PREVENIREA SI COMBATEREA BOLILOR MICOTICE LA ALBINE autor : Drd.Med.Vet.

Poncea-Andronescu Bogdan
Bolile micotice sunt boli infecto - contagioase produse de ciuperci microscopice. In stupi pot exista mai multe specii de ciuperci, insa numai trei dintre acestea sunt patogene pentru puiet si albinele adulte: Ascosphaera apis (ce determina boala ascoferoza sau "puietul varos", Aspergillus flavus si Aspergillus niger (ce determina boala numita aspergiloza sau "puietul pietrificat" .!icozele se caracterizeaza prin faptul ca dupa moarte puietul isi pastreaza forma, se mumifica, se deshidrateaza si se intareste.

"esi evolueaza mai putin grav decat celelalte maladii contagioase ale puietului si in rare cazuri antreneaza moartea coloniilor de albine, totusi importanta micozelor nu trebuie desconsiderata, intrucat acestea sunt capabile sa produca mari pagube stupinelor daca sunt scapate de sub control. In cazul ascosferozei, larvele de albine pot fi infestate la orice varsta (cu precadere dupa capacire , cadavrele mumifiate aparand atat la puietul capacit cat si la cel necapacit. #resterea ciupercii este stimulata de racirea pe termen scurt a puietului recent capacit. $uietul racit apare numai la o usoara scadere a temperaturii timp de cateva ore, de la %& #- cat e normal, la aproximativ %' #. Aceasta situatie anormala este dublata de cele mai multe ori si de o crestere a umiditatii de la cca. (') la *'-*&). Acest lucru se constata adesea primavara, cand colonia de albine se afla in perioada schimbarii generatiei de albine care a iernat. Boala poate apare si mai tarziu, pe fondul unor scaderi bruste de temperatura, cand larvele de trantori sunt cele mai afectate, deoarece celulele care ii adapostesc se gasesc la periferia cuibului cu puiet, acolo unde umiditatea este mai mare si caldura mai putina. #oloniile mici prezinta riscul cel mai mare de a avea puiet racit deoarece acestea isi pierd capacitatea de a acoperi o mare parte din ramele cu puiet. Ascosferoza poate sa apara si ca o boala secundara a varroozei, iar in unele cazuri (rare din fericire poate evolua simultan cu loca americana sau europeana. #oloniile de albine intens parazitate sunt atat de stresate de paraziti, sau de utilizarea mai mult sau mai putin permanenta a medicamentelor incat rezistenta la boala dispare, sistemul imunitar in acest caz este deficitar, iar ciupercile gasesc conditii prielnice de dezvoltare. +u este exclus ca medicamentele administrate in combaterea altor boli, cum ar fi oxitetraciclina (teramicina sau fumagilina (,umidil B sa favorizeze aparitia bolii fiindca acestea transforma flora intestinala a albinelor, dand posibilitatea sporilor aflati la acest nivel sa germineze. Aspergiloza apare mult mai rar ca ascosferoza dar este mai grava, afectand si albinele adulte. Boala evolueaza rapid, nu inregistreaza vindecari spontane fara interventia apicultorului si se poate termina cu moartea coloniei. $uietul moare abia in stadiul capacit. !iceliul care incon-oara puietul bolnav de aspergiloza adera strans la peretii celulei, ceea ce impiedica extragerea acestuia de catre albine si curatirea celulei, fapt care se realizeaza in cazul ascosferozei. "$uietul pietrificat" se transmite si prin hranirea cu polen strain, infestat, de aceea recomandam folosirea polenului primavara din surse proprii. Aceasta boala este zoonoza (se transmite la om , de aceea masurile ce se impun din partea apicultorului sunt deosebite: la controlul unei colonii suspecte sau confirmata ca fiind bolnava de aspergiloza, apicultorul va purta masca de protectie la gura si la nas, pentru evitarea inhalarii sporilor ciupercii. ,actorii care favorizeaza aparitia micozelor sunt umiditatea

mare din interiorul stupului, ventilatia deficitara, un procent mare de apa in hrana, un numar prea mare de rame in cuib, etc. Ca masuri ce vizeaza prevenirea micozelor putem enumera : - .estrangerea cuibului la numarul de rame bine ocupate de albine in sezonul rece si umplerea spatiului liber cu saltelute din paie / - !entinerea in stare uscata a impacheta-ului / se interzice utilizarea de folii din plastic in spatiul dintre rame si podisor si intre corpuri / - .educerea umiditatii din stup prin marirea deschiderii urdinisului si inclinarea stupului spre fata pentru a usura scurgerea in exterior a picaturilor de apa acumulate in stup / - Asigurarea ventilatiei prin crearea unui mic spatiu la partea superioara a stupului. In podisor, pe unde sa se elimine vaporii de apa in exces (introducerea unei pene din lemn de 0-% mm grosime sub podisor, distantarea scandurelelor de podisor, etc / - 1ransvazarea coloniei de albine in fiecare primavara intr-un stup curat, dezinfectat si uscat - ,olosirea in primavara la largirea cuibului a unor faguri curati, nemucegaiti si bine crescuti cu celule de albine lucratoare. 2argirea cuibului cu faguri de la rezerva sa se faca direct proportional cu dezvoltarea numerica de primavara a coloniei de albine / - #resterea diri-ata a trantorilor, cu limitarea cresterii lor / - "esfiintarea coloniilor besmetice / - !entinerea coloniilor de albine in stare activa / 3e interzice toamna tarziu administrarea siropului de zahar. Acesta nu va fi prelucrat, implicit nu va fi capacit, creand conditii - datorita fermentatiei - aparitiei mucegaiurilor. Masurile de combatere a micozelor, in cazul aparitiei lor in stupina sunt : - 3a se asigure stupilor afectati un amplasament mai cald si mai uscat, acestia se vor ridica deasupra solului la cca. 4' cm / - 3a se reduca spatiul coloniilor afectate la numarul de rame foarte bine acoperite de albine / - .educerea presiunii infectioase prin scoaterea fagurilor cu puiet puternic afectat si a celor mucegaiti si topirea lor / 5 simpla administrare de zahar pudra in cantitate de 6'' -60' g pe albine si pe faguri prin pudrare, cu repetare la %-4 zile, timp de 0-% saptamani este benefica din mai multe motive : - in primul rand activeaza instinctul de curatire al fagurilor de catre albine, marind gradul si viteza de eliminare din stup a larvelor moarte sau bolnave / - zaharul fiind higroscopic absoarbe umiditatea in exces din stup/ - nu in ultimul rand, da impresia unui mic cules, impulsionand ponta matcii / Alte masuri de prevenire : - Introduceti primavara sub rame, in partea opusa urdinisului, doua bucatele de var nestins de marimea a doua nuci ( impreuna insumand o greutate totala de cca. &' -7' g . 8arul fiind higroscopic va reduce umiditatea in exces din stup. #and varul s-a transformat in pulbere inseamna ca s-a oxidat, aceasta se indeparteaza si se introduc alte doua bucatele de var nestins / - 3chimbarea matcilor in coloniile puternic infestate si in care boala treneaza de mai mult timp, cu matci provenite din familii rezistente la micoze / - #rearea prin selectie de colonii de albine rezistente la puiet varos, plecand de la ideea ca prezenta micozelor in stup este considerata ca un semn de dezechilibru biologic, de neadaptare a coloniei la mediu. Inlocuirea matcii unei colonii de albine cu puiet varos cu o matca selectionata pentru rezistenta la aceasta boala, determina vindecarea clinica dupa o perioada de doua saptamani desi in interiorul coloniei exista inca multi spori. Metoda obtinerii de colonii de albine rezistente la micoze. "upa "r. 5grada (69*7 , & ) din totalul coloniilor de albine al unei stupine sunt dotate genetic cu o capacitate deosebita de curatire a larvelor moarte. Identificarea acestor

