/ru 3i de sta/ilitate" Ele pot indica /une capacit#i de cicatri&are, %ai ales la nivel cutanat Eacest lucru tre/uie corelat cu po&iiile 6n case 3i cu alte aspect#riF" "spectrile disonante sunt di%potriv# un se%n de anarhie, de insta/ilitate 3i de de7or%are a structurii 7i&ice 3i a 7uncion#rii e%oionale" Maladia $a8et sau ciro&a hepatic# au ase%enea caracteristici" Ener8ia de supra7a# poate 7i pertur/at# 3i ap#r#rile 6%potriva ener8iilor e.terne se pot dovedi de7icitare" Aceste aspect#ri %a9orea&# de ase%enea riscul de erupii, al c#ror caracter este atunci tenace, uscat 3i indurat" *on%uncia tre/uie s# 7ie apreciat# dup# po&iia sa 3i aspect#rile pri%ite"

Sat'rn 8 Nept'n
Saturn solidi7ic#, sclero&ea&# 3i cristali&ea&#, pe c:nd )eptun 7luidi7ic#, su/li%ea&# 3i di&olv#" "spectrile armonice sunt se%n de echili/ru 6ntre cele dou# tipuri de ener8ii contradictorii, 7or%a 7i&ic# se pretea&# la o 7uncionare su/til#, iar i%palpa/ilul 3i in7inite&i%alul 6nt#resc structurile dense" "spectrile disonante evoc# pro/le%e 6ntre su/til 3i dens, incapacitate de solidi7icare, de cristali&are corect# sau de restr:n8ere" $ute% 6nt:lni pierderi lichidiene, uneori incon3tiente, diurne sau nocturne, 3i care se 6nsoesc cel %ai adesea de pierderi de s#ruri %inerale" $e plan psiholo8ic, aceste aspect#ri evoc# o 6nchidere 6n sine 3i o 7u8# 6ntr+o stare de se%icon3tien# sau incon3tien#, o reverie 6nceo3at# care i&olea&# su/iectul 3i 6l 7ace s# tind# spre i%o/ilis%, pesi%is% 3i depresie" *on%uncia este apropiat# de opo&iie, unde una dintre planete do%in# de o %anier# patolo8ic#, doar dac# aspect#rile ar%onice nu vin s# 6ndulceasc# con7i8uraia"

Sat'rn 8 Pl'ton
Aa aceste dou# planete 8#si% o capacitate de interiori&are, dar ener8ia saturnian#, rece, 6ncetinitoare 3i o/structiv#, contrastea&# cu 7acult#ile plutoniene de trans7or%are, de tul/urare, de %eta%or7o&# 3i de re8enerare" "spectrile armonice 6nt#resc tendinele la interiori&are, capacit#ile de trans7or%are, de re8enerare 3i de cicatri&are 7#r# sechele" "spectrile disonante evoc# tendinele la necro&e, la in7arcti&#ri sau la into.icaii" Gacult#ile de eli%inare pot 7i pertur/ate 3i se pot a7la la ori8inea acestor pro/le%e de into.icare" *on%uncia tre/uie s# 7ie apreciat# 6n 7uncie de conte.tul 6n care ea se situea&#" Este rareori /ene7ic#" Aspect#rile 6ntre cele %ai lente trei planete durea&# %ai %uli ani 3i nu sunt indicatori de tendine pato8ene precise"

PARTEA A III8A INTERPRET"RI #I APLICA3II TERAPEUTICE *N ASTROLO IA MEDICAL"

Capitol'l (. Interpret,ri 9n astrologia medical,.
;n astrolo8ia %edical#, interpretarea depinde de 6ntre/area care se pune" )u vo% studia 6n acela3i 7el o te%a dac# vre% s# deter%in#% sl#/iciunile terenului unui pacient, dac# 6ncerc#% s# 8#si% o dat# 7avora/il# pentru a aplica un trata%ent sau a e7ectua o intervenie chirur8ical#, dac# dori% s# cunoa3te% pro8nosticul unei %aladii anu%e, sau dac#, 6n scopuri preventive, vre% s# deter%in#% principalele perioade critice pentru s#n#tatea unui individ" 2dat# ce scopul a 7ost clar 7i.at, dispune% de di7erite instru%ente care tre/uie s# 7ie 7olosite respect:nd o anu%it# coeren#" Se%nele dau in7or%aii topografice despre or8anis% 3i /olile sale" In plus, ele %odulea&# ener8ia planetelor care le ocup#" 'asele dau in7or%aii fi0iologice, privind %i3c#rile ener8iei, 7or %area sa, repartiia 3i pierderile sale etc" $lanetele sunt principalele ele%ente %otoare ale te%ei, casele 3i se%nele venind s# nuane&e, s# %odule&e 3i s# oriente&e ener8iile pe care ele le si%/oli&ea&#" Aspect#rile preci&ea&# aceste in7or%aii sta/ilind relaii 6ntre di 7eritele nivele, di7eriii poli sau di7eritele sectoare ener8etice" Te%a natal# este i%portant# pentru a 6nele8e structura arhetipal# a individului, constituia sa de /a&#, ori8inea, terenul %odul 6n care ener8iile sale se or8ani&ea&# 3i se e.pri%#, punctele lui sla/e, psiholo8ia 3i reaciile lui patolo8ice" Ea serve3te de re7erin# pentru studiile previ&ionale vi&:nd s# descopere principalele perioade critice din viaa individului" Ea per%ite 6n 7ine s# se ela/ore&e o strate8ie terapeutic# Eun tip de trata%ent, %o%entul de aplicare a trata%entului etc"F" Tran&it#rile 6n te%a natal# per%it s# se deter%ine principalele %o%ente critice privind viaa 3i s#n#tatea unui individ, 3i %o%entele 7avora/ile sau de7avora/ile "pentru a interveni pe plan terapeutic" Direciile co%pletea&# tran&it#rile 3i per%it s# se de&volte tendinele e.pri%ate 6n te%a natal#" _ $ro8resiile te%ei natale per%it sa se deter%ine evoluia pro/a /il# a unor tendine e.pri%ate 6n te%a natal#" _ Revoluiile solare 3i lunare au un rol analo8 celui al pro8resiilor" Ele sunt de ase%enea, utili&ate pentru a c#uta date %ai sensi/ile 3i interesul lor este %ai %ic 6n astrolo8ia %edical#" Te%a orar# a /olii, sta/ilit# 6n %o%entul pri%elor si%pto%e, sau a apariiei cau&ei iniiale, d# in7or%aii %ai precise despre o /oal# anu%e care nu este neap#rat e.pri%at# 6n detaliu 6n

te%a natal#" Te%a orar# a 6nt:lnirii cu practicianul per%ite s# se evalue&e 3ansele de succes al interveniei sale, s# se %odule&e relaiile pacient + practician 3i s# se des#v:r3easc# strate8ia terapeutic#" 1o% ilustra 7olosirea acestor di7erite instru%ente 6n te%ele natale cu e.e%plele pe care le d#% la s7:r3itul lucr#rii"

Organi-are /i ierarhi-are
A3a cu% toc%ai a% e.plicat, 7iecare instru%ent si%/olic tre/uie s# 7ie 7olosit dup# speci7icul lui" Este indispensa/il apoi s# se or8ani&e&e 3i s# se ierarhi&e&e in7or%aiile ast7el o/inute" $ericolul este de a a%esteca %ai %ulte nivele de in7or%aii" De e.e%plu, %i s+a 6nt:%plat s# re%arc la nu%ero3i practicieni tendina de a 7olosi 6n acela3i %od se%nul 3i planeta pentru a a/orda 7uncionarea unui or8an: ast7el, se caut# preci&#ri despre ini%# c:nd prin inter%ediul Soarelui, c:nd prin cel al Aeului, dup# cu% unul sau altul dintre aceste si%/oluri dau in7or%aii care con7ir%# un punct de vedere sau o constatare" De 7apt, nu pute% suprapune in7or%aiile venite din aceste dou# surse" Soarele este le8at de ini%# prin analo8ie cu funciile de centrali&are 3i distri/uire a ener8iilor, deci acest si%/ol va 7urni&a in7or%aii despre aceste 7uncii" Aeul corespunde anatomic structurilor vasculare ale toracelui, printre care ini%a este principala structur#, 3i orice con7i8uraie planetar# din acest se%n ne va in7or%a despre aceste structuri, independent de 7unciile de distri/uie sau de centrali&are ale ini%ii" ;n capitolele precedente, a% vor/it despre tendinele se%nalate prin po&iia planetelor 6n se%ne 3i case, 3i prin aspect#ri" )u vo% reveni aici asupra ele%entelor de interpretare 8enerale privind deter%in#rile astrolo8ice: deter%inarea calit#ii e7ectelor planetare, pri%ordialitatea aciunii unei planete 7a# de alta 6n aceea3i cas#, pri%ordialitatea e7ectelor prin po&iia 7a# de e7ectele prin do%inare etc" 1o% 6ncerca %ai de8ra/# s# e.plor#% %etodele de or8ani&are a in7or%aiilor e.trase prin di7eritele instru%ente de interpretare a7late la dispo&iia noastr#"

TEMA NATAL" *N ASTROLO IA MEDICAL"

Te%a natal# este sche%a situaiei astrolo8ice 6n %o%entul pri%ului ciclu respirator, al pri%ului ip#t al su/iectului" 6n %o%entul acela, su/iectul 63i c:3ti8# independena 7i&iolo8ic# 3i poate deci 7i considerat ca un individ <autono%=, capa/il s# inte8re&e sin8ur ener8iile $#%:n+ tului E8raie ali%entaieiF 3i ale cerului E8raie respiraieiF" Te%a natal# este 6n acela3i ti%p un plan de construcie 3i o re7erin# pe care pute% construi di7erite siste%e de previ&iune" Este instru%entul astrolo8ie cel %ai util pentru a re8#si ori8inile pro7unde ale %aladiilor 3i pentru a deslu3i terenul pacientului" 5ste un plan de construcie' El pune 6n eviden# unele tendine 6nn#scute, at:t la nivel 7i&ic c:t 3i ener8etic sau psiholo8ic" Aceste tendine se vor putea e.pri%a 6nc# de la na3tere sau s# r#%:n# latente p:n# 6n %o%entul 6n care un 7actor e.terior Eeveni%ent, accident, 6nt:lnire etc"F, sau interior Ee%oie, 8:ndire etc"F va declan3a e.pri%area" Este o referin' Serve3te drept /a&# di7eritelor e.trapol#ri care per%it s# se prevad# perioadele critice 6n care tendinele latente se vor e.pri%a" $er%ite de ase%enea, s# se

de7ineasc# %o%entele potrivite pentru intervenii, terapeutice de e.e%plu" Totu3i, te%a natal# nu e.pri%# toate tendinele, latente sau patente" De e.e%plu, la nivel %edical, s+a v#&ut c# ea nu de&v#luie dec:t un aspect al st#rii arhetipale a or8anis%ului le8at# dup# $aracelsus de entitatea natural#" 2 /oal# de o alt# ori8ine, chiar dac# ea e pro7und# 3i 8rav#, nu va 7i neap#rat e.pri%at#" $e de alt# parte, te%a natal# nu ne d# nivelul la care tendinele se vor de&volta sau evolua" Tre/uie deci 6ntotdeauna con7runtata cu realitatea clinic# pe care doar o e.a%inare direct# a pacientului ne+o poate da" 6n s7:r3it, doar /olile cele %ai pro7unde, cele %ai %arcante pentru su/iect, au o 3ans# de a 7i indicate 6n te%a natal#" Este inutil s# c#ut#% nu%eroasele tul/ur#ri sau si%pto%e %inore pe care le 8#si% 6n viaa 7iec#ruia" Dac# este nevoie de preci&#ri despre ase%enea %aladii, este pre7era/il s# 7ace% te%a orar#, 6n %#sura 6n care cunoa3te% cu preci&ie data de/utului tul/ur#rilor" "nali0a i sinte0a Te%a natal# 7urni&ea&# un %are nu%#r de in7or%aii" $racticianul tre/uie s# 7ac# o %unc# du/l#: o anali&# co%plet# 3i precis# a acestor date, 3i o sinte&# a acestor ele%ente" )u e.ist# un siste% universal pentru a e7ectua acest lucru" 'red c# 7iecare tre/uie s# 8#seasc# %etoda care i se potrive3te %ai /ine cu a7init#ile 3i capacit#ile sale" Tre/uie totu3i s# ne 7eri% s# c#de% 6n %ai %ulte 8re3eli" S nu ne limitam la limba%ul criptic al astrologiei' Tre/uie s# reu3i% s# traduce% totul 6n concepte care s# evoce o realitate concret#" De e.e%plu, pentru un pacient, 3i pentru practicianul 6nsu3i, nu este de nici o utilitate s# 3tie c# <ener8ia venusian# este pertur/at# de o opo&iie cu Saturn, dar c# aceasta este %oderata de un tri8on cu Jupiter care aduce e.pansiune acestei planete, de alt7el /ine aspectate cu"""=" Acest 8en de discurs traduce doar incapacitatea <astrolo8ului= de a interpreta datele si%/olice e.pri%ate 6n te%#" Sa nu ne mulumim doar cu o anali0a' E.e%plul cel %ai /un este cel al <interpret#rilor= date de ordinatoare, care suprapun datele, adeseori contradictorii, ale anali&ei po&iiei planetelor 6n se%ne 3i case, 3i aspect#rilor" Acest lucru nu este, 7ire3te, de nici un interes pentru su/iect Sunt %ai valoroase una sau dou# idei precise 3i individuali&ate dec:t un te.t i%ens 3i 7#r# coe+ ren#" Totu3i, 6n astrolo8ia %edical#, dac# se atri/uie 7iec#rui indiciu rolul care+i revine Ein7or%aii ener8etice pentru planete, 7i&iolo8ice pentru case etc"F 3i dac# se r#%:ne la un acela3i nivel, ener8etic de e.e%plu, e.ist# puine riscuri de 6nc#lec#ri 3i de contradicii, iar enu%erarea di7eritelor tendine se poate 7ace 7#r# o sinte&# i%portant#" $ro/le%a reapare dac# 6ncerc#% s# a%estec#% di7eritele nivele: de e.e%plu, dac# studie% se%ni7icaia Ascendentului 3i a caselor 1I 3i ?II din punct de vedere 8eneral 3i dac# 6ncerc#% s# le apropie% de datele aduse de o privire ener8etic# 3i 7i&iolo8ic# a 6ntre8ii te%e, sau dac# 6ncerc#% s# suprapune% in7or%aii e.pri%ate 6n te%a natal# peste cele reie3ite din te%a orar# a /olii" S nu ne limitm la generaliti aplicabile tuturor' Este i%portant s# individuali&#% conclu&iile studiului nostru, 3i s# reu3i% s# deslu3i% ceea ce este speci7ic unui individ" 5 s7#tui su/iectul s# se lase de 7u%at, s#+3i %odere&e consu%ul de lipide 3i s# 7ac# e.erciii 7i&ice, pentru c# alt7el risc# sa ai/# o pro/le%# cardiac#, e desi8ur l#uda/il, dar aceste s7aturi se pot

aplica tuturor 3i se a3teapt# ceva %ai %ult de la un studiu al te%ei natale" Dec:t s# 6ncerc#% s# a7l#% trecutul %edical al su/iectului printr+un studiu astrolo8ie, este %ai util s#+l 6ntre/#% pe el despre asta" El nu vine la consultaie ca s# a7le ceea ce 3tie de9a, de alt7el cu %ult %ai %ult# preci&ie" Acest intero8atoriu va per%ite, printre altele, s# preci&e&e ni+ velele de e.pri%are ale di7eritelor indicii 3i s# e.trapole&e cu %ai %ult# preci&ie 6n ceea ce prive3te pro/le%ele ce vor veni"

C4te0a s1at'ri pentr' ierarhi-area in1orma.iilor

De cele %ai %ulte=ori este necesar ca datele re&ultate din studiuK te%ei natale s# 7ie ierarhi&ate" 6ntr+adev#r, nu toate planetele au aceea3i i%portana 3i se e.pri%# 6n %od di7erit pentru un su/iect dat" )u%ero3i autori au ar#tat i%portana cercet#rii uneia sau a %ai %ultor planete dominante! a c#ror in7luen# este preponderent# din cau&a po&iiei lor 6n se%n, 6n cas# 3i prin i%portana nu%#rului aspect#rilor lor" )u vo% reveni 6n detaliu asupra acestei cercet#ri, dar este si8ur c# tre/uie inut sea%a de aceast# di7eren# de in7luen# 6n interpretare" Ast7el, c:nd Saturn ocup# un loc preponderent 6n te%a natal#, este pro/a/il ca asta s# ai/# r#sunet la vreun nivel ener8etic sau or8anic, 7ie 6ntr+o %anier# po&itiv# 7ie ne8ativ#: %aladii de tip saturnian, %or7otip satur+ nian, 8estionare ener8etic# ri8uroas#, chiar restrictiv# etc" Semn'l ascendent 3i planetele care+l ocup# au o %are i%portan# la nivel 7i&iolo8ic 3i patolo8ic" 6n plus, tre/uie s# se in# sea%a de se%ni7icaia 8eneral# a sectoarelor 1I 3i ?II care au orientare %edical# 6ntr+o interpretare 8eneral#" Este uneori util, c:nd datele sunt 7oarte co%ple.e sau contradictorii, de a re0eni la o a5ordare glo5al,! consider:nd te%a prin se%icerc, sau prin cuadratur# Ea se vedea capitolul despre caseF, sau apreciind ener8iile dup# natura lor ele%entar# E$#%:nt, Ap#, Aer, GocF sau dup# %odalit#i ener8etice Ec#ldur#, 7ri8, u%iditate, usc#ciuneF" ':nd dispune% de in7or%aii din %ai %ulte surse despre un su/iect, 6ntotdeauna tre/uie s# d#% prioritate te%ei natale 6n ca& de discordan#" *um trebuie abordat interpretarea' Mi se pare 9udicios ca interpretarea te%ei s# 7ie a/ordat# pornind de la 8eneral la particular, ca 3i cu% ne+a% apropia pro8resiv de te%#" 1o% a/orda %ai 6nt:i te%a 6n ansa%/lul ei, 6ncerc:nd s# l#s#% ca ele%entele 7rapante s# ne interpele&e ele 6nsele" Aceasta per%ite s# se deter%ine de la /un 6nceput polii cei %ai i%portani 6n dina%ica te %ei" Acest pri% contact las# spaiu intuiiei care, atunci c:nd se poate e.pri%a 6n voie, 6l orientea&# pe practician direct spre %ie&ul su/iectului" $ute% dup# aceea s# aprecie% repartiia planetelor pe cerul &odiacal 3i structura 8eo%etric# e.pri%at# de aspect#ri" Aceasta per%ite o a/ordare dina%ic# 3i 8lo/al# a te%ei, o vi&iune sintetic#, ea sta/ilind relaii 6ntre di7erii poli" Dup# cele dou# etape precedente Ecare pot, prin o/i3nuin#, s# 7ie contopite 6n una sin8ur#F, se va e7ectua o %unc# astrolo8ic# analitic#, studiind separat di7eritele planete, po&iia lor 6n se%ne 3i case, aspect#rile 3i patrona9ul lor" Aceasta include aprecierea i%portanei di7eritelor cate8orii de se%ne Ecardinale, 7i.e, %uta/ile> de $#%:nt, de Ap#, de Aer 3i de GocF 3i a

sectoarelor predo%inante" Aceast# anali&# o dat# e7ectuat#, este nevoie, 6naintea oric#rei conclu&ii, s# se con7runte datele astrolo8ice cu in7or%aiile clinice aduse de ana%ne&# 3i, dac# este posi/il, de e.a%enul clinic"

Necesitatea 'nei con1r'nt,ri c' starea real,

A3a cu% a% v#&ut %ai sus, te%a natal# poate 7i co%parat# cu planul unui arhitect" Ea e.pri%# tendinele pre&ente la pornire, sl#/iciunile 3i punctele 7orte care vor putea sau nu s# se e.pri%e dup# anu%ite condiii: 7actori 7avori&:nd, cau&e declan3atoare etc", 3i care vor putea 7i %odelate de 6%pre9ur#ri, de %ediu sau de %odul de via#" Aceasta nu este o sche%# 6n+ cre%enit#, a3a c# este esenial ca ea s# 7ie con7runtata cu starea actual# a su/iectului" ;ntr+adev#r, cineva poate s# %ear8# 6n 6nt:%pinarea tendinelor naturale, s#+3i prelucre&e sl#/iciunile 3i s# le trans7or%e 6n puncte 7orte, at:t pe plan 7i&ic 3i ener8etic c:t 3i psiholo8ic" )u sunt rare ca&urile de persoane pl#p:nde 6n copil#rie sau 6n tineree 3i care, prin tenacitatea lor sau 7olosind %i9loace a/ile cu% sunt artele %ariale sau Mo8a, 3i+au de&voltat o ener8ie 3i o co%/ativitate considera/ile, de persoane ti%ide sau 7ricoase care, dep#3indu+3i li%itele pe care le+au <%o3tenit=, 3i adeseori 8raie unor 6%pre9ur#ri deose/ite, devin %odele de cura9 3i de si+ 8urana" Este posi/il 6ns# ca, printr+un co%porta%ent anor%al, unele persoane s#+3i strice potenialit#ile 7avora/ile" De e.e%plu, a/u&ul de alcool, de dro8uri, de re8i%uri de&echili/rate, de tutun, de di7icult#i ale condiiilor de viaa sau de %unc#, o otr#vire, o e.punere la radiaii etc", pot provoca pertur/#ri sau patolo8ii pe care nu le+a% 7i /#nuit studiind te%a natal#, pentru c# ele nu apar pe o sl#/iciune a arhetipului, 3i uneori apar chiar pe un punct 7orte" 'u alte cuvinte, terenul unei persoane nu este 7i.at o dat# pentru totdeauna la na3tere, ci evoluea&# dup# %odul de viaa, dup# o/iceiurile ali%entare 3i eveni%entele accidentale din viaa acesteia" Este deci necesar# o re6ncadrare a in7or%aiilor e.pri%ate 6n te%a natal#" Aceast# con7runtare cu realitatea %ai este i%portanta 3i pentru c# o con7i8uraie se poate e.pri%a la di7erite nivele: 7i&ic, ener8etic, e%oional, %ental" $e plan 7i&ic, ea poate s# se e.pri%e la nivel %olecular, celular, tisular, or8anic, 3i la 7el, pe plan ener8etic, se poate repercuta asupra di7eritelor sectoare" Dar la un su/iect anu%e, aceast# con7i8uraie nu se va e.pri%a la toate nivelele deodat# 3i 6n acela3i ti%p" A/ordarea clinic# va per%ite deci s# se preci&e&e la care nivel se va e.pri%a o disonan#, ceea ce per%ite s# se prevad# evoluia pro/le%elor 3i s# se deter%ine riscurile viitoare" In plus, 7iecare planet# se poate e.pri%a cu o putere di7erita" Acest lucru este co%para/il cu di7eritele octave ale unei 8a%e %u&icale" Aceea3i not# poate 7i c#utat# %ai sus sau %ai 9os" 2 planet# sla/# pe o octav# superioar# se va e.pri%a %ai /ine dec:t dac# ea este puternic#, dar se a7l# pe o octav# in7erioar#" Aceasta e.plic# de ce pute% 6nt:lni su/ieci retardai %ental sau pro7und de/ili cu Soarele, Mercur 3i Saturn /ine aspectate, 3i intelectuali sau literai care st#p:nesc per7ect li%/a9ul, lo8ica 3i dialectica, dar la care acelea3i planete sunt sla/e sau prost aspectate" )i%ic nu di7erenia&# dinainte te%a unui in7ir% cere/ral de cea a unui intelectual sau a unui 8eniu, 3i este deci necesar s# se caute un punct de ancorare 6n realitate dac# vre% s#

ela/or#% o interpretare corect#"

Con1r'ntarea tem, natal,Asit'a.ie clinic,

'on7runtarea dintre te%a natal# 3i situaia clinic# a pacientului se ba0ea0 pe o du/l# anali&#: e.a%enul clinic 3i studiul te%ei" Dar nu este vor/a de o si%pl# suprapunere" Tre/uie s# e.iste o interrelaie per%anent# 6ntre cele dou# surse de in7or%aii: anali&a te%ei 8hidea&# e.a+ %enul clinic, descoperirea de se%ne sau de&echili/re a7late eventual 6n te%#" Totu3i, cu% a% v#&ut c# te%a natal# nu e.pri%# dec:t unele /oliY care %archea&# individul, este ilu&oriu s# sper#% s# 8#si% 6n ea toate si%pto%ele de care su7er# pacientul" $ractic, aceast# con7runtare se e7ectuea&# orient:nd ana%ne&# 3i e.a%enul clinic 6n 7uncie de ceea ce ar putea se%nala planetele disonante" De e.e%plu, dac# 1enus este sla/ 3i prost aspectat, va tre/ui s# 7i% %ai ateni la a c#uta se%ne de dis7uncie sau de insu7icien# la nivelul 7unciilor renale, cere/eloase, ovariene Ehor%onal %ai alesF, a caracterelor se.uale secundare 7e%inine 3i a 7unciilor de ar%oni&are 3i echili/rare, a circulaiei venoase" $o&iia lui 1enus 6n se%n 3i cas# 3i planetele care+l aspectea&# ne8ativ vor putea preci&a natura, %ecanis%ul 3i ori8inea di7eritelor de&echili/re" ;n sens invers, este 6ntotdeauna 7oarte i%portant s# c#ut#% antecedentele personale ale su/iectului 6n %odul cel %ai co%plet 3i cu cea %ai %are preci&ie" De 7iecare dat# c:nd este posi/il, vo% conse%na data 3i ora apariiei /olii sau a interveniilor chirur8icale" Aceasta va per%ite %ai apoi s# se veri7ice dac# /olile ap#rute 6n trecut sunt e.pri%ate 6n te%a natal#, sau dac# ele coincid cu tran&it#rile sau pro8resiile deose/ite" 6n acela3i 7el, ele%entele terenului su/iectului Enoiuni de aler8ie, de artritis%, de /oli de supra6nc#rcare, de %i8rene etc"F tre/uie s# 7ie c#utate 6n %od deose/it" Marc:nd 6n %od dura/il vitalitatea, se 6nt:%pl# adeseori ca ele s# 7ie e.pri%ate 6n te%a natal#"

