RUBEOLA

Dr. Diana Stoica Medic specialist epidemiologie

Date generale

Rubeola este o boala infectioasa specific umana data de virusul rubeolic, caracterizata printr-o evolutie autolimitanta cu adenopatii caracteristice, exantem generalizat caracteristic si afectarea variabila dar moderata a starii generale, cu imunitate durabila dupa vindecare. Este o boala cu evolutie benigna in general, dar poate deveni redutabila la gravide prin efectul teratogen asupra fatului, ducand la malformatii. Este cunoscuta popular sub denumirea de pojarul mic.

Agentul etiologic

Boala este determinata de virusul rubeolei ce apartine fam. TOGAVIRIDAE si genului RUBIVIRUS. Virusul este putin rezistent in mediul extern, fiind distrus de caldura si radiatii ultraviolete.

Procesul epidemiologic
Sursa de agent patogen- este reprezentata de omul bolnav cu forme tipice sau atipice de boala, in cea din urma categorie fiind inclusi si copii cu rubeola congenitala. Purtatorii preinfectiosi de virus sunt contagiosi cu aproximativ o saptamana inaintea debutului bolii. Purtatorii sanatosi elimina virusul un nr redus de zile. Purtatorii fosti bolnavi disemineaza agentul patogen pe o durata variabila de timp care poate depasi 12-15 luni. In rubeoala congenitala, eliminarea virusului este de 1000 de ori mai intensa decat la copiii care au contractat infectia dupa nastere.

Moduri si cai de transmitere Transmiterea se face direct prin secretiile nazofaringiene, sub forma picaturilor Flugge. Deci poarta de intrare este mucoasa respiratorie, dar este posibil si cea conjunctivala (prin frecare cu mana contaminata). In rubeola congenitala, contaminarea virala a embrionului sau a fatusului se poate produce: pe cale ascendenta transcervicala (deoarece acesta se poate multiplica la nivelul tractusului genital) sau pe cale hematogena, transplacentar. Modul indirect de transmitere a virusului rubeolei este putin probabil, deoarece rezistenta lui in mediu este redusa; totusi aerul, obiectele si mainile recent contaminate pot fi implicate.

Receptivitatea populatiei este generala, aceasta fiind mai crescuta la sugarii de 4-6 luni si copii cu varste de 2-3 ani si 7-10 ani. Deoarece imunitatea in rubeola scade treptat, adolescentii si tinerii adulti pot fi receptivi la infectie, chiar si in contextul unor imunizari anterioare naturale sau artificial active. Reinfectia este deci dependenta si de calitatea raspunsului imunitar, persoanele care au trecut prin infectia naturala avand un risc de 10 ori mai redus decat cele imunizate artificial, prin vaccinare.

La gravide, 90% dintre infectiile fetale pot surveni in cazul unei primo-infectii produse inainte de 11 saptamani de amenoree, dupa care frecventa acestora scade treptat la 25% intre 23 si 26 de saptamani de sarcina. In trimestrul III se produce o noua crestere a probabilitatii aparitiei infectiei de pana la 100% la sfarsitul graviditatii. In cazul in care conceptia copilului a avut loc dupa momentul aparitiei exantemului, se considera ca Ac produsi in perioada de sfarsit a viremiei protejeaza embrionul fata de infectia cu virusul rubeolei. Reinfectiile in perioada graviditatii raman asimptomatice, limitandu-se la multiplicarea virusului in orofaringe, fara sa constituie un risc pentru fat. In conditiile in care reinfectiile prezinta un risc foarte redus pentru fat, se recomanda evitarea, in perioada graviditatii, chiar la femeile vaccinate anterior, a contactului cu surse de virus rubeolic.

Factorii dinamizatori-favorizanti ai declansarii unor manifestari de tip epidemic sunt cei naturali, reprezentati de sezonul rece sau de trecere, cat si de oscilatiile bruste ale valorilor factorilor meteo. Virusul rubeolei se disemineaza prin contactele interumane directe favorizate de aglomeratii, factorii economici care determina starea de deficient nutritional, prematuritatea, distrofia.

