DACIA DE LA INCEPUTURI PANA LA BUREBISTA Spatiul carpato-danubiano-pontic a oferit conditii prielnice vietuirii inca din paleoliticul inferior (2.000.

000 ien), de atunci fiind locuit permanent pana in zilele noastre. Arheologia a adus la lumina zilei dovezi care atesta una din cele mai vechi civilizatii din lume. Unul din cele mai vechi elemente a fost dezgropat in satul ugiulesti (com. !etoiu, "ud. #alcea) si anume un femur uman care dateaza din paleoliticul inferior. Analiza cu $%& i-a determinat varsta de %.'00.000-2.000.000 de ani. (aleoliticul ne ofera o bogata cultura de prund cu piatra folosita ca unelte gasite pe tot teritoriul tarii (m-tii Apuseni, )epresiunea Sibiu ui, #alea )unarii, vaile (rutului, *ltutlui, Argesului, etc). Aceste unelte au fost folosite acum %.000.000 de ani. $ele mai vechi arme si unelte in adevaratul sens al cuvantului au fost gasite la $otu +iculinti ("ud. otosani). #arful de lance cu doua taisuri, harponul de pescuit, toporul-tarnacop de miner, toate acestea au fost realizate acum %'.000 de ani. (amantul din zona !artaria ("ud. Alba) ne-a dezvaluit un alt vestigiu important, !ablitele de la !artaria. #arsta lor de -.000 de ani le impune ca pr ima e.primare a omului in scris, ele fiind cu %.000 de ani mai vechi decat tablitele sumeriene de la )"emet-/oar (0.000 ien).

!ablita de la !artaria /eoliticul ne ofera spectaculoase culturi cum ar fi cele de la $ris, 1umelnita, oian, (etresti, #adastra si celebra cultura 2amangia cu statuetele 1anditorul si Sotia sa care denota un inalt rafinament artistic si o tehnica avansata (mil. &-3 ien). Un alt moment de varf pe plan european il reprezinta inegalabila ceramica policroma de la $ucuteni. 4nceputul mileniului 2 ien reprezinta inceputul epocii bronzului. Aceasta epoca aduce doua revolutii in societatea carpato-danubiano-pontica, folosirea uneltelor din metal si diferentierea tracilor in marele neam indo-european. 4n aceasta perioada !ransilvania este una din putinele regiuni ale lumii unde arama devine la un moment dat principalul mi"loc de productie. $a urmare uneltele si podoabele a"ung la un inalt nivel de maiestrie. )escoperirile de la Sarata-+ onteoru, (oiana, !ufalau, 1usterita, 5rna, s.a. relava acest lucru. 5poca bronzului aduce si perfectionarea olaritului, dar si a medicinei, tamaduitorii a"ungand la un nivel destul de inalt pentru a putea vindeca fracturi si a realiza trepanatii craniene. 4n anul %.000 ien incepe epoca fierului si aparitia unei civilizatii originale si deosebite in spatiul carpato-danubiano-pontic, civilizatia geto-daca. (rima perioada a epocii fierului (2allstatul) dureaza la noi din %000 ien pana in 600 ien.

Aceasta perioada poate fi studiata prin numeroasele unelte descoperite la $etatenii de #ale, $omalau, $ostesti, $raciunesti, 1radistea, +osneni, (oiana, (iscul $rasanilor. razdarele de plug, secerile, coasele, topoarele, ca rligele de undite, armele (sica) si podoabele (fibulele si bratarile pentru brat, cerceii), arhitectura (bordeiele de campie si casele de munte, stanile, cetatile cu val de pamant si inatrituri) ne arata o civilizatie originala si bine dezvoltata. Adoua perioada a fierului (7a!ene) este cea mai importanta din istoria veche a 8omaniei. Arheologia este a"utata acum de izvoare scrise, detaliate care ne ofera o imagine completa despre civilizatia geto-daca. Arheologia ne demonstreaza amploarea si gradul inaintat la care au a"uns geto-dacii, perfectionandu-si uneltele, cetatile, armamentul, ceramica, podoabele. *perele scriitorilor antici completeaza tabloul civilizatiei stramosilor nostri aducand informatii de spre religia, stiinta, societatea si politatica geto-dacilor. Una din cele mai vechi stiri ni-i prezinta pe geti in anul 6%& ien opunand rezistenta regelui persan )arius care pornind impotriva scitilor, a"unsese in teritoriile gete. )esi i-a invins pe getii dobrogeni, 2erodot continua, spunand ca getii sunt 9cei mai vite"i si mai drepti dintre traci9. * alta stire din aceeasi perioada provine de la !ucidide si ii mentioneaza pe regii odr:zi Sitalces si pe urmasul sau Seuthes conducand in sec. # ien o uniune de triburi de la / 2aemus si un trib getic care le platea &00 de talanti tribut. Sofocle mentioneaza intr-un pasa" din !riptolem un rege get pe nume $harnabon care domnea peste geti in "urul anului 600 ien. Urmatorul rege in ordine cronologica este un persona" important desi anonim, fiind cunoscut ca 9re. 4strianorum9. (ompeius !rogus ne relateaza amanuntit incursiunea regelui scit Atheas in )obrogea anului 33; ien. Acesta intampina rezistenta regelui get care ii tine piept cu succes, insa moare din cauze necunoscute, lasand drum liber prin )obrogea, aliatului lui Atheas, regelui <ilip al 44-lea. (atru ani mai tarziu, in 336 ien, fiul lui <ilip, Ale.andru +acedon, a"unge in conflict cu getii. )e aceasta data insa nu in )obrogea ci in dreptul raului Arges. A"uns la )unare, pe malul nordic al fluviului s-a adunat in scurt timp o armata getica de &.000 de calareti si %0.000 de pedestrasi. 4ntr-una din noptile urmatoare, Ale.andru +acedon construieste peste )unare un pod din mono.ile luate de la localnici si face o incursiune in teritoriul getic. Stim de la ( olemaios ca regele trac va trece prin bogate lanuri de cereale. Armata getilor se retrage in cea mai apropiata cetate si considerand ca nu are sanse in fata lui Ale.andru +acedon, paraseste orasul cu copiii si femeile. *rasul ramas pustiu ofera o bogata prada armatei macedoneene. 4n fruntea unei uniuni de triburi dacice care intra in conflict cu Ale.andru +acedon, poate chiar cea pomenita mai sus se afla regele get +os=on. )ar Ale.andru cel +are plecase sa-i pedepseasca pe triballi si acest fapt la care se adauga poate inospitalitatea barbara sfarseste aici incursiunea sa in teritoriile getice.