UTILI&AREA TEMEI ORARE A %OLII

Te%a orar# a unei /oli per%ite s# se o/in# in7or%aii detaliate despre o /oal# anu%e care a7ectea&# su/iectul la un %o%ent dat A% v#&ut c# nu%eroase %aladii nu sunt e.pri%ate 6n te%a natal#" Di chiar atunci c:nd sunt, rareori se pot e.tra8e in7or%aii privind %ecanis%ul /olii doar din te%a natal#, lucru 7oarte i%portant pentru ela/orarea trata%entului" Din aceasta cau&#, de 7iecare dat# c:nd r#%:n 6ntre/#ri 7#r# r#spuns, dup# ce a% studiat te%a natal# a unui pacient 3i dup# ce i+a% 7#cut un e.a%en clinic, pute% 6ncerca s# re&olv#% pro/le%a construind te%a orar# a /olii" Te%a orar# a unei /oli este harta cerului din %o%entul 6n care /oala s+a declarat, c:nd au ap#rut pri%ele si%pto%e" )u este 6ntotdeauna u3or s# sta/ili% acest %o%ent cu e.actitate" )e vo% a9uta atunci de datele %edicale, in:nd cont de e.a%enele radiolo8ice, anali&e, care vor putea cel puin s# sta/ileasc# &iua apariiei pri%ului si%pto%" 'el %ai adesea 3i %ai ales 6n ca& de de/ut /rutal sau de cri&#, pacientul este capa/il s# ne spun# ora apariiei" Interesul te%ei orare este cu at:t %ai %are cu c:t /oala a ap#rut 6ntr+un %od /rusc, ca 6n ca&ul unei cri&e sau al unui accident Ecolici, dureri, an8or, in7arct, accident vascular, trau%atis% etc"F, data precis# va 7i 8reu de preci&at, 3i chiar dac# este te%a va aduce adesea puine in7or%aii speci7ice" Tre/uie s# %eniona% aici c# nu tipul de evoluie al /olii este 6n cau&# ci %odul ei de apariie" 2 /oal# care evoluea&# 7oarte pro8resiv poate de/uta 6ntr+un %od 7oarte /rutal, 3i toc%ai %o%entul

acestui de/ut ne interesea&#" ':nd /oala este descoperit# din 6nt:%plare, 6n ti%pul unui e.a%en clinic, /iolo8ic sau radiolo8ie de rutin#, este 7olosit# data acestei e.a%in#ri" 2 dat# te%a construita, o interpreta% av:nd 6n %inte c# nu pacientul ci procesul patolo8ic este si%/oli&at 6n ea" E.ist# di7erite tipuri de interpretare a te%ei orare" Aucrul cel %ai i%portant este de a r#%:ne 7idel unui aceluia3i siste% 3i de a nu c#uta s# %ultiplic#% in7or%aiile trec:nd de la un siste% si%/olic la un altul, ceea ce ar crea %ai %ult# con7u&ie 3i contradicii 6n interpretare"

C'm s, se rec'rg, la 'n sistem sim5olic

Eu 7olosesc 6n %od curent siste%ul si%/olic ur%#tor: + cau&ele /olii sunt repre&entate de casa a I1+a, de planetele care o ocup# 3i de patronul ei> + evoluia 8lo/al# a /olii 3i re&ultatul, s7:r3itul ei sunt si%/oli&ate de casa a ?+a, de planetele care o ocup# 3i de patronul ei> + repercusiunile la distan#, %etasta&ele, tre/uie c#utate 6n casa a I?+a 3i dinspre patronul ei> + posi/ilit#ile de e.tensie loco+re8ional# tre/uie c#utate 6n casa a III+a 3i dinspre patronul ei> + r#sunetul asupra or8anis%ului pe plan 7i&ic sau asupra cre3terii e repre&entat de casa I de planetele care o ocup# 3i de patronul ei" Ace3ti indicatori in7or%ea&# de ase%enea 3i despre capacit#ile de autovindecare ale pacientului, despre posi/ilit#ile lui de a se %enine s#n#tos> + in7luena /olii asupra ana/olis%ului tre/uie c#utat# 6n casa a Ii+a 3i spre patronul s#u> + in7luena /olii asupra cata/olis%ului tre/uie c#utat# 6n casa a :III8a 3i la patronul s#u> + in7luena /olii asupra dina%is%ului, a re&istenei 3i a capacit#ilor ener8etice ale su/iectului, tre/uie c#utat# 6n casa a 1+a 3i la patronul s#u> + posi/ilit#ile de evacuare /rutal#, de pierderi pe c#i neo/i3nuite, de e.teriori&are la piele etc", tre/uie c#utate 6n casa a ?I+a 3i la patronul acesteia> + in7luena %edica%entelor 3i a dieteticii asupra /olii tre/uie c#utat# 6n casa a 1I+a 3i dinspre patronul acesteia> + in7luena produselor aneste&ice, a cal%antelor sau a %odi7icatoarelor de con3tient# Epsihotrope, anal8e&ice centrale etc"F tre/uie c#utat# 6n casa a ?II+a 3i patronul ei> + in7luena trata%entelor e.terne 3i a terapeutului este e.pri%at# de casa a 1il+a, de planetele care o ocup# 3i de patronul ei> + po&iia 6n cas# a lui Saturn 6n %aladiile de8enerative, 3i a lui Marte 6n %aladiile in7la%atorii, indic# sectoarele 6n care aceste patolo8ii vor avea cele %ai i%portante repercusiuni> + po&iia 6n cas# a lui Jupiter 3i a Soarelui indic# sectoarele cele %ai /ene7ice pentru vindecare, %ai ales dac# aceste planete sunt /ine aspectate> ;n a7ara acestor date, tre/uie s# not#% i%portana po&iiei lunii 6n se%n 3i cas# 3i a aspect#rilor sale" Acest astru tinde s# su/linie&e anu%ite puncte ale te%ei care cap#t# ast7el o i%portan# deose/it#" Aceast# enu%erare a di7eritelor piste nu este co%plet#" 2 dat# ce si%/olis%ul astrolo8ie este /ine st#p:nit, pute% e.tra8e nu%eroase in7or%aii din te%a orar#" Totu3i, tre/uie avut 8ri9#

ca ele s# 7ie 6n concordan# cu te%a natal#, cea care este 6ntotdeauna re7erina pe care ne spri9ini%"

DIREC3II #I TRAN&IT"RI *N ASTROLO IA MEDICAL"

$:n# acu%, ele%entele pe care le+a% pre&entat ne a9ut# s# sta/ili% 3i s# preci&#% dia8nosticul, at:t pe plan 7i&ic c:t 3i ener8etic sau psiholo8ic, s# deslu3i% terenul su/iectului 3i s# 8#si%, cel puin 6n linii %ari, cau&ele pro7unde sau su/tile ale /olilor" $ornind de aici, pute% avea 6n vedere un pro8nostic s# 6ncepe% s# discerne% unele tendine patolo8ice" 'u direciile 3i tran&it#rile, a/ord#% %ai 6n detaliu partea previ&ional# a astrolo8iei %edicale" )u vo% vor/i aici despre datele astrolo8ice ele%entare privind direciile 3i tran&it#rile dec:t 6n %od succint $entru %ai %ulte detalii asupra acestui su/iect Ee.plicaii, calculeF, cititorul poate apela la lucr#ri de astrolo8ie 8eneral#" E.e%ple de 7olosire vor 7i date 6n studiile ca&urilor clinice de la s7:r3itul lucr#rii"

Tema natal, r,m4ne de re1erin.,

;nainte de orice, tre/uie avut 6n %inte c# toate in7or%aiile aduse de direcii 3i tran&it#ri sunt o e.trapolare a tendinelor e.pri%ate 6n te%a natal#" In studiu corect al acesteia din ur%# este deci indispensa/il 6nainte de a ne an8a9a pe acest teren" Dac# n+a% perceput tendinele structurale e.pri%ate 6n te%a natal#, va 7i 8reu s# le prevede% evoluia, oricare ar 7i %i9locul pe care+l vo% 7olosi" Apoi, este i%portant s# 3ti% ce este posi/il s# deslu3i% 8raie acestui studiu previ&ional" De 7apt, astrolo8ia nu are li%ite" Ea poate de&v#lui totul, poate e.pri%a totul" De aceea, ar tre/ui %ai de8ra/# s# se vor/easc# despre li%itele astrolo8ului, care are datoria s#+3i evalue&e pro+ priile capacit#i, pentru a nu d#una re&ultatului %uncii sale" Gire3te, capacit#ile lui evoluea&# cu ti%pul, cu studiul, cu practica, cu cercetarea 3i punerea de 6ntre/#ri, toate acestea particip:nd la %aturi&area con3tientei astrolo8ului" Doar dac# aceasta con3tient# nu este de9a 7oarte de&voltat#, ni se pare re&ona/il s# se 7i.e&e studiului direcii 3i tran&it#ri cu ur%#torul o/iectiv: desluirea diferitelor fa0e ale de06oltrii fi0ice, energetice i psi+ologice ale indi6idului, cu perioadele lor critice' Adeseori, nu vo% putea prevedea cu e.actitate data apariiei unei anu%ite pro/le%e, precu% nici natura ei e.acta, %ai ales daca nu e.ist# nici un antecedent deose/it, dar este 6ntotdeauna posi/il s# a7l#% perioadele deose/ite 6n care o anu%ita tendin# va 7i suscepti/il# s# se e.pri%e, un <cli%at= propice de&volt#rii poten.ialit,.ilor schiate 6n te%a natal#"

Direc.iile
E.ist# %ai %ulte siste%e de direcie Ede orientareF" $rincipiul de /a&# este de a 7ace ca po&iia planetelor 3i a principalelor un8hiuri ale te%ei EAscendent, Mi9locul cerului etc"F s# evolue&e pe te%a natal#" Siste%ul de orientare pri%ar#, chiar dac# este ceva %ai co%ple. dec:t celelalte, %i se pare %ai /o8at" Sin8ura lui li%ita este necesitatea de a cunoa3te ora de na3tere cu o %are preci&ie Ede ordinul %inutelorF" Direciile si%/olice 3i direciile secundare, de un calcul %ai si%plu, pot co%pleta in7or%aiile aduse de pri%ul siste%"

Direciile per%it s# se prevad# cronolo8ia e.pri%#rii tendinelor te%ei natale" Ele per%it s# se de7ineasc# perioadele+cheie" Totu3i, acest lucru nu este su7icient pentru a prevedea cu certitudine un eveni%ent sau altul, o /oal# sau alta" Se pare c# direciile de7inesc un teren astrolo8ic propice, dar care necesita cau&e declan3atoare pentru a se e.pri%a 6ntr+un %od concret"

Tran-it,rile
Tran&it#rile sunt trecerea unui astru printr+un anu%e punct al te%ei natale" Tran&it#rile cele %ai %arcante sunt cele 6n con9uncie, atunci c:nd o planeta trece pe o po&iie cheie a te%ei natale Eplanet# sau un8hiul te%eiF, apoi 6n opo&iie" 1in dup# aceea tran&it#rile prin cuadratur#, tri8on, 3i atunci c:nd nu e.ist# ni%ic %ai deose/it, pute% c#uta aspect#rile %inore care vor 6nsoi vreun eveni%ent %ai %arcant" De 7apt, se ine sea%# de aceste aspect#ri %inore %ai ales retroactiv" $entru c# cine 3i+ar per%ite s# prevad# un eveni+ %ent i%portant pe o tran&itare 6n seschicuadratur#@ $ute% 8#si 6n 7iecare lun# ast7el de tran&it#ri, ceea ce 7ace din ele indicatori prea puin speci7ici" Tran&it#rile cele %ai %arcante sunt cele care durea&# cel %ai %ult ti%p, deci cele ale planetelor lente: Iranus, )eptun, $luton" 'ele ale lui Saturn 3i Jupiter sunt de %ai %ic# i%portana, 6n a7ar# de atunci c:nd aceste planete sunt retro8rade, pentru c# ele pot atunci s# r#%:n# pe c:teva 8rade ale te%ei ti%p de %ai %ulte luni" Tran&it#rile lui Marte au oarecari se%ni7icaii %ai ales c:nd sunt retro8rade" Tran&it#rile planetelor %ai rapide sunt de %ai %ic# i%portan# 3i asta cu at:t %ai %ult cu c:t trec %ai repede prin acel punct" Ele pot totu3i 6nsoi declan3area unei %ani7est#ri patolo8ice, servind 6ntr+un anu%e 7el ca revelator al de/utului unei cri&e" Tran&it#rile au cu at:t %ai %are i%portan# cu c:t pun 6n relaie dou# planete de9a le8ate 6ntre ele 6n te%a natal#" $ute% considera un or/ de ZQ+,Q pentru tran&it#rile 6n con9uncie 3i 6n opo&iie, 3i de lQ+-Q pentru celelalte aspect#ri" Asta 6nsea%n# c# e7ectul unei tran&it#ri nu este /rutal, dar c# el deter%in# %ai de8ra/# o perioad# deose/ita, o <at%os7er#= astrolo8ic# 6n cursul c#reia se pot produce anu%ite eveni%ente" 'alitatea e7ectului tran&it#rii depinde de %ai %uli 7actori: + calitatea punctului tran&itat 2 tran&itare peste o planet# disonant# ar putea tre&i tendine patolo8ice, chiar 3i dac# planeta tran&itant# este /ene7ic#, 3i invers> + calitatea planetei tran&itate" Intervine %ai ales starea celest# a planetei 6n %o%entul tran&it#rii dec:t starea sa 6n te%a natal#" 6n s7:r3it, si%/olistica planetei are 3i ea i%portan#" De e.e%plu, o tran&itare a lui Saturn /ine aspectat pe Ascendent nu este neap#rat ne8ativ#" Asta poate s# 6nse%ne o perioad# de de&voltare a capacit#ilor de re&isten#, de consolidare 3i de re+ structurare, at:t la nivel 7i&ic c:t 3i ener8etic 3i psiholo8ic" Tran&itarea lui Saturn prost aspectat pe Ascendent tre/uie s# ne 7ac# s# ne te%e% de o sc#dere a vitalit#ii sau o a8ravare a unei pro/le%e de s#n#tate, %ai ales dac# e.ist# de9a o aspectare disonant# 6ntre aceste dou# si%/oluri 6n te%a natal#" Speci7icit#ile su/iectului" Se vor/e3te uneori de sensi/ilitatea unui su/iect la 7actorii

astrolo8iei" De 7apt, independent de aceast# noiune care este 8reu de deslu3it, este evident c# v:rsta 3i terenul su/iectului sunt varia/ile i%portante 6n e.pri%area unei tran&it#ri sau a unei direcii" 2 tran&itare a lui Saturn disonant va avea adesea consecine %ai u3oare la dou#&eci de ani dec:t la 3apte&eci, sau la un su/iect s#n#tos 7a# de cel care este de9a a7ectat de vreo /oala cronic#" Dac# su/iectul pre&int# puncte sla/e sau un teren %ai deose/it, tran&it#rile 3i direciile vor 6nsoi e.pri%area acestor tendine"

Direc.iile Borient,rileC! tran-it,rile /i s,n,tatea

Toat# astrolo8ia poate 7i 7ocali&at# pe do%eniul s#n#t#ii" $entru a aduce studiul direciilor 3i tran&it#rilor pe acest teren, este %ai 6nt:i nevoie s# consider#% te%a natal# dintr+un punct de vedere %edical" 6ntr+adev#r, aceast# te%# constituie re7erina pe care se vor 8re7a studiile predictive" Ascendentul, casele a 1i+a 3i a ?II+a, aduc in7or%aii 8lo/ale, prea puin precise, 3i care cer s# 7ie apro7undate printr+un studiu al celorlalte ele%ente ale te%ei" Giecare planeta repre&ent:nd atunci un pol ener8etic particular, 7iecare cas# un sector 7i&iolo8ic0va tre/ui s# interpret#% orient#rile 3i tran&it#rile dintr+un punct de vedere ener8etic 3i or8anic" Totu3i, tre/uie s# 7i% e.tre% de prudeni 6n utili&area re&ultatelor o/inute prin studii predictive" A+l anuna pe pacient despre pro/le%ele de s#n#tate sau despre perioadele critice de la nivel or8anic sau ener8etic este rareori un lucru /ene7ic" Aceste in7or%aii sunt utile practici+ anului pentru a ela/ora un trata%ent preventiv, a reco%anda anu%ite precauii 3i a 7i el 6nsu3i %ai vi8ilent 6n ur%#rirea pacientului 6n cursul unei perioade periculoase" Dar pentru /olnav, cunoa3terea acestor in7or%aii nu pot dec:t s#+l desta/ili&e&e psiholo8ic 3i ener8etic, 3i s# 7a+ vori&e&e ast7el apariia tul/ur#rilor patolo8ice"

RE:OLU3IILE SOLARE #I LUNARE

Revoluia solar# este te%a construit# e.act 6n %o%entul 6n care Soarele trece din nou prin po&iia pe care o ocupa la na3tere, ceea ce se produce 6n 7iecare an" $entru Aun#, acest lucru se produce 6n 7iecare lun# apro.i%ativ" In7or%aiile aduse de aceast# te%# privesc perioada dintre dou# treceri ale astrului prin aceea3i po&iie" Studiul revoluiilor solare 3i lunare per%it de7inirea unei <a%/iane= astrolo8ice 8eneral#, anual# ESoareleF sau lunar# EAunaF" Studie% revoluia ca pe o te%#, p#str:nd 6n %inte ideea c# este vor/a despre <cli%atul= unui an sau al unei luni" Te%a natal# r#%:ne %ereu de re7erin#, 3i ele%entele cele %ai %arcante sunt cele care reconstituie o con7i8uraie e.istent# de9a 6n harta natal#" $ute% a/orda te%a 6ntr+un %od pur %edical, atri/uindu+i 7iec#rei case o se%ni7icaie patolo8ic#" $re&ena planetelor 6n di7erite case va lua atunci o orientare deose/it#" Studiul revoluiilor solare 3i lunare per%it preci&area sau apro7undarea unor in7or%aii date de unele tran&it#ri sau de unele direcii" De e.e%plu, dac# tran&itarea unei planete lente durea&# doi sau trei ani, studiul a dou# sau trei revoluii solare care acoper# aceast# perioad# va 7i 6n %od deose/it propice e.pri%#rii acestei tran&it#ri" Dac# a/ord#% te%a de o %anier# %ai 8eneral#, studiul sectoarelor 1I, 1III 3i ?II per%ite s# se prevad# cri&ele sau pro/le%ele de s#n#tate" Totu3i, interpretarea acestor te%e tre/uie le8at# de esenial, de ceea ce este %ai

i%portant, 3i nu tre/uie s# 7ie la 7el de 7in# ca aceea a te%ei natale cu care tre /uie con7runtat# 6ntotdeauna"

TEMA ORAR" #I *NTDLNIREA CU PRACTICIANUL

;n vre%e ce ele%entele astrolo8ice studiate p:n# acu% sunt centrate 6n %od esenial pe pacient, te%a %o%entului 6nt:lnirii cu practicianul per%ite evaluarea dina%is%ului unei relaii 6ntre doi indivi&i" $ute% 7olosi data 3i ora pri%ei 6nt:lniri, sau %o%entul pri%ului contact epistolar sau tele7onic" In alt %o%ent potrivit este cel 6n care practicianul se apleac# pentru pri%a oar# asupra ca&ului repre&entat de pacient, c:nd se i%plic# pentru pri%a oar#, 7ie c# pacientul este pre&ent sau nu" 'e in7or%aii s# a3tept#% de la o ase%enea te%#@ Ea ne d# indicaii despre at%os7era suscepti/il# s# se de&volte 6ntre practician 3i pacient, despre interaciunile lor, 7i&ica, ener8etice 3i e%oionale, 3i despre posi/ilit#ile terapeutice ale practicianului 3i 3ansele lor de succes" Aceast# te%# orar# nu pune 6n discuie capacit#ile intrinseci ale terapeutului, ci in7or%ea&# %ai de8ra/# despre speci7icitatea unei 6nt:lniri, 3i despre alchi%ia care re&ult# 3i care contri/uie 6n %are parte la reu3ita trata%entului" Intr+o ase%enea te%# orar#, pute% lua Soarele 3i Jupiter ca repre&entani ai terapeutului 3i Auna 3i Ascendentul ca repre&entani ai pacientului, 3i s# studie% di7eritele con7i8uraii le8ate de ele" Mi9locul cerului poate 7i luat ca repre&entant 8lo/al al re&ultatului 6nt:lnirii 3i al aciunii terapeutice 6ntreprinse"

Capitol'l 2. Astrologia medical, /i strategia terape'tic,

'are este cel %ai /un %o%ent pentru a e7ectua un trata%ent@ 'e tip de reacii poate s# ai/# pacientul@ 'are este trata%entul cel %ai /ine adaptat terenului arhetipal al pacientului@ Astrolo8ia poate aduce preioase indicii care per%it s# se r#spund# la aceste 6ntre/#ri" Aceste in7or%aii privind strate8ia terapeutic# pot 7i clasate 6n trei 8rupe principale, dup# speci7icitatea lor 6n raport cu pacientul: + in7or%aiile 8enerale, independente de speci7icitaile su/iectului> + a7init#i sau inco%pati/ilit#i ale su/iectului 7a# de di7erite soluii terapeutice> + %o%ente speciale pentru a e7ectua o activitate terapeutic# asupra unui pacient dat

In1orma.iile generale pri0ind strategia terape'tic,.

