Sunteți pe pagina 1din 50

TEMA I - SISTEMUL DE INVATAMANT

S.I - ppalul subsistem al sist. de educatie (se refera la organizarea institutionala a I) - reuneste institutiile specializate implicate in procesul de educatie, cercetare si cultura (responsabile de realizarea in mod organizat, planificat si metodic a dezideratelor educati e) - in sens LARG: - ansamblul institutiilor care participa la realizarea ar!itecturii scolare "la derularea generala a studiilor pe cicluri, orientari, filiere) #$ din ac. perspecti%a S.I are un caracter desc!is si include: institutii scolare & uni%ersitare cu caracter formal institutii specializate in instruire nonformala ' centre de pregatire profesionala ' cluburi ' tabere scolare ' programe radio ( )* scolare & uni%ersitare ' diferiti agenti sociali cu care scoala stabileste relatii de tip ($

contractual ( scoli militare

- scoli profesionale - biserica -$consensuale ( familia - comunitatea locala - in sens R+S)RA,S ( cuprinde institutiile scolare (sc. primara, gimnaziul, liceul, in%. profesional si superior) organizate pe trepte, cicluri si ani de studii. #$ din ac. perspecti%a e definit ca sistem scolar specializat in realizarea functiilor pedagogice ale sistemului de educatie la ni%elul procesului de instruire , in cadrul concret al acti%itatilor didactice si educati%e.

S)R-.)-RA SIS)+/-L-I 0+ I,*A)A/A,) - e structurat pe urmatoarele ni%eluri: a) ni%elul in%atamantului primar ( treapta in%atamantului prescolar - treapta in%atamantului primar (cls I-I*) b) ni%elul in%atamantului secundar: - treapta in%. sec. inferior & gimnazial (cls *-I1) - treapta in%. sec. superior (liceal (cls 1-1II) - profesional ( scoli profesionale de 2-3 ani (profesii simple) - scoli profesionale de 3-4 ani ( profesii comple5e) c) ni%elul in%atamantului superior ( treapta in%. sup. de scurta durata (3-4 ani) - treapta in%. sup. de lunga durata (6-7 ani) - treapta in%. sup. post-uni%ersitar (studii aprofundate : master, doct) S8+.I9I.-L di%erselor ni%eluri de organizare: ni%. in%. primar -$ a5at pe dobandirea culturii generale de factura instrumentala (dobandirea deprinderilor de scriere, citire, de calcul, initierea in limba:e specifice) ni%. in%. secundar inferior -$ dobandirea culturii generale de !aza (cunostinte fundamentale din ppalele domenii ale cunoasterii) ni%. in%. secundar superior"liceal -$ orientarea culturii generale spre anumite domenii de cunoastere( stiinta, socio-uman, te!nologie, economie) , cu desc!idere spre cultura optionala de specialitate

ni%. in # profesional -$ orientarea inspre dobandirea culturii de specialitate necesare practicarii unei anumite profesii) ni%. in%. superior"uni ersitar -$ a5at pe aprofundarea teoretico-practica specializata a unui anumit domeniu de cunoastere ni%. in%# postuni ersitar -$ asigura continuarea"adancirea specializarii dobandite in cadrul in%atamantului uni%ersitar L+GISLA)I+ - in%. primar ; in%. gimnazial # INVATAMANT $ENE%AL &'LI$AT&%IU - durata studiilor in in%. obligatoriu difera de la o tara la alta: de regula (-)( ani (continutul instruirii nu e acelasi si e5ista mai multe cai) - &'IE*TIV dominant al in%. obligatoriu ( do!andirea unui cuantum de instruire necesar integrarii in iata sociala

R+)+A-A S.<LARA - ca parte a sist. de educatie, S#I# cuprinde reteaua organizatiilor scolare - %ETEAUA S*&LA%A - ppalul factor ce tine de organizarea S#I care are o influenta !otaratoare asupra formarii si distri!uirii cererii de studii pe institutii de in atamant - se constituie in + planuri, 2. reteaua in profil teritorial-$ determina cererea de studii prin gradul de accesi!ilitate teritoriala a inst# de in # - pt. multe inst. de in%. plasarea in teritoriu e esentiala pt nr.& calitatea ele%ilor pe care-i poate atrage= - este importanta distribuirea in teritoriu #$ reducerea costurilor de scolarizare ( apropierea de domiciliu e factor determinant al optiunii pt. o anumita inst. de in%atamant). 3. reteaua pe trepte -ni eluri. de in atamant : in mod normal reteaua unit. de in%. care scolarizeaza pe diferite ni%eluri trebuie sa fie coerenta , reciproc compati!ila: ' nr ele%ilor scolarizati pe o anumita treapta sa corespunda capacitatii retelei scolare care scolarizeaza pe treapta imediat superioara ' in sens in%ers, capacitatea de cuprindere a unitatilor scolare de pe o anumita treapta ar trebui sa corespunda nr. de ele%i scolarizati pe treptele inferioare de in%atamant. - orice diferenta duce la ( incapacitatea sist. de in%. de a asigura continuarea scolarizarii pt un nr. de absol%enti pe care el insusi i-a produs - neutilizarea totala & partiala a capacitatii de scolarizare - cele 3 retele se intersecteaza intre ele sau cu factori demografici"economici #$ multe scoli generale, putine primare sau in%ers, multe uni%ersitati, putine licee sau in%ers > studierea retelei scolare e o conditie necesara pt prognoza corecta a cererii de studii potentiale pt toate inst. de in%. care scolarizeaza absol%enti ai unor trepte de in%. anterioare 4. reteaua scolara pe profile si specializari -$ determina cererea de studii in specializari - se constituie la ni%elul in%. postobligatoriu si mai putin in in%. gimnazial - reteaua sc. profesionale&de ucenici ( organizata de /+.) prin consultarea institutiilor interesate de pregatirea fortei de munca si cuprinde diferite domenii( formare in peste 4?? de meserii)

S#I include astfel ansam!lul instit# specializate (reteaua organizatiilor scolare) in proiectarea si realizarea (prin intermediul unor continuturi si metodologii adec%ate) a functiilor definitorii ale educatiei - *LASI/I*A%EA inst. in raport cu tipul de educatie practicat: 2. inst# specializate in educatia formala (gradinite, sc. generale, sc. profesionale, licee, colegii uni%ersitare, facultati si unitati de instruire permanenta, de reciclare&perfectionare) 3. inst# specializate in educatia non-formala (cercuri stiintifice, cluburi ale ele%ilor&studentilor, tabere, centre de formare profesionala) 4. organisme institutionale ale comunitatii educati e locale (familia si comunitatea parintilor, agenti economici, culturali) R+LA)IA S.<ALA ( .</-,I)A)+ - intre scoala si familie e necesare unitatea de actiune si concordanta intre mi:loacele specifice de influentare folosite ( pt ca urmaresc acelasi scop-formarea copiilor) S.<ALA ( interesata sa colaboreze cu familia (aliat) a.i actiunea educati%a #$profunda&de durata si in %ederea informarii reciproce cu pri%ire la dez%oltarea & comportamentul copilului 8R<9+S<R-L (in con%orbire) mult tact atitudinea unui prieten, nu sef care da ordine apropiat argumente potri%ite& temeinice pt a con%inge parintele de utilitatea& temeinicia lor se intereseaza de modul cum e respectat regimul de zi al copilului, cum e a:utat, conditiile de pregatire teme, cum se comporta cu altii&altii cu el, influente poziti%e&negati%e e5ercitate asupra lui, timpul liber, prieteni, odi!na, !rana, sanatate, interese, etc %a informa parintii ( aspecte poziti%e&negati%e (intai cele poziti%e, succese sau sc!imbari laudabile apoi obiectele problema, greseli de comportament, analizand cauzele) - posibilitati de dez%oltare ale copilului , aptitudini&interese in munca scolara&e5trascolara si e%entual despre scoli&profesiuni indicate &contraindicate - se %or discuta apoi masuri necesare(scoala&parinti) pt a se dez%olta&corecta 8ARI,)II: - sa tina legatura cu scoala (rezultate&comportament) (carnet, relatarile copilului, de la cadrele didactice) #$ e%olutia societatii #$ noi necesitati #$ forme de organizare (institutionalizata) a educatiei parintilor si a colaborarii scoala-familie -asoc. ale parintilor (ale profesorilor) - scoli ale parintilor & scoli ale mamelor - .A scolara (;parinti) - comitete de parinti pe clase & scoli - re%iste & programe radio-)* (alte tari) <@S)A.<L+ in relatia scoala-familie > obst. de ordin comportamental 2 obst. de ordin material #$ idei di%ergente ( responsabilitatea statului&familiei in educatie - libertatea de alegere a scolii de catre parinti - impactul mediului familial asupra rezultatelor - randamentul pedagogic & datoria parentala - participarea parintilor la gestionarea&procesul decizional din inst. scolara

-reprosuri parinti: apatie, lipsa de responsabilitate, timiditate, preocupari e5cesi%e pt. randament scolar, contacte limitate cu scoala, conser%atorism - reprosuri profesori: aceleasi ; dificultati in a stabili relatii cu adultii, lipsa pregatirii pri%ind relatia scoala-familie /AS-RI: - informarea&formarea parintilor care trebuie sa cunoasca( obligatii legale pri%ind educatia copilului - drepturile a%ute pt. educatia copilului - import. atitudinii lui pt reusita scolara - metode de colaborare cu scoala -participare democratica la gestiunea scolii (instituirea prin lege a .A scolara in care parintii sunt reprezentati corespunzator si au nu numai rol informati%&consultati% dar si rol decizional si de control) - infiintarea de asociatii de parinti ( ca grup de sustinere a scolii&de cooperare cu scoala&de aparare - obiecti%e: ' sensibilizarea parintilor ( drepturi&indatoriri, influenta comportamentului lor asupra copilului ' informarea lor: publicatii, radio-)* ' formarea parintilor prin cursuri ' reprezentarea parintilor -in tarile .om. +uropene ( noua etapa ( accent pe un anga:ament mutual clar stabilit intre parinti & profesori, pe un contract parentalA pri%ind copilul indi%idual= contractul scoala-familie nu mai e drept optional ci sistem de obligatii reciproce in cooperarea parinti-profesori