/u mult dupa aceste evenimente, generalul lui Ale.andru +acedon, responsabil in !hracia, >op:rion, intra in conflict cu getii in anul 320 si este sfaramat dupa cum laconic ne relateaza $urtius 8ufus. Anul 300 ien il gaseste in 1etia pe )romichaites, rege get care conducea o puternica uniune de triburi capabila sa tina la distanta armata marelui 7:simach. !eritoriile dobrogene au stat la baza conflictului dintre cei doi. 8egele trac a mobilizat armata care odata a apartinut lui Ale.andru cel +are, in fruntea ei aflandu-se fiul sau Agathocles si in anul 2;2 ien a atacat teritoriul regelui )romichaites. Acesta il invinge pe trac luandu-l prizonier. Scontand o li istire a lui 7:simach, Agathocles este eliberat si trimis acasa incarcat cu daruri scumpe. 4nsa regele 7:simach va porni el insusi intr-o noua e.peditie de pedepsire a getilor cu o armata de %00.000 de ostasi. )romichaites, insa, se arata pentru a doua oara superior armatei macedoneene, 7:simach avand aceeasi soarta ca si fiul sau. *perele literare ale lui )iodor din Sicilia si (ausanias ne releva faptul ca regatul lui )romichaites era o democratie militara. Soarta lui 7:simach este discutata in public, r gele get convingandu-si ostasii ca este in interesul lor sa nu-l pedepseasca pe regele trac ci sa incerce sa-si atraga simpatia lui. 4n aceasta idee getii organizeaza in capitala 2elis, un banchet cu doua mese. 7a cea saraca s-au asezat getii iar la cea incarcata cu obiecte pretioase si mancaruri alese, macedoneeni. Astfel )romichaites il convinge pe 7:simach ca nu are nici un interes sa-i cucereasca si o prietenie intre cele doua popoare este solutia ideala. Aceasta colaborare va fi pecetluita prin casato ria regelui get cu fiica lui 7:simach. !ot in sec. 444 ien o inscriptie histriota afirma e.istenta unui rege get care conducea o uniune de triburi dintre +untenia si +oldova, >almodegi=os. Acest rege avea o influenta mare in zona, el fiind capabil sa tina ostatici 00 de histrioti, sa blocheze veniturile ma"ore ale cetatii milesiene si sa blocheze pescuitul la gurile )unarii. 4storia continua identic cu regele get 8hema.os care apara de atacatori orasele pontice. 4n "urul anului 200 ien, >oltes ataca 2istria. )iplomatii milesieni obtin de la regele 8hema.os %00 de calareti dar prin interventia fiului sau (hradmon, numarul creste la 000. Ultimii doi regi au condus amandoi in a doua "umatate a secolului 444 ien. 5venimentele si geografia il propun pe 8hema.os ca urmas al lui >almodegi=os. 4n acelasi spatiu munteano-dobrogean, anticul 4ustinius, il mentioneaza pe regele *roles prin care getii inregistreaza un nou varf de dezvoltare. 4n legatura cu acest rege aflam ca el continua pe linia lui )romichaites, daca nu si ca urmas la tron cel putin pe cea a pildelor. 8egele *roles suferind o infrangere mai mult rusinoasa decat dureroasa, in fata bastarnilor, isi pedepseste ostasii sa dorma cu capul la piciorele sotiilor si devina sclavii acestora pana i si vor fi spalat rusinea in lupta, ceea ce se va si intampla. +ai importanta din aceasta povestire este concluzia ca fata de democratia militara a lui )romichaites, *roles are puteri depline asupra ostasilor sai. 4n anul %0' ien un persona" contestat de istorici, isi face aparitia in scena istorica, $loilios. Acest get conduce o armata de %0.000 de ostasi, iar felul cum il prezinta Appian il impune ca rege a unui trib daca nu a unei uniuni de triburi.

*roles este ultimul mare rege get. (ompeius !rogus, ne spune foarte laconic ca prin regele 8ubobostes, centrul puterii geto-dace se muta din $ampia +unteniei in !ransilvania, moment ce pregateste marii regi daci ce vor urma.