;n a7ara oric#rei noiuni astrolo8ice le8at# de pacient Ete%a natal#, te%e orare, tran&it#ri sau direcii 6n te%a natal# etc"F, este adesea 7olositor, 6n special pe plan terapeutic, s# se deter%ine %o%entele 7avora/ile sau de7avora/ile pentru a aciona" )e /a&#% atunci %ai ales pe ciclurile lunare 3i solare, care sunt re7lect#rile ciclurilor /iolo8ice, ener8etice 3i psiholo8ice, 3i care per%it s# se deter%ine un calendar care s# scoat# 6n relie7 anu%ite momente critice' Aceast# noiune de %o%ente critice a 7ost de&voltat# 6n %od deose/it de %edicinile tradiionale din 2rient, cu% ar 7i %edicina chine&# sau ti/etan#, dar aplicaiile ei sunt universale 3i pare lo8ic s# 7ie utili&at# dac# r#%:ne% totu3i ata3ai unei dialectici occidentale" Aceste %o%ente critice sunt le8ate de 7aptul c# ener8iile individului, 6n re&onana cu cele ale cos%osului care+l 6ncon9oar# 3i c#ruia 6i este parte inte8rant#, sunt supuse unor trans7or%#ri 3i unor evoluii rit%ice care tre/uie luate 6n sea%# dac# dori% s# evita% pierderile sau pertur/#rile i%portante" Inele 7eno%ene at%os7erice sau cli%atice pot de ase%enea in7luena 6ntr+o %aniera punctual# ener8ia individului 3i este nevoie s# 7i% ateni Ia asta" Ast7el, 6n 7uang !i 8ei%ing Su 9en, tratat 7unda%ental de %edicin# chine&# pute% citi: Aa 6nceputul ciclului lunar, s:n8ele 6ncepe s# se 7luidi&e&e 3i ener8ia de protecie 6ncepe s# circule" ':nd este lun# plin#, s:n8ele 3i ener8ia a/und# 3i carnea este 7er%#" Aa Aun# nou# carnea se str:n8e, %eridianele 3i colateralele se 8olesc" Se va ine cont de %o%entul astrolo8ie pentru a re8ulari&a ener8ia 3i s:n8ele" Tre/uie respectate anu%ite re8uli 8enerale: S# se evite trata%entele pe structura 7i&ica sau ener8etic# Echirur8ie, acupunctura, cauteri&are etc"F 6n perioada solstiiilor, a echinociilor, 3i 6ntre se&oane, %o%ente inter%ediare 6ntre solstiii 3i echinocii" 6ntr+adev#r, 6n aceste perioade speciale, ener8iile u%ane su7er# %utaii i%portante 3i atunci este 7oarte di7icil s# se st#p:neasc# o intervenie e.terioar# asupra acestor ener8ii" In principiu, tre/uie evitate cele cinci &ile ce preced sau ur%ea&# acestor date speciale" Dac# nu pute% respecta aceste interdicii, tre/uie atunci s# 7i% %ai vi8ileni 6n aceste perioade 3i s# ne a3tept#% la reacii neo/i3nuite din partea pacientului" S# se evite trata%entele pe structura 7i&ic# sau ener8etic# pe Aun# nou#, 3i 6n ti%pul %o%entelor de %are insta/ilitate at%os7eric# E7ur tuniF, pentru c# acestea pot de&or8ani&a

ener8ia" )e vo% 7eri s# 7ace% trata%ente toni7iante 6n prea9%a Aunii pline, pentru c# ne a7l#% de9a 6ntr+o situaie de pletor# relativ#, ceea ce tre/uie totu3i veri7icat 3i clinic" S# se evite trata%entele 7oarte 6nc#l&itoare, dac# cli%atul este 7oarte cald, 3i invers pentru trata%entele r#coritoare" ;n a7ara ca&urilor ur8ente, este pre7era/il s# se 6nceap# un trata%ent toni7iant 6n ti%p de Aun# nou#, 3i s# se evite 6nceperea unui ase %enea trata%ent pe Aun# descresc:nd#" 6ntr+ adev#r, cre3terea Aunii aduce dup# sine 7iresc o de&voltare ener8etic# E6n sensul toni7ieriiF, pe c:nd descre3terea Aunii produce e7ectul invers" ;n a7ara ca&urilor ur8ente, este pre7era/il s# se 6nceap# un trata%ent ar%oni&ant, dispersant sau sedativ pe Aun# descresc:nd#, pentru c# e7ectele unui ase%enea trata%ent sunt crescute 6n aceast# perioad# a ciclului lunar" Din %otive %ai %ult si%/olice, este %ai /ine s# se 6nceap# un trata%ent la 6nceputul s#pt#%:nii dec:t spre s7:r3it"

Momentele propice /i contraindica.iile opera.iilor chir'rgicale

E.ista de ase%enea, re8uli 8enerale de care tre/uie s# se in# sea%a 6n ti%pul unor intervenii 7i&ice, 6n special chirur8icale" Ele decur8 din 7aptul c# ener8ia corporal# este supus# unor cicluri lunare, anuale, plurianuale, con7or% c#rora ea se concentrea&# 6n di7erite or8ane" 2 a7ectare a ener8iei 6n acest do%iciliu or8anic este suscepti/il# s# provoace pertur/#ri ale c#ror consecine se pot dovedi ne7aste" ;n practic#, 3i 6n %#sura posi/ilit#ilor, vo% evita operaiile c:nd Auna tran&itea&# se%nul si%/oli&at de or8anul operat De e.e%plu, nu se fac operaii pe cord c:nd Auna este 6n Aeu, pe 8enunchi c:nd Auna este 6n 'apricorn etc" 1o% evita de ase%enea, perioadele 6n care Auna sau o alt# planet# rapid# tran&itea&# o planet# prost aspectat# din te%a natal# 3i si%/oli&:nd or8anul de operat"

Momentele deose5ite pentr' prepararea remediilor

;n &ilele noastre, este din ce 6n ce %ai rar ca terapeutul s#+3i prepare el 6nsu3i re%ediile" Totu3i, cu c:t dori% s# acion#% %ai su/til 3i %ai pro7und, cu at:t este nevoie,s# se sta/ileasc# o relaie inti%# cu su/stanele terapeutice" Este ca&ul 6n special al tuturor su/stanelor %edicinale naturale cu% sunt plantele 3i %ineralele" Aceasta per%ite practicianului s# incorpore&e 6n re%ediu propria sa ener8ie sau intenie de vindecare" Ale8erea %o%entului 6n care se e7ectuea&# operaiunea de preparare 6%/rac# atunci o i%portan# a/solut deose/it#" Di aici, Auna este cea care va conduce aceast# ale8ere" ;n 8eneral, r#d#cinile plantelor tre/uie recoltate c:nd Auna tran&itea&# un se%n de $#%:nt> tulpinile 3i 7run&ele, c:nd Auna tran&itea&# un se%n de Ap#> 7lorile c:nd Auna tran&itea&# un se%n de Aer> 7ructele 3i se%inele c:nd Auna tran&itea&# un se%n de Goc" ;n plus, cea %ai %are parte a su/stanelor %edicinale naturale sunt dotate cu %ai %ulte propriet#i" Dac# vre% s# utili&#% o proprietate a+nu%e, o vo% poteniali&a recolt:nd planta 6n &iua 3i %ai ales la ora planetar# corespun&#toare acestei propriet#i" De e.e%plu, printre nu%e+ roasele propriet#i, an8helica e antispas%odic# 3i sto%ahic#, propriet#i lunare" $entru a o

7olosi 6n aceste indicaii, vo% 6ncerca s# o cule8e% 6ntr+o luni la ora Aunii"

Semn,t'rile planetare ale propriet,.ilor s'5stan.elor medicinale nat'rale

Propriet,.i solare Eener8ie cald# 3i uscat#F: tonic 8eneral, antiseptic, tonicardiac, tonic arterial, 6nc#l&itor, 6n special la nivelul s7erei di8estive, car%inativ" Propriet,.i l'nare Eener8ie rece 3i u%ed#F: 8alacto8o8, antispas%odic, sto%ahic, anal8e&ic, so%ni7er, hidratant, antia/ortiv, ana7rodisiac, diuretic, tonic venos 3i li%7atic" Propriet,.i merc'riene Eener8ie u%ed# sau uscat#, 3i receF: tonic circulator, 6n special la nivelul vaselor capilare, 7luidi7iant san8uin, e.pectorant, tonic al 7unciilor respiratorii, tonic al siste%ului nervos, sudori7ic, 7e/ri7u8 E%ai ales dac# 7e/ra + c#ldura + este la supra7a#F" Propriet,.i 0en'siene Eener8ie u%ed# 3i cald#F: 7luidi7iant, la.ativ Elu/ri7icareF, e%olient, /alsa%ic, decontracturant, a7rodisiac Erela.are 3i lu/ri7iereF, hipotensor, reechili/rant Propriet,.i mar.iene Eener8ie cald# 3i uscat#F: tonic, 6n special %uscular, arterial 3i se.ual Ei%puls, erectilitateF, aperitiv, a/ortiv, pur8ativ, e%etic, urticant, hipertensor, ver%i7u8, antiane%ic, e.citant E6%piedic# so%nulF" Propriet,.i @'piteriene Eener8ie cald# 3i u%ed#F: tonic al suprarenalelor, antidepresiv, protector Ede e.e%plu la nivel hepatic sau renalF" Propriet,.i sat'rniene Eener8ie rece 3i uscat#F: astrin8ent, antisudoripar, antidiareic, desecant, antiin7la%ator, he%ostatic, cicatri&ant, re+%inerali&ant, antipletoric, 7e/ri7u8 Eatunci c:nd c#ldura este 6n straturile pro7unde ale or8anis%uluiF, cola8o8, depurativ, antiscro7ulos, 8alactopriv" *apacitile analge0ice ale unei substane medicinale + sunt 6n parte le8ate de cau&ele durerii" 6ntr+adev#r, durerea poate 7i datorat# unor di7erite %ecanis%e pe care este i%portant s# le cunoa3te% dac# dori% o e7icacitate %a.i%#" Ast7el, durerile reu%atis%ale se pot datora unor pro/le%e de c#ldur#, de u%iditate, de 7ri8, chiar de v:nt, care provoac# o sta8nare a ener8iei" $lantele utili&ate vor 7i di7erite pentru 7iecare ca&" Dac# predo%in# c#ldura, vo% 7olosi plante de natur# rece ca harpa8o7itul, %esteac#nul, /ar/a+caprei, /#tr:ni3ul etc", cu a9utorul c#rora vo% poteniali&a e7ectul saturnian" Dac# predo%in# u%iditatea, vo% utili&a plante desecante cu% sunt 8eniana, %urul al/, 7run&e de piersic etc", cu care vo% poteniali&a e7ectul saturnian" Dac# predo%in# 7ri8ul, vo% utili&a plante calde ca o%a8ul Edeto.i7iantF, tulpinile de scori3oar# etc", pentru poteniali&area e7ectului solar" )u%eroase dureri ale %e%/relor in7erioare sunt datorate unei insu7iciene a circulaiei san8uine la acest nivel" Dac# 6n cau&# este circulaia venoas#, vo% cule8e plante potrivite la o or# 3i, dac# este posi/il, 6ntr+o &i lunar#" Dac# este o de7icien# a circulaiei arteriale, vo% ale8e o &i 3i o or# solare" Durerile di8estive 3i urinare necesit# adesea re%edii antispas%odice EAunaF> in7la%aiile uscate cer %edica%ente e%oliente 3i de 6n%uiere E1enusF etc"

Anal8e&ia de tip lunar a3a cu% este citat# 6n clasi7icarea de %ai sus este independent# de cau&# 3i acionea&# direct asupra siste%ului nervos central" De e.e%plu, pute% clasa 6n acest tip de anal8e&ice opiaceele, capa/ile s# trate&e toate tipurile de dureri 7#r# ca neap#rat s# aci+ one&e asupra cau&ei" Acest e7ect are de ase%enea 3i o conotaie neptunian#"

DETERMINAREA A)INIT"3ILOR #I INCOMPATI%ILIT"3ILOR SU%IECTULUI LA DI)ERITE SOLU3II TERAPEUTICE

'e tip de trata%ent are %ai %ulte 3anse s#+i 7ie /ene7ic unui /olnav@ 'u% va reaciona el la una sau alta din %etodele de 6n8ri9ire@ Alternativele terapeutice 6n 7aa /olii unui pacient sunt nenu%#rate, %ai ales dac# ine% sea%a 3i de %etodele <neortodo.e=, dintre care %ulte se /a&ea&# pe principii sau tehnici ener8etice" Ale8erea ine de cele %ai %ulte ori de /un+si%, de calitatea practicienilor a7lai la dispo&iia /olnavului, sau de a7init#ile dintre /olnav 3i terapeut" Dar astrolo8ia poate 7urni&a un ar8u%ent supli%entar per%i:nd s# se evalue&e 8radul de sensi/ilitate sau calit#ile de reacie ale unui su/iect 6n 7aa di7eritelor tipuri de trata%ente" ;ntr+adev#r, terenul personal al unui pacient 6l predispune s# 7ie %ai %ult sau %ai puin sensi/il la una sau alta dintre %etodele terapeutice" De e.e%plu, starea do%nului ?""" va 7i a%eliorata cu u3urina prin ho%eopatie, dar el va reaciona violent la trata%entele e7ectuate asupra structurii ener8etice cu% ar 7i acupunctura" $entru do%nul J""", osteopatia 3i dietetica aduc rapid o a%eliorare dura/il# 6n ansa%/lul or8anis%ului, 6n vre%e ce ho%eopatia 6i provoac# a8rav#ri 8reu suporta/ile, chiar 3i atunci c:nd re%ediul este ad%inistrat 6n diluii /une etc" A% v#&ut 6n capitolele precedente c# te%a natal# este principalul indicator al terenului su/iectului" Este deci un %ediu pe care+l vo% 7olosi pentru a e.tra8e in7or%aii privind 8radul de suscepti/ilitate al su/iectului la di7erite trata%ente" $entru a 7ace asta, studie% po&iia 3i starea celest# a di7eritelor planete, care constituie indicatori de soluii terapeutice" Dac# o planet# este 6ntr+o /un# stare celest#, %etodele pe care ea le si%/oli&ea&# vor tinde s# dea re&ultate /une, 7#r# co%plicaii sau reacii e.cesive Ecu condiia ca su/iectul s# 7ie pe %:na unui practician co%petentF" Dac# aceast# planet# este 6ntr+o proasta stare celest#, terapeuticile pe care ea le si%/oli&ea&# au %ari 3anse s# 7ie ine7iciente sau s# provoace reacii e.cesive, chiar contrare e7ectelor c#utate" Este de ase %enea posi/il ca si%pto%ele pacientului s# duc# practicianul pe o piste 7als#, 7#c:ndu+l s# prescrie sau s# e7ectue&e trata%ente a/erante" De e.e%plu, )eptun prost aspectat de Mercur sau de Soare poate 6nse%na c# si%pto%ele, sau %odul 6n care paci+ entul 63i e.pri%# si%pto%ele, nu vor per%ite s# se deter%ine un /un re%ediu ho%eopatic, 6n vre%e ce aspect#ri proaste la Iranus sau la Marte vor se%nala %ai de8ra/# reacii disproporionate sau /rutale la acest tip de trata%ent" $entru o planet# 6ntr+o stare celest# inter%ediar#, re&ultatele terapeutice sunt 6%p#rite, 6n 7uncie de particularit#ile unor /une sau proaste aspect#ri" Totu3i, aceste date tre/uie nuanate" In /un practician tre/uie s# acione&e cu pruden#, iar e.periena 3i si%ul s#u clinic 6l vor a9uta s# perceap# riscurile la care aciunea lui 6l poate

supune pe pacient" ':nd a9un8e la apo8eul artei sale, intuiia 6l poate a9uta s# perceap# in7or%a+ iile a/ordate 6n acest capitol 3i atunci vor e.ista puine ca&uri re/ele la trata%entul s#u" 6n ca&ul planetelor a7late 6ntr+o stare celest# proast#, aceste in7or%aii tre/uie luate ca avertis%ente, incit:nd la o %ai %are pruden#, la o atenie deose/it#, %ai de8ra/# dec:t la contraindicaii a/solute 7a# de di7eritele tipuri terapeutice" In ca&ul unor indicatori 6ntr+o stare celesta /un#, tre/uie 8#sit %#car un practician co%petent Eceea ce nu este 6ntotdeauna evidentLF"

Planete /i sisteme terape'tice

1o% enu%era acu% siste%ele terapeutice si%/oli&ate de 7iecare planet#" Soarele$ aciunile ener8etice 3i 8lo/ale, cu% ar 7i %a8netis%ul" 1indecare spiritual# prin <stare de 8raie=, prin /ucuria provocat# de un eveni%ent 7ericit care %o/ili&ea&# 3i sti%ulea&# /rusc toate ener8iile individului" De e.e%plu, un pacient care su7er# de lo%/osciatic# 3i care se vindec# /rusc la na3terea pri%ului s#u copil Eca& realF" L'na$ hidroterapie Ecure ter%aleF, dietetic#, 7itoterapie 3i ho%eopatie 6n do&e ponderale sau 6n diluii 9oase, talasoterapia etc" Merc'r terapie prin %i3care ETai ]i, %ar3 etc"F, prin sunet Edi7erit# de %eloterapieF, prin vi/raie, prin recitarea de sunete sau %antre, prin e.erciii respiratorii> psihoterapie 3i toate %etodele 6n care dialo8ul, co%unicarea, e.pri%area, e.teriori&area, con3tienti&area 7eno%enelor instinctive, incon3tiente sau e%oionale, per%it o reechili/rare" :en's$ %eloterapie Eacionea&# %ai de8ra/# %elodia dec:t vi/raiaF, cro%oterapie, terapie prin c:ntec, dans, prin e.pri%are artistic# etc" Marte$ pe plan %ai <8rosier=, toate interveniile asupra structurii 7i&ice, deci chirui8ie" $e un plan %ai su/til, toate interveniile pe structura ener8etic#, 6n special atunci c:nd e.ist# aplicare de c#ldur# Eca 6n cauteri&areF" Acupunctura 3i s:n8erarea intr# 3i ele 6n parte 6n aceast# cate8orie" <'piter$ terapie prin contact cu ele%entele, cu natura, cu ani%alele, 6n aceast# cate8orie intr# nu%eroase tehnici de vindecare 3a%anic#" Sat'rn$ pe plan %ai 8rosolan, %edicaia alopat#, chi%ic#, %asa9e 3i %anevre osteo+ articulare" Aa nivele %ai su/tile, osteopatia, %asa9e %eta%or7ice, oli8oterapie Ee 3i lunar#F, %etaloterapie, cristaloterapie etc" Uran's$ toate interveniile su/tile pe structura ener8etic#, cu% ar 7i aciunea asupra chaBrelor, chirur8ia eteric#, acupunctura" Nept'n$ ho%eopatia, 6n special 6n dil'.ii 6nalte, %etodele de so7rolo8ie sau de rela.are, hipno&a, vi&uali&#rile po&itive Easociat# cu SoareleF" Pl'ton$ tehnici de alchi%ie interioar# vi&:nd re8enerarea ener8iilor or8anis%ului, ]i Hon8 sau Hon8+Gu, terapiile %a8ice, trata%entele spa8Mrice etc"

MOMENTE SPECIALE PENTRU A E)ECTUA O ACTI:ITATE TERAPEUTIC" LA UN PACIENT DAT

Inele aciuni terapeutice sau unele in8er#ri de re%edii 63i pot cre3te e7ectul atunci c:nd au loc 6n ti%pul tran&it#rii Aunii prin punctele cheie ale te%ei natale"

Pentr' chir'rgie
Dac# /oala este se%nalat# printr+o disonan# 6ntre %ai %ulte planete 6n te%a natal# a unui pacient, va tre/ui s# evit#% %o%entele 6n care Auna tran&itea&# aceste planete" Dar dac# alte planete echili/rea&# sau %ini%ali&ea&# aceste disonane, vo% 6ncerca s# ale8e% o dat# de ope+ raie 6n ti%pul unei tran&it#ri a Aunii pe una dintre aceste planete </ine7#c#toare=" De e.e%plu, dac# un /olnav su7erind de tul/ur#ri coronariene tre/uie s# suporte o operaie 7#r# ca aceasta s# 7ie ur8ent#, 3i dac# te%a lui natal# are o opo&iie Saturn + Soare, echili/rat de Marte E6n se.til 3i tri8on cu cele dou# planeteF, o dat# 7avora/il# ar putea 7i aceea a tran&it#rii Aunii pe Marte" 6n acest ca&, este 7ire3te necesar ca Marte natal s# nu 7ie 6n Aeu Ese%n si%/oli&:nd ini%aF 3i ca acea dat# s# se potriveasc# 3i cu pro8ra%ul chirur8uluiL

*n homeopatie
Dac# patolo8ia este indicat# 6n te%a natal# de o disonan#, vo% da re%ediul 6n %o%entul tran&it#rii Aunii peste planeta disonant# si%/oli&:nd /oala" De e.e%plu, un ca& de reu%atis% in7la%ator poate 7i se%nalat 6ntr+o te%# natal# de o proast# aspectare 6ntre Saturn 3i Marte" 6n acest ca&, dac# co%ponenta in7la%atorie Ec#ldur#, durere, ede%F este ele%entul preponderent 6n su7erina pacientului, re%ediul ho%eopatic adaptat acestei persoane tre/uie dat 6n ti%pul unei tran&it#ri a Aunii pe Marte" Dac# acest reu%atis% este caracteri&at %ai ales prin li%it#ri de %o/ilitate sau prin de7or%#ri articulare, re%ediul va tre/ui luat 6n %o%entul tran&it#rii Aunii pe Saturn din te%a natal#" 6ntotdeauna este %ai /ine ca re%ediul s# 7ie luat puin 6nainte de tran+ &itare dec:t dup#"

*n tehnicile de regenerare a energiilor organism'l'i

De 7iecare data c:nd dori% s# da% un re%ediu vi&:nd re8enerarea anu%itor 7uncii or8anice sau ener8etice, este de dorit ca acest lucru s# se 7ac# 6n cursul unei tran&it#ri a Aunii peste o planeta si%/oli&:nd aceste 7unciuni, oricare ar 7i starea celesta a acesteia" De e.e%plu, dac# dori% s# a%elior#% vederea sau 7unciile cardiace ale unui pacient, o vo% 7ace atunci c:nd Auna va tran&ita Soarele din te%a natal#" $entru a siste%ati&a, pute% spune c# de 7iecare dat# c:nd vre% s# acion#% punctual 3i 6ntr+un %od alopat asupra unei pro/le%e, vo% c#uta o tran&itare a Aunei peste un punct ar%onios sau ar%oni&ant al te%ei natale" De 7iecare dat# c:nd dori% o aciune punctual# de natura ho%eopatic#, vo% c#uta o tran&itare a Aunii peste un punct di&ar%onic al te%ei natale" (ine6neles, acest punct tre/uie s# 7ie le8at 6ntotdeauna de e.pri%area patolo8iei pe care dori% s+o trat#%" 6n s7:r3it, c:nd 7ace% o aciune de re8enerare, %o%entul propice este tran&itarea Aunii peste indicatorul de or8an sau de 7uncie ce tre/uie re8enerate"

;n practic#, este uneori di7icil s# 6%paci toate in7or%aiile pe care le+a% v#&ut %ai sus, 3i c#rora tre/uie ad#u8ate i%plicaiile sociale 3i cotidiene Epro8ra%ul de lucru al practicianului sau al /olnavului, orele de so%n etc"F" 6n lips# de ceva %ai /un, tre/uie s# ne %ulu%i% de a s7#tui s# se evite datele cele %ai de7avora/ile pentru un trata%ent anu%e"

PARTEA A I:8A SINTE&A #I CA&URI CLINICE

Capitol'l (. CDTE:A DATE )UNDAMENTALE DE )I&IOLO IE #I DE PATOLO IE UMAN"
Scopul acestui capitol este s# ilustre&e cu% pute% studia 7uncionarea corpului o%enesc 7olosind dialectica astrolo8ic#" Totul, 6n o%, poate 7i considerat prin inter%ediul acestui 7iltru" Dac# relaiile dintre psiholo8ia u%an# 3i astrolo8ie au 7#cut o/iectul a nu%eroase lucr#ri, studi+ ile re7eritoare la analo8iile 6ntre 7i&iolo8ic+u%an# 3i astrolo8ie sunt rare" Este o %unc# colosal# care cere 6n acela3i ti%p o 6nele8ere a arhetipurilor astrolo8ice 3i o /un# cunoa3tere a %ecanis%elor 7i&iolo8ice ale corpului u%an" 'eea ce ur%ea&# nu este dec:t o schi# a ceea ce ar putea s# 7ie o ase%enea %unc#" $unctele au 7ost alese %ai ales din cau&a interesului lor didactic"

EM%RIOLO IE
E%/riolo8ia studia&# de&voltarea e%/rionului 3i or8anelor de la 7ecundare p:n# la s7:r3itul celei de a doua luni" In decursul acestei perioade se 7or%ea&# schiele tuturor or8anelor, ale %e%/ranelor e%/rionare 3i placenta" Aceast# de&voltare ascuns#, t#cut#, 6nchis#, auto%at# 3i incon3tient#, 6ntr+un %ediu acvatic, este 6n 8eneral de natur# lunar#" Dar ca pentru orice 7eno%en viu Edup# a.io%a <Totul este 6n tot=F, dac# studie% 6n detaliu di7eritele procese care o constituie, pute% s#+i atri/ui% una sau %ai %ulte se%n#turi planetare deose/ite" Ast7el, 7eno%enul de cre3tere 3i de e.pansiune are o puternic# consonan# solar# 3i 9upiterian#> li%itarea cre3terii acestui e%/rion 6ntr+un spaiu 3i un coninut anu%e este de natur# saturnian#> nidaia, de&voltarea cavit#ii a%niotice 3i a coninutului lichid, ela/orarea unui siste% care s# per%it# schi%/urile nutritive 6ntre e%/rion 3i %a%#, sunt tipic lunare> schi%/urile %e%/ranare la nivel placentar au o se%n#tur# %ercurian# etc" Dup# 7ecundare 6n tro%pa lui Gallope, celula pri%ordial# su7er# o serie de divi&iuni care o 7ac s# ia un aspect de %ur#, de unde nu%ele s#u de <%orul#=" Ea p#r#se3te locul 7ecund#rii pentru a p#trunde 6n cavitatea uterin# 3i a se 7i.a de perete" Aceast# nidaie va sti%ula cre3terea e%/rionului 3i va per%ite de&voltarea structurilor care s#+i asi8ure nutriia"