) 3 : .ALI)A)+A I, +0-.A)I+
TE%MENI"*&N*E0TE *ALITATEA: (cf. .,.8) # ni elul de satisfactie pe care-l ofera eficacitatea ofertei educationale din domeniul in%atamantului&formarii profesionale , ni%el stabilit prin atingerea unor standarde cerute si a unor rezultate e5celente solicitate si la care contribuie participantii la procesul de in%atare si ceilalti factori interesati. *&NT%&LUL *ALITATII include acti itatile operationale desfasurate pt# indeplinirea cerintelor de calitate prin reglementarea performantelor= e un proces de mentinere a standardelor, nu de creare a acestora ASI$U%A%EA *ALITATII - include procesele planificate si sistematice necesare asigurarii unui grad adec at de incredere ca oferta educationala %a satisface cerintele de calitate necesare - sunt acti itati de asigurare a calitatii, nu controleaza in mod direct calitatea -$ implica de obicei AUT&EVALUA%EA organizatiei pe !aza unor standarde presta!ilite - prin urmare, aceste acti%itati sta!ilesc capacitatea organizatiei de a furniza calificari profesionale la un anumit standard .alitatea e legata de %alorile si asteptarile a + grupuri ppale de utilizatori: )# participantii la procesul de in atare 1# anga2atorii +# societatea in general ASI$U%A%EA *ALITATII EDU*ATIEI e realizata printr-o serie de actiuni de dez oltare a capacitatii institutionale de ela!orare " planificare " implementare de programe de studiu prin care se formeaza increderea !eneficiarilor ca organizatia furnizoare de educatie satisface standardele de calitate e3prima capacitatea unei org# furnizoare de a oferi programe de educatie in conformitate cu standardele cerute MET&D&L&$IA ASI$U%A%II *ALITATII IN EDU*ATIE - se bazeaza pe relatiile ce se stabilesc intre urmatoarele *&M0&NENTE, ). criterii 1#standarde si standarde de referinta +#indicatori de performanta 4# calificari 0%&*ESE prin care e asigurata calitatea in educatie: a# !# c# d# e# planificarea si realizarea efecti%a a rezultatelor asteptate ale in%atarii monitorizarea rezultatelor e aluarea interna a rezultatelor e aluarea e3terna a rezultatelor im!unatatirea continua a rezultatelor in educatie

.omponentele si procesele de asigurare a calitatii precum si relatiile dintre ele se diferentiaza in functie de: 2. ni elul de in%atamant, si, dupa caz al calificarii

3. +#

tipul organizatiei furnizoare de educatie tipul de program de studii

MANA$EMENTUL *ALITATII continua

- asigura calitatea programelor de in%atare si promo eaza im!unatatirea

%esponsa!ilitatile managementului 2. eficacitate in ceea ce pri%este calitatea & dez%oltarea curriculumului in%atarii 3.spri2ina acti%& se implica direct in dez%oltarea si asigurarea calitatii programelor de in%atare 4. cunoaste ne oile si asteptarile facorilor interesati interni&e5terni 6.dez%olta si mentine parteneriate eficiente cu factori e5terni interesati Managementul resurselor -fizice"umane. 2. 3. 4. 6. B. org. ofera ele%ilor un mediu sigur&armonios spatii de in%atare ec!ipate adec%at ce raspund ne%oilor indi%iduale&colecti%e resurse"metode de predare ce permit accesul&participarea acti%a a tuturor ele%ilor personal anga:at dupa criterii clare de recrutare si selectie programe de initiere&formare continua

0roiecte si dez oltare, 2. org. e recepti a la ne%oile indi%izilor, agentilor economici si comunitatii (factori interesati e5terni) dar si la ne%oile ele%ilor (factori interesati interni) 3. preocupata de proiectarea si dez oltarea unor programe de studiu care sa raspunda ne%oilor factorilor interesati, programe cu caracter de includere sociala, asigurand accesul si egalitatea sanselor pt. ele%i ME*ANISME DE ASI$U%A%E A *ALITATII LA NIVELUL S*&LII I. la ni%elul fiecarei organizatii ( *omisia pt e aluarea si asigurarea calitatii # 4-" membri , condusa de conducatorul org. sau de un coordonator desemnat de el - componenta:nr relati% egal: a. repr. ai corpului profesoral b. repr. ai parintilor (presc,sc,gimn) &ele ilor(prof,lic,postlic) c. repr. ai *onsiliului Local (org. elaboreaza&adopta strategia si regulamentul de functionare a .omisiei) - conducatorul organizatiei este direct responsabil de calitatea educatiei furnizate II. *adrul National de Asigurare a *alitatii -*NA*. ( in cf. cu .adrul .omun de Asigurare a .alitatii in +98 III.A%A*I0 ( institutie publica in subordinea /+.) realizeaza: a# e aluarea e3terna a calitatii educatiei oferite de inst. de in%. preuni%ersitar si de alte organizatii furnizoare de educatie !# autorizarea , acreditarea si e aluarea periodica a unitatilor de in%. preuni%ersitar A*TIVITATI A%A*I0, 2. e aluare"acreditare a furnizorilor de educatie din in%. preuni%ersitar

3. efectueaza (pe baze contractuale) la solicitarea ministrului, e aluarea calitatii educatiei din in%. preuni%ersitar 4. realizeaza(cu ISC-urile si directiile de resort din /+.)) acti itati de monitorizare "control a calitatii 6. efectueaza(cel putin 2 data la 4 ani) e aluarea org. furnizoare de educatie acreditate B. propune ME*T infiintarea"acreditarea (prin ordin) a inst. de in%. preuni%. pt fiecare ni el de in atamant,program de studii si calificare profesionala(dupa caz)

7.

ela!oreaza, a. standardele, standardele de referinta si indicatorii de performanta b. metodologia de e%aluare&acreditare c. manuale de e%aluare interna a calitatii d. g!iduri de bune practici e. raport anual(propria acti%itate) f. analize de sistem asupra calitatii in%. preuni%. in Romania g. recomandari de imbunatatire a calitatii !. codul de etica profesionala a e5pertilor in e%aluare&acreditare

I*. Autoe aluarea ( rol central in procesul de asigurare a calitatii ofertei de +98 si are multiple beneficii pt ele%i, anga:atori, autoritati publice cat si pt furnizorii +98 8t ele%i:

standarde ridicate pt in%atarea indi%iduala capacitate de ocupare a unui loc de munca egalitatea sanselor buna informare pri%ind oferta educationala implicare acti%a in procesul de in%atare responsabilizare pri%ind propria e%olutie satisfactie cu pri%ire la rezultate 8t. anga:atori: nr. mare de anga:ati cu competente solide creste ni%elul de competenta al anga:atilor aport la profitabilitatea organizatiei incredere in calitatea in%atamantului 8t. autoritati: abilitati sporite&cresterea sanselor de anga:are competente de baza mai bune ni%el ridicat al abilitatilor pt atragerea in%estitiilor interne incredere in calitatea in%atamantului 8t. furnizorii +98 informatii pri%ind bune practici si e5periente de succes comparatia cu alti furnizori +98 incredere in propria oferta si capacitate contributie la dez%oltarea comunitatii locale si la dez%oltarea regionala legitimitate si recunoastere sporita

T + , STATUTUL E0ISTEMI&L&$I* AL EDU*ATIEI


+0-.A)IA ( 9orme: In functie de gradul de organizare si oficializare al formelor educatiei ( e5. 4 mari categorii: 2. ed. formala (oficiala) 3. ed. non(formala (e5trascolara) 4. ed. informala (spontana) +5. si o clasificare a formelor educatiei potri%it a doua categorii de criterii %alorice: A. criteriul proiectarii #$ 2. ed. institutionalizata (ed. formala si non-formala ) # au in %edere realizarea unor finalitati specifice intr-un cadru institutionalizat 3. ed. neinstitutionalizata (ed. informala ) # realizata implicit, fara obiecti%e specifice instiututionalizate) @. criteriul organizarii #$ 2. educatia realizata pe baza unor actiuni e5plicite si influente implicite (ed. formala si ed. non-formala) 3. ed. realizata doar pe baza unor influente implicite (ed. informala) +0-.A)IA 9<R/ALA D lat. formalisA # organizat, oficial 0ef: +d. formala cuprinde totalitatea acti%itatilor si actiunilor pedagogice desfasurate si proiectate institutional (-,0+E) (in gradinite,scoli,licee,uni%ersitati,centre de perfectionare),in cadrul sistemului de in%atamant, (.-/E) in mod planificat si organizat pe ni%eluri si ani de studii, (0+ .+E)a%and finalitati educati%e bine determinate <biecti%e: 2. asimilarea sistematica si organizata a cunostintelor din diferite domenii 3. folosirea acestora in %ederea dez%oltarii personale si a insertiei optime in %iata acti%a a societatii (prin formarea&stimularea capacitatilor intelectuale si aptitudinale, a priceperilor&deprinderilor, a atitudinilor&con%ingerilor) 4. inzestrarea indi%idului cu metode si te!nici de munca intelectuala 6. dez%oltarea pe cat posibil a inteligentei sociale si emotionale )rasaturi: 2. este institutionalizata realizandu-se in mod constient, sistematica si organizat in cadrul sist. de in%. 3. obiecti%ele si continutul ei sunt pre%azute in documente scolare= ele sunt elaborate pe cicluri, ni%eluri si ani de studii, proiectate pedagogic prin planuri de in%atamant, programe si manuale scolare, cursuri uni%ersitare, g!iduri 4. scopurile si obiecti%ele pedagogice sunt realizate in cadrul procesului de in%atamant sub indrumarea unui corp profesoral specializat 6. ea conduce la atingerea dezideratelor educati%e preconizate intr-un conte5t metodologic organizat dez%oltat in concordanta cu cerintele idealului educational B. este intotdeauna e%aluata social A%anta:e & Importanta 2. are rol decisi% in formarea personalitatii umane (faciliteaza accesul la %alorile culturii,stiintei,artei,literaturii,te!nicii) 3.este un instrument al integrarii sociale ( omul isi dez%olta capacitati si aptitudini Limite & .ririci:

2. centrarea pe performantele inscrise in programe #$ mai putin timp liber impre%izibilului si studierii aspectelor cotidiene cu care se confrunta ele%ii 3.tendinta de transmitere-asimilare a cunostintelor in defa%oarea dez%oltarii capacitatilor intelectuale & a abilitatilor practice 4.monotonie 6.orientarea predominanta spre informare si e%aluare cumulati%a B.lipsa initiati%ei ele%ilor si slaba participare a parintilor in acti%itatile scolare #$ comunicare defectuoasa 7.dotarea materiala&te!nica insuficienta a salilor de clasa &laboratoarelor ce nu mai satisfac cerintele ele%ilor 0ez%oltarea domeniului : Solutii: 2. decongestionarea materiei si crearea m. multor ocazii de afirmare a talentelor si intereselor tinerilor (prin cresterea si di%ersificarea ofertei de optionale si alternati%e educationale) 3.sanse reale pt fiecare unit. de in%. de a-si determina propriul curricului (prin .0S) 4.posibilitatea utilizarii fle5ibile a segmentului neobligatoriu din programe in fct. de ne%oile locale de educatie si formare 6.asigurarea sinergiei dintre in%atarea formala, nonformala, informala B.integrarea rapida a noilor te!nologii comunicationale in procesul de in%atamant +0-.A)IA ,<,-9<R/ALA D lat nonformalisA # in afara unor forme special&oficial organizate pt un anume gen de acti%itateA 0ef: +d. non-formala cuprinde ansamblul acti%itatilor si al actiunilor care se desfasoara intr-un cadru institutionalizat, in mod organizat, dar in afara sist. de in%. constituindu-se ca o punte intre cunostintele asimilate la lectii si informatiile acumulate informal <biecti%e: 2.sa largeasca si sa completeze orizontul de cultura , imbogatind cunostintele din anumite domenii 3. sa creeze conditii pt. desa%arsirea profesionala sau initierea intr-o noua acti%itate 4. sa spri:ine alfabetizarea grupurilor sociale defa%orizate 6. sa contribuie la recreerea si la destinderea participantilor precum si la petrecerea organizata a timpului liber B. sa asigure cadrul de e5ersare si de culti%are a diferitelor inclinatii, aptitudini si capacitati, de manifestare a talentelor )rasaturi: 2. se desf. intr-un cadru institutionalizat , in afara sist. scolar, cuprinzand 'acti%itati e5trascolare (cercuri pe discipline, interdisciplinare sau tematice, ansambluri artistice, concursuri scolare, olimpiade, competitii) ' acti%itati parascolare (acti%. de perfectionare si de reciclare, de formare ci%ica sau profesionala) ' acti%itati periscolare ( acti%. de autoeducatie si petrecere organizata a timpului liber in cadrul uni%ersitatilor populare, al cluburilor, la teatru, muzee , biblioteci, e5cursii etc) 3. continuturile si obiecti%ele urmarite ( in documente special elaborate (au o mare fle5ibilitate diferentiindu-se in fct de %arsta, se5, categorii socio-profesionale, interesul participantilor, aptitudinile si inclinatiile lor) 4. caracterul optional al acti%. e5trascolare, desfasurate intr-o ambianta rela5ata, calma, placuta cu mi:loace ce atrag, metodologie atracti%a 6. e%aluarea ( facultati%a, fara note&calificati%e oficiale Importanta &A%anta:e: 2. centrata pe cel ce in%ata, pe procesul de in%atare nu pe cel de predare 3. curriculum la alegere , fle5ibil, %ariat ( acti%itati di%erse si atracti%e 4. contribuie la largirea si imbogatirea cult. generale si de specialitate ( acti% de reciclare profesionala, de completare a studiilor, de e5ersare a capacitatii celor superdotati 6. creeaza ocazii de petrecere organizata a timpului liber in mod placut B. foloseste noi te!nologii comunicationale

7. F.

este nestresanta ( acti%. placute scutite de e%aluari riguroase raspunde cerintelor si necesitatilor educ. permanente

2. 3.

.ritici&Limite promo%area unui acti%ism de suprafata, dependent doar de indeplinirea obiecti%elor concrete a%ansarea unui proiect dependent doar de mi:loacele te!nice disponibile +0-.A)IA I,9<R/ALA

,lat. informis&informalisA # spontan, neasteptat 0ef: +d. informala include ansamblul influentelor cotidiene, spontane, incidentale care nu-si propun in mod deliberat atingerea unor teluri pedagogice, dar au efecte educati%e, ocupand cea mai mare pondere de timp din %iata indi%idului (ac. influente nu sunt selectate, prelucrate, organizate d.p.d.% pedagogic) <biecti%e: - nu apar in mod e5plicit pt ca acest tip de educatie nu-si propune atingerea unor obiecti%e pedagogice ( ofera indi%idului ocazia de a adopta anumite atitudini , de a se comporta intr-un anume fel )rasaturi:- sunt determinate de multitudinea influentelor din micro-mediul social de %iata(familie, prieteni, colecti%ul de munca, c!iar cartierul&strada) e5: copilul care in%ata sa %orbeasca, e corectat parintele&educatorul analizeaza e5periente zilnice cu copilul - e%aluarea se realizeaza la ni%elul opiniilor si reusitelor Limite&0eza%anta:e: 2. are functie formati%a redusa (pt. ca nu e organizata, institutionalizata) 3. de multe ori indi%idul are acces la informatii in contradictie cu scopurile educ. formale&non-formale 0</+,II +0-.A)I<,AL+ 2. +duc. intelectuala ( dez%oltarea capacitatilor cogniti%e - formarea si dez%oltarea priceperilor si deprinderilor de munca intelectuala

3. +duc. morala ( formarea si dez%oltarea constiintei si a conduitei morale /etode de educ. morala: a. e5emplul b. e5ercitiul c. supra%eg!erea d. sanctiunea e. pedeapsa f. recompensa 4. estetice +duc. estetica si artistica ( formarea ccapacitatii de a percepe, insusi si folosi adec%at %alorile - dez%oltarea capacitatilor de a crea noi %alori estetice, culti%area aptitudinilor

estetice creatoare /etode: comune cu cele folosite in intregul proces educati% ; e5ercitiul, e5plicatii si demonstratii +duc. fizica si sporti%a ( intarirea sanatatii si calirea organismului - formarea si dez%oltarea deprinderilor motrice de baza si a calitatilor fizice ale miscarilor (forta, rezistenta, %iteza) necesare - formarea si dez%oltarea principalelor calitati morale de %ointa si de caracter - - unui comportament igienic /odalitati de realizare: ' educ. fizica din scoala (educ. a miscarii) 6.

10

' educ. psi!omotorie realizata prin programul scolar (ed. prin miscare) ' acti%. educati%e care implica coordonatele motorii si psi!omotorii( cercuri de gimnastica, inot, drumetii, e5cursii) B. +d. te!nologica & profesionala # notiunile, principiile, legile si teoriile stiintifice fundamentale ordonate dpd% al aplicabilitatii lor & cuprinde initierea in profesie cat si perfectionarea ( se realizeaza atat in scoala cat si in soc. comerciale si intreprinderi) ,<IL+ +0-.A)II 2. 3. 4. 6. +d. relati%a la mediu +d. pentru pace +d. pt participare si democratie +d. economica si casnica moderna AL)+R,A)I*+ +0-.A)I<,AL+ Repr. %ariante de organizare scolara care propun modificari ale anumitor aspecte legate de formele oficiale de organizare a acti%itatii instructi%-educati%e 2. S)+8-@G-S)+8 - promo%eaza modele educationale centrate pe ele% , educatia indi%iduala ( tot ce se intampla in %iata e interdependent) - accent pe colaborarea cu familia, pe implicarea parintilor in conceperea si organizarea acti%. din scoala - acti%. didactice bazate pe munca in grupuri ( copiii sa in%ete sa-si dez%olte simtul identitatii si pretuirii de sine, sa coopereze, sa se respecte, sa se integreze) - metodologia utilizata -$ abordarea indi%idualizata a ele%ilor tinand cont de ni%elul de dez%oltare al fiecaruia ( e5. org. centrelor de acti%itate ce reflecta interesele si ne%oile copiilor : c. de alfabetizare , de lectura, de mate, arte, teatru si :ocuri) - acti%. ele%ilor ( bazate pe cercetare (in%ata prin asociere (ce stiu&cele noi) - ele%ii sunt e%aluati prin modalitati specifice: scaunul e%aluarii, mapa de lucrari, caietul de e%aluare - atmosfera poziti%a , de incredere 3. /<,)+SS<RI - isi propune sa in%ete copilul sa gandeasca&actioneze independent si responsabil - automoti%area -$ c!eia in%atarii complete #$ copilul si in%atarea sunt pe 2-ul loc, iar predarea si programa de educatie pe locul al 3-lea - mediul de instruire e bazat pe obiecte mici, usor de manipulat si detaliate dpd% %izual - metoda de educatie ( bazata pe obser%area directa a copilului , pe pregatirea mediului de instruire pe baza obs. realizate si pe conceperea programei functie de ne%oile copilului 4. HAL0<R9 - urmareste dez%. personalitatii copilului , isi orienteaza oferta functie de particularitatile diferitelor trepte de %arsta si cerinte - un loc important in curriculum: artele, lucrul manual, artizanatul, alte acti%. de baza (tors, tesut), limba:ul, istorie, geografie, mate, lb. straine - clasa: ele%i aceeasi %arsta, nu-si modifica componenta - esenta: relatia ele%-profesor - prof. tine legatura cu parintii (intalniri cel putin 2 data&luna) - prof. preda in cu%inte proprii fara carti, iar ele%ii confectioneaza propriile carti - e%aluarea nu se bazeaza pe probe, teste, e5temporale,teze sau e5amene ci are in %edere toti factorii : scrisul, dedicatia, fantezia, logica si fle5ibilitatea gandirii, stilul, ortografia, cunostintele reale - e%aluarea - caracterizare calitati%a (ceea ce e poziti%, critica negati%ul in leg. cu ceea ce ar putea realiza)

