Interactiunea ecosistemelor lotice cu ecosistemelor adiacente

Ecosistemele lotice

Ecosistemele lotice (paraurile, raurile si fluviile); Izvoarele Prin izvor se nelege punctul din scoara terstr prin care apa subteran iese la suprafa pmntului. Se caracterizeaz prin curent slab. Caracetristicile fizicochimice ale apei fiind apropiate de caracteristicile apelor subterane. Rurile Rul constituie un ecosistem acvatic cu car cter permanent! formate din confluena mai multor praie. "rofilul unei ape curgtoare prezint de-a lungul cursului su trei seciuni diferite din punct de vedere fizico-chimic! hidrografic! topografic #i hidrologic $%usta! &'''(. Cursul superior ncepe din zona de izvor! care se situez ntr-o zon muntoas sau colinar! #i evolueaz n aval! pe o pant mai mult sau mai puin abrupt! pe un pat de roc! cu blocuri mari de piatr! apele cobornd cu viteze mari $)abian #i *naca! +,,,(. Cursul mijlociu se situeaz pe pante mai domoale! cuprinde cea mai mare poriune din lungimea rului! cu o vitez a apei mai redus! cu valea mai larg! acoperit cu pduri de lunc #i pa-i#ti. .n acest sector apar a#ezrile umane. /ranulometria fundului evolueaz de la pietri# grosier! depus la infle0iunea pantei! spre pietricele #i nisip $)abian #i *naca! +,,,(. Cursul inferior este caracterizat de o albie mai larg #i o vitez de curgere a apei mult redus. )undul albiei este dominat de nisipurile marnoase #i argiloase! iar pe ultimii 1ilometri! nainte de vrsare! este argilos-mlos. Fluviile )luviile sunt cursuri de ap continentale care strbat unul sau mai multe bazine hidrografice colecnd apele de la numero#i aflueni care se vars ntr-un bazin marin sau oceanic. )luviile se cracterizeaz prin lungimi mari de mii de 1m! debite ridicate!datorit confluenei cu numeroase ruri. 2lbiile sun mai largi! bine consolidate! panta e mic! malurile #i fundurile sunt uniforme. Conin sub form de suspensii cantiti mari de ml.

3cosistemele acvatice si cele terestre cu care acestea se invecineaz sunt interconectate fizic! chimic cat si biologic. Cel mai usor se poate observa influienta sistemului acvatic pe suprafata terestra prin formarea zonei riverane! o zona adiacenta cursului apei in care solul este saturat cu apa si inundatiile se petrec adesea. Impactul ecosistemului acvatic in zona riverana este schimbarea vegetatiei acesteia! diferita fata de cea a ecosistemelor terestre. In schimb ecosistemul terestru influienteaza ecosistemul acvatic prin conditionarea formarii cursului apei! controlarea materiei care trece prin apa dar si oferind surse de energie si nutrienti care a-ung in canal. 4iferenta dintre materia aflata pe solurile zonelor riverane este data de influienta inundatiilor in comparatie cu zonele terestre aflate la un nivel mai ridicat. In perioada inundatiilor solul invecinat este acoperit cu un strat de pietre! pietris dar si frunze provenite din zonele invecinate. Suprafata acoperita cu litiera creste odata cu departarea de cursul de apa. Semintele unor plante comune zonei riverane necesita un anumit tip de sol si de aceea acestea au un grad scazut de germinare.

Schimbare proportiei de teren acoperit cu frunze n funcie de altitudine deasupra canalului curent Redistribuirea materiei organice in timpul inundatiilor dea lungul malurilor influienteaza cantitatea de materie organica a solurilor zonelor riverane. Cantitati mari de substanta organica poate fi spalata din unele zone si depozitata in altele. Ca rezultat substanta organica din zonele riverane tinde sa difere mult in functie de caracteristicile hidrologice ale zonei. In plus in afara materiei organice din zonele riverane ecosistemul acvatic influienteaza deasemenea si nivelul umiditatii din sol. 5ivelele mai mari de umiditate de obicei accelereaza descompunerea depozitelor de materie organica . 6iteza de descompunere este influientata deasemenea de tipul de materie prezenta. 6egetaia de langa bazinele acvatice influenteaza calitatea apei. Ierburile ! arbusti si arbori alcatuiesc ma-oritatea vegetatiei de acoperire. 4upa moarte o parte din acestea a-ung in bazinul acvatic si imbogatesc cu substante organice 7ona verde de-a lungul unui ecosistem flu0 este numit -o zona riveran i are mai multe proprieti unice . 7onele riverane au capacitatea de a forma o zona tampon intre ruri i alte ape de scurgere din zonele agricole ! urbane ! sau de alt natur. 7onele riverane sanatoase pot absorbi sedimente ! nutrieni chimici ! i alte substane de natura to0ica. 4iversitate de organisme vii n aceste zone umede este foarte mare . 8n habitat riveran cuprinde trei zone n funcie de influena apei . 7ona acvatic se refer la zona de langa canal. *rganismele care triesc n acesta zona trebuie s fie adaptate la un stil de via umed. %ulte plante necesita rdcinile lor s fie umed . * zon de tranziie ntre o zon riverane i zona terestra se numete o zon de influen . 8miditate scade pe msur ce se