colonii se face prin testarea capacitatii de curatire, respectiv de rezistenta a unei colonii de albine la bolile puietului, care se poate identifica astfel : 6.3e recolteaza o portiune de fagure cu puiet capacit si se introduce in frigider pentru distrugerea puietului / 0.3e asigura ca nu sunt prezente celule cu polen sau miere / %.$ortiunea de fagure cu puiet mort se scoate din frigider si se incastreaza intr-un fagure cu puiet din colonia supusa testarii / 4.3e examineaza fagurele dupa 04 si 4* de ore de la introducere. Interpretare : "aca dupa 04 de ore albinele au descapacit si curatat toate celulele cu puiet mort se considera ca acea colonie de albine are o buna rezistenta fata de bolile puietului. :tilizand acest test, ;olm (69*& a reusit sa selectioneze in stupine din "anemarca matci rezistente la puiet varos. #oloniile conduse de matci selectionate s-au comportat bine, indepartand in doua zile *' ) din puietul mort prin congelare, in comparatie cu materialul biologic neselectionat care a indepartat in cinci zile mai putin de (' ). $uterea coloniilor a fost imbunatatita, astfel incat cele selectionate aveau cate 66,( faguri cu puiet si 6%,7 faguri cu miere, in timp ce coloniile cu matci neselectionate aveau cate *,4 faguri din fiecare. Concluzii : $entru mentinerea echilibrului biologic reprezentat de colonia de albine puternica si dotata cu rezerve de hrana corespunzatoare calitativ si cantitativ, apicultorii trebuie sa dea dovada de pricepere in exploatarea rationala a albinelor si sa nu le expuna la excese in ceea ce priveste asigurarea conditiilor de crestere, de pastoral si de recoltare a mierii. Indivizii dintr-o familie In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi : matca, albinele lucratoare si trantorii. Albinele lucratoare : +umarul acestora este variabil, osciland de la 6'''' in perioada de iarna, pana la 4''''-*'''' in vara. Au talia mai mica(60-64 mm , o greutate de aprox. 6''mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul. In fapt lucratoarele sunt femele cu

organele de reproducere nedezvoltate.

Matca : <ste singura femela fecundata din stup, fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine. "e obicei in stup este o singura matca, avand corpul mai lung(0'-0& mm , capul mic, abdomenul foarte dezvoltat, aripi mai mici si o greutate de 0&'-0*' mg. Trantorii : 3unt masculii care imperecheaza matca, fiind prezenti in cuib din primavara pana in toamna. In numar de cateva sute, au o lungime de 6&-6( mm, aripi ce depasesc abdomenul, capul globulos si o greutate de 0'' mg. Dezvoltarea familiei de albine Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita, numarul indivizilor crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu. $ractic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade. Prima perioada : 3e caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat, cu albina tanara, nou iesita din celule primavara. $e la sfarsitul lui februarie, matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mi-locul ghemului, acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet. "upa ce albinele fac zborul de curatire, matca depune din ce in ce mai multe oua. $e masura ce timpul se incalzeste, ponta matcii a-unge la 6''' de oua pe zi, albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat. $rocentul albinelor tinere creste mereu si se a-unge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie

inlocuita. 3e stie ca o albina tanara are o putere mare de ingri-ire a larvelor, putand hrani 0,% sau chiar 4, ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare. Perioada a doua : 3e mai numeste si perioada de crestere. +ectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii. !atca este hranita puternic, depune peste 0''' de oua=zi, numarul de albine doici creste si se a-unge in situatia in care %-4 doici ingri-esc o larva. #and acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti( lipsa de spatiu, ventilatie insuficienta etc. , apar frigurile roirii. Albinele construiesc botci de roire, in care matca depune oua la interval de cateva zile. 2a urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup. "upa 6-% zile de la capacirea primelor botci, are loc prima roire, matca cu o parte din albinele tinere, insotite de multi trantori parasind stupul. Acest roi care se numeste roi primar si care contine aprox. &') din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt suport, de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie. In familia de baza, la * zile de la capacirea primei botci, iese intaia matca tanara. Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci, reusind lucrul acesta daca este lasata de albine. "aca familia ramane in frigurile roitului, albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele, iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi, iese al doilea roi cu matca neimperecheata. Iesirea roiului 0 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila (ploioasa . #and se intampla asta, acest roi contine mai multe matci tinere. .oirea poate continua si cu iesirea altor roiuri, fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza. $erioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. 1ot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen, perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere. #atre sfarsitul lunii iulie, puterea familiei se micsoreaza treptat, matca micsorand ponta, trantorii fiind alungati din stup. Perioada a treia : <ste numita si perioada formarii albinelor de iernare. In mod natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere. <a este inlocuita de albina aparuta in luna august, albina care neparticipand la cules are un organism neuzat. >eneratiile de albine iesite toamna, mai cu seama la sfarsitul lunii august, septembrie si octombrie, traiesc pana in primavara urmatoare, asigurand cresterea noilor larve. Perioada a patra : <ste perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 6% grade #. In toamna la aparitia primelor nopti reci, albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului. 5 caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 64 grade #, nici in perioadele cele mai geroase. 1rebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului, ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului. Albinele din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coa-a" stand nemiscate, iar cele din interior (mai tinere sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi, abdomen, picioare produc caldura necesara. $roducerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere, o familie consumand iarna 7-6' ?g de miere. In prima parte a iernarii familia nu creste puiet. Inmultirea familiilor de albine 3e poate spune despre albine ca au o viata scurta, in sezonul activ traind %&-4' zile, iar in cel inactiv 7-* luni. 1oate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou , larva , nimfa. Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere, oul sta vertical in celula, a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei. #atre sfarsitul celei de a treia