11

T 4 , EDU*A'ILITATEA
.<,.+8) I dpd% teoretic # o categorie pedagogica fundamentala care e5prima puterea sau ponderea educatiei in dez%. personalitatii I sub raport functional-educati% # capacitatea specifica a psi!icului uman de a se modela structural si informational sub influenta agentilor educationali si sociali ( sub influenta lor omul se transforma treptat in fiinta umana, cu personalitate, care se caracterizeaza prin limba: articulat, gandire logica, intentionalitate, afecti%itate superioara, %ointa) 9A.)<RI In determinarea dez%. psi!ofizice a copilului, rolul principal apartine interactiunii dintre : 2. ereditate 3. mediu 4. educatie 2. +R+0I)A)+A # insusire biologica pe baza careia se conser%a si se transmit caracterele unei specii de la ascendenti la descendenti genereaza un anumit tip de conduita ce are o mare importanta in procesul de structurare a personalitatii dar acest fapt nu se poate e5plica independent de actiunea factorilor de mediu si de influentele educatiei ereditatea isi face simtita prezenta in formarea personalitatii in masura in care ceilalti 3 factori o permit ./ediu de %iata fa%orabil, actiune educati%a de calitate #$ posibilele influente negati%e ale ereditatii sunt f. putin simtite in personalitatea acestuia (e5. copii care nu sunt f. bine dotati intelectual dar reusesc sa faca fata stimulati si diri:ati de parinti&profesori= e5. si situatii contrare) posibilitatile innascute ale copilului trebuie descoperite, stimulate si edz%oltate pt a se putea transforma in aptitudini si apoi in talente= in caz contrar raman latente si se pierd .oncl: +reditatea # premisa naturala in dez%oltarea psi!ica constituind un ec!ipament primar pt dez%oltarea ulterioara a personalitatii 3. /+0I-L # totalitatea elementelor si conditiilor de %iata cu care indi%idul interactioneaza (direct&indirect) pe parcursul dez%oltarii sale 3 componente principale: I m. geografic natural ( influenteaza dez%oltarea&sanatatea prin: campul geomagnetic, clima, relief, radiatii, poluare I m. socio-cultural ( permite umanizarea si socializarea indi%idului prin: ' asigurarea conditiilor materiale, de ci%ilizatie si cultura ' e5ercita influenta prin relatii inter-umane, institutii, ideologii, grupuri sociale, traditii, conceptii, stiluri de %iata 'constituie cadrul dez%oltarii prin influentele sale organizate & neorganizate a%and rol deosebit in formarea omului ca personalitate ' in cadrul lui, o influenta decisi%a o are familia .oncl: daca ereditatea ofera o serie de premise naturale, mediul ofera conditii si da continut personalitatii #$ cadrul socio-cultural al dez%. psi!oindi%iduale

4. +0-.A)IA # factorul determinant al dez%oltarii psi!oindi%iduale umanizarea & personalitatea copilului sunt !otarate de conditiile de mediu socio-cultural -$ din cadrul acestuia educ. are un rol determinant copilul de%ine om social numai prin educatie cu a:utorul careia ' isi insuseste lb:. social, cultura generala si comportamentul moral-cetatenesc

12

' isi formeaza conceptia despre lume ' isi dez%olta potentialul creator ' se pregateste pt. integrarea socio-profesionala de aceea e important ca toti factorii educationali (parinti, cadre didactice, oarganizatii de tineret sau institutii de cultura) sa cunoasca bine personalitatea copilului, gradul sau de educabilitate si, pe aceasta baza, sa structureze intregul proiect de te!nologie a educatiei educatia in scoala e cel mai imp. factor(scoala formeaza nu doar specialisti, ci oameni) .<,.L-JI+: +reditatea ofera sau nu potentialul de dez%oltare psi!o-fiziologica, mediul ofera sau nu anumite conditii, educatia diri:eaza, prin procesul in%atarii, formarea armonioasa& integrala a personalitatii, fiind factorul determinant al acesteia. )+<RII 9-,0A/+,)AL+ 2. ). +R+0I)ARIS)A ( sustine rolul determinant al ereditatii in e%olutia fiintei umane 3. ). A/@I+,)ALIS)A ( rolul determinant al mediului(indeosebi cel socio-cultural) in dez%oltarea personalitatii 4. +8IG+,+)IS/-L 8IAG+)IA, ( nici ereditatea, nici mediul nu au rol elential ci un al 4-lea factor care intra in actiune dupa geneza - %is esentialis& nisus formati%us # un mecanism de autoreglare a cresterii care asigura autoreglarea functionala a organismului.Acest mecanism are un corespondent in planul dez%oltarii psi!ice ce impune o succesiune de stadii de dez%oltare ce nu pot fi escaladate prin presiuni de mediu sau educati%e

13

T5 , ST%U*TU%A SI DINAMI*A 0E%S&NALITATII


8+RS<,ALI)A)+A: organizarea dinamica in cadrul indi%idului a acelor sisteme psi!ofizice care determina gandirea si comportamentul sau caracteristic (Allport ( la fiecare persoana e5ista 3-4 trasaturi dominante, 2?-2B secundare si f. multe mai putin manifestate) S)R-.)-RA 8. A. )+/8+RA/+,)-L- constituie latura dinamico-energetica a 8. (dinamica -$ furnizeaza informatii cu pri%ire la cat de iute-lenta, mobila-rigida e conduita indi%idului = energetica -$ arata care e cantitatea de energie de care dispune un indi%id si mai ales modul cum este consumata aceasta) - se e5prima cel mai pregnant in conduita si comportament .LASI9I.AR+: 2. .<L+RI.-L neec!ilibrat, oscileaza(entuziasm e5agerat&abandonarea initiati%ei, urmata uneori de depresie,an5ietate,neincredere in forte proprii) agitati, impulsi%i,nestapaniti, iritabili, incapatanati, agresi%i(tendinte de dominare&opozitie) daca nu sunt temperate prin educatie aceste treseturi pot degenera in obraznicie,agresi%itate,indisciplina,neintegrare se plictisesc repede -$ e necesara crearea unor moti%atii puternice pt in%atatura care sa-i mobilizeze, sa le stimuleze initiati%a, sa le canalizeze energia (e5: con%ins de necesitatea disciplinei, numit sa raspunda de ea #$ rezultate poziti%e caci se autoeduca) trasaturi poziti%e: %ioiciune, reacti%itate crescuta, bogatie afecti%a, placerea de a in%inge greutati etc. parintii&profesorii -$ gri:a pt. organizarea acti%itatii lor datorita instabilitatii emotiilor,sentimentelor si a intensitatii cu care se desfasoara acestea 3. SA,G*I,I.-L puternic, ec!ilibrat, optimist, cura:os, desc!is, impresionabil, sensibil, energic si mobil, bine dispus, rezistent si stapanit, rapid in miscari&%orbire in%ata usor&uita la fel de repede se plictiseste repede-$tendinta spre superficialitate trece repede de la o acti%itate la alta, se adapteaza usor, se anga:eaza in rezol%area sarcinilor fara entuziasm e5agerat nu le place sa riste nu se descura:eaza sociabili, usor e5uberanti instabili in stari afecti%e influentabili, superficiali, nu se pot concentra de fiecare data cu randament desi s-a spus ca e temp. ideal, e necesara educatia pt. a intampina formarea trasaturilor negati%e de caracter si a se dez%olta tras. poziti%e 3. 9L+G/A)I.-L ec!ilibrat, calm, linistit, calculat, stabil in actiuni, ordonat, rabdator, meticulos, perse%erent I,SA lipsit de initiati%a, entuziasm depune m. multe eforturi in in%atare dar cunostintele sunt mai durabile se adapteaza greu la situatii noi

14

tip inc!is, rece, putin sociabil insa prin educatie de%ine destul de producti% 4. /+LA,.<LI.-L tip slab, rezistent la eforturi interiorizat, trist, timid, an5ios, ne!otarat, retras, nesigur cu sentimentul inferioritatii, neincrezator in forte proprii serios, constiincios, e5igent cu sine, supus, sarguincios prin educarea increderii in forte proprii si antrenare progresi%a in rezol%area unor sarcini copiii de%in capabili de eforturi intense si rezultate bune lipsa educatiei #$ pesimisti, nesociabili, cu comple5e de inferioritate, se consuma datorita esecurilor .oncluzie: )emperamentul ( alia: de insusiri innascute si dobandite - constituie fondul dinamico-energetic al persoanei pe care o influenteaza discret in toate manifestarile sale comportamentale ' nu e5ista tipuri pure de ). = fiecare are si trasaturi ce apartin unui ) in%ecinat ' tras. de ). se pot ameliora prin educatie si nu au legatura cu aptitudinile /+)<0+ de diagnosticare a ): ' obs. modului cum in%ata&comporta ele%ii, cum %orbesc&se misca ' studierea emoti%itatii&e5presi%itatii, a capacitatii de munca&rezistenta ' modul cum se integreaza in clasa& se acomodeaza la situatii noi /ICL<A.+ de in%estigare a ) : I metoda biografica I c!estionare I teste de personalitate A8)I)-0I,IL+ A8)I)-0I,IL+ # insusiri psi!ofiziologice ce faciliteaza asimilarea de cunostinte si abilitati cu a:utorul carora e5ecutam acti%itati cu mai multa rapiditate si cu grad ridicat de eficienta .LASI9I.AR+: A. A. simple a. apt. senzoriale: I acuitate %izuala & auditi%a I rapiditatea perceptiilor I simtul ritmului I reprezentare spatiala b. apt. psi!omotorii : I rapiditatea & supletea miscarilor I coordonarea si precizia acestora I mobilitatea corpului I de5teritatea manuala c. fluenta %erbala (intelegerea rapida afrazelor) si e5presi%a (usurinta e5primarii) d. fluenta ideilor si fluenta asociati%a e. fle5ibilitatea gandirii f. apt. numerica g. apt. generale: intelogenta, apt. scolara, imaginatia, memoria