Dup# nidaie, e%/rionul ia aspectul unei 7oie celulare, %ai 6nt:i du/l# E7i8" *F, apoi tripl# E7i8" ZF, 6n vre%e ce stratul superior al /utonului e%/rionar proli7erea&# pentru a 7or%a a%niosul 3i cavitatea a%niotic#" Ast7el, 7iina u%an# trece de la unicitate la duplicitate apoi la triplicitate" <Inu= evoluea&# spre <Doi=, apoi rapid spre <Trei=" Aceste trei 7oie e%/rionare sunt la ori8inea tuturor esuturilor din or8anis%" Din interior spre e.terior, se nu%esc endo/last, %e&o/last, ecto/last" Este 8reu s# le8#% aceste trei 7oie e%/rionare de o ener8ie planetar# anu%e" In schi%/, analo8ia cu cele trei su/stane alchi%ice care sunt Mercurul, Sul7ul 3i Sarea este evident#" Merc'r'l are ca principale caracteristici %o/ilitatea 3i trans%iterea" Aceste caractere pot 7i deci apropiate de 7oia ecto/lastic#, care este la ori8inea esutului nervos, a p#rii no/ile a or8anelor sen&oriale 3i a pielii" Sarea d# corpului soliditate, coe&iune" Este lo8ic s# i se asocie&e %e&o/lastul, a7lat la ori8inea oaselor, a cartila9elor, a %e&oteliului 3i a esutului con9unctiv care este un esut de susinere 3i de coe&iune" S'l1'l este un principiu de e.pansiune, de c#ldur#, de activitate 3i de trans7or%are" El corespunde 7oarte /ine endo/lastului care produce epiteliul tu/ului di8estiv, cel al 7icatului, al ve&iculei /iliare 3i al 8landelor di8estive, precu% 3i endoteliul celor %ai %ulte dintre 8landele endocrine" Ta/elul al#turat sinteti&ea&# ori8inea e%/riolo8ic# a di7eritelor esuturi ale or8anis%ului" $aralel cu de&voltarea e%/rionar# se ela/orea&# 3i placenta, care per%ite schi%/urile de ele%ente nutritive 3i de3euri 6ntre %a%# 3i 7#t" Aceast# 7uncie de nutriie este tipic lunar#" Ea per%ite acu%ularea de %ateriale care susin 6ntruchiparea 7iinei vii 3i contactul s#u cu lu%ea %aterial#" Schi%/urile 6n sine sunt de natur# %ercurian#" $lacenta este de ase%enea locul de ela/orare a unui hor%on EC'HF care sti%ulea&# secreia de pro8esteron, necesar e%/rionului pentru a r#%:ne 7i.at de %ucoasa uterin#" Este i%posi/il s# se atri/uie hor%onilor se.uali 7e%inini o sin8ur# se%n#tur# planetar#" Estro8enii au o 7uncie de de&voltare 3i de %eninere a caracterelor se.uale secundare, de

natur# venusian#" Ei particip# la de&voltarea endo%etrului EAunaF 3i re8lea&# echili/rul hidroelectrolitic 3i 8r#sos Eechili/ru Aun# + SaturnF 3i sinte&a proteic# JupiterF" $ro8esteronul pre8#te3te endo%etrul pentru nidaie 3i s:nii pentru secreia lactata EAunaF" El are o aciune hiperter%i&ant# ESoareleF 3i reduce coninutul 6n ap# al esuturilor ESaturnF"

SISTEMUL IMUNITAR #I SL"%ICIUNILE LUI

Siste%ul i%unitar este ansa%/lul %i9loacelor de ap#rare ale or8anis%ului 6%potriva a8resiunilor /iolo8ice sau /iochi%ice e.terioare" Acest siste% a 7ost pus 6n eviden# recent 3i cuno3tinele 6n acest do%eniu au pro8resat %ult 6n ulti%ii trei&eci de ani" I%unitatea este i%plicata 6n nu%eroase procese patolo8ice precu% %aladiile in7ecioase, aler8iile, patolo8iile auto+i%une, respin8erile de 8re7e 3i SIDA Din punct de vedere anato%ic, siste%ul i%unitar are ca suport siste%ul li%7atic, 7or%at dintr+un lichid, limfa, din vase r#spun&#toare 3i transportul ei, 6asele limfatice, 3i din or8ane ane.e, 7or%at din esutul li%7oid 3i conin:nd un %are nu%#r de celule li%7oide: limfocitele' 6nt:lni% esut li%7atic di7u& la nivelul tu/ului di8estiv, al c#ilor respiratorii 3i urinare, 3i 6n cea %ai %are parte a or8anelor corpului" Wesutul li%7atic se poate or8ani&a 6n %ici %ase nu%ite 7oliculi li%7atici, sau 6n structuri %ai co%ple.e, or8anele li%7oide, care cuprind 8an8lionii li%7atici, a%i8dalele, apendicele cecal, ti%usul 3i splina" 2ri8inea e%/riolo8ic# a di7eritelor esuturi: Endo/last
Epiteliul tu/ului di8estiv E6n a7ar# de 8ur# 3i canalul analF 3i al 8landelor tu/ului di8estiv Epiteliul ve&iculei /iliare 3i al 7icatului Epiteliul 7arin8elui, al tro%pei lui Eustache, al a%i8dalelor, larin8elui, traheei, /ronhiilor 3i pl#%:nilor Epiteliul tiroidei, al paratiroidelor, al pancreasului si ti%usului Epiteliul prostatei, al uretrei, al ve&icii, al 8landelor lui 'o\per, al va8inului, al vesti/ulului

Ecto/last
Wesut nervos Epider%#, 7oliculi pilo3i, un8hii, epiteliul 8landelor cutanate 'ristalin, cornee, nerv optic, %u3chii interni ai ochiului )euroepiteliul or8anelor sen&oriale Epiteliul 8urii, al sinusurilor 7eei, al urechilor, al 8landelor salivare 3i al canalului anal Epiteliul epi7i&ei, hipo7i&ei 3i %edulosuprarenalei

Me&o/last
Toi %u3chii scheletici, %u3chiul cardiac 3i cea %ai %are parte a %u3chilor nete&i 2s, cartila9e 3i toate esuturile con9unctive S:n8e, %#duva osoas#, esutul li%7atic, endoteliul vaselor san8uine 3i li%7atice Der%a Tulnica 7i/roas# 3i vascular# a ochiului, urechii %edii Me&oteliul toracic 3i a/do%inal Epiteliul rinichilor, al ureterelor, al cortico+ suprarenalei, al 8onadelor 3i al canalelor 8enitale

Gunciile siste%ului li%7atic sunt %ultiple" 1asele li%7atice drenea&# lichidele din spaiile tisulare 3i aduc 6n siste%ul venos %olecule %ari proteice sau lipidice re&ultate din %eta/olis% sau din di8estie" Aceast# 7uncie de drena9 are de ase%enea 3i un rol de suprave8here 3i ap#rare, prote9:nd or8anis%ul 6%potriva ele%entelor care 6i sunt str#ine" 6n 8eneral, aceast# 7uncie are o se%n#tur# solar#, chiar dac# pute% distin8e di7erite %ecanis%e care au se%n#turi planetare deose/ite" Acestea sunt %ai ales procesele de recunoa3tere a ceea ce aparine su/iectului de ceea ce+i este str#in care au o se%n#tur# solar#" Distru8erea ele%entelor str#ine este de natur# %arian# 3i plutonian#" Sistemele de ap,rare im'nitar,

;n 7aa unor a8resiuni sau a p#trunderii de ele%ente str#ine 6n or8anis%, se de&volta anu%ite reacii de ap#rare, pe care le pute% 6%p#ri 6n dou# 8rupe: re&istena speci7ic# 3i re&istena nespeci7ic#" :e0istena nespecific Acionea&# independent de natura a8resorului" Este %ai 6nt:i /ariera cutanat#, pri%a linie de ap#rare 6%potriva %icroor8anis%elor 3i a pertur/#rilor at%os7erice 3i ter%ice" Aceasta /arier# %ecanic# 3i chi%ic# are o se%n#tur# saturnian#" Aa 7el este ca&ul 3i cu procesele de cicatri&are care ur%#resc restaurarea inte8rit#ii acestei /ariere, 3i cu 7eno%enele de vasoconstricie de la nivelul pielii care per%it s# se li%ite&e schi%/urile cu e.teriorul" 1asodilataia cutanat#, care 7avori&ea&# schi%/urile 3i per%ite transpiraia, are o se%n#tur# %ercurian#" Aciditatea piei, controlat# de Marte, inhi/# cre3terea anu%itor 8er%eni" $re&ena 6n se/u% a su/stanelor anti/acteriene are o se%n#tur# plutonian#"" In or8anis%, 6n ti%pul in7eciilor, sunt secretate nu%eroase su/stane anti/acteriene" Este, de e.e%plu, ca&ul co%ple%entului seric, un ansa%/lu de proteine capa/il s# sti%ule&e unele reacii de distru8ere sau s# 7r:ne&e evoluia nu%eroaselor %icroor8anis%e" Aceast# secreie de produse to.ice este o 7uncie plutonian#" Alte su/stane, cu% ar 7i inter7eronul, prote9ea&# celulele nein7ectate 6%potriva in7eciilor virale" Aceasta este o proprietate 9upiterian#" ;n plus, ele%entele str#ine sau recunoscute ca atare E/acterii, viru3i, dar 3i celule canceroaseF vor su7eri un 7eno%en de 7a8ocito&# din partea anu%itor celule de ap#rare a or8anis%ului" Aceste ele%ente str#ine vor 7i in8erate de celule, %icro7a8e 3i %acro7a8e, apoi distruse de secreiile de en&i%e litice din aceste celule" Ga8ocito&a per%ite reali&area acestei distru8eri 6ntr+un loc 6nchis, prote9:nd %ediul e.tracelular de aciunea en&i%elor destructive" Aceste caracteristici au o se%n#tur# lunar#" Mi3carea celulelor de ap#rare 6nainte de 7a8ocito&# este de natur# %ercurian#, 6n vre%e ce aciunea a8resiv# 3i destructiv# este tipic %arian#" :e0istena specific Aceasta re&istena speci7ic# a or8anis%ului %ai este nu%it# imunitate' Mecanis%ele ei ur%#resc s# distru8# un anu%it tip de celule sau de %olecule" Winta spre care se vor or8ani&a reaciile i%unitare este nu%it# antigen' Acesta este o su/stana chi%ic# volu%inoas#, cel %ai adesea proteic#, recunoscut# ca str#in# or8anis%ului" Anti8enele sunt e.tre% de variate" De e.e%plu, pute% s# le 6nt:lni% pe %e%/rana /acteriilor sau 6n nucleul lor, pe %e%/ranele celulare sau 6n polen" 1iru3ii, to.inele /acteriene, esuturile 8re7ate sau or8anele transplantate sunt de ase%enea 7oarte anti8enice" Siste%ul i%unitar, c:nd vine 6n contact cu un anti8en, va reaciona 7ie prin inter%ediul celulelor capa/ile s# se 7i.e&e direct pe acest anti8en 3i s#+l distru8# Ei%unitatea celular# datorit# li%7ocitelorF, 7ie produc:nd su/stane chi%ice %ai %ult sau %ai puin to.ice, anticorpii, deversai 6n s:n8e 3i capa/ili s# se 7i.e&e pe anti8en 3i s#+l distru8# Ei%unitatea+ u%oral# dependent# de li%7ocitele (F" I%unitatea celular# este de natur# %arian#, i%unitatea u%oral# de natur# plutonian#" Dar 3i aici, pute% atri/ui 7iec#rui ele%ent participant la %ecanis%ele i%unitare o se%n#tur#

planetar# deose/it#" Ast7el, 6n i%unitatea celular#, anu%ite li%7ocite T au un rol destructiv direct asupra anti8enului EMarteF> altele au un rol de a%pli7icare a r#spunsului i%unitar EJupiterF> altele au un rol de %e%ori&are 3i de recunoa3tere a anti8enului EAun#0SoareF> altele au o 7uncie au.iliar#, secret:nd o su/stana care sti%ulea&# proli7erarea li%7ocitelor uci8a3e 3i declan3ea&# producerea de anticorpi a li%7ocitelor ( Jupiter0MercurF> altele li%itea&# sau atenuea&# reaciile i%unitare ESaturnF etc"

Anomaliile sistem'l'i im'nitar

$aladiile auto#imune Ele sunt datorate activ#rii siste%ului i%unitar al or8anis%ului 6%potriva propriilor esuturi" 6n stare nor%al#, e.ist# un 7eno%en de toleran#, prin care se evit# ca li%7ocitele sa reacione&e 6%potriva esuturilor or8anis%ului din care 7ac parte" Ineori, aceast# toleran# dispare, de e.e%plu, pentru nucleu sau alte or8ane celulare care sunt luate drept anti8eni, ceea ce provoac# di7erite %aladii" Acest 7eno%en de autodistru8ere este de natur# plutonian#" ;ntr+o te%# natal# sau 6n te%a orar# a unei /oli, acest %ecanis% poate 7i e.pri%at, printre altele, prin aspect#ri proaste 6ntre $luton 3i Soare" 6n alte ca&uri, se constat# aspect#ri proaste 6ntre $luton 3i planeta si%/oli&:nd 7uncia le&at#: de e.e%plu, Mercur pentru %o/ilitate articu+ lar#, Marte pentru trans%iterile nervoase, Soarele pentru secreiile tiroidiene etc" $rintre %aladiile auto+i%une, pute% cita poliartrita reu%atoid#, lupusul erite%atos, unele tiroidite, 8lo%erulone7ritele, ane%iile he%olitice sau sclero&a 6n pl#ci" A 7ost de%onstrat recent 7aptul c# dia/etul insulinodependent are ca ori8ine 7eno%ene auto+i%une, s7:r3ind prin distni8erea structurilor tisulare unde sunt ela/orai hor%onii re8latori ai 8lice%iei Einsulele Aan8erhansF" ;n anu%ite ca&uri, /oala se e.pri%# astrolo8ie dup# caracterele sale clinice %ai de8ra/# dec:t 6n 7uncie de %ecanis%ele auto+i%une" H#si% adesea un caracter in7la%ator, de natur# %arian#, 3i o tendin# la sclero&#, de de7or%aii 3i la pierdere pro8resiv# sau la o insu7icien# a unor 7uncii or8anice sau 7uncionale, de natur# saturnian#" 6n acest ca&, Marte 3i Saturn sunt deci principalii indicatori de /oal#, 3i ai r#sunetului acesteia asupra vieii individului Ede e.e%plu, in7ir%itate, invaliditate etc"F" Av:nd 6n vedere co%ple.itatea acestor patolo8ii, at:t 6n e.pri%are c:t 3i 6n cau&ele lor su/tile, patolo8ii, astrolo8ul tre/uie ca, de 7iecare dat# c:nd este posi/il, s# se a9ute cu te%a orar# a /olii, %ai /o8at# 3i %ai precis#, pentru a deslu3i ori8inea tul/ur#rilor 3i a avea 6n vedere un pro8nostic 3i un trata%ent" "lergia sau +ipersensibilitatea Geno%enele aler8ice sunt datorate unei reacii e.cesive a siste%ului i%unitar 6n raport cu anti8enul, pe care acu% 6l nu%i% aler8en" $rintre aler8enii cel %ai des 6nt:lnii, 8#si% nu%eroase ali%ente Eou#, lapte, pe3te etc"F, polenurile, %edica%ente, p#r de ani%ale, pra7, %uce8aiuri" De 7apt, orice ele%ent str#in este suscepti/il s# provoace la un %o%ent dat o reacie aler8ic#" 2 reacie de hipersensi/ilitate poate s# apar# la un al doilea contact cu su/stana str#in#" $ri%ul contact sensi/ili&ea&# su/iectul 6%potriva a8resorului, iar la al doilea contact se produce o reacie i%unitar# e.cesiv#"

Reaciile aler8ice cele %ai curente sunt urticaria, ec&e%a, rinita se&onier#, ast%ul /ron3ic" Mai rar, dar uneori 7oarte 8rav, este 3ocul ana7ilactic care poate pune 6n pericol viaa su/iectului pentru c# poate provoca un stop circulator sau respirator" ;n 8eneral, aceast# reactivitate e.cesiv# la un sti%ul este tipic uranian#" Dup# %odul de e.pri%are al /olii, pot 7i i%plicate 3i alte planete: Marte, dac# in7la%aia este i%portant#> Saturn, dac# e.ista 7eno%ene de constricie, ca 6n ast%> Auna, dac# ede%ul este se%ni7icativ> Mercur, dac# 7eno%enele sunt 7u8are, %o/ile, super7iciale 3i peri7erice etc" E.ist# uneori o corelare 6ntre evoluia adesea ciclic# a acestor %aladii 3i unele cicluri astrolo8ice, lunare 3i solare 6n special" !eficitele imunitare E.ista %ai %ulte tipuri de de7icite i%unitare, clasate dup# cau&ele 3i %ecanis%ele lor" Este de actualitate s# se considere de7icitele i%unitare ca 7iind de ori8ine viral#, nu%ite o/i3nuit SIDA Esindro% de i%unodepresie c:3ti8at#F, dar nu tre/uie uitate pro/le%ele de apla&ie, cel %ai adesea de ori8ine intro8en# E%edica%ente, radioterapieF, aspleniile, re&ultate 6n ur%a a/laiei splinei de cau&# trau%atic#, purpura sau /olile he%atolo8ice, de7icitele i%unitare u%orale, de e.e%plu 6n li%7oa%e sau %ielpa%e, 3i de7icitele de i%unitate celular# non+CI1, de e.e%plu dup# trata%entul cu i%unosupresoare, cu corticoi&i, sau dup# radioterapiile de lun8# durat#" $rincipala consecin# a de7icitelor i%unitare este 7ra8ilitatea or8anis%ului 7a# de a8enii in7ecio3i, 3i deci 7avori&area apariiei 3i a8rav#rii in7eciilor" In plus, sl#/irea ap#r#rii or8anis%ului 7avori&ea&# apariia de tu%ori canceroase" 6n SIDA pot ap#rea tu%ori cu% ar 7i %aladia Oaposi, li%7oa%e sau carcinoa%e care pot a7ecta or8anele interne 3i pielea" ;n 8eneral, un de7icit i%unitar poate 7i se%nalat 6ntr+o te%# natal# sau 6ntr+o te%# orar# printr+o po&iie disonant# a Soarelui 7a# de Saturn, $luton, chiar Marte" 6n ca&ul SIDA, conta%inarea se.ual# sau pe cale san8uin# are o se%n#tur# plutonian#" Aa 7el este 3i pentru apla&iile datorate to.icit#ii unui trata%ent anticanceros" $redispo&iia 7a# de in7ecii sau de tu%ori cu anu%ite locali&#ri poate s# 7ie e.pri%at# prin po&iia 6n se%n a unor planete %ale7ice 6n te%a natal# sau 6n te%a orar# a /olii" :espingerea grefelor 2 8re7# const# 6n a 6nlocui un esut, sau o parte a unui or8an le&at, care nu %ai poate s#+3i asi8ure 7uncia 3i nici nu poate 7i reparat, printr+un esut analo8" $ute% preleva acest esut de la su/iectul 6nsu3i pentru a+l 8re7a 6ntr+o alt# parte a corpului Ese 6nlocuie3te ast7el 7recvent o arter# coronar# de7icient# printr+un 7ra8%ent de ven# sa7en# prelevat# de la nivelul 8a%/eiF: este o autogrefa, 6n 8eneral per7ect tolerat# din punct de vedere i%unitar" Dar cel %ai adesea, se prelevea&# un or8an sau un esut de la o alt# persoan# Eho%o8re7#F" Se pune atunci pro/le%a toleranei i%unitare 7a# de acest 8re7on" 6ntr+adev#r, siste%ul i%unitar al pri%itorului risc# s# recunoasc# pe acest 8re7on anti8eni pe care+i consider# str#ini 3i din aceast# cau&# s# reac+

ione&e pentru a+i eli%ina" Aceast# recunoa3tere este datorat# pre&enei proteinelor str#ine de la nivelul 8re7onului" Studiul acestor proteine a per%is s# se distin8# di7erite grupe tisulare E8rupe CAA"""F analo8e 8rupelor san8uine, 3i care per%it s# se prevad# co%pati/ilitatea unui 8re7on cu un pri%itor dat A3a cu% a% v#&ut, recunoa3terea a ceea ce este <sine= 3i a ceea ce este <altul= e o 7uncie solar#" Geno%enele de distru8ere care ur%ea&# unei ase%enea recunoa3teri sunt de natur# %arian# Ein7la%aii, reacii a8resiveF, plutonian# Esinte&a de anticorpi care vor <otr#vi= 8re7onulF, apoi saturnian# E7i/ro&#, alterare ireversi/il# a capacit#ilor 7uncionale ale esutului sau or8anului 8re7atF" 6n te%a natal#, aptitudinile de a da sau a pri%i 8re7oane sunt indicate de casa a 1II+a, de patronul ei 3i de planetele care o ocup#" &enomenele de canceri0are ;n or8anis% e.ist# 6n per%anen# ano%alii In 8ene&a celular# care duc la producere de celule anor%ale" 'el %ai adesea, siste%ul i%unitar este capa/il s# recunoasc# aceste celule anor%ale 3i s# le distru8#" Se 6nt:%pl# 6ns# uneori, din %otive 6nc# 8reu de7inite, ca siste%ul i%unitar s# 7ie de7icitar 3i celulele s# reu3easc# s# se %ultiplice 6ntr+un %od %ai %ult sau %ai puin anarhic" Re&ulta de&voltarea de tu%ori, %ai %ult sau %ai puin %ali8ne dup# 8radul lor de deconectare de la %ecanis%ele de control ale or8anis%ului, care tind s# li%ite&e proli7erarea e.cesiv# de celule" Distin8e% deci tu%orile /eni8ne, constituite din celule 7oarte apropiate de celulele nor%ale 3i a c#ror proli7erare este li%itat# 6n spaiu, 3i tu%orile %ali8ne, sau canceroase, ale c#ror celule pre&int# 8rade de anor%alitate %ai i%portante, care nu %ai r#spund la siste%ele de li%itare, 3i care pot cel %ai adesea s# %i8re&e pentru a invada esuturi vecine sau 6ndep#rtate" Apariia cancerului poate surveni la nivelul tuturor esuturilor or8anis%ului" Din punct de vedere astrolo8ie, Soarele 3i $luton sunt 7recvent i%plicate atunci c:nd apar ano%alii privind reproducerea celular#, 7eno%ene anor%ale la nivelul nucleului celular, 3i 7eno%ene de distru8ere 6n pro7un&i%e ale structurilor 3i ener8iilor vitale ale su/iectului" Iranus poate s# e.pri%e caracterul anarhic al acestor 7eno%ene" Jupiter, capacit#ile de e.pansiune lo+ cal#, Mercur posi/ilit#ile de %i8rare la distan# E%etasta&eF" 'asele cele %ai 6n raport cu evoluia /olii sunt casa a IlI+a pentru e.tensia loco+re8ional# 3i casa a D'+a pentru %etasta&e" (ine6neles, toate celelalte, case pot 3i ele s# 7ie i%plicate: casa a 1+a pentru r#sunetul asupra vitalit#ii 3i a st#rii 8enerale> casa a II+a pentru ceea ce prive3te ana/olis%ul> casa a 1III+a pentru 7eno%enele de distru8ere 3i durere etc" Se%nele a7ectate de disonane indic# adesea locali&#rile iniiale sau secundare ale /olii"

ASPECTE ASTROLO ICE #I ENER ETICE ALE DI ESTIEI

;n para8ra7ele precedente, a% v#&ut cu% pute% arunca o privire astrolo8ic# asupra 7i&iolo8iei u%ane a3a cu% este ea descris# de %edicina %odern#, care se ba0ea0 pe o a/ordare %aterialist#, /iochi%ic# a vieii, 6n ceea ce ur%ea&#, vo% ar#ta cu% astrolo8ia poate 3i ea s# 7ie aplicat# unei vi&iuni %ai ener8etice a 7uncion#rii corpului o%enesc" Di8estia este de7init# de toate %edicinele tradiionale ca 7iind ansa%/lul proceselor ce per%it inte8rarea 6n or8anis% a ener8iilor terestre, 3i aceasta prin inter%ediul ali%entelor" 6n

toate aceste %edicini ener8etice, di8estia este o 7uncie central#, a c#rei calitate este indispensa/il# unei /une s#n#t#i" Ast7el, 6n %edicina tradiional# chine&#, 7unciile di8estive sunt le8ate de ele%entul central, $#%:ntul In %edicina aMurvedic#, 6n 7aa oric#rei pro/le%e de s#n#tate, se veri7ic# %ai 6nt:i calitatea lui A8ni, 7ocul di8estiv, al c#rui echili/ru este indispensa/il unei st#ri ener8etice s#n#toase" ':nd A8ni este nor%al, di8estia, dar 3i circulaia sunt /une" R#su7larea 3i %irosul corpului sunt pl#cute" Ener8ia 3i ap#rarea 6%potriva /olilor sunt puternice" )oc'l digesti0 )oiunea de 7oc di8estiv este 7unda%ental# 6n 6nele8erea di8estiei" Acest 7oc, situat la nivelul sto%acului 3i al intestinului, este indispensa/il pentru a opera adev#ratul proces alchi%ic care este di8estia" Ast7el, ali%entele sunt trans7or%ate 6n ele%ente asi%ila/ile care apoi sunt a/sor/ite, iar re&iduurile sunt concentrate 3i apoi eli%inate" Se poate sta/ili o paralel# 6ntre 7ocul di8estiv 3i secreiile chi%ice Een&i%e, aci&i, s#ruri etc"F ale sucului 8astric care per%ite 7ra8%entarea ali%entelor" 4n medicina a;ur6edic Se distin8 trei principale tipuri de de&echili/re privind 7ocul di8estiv: 7ocul di8estiv e.cesiv, 7ocul di8estiv insu7icient 3i 7ocul di8estiv nere8ulat + In 7oc di8estiv e.cesiv 7ace ca apetitul s# 7ie e.a8erat, circulaia %ai puternica, uneori 6n e.ces, ceea ce induce riscurile de hipertensiune, de s:n8er#ri 3i de acu%ul#ri de to.ine" Tran&itul tinde s# 7ie accelerat, cu scaune %oi sau diaree" Re&istena la /oli este 6n 8eneral /un#, dar c:nd apare vreo /oal#, aceasta este adeseori violent# 3i 8rav#, lu:nd 7or%# de 7e/r# sau cri&#" + In 7oc di8estiv insu7icient 7ace ca apetitul 3i %eta/olis%ul s# 7ie sla/e, su/iectul tinde s# ia 6n 8reutate, chiar dac# %#n:nc# puin" E.ista e.ces de %uco&it#i sau de lichide" 'irculaia 3i ap#rarea or8anis%ului sunt sla/e" (olile sunt 6n 8eneral puin violente 3i 7#r# 8ravitate" + In 7oc di8estiv nere8ulat 7ace ca apetitul s# 7ie varia/il, cu alternane de 7a&e de e.ces apoi de inapeten#" E.ist# adesea 8a&e, /alon#ri 3i constipaie" 'irculaia 3i re&istena or8anis%ului la /oli e.terne sunt de ase%enea, varia/ile" (olile tind cu ti%pul s# sl#/easc# or8anis%ul 3i a7ectea&# 7recvent siste%ul nervos" 4n medicina +ermetic $aracelsus re8rupea&# tul/ur#rile le8ate de o dis7uncie a 7ocului di8estiv 6n ceea ce el nu%e3te >,7lu. di8estiv=" Distin8e 3i el ano%aliile datorate unui 7oc di8estiv e.cesiv, insu7icient sau nere8ulat"