zi, albinele doici depun in celula laptisor de matca, produs de glandele lor salivare. Invelisul oului se moaie si din el iese larva. Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca. 2a aceasta, spre sfarsitul celei de-a treia zi, albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura, miere si apa. In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei. In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei, cu capul spre deschiderea ei, nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara, amestecata cu polen. In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 64-a de la depunerea oului se formeaza nimfa. In ziua a 06-a iese albina lucratoare. Matca : 3e dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare. "iferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de &ota' (i'e $ " "% hranire. #and albinele se pregatesc de roire, ele construiesc botci pe marginea fagurilor, botci de roire, in care matca depune oua.#and familia ramane orfana dintr-un anumit motiv, albinele cladesc in mi-locul fagurelui botci de salvare, prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de % zile. Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca.
Stadiul dezvoltarii Ou Larva Larva capacita,prenimfa,nimfa Matca Lucratoare Trantor 3 3 3 5 !" $ $ !" # !" " % !"

Trantorii : $rovin din oua nefecundate. "aca la matca si lucratoare difera numai modul de hranire si anvelopa(celula , la trantor difera si oul. $entru un trantor se consuma o cantitate de hrana de 0-% ori mai mare, iar durata de dezvoltare este cea mai mare(04 de zile . Activitatea, cuibul si hrana albinelor "upa iesirea din celula, viata albinei lucratoare se imparte in doua etape. In primele 0' de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup, iar in ultimile 6& zile ale vietii devine albina culegatoare. 5 schema arata astfel : in primele 6-0 zile albinele curata celulele si incalzesc puietul. Intre a %-a si a 6% zi, albinele hranesc puietul. In primele zile, ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor, si anume intre a 7-a si a 60-a zi, ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult % zile. 1ot in acest timp, albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul , depoziteaza nectarul, preseaza polenul si curata stupul. Albinele in varsta de 60-6* zile cladesc fagurii. In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare. Intre a 6* si a 06a zi de viata, albinele pazesc intrarea in stup, aerisesc stupul. "upa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare, cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 0' de zile. #uibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara. ,iecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule hexagonale. $e faguri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu diametrul de &,4 mm si adancimea de 6'-60 mm , celule de trantor cu diametrul de 7,& mm si adancimea de 66-60 mm , celule de matca (botci care au forma unei ghinde, adanci de 0'-0& mm si diametrul de 6'-06 mm. In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura, iar in cele de trantor miere si mai rar pastura. $entru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor. $e langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana de origine animala sau vegetala. "aca despre nectar(miere se poate spune ca reprezinta hrana glucidica, atunci polenul este hrana proteica(painea . #onsumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta, functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului.

Sfaturi
Doua familii de albine sunt suficiente pentru un apicultor incepator. Cresterea numarului de familii se face in timp, pe masura ce se acumuleaza experienta. Incepeti cum trebuie. Construiti voi insiva macar un stup. Construirea si asamblarea de stupi este extrem de importanta pentru incepatori. Daca va pricepeti un pic la tamplarie va fi usor sa construiti lazi si rame. Daca nu, atunci puteti comanda partile unui stup si sa il ansamblati singuri. Faceti-va palnurile din timp. Inca din iarna comandati noile familii, echipamente si lazi. Ansamblati stupii si construiti ramele pe timp de iarna astfel incat totul sa fie pregatit pentru luna aprilie cand albinele vor iesi din amorteala iernii. Amplasati stupii pe vatra care ati ales-o din timp astfel incat sa fiti pregatiti pentru primavara. Alaturati-va asociatiei crescatorilor de albine pentru a obtine cat mai multe informatii. Este foarte important sa va abonati la o revista de profil si sa citit cat mai multe carti pe aceasta tematica. entru a incepe cu dreptul in acest domeniu este nevoie sa aveti o familie puternica. !ara o familie de albine are pana la "#.$$$ de membrii. %rantorii apar si ei primavara dar sunt dati afara din stup cand vine toamna. e timp de vara sunt aproximativ &$$$ de trantori in stup. Este usor de lucrat cu o familie buna. Aveti gri'a sa nu stoarceti mierea tarziu toamna deoarece exista mari sanse ca albinele sa moara de foame pe timpul iernii.

1. Cat costa un stup cu o familie de albine in el? (n stup cu o familie de albine in el costa intre )$$ si *#$ de +,-. %rebuie sa fiti insa foarte atenti la tipul de albine pe care il cumparati si la starea lor de sanatate. 2. Care tip de stup este cel mai bun? In +omania cel mai raspandit tip de stup este cel numit stup vertical cu rama .dadant/ 0*1#2&3)mm4, care insa este foarte mare, asa ca fiti atenti la cei care va spun ca acest tip de stup este cel mai bun. In alte tari ale lumii, si mai ales in 5(A se utilizeaza stupul multieta'at, deoarece usureaza mult munca apicultorului- in acest caz se lucreaza cu corpul stupului nu cu