Formele de manifestare a PE variaza in functie de varsta receptivilor, zona geografica si impactul programului vaccinal aplicat.

Incidenta rubeolei a scazut semnificativ in tarile unde imunizarea antirubeola este sistematica, ceea ce determina aspectul sporadic de raspandire a bolii. Endemicitatea nu este caracteristica rubeolei, dar poate fi intalnita in unele colectivitati de prescolari si scolari. In zonele unde rubeola are o evolutie naturala, epidemiile se succeda la interval de 6-7 ani si afecteaza in principal, copiii din grupurile de varsta 5-9 ani sau chiar mai precoce, cum se constata in zonele tropicale. Intensitatea diferitelor manifestari ale procesului epidemiologic nu poate fi evaluata decat partial, din pricina frecventei formelor atipice sau inaparente de boala, ea depinzand totodata de factorii individuali ai persoanelor receptive din teritoriu dar si de virulenta tulpinilor circulante.

Tablou clinic

30-50% sunt forme subclinice. Perioada de incubatie: in medie 14 zile. Debutul este, obisnuit, direct cu semnele fazei de stare, doar in jur de 25% dintre bolnavi recunosc existenta unor mici semne premonitorii corespunzand unei scurte faze de invazie (disconfort, subfebrilitate, discreta odinofagie, uneori artralgii ).

In perioada de stare semnele clasice de recunoastere a bolii sunt poliadenopatia si exantemul de aspect maculo-papulos, fugace, cu aparitie treptata la nivelul fetei, cu extinderea rapida pe trunchi si extremitati si cu o durata medie de 3 zile. Uneori exantemul poate avea aspect rujeoliform sau scarlatiniform. Poliadenopatia se traduce prin hipertrofia lantului limfatic auricular posterior, cervical posterior si suboccipital, submaxilar, axilar, mai rar supraepitrohlean si inghinal. Dimensiunile lor sunt variabile (mici), de consistenta crescuta si sunt usor sensibili la palpare. Adenopatia constituie primul si ultimul semn al rubeolei si are mare semnificatie diagnostica. De asemeni pot apare artralgii, mialgii si

Rubeola congenitala
Daca infectia survine in primul trimestru de sarcina, in plina perioada de organogeneza, va determina moartea fatului sau aparitia de malformatii congenitale: Malformatii oculare: cataracta, microftalmie, iridociclita, glaucom Malformatii cardio-vasculare: persistenta canalului arterial, stenoza arterei pulmonare, defect septal intraventricular Malformatii neuropsihice: microcefalie, encefalita, meningita, paralizii spastice, intarziere mentala Malformatii auditive Etc.

Malformatiile cardiace apar cand rubeola a survenit in saptamanile 8-10 de sarcina, surditatea in lunile II-III, iar cele oculare in prima luna de sarcina. Daca infectia survine dupa incheierea organogenezei, dar inainte de formarea sistemului imunitar, copilul va fi incapabil sa dezvolte Ac protectori si va fi contagios toata viata. Daca infectia survine tardiv in trimestrul III de sarcina, exista riscul de sarcina prematura.

Diagnosticul diferential Exantemele alergice Alte boli eruptive (rujeola, scarlatina) Luesul secundar Pitiriazisul rozat Gilbert (este lipsit adenopatie)

de

Diagnosticul pozitiv Date clinice (exantem si adenopatie) Date epidemiologie (lipsa vaccinarii si contact infectant) Date de laborator: depistarea Ac antirubeolici Ig M (prin ELISA) La gravide diagnosticul de laborator este imperativ pentru decizia corecta asupra avortului.

Tratament. Nu exista tratament etiologic, facem doar tratament simptomatic Preventia. Preventia generala- rubeola evolueaza sub forme clinice benigne la copii si adulti, masurile preventionale urmaresc, in mod special, evitarea producerii bolii in timpul graviditatii. Preventia specifica- vaccinopreventia ROR (vaccin cu virus viu atenuat)