Di1eritele etape ale digestiei

/e plan anatomic Se distin8 patru 7a&e principale ale di8estiei: + la nivel /ucal, ali%entele sunt %asticate 3i i%pre8nate cu saliv#, 6n acest stadiu, intervin

ener8iile lunare Ei%/i/iieF 3i %ariene Es7#r:%areF> + la nivelul sto%acului, ali%entele sunt acu%ulate, i%pre8nate cu sucuri di8estive 3i a%estecate" Aceast# 7a&# este 6n %od esenial lunar# Eacu%ulare, i%/i/iie, di&olvareF> + la nivelul intestinului su/ire, 7ra8%entarea ali%entelor este 6ncheiat# apoi ele%entele nutritive sunt a/sor/ite 3i trec 6n s:n8e" Alt7el spus, se 7ace separarea 6ntre ceea ce este <pur=, care este asi%ilat, 3i <i%pur=, care+3i continu# dru%ul prin tu/ul di8estiv pentru a 7i eli%inat Aceasta 7a&# este %arian# E7ra8%entareF, lunar# 3i %ercurian# Easi%ilare 8raie schi%/urilor trans%e%/ranareF" + la nivelul intestinului 8ros, re&iduul este concentrat 6n vederea eli%in#rii" Este o 7a&# esenial saturnian#" /e plan energetic E.ist# diver8ene 6ntre di7eritele siste%e %edicale" De e.e%plu, 6n %edicina aMurvedic#, se distin8 trei 7a&e ale di8estiei: + la nivelul 8urii 3i al sto%acului do%in# Oapha, Apa, ceea ce include secreiile salivare 3i 8astrice" In acest stadiu, sunt a/sor/ite ele%entele $#%:nt 3i Ap#" $e plan astrolo8ie, este o 7a&# lunar#> + la nivelul intestinului su/ire do%in# $itta, Gocul, ceea ce include secreia /iliar# 3i pancreatic#" In acest stadiu este e.tras ele%entul Goc" Este o 7a&# solar# 3i %arian#> + la nivelul intestinului 8ros do%in# 1ata, Aerul, ceea ce 6nsea%n# 7or%area scaunelor" 6n acest stadiu sunt e.trase ele%entele cele %ai su/tile, adic# Aerul 3i Spaiul" Este o 7a&# %ercurian# 3i saturnian#" + Ast7el, 6n ciuda a/ord#rilor di7erite con7or% 7iec#rei tradiii, re8#si% acelea3i se%n#turi astrale care caracteri&ea&# procesele di8estive: + acu%ularea 3i disoluia sau i%/i/iia sunt de natur# lunar#> + 7ra8%entarea, re&ultatul aciunii 7ocului di8estiv, de natur# %arian# 3i solar#> + a/sor/ia, de natur# lunar# 3i %ercurian#> + concentrarea 3i eli%inarea re&iduurilor, de natur# saturnian#" ;n a7ar# de acestea, se produc 3i 7eno%ene %ai eterate, cu% ar 7i su/li%area ener8iilor cele %ai su/tile din ali%ente, care nu intr# 6n sche%a ar#tat# %ai sus, 3i de natur# neptunian#" Aceste 7eno%ene per%it s# se inte8re&e direct ener8ia ele%entelor" Aceasta se produce 6n proporie aproape nese%ni7icativ# 6n ti%pul di8estiei nor%ale, dar este posi/il ca, 8raie unor anu%ite tehnici, acest proces s# creasc# 3i s# se susin# doar prin acest %od E8#si% practici de acest 7el 6n Mo8a indian# sau 6n /udis%ul ti/etan sau chine&F" Toate procesele ener8etice ale di8estiei sunt str:ns le8ate de 8usturile 3i calit#ile speci7ice ale ali%entelor, de care se ine sea%a 6n %od deose/it 6n %edicina ener8etic#"

Alimentele 9n medicina energetic,

;n vre%e ce 6n %edicina %odern# nu se ine sea%a dec:t de co%po&iia /iochi%ic# a

ali%entelor Eprotide, lipide, 8lucide, s#ruri %ineraleF 3i de potenialul lor caloric, 6n %edicina ener8etic# sunt luai 6n consideraie nu%ero3i ali 7actori %ai su/tili" *alitatea energetic a ali%entului, care depinde de prospei%ea lui 3i de tot ceea ce 7ace din el un ele%ent natural: ast7el, o plant# s#l/atic# are o calitate superioar# unei plante cultivate, o plant# ce cre3te 6ntr+o perioad# nor%al# este superioar# celei cultivate 6ntr+un se&on neadecvat Ede e.e%plu, c#p3unile de iarn#F, o plant# care se de&volt# 6n vecin#tatea celui care o consu%# are o calitate superioar# celei care cre3te 6ntr+un loc 7oarte dep#rtat etc" 'u c:t o plant# este cultivat# %ai natural, 7#r# 6n8r#3#%inte, pe un sol 3i 6ntr+un cli%at adecvat, cu at:t calitatea ei ener8etic# este %ai %are" <ustul =sa6oarea> alimentului include de 7apt %irosul 3i 8ustul, calit#i care au un e7ect direct asupra corpului ener8etic" De e.e%plu, 8ustul picant are un e7ect sudori7ic, dispersant, sti%ulant al circulaiei,Y 8ustul a%ar este desecant, 6nt#ritor, evacuant etc" $odalitile energetice ale ali%entului, ceea ce cuprinde natura sa, cald#, rece sau neutr#, propriet#ile sale ener8etice deose/ite 3i locul din corpul ener8etic unde aceste propriet#i se e.pri%# 6n %od deose/it Hraie unei ase%enea caracteri&#ri a ali%entelor, este posi/il s# se sta/ileasc# ni3te re8uli dietetice adaptate de&echili/relor ener8etice ale pacientului" De e.e%plu, cineva care su7er# cu u3urin# de e.cesele de c#ldur#, care se pot %ani7esta prin 7e/re, in7la%aii, o tendin# la sl#/ire 6n ciuda unui apetit /un, erupii etc", va tre/ui s# evite ali%entele prea 6nc#l&itoare cu% sunt cea %ai %are parte a %irodeniilor, ali%entele arse, hri3c#, alcoolul etc" Ir%#rind locali&#rile acestor tul/ur#ri, vo% evita sau vo% reco%anda 7olosirea anu%itor ali%ente care au o aciune 7ocali&at# %ai ales pe &onele respective" Astrolo8ia poate 9uca un rol i%portant pentru a accentua calit#ile ali%entelor" $rincipalul indicator 6n acest do%eniu este Auna, astrul cel %ai apropiat de $#%:nt 3i a c#rui in7luen# asupra naturii este adeseori evident#" Ast7el, di7eritele 7a&e 3i cicluri lunare precu% 3i po&iiile Aunii 6n se%ne 3i constelaii pot deveni puncte de re7erin# 6n rit%ul culturilor sau al culesului" Golosind aceste date, pare posi/il s# se opti%i&e&e /o8#ia ener8etic# 3i posi/ilit#ile de conservare ale ali%entelor"

Capitol'l

2.

SEMN"TURILE CARE

PLANETARE

ALE

PATOLO IILOR

A)ECTEA&"

DI)ERITELE

SISTEME ALE OR ANISMULUI

Ele%entele ta/elelor ce ur%ea&# re&u%# disonanele astrolo8ice cele %ai 7recvent 6nt:lnite 6n te%a natal# sau 6n te%a orar# pentru principalele a7eciuni care a7ectea&# aparatele 3i siste%ele or8anis%ului" Se su/6nele8e c# orice planet# citat# este disonant#" Se 6nt:%pl# 7recvent ca aceste disonane s# 7ie constatate 6ntr+un se%n ce si%/oli&ea&# anato%ic siste%ul sau or8anul a7ectat Ede e.e%plu, 'apricornul pentru schelet, Aeul pentru ini%# etc"F, sau 6ntr+o cas# 6n analo8ie cu sectorul 7i&iolo8ic a7ectat Ede e.e%plu, casa a IlI+a pentru schi%/uri, %i3c#ri de %ic# a%plitudine, casa a I1+a pentru %ediul intern etc"F" 'ititorul va 8#si deci c:teva piste, dar va tre/ui s# p#stre&e 6n %inte ideea c# 6ntr+o te%# natal#, uneori sunt e.pri%ate %ai /ine cau&ele /olii, alteori %ecanis%ele, 3i alteori consecinele 7i&iolo8ice sau psiholo8ice ale tul/ur#rilor" ;n plus, unele /oli pot avea caractere varia/ile, se pot e.pri%a 6ntr+un %od di7erit dup# su/iect De e.e%plu, o 7le/it# la 8a%/# e uneori 7oarte dureroas# 3i este sediul unei in7la%aii i%portante EMarteF> uneori, ea este practic nedureroasa> alteori provoac# rapid o e%/olie ESaturnF, alteori nu etc" )u este cu putin# s# trat#% aici toate variantele de /oli" 'eea ce ur%ea&# este vala/il pentru 7or%a tipic# de /oal#" In e.celent e.erciiu poate 7i acela de a lua 6n consideraie di7eritele variante posi/ile ale acestor /oli+3i de a le le8a de una sau alta dintre disonanele astrale"

Sistem'l osos
A1ec.i'ne
Gractur# 2steoporo&# Rahitis% 2steo%alacie Maladie $a8et 2steo%ielit# Tu%ori

Mecanism
Ruptur# a structurii osoase

Semn,t'ra planetar,
Marte, chiar Iranus, Saturn, dac# este de7ect de consolidare

Sc#derea %asei osoase la o v:rst# Saturn, Marte E7racturiF avansat# De7ect de calci7icare a osului Saturn + Aun# Easpectare 6ntre cele dou# copilului prin insu7icien# de aport planeteF 6n vit D" De%inerali&are prin avita%ino&# D Saturn+Aun# la adult Destructurarea esutului osos prin Iranus+Saturn re%aniere e.cesiv# In7ecie osoas# Marte, $luton+Saturn Reproducere celular# %ai %ult sau $luton, Iranus+Saturn %ai puin anarhic#

Sistem'l artic'lar
A1ec.i'ne
Entors#

Mecanism
6ntindere sau ruptur# li8a%entar#

Semn,t'ra planetar,
Marte

Artrit# acut#

In7la%aie acut# a unei articulaii

Marte

$oliartrit#

In7la%aia %ai %ultor articulaii, Marte Ein7la%aieF, Saturn Ede7or%#ri 3i put:nd duce la de7or%#ri 3i li%it#ri li%it#riF de a%plitudine articular# $recipitare de cristale de acid uric, de unde in7la%aia 'alci7icarea cartila8iului sau a esutului sinovial De8enerescenta cartila8iului articular apoi a osului su/iacent Marte, Saturn E%ecanis%eF, Jupiter Ecau&aF Saturn, Marte Saturn, chiar Marte dac# sunt pusee in7la%atorii

Huta 'ondrocalcino&a Artro&a

S4nge /i .es't lim1atic

A1ec.i'ne
Ane%ii

Mecanism
'antitate de he%o8lo/ina insu7icient# 6n s:n8e, de cau&e diverse E.ces de 8lo/ule ro3ii $roli7erare e.cesiv# de leucocite Y Tro%/openie, %aladie 8enetic# Ehe%o7ilieF Desc#rcare i%portant# de 8er%eni 6n s:n8e Tu%ori ale esutului li%7atic A/sor/ie e.cesiv# de 7ier $roducie anor%al# de he+ %o8lo/ina, de ori8ine 8enetic#

Semn,t'ra planetar,
Saturn+Marte Ehe%ora8iiF Saturn+Aun#, Marte Ecarene ali%entare sau de7ect de a/sor/ie a 7ierului sau vit" (1-F Satura, $luton+Soare Eautoi%une, apla&ieF Jupiter, Aun# $luton, Iranus, Aun# EJupiterF Saturn+Marte, $luton Etro%/openieF, Soare+ Saturn Ehe%o7ilieF Soare+$luton, Auna Jupiter, $luton+Soare, Auna Marte+Jupiter, Auna Soare+Iranus, Saturn

$oli8lo/ulie Aeuce%ii Insu7iciena de coa8ulare Septice%ii li%7oa%e Ce%ocro%ato&# Drepanocito&#

Sistem'l m'sc'lar
A1ec.i'ne
Gi/ro&# Distro7ie E%iopatieF Miastenie Spas%ele

Mecanism
Trau%atis%e sau de8enerescent# De8enerescent# Mecanis% autoi%un 'ontractilitate anor%al#

Semn,t'ra planetar,
Saturn+Marte Saturn+Marte, 1enus Marte, Iranus+Soare, $luton Marte, 1enus+Iranus

Sistem'l ner0os
A1ec.i'ne
Accident vascular cere/ral EA1'F

Mecanism
In7arct cere/ral Ce%ora8ie

Semn,t'ra planetar,
Saturn, $luton+Soare, Marte, Iranus+Soare

Menin8it# Ence7alit# Tu%ori cere/rale

In7ecie 3i in7la%aie

Marte, $luton+Aun#, Soare

In7ecie 3i in7la%aie Marte, $luton+Aun#, Soare (eni8ne sau %ali8ne, ele provoac# $luton, Jupiter+Mercur, Soare co%presia structurilor intracraniene 3i de7icite neurolo8ice Desc#rc#ri electrice anor%ale la nivelul creierului Iranus, Mercur+)eptun, Aun#, Soare

Epilepsie (oal# $arBinson Sclero&a 6n pl#ci

De%ena, (oala Al&hei%er" $olio%ielita

Alterarea nucleilor cenu3ii centrali, Saturn+Mercur De7icit de dopa%in# Distru8erea tecii de %ielin# a Satura, Mercur neuronilor, de unde 6ncetinirea in7lu.ului nervos 3i a conducerii nervoase De8enerescent# precoce a Saturn+Mercur, Soare corte.ului cere/ral Distru8erea neuronului %otor din cornul anterior al %#duvei spin#rii Cipere.cita/ilitatea unui nerv sen&itiv Ae&iune trau%atic# a %#duvei spin#rii In7la%aia sau su7erina nervului sciatic Saturn+Mercur sau Saturn+Marte

$araple8ia, Tetraple8ia )evrita Sciatic#

Iranus+Mercur Marte, Iranus+Mercur sau Saturn+Marte Marte+Mercur apoi Saturn Edac# este de7icitF

Organele de sim.
A7eciune
In7la%aii, con9unctivit#, otit# etc" 'ataract# Hlauco%

Mecanis%
2ri8ine in7ecioas#, to.ic# etc" 2paci7ierea cristalinului $resiune intraocular# e.cesiv#

Se%n#tura planetar#
Marte Echiar $lutonF Saturn Marte E8lauco% acutF apoi Saturn E8lauco% cronic sau c:nd acesta aduce o de8enerescent#F

'ecitate Sindroa%e la/irintice Esindro% MeniereF

'au&e diverse Saturn+Soare 'au&e diverse Enecunoscute pentru Mercur+Saturn sau Mercur+Iranus sau MeniereF 1enus+Mercur 'au&e diverse Mercur+Saturn

Surditate

Sistem'l endocrin
Este i%posi/il s# trat#% aici toate dis7unciile 8landelor endocrine" Multe dintre ele sunt 7oarte rare 3i nu vor 7i aproape deloc 6nt:lnite de un practician 6n cursul carierei sale" )u vo% cita deci dec:t pro/le%ele cele %ai 7recvente sau cele care repre&int# cel %ai /ine anu%ite disonane astrale" Adesea, un hor%on particip# la un echili/ru /iolo8ic co%ple. care nu este si%/oli&at doar de o sin8ur# planeta ci de un cuplu de planete opuse Ede e.e%plu, Aun#+Saturn pentru echili/rul hidroelectrolitic, Soare+lun# pentru echili/rul %eta/olis%ului /a&ai etc"F"

Eipo1i-a
A7eciune
Adeno%ul cu prolactin# Acro%e8alia Insu7icien# antehipo7i&ar# Dia/et insipid Sindro%ul Sch\art&+(artter

Mecanis%
Tu%or# /eni8n# Auna

Se%n#tura planetar#

$roducie e.cesiv# a hor%onului de Saturn cre3tere 6n 8eneral printr+o tu%or# Tu%or#, necro&# he%ora8ic# 'aren# 6n hor%on antidiuretic Secreie e.cesiv# antidiuretic de hor%on Saturn+$luton, Marte, 1enus Saturn+Auna Saturn+Aun#

Tiroida /i paratiroidele
A7eciune
Tiroidita Cipotiroidia Cipertiroidia Hu3a Ciperparatiroidie Cipoparatiroidie

Mecanis%

Se%n#tura planetar#

In7la%aie de cau&# in7ecioas# sau Marte, $luton+Soare, Saturn dac# este auto+ auto+i%un# i%un# 'aren# de iod, terapeutic# Adeno%, 8u3a, %edica%ente etc" Tu%or# /eni8n# sau %ali8n# $ri%itiv# sau tu%oral# Terapeutic# sau spontan# Soare+Aun# Soare+Aun# Jupiter, $luton Saturn+Marte, $luton Marte, Saturn+Iranus

Pancreas'l /i glandele s'prarenale

A7eciune
Dia/et insulinodependent Dia/et insulino+independent 'o%plicaii ale dia/etului Sindro%ul 'ushin8 Sindro%ul 'onn (oala Addison Geocro%ocito%ul

Mecanis%
Insu7icien# de secreie de insulina

Se%n#tura planetar#
Soare+Saturn

Insu7icien# de insulina 6n raport cu Jupiter, 1enus, Aun#+Saturn aportul de 8lucide Microan8iopatie %acroan8iopatie Cipersecreie de corti&ol Cipersecreie de aldosteron Insu7iciena suprarenale Tu%or# hipersecretant# 8lo/al# a secreiilor Saturn+Soare, 1enus, Marte Marte Saturn+Soare Saturn+Soare, Marte Marte+$luton, Iranus

%edulosuprarenalian#

onadele
A7eciune Mecanis% Se%n#tura planetar#

Cipo8onadis% Tu%ori Dis%enoree A%enoree

Insu7icien# de secreie de hor%oni Marte sau 1enus, Aun#+Saturn se.uali $roli7er#ri celulare /eni8ne sau %ali8ne Jupiter, $luton, Aun# EchisturiF De&echili/ru hor%onal 'au&e diverse 1enus+Marte sau Soare+Aun# 1enus, Aun#+Saturn

Aparat'l cardio80asc'lar
A7eciune
An8ina pectoral# In7arctul %iocardic

Mecanis%
Aterosclero&# cu sau 7#r# spas%

Se%n#tura planetara
Soare, Marte+Saturn, Iranus

Aterosclero&# cu sau 7#r# spas% apoi Soare+Saturn, $luton necro&# a %u3chiului cardiac Rit% cardiac anor%al sau a/sena Soare, Mercur+Iranus, Saturn rit%ului Diverse %ecanis%e Soare+Saturn $ierdere de contractilitate a %u3chiului Soare, Marte+Jupiter, Saturn cardiac Mal7or%aie con8enital# In7ecie a endoteliului cardiac In7la%aia pericardului 'el %ai adesea esenial# Soare+Saturn Marte, $luton Saturn, Marte Marte+Soare

Tul/ur#ri de rit% Insu7icient# cardiac# Miocardiopatie Ano%alii con8enitale Endocardite $ericardite Cipertensiunea arterial# Tro%/o7le/ita

$re&ena unui chea8 6ntr+o ven# cu sau Saturn, Marte+Soare 7#r# reacie in7la%atorie Insu7icien# a circulaiei arteriale Saturn+Soare, Mercur E$luton dac# este necro&#F Saturn Edac# este 6ncetinireF Marte Edac# este he%ora8ieF

Arterita

Anevris%e

Ano%alie a peretelui vascular

Aparat respirator
A7eciune
In7ecii Ast% E%7i&e% Tu/erculo&a pul%onar# Tu%ori

Mecanis%

Se%n#tura planetar#

Atin8ere /acterian# sau viral# E/ron3ite, Marte, $luton Ein7la%aie0in7ecieF Saturn pneu%onieF Eo/strucieF Spas% al /ronhiolelor Mercur+Saturn, Iranus Dilataie 3i pierderea capacit#ii de Jupiter, Saturn+Mercur, Soare schi%/ a alveolelor In7ecia pl#%:nului cu /acilul Ooch Saturn Mai ales tu%ori %ali8ne pri%itive sau $luton+Mercur, Soare secundare E%etasta&eF Inhalaia 3i 7i.area de pra7 la nivelul Saturn parenchi%ului pul%onar $#trundere de aer 6n cavitatea toracic# Marte, Iranus

$neu%oconio&e Esilico&a, a&/esto&a"""F

$neu%otora.

E%/olia pul%onar#

2/strucia circulaiei 6ntr+o ra%ur# a Saturn+Soare, $luton arterei pul%onare

Aparat digesti0
A7eciune
'ancere 'histuri, polipi Hastrite, colite, peritonite etc"

Mecanis%
Tu%ori %ali8ne Tu%ori /eni8ne

Se%n#tura planetar#
$luton Aun#, Jupiter

In7la%aii ale %ucoasei di8estive sau Marte ale seroasei $ierderi de su/stan# la %ucoaselor sau su/%ucos nivelul Marte, Saturn

Ilcere sau ulceraii di8estive

Cepatite

In7la%aia 7icatului, cronic# sau acut#, Marte, Saturn, $luton+Jupiter de ori8ine viral#, %edica%entoas#, to.ic# etc" 'ristali&area 3i a8lo%erarea colesterol 6n c#ile /iliare $ierderea 7icatului structurii 7uncionale sau cronic# de Saturn

'alculi /iliari

'iro&e $ancreatita $seudochistul

a Iranus, Saturn a Marte, $luton, Saturn

In7la%aia acut# pancreasului

6nchistarea unei p#ri necro&ate a Saturn, Aun# E6nchistareF $luton Enecro&#F pancreasului

Aparat'l 'rinar
A7eciune
)e7rite 'histuri 'ancere $olichisto&a

Mecanis%
In7la%aie acut# sau cronic# Tu%ori /eni8ne Tu%ori %ali8ne

Se%n#tura planetar#
Marte E/oal# acut#F Saturn E/oal# cronic#F Jupiter, Auna $luton

Maladie ereditar# cu dilatarea tu/ulilor Jupiter, Auna apoi Saturn Ec:nd este renali 3i 7or%area a nu%eroase chisturi insu7icien# renal#F

Sindro%ul ne7rotic Insu7icien# renal#

$ierdere de proteine prin urin# Di%inuarea 8lo%erulare sau oprirea

Auna, Saturn 7iltr#rii Marte, Saturn E/oal# acut#F Saturn E/oal# cronic#F Soare, Saturn

Mal7or%aii urinare

Ano%alie con8enital#

Aparat'l reprod'c,tor
A7eciune
'histuri, polipi, 7i/roa%e 'ancere

Mecanis%
Tu%ori /eni8ne Tu%ori 8enitale

Se%n#tura planetar#
Jupiter, Aun# $luton

Maladii cu trans%itere se.ual# Endo%etrio&a Mal7or%aii uterine, ovariene etc" $rostatite, orhite, uretrite etc" Sterilitate I%poten#, 7ri8iditate

In7ecii 8enitale

$luton, Aun# 3i Marte dac# este in7la%aie

're3terea de esut endo%etrial 6n a7ara Aun#+Mercur, Iranus uterului De&voltare con8enital# anor%al# In7la%aii )u%eroase %ecanis%e posi/ile 'au&e or8anice sau psiholo8ice Soare, Saturn Marte Soarele, 6n 8eneral, Auna+Saturn Saturn+Marte, 1enus sau Saturn+Soare, I+ una