rama. 5tupul multieta'at este conceput dupa stupul 6angstroth si +ooth, dar a fost imbunatatit si adaptat la conditiile climatice din +omania. !olumul stupului poate fi marit oricat in functie de nevoi prin suprapunerea de noi corpuri. Acest stup este adaptat folosirii celor mai noi metode de crestere si exploatare a familiilor de albine. 5tupul este format din trei corpuri cu dimensiuni identice care se suprapun, fiecare avand cate &$ rame. artile componente ale acestui tip de stup sunt7 fundul stupului, trei corpuri, rama hranitor cu hranitorul interior, rama de ventilatie, podisul despartitor, podisorul propriu-zis, capacul telescopic, ti'ele de fixare, blocul de urdinis si inchizatorul de urdinis. Dimensiunile exterioare ale corpului sunt *8$2*)$2)*# mm iar cele interioare de *#$219$2)*#mm si un volum de $,&)3 metri cubi sau &)3 de litri. :rosimea tuturor peretilor este de )$ mm. eretii laterali sunt strapunsi pe toata inaltimea de un orificiu cu diametrul de &$ mm prin care gliseaza ti'a de fixare a corpurilor in timpul transportului. entru fixarea partilor componente ale stupului, in vederea transportului, acesta este prevazut cu doua ti'e de otel cu diametrul de 3-9 mm si o lungime de 88& mm. 3. Din ce se contruieste un stup? (n stup se construieste din lemn de brad iar capacul trebuie sa fie din inox sau din tabla zincata. 4. Am nevoie de o gradina mare in care sa tin stupii? -u neaparat. Este adevarat ca daca locuiti in mediul rural si aveti o gradina mare, atunci sunteti norocos, deoarece aveti spatiul ideal pentru o stupina. %otusi, in orase stupi pot fi amplasati chiar si pe acoperisul blocului, asta daca nu deran'ati vecinii. 5. Trebuie ca urdinisurile sa fie indreptate intr o singura directie? Intrarea in stup trebuie sa fie indreptata fie spre sud, sud-est sau sud-vest, la nivelul pamantului. Fiti atenti ca intrarea sa nu fie intreptata spre o poteca sau un drum, deoarece oamenii aflati in trecere ar putea fi intepati. !. "or avea albinele vreo influenta asupra palntelor pe care le cultiv? Da. Albinele vor poleniza plantele pe care le cultivati, asigurandu-va in acest fel o recolta mult mai bogata.

#. $mi vor deran%a albinele vecinii? Exista mari sanse. Astfel este necesar sa va asigurati ca amplasati stupii in asa fel incat albinele sa nu zboare direct in gradina vecinului. &. Cum pot invata mai multe despre apicultura? Cea mai buna metoda este sa urmati un curs de apicultura pentru incepatori organizate ;n perioada de iarn< la filialele 'ude=ene ale A.-.C.A ;n colaborare cu A.C.A. Cursurile sunt autorizate iar la final se obtine o diploma autorizata de >inisterul >uncii. Cursul dureaza cam 1-* luni. Cursurile sunt gratuite dar se percepe totusi o suma modica pentru diverse cheluieli care pot sa apara pe parcursul cursului. 6a finalul cursului se organizeaza un examen ce consta dintr-o proba scrisa si una orala pentru a verificare cunostintele acumulate. Exista si carti pentru incepatori, totusi acestea nu pot raspunde chiar tuturor intrebarilor pe care le aveti, pe cand un apicultor cu experineta poate face acest lucru. '. De ce ec(ipament am nevoie pentru inceput? e langa costumul special pe care trebuei sa il purtati ,?6I:A%,+I(, mai aveti nevoie de

un afumator, dalta apicola, cleste apicol, cutit de decapacit, ridicatorul de rame, perie apicola, scaun apicol, lada de lucru, suport de rame, extractorul, si strecuratoarea pentru filtrat mierea. 1). *a vor intepa albinele? -u te poti numi apicultor pana nu ai fost intepat de o albina. urtativa calm cu albinele, nu fluturati mainile si bratele cand sunteti in 'urul lor, nu umblati in stup cand este vreme ploioasa sau se apropie o furtuna. Daca respectati aceste reguli aveti sanse destul de mici sa fiti intepati de albine. Desi nu este dovedit stiintific, veninul de albine are proprietati curative. %otusi, exista oameni care sunt alergici la albine si pot face soc anafilactic. De aceea este bine sa stiti daca aveti sau nu alergie la albine inainte de a va apuca de apicultura. 11. +ste necesar sa aloc mult timp pentru a avea gri%a de albine asa cum se cuvine? -u. In timpul verii este necesar sa va uitati in stup o data pe saptamana. e timp de iarna puteti sa va uitati o data pe luna daca au suficienta hrana, desi acest lucru nu este neaparat necesar. %otusi daca sunteti stresar dupa o zi grea de munca, stati in apropierea stupului si priviti albinele la lucru. Efectul terapeutic este de-a dreptul extraordinar. 12. Cum se ia mierea din stup si se pune apoi in borcane? In primul rand se indepateaza cu multa gri'a albinele de pe rame, cu a'utorul periei sau al izgonitorului. %otusi cel mai comod este cu a'utorul unei suflante de aer. Apoi se ia rama, se decapaceste si apoi se introduce in storcator0centrifuga4. Dupa ce mierea este stoarsa se strecoara, se lasa la ,atirat si apoi se pune in borcane. 12. $n afara de miere mai e,ista si alte produse apicole utile? Da. Ceara de albine este utilizata pentru a produce lumanari si in industria cosmetica. ropolisul si laptisorul de matca se utilizeaza pentru proprietatile lor teapeutice. 13. Trebuie (ranite albinele pe timp de iarna? Da. 5tupii ar trebui verificati o data pe luna. Daca simtiti ca sunt mai usori pregatiti niste turte din zahar si miere ce se pun deasupra ramelor. 14. Sufera albinele de multe boli? Albinele la fel ca orice alta creatura de pe pamant sufera si ea de diverse boli. entru a le feri de boli trebuie sa va asigurati ca interiorul stupului este curat si de doua ori pe an sa le administrati albinelor un tratament impotriva bolii numite varoua albinelor. 15. Care tip de albina este cel mai buna? entru regiunea noastra cel mai bun tip este Apis >elifera Carpatica.

Calendar Apicol

-rimavara apicola
In fiecare primavara apicultorul face cam aceleasi activitati. 5e cerceteaza fiecare stup pentru a vedea daca matca mai este inca vie si mai are capacitatea de a depune oua. Deasemenea stupii trebuie cercetati cu atentie pentru a identifica eventualele boli dar si pentru ca sa te asiguri ca albinele tale au suficienta hrana pana la prima productie de miere. Chiar daca albinele tale par sanatoase este bine sa le dai diverse tratamente pentru a

preveni diverse boli. 0 entru mai multe informatii vezi capitolul referitor la albine si bolile lor4. In acest anotimp ar trebuie sa cercetezi stupii si sa le dai medicamentatia necesara cel putin o data la doua saptamani. Atunci cand albinele acopera sapte rame situate in eta'ul superior este cazul sa adaugi un nou eta'. Cu aproximativ doua saptamani inainte de cules trebuie sa opresti medicamentatia albinelor pentru a te asigura ca medicamentul nu va contamina puritatea mierii produse.