ndeprteaz de apa. Reprezinta o surs de detritus vegetal ! care este utilizat de mai multe insecte i nevertebrate ca sursa lor de hran . 3cosistemul terestru poate avea deasemenea un efect pronuntat asupra caracteristicelor fizice ale cursului raului. Radacinile si vegetatia riverana intervin in stabilizarea malurilor scazand astfel intrarea sedimentelor in rau influientand astfel morfologia canalului In plus zonele riverane sunt sursa primara de materie organica din cursurile raurilor. %aterialul lemons compus din crengi trunchiuri si radacini a fost recunoscut ca un important component structural al formarii curentului. 9ucati mari de lemn formeaza cascade care retin sedimente! materie organica care este utilizata ca sursa de hrana pentru nevertebratele din cursul apei a-utand astfel la dezvoltatea ihtiofaunei. Schimbarile dramatice din cursul apei datorate acestor resturi vegetale influienteaza schimbari in numarul speciilor aflate in habitatul acvatic. $9isson et al. +,:&! 9isson and Sedell+,:;(. 9ucati mari de resturi lemnoase influienteaza miscarea sedimentelor dea lungul apei care in cele mai multe cazuri afecteaza forma canalului. "rezenta unor bucati mari de lemn in calea curentului creeaza locatii favorabile pentru depozitarea particulelor organice. Resturile lemnoase retin circa <' = din particulele carate de curent. 4easemenea acestea sunt responsabile si de formarea unor cascade care influenteaza viteza curentului! pierderea energiei potentiale. 3liminarea resturilor lemnoase din unele rauri a dus la scaderea cascadelor cu pana la <'=.

Reprezentare schematic a rolului jucat se imentelor

e resturile lemnoase !n reten ia

Interactiunea mediu acvatic>terestru

3cosistemul acvatic influenteaza partile laterale prin cresterea cantitati de apa din solul zonelor riverane. Cantitatea ridicata de apa este data prezentei curentului de apa dar si prin migrarea apei prin pamant in datorita radacinilor dea lungul canalului. 4atorita acesteia nutrienti carati de apa din subteran sunt disponibili plantelor riverane. $?o@rance et al. +,:;(. "rezenta anumitor substante chimice din zona riverana sunt influentate de ecosistemul acvatic. Cum am notat mai sus descompunerea resturilor vegetale este accelerata in unele zone riverane ! aceasta datorita gradului ridicat de umiditate din sol. Rezultatul acestui proces este eliberarea rapida a nutrientilor in sol. In plus descompunerea ihtiofaunei pe malurile raurilor si in apropierea acestora duc la o crestere semnificativa de nutrienti ce vor fi folositi de catre plantele din zonele adiacente. $RicheA et al. +,B<(. Reprezentarea cilor de circulaie a nutrienilor n i dintr-o zona riveran.

Influenta curentului in interactiunea mediu terestru>acvatic

Interactiunea dintre mediul acvatic si cel terestru sunt influentate de marimea ecosistemului acvatic. %arimea curentului alaturi de caracteristicile topografice ale ale zonei sunt principali factori determinanti ai marimii zonei riverane multe rauri mici din zona montana au o viteza mare de curgere limitand astfel potentialul de dezvoltare a zonelor riverane. Chiar si in zona de campie raurile mici creaza zone riverane mici datorita cantitatii reduse de apa! influientand astfel o zona mai mica de teren.. *data cu cresterea debitului mediul acvatic este capabil sa influienteze progresiv zonele adiacente cursului de apa. Influenta vegetatiei de pe maluri asupra temperature apei descreste deasemenea odata cu cresterea sistemului acvatic.6egetatia riverana dea lungul raurilor mici acopera complet suprafata apei de soare! din acest motiv au de obicei temperature stabile si scazute dea lungul intregii perioade a anului.

Relaia dintre limea canalului i diametru mediu al bucilor lemnoase ce influienteaza cantitatea de sedimente retinute

9ibliografie
+. Interactions bet@een 2Cuatic and Derrestrial SAstemsE Robert 3. Bilby &. )resh surface @ater-vol II 3cotonesF ?apins1a %. 8niversitatea din ?odz! 4epartamentul de 3cologie 2plicata! "olonia G. ?otic 3cosAstems ;. ?in1ing terrestrial and aCuatic ecosAstemsH Dhe role of @oodA habitat in la1e food @ebs 9rian %. Rotha!c! ! Isaac C. Iaplana <. 9iodiversitatea ecosistemelor acvatice curgatoare si statatoare