Capitol'l ;. CA&URI CLINICE

Dup# ce a% pus /a&ele interpret#rii 6n astrolo8ia %edical#, o s# ilustr#% acu% aceste date teoretice cu %ai %ulte ca&uri clinice e.trase din proprie practic# %edical# sau din /io8ra7iile unor /#r/ai sau 7e%ei cele/ri" Este interesant pentru cel ce studia&# s# 7oloseasc# aceste /io8ra7ii, pentru c# ele constituie adesea /a&e de date detaliate 3i precise, ceea ce per%ite s# se utili&e&e toate resursele astrolo8iei" Ele o7er# posi/ilitatea de a acu%ula o oarecare e.perien# 6nainte de a a/orda ca&uri apropiate de pre&ent Studiul unui persona9 sau al unei viei aparin:nd trecutului li%itea&# riscurile de elucu/raii sau de nonsensuri, pentru c#, 6n ulti%# instan#, dispune% de istorie a3a cu% a 7ost ea tr#it#" ':nd studie% ca&ul unui persona9 istoric, sin8ura li%itare re&id# din i%posi/ilitatea de a e7ectua un e.a%en clinic 3i de a 7ace ast7el un /ilan ener8etic precis" Din aceast# cau&#, cu c:t persona9ul este %ai vechi, cu at:t s+ar putea s# 7i% con7runtai cu o i%preci&ie privind dia8nosticul tul/ur#rilor de s#n#tate care i+au a7ectat e.istena" 6n acest ca&, n+o s# ne %ir#% c# te%ele persona9elor istorice sunt uneori studiate %ai su%ar" ;n ceea ce ur%ea&#, accentul este pus c:nd pe dia8nostic, pe 6nele8erea %ecanis%elor pro7unde care au stat la ori8inea /olii, 3i pe noiunea de teren astrolo8ie 3i ener8etic, c:nd pe %odul de a 7olosi astrolo8ia pe plan pro8nostic 3i terapeutic" Giecare te%# are propriul ei li%/a9" Dec:t s# 7olosesc o %etod# dinainte 7#cuta, eu pre7er s# %# las <interpelat= de te%a 6ns#3i" Giecare te%# devine ast7el ea 6ns#3i un 6ndru%#tor, indic:nd cu% tre/uie s# 7ie interpretat#" 'eea ce contea&# 3i nu este i%portant este speci7icitatea 7iec#rei h#ri a cerului" Dac# vre% s# pro8res#% 6n arta de a le interpreta, e necesar s# studie% c:t %ai %ulte te%e, dar tre/uie avut 8ri9# s# nu c#de% 6n rutin# care s7:r3e3te prin a+l 7i.a pe practician 6n ni3te o/iceiuri stereotipe 3i a+i 6%piedica ast7el orice posi/ilitate de pro8resare" )u pute% avea 6n vedere %ultiplicarea studiilor te%elor dec:t prin perspectiva unei per7ecion#ri, ceea ce const# 6n str#duina de a deslu3i speci7icul 7iec#rui ca&, al 7lecarei h#ri cere3ti" $ractica astrolo8iei nu are drept scop de a ne con7ir%a ceea ce 3ti% de9a ci de a ne per%ite s# pro8res#% 3i s# ne descoperi%" *a0ul nr' (' "lcoolism cronic cu cri0e acute: $aurice ?trillo Aa 6nceputul secolului, alcoolis%ul era un 7la8el poate chiar %ai i%portant dec:t ast#&i, pentru c# se i8norau 6n %are parte e7ectele ne7aste ale e.cesului etilic" I se con7ereau alcoolului virtui 7orti7iante, iar rolul s#u 6n coe&iunea social# era 7oarte i%portant, %ai ales 6n %ediile de7avori&ate" Arti3tii acestei epoci au 7ost puternic a7ectai de aceast# pro/le%#" Acest conte.t e.plic# 6n parte pr#/u3irea unora, dar ne pute% 6ntre/a 3i dac# n+au e.istat 7actori personali, individuali, adic# un teren, care s# 7avori&e&e alunecarea aceasta pe o pant# periculoas#"

In ceea ce+l prive3te pe Itrillo, r#spunsul la aceast# 6ntre/are este cu si8uran# a7ir%ativ" Mai 6nt:i, 8#si% 6n /io8ra7ia lui o atracie 7oarte precoce pentru alcool" Ea se %ani7est# pe la v:rsta de doispre&ece ani, pe c:nd era la liceu, 3i devine rapid o adev#rat# o/sesie" Aa optspre&ece ani, 7ace o pri%# cri&# de etilis% acut care deter%in# internarea lui la spitalul <S7" Ar%a= ti%p de dou# luni" Mai departe 3i de+a lun8ul 6ntre8ii sale viei, este internat de %ai %ulte ori din acela3i %otiv" Sin8urul punct po&itiv 6n toat# aceasta pe+ rioad# este c#, dup# pri%a lui internare, %a%a sa 6l iniia&# 6n pictur# pentru a+l deturna de la aceast# 6nclinaie, tre&indu+i ast7el vocaia pe care io 3ti%" 6n ceea ce prive3te s#n#tatea lui Itrillo, nu %ai 8#si% alt punct %arcant

St'di'l temei natale

Heo%etria te%ei se or8ani&ea&# 6n 9urul a dou# a.e de opo&iie: Aun#+$luton0Saturn 3i Jupiter+Mercur01enus" )u%eroase aspect#ri 7avora/ile echili/rea&# aceste a.e, %oder:ndu+le caracterul pato8en sau per%i:nd s# se prevad# o evoluie 7avora/il# a pro/le%elor pe care ele le si%/oli&ea&#" Doar cuadratura Marte+)eptun scap# acestei dina%ici, iar Soarele este relativ i&olat, 7#r# nici o aspectare %a9or#" Dup# cu% a% v#&ut de9a, alcoolis%ul poate 7i se%nalat de dou# planete: + Jupiter, atunci c:nd este vor/a despre o tendin# social#, consu%ul, %ai %arcat 6n ti%pul petrecerilor, al s#r/#torilor, per%i:nd su/iectului s# se inte8re&e 6n %ediul s#u sau 6ntr+un 8rup> + )eptun, c:nd acest consu% este perceput ca un %i9loc de a trai e.periene psihice sau de a evada 3i a 7u8i de realitate" )eptun %archea&# ast7el noiunea de dependena, de i%posi/ilitatea de a se de/arasa de un o/icei, de a se de&into.ica" Itrillo este un ca& %i.t In7luena ne7ast# a lui )eptun este evident#" $laneta 6n Taur e.pri%# aceast# atracie ire&isti/il#, aceast# nevoie de nest#p:nit care 6l va conduce de nenu%#rate ori spre internare Ecasa ?IIF din cau&a cri&elor violente Ecuadratur# cu Marte 6n AeuF 3i al c#rei sin8ur /ene7iciu va 7i, 6n %od indirect, revelarea vocaiei sale Etri8on cu Mercur01enus 6n Mi9locul ceruluiF" Aceast# con7i8uraie e.plic# 3i e3ecul nu%eroaselor cure de

de&into.icare, doar %unca %ai reu3ind s#+i %odere&e nevoia de alcool" 2po&iia Jupiter+1enus e.pri%# di7icult#ile de e.teriori&are, de e.pri%are a sensi/ilit#ii sale a7ective Jupiter 6n casa I1 6n Aeu, 1enus 6n casa ? 6n 'apricornF" Ea 6nt#re3te tendina la introvertire su8erat# de puterea lui Saturn 3i a 'apricornului" In ase%enea condiii, este pro/a/il ca alcoolul s#+i 7i u3urat sen&aia de su7ocare, de 6n#/u3ire a e%oiilor calde 3i s# 7i a9utat la inte8rarea acestui persona9" *a0ul nr' )' *ri0e ipo+ondrice: 5mile @ola 'ri&ele ipohondrice ale lui E%ile Zola de/utea&# din adolescen#" $ute% citi 6ntr+o scrisoare pe care a scris+o la dou#&eci 3i unu de ani: <E %ult# vre%e de c:nd n+a% %ai petrecut o &i 7#r# dureri" 2r8ane di8estive sl#/ite, ap#sare pe piept, erupii de s:n8e"""=" 6ntre dou#&eci 3i patru&eci de ani, aceste episoade dureroase devin din ce 6n ce %ai 7recvente, a7ect:nd 6n %od deose/it %ucoasa 8astric# 3i intesti+ nal#" E7ortul, 7ie c# este %uscular sau intelectual, a8ravea&# 7eno%enul 3i uneori chiar 6l provoac#" )ot#% adeseori spas%e dureroase, de tip colic"

St'di'l temei natale

A/ord:nd aceast# te%#, sunte% i%ediat 7rapai de concentraia de planete 6ntre 1*Q 3i -1Q din (er/ec, 6n casa a I1+a" Marte 3i $luton sunt planetele do%inante ale acestei con9uncii, dina%i&ate de Soare 3i sti%ulat# de Mercur" 6n schi%/, Auna este 6ntr+o po&iie di7icil#, 6ntr+un se%n anta8onist 3i apropiat# de planete contrare ener8iei sale" 6n aceste condiii, ea nu poate dec:t s# se e.pri%e 6ntr+un %od 7oarte pertur/at 3i pertur/ator, d:nd nivelului ener8etic nere8ularitate 3i o hiperactivitate ce poate, cu o ase%enea vecin#tate, s# se %ani7este violent Aceast# con7i8uraie 6ncordat# e.pri%# 3i posi/ilit#ile de so%ati&are: de&echili/rele e%oionale pot avea r#sunet la nivel ener8etic 3i 7i&ic" $articiparea lui Marte 3i $luton 6n se%nul (er/ecului poate a8rava tul/ur#rile ap#rute 6n cursul unui e7ort De 7apt, este pro/a/il ca

tensiunea, %uscular# sau nervoas#, s# 7ie r#spun&#toare de aceast# a8ravare" Marea apropiere a lui $luton 3i a Aunei, patroana casei a 1III+a, se e.pri%# de ase%enea 3i prin acea tea%# de %oarte care+l /:ntuia pe E%ile Zola, o/sesie ce se accentuea&# dup# decesul %a%ei sale" Aspect#rile /une pri%ite de la Saturn 3i )eptun vin s# %odere&e puterea de&echili/rului e.pri%ata de aceast# con9uncie i%presionant#, 3i evoc# soliditatea 7i&ic# ESaturnF 3i psihic# E)eptunF care 6i per%it s# tr#iasc# 3i s#+3i 6%plineasc# opera 6n ciuda acestor pro/le%e" $o&iia Soarelui, 6n (er/ec, 3i 6n casa a I1+a, este un indicator de re&erve ener8etice i%portante, ceea ce %er8e 3i 6n sensul unei vitalit#i capa/ile s# dep#3easc#, s# 7ac# a/stracie de aceste tul/ur#ri 9enante, dar p:n# la ur%# %inore" 6n 7aa unui ase%enea ca&, ar 7i i%portant a&i s# se reco+ %ande terapii de tip neptunian, cu% sunt rela.area, so7rolo8ia sau %editaia, ur%#rind eli%inarea tensiunilor 3i per%i:nd o destindere 7avora/il# unei circulaii ar%onioase a ener8iei" Jo8a, asociata cu o aciune asupra corpului 7i&ic ESaturnF 3i asupra corpului ener8etic E)eptunF, poate de ase%enea s# se dovedeasc# interesat#, chiar dac# Saturn este 6n cuadratur# cu Iranus, 7actor a8ravant pentru tul/ur#rile citate %ai sus" Alt punct pro/le%atic al te%ei este deci con9uncia 1enus+Iranus 6n casa a III+a 6n $e3ti, cuadratur# cu Saturn 6n casa I" Aici sunt se%nalate 6n special pro/le%ele spas%odice, 3i cu cuadratur# Iranus+Saturn, 8#si% un indicator al riscurilor de so%ati&are" 'on9uncia Iranus+ 1enus e.pri%# adesea riscul de hiperactivitate a %ucoaselor, ceea ce este 3i ca&ul lui Zola" Acest studiu su%ar per%ite deci 6nele8erea 7ra8ilit#ii arhetipale a acestui persona9 istoric 3i predispo&iia sa la tul/ur#ri de care a su7erit o %are parte din via#" 6ntr+un ase%enea ca&, situaia e.terioar#, relaiile 7a%iliale, pro7esionale, eveni%entele sau tul/ur#rile a7ective, stresul, pot 9uca un rol a8ravant sau declan3ator, dar totul indic# 7aptul c# pro/le%a 63i are r#d#cinile 6n constituia 6ns#3i a su/iectului, independent de 7actorii e.terni" 6n acelea3i situaii a7ective, un persona9 7#r# o ase%enea <predispo&iie= n+ar su7eri de acelea3i a7eciuni" S# %ai re%arc#% c# aceast# con9uncie e.cepional#, care se traduce 6ntr+un %od %ai de8ra/# patolo8ic la nivel ener8etic 3i 7i&iolo8ic, are o cu totul alt# e.pri%are pe plan social 3i pro7esional, pentru c# atunci evoc# activitate, ardoare, co%/ativitate, creativitate 7ecund# 3i spirit de iniiativ# care au 7#cut din E%ile Zola unul dintre persona9ele %a9ore ale epocii sale, pe plan literar 6ndeose/i"

*a0ul nr' A' *opil suferind de o problem alergic' 5c0em apoi astm

Istoric'l 5olii
Acest copil pre&int# 6nc# din pri%ele luni de via# %ani7est#ri de tip aler8ic, o ec&e%# u%ed# carei a7ectea&# %e%/rele superioare, in7erioare 3i a/do%enul" Aa opt luni, este nevoie s# 7ie spitali&at" )u se 8#se3te nici o cau&# declan3atoare evidenta" )ici o pro/le%# in7ecioas#, sau de vaccin#ri sau de p#trunderea unor 7actori e.terni 6nainte de pri%ul pu+ seu" Dup# %ai %ulte luni di7icile, trata%entul local cu corticoi&i per%ite re&olvarea acestei pro/le%e cutanate" Din ne7ericire, 6n lunile ur%#toare, copilul 7ace o pri%# cri&# de ast%, 6n cursul unei in7ecii respiratorii" Este 6nceputul unei lun8i serii de cri&e, violente, dar scurte, care necesita /ronhodi+ latatoare 3i corticoi&i pe cale inhalatorie 3i uneori 8eneral#" In /ilan aler8olo8ic de&v#luie o hipersensi/ilitate Ealer8ieF la proteinele din ou, la 8ra%inee, la acarieni 3i la p#rul de pisic#"

E+amen clinic
;n a7ara cri&elor, e.a%enul clinic 8eneral nu arat# ni%ic deose/it 'opilul se de&volt# ar%onios, at:t 7i&ic c:t 3i psiholo8ic" Suport# destul de 8reu pro/le%a ast%ului, te%:ndu+se de cri&e care par s# 7ie le8ate de st#ri e%oionale deose/ite Esup#r#ri, certuriF" $e plan ener8etic, 8#si% o insu7icien# a ener8iilor pl#%:nului 3i a 7unciilor di8estive ESplina 6n %edicina chine&#F"

Comentari'
Ave% aici de a 7ace cu un ca&, din ne7ericire 7recvent, de deplasare 6n pro7un&i%e a unei pro/le%e de supra7a#" 'orticoi&ii, departe de a trata la r#d#cin# de&echili/rul ener8etic, ec&e%a 7iind doar %ani7estarea peri7eric# a acestuia, au 7#cut ca tul/urarea s# p#trund# c#tre un alt sector, /ronhiile" $e acest teren unde ener8ia pl#%:nului este sla/#, pro/le%ele e%oionale tind s# produc# %ai %ult# c#ldur# care, propa8:ndu+se la nivel pul%onar, provoac# 7eno%ene in7la%atorii 3i spastice, de unde ast%ul"

St'di'l temei natale

$e planul 8eo%etriei te%ei, distin8e% o 7i8ur# %are a c#rei a.# este opo&iia Aun#+ )eptun0Marte" Ea este puin pato8en#" )u acela3i lucru se poate spune despre cuadratura dintre Saturn 3i Jupiter pe de o parte, 3i Iranus 3i Mercur pe de alt# parte" Aceste dou# cuadraturi pun 6n relaie casa I 3i casa a IlI+a, relaie accentuat# de po&iia lui Jupiter, patronul casei I, 6n casa a IlI+a 3i cea a lui Iranus, patronul casei a IlI+a, 6n casa I" Toate acestea su/linia&# o sl#/iciune con8enital#, structural# Ecasa IF la nivel respirator Ecasa a IlI+aF, ale c#rei caracteristici sunt constricia, /loca9ul ESaturnF 3i hiperactivitatea EIranusF" 'uadratura Iranus+Mercur evoc# clar hipersensi/ilitatea /ron3ic# 3i caracterul /rusc 3i violent al cri&elor> cuadratura Saturn+Jupiter e.pri%# noiunea de o/strucie, de /loca9 la e.pansiunea necesar# respiraiei" 'a pro8nostic, 7aptul c# pro/le%a este at:t de clar e.pri%at# 6ntr+adev#r 6n te%# su/linia&# caracterul ei constituional, inerent structurii arhetipale" $entru un o/iecta% putea vor/i de un viciu de 7a/ricaie, chiar un de7ect de concepie" 6n ase%enea condiii, terapeutul tre/uie s# r#%:n# prudent 3i s# nu pro%it# o vindecare pe care are puine 3anse s+o o/in#" In se%n de re+ &olvare sau de a%eliorare ar putea 7i reapariia ec&e%ei, pe care ar tre/ui atunci s+o trata% nu pornind de la supra7aa, de la piele, ci prin re%edii interne indicate de tipul de de&echili/ru de %o%ent Eadesea, se o/serv# o 6%/inare cu 7eno%enele de v:nt, c#ldur#, u%iditate, cu posi/ilitatea predo%inanei unuia dintre ace3ti trei 7actoriF" 'a s# 6ncepe% un trata%ent, ne+a% putea spri9ini pe o aciune dietetic# EAuna 6n do%iciliu este relativ /ine aspectat#F" Co%eopatia este de ase%enea de reinut, iar re%ediile vor tre/ui date 6n %o%entul tran&it#rii Aunei peste planetele care se%nalea&# de&echili/rul EIranus, Mercur, SaturnF 3i care pre&int# analo8ii cu se%nele care ne+au 7#cut s# seleciona% re%ediul" 2 aciune psiholo8ic#, 7ie direct#, 7ie de tip %u+ &icoterapie, tre/uie de ase%enea avut# 6n vedere E1enus, $luton, Jupiter 3i Marte sunt relativ puternice 3i /ine aspectateF" Aceasta este cu at:t %ai i%portant cu c:t %ani7est#rile aler8ice sunt a8ra%ate de de&+ echili/rele e%oionale" *a0ul nr' B' *opil astmatic Este interesant s# se

co%pare te%a precedent# cu cea a acestui copil, 3i el su7erind de ast% din 1 *" Structura 8eo%etric# a te%ei este 7oarte si%pl#, 3i 8#si% i%plicarea acelora3i planete, Iranus, Saturn, Mercur 3i Jupiter" De data aceasta, este a7ectat# a.a casa a IlI+a + casa a O+a, iar planetele sunt le8ate printr+o opo&iie 3i nu printr+o cuadratur#" Acest lucru pune accentul pe i%posi/ilitatea de conciliere a %i3c#rilor de %are a%plitudine cu %i3c#rile respiratorii" De 7apt, acest ast% sur+ vine %ai ales la e7ort, deci 6n ti%pul %i3c#rilor sau deplas#rilor" 2po&iia lui Mercur cu Saturn 6n con9uncie cu Iranus, pe a.a III+EO, este caracteristic# acestei situaii de constricie ESaturnF spas%odic# EIranusF a /ronhiilor EMercurF ap#rut# 6n cursul unei %i3c#ri" 'a pro8nostic 3i terapeutic#, aspect#rile 7avora/ile ale lui $luton 3i ale Aunei pe opo&iia Mercur+Saturn ne per%it s# 7i% opti%i3ti 6n ceea ce prive3te posi/ilit#ile de sta/ili&are a acestei situaii" In schi%/, opo&iia Iranus+Jupiter nu e a7ectat# de acest 7actor po&itiv 3i evoc# noiunea de teren 7avora/il cri&elor, ceea ce i%plic# o suprave8here re8ulat# a echili/rului ener8etic" $rintre di7eritele resurse terapeutice, sunt privile8iate %ai 6nt:i diluiile 9oase ho%eopatice EAun#0$lutonF 3i psihoterapia, vi&:nd 6n special e.plorarea incon3tientului sau a visului EAun#0 $lutonF" *a0ul nr'C # ulburri comportamentale, nutriionale i endocrine n urma unui traumatism cranian Acest pacient are o via# 7#r# pro/le%e p:n# pe -[ %ai 1 ! , 6n 9urul orei 1P,44" 6n %o%entul acela, el cade de pe un acoperi3, ceea ce+i provoac# o 7ractur# de st:nc#" 6n co%# 7iind, este operat de un he%ato% e.tradural drept" (olnavul 63i recap#t# repede cuno3tina dar persist# o he%iple8ie st:n8# lent re8resiv#" ;n dece%/rie 1 ! apare o /uli%ie, o hiperso%nie diurn# 3i enure&is nocturn" $acientul ia rapid 6n 8reutate, ceea ce %oti+ vea&# instituirea unui re+ 8i%" Acest re8i% este 8reu suportat, pacientul

devine depresiv, apare o tendin# la suicid" Este spitali&at 3i i se ad%inistrea&# antidepresive" )u apare nici o a%eliorare p:n#+n pri%#var#" Doar re8i%ul per%ite sta/ili&area 8reut#ii pacientului" In /ilan e7ectuat 6n pri%#vara lui 1 [4 arat# ce7alee, acu7eneP, dureri oculare, enure&is 3i i%poten#" Spre s7:r3itul lui 1 [4, pacientul ia 6n 8reutate &ece Bilo8ra%e 6ntr+o lun#" Este din nou spitali&at, 3i o to%o8ra7ie cere/ral# pune 6n eviden# o capacitate la nivelul hipotala%usului drept ;n 1 [1, este spitali&at pentru clepto%anie, privind %ai ales ali%entele" 'o%porta%entul lui este pueril 3i a8resiv" A9un8e la 8reutatea de o sut# dou#&eci 3i cinci de Bilo8ra%e" Apar apoi tul/ur#ri %eta/olice: dia/et 3i hipercolesterole%ie" In /ilan endocrin 7#cut 6n 1 [, arat# o sc#dere a concentraiei de testosteron 3i o cre3tere a celei de prolactin#" Do&area hor%onilor corticotropi 3i tiroidieni este atunci nor%al#" Sunt puse 6n eviden# 3i pro/le%e epi+ leptice, de tipul a/senelor, adic# deconectarea con3tientei de lu%ea e.terioar#" $acientul este pus pe un trata%ent antiepileptic 3i neuroleptic, tul/ur#rile %eta/olice 7iind corectate 3i ele prin di7erite %edica%ente"

Comentari'
Golosind o dialectic# astrolo8ic#, pute% a7ir%a c#, din punct de vedere clinic, acest ca& corespunde unui 7eno%en de <lunari&are= patolo8ic# e.cesiv#" (uli%ia, caracterul pueril 3i a8resiv, o/e&itatea, i%potena, enure&isul, hiperso%nia diurn# sunt tot at:tea caracteristici ale unei ase%enea situaii" 'hiar epilepsia, atunci c:nd se traduce prin a/sen#, tre/uie le8at# de Aun#" (ilanul hor%onal con7ir%# aceast# constatare, pentru c# prolactin# este un hor%on 7e%inin 3i lunar speci7ic, le8at 6n %od deose/it de %aternitate 3i al#ptare" Dup# e.a%enele radiolo8ice, a7ectarea pare s# 7ie de ori8ine hipotala%ic#" Cipotala%usul este o structur# care aparine dience7alului 3i care 9oac# un rol de re8lator a nu%eroase 7uncii ve8etative: siste% nervos autono%, siste% endocrin, te%peratura corpului, 7oa%ea 3i saietatea, setea, rit%ul so%n+ve8he, e%oiile pri%are" Aa cea %ai %are parte din aceste 7uncii 8#si% o se%n#tur# lunar#"