"ara apicola
Cand se apropie luna iulie ar fi cazul sa mai adaugati un eta' in cazul stupilor puternici astfel incat albinele acestora sa fie capabile sa isi depoziteze mierea. Albinele au nevoie de spatiu larg, altfel nu vor mai lucra sau mai rau vor roi. Continuati monitorizarea stupilor si adaugati un nou eta' pe masura ce cele cinci rame centrale se umplu cu miere. Cand toate ramele dintr-un eta' sunt pline cu miere si cand mai multe 'umatate din celule fagurile sunt capacite cu ceara, se poate realiza extractia mierii. -u va speriati de faptul ca pe la sfarsitul verii rata de depunere a oualelor de catre matca scade. Este ceva normal de vreme

ce se apropie sezonul friguros. In timpul noptilor calde si umede veti putea observa un ciorchine mare de albine atarnand la intrarea in stup. -u va panicati@ Albinele pur si simplu se racoresc. Daca se intampla un astfel de fenomen ar fi bine sa ventilati mai bine stupul cu a'utorul unor gauri suplimentare in cutia stupului. e la sfarsitul verii incepa sa scada numarul indivizilor dintr-o familie. %rantorii sunt inca in stup dar se poate observa clar ca activitatea este una mult mai redusa pe masura ce florile sunt din ce in ce mai putine. Albinele devin din in ce mai nelinistite si foarte protectoare cu mierea lor.

Activitati de facut pe timp de vara la stup. &. Inspectarea saptamanala a stupilor ca sa te asiguri ca sunt sanatosi si ca inca mai au matci. ). Adauga rame si niveluri0extinderea spatiului4 noi stupilor. 1. %ine sub control fenomenul de roire care poate avea loc undeva pe la mi'locul veriiA sunt putine sanse ca albinele sa roiasca la sfarsitul sezonului cald. *. Fii atent la furtisag care poate fi cauzat de viespi sau alte albineA nu e o situatie prea placuta sa ai de-a face cu stupi aflati sub asediu. #. Ai gri'a cand colectezi miereaA nu fa acest lucru cand se apropie toamna deoarece albinele tale vor muri de foame peste iarna iar in primavara urmatoare vei avea o stupina goala.

Toamna apicola

e masura ce zilele devin din ce in ce mai scurte si vremea din ce in ce mai rece, resursele de polen se imputineaza si ele. In aceasta perioada populatia din stup se diminuaza foarte mult. >atca depune din ce in ce mai putine oua iar trantorii dispar din stup. Aceasta este perioada in care albinele produc propolis care este utilizat pentru a acoperi diverse crapaturi prin care poate patrunde frigul iernii. Albinele se pregatesc pentru sezonul rece asa ca este cazul sa le a'uti. Fii atent la furtisag in aceasta perioada. Cand se apropie toamna trebuie din nou sa te asiguri ca matcile sunt viabile si ca albinele nu sunt bolnave. In aceasta perioada este necesar ca albinele sa fie din nou tratate. Deasemenea trebuie sa oferi albinelor tale provizii de miere si apa astfel incat sa te asiguri ca ele nu vor muri peste iarna. Acest lucru trebuie facut inainte de finele lunii septembrie. 6a sfarsitul lunii ,ctombrie poti de'a sa impachetezi albinele pentru iarna. Activitati de facut toamna. &. !erifica toti stupii si asigura-te ca au matca- cel mai usor este sa verifici daca sunt oua in stupA daca le gasesti e evident ca stupul respeciv are matcaA ai gri'a sa te uiti la oua nu la larve, este o diferenta intre ele- ouale arata ca matca a fost in zona respectiva cel mult de doua zile, larvele pe de alta parte pot avea si opt zile, iar pentru albine opt zile e mult. Asadar daca gasesti larva nu inseamna ca automat stupul are si matca.

). Fii atent daca albinele tale au suficienta miere. Albinele tale au nevoie de multe hrana 0miere capacita4 pentru sezonul rece. Fara ea vor pieri. ana la instalarea vremii reci poti sa le dai albinelor tale un sirop cu o compzitie de ) la & zahar. Dupa luna ,ctombrie devine prea frig pentru albine pentru a mai parasi stupul, ele strangadu-se in ghem pentru iarna. 1. %rateaza-ti familiile de albine daca au boli. reventiv trateaza-le cu varachet. *. !entilati stupii cum trebuie. e timp de iarna temperatura in mi'locul ghemului este destul de ridicata. In absenta ventilatiei aerul cald din mi'locul ghemului se ridica, apoi intalneste suprafata rece a cutiei, se produce condensare iar picuri reci ca si gheata cad pe albinele de la margine. Aceasta este o problema foarte mare. Albinele se vor raci si vor muri.

$arna apicola
Ce se intampla iarna in stupB >atca este incon'urata de mii de albine lucratoare, stand la caldura in mi'locul ghemului. Cand vremea se raceste ghemul se formeaza in partea centrala a stupului. Chiar daca afara poate fi ingrozitor de frig, temperatura in interiorul ghemului este una destul

de ridicata. Albine genereaza caldura prin miscarea muschilor aripilor. -ici un trantor nu se afla pe timp de iarna in stup. Albine se hranesc pe timp de iarna cu mierea depozitata in faguri. (nele albine parasesc supul iarna si mor. -u este un fenomen anormal. Albinele nu vor defeca in stup pe timp de iarna. Ele vor face acest lucru cand temperatura de afara va fi suficient de ridicata pentru ca ele sa poata parasi stupul si sa efectueze asa numitul zbor de curatire. Activitati de facut iarna. &. %ine sub observatie intrarea stupului si curata urdinisul de zapada si de albine moarte. ). Asigura-te ca albinele au destula mancare. Exista mari sanse ca albinele sa moara de foame la sfarsitul iernii si la inceputul primaverii. 6a sfarsitul iernii, intr-o zi calduta, fara vant si cand albinele de'a zboara pe afara ar fi bine sa arunci o privire rapida in stup. -u scoate afara nici o rama. Doar uita-te sub capac. (ita-te daca mai sunt albine- in mod normal ar trebui sa le ghasesti in forma de ghem in partea superioara. Daca nu observi nici un pic de miere capacita in partea superioara a ramelor, este cazul sa incepi hranirea urgent. Dar tine minte, odata inceputa hranirea artificiala, aceasta nu poate fi oprita pana cand albinele nu incep sa isi aduca nectarul necesar pentru fabricarea mierii. 1. Curata, repara si depoziteaza echipamentul pe timpul iernii. *. articipa la seminarii apicole si citeste cat mai multe carti si reviste apicole. #. Comanda echipamentul de care ai nevoie de la furnizori de incredere. 3. Ar fi bine sa iti dezvolti un hobbC legat de cresterea albinelor cum ar fi producerea de lumanari din ceara naturala sau de mied. 1 si 2 - Da exista diferite familiiD specii de albine -albine solitare -albine producatoare de miere -bondari 3 si 4 - Intr-o colonie exista diferite caste nu tipuri de albine Albina lucratoare are o lungime de aproximativ &1 mm 0cap, torace si abdomen4 %rantorul este aproximativ la fel sau un pic mai lung dar este mult mai gras si are aripi puternice +egina are aproximativ &9 mm lungime si este destul de slaba avand un abdomen care este bine conturat entru a vedea aspectul fizic a celor trei tipuri de albine- studiati diagrama Albina lucratoare este cu siguranta femela 5. Albinele adulte femele colecteaza polenul deoarece acesta reprezinta proteina care este necesara pentru dezvoltarea puilor de albine !. 5punem ca trantorul este lenes deoarece el nu merge niciodata sa colecteze polen, nectar, apa sau propolis. ropolisul este un fel de lipici pe care albinele il colecteaza pentru a curata interiorul stupului.