@. A. comple5e (profesionale) - apt. literare, artistice, te!nice, organizatorice, sporti%e, matematice, stiintifice etc. - au in componenta lor: ' apt. simple

15

' factori de personalitate (moti%atie, perse%erenta, atit. creati%a) ' componente specifice unor profesiuni ca de e5: I apt. matematica: inteligenta generala peste mediu, imag. creatoare, apt. numerica, capac de generalizare &abstractizare&rezol%a probleme I apt. te!nice : intelig. te!nica dez%oltata, perceptie, reprezentare si rationament spatial, de5teritate manuala, imag. constructi%a I apt. stiintifica: intelig. generala peste mediu, imag. creatoare, spirit de obs. dez%oltat, fle5ibilitatea gandirii, capacitatea de a gandi abstract& a generaliza I apt. pt muzica : intelig. generala, imaginatie artistica, acuitate auditi%a, simtul umorului&armoniei, capacitati %ocale Apt. sunt rezultatul interactiunii unor factori e5terni&interni 9actorii e5terni se refera la procesul insusirii logice&creati%e a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor in cadrul caruia se dez%olta aptitudinile, care, la randul lor, faciliteaza asimilarea informatiilor 9actorii interni ( dispozitiile ereditare - interese, moti%atii, aspiratii, ideal, atitudini, inteligenta Inteligenta # aptitudine generala - tipuri: concreta, empirica, abstracta, descripti%a, e5plicati%a, teoretica, matematica, te!nica, literara, artistica etc.

.ARA.)+R-L - alta componenta a personalitatii ( considerat nucleul personalitatii # ansamblu de atitudini si trasaturi ce determina modul de orientare si raportare a subiectului la cei din :ur, la sine, la acti%itatea desfasurata, la societate - e5ista 4 grupe fundamentale de atitudini: 2. atit. fata de sine insusi ( modestie, orgoliu, demnitate, egoism, sentim. de inferioritate, culpabilitate etc) 3. atit. fata de ceilalti ( altruism, umanism, patriotism, atit. poziti%a etc) 4. atit. fata de munca ( !arnicie, punctualitate, seriozitate, si opusul acestora)

16

T ( , /INALITATILE EDU*ATIEI
.LASI9I.AR+ +ducatia (dupa cum demonstreaza inclusi% etimologia ac. concept (lat educe,educere ( a duce, a conduceA) nu este o acti%itate desfasurata in sine si pentru sine ci una care urmareste atingerea anumitor finalitati# /inalitatilie educatiei ( orientarile asumate la ni%el de politica a educatiei in %ederea realizarii acti%itatii de formare-dez%oltare a personalitatii umane conform anumitor %alori anga:ate in proiectarea sistemului si a procesului de in%atamant Sensul finalist al educatiei se refera la faptul ca , in fiecare moment al desfasurarii sale, educatia este orientata si diri:ata in functie de finalitatile (rezultatele) pe care aceasta le urmareste. ( aceste finalitati sunt determinate preponderent de conte5tul social-istoric in care se desfasoara actiunea educationala si mai putin de dorinele proprii ale ele%ului sau ale celui care organizeaza, declanseaza si conduce actuinea educati%a). Educatia repr# un sistem de actiuni informati -formati e , desfasurate in mod constient si sistematic asupra su!iectului uman in ederea transformarii acestuia in conformitate cu finalitatile educationale urmarite# 9inalitatile educatiei se structureaza pe 4 ni%eluri ierar!ice: ideal educational scopuri educationale obiecti%e educationale

Idealul educational e5prima cerintele si aspiratiile unei societati intr-o anumita etapa istorica sub forma unui model dezirabil de personalitate umana are un ni%el ridicat de generalitate si se atinge pe termen lung, la realizarea sa contribuind sistemul educati% in ansamblul sau reprezinta legatura dintre ceea ce este si ceea ce trebuie sa de%ina omul in procesul educatiei oricare ar fi societatea in care functioneaza idealul educational, acesta urmareste asadar sa atinga aspectele definitorii pentru conte5tul istoric si socio-economic in care acesta urmeaza a se realiza.Astfel, acesta are %aloare orientati%a si prezinta generalitate descripti%a pt tot ceea ce se intreprinde in directia formarii si educarii omului. Scopurile educationale repr. finalitati educationale cu ni%el mediu de generalitate care se realizeaza in inter%ale medii de timp sunt anticipari mentale ale di%erselor actiuni de formare a personalitatii umane si se refera la rezultatele ce urmeaza sa se obtina in cadrul unui sir de actiuni educationale detaliaza practic idealul educational la ni%elul di%erselor situatii instructi%-educati%e= astfel, daca idealul educ este unul singur, scopurile educationale %izeaza finalitati educationale particulare, specifice di%erselor laturi ale educatiei, diferitelor ni%ele si profile de in%atamant si diferitelor tipuri de scoli Geissler- 6 perec!i de scopuri (contradictorii dar complementare) 2. sc# materiale (centrate pe asimilarea de informatii) si sc# formale (urm. modelarea aptitudinilor si culti%area personalitatii)= 3. sc. de continut (centrate pe ac!zitionarea de cunostinte punctuale) si sc. comportamentale (formarea si interiorizarea unor actiuni sau deprinderi) 4. sc. utilitare (a5ate pe formarea deprinderilor si competentelor cerute de acti%itatea practica) si sc. nepragmatice (%izeaza formarea unor conduite fara finalitate practica imediata)

17

6. sc. specifice disciplinelor (caracteristice fiecarei materii) si sc. supradisciplinare (dez%. inteligentei, moti%atiei etc.) prin continutul lor, sc. educationale poseda o anumita autonomie in raport cu idealul educational si subordoneaza mai multe obiecti%e particulare <biecti%ele educationale finalitati educationale cu ni%el redus de generalitate ce se realizeaza in inter%ale scurte de timp, referindu-se la lectii sau sec%ente de lectii sunt enunturi cu caracter anticipati% care descriu in termeni e5acti rezultatele asteptate a fi obtinute la finele unei sec%ente de instruire .lasificare: 2. In functie de domeniile ietii psi6ice: a. ob. cogniti%e : %izeaza insusirea de cunostinte, deprinderi si capacitati intelectuale b. ob. afecti%e : se refera la formarea de sentimente, interese, atitudini c. ob. psi!o-motorii : %izeaza comportamente de ordin fizic 3. In fct. de gradul de generalitate, a. ob. generale : pot fi identificate Ila ni%elul intregului sist. de in%. (dand e5presie directa idealului educational)= I in fct. de tipul si profilul scolii= I in fct. de ciclul de in%.(ob. ale in%. primar, gimnazial)= I in fct. de dimensiunile formarii personalitatii( formarea pers. morale, estetice, religioase)= I pe discipline de in%. (ob. ale predarii&in%atarii matematicii, muzicii etc)= Ila ni%elul unor sisteme de lectii = I la ni%elul unei lectii (ob. fundamental sau scopul lectiei) 4. ob. concrete ce pot fi e5primate operational # e5presia anticiparii de catre prof. a unor comportamente ale ele%ului obser%abile si masurabile intr-un timp scurt(timpul unei lectii) .oncl: Idealul %izeaza finalitatea acti%. educati%e in ansamblu, la ni%elul intregii societati , in timp ce scopurile si obiecti%ele orienteaza desfasurarea unor acti%itati educati%e determinante si concrete

8R<.+0-RI 0+ <8+RA)I<,ALIJAR+ <biecti%ele sunt finalitati educationale care au un ni%el redus de generalitate si se realizeaza in inter%ale scurte de timp, referindu-se la lectii sau sec%ente de lectii A operationaliza un obiecti% inseamna a-l transpune in termeni de comportament concret, direct obser%abil si masurabil. <perationalizarea unui obiecti% educational presupune realizarea unei suite de precizari: precizarea performantei, precizarea autorului performantei, precizarea conditiilor concrete in care %a a%ea loc realizarea performantei si stabilirea unui ni%el minimal acceptat de reusita 8roceduri : mai intai transpunerea o!iecti ului in termeni de actiuni, acte, operatii, manifestari direct obser%abile enuntarea obiecti%ului sub forma comportamentelor obser%abile si masurabileA, cu a:utorul %b. de actiuneA se precizeaza ceea ce a face ele ul, performanta de care %a fi capabil dupa anumite sec%ente ale procesului de predare-in%atare se precizeaza situatiile de in atare, respecti% conditiile care determina modificariule educati%e preconizate orice obiecti% sa se refere la acti itatea de in atare a ele ului , nu la acti%itatea profesorului