St'di'l temei natale

Heo%etria acestei te%e este
P

&8o%ote 6n urechi care survin dintr+o e.citaie e.tern# a urechii"

destul de co%ple.#" Totu3i, dou# puncte %i+au reinut 6n %od deose/it atenia: con9uncia Iranus+Saturn 3i po&iia Aunii" *on%uncia ?ranus#Saturn, 6n v:r7ul casei a ?II+a 6n He%eni" Aceasta con9uncie are 7oarte nu%eroase relaii prin aspect#ri Ecinci planete, chiar 3ase dac# considera% 3i 7or%aia Iranus+ Aun#F" Este deci un punct i%portant care se e.pri%# 6n nu%eroase do%enii 3i in7luenea&# nu%eroase ener8ii" 2r, aceast# con9uncie nu este dintre cele %ai ar%onice" 'ele dou# planete sunt anta8oniste 6n %ulte privine" Iranus dina%i&ea&# prin po&iia ei 6n He%eni, e.pri%# tendine clocotitoare, disipante, e.plo&ive, pe care Saturn le st#p:ne3te cu 8reu" Iranus tinde spre circulaie, co%unicare, %ar8inali&are, activare, e.plo&ie" Saturn spre i%o/ili&are, 7r:nare, 6nchidere, a8re8are" Re&ult# o situaie de tensiune, cu riscuri de e.plo&ii /rutale 3i i%previ&i/ile, cu r#sunet 6n %od deose/it asupra structurilor centrale Ecuadratura Iranus+Soare 6n Mi9locul ceruluiF" Aceasta evoc# tul/ur#ri de con3tient# ap#rute /rutal EIranusF, dar dup# o evoluie lent# 3i pro8resiv# ESaturnF" H#si% ast7el caracterul speci7ic al pro/le%ei de care su7er# pacientul: ea se %ani7esta /rutal, dar 6n acela3i ti%p si%pto%ele se a8ravea&# pro8resiv, ti%pul 9uc:nd un rol capital 6n %aturarea 3i a8ravarea tul/ur#rilor" S# re%arca% c#, n general, 6n pro/le%ele neurolo8ice de ori8ine trau%atic#, evoluia se 7ace spre recuperare, sau cel puin spre sta/ili&are, ceea ce nu este ca&ul aici" /o0iia Lunii este de departe punctul cel %ai disonant al te%ei" In e.il, 6n casa a 1i+a, prost aspectat#, patroan# a Ascendentului 3i a casei a Ii+a, ea e.pri%# per7ect situaia de lunari&are patolo8ica su7erit# de pacient, cu un i%portant r#sunet pe plan %eta/olic, ho%eosta&ie Ecasa a 1i+aF, a7ectare neuroendocrin# de ori8ine hipotala%ic# Ecuadratura Aun#+1enus 6n (er/ec, 6n casa a ?+aF, r#sun#tor pentru psihic, echili/rul ve8he+so%n 3i a/senele Ecuadratura Aun#+ )eptun 6n casa a I1+aF" Se constat# aici c# e.ilul acionea&# %ai de8ra/# orient:nd ener8ia pla+ netei de o %anier# <contra naturii=, patolo8ic, 7#r# s#+i altere&e puterea" Acest lucru este 6nt#rit de proastele aspect#ri la care ea particip#" $atrona9ul v:r7ului casei a Ii+a evoc# pro/le%a de /uli%ie 3i clepto%ania, de&v#luind un %ecanis% ener8etic co%un: dis7uncia ener8iilor de asi+ %ilare sau de apropiere, si%/oli&ate de casa a Ii+a" 'onstat#% deci c# /oala de care su7er# pacientul este li%pede e.pri%at# 6n te%a natal#" Aceasta 6nsea%n# c# e.ista chiar 6naintea accidentului o sl#/iciune arhetipal# la nivelul hipotala%ic sau la nivelul ener8iei lunare" Trau%atis%ul a 9ucat un rol de revelator, atin8:nd un punct sla/ pre8#tit s# 7ie le&at" Cipotala%usul are o po&iie central# la nivelul ence7alului, departe de &ona peri7eric# a creierului care a suportat 7or%area he%ato%ului e.tradural" Acest he%ato% a 7ost direct r#spun&#tor de he%iple8ie, dar aceasta a re8resat %ai t:r&iu" Ae&iunea hipotala%usului este 7oarte rar# dup# un trau%atis% cranian" Se pare c# hipotala%usul a su7erit o hipo.ie Eo insu7icien# de aport de o.i8enF consecutiv# co%presiunii cau&ate de he%ato%, ceea ce a dus la le&iuni ireversi/ile" Acest %ecanis% este clar e.pri%at de cuadratura Saturn+Soare, Soarele 7iind plasat 6n v:r7ul casei a ?+a"

St'di'l temei orare a accident'l'i

;ntr+un ase%enea ca&, 6n care %ecanis%ul 3i consecinele /olii sunt clar sta/ilitate, un studiu al te%ei orare nu este indispensa/il" )oi vo% e7ectua totu3i acest studiu 6n scop didactic" 'au&a pro/le%ei tre/uie le8ata de Gundul cerului 3i de patronul a+cestuia, adic# Saturn" Acesta, 6n Gecioar# 6n casa a ?I+a, este 6n cuadratur# cu Soarele 3i cu Mercur" $o&iia aceasta evoc# clar o situaie de pierdere, de he%ora8ie Ecasa a ?I+aF, de retenie, de coninere ESaturnF, cu un r#sunet asupra structurilor centrale, nervoase ESoare+MercurF" Re&ultatul este li%pede e.pri%at de Auna patroan# 3i con9unct# cu Mi9locul cerului 6n Rac" Este vor/a despre un e.ces 6n e.pri%area ener8iilor lunare" Jupiter, 3i el 6n casa a ?+a, 6n Aeu, 6n cuadratur# cu 1enus 3i Marte, e.pri%# riscul de evoluie spre o situaie pletoric#, o o/e&itate datorat# unui apetit de&echili/rat" Aceast# te%# e.pri%# printre altele a7ectarea a.ei casa II + casa 1III, adic# a 7unciilor de ana/olis% 3i de cata/olis%, a apetitului 3i a de&8ustului" $re&ena lui Iranus 6n opo&iie cu Marte 3i 1enus indic# o situaie de anarhie, de destructurare a po7telor at:t ali%entare E1enus 6n TaurF c:t 3i se.uale EMarte 6n TaurF" *a0ul nr' D # *on6ulsii naintea 6rstei de doi ani'

Istoric'l 5olii
Aceast# 7eti# este adus# la consultaie la v:rsta de dou#&eci de luni, la puin ti%p dup# un episod convulsiv ap#rut 6n cursul unei st#ri 7e/rile /ru3te 3i ridicate" Este al doilea episod de acest tip" $#rinii doresc s# ai/# un pro8nostic 6n privina cri&elor, 3i s# 3tie dac# s+ar putea ca 7iica lor s# de&volte ulterior o adev#rat# /oal# epileptic#"

Antecedente
)i%ic deose/it 6n ceea ce prive3te perioada intrauterin# 3i na3terea" $ri%ele vaccin#ri n+au dat na3tere nici unei reacii deose/ite" $ri%a cri&# de convulsii a ap#rut 6n cursul unei 7e/re %ari provocate de o in7ecie viral# de tip 8ripal"

E+amen clinic
)u 8#si% nici un ele%ent patolo8ic 6n cursul consultaiei"

St'di'l temei natale

Te%a este or8ani&ata 6n 9urul a dou# a.e principale: opo&iia Aun#+Marte 3i opo&iia $luton+Jupiter0Mercur0Soare" $lanetele i%plicate 6n aceste opo&iii au o in7luen# ne7ast# unele asupra altora pentru c# ele de&echili/rea&# con7i8uraia la care ele nu particip#" Iranus, Saturn 3i $luton au o in7luen# echili/rant# asupra opo&iiilor care+l privesc pe $luton, pe c:nd 1enus 6%/l:n&e3te opo&iia Marte+Aun#" 2po&iia Aun#+Marte este de departe cea %ai pro/le%atic#, pentru c# este cea %ai puin echili/rat#" Ea pune accentul pe a.a casa I1 + casa ? 3i evoc# o pro/le%# de c#ldur# coninut# care nu reu3e3te s# 7ie evacuat# EMarte 6n casa I1, cuadratur# cu $luton 3i SoareF 3i este capa/il# de r#sunet asupra structurilor centrale care provoac# %i3c#ri incon3tiente EinvoluntareF + Auna 6n casa ?" Aceast# po&iie a Aunei 6n casa ? este prost aspectat# de cele trei planete cele %ai calde ale te%ei EMarte, Soare, $lutonF 3i evoc# 6n %od clar o hipersensi/ilitate a siste%ului nervos la 7eno%enele de c#ldur# e.cesiv#" 6n schi%/, indicatorul o/i3nuit al cri&elor de epilepsie, Iranus, este <redus la t#cere= 6n 'apricorn 3i 6n con9uncie cu Saturn, 3i nu particip# dec:t la aspect#rile /une, 6n special 7a# de Mercur 3i Soare, ceea ce este un se%n 6%potriva ipote&ei unui teren arhetipal cu tendine epileptice" R#spunsul dat p#rinilor este deci ur%#torul: e.ist# o %are sensi/ilitate a acestui copil la toate 7eno%enele de c#ldur# intern#, 3i 6n special la 7e/re" Tre/uie deci avut 6n vedere o %are pruden# 6n ca& de in7ecii sau epide%ii, chiar pe parcursul copil#riei Eeste rar, dar posi/il ca o convulsie 7e/ril# s# apar# 3i la ,+P aniF" Tre/uie 7#cut totul pentru a per%ite evacuarea acestei c#lduri e.cesive atunci c:nd ea apare" De e.e%plu, se practic# 6n %edicina chine&# %icros:n8er#ri 6n puncte situate la e.tre%it#ile %e%/relor, ceea ce per%ite o evacuare rapid# a c#ldurii" Este posi/il ca ulterior, 6ncep:nd de la pu/ertate, aceast# sensi/ilitate la c#ldur# s# se %ani7este prin alte tipuri de pro/le%e care s# a7ecte&e siste%ul nervos central, cu% ar 7i ce7aleele, verti9ele sau chiar pierderile de con3tient#, ap#r:nd de e.e%plu 6n ti%pul 7e/relor puternice sau al c#ldurilor %ari" 6n schi%/, evoluia spre o /oal# epileptic# este i%pro/a/il#" Dup# ulti%ele ve3ti, adic# la 3ase ani dup# consultaie> copilul, suprave8heat /ine la cele %ai %ici pusee de 7e/r#, n+a %ai 7#cut convulsii" )u a 7#cut nici cri&e de epilepsie"

*a0ul nr' E # /robleme neurologice: epilepsie i mioclonie

Istoric'l 5olii
Acest pacient a pre&entat 6ncep:nd de la v:rsta de nou#spre&ece ani cri&e de epilepsie de tip <8rand %al=, ceea ce a necesitat ad%inistrarea unei %edicaii antico%iiale" 6ncep:nd cu s7:r3itul anilor 3ai&eci au ap#+ rut %ioclonii Econtracii %usculare /ru3te, involuntare, ase%#n#toare celor provocate de desc#rc#rile electriceF la %e%/re, ceea ce+i producea c#deri, 6n special 6n %ers" )ot#% de ase%enea pre&ena unui sindro% cere/elos" In trata%ent %edica%entos speci7ic per%ite dispariia %iocloniilor, dar tre%ur#turile de tip cere/elos persist#"

St'di'l temei natale

Aceast# te%# co%porta dou# opo&iii: opo&iia Saturn+)eptun 3i cea dintre Aun# 3i $luton" 2po0iia Saturn#8eptun nu este speci7ic# din punct de vedere planetar, pentru c# durea&# apro.i%ativ 3ase luni, dar ea pune accent pe a.a casa III + casa O, care si%/oli&ea&# din punct de vedere ener8etic %i3carea" 'asa a IlI+a si%/oli&ea&# %icile deplas#ri, %i3c#rile de %ic# a%+ plitudine sau repetitive cu% sunt tre%ur#turile" Ea este ocupat# de Saturn, destul de st:n9enitor 6n $e3ti 3i prost aspectat, ceea ce 7ace din el una dintre planetele cele %ai disonante ale acestei te%e" 'asa a O+a si%/oli&ea&# di%potriv# %arile deplas#ri, %i3c#rile de a%plitudine %are, circulaia san8uin# 3i nervoas# prin %arile a.e vasculare sau nervoase" $re&ena lui )eptun 6ntr+ o ase%enea con7i8uraie 3i 6n Gecioar# evoc# di7icult#i la nivelul 7luidit#ii %i3c#rilor" Iat# deci evocat# o situaie de inco%pati/ilitate 6ntre %i3c#rile i%portante 3i %i3c#rile de %ic# aplitu+ dine, o 6%piedicare, o li%itare a pri%elor din cau&a ano%aliilor celorlalte, ceea ce corespunde per7ect cu situaia clinic# a pacientului, care nu poate s# %ear8# pentru c# tre%ur#turile 3i %i3c#rile anor%ale 6l 7ac# s# cad#" Este i%portant de notat c# aceast# opo&iie este doar echili/rata de tri8onul Aun#+)eptun, ceea ce nu este su7icient pentru a+i %odera capacit#ile ne8ative" In plus, orice tentativ# de a echili/ra opo&iia )eptun+Saturn printr+o aciune lunar# Edietetic#, hidroterapie etc"F risc# s# pertur/e opo&iia Aun#+$luton"

2po0iia Lun#/luton, pe a.a casa II + casa 1III, evoc# anta8onis%e 6ntre aporturi 3i eli%in#ri, ana/olis% 3i cata/olis%, put:nd s# se traduc# prin retenie de ap# sau ede%e" H#si% %ai %ulte episoade de acest tip 6n antecedentele acestui pacient Dar e.ist# prea puine relaii 6ntre a+ceast# opo&iie 3i pro/le%a pe care o studie%" Alte in7or%aii privind /oala acestui pacient sunt e.pri%ate de cuadratura Marte+ Jupiter01enus" 'on9uncia Jupiter01enus repre&int# valorile calde 3i unele de e.pansiune, de dilatare, de decontracie, de ar%oni&are" Marte 6n aceast# cuadratur# 6%piedic# aceste 7acult#i 3i asta arat# risc de cri&#, de in7la%aie, de contracie, de di&ar%onie" Dintre structurile cere/rale, 1enus si%/oli&ea&# cere/elul, care 9oac# un rol 7unda%ental 6n 7unciile de echili/rare 3i de adaptare a %i3c#rii" Aici, aceast# structur# este pertur/at#, ceea ce se traduce prin tre%ur#turi atunci c:nd pacientul vrea s# 7ac# o %i3care" Acest sindro% cere/elos este e.pri%at deci 6n acela3i ti%p de opo&iia Saturn+)eptun pe a.a casa III + casa O, ce evoc# o pro/le%# 7uncional#, 3i prin cuadratur# 1enus+Marte, %ai 7ocali&at# pe plan structural" Aceast# cuadratur# e.pri%# la 7el de clar %iocloniile, contraciile %usculare /ru3te care pot a7ecta cele patru %e%/re" ;n conclu&ie, pute% spune c#, 3i 6n acest ca&, /oala pacientului este li%pede e.pri%at# 6n te%a sa natal#, ceea ce indic# o ano%alie arhetipal# care predispune la acest tip de tul/ur#ri" Acesta este un 7actor de7avora/il 6n ceea ce prive3te pro8nosticul /olii" 'hiar dac# o terapeutic# anu%e reu3e3te s# sta/ili&e&e si%pto%ele, este 7oarte 8reu s# se %odi7ice terenul pertur/at, de unde necesitatea unui trata%ent pe via#" *a0ul nr' F # /acient suferind de dureri toracice cu stare de ru i pierdere de contient

Antecedente
Do%nul ?""", patru&eci 3i 3ase de ani, nu are antecedente personale deose/ite pe plan cardio+vascular" )u are nici un 7actor de risc 6n acest sector: nu este hipertensiv, nu are tul/ur#ri %eta/olice Edia/et, hiperlipide%ieF 3i nu 7u%ea&#" 'u doi ani 6naintea apariiei tul/ur#rilor, a su7erit de cri&e verti8inoase etichetate drept verti9 Meniere, dar care, dup# un scurt trata%ent si%pto%atic, n+au %ai ap#rut"

Istoric'l 5olii
De apro.i%ativ un an, do%nul ?""" a pre&entat patru sau cinci episoade de r#u asociat cu dureri constrictive retrosternale iradiate 6n cele dou# /rae 3i 6n spate, apoi o pierdere de con3tient# de scurt# durat#" Aa tre&ire, se a7l# 6ntr+o stare nor%al#" $e [ iunie 1 , 6n 9urul orei 11"*4, resi%te o durere toracic# violent#, ur%ata de o pierdere de con3tienta de apro.i%ativ dou# ore" Aa tre&ire, toate si%pto%ele au ap#rut" ':teva &ile %ai t:r&iu, s+a hot#r:t s#+3i consulte %edicul 3i acesta 1+a spitali&at" Toate e.a%enele clinice 3i paraclinice pledea&# pentru, un an8or spastic" I se ad%inistrea&# atunci un trata%ent speci7ic acestui tip de tul/urare, trata%ent care p:n#+n pre&ent a per%is o re%isiune a si%pto%atolo8iei"

E+amen clinic
':nd 6l e.a%ine&, pacientul nu se pl:n8e de ase%enea cri&e dureroase" Totu3i, e.a%enul ener8etic arat# se%ne de insu7icien# aN ener8iei cardiace, 6n 7uncia ei de %o/ili&are a s:n8elui 4i%/# palid#, puls radical sla/, lipsit de a%plitudine, 6n special la nivelul &onei cardiaceF" Se pare deci c# trata%entul clinic reu3e3te s# st#p:neasc# %ani7est#rile critice, dar 7#r# s# %odi7ice terenul care le+a dat na3tere"

Comentari'
Dac# an8orul de ori8ine atero%atoas# Ecel %ai 7recventF are 6n 8eneral o co%ponenta spastic#, se 6nt:%pl# rar ca spas%ul s# apar# pe artere coronare s#n#toase, lucru con7ir%at 6n acest ca& de o coronaro8ra7ie" Se pare c# un spas% al arterelor coronare care, 6ncetinind circulaia san8uin# 3i prin asta chiar iri8aia %u3chiului cardiac, a provocat acele dureri violente 3i apoi acele pierderi de con3tient#, datorate pro/a/il unei sc#deri a presiunii san8uine la nivel cere/ral" $e plan ener8etic, dia8nosticul este o insu7icien# de ener8ie cardiac# cu sta&# de ener8ie, de unde acele dureri 6n %o%entul cri&ei" Ini%a 7iind le8at# ener8etic de spirit, 6nele8e% ast7el 3i pierderile de con3tient# induse de aceast# de7icient#"

Anali-a temei natale

Heo%etria acestei te%e cuprinde trei con7i8uraii principale: + opo&iia Aun#+Saturn, echili/rat# de con9uncia Soare+Jupiter> + tri8onul ar%onic 1enus+)eptun+$luton> + con9uncia Mercur+Marte pe Ascendent, practic i&olata, chiar dac# pute% ad%ite o se%icuadratur# Mercur+Aun#" 'ele dou# 7i8uri sunt le8ate 6ntre ele prin cuadratura Soare+ )eptun" Situaia i&olat# a unei planete sau a unui 8rup de planete cre3te caracterul lor i%previ&i/il, <iraional=, ori8inal""" Acest ele%ent <i&olat= tinde s# acione&e independent de celelalte, sau 6ntr+o %anier# relativ autono%#, 3i reacionea&# cel %ai adesea prost la tentativele de re8lare e.terioar#" 2r, 6n aceast# te%#, se a7l# 6n aceast# situaie cele trei planete cele %ai /rutale, cele %ai dina%ice 3i %ai reactive: Marte, Mercur 3i Iranus" Iar cele dou# aspect#ri %inore pe care ele le pre&int# nu 7ac dec:t s# le creasc# aceast# tendin#" Se%nele ocupate de aceste trei pla+ nete, He%enii 3i ulti%ele 8rade din 'apricorn, nu contra&ic aceasta tendin#" H#si% de ase%enea o noiune de tran&itare 6n po&iie a lui Marte 6n se%n 3i cas#, la 9onciunea dintre dou# sectoare" Este li%pede deci c# ave% de a 7ace aici cu un teren propice cri&elor de orice 7el, accidentelor /rutale, i%previ&i/ile 3i 7#r# cau&# aparent# evident#" H#si% e.act acelea3i caracteristici la eveni%entele care au" %arcat su/iectul pe planul s#n#t#ii, 6ntre care se 6nscriu 3i cri&ele verti8inoase care au ap#rut /rusc 3i au disp#rut la 7el cu% au ap#rut, 7#r# s# lase ur%e" Aceste di7erite ele%ente e.pri%# 3i o predispo&iie la o patolo8ie de tip spastic, 6n special con9uncia Mercur+Marte 3i le8#tura ei cu Iranus" 6ntr+o te%# 7e%inin#, va e.ista o %are pro/a/ilitate de a 8#si o structur# isteric#, dar, chiar dac# su/iectul este i%pulsiv, nu este ca&ul aici" I%portana casei a ?II+a 3i a Ascendentului Ecare aici este 6%/o8#it cu patru planete, dintre care una este SoareleF su/linia&# 8reutatea 7actorilor ereditari asupra s#n#t#ii su/iectului" Marte, patronul casei a IlI+a, poate ar#ta c# aceast# ereditate se va %ani7esta la 7rai" $uine ele%ente din te%# ne+ar 7i putut atra8e atenia asupra ini%ii: nu pute% cita dec:t po&iia Ascendentului, la 9onciunea e.act# 6ntre 'apricorn 3i 1#rs#tor, 3i deci opus# pri%elor 8rade din Aeu Erea%inti% c# e.ist# adesea un 7eno%en de /ascul# 6ntre se%nele opuse 3i c# o patolo8ie poate 7i se%nalata 6ntr+un se%n opus celui care si%/oli&ea&# re8iunea corporal# a7ectat#F" Dar cine ar 7i putut s# rein# aceste indicii 6naintea oric#rui episod an8inos@ S# not#% 6n s7:r3it po&iia Soarelui 6n casa ?II din 'apricorn, 6n cuadratur# cu )eptun 3i (alan#" Acest aspect indic# li%pede o tendin# la disociere corp+spirit, care se poate traduce prin pierderi de con3tient#, st#ri co%atoase etc" Acest lucru este 6nt#rit de opo&iia Aun#+Saturn" Soarele tinde s# echili/re&e aceasta opo&iie, ceea ce evoc# posi/ilitatea st#p:nirii sau sta/ili&#rii situaiei" 'hiar dac# n+a% epui&at resursele te%ei natale, ceea ce a% a7lat p:n# acu% ne per%ite s# 6nele8e% terenul pe care a putut s# apar# a+ceast# cri&# de an8or spastic" Din punct de vedere ener8etic, or8anis%ul 7uncionea&# 6ntr+un %od i%pulsiv, reacion:nd /rusc, prin cri&e /rutale,

nu nu%ai pe plan 7i&ic dar uneori 3i pe plan psiholo8ic" Totu3i, %ecanis%ul 7i&iolo8ic sau ener8etic al a7ect#rii cardiace nu este at:t de clar e.pri%at 6n te%#, ceea ce ne 7ace s# crede% c# /oala nu e datorat# unui de7ect al structurii arhetipale la nivelul ini%ii" Aceasta e.plic# de ce aceast# tendin# a luat di7erite 7or%e, %ani7est:ndu+se %ai 6nt:i su/ 7or%# de cri&e verti8inoase, apoi su/ 7or%a celor an8inoase" )u este e.clus, 3i este chiar previ&i/il, ca s# apar# 3i alt 7el de cri&e, 6ntotdeauna datorate unui %e+ canis% spastic ce a7ectea&# structurile arteriale" $entru %ai %ulte preci&#ri, vo% studia te%a orar# a cri&ei principale, cea care a %otivat consultaia 3i a per%is s# se sta/ileasc# un dia8nostic 3i un pri% trata%ent"