Ele il obtin din rasina copacilor. %otusi trantorii nu sunt complet inutili, deoarece fiind mari si grasi ei tin de cald intregii colonii. totusi principalul rol al trantorilor este acela de a se imperechea cu matca. #. In ceea ce priveste locul de unde provin albinele- 5f. Caterina a presupus ca acestea sunt parte a creatiei lui Dumnezeu. Albinele au exista pe pamant cu milioane de ani inainte de aparitia omului. &. si '. Din cate stiu eu albinele se gasesc in toate tarile din lume- sunt peste tot in Asia, Europa, Africa, America, Australia si -oua Eeelanda 1). In perioada de varf a verii pot sa fie intre *$$$$ si 3$$$$ albine intr-un stup. numarul scade de la sfarsitul lui Iulie sau August si cel mai mic numar de albine sa afla in stup in luna Ianuarie - aproximativ &$$$$$ 11 si 12. Albine raman in viata pe perioada iernii. (nele colonii pot muri mai ales daca nu sunt ingri'ite cum trebuie in perioada de toamna. De asemeea albinele sunt extrem de curate si nu vor murdari niciodata stupul, asa ca daca merg afara intr-o zi racoroasa, pentru a merge la toaleta ele s-ar putea sa nu se mai intoarca. Ele ar putea muri din cauza frigului.
Dintre toate insectele, albinele sunt printre putinele despre care s-ar putea spune ca au fost domesticite si de pe urma carora omul trage foloase insemnate. Aceste vietati harnice, care traiesc in comunitati bine organizate, sunt cunoscute inca din antichitate ca furnizori de miere, ceara si alte substante folositoare. 5e pare ca aceste insecte folositoare omului au evoluat din viespii salbatice si exista pe planeta noastra din Cretacic, atunci cand au aparut si primele flori, acum circa &$$ de milioane de ani@ e pamant traiesc aproximativ &#.$$$ de specii de albine, de la cele sociale, la altele extrem de periculoase, cum sunt cele africane si cele sud-americane. Dintre toate tipurile de albina cele mai cunoscute sunt albinele melifere care produc mierea. Ele polenizeaza nenumarate recolte si produc in fiecare an miere . %oate uneltele de care are nevoie o albina lucratoare sunt in ea. e fiecare din picioarele din fata are peri lungi, folositi pentru a-si indeparta polenul de pe corp ca si o crestatura speciala, pentru curatirea antenelor. e picioarele medii se afla un sir de peri care a'uta la indepartarea polenului de pe picioarele din fata si un spin pentru recoltarea cerii de pe abdomen. e fiecare dintre picioarele din spate se afla un cos pentru polen. Albinele sunt sociabile si traiesc in comunitati mari 0roiuri4 numarand cateva zeci de mii de indivizi, alcatuite din trei caste7 regina 0numita si matca4, trantorii si albinele lucratoare 0acestea din urma constituind marea ma'oritate a grupului4. /egina este mama tuturor albinelor, traind si cel mai mult 0in 'ur de patru ani4. Atunci cand devine matura si iese din fagurele in care a crescut, regina le ucide pe celelalte posibile rivale, dintre care ma'oritatea nu au iesit inca din celulele de ceara in care s-au dezvoltat. e masura ce acestea ies, se lupta cu matca, iar in final ramane una singura, care este intotdeauna cea mai puternica. In lunile primaverii, regina face intre &#$$ si 1$$$ de oua pe zi@ In acest timp, albinele lucratoare o ingri'esc, ii aduc hrana si se ocupa si de ouale depuse in fagurii de ceara. /egina este mai mare si mai zvelta decat celelalte albine, fiind astfel usor de recunoscutA ea emite unele sunete, care reprezinta un fel de provocare la lupta pentru rivalele ei. Albinele lucratoare sunt cele mai numeroase 0cateva zeci de mii4 si au cel mai important rol in stup. Ele au gri'a de tineret, construiesc si repara cuibul, fac curatenie, aerisesc stupul batand repede din aripi, pazesc intrarea in stup, aduc hrana si hranesc larvele, dar nu depun oua. , albina lucratoare traieste aproximativ 3 saptamani si de-a lungul vetii ei adulte, are gri'a de oua si de larvele coloniei. Apoi ea a'uta la construirea fagurilor si la intretinerea cuibului. Ea a'unge strangatoare de hrana, aducand la cuib polen si nectar, pe care le depoziteaza in faguri ca rezerva pentru iarna. Albinele lucratoare au intodeauna foarte mult de lucru. Atunci cand se intoarce de la cules incarcata cu polen si

nectar, o lucratoare este incon'urata de celelalte care ii iau povoara. 6ucratoarele fac si celulele cuibului pe care le construiesc din ceara, substanta produsa de o glanda situata in partea de 'os a abdomenului. Albinele iau foi subtiri de ceara pe care o inmoaie cu gura pana cand este destul de moale pentru a fi folosita la constructie. Trantorii sunt albinele-mascul si traiesc doar vreo trei saptamani. Dupa ce si-au indeplinit rolul in perpetuarea speciei, ei sunt vanati de albinele lucratoare, care ii omoara. Ei nu se pot apara de acestea, caci nu pot intepa. , curiozitate o reprezinta modul in care albinele comunica intre ele. entru aceasta, ele folosesc un fel de limba', exprimandu-se prin miscari diverse si printr-o vibratie a aripilor. De exemplu, atunci cand o albina lucratoare descopera o zona cu multe flori, le anunta astfel pe celelalte albine din stup. Albina executa atunci niste miscari asemanatoare unui dans, o rotire in forma cifrei opt, indicand prin pozitia corpului directia spre care trebuie sa zboare celelalte albine. In acest timp, ea emite si niste sunete, care sunt auzite de suratele ei. Albinele au un rol foarte important in viata plantelor, favorizand polenizarea florilor. Ele sunt utile si pentru om, apicultura 0cresterea albinelor4 fiind practicata de multe popoare inca din antichitate.