18

trebuie formulat in cat mai putine cu inte si in termeni comportamentali e3pliciti, care sa %izeze o operatie, o actiune singulara criteriul de e aluare (%izeaza ni%elul reusitei sub ung!i calitati%&cantitati%)indicand cat de eficient trebuie sa fie comportamentul ele%ilor, la ce ni%el trebuie sa se situeze cunostintele acestora 0+9: <perationalizarea # acti%itatea de transpunere a scopurilor procesului de in%atamant in obiecti%e specifice si a acestora in obiecti%e concrete, prin precizarea unor comportamente obser%abile si masurabile - presupune transformarea unui obiecti% in operatii , manifestari direct obser%abile, ceea ce pretinde delimitare si sec%entiere analitica a obiecti%elor si concretizarea lor .riterii de operationalizare a obiecti%elor: .ezar @arzea: 2. un ob. operational precizeaza o modificare calitati%a a capacitatii ele%ilor 3. e necesar ca pt. fiecare ob. operational sa se precizeze situatiile de in%atare sau conditiile care determina modificarile proiectate si asteptate 4. ni%elul realizarii 0upa stabilirea unui obiecti% general, sunt necesari urmatorii pasi: I precizarea unor comportamente esentiale care duc la obiecti%ul general I formularea unor obiecti%e particulare prin %erbe care e5prima o actiune obser%abila I selectionarea obiecti%elor specifice , importante pentru atingerea ob. general I descrierea conditiilor in care e pus ele%ul cand trebuie sa demonstreze ca a atins obiecti%ul I specificarea criteriului de e%aluare, respecti% specificarea performantei minime acceptabile Alte criterii de operationalizare: a) concretizarea pretinde ca orice ob. sa se refere la acti%itatea ele%ului, nu la cea a profesorului b) operationalizarea presupune si precizarea conditiilor didactice&psi!ologice in care ele%ii %or do%edi sc!imbarea calitati%a&cantitati%a dorita c) e%aluarea, criteriile, tipurile si modalitatile de apreciere a rezultatelor .oncret, ob. operationalizat trebuie sa raspunde la urm. intrebari: K .I,+E (ele%ul, grupul de ele%i, clasa) K .+ SA 9A.AE (%a da e5emple, %a indica formele, %a rezol%a, %a propune, %a e5plica) K I, .+ .<,0I)IIE -,0+E .A,0E (la sfarsitul acti%itatii&temei&capitolului toti ele%ii %or putea sa..., %a cauta singur informatii K .A) 0+ @I,+E I, .+ .A,)I)A)+E (%a rezol%a corect 4 e5ercitii din 6 , dupa cate%a ore)

A*A,)AC+ SI LI/I)+ AL+ <8+RA)I<,ALIJARII *aloarea operationalizarii obiecti%elor reiese din functiile pe care obiecti%ele le indeplinesc in conte5tul general al instruirii sau in conte5tul unei acti%itati: 2. functia anticipati%a : ob. este anticiparea unui rezultat dezirabil si realizabil intr-un conte5t pedagogic 3. f. e%aluati%a: ob. este un reper & spri:in pentru e%aluare= raportarea rezultatelor obtinute la obiecti%e da masura eficientei acti%itatii desfasurate 4. f. a5iologica : ob. sunt e5presia unor %alori educationale si orienteaza ele%ii catre aceste %alori 6. f. de organizare si reglare a intregului proces pedagogic : ob. subnt ade%arate criterii de referinta ce orienteaza proiectarea, desfasurarea si e%aluarea tuturor acti%itatilor educati%e si permit , in consecinta, controlul si (auto)reglarea proceselor pedagogice

19

<perationalizarea prezinta o serie de a%anta:e pt profesor: I faciliteaza comunicarea pedagogica Iconstituie garantia repetarii finalitatilor educatiei I permite o mai buna diagnoza a dificultatilor de in%atare I furnizeaza elaborarea instrumentelor de e%aluare I sporesc responsabilitatile cadrului didactic prin introducerea unor criterii mai ferme in e%aluare Greseli ce insotesc acti%itatea de operationalizare: I confundarea ob. cu programa sau cu temele de insusit I confundarea obiecti%elor cu intentiile profesorului I formularea ob. in termeni de proces (ce treb. sa faca ele%ul pt a a:unge la rezultat ) in loc de produs (adica ceea ce treb. sa demonstreze pentru a arata ca stie ceea ce are de facut) I incuderea a mai mult de un ob. in formularea unei etape de in%atare I e5primarea unui ob. printr-un comportament compozit, greu de e%aluat, in loc de o operatie singulara 8rof. nu trebuie sa e5agereze in operationalizarea ob. uitand de finalitatile ample, cuprinztoare ale procesului didactic. <b. trebuie ordonate pe a5a simplitate-comple5itate.)rebuie sa obser%e reactiile spontane, neasteptate ale ele%ilor(pot fi semnificati%e). In fct de disciplina, %a stabili ob. operationale cele mai semnificati%e dpd% didactic.

20

T 7 , TE&%IA SI MET&D&L&$IA *U%%I*ULUM-ULUI


In acceptiune )RA0I)I<,ALA conceptul de .. reprezinta un set de documente scolare&uni%ersitare care planificau continuturile instruirii , un istrument de eficientizare sociala a acti%itatii scolare&uni%ersitare , un program de in%atare oficial, organizat institutional In acceptiune /<0+R,A .. %izeaza sistemul de e5periente de in%atare , directe si indirecte, ale ele%ilor&studentilor )eoria moderna a .. are in %edere urmatoarele aspecte: ' obiecti%ele educationale pe care trebuie sa le urmareasca scoala= ' e5perientele educati%e care ar putea permite atingerea obiecti%elor ' modalitatea de realizare a acestor e5periente educati%e ' modalitatea de stabilire a gradului in care au fost atinse aceste obiecti%e .. se refera la programul de acti%itati educationale , la ansamblul proceselor educati%e, la acti%itatile de in%atare, la e%enimentele care se petrec in clasa si pune accent pe articularea componentelor procesului de in%atamant: obiecti%e, continuturi, metode de in%atare, metode si te!nici de e%aluare. .. cuprinde insusi continutul procesului de in%atamant , care se concretizeaza in planuri de in%atamant, programe, manuale, g!iduri si indrumari metodice, materiale suport. *urriculum-ul National (de%enit operational in anul sc. 2""L-2""") e alcatuit din 3 segmente: c# nucleu si c# la decizia scolii *# nucleu reprez# trunc6iul comun (nr. minim de ore de la fiecare disciplina obligatorie pre%azuta in planul de in%atamant. - unicul sistem de referinta pt. di%ersele tipuri de e aluari si de e5aminari e5terne din sistem si pentru ela!orarea standardelor curriculare de performanta *DS ( acopera diferenta de ore dintre c# si nr minim"ma3im de ore pe saptamana , pe disciplina, pe ani de studiu, pre%azute in planurile- cadru de in%atamant. In completarea c. nucleu, care e obligatoriu, scoala poate opta pt una din %ariantele urmatoare a. c. nucleu aprofundat b. c. e5tins c. c. elaborat de scoala d. c. formal e. c. local f. c. ascuns Aria curriculara # grupa: de discipline scolare care au in comun anumite obiecti%e& metodologii .., e structurat pe F arii curriculare desemnate pe baza importantei diferitelor domenii , precum si pe cone5iunile dintre acestea: limba si comunicare matematica si stiinte ale naturii om si societate arte educatie fizica si sport te!nologii consiliere si orientare Aria curriculara trebuie sa ramana aceeasi pe toata durata in%atamantului obligatoriu, dar ponderea pe cicluri si clase este %ariabila

21

*icluri curriculare # periodizari ale scolaritatii ce au in comun obiecti%e specifice= grupeaza mai multi ani de studiu - ciclul prescolar ciclul primar ciclul secundar inferior (gimnazial) ciclul secundar superior (liceu) ciclul in%atamantului uni%ersitar TI0U%I DE *U%%I*ULUM In literatura de specialitate e5ista o tipologie a .. din 3 perspecti%e : a cercetarii fundamentale si a cercetarii aplicati%e I. 0in persp. cercetarii fundamentale: 2. .. general - are ca obiecti% oferirea unei baze de cunostinte pt. toti cursantii pe parcursul diferitelor etape de pregatire. cuprinde trunc!iul comun de materii obligatorii pentru toti ele%ii, pana la L?M din totalul disciplinelor 3. .. specializat sau de profil ( repr. seturile de discipline care tind sa formeze cunostinte si %alori specifice, abilitati si competente pe domenii particulare de studiu (te!nic, artistic, teoretic, sporti%) 4. .. subliminal sau ascuns - repr. totalitatea %alorilor si e5perientelor de in%atare pe care inst. de in%. le transmite fara ca acestea sa fie pre%azute in programul educati% (reguli, principii, con%eniente, proceduri) - in acest conte5t scoala formeaza o serie de conduite si atitudini: a sti sa petreci timpul liber, a te apara, a te face placut, a in%ata sa ai succes, a-ti afirma opiniile, a alege, a fi autonom etc. 6. .. informal ( se refera la oportunitatile si e5perientele de in%atare oferite de inst. din afara sist. de in%atamant(mass-media, muzee, alte ins. culturale si religioase, comunitati locale, familia) care transmit %alori, formeaza atitudini si competente intr-o maniera complementara scolii II. 0in pers. cercetarii aplicati%e: 2. .. formal ( ansamblul documentelor scolare de tip reglator , in cadrul carora se consemneaza datele initiale pri%ind procesele educati%e si e5perientele de in%atare pe care inst. de in%atamant le ofera cursantilor in functie de etapa de pregatire 3. .. recomandat ( oferta pusa la dispozitie de catre e5perti si specialisti , din care deri%a o serie si %alori ce se propun utilizatorilor 4. .. scris ( acea ipostaza a .. e5plicitat in diferite documente scolara, care reprezinta produsele curriculare (planuri de in%atamant, programe scolare) 6. .. e5clus ( acele ipostaze ale .. care nu au fost introduse in materia de predare din anumite ratiuni B. .. predat ( totalitatea cunostintelor , deprinderilor, atitudinilor incluse efecti% in predare de catre toti actorii implicati in procesul educati%(profesori si ele%i) 7. .. suport ( toate materialele curriculare aditionale (culegeri, caiete didactice, g!iduri, mi:l. multimedia) F. .. in%atat sau realizat ( totalitatea ac!izitiilor acti%e sau interiorizate de catre ele%i in proc. de predarein%atare L. .. testat ( e5perienta de in%atare transpozitionata in teste, probe de e5aminare si alte instrumente de apreciere a progresului scolar, etalata prin totalitatea instrumentelor de e%aluare ". .. local sau zonal ( oferta educationala de care beneficiaza doar cursantii dintr-un spatiu geografic determinat, deoarece se considera ca anumite %alori sau cunostinte prezinta un interes special (cele etnografice, folclor, geografice, ling%istice) 2?. .. nucleu ( e5presia curriculara a trunc!iului comun, care cuprinde acel set de elemente esentiale pt. orientarea in%atarii la o anumita disciplina