Tema orara a cri-ei

Mai 6nt:i, ne pute% 6ntre/a de ce s# sta/ili% te%a orar# a acestei cri&e, 3i nu pe cea a cri&ei inau8urale" De 7apt, este posi/il c# aceasta din ur%# ar 7i putut 3i ea s# ne 7urni&e&e nu%eroase preci&#ri, dar pa+ cientul nu+3i %ai a%intea data e.act# a apariiei ei" 6n plus, aceasta cri&# %a9or# este deose/it de decisiv# pentru c# ea a %otivat pacientul s# consulte un %edic, 3i, din punct de vedere al intensit#ii 3i al caracterului, este cea %ai %arcant#" ':nd e.a%in#% aceast# te%#, re%arc#% c# Marte este sin8ura planet# care nu particip# dec:t prin aspect#ri proaste" $o&iia ei 6n casa I su/linia&# i%portana ei 6n aceast# pro/le%# de s#n#tate, ceea ce evoc# 6ntr+adev#r o pro/le%# de caracter %arian, datorata unui e.ces de contracie %uscular# a arterelor" Acest lucru 6%piedic# 7unciile de distri/uie ale ini%ii EMarte 6n cuadratur# cu Soarele 6n casa ?F, vasculari&aia ei arterial# 3i propria ei o.i8enare Eopo&iia Soare+Jupiter de&echili/rat# de cuadratur# lui MarteF" )ot#% totu3i in7luena 7avora/il# a Aunei asupra acestei opo&iii, Auna patroan# a v:r7ului casei a ?II+a, ceea ce poate e.pri%a un e7ect /ene7ic al le3inului, al pierderii de con3tient# care, acion:nd ca o supap# de si8uran#, per%ite destinderea 3i 6ntoarcerea la o stare vascular# nor%al#" 'au&a pro7und# a pro/le%ei tre/uie c#utat# prin studierea casei a I1+a, a patronului ei 3i a planetelor care o ocup#" $luton 3i Jupiter evoc# i%ediat centrii ener8etici in7eriori, le8ai de se.ualitate 3i de nevoile pri%are ale individului" )u pute% ine sea%a de aspect#rile lui $luton cu Iranus 3i )eptun, pentru c# ele sunt puin caracteristice Esunt pre&ente 6n toate te%ele cuprinse 6ntre 1 * 3i 1 F" 6n schi%/, opo&iia lui $luton cu 1enus 6n Taur, 6n casa a ?+a,

evoc# i%ediat centri ener8etici in7eriori, le8ai de se.ualitate 3i de nevoile pri%are ale individului" )u pute% ine sea%a de aspect#rile lui $luton cu Iranus 3i )eptun, pentru c# ele sunt puin caracteristice Esunt pre&ente 6n toate te%ele cuprinse 6ntre 1 * 3i 1 F" 6n schi%/, opo&iia lui $luton cu 1enus 6n Taur, 6n casa a ?+a, evoc# o inco%pati/ilitate 6ntre pulsiunea se.ual# 3i satis7acie" Saturn 6n casa a 1III+a 9oac# aici un rol conservator, li%it:nd riscurile de pierderi e.cesive de ener8ie care ar putea provoca o ase%enea situaie dac# ar s7:r3i printr+o %ultiplicare sau o polari&are 6n acest do%eniu" $acientul con7ir%# c# are di7icult#i de ordin se.ual, nu de tipul i%potenei sau al insu7icienei erectile ci de incapacitatea de a a9un8e la or+ 8as%, 6n ciuda dorinei uneori violente 3i 8reu de st#p:nit Se pare ast7el c# ener8ia neutili&at# 3i acu%ulat# la nivelul centrilor in7eriori E$luton 3i Jupiter sunt 6n casa I1, de unde noiunea de conservare, depunere 6n re&erv#F s# 7ie eli/erat# 6ntr+un %od /rutal 3i s# provoace 7eno%ene de tip e.plo&iv, 3i deci cri&e, 6n acela3i 7el 6n care presiunea vaporilor 7ace s# sar# capacul unei oale" Acest re&ultat violent este e.pri%at de cuadratura Jupiter+Marte, 6n vre%e ce opo&iia Jupiter+Soare0Mercur 6n casa ? evoc# riscul de r#sunet asupra con3tientei" 1ede% /ine cu% te%a orar# a /olii per%ite s# se preci&e&e cau&ele 3i %ecanis%ele care nu sunt dec:t schiele 6n te%a natal#, pentru c# situaia este recent#, nu e le8at# de un de7ect arhetipal 3i nu %archea&# viaa pacientului 6n 8lo/alitatea ei" Ipote&ele sunt con7ir%ate de intero8atoriul pacientului, care per%ite s# se p#stre&e o ancorare 6n realitate 3i ne 7ere3te de elucu/raii 7#r# 7unda%ent" ;n ceea ce prive3te posi/ilit#ile de sta/ili&are sau de a%eliorare a situaiei, se constat# c# ne pute% spri9ini pe %ai %ulte puncte: Iranus 3i )eptun 6n v:r7ul casei a 1i+a, 3i echili/r:nd opo&iia $luton+1enus, indic# in7luenta /ene7ic# a unui trata%ent %edica%entos care ur%#re3te s# destind# E)eptunF 3i s# disperse&e e.cesele EIranusF" Inele re%edii de 7itoterapie sunt deose/it de e7icace 6n acest tip de de&echili/ru" Saturn 6n casa a 1III+a evoc# o aciune de sta/ili&are la nivel e%oional 3i pulsional pentru a evita acu%ularea 3i e.plo&ia ener8iei" Aceasta poate trece printr+o aciune de contact corporal, de atin8ere, care ur%#re3te e.teriori&area 7eno%enelor instinctive 3i pulsionale 3i evacuarea preaplinului Esensul lui Saturn 6n $e3ti 6n casa 1III, tri8onul cu $lutonF" 6n s7:r3it, Auna 6n casa a Ii+a ne duce cu 8:ndul la 7aptul c# un echili/raK pe plan dietetic poate 9uca un rol po&itiv 6n privina evoluiei tul/ur#rilor" $e planul previ&iunilor, studiul direciilor pri%are pe perioada tul/ur#rilor nu arat# aspect#ri %arcante" 6n special, nu e.ist# direcie care s# a7ecte&e 6n %od direct vreunul dintre punctele cheie ale te%ei natale" $ute% reine cel %ult un tri8on al lui Jupiter cu Iranus la s7:r3itul lui ianuarie 1 ," 6n schi%/, apariia tul/ur#rilor coincide cu 6nceputul tran&it#rii 6n con9uncie a lui Iranus pe Mercur, Marte 3i Ascendent" Aceasta se produce la 6nceputul lui 1 Z: Iranus trece pentru pri%a oar# peste Mercur 6n aprilie 1 Z 3i nu p#r#se3te aceast# &on# dec:t la s7:r3itul lui 1 P" )eptun 6l ur%ea&# 6ndeaproape pe Iranus 3i tran&itea&# aceast# &on# din ianuarie 1 , p:n# 6n dece%/rie 1 " )e pute% 8:ndi c# toat# aceast# perioad# s+ar putea s# coincid# cu o insta/ilitate 3i cu pro/le%e patolo8ice de tipul celor de9a su7erite de pacient, ceea ce i%pune o %are vi8ilen#, 6n special 6n cursul anului 1 [ 6n care Auna va intra 6n cuadratur# cu Marte 3i cu Ascendentul natal" $e ter%en %ai lun8, va tre/ui s# 7i% ateni la tran&itarea lui $luton prin aceea3i &on# a te%ei natale, ceea ce se va 6nt:%pla 6ncep:nd din -4-4"

*a0ul nr' G # !iabet insulinodependent

Istoric'l 5olii
Acest pacient su7er# de un dia/et insulinodependent de apro.i%ativ cincispre&ece ani" De/utul a 7ost clasic, %arcat de o poliurie, polidipsie Eeste per%anent#F 3i sl#/ire 6n ciuda p#str#rii po7tei de %:ncare" Se instaurea&# deci un trata%ent cu insulina" Echili/rul 8lice%iei este totu3i 8reu de o/inut $acientul oscilea&# 6ntre cri&e hipo8lice%ice 3i o 8lice%ie 7oarte ridicat#"

St'di'l temei natale

Heo%etria acestei te%e este or8ani&at# 6n dou# con7i8uraii principale: 8rupul Mercur0)eptun0Marte+ $luton+Aun#0Saturn+Iranus> 8rupul Soare+Jupiter+1enus" ;n acest tip de te%# 6n care planetele sunt 8rupate pe %ai puin de 1[4Q, este i%portant s# consider#% 3i aspect#rile %inore" $rintre acestea, dou# 9oac# rolul de le8#tur# 6ntre cele dou# 8rupe: se%icuadratura Soare+$luton 3i se%icuadratura Aun#+1enus, a%:ndou# la %ai puin de *Q or/" Se%ise.tilele 6ntre )eptun, Iranus, $luton 3i Auna vin s# 6nt#reasc# coe&iunea pri%ei 8rupe" $ro/le%a dia/etului este repre&entat# 6n special de 8rupa Soare0 Jupiter01enus dar r#sunetul lui este e.pri%at 3i de pri%ul 8rup de planete" 6ntr+adev#r, con9uncia Auni0Saturn 6n casa 1I 6n cuadratur# cu Mercur0)eptun0Marte evoc# o tendin# la insta/ilitate EMarte0Mercur0 )eptunF cu r#sunet asupra echili/rului %ediului intern EAun#0Saturn 6n casa 1I 6n Gecioar#F, aduc:nd o situaie de restricie" Este una dintre consecinele pe ter%en lun8 ale dia/etului, care provoac# o sclero&# 3i o alterare a vaselor san8uine duc:nd la le&iuni ireversi/ile ale di7eritelor or8ane Eini%#, rinichi, ochiF" $o&iia triplei con9uncii 6n casa O evoc# un risc de a7ectare a %i3c#rilor de %are a%plitudine, a %arii circulaii, 6n special la peri7erie, 3i de a7ectare neurolo8ic#" Din aceast# cau&# va tre/ui s# 7i% deose/it de vi8ileni la starea arterelor %e%/relor in7erioare 3i s# 6ncerc#% s# preveni% riscurile de polinevrit#" Se poate a7ir%a pe ter%en lun8 o predispo&iie la co%plicaii precu% arterita sau neuropatia dia/etic#" 'uadratur# Jupiter+1enus e.pri%# o di&ar%onie sau o v#t#%are prin incapacitatea de a %eta/oli&a ener8iile calde 3i u%ede, a c#ror e.presie la nivel ali%entar este &ah#rul E%ai %ult

u%ed dec:t caldF" 'asa a 1+a este i%plicat#, 7iind ocupat# de Jupiter: ea repre&int# 8estionarea 8lo/al# a ener8iei" 2r 8luco&a, care repre&int# toat# pro/le%a dia/etului, este %olecula central# a 8estion#rii ener8etice" Ea 7urni&ea&# o ener8ie i%ediat utili&a/il# de c#tre %u3chi 3i creier" 'asa a 1il+a, ocupat# de 1enus, evoc# aici necesitatea unei su/stituiri hor%onale pentru a putea 7ace 8luco&a utili&a/il#" Acesta este rolul ad%inistr#rii de insulina" 'ele dou# se%icuadraturi care lea8# cele dou# 8rupe planetare su/linia&# caracterul insta/il 3i 8reu de st#p:nit al acestei situaii" Se poate spune 6ntr+o %anier# 8eneral# c# /olile e.pri%ate de cuadraturi 3i EsauF de se%icuadraturi, cu% este aceasta, sunt %ai 8reu de tratat dec:t cele e.pri%ate de opo&iii, %ai ales dac# acestea din ur%# sunt echili/rate prin aspect#ri ar%onice"

Prognostic /i tratament
)u vede% nici un punct 6n 6ntre8i%e ar%onic pe care ar 7i posi/il s# ne spri9ini% pentru a sta/ili&a situaia" Doar Iranus este /ine aspectat, dar el nu este le8at dec:t de con9uncia Aun#0Saturn, de alt7el prost aspectat#" $ute% deci s# ne 8:ndi% c# o aciune terapeutic# asupra structurii ener8etice Eacupunctura etc"F ar putea 6ncetini o vre%e apariia co%plicaiilor de8enerative, dar asta 6n ulti%# instan#" ;ntr+o ase%enea situaie, pro8nosticul privind o sta/ili&are este destul de re&ervat" 'a la orice dia/etic, se i%pune o %are ri8oare ali%entar#" Acest lucru este su/liniat de tri8onul Soare+Jupiter" Dar i%portana casei a 1il+a arat# c# salvarea nu poate veni dec:t din e.terior, ea e.pri%# o dependen# a pacientului 3i o insu7icien# a capacit#ilor sale personale sau a resurselor ener8etice pentru a 7ace 7a# acestei situaii" *a0ul nr' (H# !iabet insulinodependent Este interesant s# co%par#% ca&ul precedent cu acesta, al unui t:n#r pacient cu dia/et insulinodependent de la v:rsta de nou# ani" 'ontrar situaiei precedente, su/stituia hor%onal# prin insulina per%ite aici re8larea corect# a 8lice%iei" $acientul se suprave8hea&# per7ect 3i echili/rul s#u 8lice%ic este satis7#c#tor"

St'di'l temei natale

;n acest ca&, este evo+ cat# 7i&iopatolo8ia dia/e+ tului, prin inter%ediul opo+ &iiei $luton+Soare" 6ntr+ adev#r, dia/etul poate 7i asi%ilat cu o %aladie autoi%un#, pentru c# distru8erea celulelor pancreasului endocrin este provocat# de anticorpi produ3i de or8anis%ul su/iectului" Toc%ai aceast# autodistru8ere este se%nalat# de opo&iia Soare+$luton" $o&iia Soarelui 6n care a ?+a atra8e atenia asupra structurilor de co%and# centrale, cu% sunt siste%ul nervos 3i siste%ul endo+ crin" Aceast# opo&iie este echili/rat# de )eptun, ceea ce va reduce e7ectele" Al doilea punct cheie al acestei te%e este po&iia lui 1enus neaspectat 6n Taur 6n casa a ?I+ a" Acest lucru evoc# incapacitatea or8anis%ului de a %eta/oli&a 8luco&a, al c#rei si%/ol este 1enus" 'a pro8nostic, dia/etul poate provoca alterarea a nu%eroase or8ane sau esuturi, 3i 6n special a arterelor, a ini%ii, a rinichilor, a ochilor 3i siste%ului nervos" Aceste co%plicaii apar dup# %ai %uli ani, chiar dup# &eci de ani de evoluie a /olii, cu at:t %ai repede cu c:t dia/etul este prost echili/rat Se constata adesea c# pacienii su7er# rapid de alterarea unuia sau %ai %ultor or8ane 6n special, 6n vre%e ce alte or8ane sensi/ile nu par s# su7ere de deterior#ri nota/ile" De e.e%plu, unii dia/etici su7er# 7oarte devre%e de pro/le%e oculare, care evoluea&# spre cecitate, dar rinichii lor 63i conserv# %ult ti%p 7uncia nor%al#" Alii sunt 7oarte repede a7ectai de insu7iciena renal#, dar 7#r# ca alte or8ane s# 7ie at:t de puternic a7ectate etc" ;n ca&ul acestui pacient, e 8reu s# discerne% or8anul care pre&int# cele %ai %ari riscuri de le&iune" 'ea %ai %are parte a planetelor pre&int# un a%estec de aspect#ri /une 3i proaste, iar situaia lui 1enus, neaspectat, nu este evocatoare de o sensi/ilitate deose/it# la nivel renal" $e plan terapeutic, po&iia Aunei /ine aspectat# 6n v:r7ul casei a 1+a su/linia&# i%portana dieteticii 6n opti%i&area echili/rului consu%urilor ener8etice, 3i deci a 8lice%iei" Aspect#rile /une ale Aunei ne 7ac s# crede% c# aceast# latur# i%portant# a terapeuticii + dietetica + va avea un e7ect po&itiv asupra st#rii pacientului"

*a0ul nr' ((# "rterita membrelor inferioare

Antecedente
Acest pacient 6n v:rst# de trei&eci 3i nou# de ani, venit s# se consulte pentru o pro/le%# de arterit#, n+are antecedente 7a%iliale, 6n special 6n ceea ce prive3te patolo8ia vascular#" El 7u%ea&# unu p:n# la dou# pachete de i8#ri pe &i de la v:rsta de dou#&eci de ani"

Istoric'l 5olii
Aa 6nceputul anului 1 - au ap#rut dureri 3i cra%pe %usculare 6n ti%pul %ersului, o/li8:nd pacientul s# se opreasc# 3i disp#r:nd dup# c:teva %inute de odihn#" In %ai 1 -, aceste cra%pe ap#reau dup# o sut# cinci&eci de %etri de %ers pe 9os pe teren plat" $acientul se consult# atunci" 6n 7aa acestui ta/lou tipic de claudicaie inter%itent#, se e7ectuea&# %ai %ulte e.a%ene 6n special o arterio8ra7ie a %e%/relor in7erioare care pune 6n eviden# o steno&# i&olat# a arterei iliace pri%itive st:n8i" Mai %ulte tentative de dilatare a &onei steno&ate dau un re&ultat %ediocru" Evoluia %er8e 6n sensul unei a8rav#ri a pro/le%ei"

E+amen'l clinic
$acientul este de talie %ic#, lon8ilin" E.a%enul clinic clasic nu pune 6n eviden# dec:t o a/sena a pulsului peri7eric de su/ 3oldul st:n8" $acientul nu este hipertensiv" El continu# s# 7u%e&e apro.i%ativ un pachet de i8#ri pe &i" $e plan ener8etic, 8#si% se%ne de sl#/iciune a ener8iei ini%ii 3i pl#%:nilor, cu o li%/# palid# 3i un puls radical sla/ calitativ la nivelul &onelor speci7ice celor dou# or8ane"

Comentari'
$ro/le%a arteritei %e%/relor in7erioare a7ectea&# cu predilecie su/iecii care au 7u%at %ult# vre%e" Acest pacient poate s# ne %ire dat 7iind v:rsta lui relativ t:n#r#" Ta/a8is%ul e.plic# doar 6n parte tul/ur#rile sale, dar este nor%al s# suspect#% 3i un teren deose/it, care s# 7avori&e&e apariia acestei patolo8ii" )u 8#si% ni%ic 6n antecedentele 7a%iliale 6n aceste

do%eniu, dar studiul te%ei natale va ar#ta c# acest pacient pre&int# 6ntr+adev#r un <teren astrolo8ie= 7avori&ant, alt7el spus predispo&iii arhetipale 6n ceea ce prive3te aceast# /oal#"

St'di'l temei natale

$rintre caracterele %arcante ale acestei te%e, not#% %ai 6nt:i i%portana a.ei Gecioar#+ $e3ti: trei planete, printre care Soarele, 3i Ascendentul sunt 6n Gecioar#> Auna 3i Marte sunt 6n $e3ti" Acest lucru se potrive3te cu tipolo8ia 3i psiholo8ia pacientului, %arcata de Mercur din Gecioar#, adic# e.pri%area $#%:nt a acestei planete EMercur 6n He%eni ar 7i dat un su/iect la care pe pri%ul plan s+ar 7i situat %o/ilitatea, vivacitatea 7i&ic# 3i intelectual#, ceea ce nu este deloc ca&ul aiciF" $acientul este cal%, %etodic 3i 63i e.pri%# 7oarte puin e%oiile, chiar dac# spre s7:r3itul consultaiei, se deschide un pic 3i las# s# se 6ntrevad# o nelini3te, de 7apt 7oarte le8iti%#, 6n privina evoluiei /olii sale" Aa nivelul structurii 8eo%etrice a te%ei, opo&iia Mercur+Marte0 Aun# 6nt#re3te i%portana a.ei Gecioar#+$e3ti" Aceasta este una din cele dou# aspect#ri ne8ative ale te%ei, cealalt# 7iind cuadratura Saturn+Soare0 $luton" 2r, aceste dou# aspect#ri evoc# 6n %od clar pro/le%a actual#" 'uadratura Saturn+Soare0$luton evoc# o pro/le%# o/structiv# 6n circulaia arterial#" 'el %ai adesea, 3i aceast# te%# este o /un# ilustrare, circulaia arterial# este se%ni7icat# de Soare, 3i eventual de Marte, 6n vre%e ce circulaia venoas# este se%ni7icat# de Aun#, 3i eventual de 1enus" Soarele 3i Marte sunt planetele cele %ai active, cele %ai dina%ice, 3i analo8ia cu polul activ al circulaiei este evident#" Auna 3i 1enus sunt planetele cele %ai pasive 3i, 3i aici, nu %ai este nevoie de ar8u%ente supli%entare pentru a su/linia analo8ia cu circulaia de 6ntoarcere, unde pri%ea&# destinderea 3i pasivitatea" 6n acest conte.t, con9uncia Soare+$luton tre/uie interpretat# ca un risc de necro&# prin hipo.ie, de in7arcti&are E7or%area unui in7arct 6ntr+un or8anF prin insu7icien# de aport de o.i8en" $o&iia lui $luton 6n Aeu ne 7ace s# ne 8:ndi% c# arterele peri7erice nu au %onopolul le&iunilor 3i c# su/iectul risc# 7oarte %ult s# su7ere tul/ur#ri coronariene care s# pun# 6n 9oc 7uncia %u3chiului cardiac" E.pri%area caracterului insu7icient al circulaiei arteriale este 6nt#rit# de opo&iia Mercur+ Marte, care evoc# 6ntr+un %od di7erit acela3i tip de 7eno%en" $o&iia Soarelui 6n casa ?II su/linia&# 8ravitatea pro/le%ei, care s+ar putea ca pe ter%en lun8 s# duc# la le&iuni ireversi/ile 3i la a%putaie" Aspectarea Soare+Saturn e.pri%# caracterul pro8resiv, lent, dar ine.ora/il al acestei pro/le%e, ti%pul 9uc:nd aici un rol a8ravant" 2po&iia Mercur+Marte0Aun# e.pri%# de ase%enea, di7icult#i circulatorii, su/liniind riscul de accident ische%ic acut, 7recvent pe un ase%enea teren, 3i care poate 6n orice %o%ent a8rava situaia" $icioarele EMarte ocup# se%nul $e3tilorF sunt 6ndeose/i a%eninate"

)ot#% c# opo&iia Mercur+Marte0Aun# este 7avora/il echili/rat# de 1enus 3i Saturn" Tri8onul 1enus 6n casa ?I cu aceasta con9uncie Marte0Aun# 6n casa 1II indic# posi/ilitatea unui schi%/, a unei 8re7e venit# s# a%eliore&e situaia, 6n vre%e ce aciunea lui Saturn, 6n casa III, indic# %i3c#ri %ici, %ersul de e.e%plu, care pot a%eliora circulaia 6n e.tre%it#i" $ute% de ase%enea s# ne 8:ndi% c# unele tehnici de aciune asupra structurii 7i&ice, cu% sunt osteopatia sau anu%ite tipuri de %asa9e, ar putea a9uta la sta/ili&area pro/le%ei 3i la 6ncetinirea evoluiei tul/ur#rilor" Dac# este posi/il s# se sta/ili&e&e de&echili/rul cau&at de o opo&iie, nu se poate spune acela3i lucru despre tul/ur#rile se%nalate de o cuadratura, 3i aspect#rile 7avora/ile pri%ite de Saturn 3i Soare nu pot 7i considerate ca un 7actor po&itiv 6n privina evoluiei /olii" Ele intervin pe alte planuri 3i pe alte siste%e" De 7apt, independent de te%a natal#, 7actorul de pro8nostic cel %ai 7avora/il 6n privina sta/ili&#rii tul/ur#rilor este oprirea 7u%atului" $acientul a 6neles asta dar n+a reu3it s+o 7ac#" *a0ul nr' () # /acient cu tri0omie )( Acest pacient este purt#torul unei tri&o%ii -1 puin evidente" Tre/uie s# i se e.tra8# cele patru %#sele de %inte care cresc anor%al, 3i p#rinii vor s# a7le o dat# 7avora/il# interveniei"

St'di'l temei natale

$entru o ase%enea pro/le%# nu este neap#rat necesar s# studie% 6n detaliu te%a natal#" Se re%arc# totu3i i%portana Aunei, le8at# de nu%eroase ele%ente ale te%ei, 3i po&iia Soarelui, 6n apropierea Mi9locului cerului dar 6n e.il" $ro/le%a tri&o%iei nu reiese prea e.plicit din te%#" Ano%aliile 8enetice sunt adesea indicate de con7i8uraii proaste 6n care s# intervin# Soarele, $luton 3i casa I" Aici, e.ista doar o cuadratura a lui Iranus cu con9uncia 1enus+Soare" Este puin se%ni7icativ#" Di, pacientul su7er# puin de pro/le%ele sale" Este doar un pic %ai dependent de 7a%ilia sa dec:t ali copii de v:rsta lui, 3i studia&# 6ntr+un %ediu prote9at, ceea ce se potrive3te per7ect cu locul preponderent al Aunei 6n te%a natal#" $ro/le%a dentar# nu este evocat# aici" )e vo% %ulu%i deci s#+i s7#tui% pe p#rini s# evite datele 6n care Auna tran&itea&# (er/ecul 3i Taurul, care 8uvernea&# respectiv %a.ilarul superior 3i %a.ilarul in7erior" )ici operaia 7#cut# 6n prea9%a Aunii pline nu este prea indicat#, pentru c# ener8iile 7iind din a/unden#, s+ar putea s# e.iste reacii in7la%atorii, con8estive 3i dureroase

%ai i%portante"

CUPRINS
Theo Montera""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""1 Tratat practic de astrolo8ie %edicala""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""1 I)TR2DI'ERE""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""$RIMA $ARTE" """"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""Z ASTR2A2HIE, MEDI'I)X DI E)ERHIE: (AZEAE"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""Z 'apitolul 1" TE2RIIAE GI)DAME)TAAE ;) ASTR2A2HIA MEDI'AAX"""""""""""""""Z 'apitolul -" '2R$ DI E)ERHIE""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""" E)ERHII DI SI(STA)WE '2R$2RAAE"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""1'AIZEAE (2AIA2R""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""1Z (2AAA DI OARMA""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""1[ E?AME)IA 'AI)I' ;) MEDI'I)A E)ERHETI'X"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""-4 $ARTEA A II+A"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""-SIM(2AISMIA ;) ASTR2A2HIA MEDI'AAX"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""-'apitolul 1" Z2DIA'IA""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""-Z SEM)E 2$ISE"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""-Z M2(IAITATEA SEM)EA2R"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""-, SEM)E DI EAEME)TE""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""-P S$E'IGI'ITATEA 'EA2R D2IXS$REZE'E SEM)E Z2DIA'AAE""""""""""""""""""""""'apitolul -" 'ASEAE"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""*P STIDII HRI$AT AA 'EA2R D2IXS$REZE'E 'ASE """"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""*P 'apitolul *" $AA)ETEAE""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""Z'apitolul Z" $AA)ETEAE ;) SEM)EAE Z2DIA'AAE""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""",P 'apitolul ," $AA)ETEAE ;) 'ASE"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""P, 'apitolul P" AS$E'TXRIAE $AA)ETARE""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""[Z SEM)IGI'AWIA AS$E'TXRIA2R"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""[[ AS$E'TXRIAE $AA)ETEA2R HREAE"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""14, $ARTEA A III+A""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""14 I)TER$RETXRI DI A$AI'AWII TERA$EITI'E ;) ASTR2A2HIA MEDI'AAX"""""14 'apitolul 1" Interpret#ri 6n astrolo8ia %edical#""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""14 'apitolul -" Astrolo8ia %edical# 3i strate8ia terapeutic# """"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""1-1 M2ME)TE S$E'IAAE $E)TRI A EGE'TIA 2 A'TI1ITATE TERA$EITI'X AA I) $A'IE)T DAT""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""1-P $ARTEA A I1+A""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""1-[

SI)TEZA DI 'AZIRI 'AI)I'E"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""1-[ 'apitolul 1" '5TE1A DATE GI)DAME)TAAE DE GIZI2A2HIE DI DE $AT2A2HIE IMA)X""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""1-[ EM(RI2A2HIE"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""1-[ 'apitolul -" SEM)XTIRIAE $AA)ETARE AAE $AT2A2HIIA2R 'ARE AGE'TEAZX DIGERITEAE SISTEME AAE 2RHA)ISMIAII""""""""""""""""""""""""""""""""""""""1*[ 'apitolul *" 'AZIRI 'AI)I'E"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""1Z, Studiul te%ei natale""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""1ZP 'I$RI)S""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""1P