INTRETINEREA ALBINELOR IN DIFERITE TIPURI DE STUPI

In .omania sunt folosite cu precadere trei modele de stupi : orizontali, verticali cu magazine si multieta-ati. 3tuparul incepator dupa o atenta studiere a avanta-elor si dezavanta-elor fiecarui model se orienteaza la folosirea unuia din ele. In cele ce urmeaza va vom prezenta tehnologia de intretinere a familiilor de albine asa cum este ea descrisa in literatura de specialitate. Bineinteles toate tehnologiile au un caracter general, ele urmand sa fie adaptate apoi in raport cu conditiile specifice zonei in care vreti sa amplasati stupina. 3a trecem la descrieri concrete .

INTRETINEREA IN ST !I "RI#"NTALI 3tupul orizontal este stupul cel mai usor de manuit, din acest motiv el fiind recomandat incepatorilor. "ezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linie orizontala, apicultorul adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei de albine sau cand apare un cules principal. 1otul se poate compara cu o casa sistem vagon, fara eta- si in care locuiesc mai multe generatii. <xtinderea spatiului locuibil se face prin adaugarea de noi camere,fiecare dotata cu utilitatile ei,totusi facand parte dintr-un intreg. #um veti proceda cu albinele dumneavoastra @ +imic mai simplu daca alegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste. Intretinerea unei sin$ure familii intr-un stu% orizontal $rimavara cuibul familiilor se organizeaza astfel : spre fiecare perete lateral al stupului se lasa cate un fagure cu miere si unul cu pastura, iar in mi-loc se aseaza fagurii cu puiet. $rin mentinerea caldurii necesare cresterii puietului se asigura o dezvoltare rapida. In acest scop cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bine acoperiti de albine, operatiune dublata de o impachetare cu materiale izolatoare. 5 sa observati ca numarul de albine va creste si ca largirea cuibului trebuie facuta periodic, prin introducerea de faguri claditi intre fagurele marginas si cel cu puiet. 5data cu venirea timpului frumos, aceasta largire se poate face si prin introducerea de faguri in mi-locul cuibului. Atentie mare insaA+u fortati dezvoltarea printr-o largire necontrolata a cuibului pentru ca in acest caz veti obtine rezultate nefaste. Adaugati faguri numai cand fagurii introdusi inainte sunt insamantati si bine acoperiti de albine. 2a aparitia unui cules principal, cuiburile se completeaza cu faguri goi si faguri artificiali. In acesti faguri, albinele vor depozita si prelucra nectarul florilor. ,amiliile de albine au tendinta de a depozita mierea in fagurii din apropierea cuibului si chiar in cei din cuib. "e aceea, apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in cuib (pentru a asigura spatiul necesar matcii sa oua si sa schimbe fagurii plini din vecinatatea cuibului, cu cei goi de la extremitati. #and culesul inceteaza, mierea se extrage avand gri-a sa lasam pentru fiecare familie (-* ?g miere ca rezerva de hrana. In luna iunie,familiile a-ung la dezvoltarea maxima. $entru a preveni intrarea in frigurile roitului se practica ridicarea de faguri cu puiet gata de eclozionare pentru formarea de noi familii. 5data cu terminarea culesurilor de vara, se opreste in cuib hrana necesara iernarii, iar cuiburile se stramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de albine. ,iecare rama cu hrana trebuie sa contina coroane de miere pe %=4 din suprafata ei. 1oamna, fagurii neacoperiti de albine se scot, cuibul se impacheteaza si

se asigura o ventilatie corespunzatoare a stupului. Iernarea se face pe vetre linistite cu un control minim din partea apicultorului, daca lucrarile din toamna au fost bine facute. " alta metoda de intretinere a unei sin$ure familii Aceasta metoda de intretinere poarta denumire de "metoda 2aBens" si este creata special pentru apicultorii ce nu au mult timp la dispozitie pentru a se ocupa de albine. !etoda se bazeaza pe reducerea la minim a lucrarilor de sezon. #um procedam : de la inceputul primaverii cuibul se organizeaza la unul din urdinisuri. 2a peretele stupului asezam doi faguri(unul cu miere si altul cu miere si pastura , apoi fagurii care formeaza cuibul(purtatori de puiet , 0-% faguri claditi, goi, alti 0-% faguri cu miere, urmati iarasi de faguri goi pana la completarea totala a cutiei. In aceasta organizare familia se autoguverneaza, primul control fiind facut dupa incheierea culesurilor. !etoda se preteaza foarte bine a fi aplicata cand folosim stupi orizontali cu 67 rame. $entru ca familiile sa ierneze in mod satisfacator, toamna cuibul se restrange si se impacheteaza. "aca vrem sa inmultim familia de albine, divizam stupul cu o diafragma etansa (avand gri-a ca sectiunea ramasa fara matca sa aiba oua proaspete . Bineinteles pentru a preintampina frigurile roitului si in acest caz se pot ridica faguri cu puiet gata de eclozionare. !etoda 2aBens este o metoda usoara fiind apreciata mai ales de apicultorii care considera stuparitul un hobbB. Intretinerea unei familii de baza cu matca a&utatoare 5 metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosirea matcilor a-utatoare. 3tuparii cu mai multa experienta isi propun in fiecare an sa obtina cat mai multe matci a-utatoare pentru familiile de albine. "aca acest lucru se aplica la &'-7') din numarul total de familii din stupina si rezultatele vor fi pe masura, traduse in importante sporuri de productie. 3copul metodei este acela de a valorifica culesurile din vara si pentru a intari familiile de baza in vederea iernarii. ,amilia a-utatoare se formeaza imediat dupa ce culesul la salcam se incheie. "in familia de baza, se scot % faguri din care cel putin 6-0 cu puiet. .oiul stolon astfel obtinut se aseaza in partea cu urdinisul mic. Aceasta familie(in formare primeste o matca valoroasa si imperecheata. "aca matca nu este imperecheata se asteapta imperecherea ei. ,amiliile a-utatoare se vor imputernici periodic cu faguri cu puiet gata de eclozionare, recoltati din familiile de baza. #and familia a-unge sa ocupe (-* faguri se face o noua organizare. 3e formeaza din nou un nucleu stolon pe % faguri care cuprinde matca mai in varsta, iar restul de faguri cu albine se strang intr-o familie puternica capabila sa valorifice culesurile tarzii. In toamna dupa ce culesurile au incetat, familia a-utatoare se uneste cu familia de baza care ierneaza cu matca tanara. $rocedeele de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi orizontali sunt multe si se gasesc descrise in literatura de specialitate. 3tuparii incepatori insa trebuie sa si le insuseasca pe cele mai simple si odata cu trecerea timpului pot incerca tehnici care acum par atat de complicate. INTRETINEREA IN ST !I 'ERTI(ALI ( MA)A#INE Alegand acest tip de stup, apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisiv spre practicarea unui stuparit profesionist. Acesti stupi pot fi folositi pentru a face pastoral, pot fi instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente. 1rebuie sa va ganditi ca puteti obtine cantitati insemnate de miere curata (in fagurii de recolta si mai ales miere pe sortimente. Bineinteles ca si stupul vertical cu magazine are dezavanta-ele lui dar acestea pot fi mult atenuate prin aplicarea tehnologiilor elaborate de-a lungul timpului. In orice caz daca l-ati ales, alegerea a fost inspirata AAA #um se lucreaza cu acest stup@ In principiu el este o combinatie intre stupul orizontal si cel multieta-at, mai bine spus preia tehnologii caracteristice ambelor. "e aceea

