LATINITATE SI DACISM

Latinitatea si dacismul sunt concept care desemneaza doua curente de idei ce strabat cultura si literature romana. Ideea de latinitate incepe sa fie afirmata la noi de generatia cronicilor- secolele al XVI-lea-al XVIII-lea,apoi de stolnicul Constamtin Cantacuzino si de Dimitrie Cantemir,atingand apogeul prin reprezentantii Scolii Ardelene. Alaturi de idei valoroase unitatea si continuitatea romanilor si combaterea teoriei imigrationiste, a originii suddunarene,necesitatea adoptarii alfabetului latin-ei promoveaza si evidente exagerari-originea pur romana a poporului si a limbii, inlaturarea din limba a tuturor elementelor nelatine. Impotriva acestor exagerari se vor situa, in primul rand,reprezentantii Junimii . Dacismul isi face simtita prezenta odata cu interesul romanticilor pt etnogeneza si pt mitologia din spatial traco-dac. Se contureaza ca un current de idei,mai mult sau mai putin unitar,mai ales in perioada interbelica, de multe ori fiind asimilat cu orientarea traditionalista. Cunoaste cateva puncte de maxim interes,intre care aparitia, in !"#, a monumentalei opera a lui Vasile $arvan.

Teritoriul Daciei %etii se intindeau catre est,inspre &uxin si 'istru care ii despartea de sarmati( dacii catre vest,urcand cursul Dunarii, pana la padurile )ercinice prin care se invecinau cu %ermania. Caracterele cunoscute azi sub numele de *$ortile de +ier, , acolo unde Dunarea devenea Istru, marcau -otarul lor. .ai tarziu , linia de de mocratie a disparut. %recii care au luat contact de timpuriu cu getii prin coloniile lor de pe litoralul occidental al &uxinului si care intretineau cu acest popor relatii fregvente.

Dacia se intindea de la vest la est de la /isa-.aramures , pana la 'istru si de la sud la nord de la Dunare pana la nord de Carpati. Dacii locuiau tara acolo unde )erodot ii aseaza pe agatarsi0neam critic1, intre Istru si /2ras( nu era un popor legendar2 si nici disparut, ci dacii insisi,ca si obiceiurile si uzantele lor erau tracice. Poporul Geto-Dac 3riginea Dacii sunt primii stramosi ai romanilo de azi. Din punct de vedere etnografic dacii par sa se confunde cu getii. Aceeasi origina,aceeasi limba. Asupra acestui punct toate marturiile din vectime concorda. Daco-getii,socotiti rand pe rand germane0goti1, slavi si celti, apartineau marii familii tracice. Dacii dupa provenienta erau traci,dupa obiceiuri cel mai puternic dintre toate popoarele trace. Dacii apartin marii familii a traco-iliricilor despre care )erodor spune ca *e cea mai considerabila din lume dupa indieni,. Sunt stabiliti din timpuri stravec-i in $eninsula 4alcanica, intre Dunare si cele " mari, traco-iliric se subimparteau intr-o multitudine de triburi, de altfel foarte putin cunoscute. %etii vorbeau aceeasi limba ca dacii si aveau aceleasi obiceiuri. GETA= sulita de aruncat,lance 56 popoare de vite7i,sulitari si lancieri. DAKUS5 luptator ,viteaz Aspect i!ic si im"racaminte Se pot vedea oameni avand pe cap un fel de caciuli, asa cum poarta astazi unii traci numiti geti. Dacii erau oamenii cei mai puternici,sanatosi cu umerii lati, oase puternice si aveau in priviri un fel de foc si cura7. Ca aspect fizic erau oamnei inalti si puternici , cu un par desc-is sau roscat, cu o piele alba si cu oc-ii albastrii.

Dacii la fel ca getii purtau itari largi, pe cap blana de vulpe, pe corp o vesta si o -aina multicolora,iar in picioare opinci din piele de cerb. Ca arme foloseau lancile si pumnalele. +emeile sunt imbracate in tunici cu maneci largi si mici cute, rascroite in 7urul gatului, stranse in talie si care a7ung pana la glezne. $arul le este acoperit de o basma rasucita in 7urul capului.