22

22. .. 0. S. ( ansamblul proceselor educati%e si al e5perientelor de in%atare pe care fiecare scoala le propune in mod direct ele%ilor sai in cadrul ofertei curriculare proprii. - are 4 %ariante: I curriculum nucleu aprofundat I curriculum e5tins I curriculum elaborat in scoala .. nucleu aprofundat ( acea forma de .0S care urmareste aprofundarea obiecti%elor de referinta ale .. nucleu , in nr. ma5im de ore pre%azut in pla:a orara a unei discipline .. e5tins ( forma de .0S ce urmareste e5tinderea obiecti%elor si continuturilor din .. nucleu prin noi ob. de ref. si noi continuturi, in nr. ma5im de ore pre%azut de pla:a orara a unei discipline .. elaborat in scoala ( forma de .0S prin care scoala poate concepe si propune o disciplina noua , cu programa, ob. si continuturi noi, diferite de cele e5istente in planul cadru si trunc!iul comun La ni%elul in%. liceal .0S se poate realiza prin mai multe tipuri de discipline optionale: o. de aprofundare o. de e5tindere o. preluat o. ca disciplina noua o. integrat 0<.-/+,)+ .-RRI.-LAR+ .ontinutul procesului educati% se organizeaza si planifica prin documente scolare sau documente(produse) curriculare. +5ista mai multe tipuri de produse curriculare, dupa importanta lor: 2. obiecti%ari primare ( planul de in%atamant - programele scolare 3. obiecti%ari secundare ( manuale - metodicile speciale 4. obiecti%ari tertiare ( orare - planificari calendaristice - proiecte pedagogice I. 0lanul cadru de in atamant # document oficial in care se structureaza continutul in%atamantului pe ni%eluri si profiluri de scoli. - in el se stabileste nr. de ore (ma5i&minim) pe diferite discipline&arii curriculare -este o baza de pornire ( in locul unui cardu unic pt. toate scolile de acelasi tip, prin planul cadru se fi5eaza un trunc!i comun de discipline obligatorii(FB-L?M din totalul disciplinelor) , inst. scolare a%and posibilitatea de a decide asupra restului de discipline din programul educati% 0rograma scolara ( acel document care configureaza continutul procesului instructi% educati% la o disciplina - instrumentul de la care se porneste proiectarea didactica - elemente .</8<,+,)+ : Not8 de prezentare # o prezentare a disciplinei care oferN o imagine de ansamblu asupra programei, oferN denumirile disiplinelor studiate Oi repartizarea lor pe clase, cu specificarea numNrului de ore pe sNptNmPnN, elementele care au stat la baza elaborNrii programei, descrie parcursul disciplinelor, argumenteazN structura didacticN adoptatN, sintetizeazN recomandNri semnificati%e, prezintN dominantele curriculum-ului. &!iecti ele cadru 9i de referin:8 - cu care se opereazN Qn programele Ocolare proprii Qn%NRNmPntului obligatoriu, respecti% pPnN Qn clasa a *III-a (inclusi% Qn aceastN clasN) sau competenRele generale Oi cele specifice (cu care se opereazN Qn programele Ocolare pentru clasele a I1-a - a 1II-a). <biecti%ele cadru sunt obiecti%e cu grad ridicat de generalitate Oi de comple5itate - se referN la formarea unor competenRe Oi atitudini specifice disciplinei Oi sunt urmNrite de-a lungul mai multor ani de studii. +le se stabilesc Qn mod unic, la ni%el naRional Oi sunt cuprinse Qn programele Ocolare. .u ele se opereazN Qn programele Ocolare proprii Qn%NRNmPntului obligatoriu, respecti% pPnN Qn clasa a *III-a (inclusi% Qn aceastN clasN). II#

23

0in obiecti%ele cadru deri%N obiecti%ele de referinRN, care se stabilesc Qn mod unic, la ni%el naRional- cuprind rezultate aOteptate ale Qn%NRNrii pentru fiecare an de studiu. .ompetenRele generale Oi competenRele specifice .ompetenRele reprezintN ansambluri integrate de cunoOtinRe, capacitNRi Oi abilitNRi de aplicare, operare Oi transfer al ac!iziRiilor, care permit desfNOurarea cu succes a unei acti%itNRi, rezol%area eficientN a unei probleme sau a unei clase de probleme& situaRii= competenRele au componente cogniti%e& intelectuale, afecti%-atitudinale Oi psi!omotorii. .ompetenRele specifice deri%a din cele generale, pentru un an de studiu Oi lor le sunt asociate unitNRi de conRinut, %alori Oi atitudini, care ar putea fi construite Qn interdependenRN cu formarea competenRelor educaRionale generale, precum Oi sugestii metodologice generale. .orelaRia propusN Qntre competenRele specifice Oi unitNRile de conRinut are Qn %edere posibilitatea ca orice competenRN specificN sN poatN fi atinsN prin diferite unitNRi de conRinut, nee5istPnd o corespondenRN biuni%ocN Qntre acestea. 8e baza competenRelor specifice, se formuleazN competenRele deri%ate, care %or fi %izate Qn cadrul acti%itNRii educaRionale. Valori 9i atitudini - in%entare& seturi de finalitNRi de ordin general, care nu pot fi e5primate Qn termeni de acRiuni sau comportamente obser%abile Oi uOor e%aluabile, la a cNror dez%oltare contribuie disciplinele studiate. Sugestii metodologice - oferite ca spri:in pentru realizarea demersurilor didactice, referitoare la: desfNOurarea proceselor formati%e de predare, Qn%NRare Oi e%aluare= organizarea acti%itNRilor de Qn%NRare Oi a situaRiilor de Qn%NRare= construirea Oi utilizarea strategiilor de instruire Oi Qn%NRare= alegerea Oi utilizarea metodelor de Qn%NRNmPnt= necesitatea asigurNrii cone5iunilor conceptuale Oi metodologice= asigurarea potenRialului educati% al disciplinei= asigurarea unei comunicNri didactice eficiente, asigurarea unui mediu de Qn%NRare stimulati%, care sN promo%eze Qn%NRarea acti%N, atitudinea poziti%N Oi responsabilN= selectarea Oi %alorificarea resurselor materiale necesare= manifestarea fle5ibilitNRii Qn gPndire Oi a creati%itNRii cadrului didactic. Standardele curriculare de performan:8 - reprezintN un sistem de referinRN comun Oi ec!i%alent la sfPrOitul unei trepte de Ocolaritate, care permite e%idenRierea progresului realizat de ele%i de la o treaptN de Ocolaritate la alta (sunt standarde naRionale) +le sunt criterii de e%aluare a calitNRii procesului de Qn%NRare, specificNri de performanRN care indicN gradul Qn care sunt atinse obiecti%ele curriculare, sunt QnsuOite cunoOtinRele, sunt formate capacitNRile Oi comportamentele stabilite prin curriculum. E3emple de acti it8:i de ;n 8:are, care propun posibile modalitNRi concrete Oi di%erse de organizare a acti%itNRii educaRionale Qn clasN. +le sunt construite astfel QncPt sN %alorifice e5perienRa cogniti%N a ele%ilor, sN Qi spri:ine constructi% Qn acti%itatea de cunoaOtere Oi sN permitN %alorificarea unor strategii didactice Qn conte5te %ariate de Qn%NRare. *on:inuturile care pot fi %alorificate pentru atingerea obiecti%elor cadru Oi de referinRN Oi a competenRelor generale Oi specifice solicitate prin curriculum= conRinuturile sunt structurate Oi organizate Qn :urul unor teme. .omponenta generala a programei include asadar: prezantarea succinta a scopurilor tuturor programelor ariilor curriculare prezentarea ob. generale ale sist. de in%. national precizarea ob. instructi%-educati%e ale ni%elului&profilului de in%. pt care au fost concepute programele planul de in%. insotit de precizari referitoare la aspectele particulare ale rolului ariei curriculare respecti%e si relatiile ei cu celelalte arii apropiate principiile didactice fundamentale, corelate cu ob. urmarite prin programa respecti%a .omponenta particularizata la o arie curriculara cuprinde urm. elemente: prezentare a disciplinei&ariei respecti%e ob. generale ob. de referinta pe ani de studiu teme sugerate spre studiere sugerarea unor acti%. de in%atare sugerarea unor metodologii de predare sugestii pri%ind e%aluarea rezultatelor ele%ilor

24

precizarea standardelor nationale ale ele%ilor(ni%el minim&mediu&ma5im)

III# Manualul scolar ( instr. de lucru cel mai important (pt ele%i&pt. profesor) - concretizeaza programele scolare in diferite unitati didactice sau e5periente de in%atare - continuturile in%atarii sunt sistematizate pe capitole, subcapitole,lectii,teme - are urm. functii pedagogice: a) f. de informare realizata prin mi:loace didactice si grafice specifice b) f. de formare a cunostintelor & capacitatilor %izate de ob. instructi%-educati%e c) f. de antrenare a capacitatilor cogniti%e, afecti%e, psi!o-motrice sau a aptitudinilor d) f. de autoinstruire IV# Alte suporturi curriculare ( materiale didactice sau documente destinate ele%ilor & prof.