intretinerea albinelor in perioada de primavara este identica cu cea aplicata la stupii orizontali. 3e fac restrangeri de cuib, impachetari, largiri ale cuibului prin adaugarea de faguri claditi sau artificiali ,etc. #and familia de albine a-unge sa ocupe cei 6' faguri ai cuibului, iar matca depune oua pe fetele interioare ale fagurilor marginasi, stim ca a sosit momentul sa adaugam primul magazin. Acest lucru se intampla de obicei in prea-ma primului cules la salcam. !agazinul este completat cu faguri claditi si 0-% faguri artificiali. $entru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa o distanta mai mare intre ei, in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta. #and albinele au umplut cu miere ma-oritatea fagurilor din magazin si mai ales cand se observa capacirea superioara a acestora, stim ca a venit momentul sa adaugam un al doilea magazin. Acesta se aseaza deasupra cuibului, primind deasupra magazinul cu miere unde bineinteles va continua procesul de capacire. Asezarea unui magazin de recolta devine necesara uneori si pe timpul cand nu este cules, din cauza multimii albinelor, care ocupa pana la refuz fagurii din cuib. "upa terminarea culesurilor mierea se recolteaza (asta daca nu a-ti facut-o de-a AAA 2a acest tip de stup intervine o problema ma-ora : mierea depozitata in fagurii din cuib nu asigura cantitatea de provizii indestulatoare unei bune iernari(nu e insa o regula , si de aceea la terminarea verii trebuie facute hraniri de completare. 5data cu venirea timpului racoros, intretinerea albinelor se face din nou ca in cazul stupului orizontal. INTRETINEREA IN ST !I M LTIETA*ATI 3tupul multieta-at este stupul care naste cele mai multe controverse. :nii il considera ca fiind cel mai bun stup, altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tarii noastre.3 igur este un lucru : este un stup pentru adevaratii profesionisti si care impune ca apicultorul sa posede un baga- vast de cunostinte apicole. ,olosit in zonele tarii in care clima permite ca familiile de albine sa a-unga la o dezvoltare buna, succesul este asigurat.I ata cum se manuieste: ,amiliile normale si puternice ierneaza in doua corpuri suprapuse, avand fagurii din corpul superior plini cu miere capacita, de calitate superioara. >hemul de iarna se formeaza in partea superioara a fagurilor din corpul inferior si partea inferioara a celor din corpul superior. $rin forma inalta a ramelor din cele doua corpuri, forma pe care o dobandeste in urma suprapunerii, ma-oritatea proviziilor de hrana se gasesc in corpul superior. "atorita acestui fapt populatia de albine din ghem are posibilitatea de a se deplasa pe verticala, in functie si pe masura consumului proviziilor din celulele fagurilor ocupate de ghem. 3e asigura in acest mod o iernare din cele mai corespunzatoare. 2a sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii familiile ocupa, treptat, cu puiet fagurii din corpul de sus, unde sunt conditii mai bune pentru mentinerea caldurii A #and corpul de sus este ocupat de puiet si in cel de -os exista faguri cu celule goale, se trece la intensificarea cresterii de puiet prin simpla inversare a corpurilor. Aceasta schimbare de pozitie a corpurilor "indeamna" si "obliga" familiile sa creasca puiet atat in corpurile de -os (care mai inainte se gaseau deasupra , cat si in fagurii goi din corpurile superioare (care mai inainte se gaseau dedesubt, deasupra fundurilor . Altfel fagurii din corpurile de -os ar fi ramas neocupati de puiet. 2ucrarea se face cand timpul frumos si caldura s-au statornicit, cel mai bine pe timpul infloririi pomilor roditori, odata sau la scurt timp dupa transvazarea familiilor respective in stupi curatati si dezinfectati. #and familiile au matci tinere si prolifice, populatii numeroase,provizii suficiente si pot valorifica economic culesurile de intretinere, cantitatea de puiet creste de la o zi la alta si in curand se poate a-unge la o aglomerare a celor doua corpuri cu albine tinere, inainte de inflorirea salcamului sau - cel mai tarziu - inainte de aparitia culesurilor de productie de vara. "e aceea pentru a se preveni intrarea unei familii in frigurile roitului natural se recurge la o noua restructurare a cuibului respectiv : intre cele doua corpuri se introduce al treilea corp, care-in anii favorabili - poate fi si el ocupat cu puiet si albine. $e masura ce puietul eclozioneaza din fagurii aflati in corpul de -os, matca este nevoita

sa-si desfasoare, in continuare, activitatea de ouat pe acesti faguri, celulele eliberate de puiet din corpul de sus fiind folosite pentru depozitarea mierii. #atre sfarsitul perioadei de cules intens corpurile cu miere de extras se ridica incepand cu cel de deasupra. 2a pregatirea familiei pentru iarna, peste corpul cu puiet de -os se aseaza corpul cu provizii de miere si pastura de buna calitate. (oncluzii 3tuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce tip de stup vor introduce in exploatare. In privinta tehnicilor de intretinere, fiecare alege ce i se potriveste mai bine, intr-un cuvant isi alege "stilul de lucru". Incepeti cu tehnici simple si pe masura ce va acomodati si capatati experienta treceti la un nivel superior. +u uitati : progresul se obtine pas cu pas, nu sarind peste etape A