25

T < , 0%&*ESUL DE INVATAMANT


8rocesul de in%atamant ( ppalul subsistem al sist. de in%atamat in cadrul caruia se realizeaza instruirea si in%atarea ele%ilor si studentilor prin intermediul acti%itatilor proiectate, organizate si diri:ate de catre profesori, in conformitate cu anumite norme si principii dicatice, intr-un conte5t metodic adec%at, apeland la resurse materiale si didactice potri%ite, in %ederea atingerii dezideratelor educati%e. - reprez. dimensiunea dinamica a sist. de in%. (deoarece in cardul lui are loc acti%. de in%atare iar ele%ii si studentii sunt indrumati de catre profesori cum sa in%ete). - functiile generale ale sist. de in%atamant sunt realizate in cadrul procesului de in%atamant prin intermediul programelor de instruire formala (dar si nonformala) structurate si ierar!izate pe cicluri si ani de studii. - dpd% structural si functional proc. de in%. este subordonat sist. de in%atamant - pe de alta parte, dimensiunea operationala a proc. de in%. , dependenta de decizia profesorului, ii confera acestuia un anumit grad de libertate in proiectarea , realizarea si dez%oltarea instruirii 8rocesul de in%atamant este asadar un ansamblu de acti%itati organizate si diri:ate care se desfasoara etapizat, in cadrul unor institutii specializate, sub indrumarea unor persoane pregatite in acest scop, in %ederea indeplinirii anumitor obiecti%e instructi%-educati%e - in cadrul proc. de in%. se desfasoara urmatoarele tipuri de acti%itati: a. de predare, in%atare si e%aluare b. manageriale c. economico-financiare d. administrati%-gospodaresti e. in afara clasei si a scolii - fiecare dintre ele are un anumit specificin fct. de natura acti%itatii, de tipul de scoala si de treapta de scolarizare a. act. de predare, in%atare si e%aluare ( esenta proc. de in%atamant (cu frec%enta cea mai mare), ei fiindu-i subordonate celelalte tipuri de acti%itati b. act. manageriala ( actiuni de planificare si programare, de organizare si coordonare , control si indrumare, atat la ni%elul institutiei de in%atamant cat si la ni%elul formatiunilor de studiu c. act. ec-financiara ( gestionarea fondurilor banesti alocate prin buget ( cea mai mare parte din buget ( salarii si intretinere) d. act, adm ( gospodareasca ( are scop mentinerea functionalitatii spatiilor de in%atamant si a mediului ambiental, cu respectarea normelor igienico-sanitare e. act. din afara clasei&scolii ( consultatii si meditatii, act. cultural-artistica si sporti%a, in cercuri pe obiecte de studii, e5cursii si %izite, acti%. cu parintii, act. de orientare scolara si profesionala .u alte cu%inte, proc. de in%atamant poate fi definit si ca un ansamblu de elemente (obiecti%e, continuturi, resurse umaneDpersonal didactic, de conducere, au5iliar si administrati%, ele%i$, resurse materiale Dspatii de in%atamant, materiale didactice, terenuri&baze sporti%e$, strategii de instruire, te!nici de e%aluare), care interactioneaza in cadrul unei acti%itati comple5e , desfasurate in mod organizat si sistematic, pt realizarea unor finalitati dinainte stabilite A@<R0ARI SIS)+/I.+, 9-,.)I<,AL+ SI <8+RA)I<,AL+ AL+ 8R<.. 0+ I,*. < descriere sistemica a proc. de in%. se poate realiza din 4 pd%: 2. functional 3. structural 4. operational

26

2. Sub aspect /UN*TI&NAL , trebuie sa stim care sunt o!iecti ele sistemului , ce tinteste sa faca si ce obtine. - o!iecti ele pedagogice e5prima finalitatile la care trebuie sa se a:unga in procesul de predare-in%atare in functie de anumite prioritati.Acestea stabilesc: I ce sa cunoasca ele%ul din cadrul unui obiect de studiu I ce deprinderi, capacitati intelectuale, con%ingeri, sentimente si atitudini sa-si formeze - de precizarea corecta si completa a obiecti%elor pedagogice %or depinde: stabilirea continutului, alegerea strategiilor, a formelor de organizare si e%aluarea performantelor. 3. dpd% ST%U*TU%AL , functionarea sistemului are la baza resurse (umane, materiale si financiare), continuturi, forme de oragizare a acti itatilor, strategii didactice etc. a. %esursele umane ( profesorul ( proiecteaza, planifica, organizeaza, indruma, controleaza procesul de in%atamant (presupune competenta , tact pedagogic, stil modern de predare) - ele%ul ( a 3-a resursa ( participa la proc. de in%. atat ca obiect, dar mai ales ca subiect al educatiei %esurse materiale ( cuprind mi:loacele de in%atamant si pe cele financiare(bugetul in%atamantului) b. *ontinuturile in atamantului ( %alorile stiintifice, te!nice si umaniste, structurate in programele si manualele scolare pe baza unor criterii - stabilit in concordanta cu obiecti%ele pedagogice, orienteaza intregul proces de predare-in%atare si e%aluare c. /ormele de organizare a acti%. didactice asigura aplicarea si realizarea obiecti%elor& continuturilor prin lectii desfasurate in clase, laboratoare, ateliere scolare, terenuri, %izite, e5cursii didactice - aceste acti%. se desfasoara intr-o unitate de timp (ora de curs, semestru, an scolar) intr-un spatiu scolar dotat cu mi:loace si materiale necesare d. Strategiile didactice ( instrumentele de realizare a obiecti%elor pedagogice si a continuturilor - sunt dependente de obiecti%e si continuturi cat si de ni%elul ele%ilor, de conostintele lor anterioare - pot fi: I e5plicati%-demonstrati%e I algoritmice I euristice I inducti%e I deducti%e I combinate - dimensiunea structurala a procesului de in%atamant anga:eaza si raporturile contractuale stabilite de scoala cu comunitatea teritoriala si locala ( agenti sociali, consiliile parintilor) ( pot fi atrase noi resurse (materiale, umane financiare, informationale) 4. Sub aspect &0E%ATI&NAL urmarim acti itatea concreta de predare-in atare-e aluare realizata de cadrul didactic cu ele%ii & studentii, metodele si strategiile didactice folosite - proc. de in%atamant este o acti%itate la care participa simultan cadrele didactice (acti%. de predare) si ele%ii (de in%atare) - asadar, proc. de in%atamant include ca elemente componente predarea si in%atarea , aflate in stransa legatura. Actiunea realizata de cadrul didactic include urm. 6 operatii: 2. definirea o!# pedagogice operationale ale acti%. didactice 3. sta!ilirea continutului acti%itatii didactice 4. aplicarea metodologiei necesare pentru reusita acti%itatii didactice

27

6. asigurarea e aluarii rezultatelor acti%itatii didactice

8t. ca procesul de predare sa-si atinga obiecti%ele, prof. trebuie sa aiba in %edere urm. aspecte: Kdesignul predarii sa fie conceput a. i. sa asigure timp si spatiu pt. acti%itati de in%atare indi%iduala ( e%itarea tendintelor de segregare sau izolare in clasa) K sa se asigure metode specifice si suporturi de in atare pt# ele ii cu dificultati si pt cei cu cerinte speciale , precum si profesori specializati in munca cu aceste categorii de scolari K programele educationale sa fie insotite de asistenta complementara, pt fiecare caz in parte (de e5. in domeniul sanatatii mintale, asistentei sociale) K crearea unui mediu de in atare eficient( prin satisfacerea optiunilor ele%ilor pt anumite teme de in%atare, tipuri de proiecte sau modalitati de munca) pt toti precum si a unui climat de respect si acceptare a diferentelor K utilizarea unor modalitati fle3i!ile de grupare a ele%ilor pt acti%itatile didactice, pe baza ne%oilor de in%atare Referitor la procesul de in atare , trebuie a%ute in %edere urmatoarele: ' implicarea acti a a ele ilor in proc. de in%atare, in ritm si la ni%ele de dificultate accesibile, utilizand interactiuni in perec!i si grupuri mici ' rele area cunostintelor ancora in predarea noilor continuturi ' utilizarea stimularii, studiilor de caz si a pro!lematizarii in %ederea sustinerii curiozitatii, a reflectiei si e%aluarii situatiilor #$ stimularea gandirii ' includerea in sec%enta de predare a feed-!ac=-ului ' sporirea aplicatiilor practice , e e3ercitiilor si di ersificarea pro!lemelor supuse spre rezol%are ' tratarea egala a tuturor ele%ilor ' crearea unei atmosfere de cola!orare , lucru in ec!ipa in locul uneia de concurenta&ri%alitate ' sarcini de lucru autentice, cu rele anta in %iata reala ' empatia In ceea ce pri%este e aluarea, ac. trebuie sa aiba in %edere urmatoarele: S sa fie sistematica si continua, integrata in actul predarii curente, autentica in continut si in performantele proiectate S sa fie utilizata in ppal e aluarea de progres (ac!izitiile indi%iduale) in locul celei normati%e (ac!izitiile sunt comparate cu norma de grup) - progresia in%atarii sa fie bine tradusa in standarde si descriptori de performanta

28

.<,.L-JI+: *omponentele de !aza ale sist# de in atamant: o!iecti ele in%atamantului agentii actiunii (profesori, ele%i) campul relational (prof-ele%i & ele%-ele%) principiile proc. de in%atamant continutul in%atamantului metode de in%atamant mi2loace de in%atamant forme de organizare si proiectare didactica e aluarea in proc. de in%atamant

29

TEMA > , INVATA%EA


.<,.+8): In%atarea # munca intelectuala si fizica desfasurata in mod sistematic de catre ele%i, in %ederea insusirii continutului ideatic si formarii abilitatilor necesare dez%oltarii continue a personalitatii ; poate fi definita ca act de elaborare de operatii si de strategii mintale&cogniti%e Aspecte ale in atarii, Aspectul procesual al in%atarii - cuprinde momente sau procesele care compun o sec%enta de in%atare .In acti%itatea procesuala se disting urmatoarele etape: perceperea materialului intelegerea acestuia insusirea cunostintelor fi5area in memorie aplicarea cunostintelor actualizarea cunostintelor transferul cunostintelor Aspectul moti%ational al in%atarii ( se refera la gradul de implicare a ele%ului in actul in%atarii si in realizarea sarcinilor de instruire. /oti%atia in%atarii reprezinta ansamblul mobilurilor care declanseaza , sustin energetic si directioneaza acti%itatea de in%atare. In concluzie putem defini in%atarea scolara ca procesul de ac!izitie mnezica, de asimilare acti%a de informatii, de formare de operatii inielectuale, de priceperi si deprinderi intelectuale&motorii si de atitudini. .<,0I)II AL+ I,*A)ARII A. B. .. interne .. e5terne

A# *onditii interne In procesul in%atarii sunt implicate a. pe de o parte ma:oritatea proceselor cogniti e, oliti e, afecti e, apoi atentia, lim!a2ul, moti atiile, aptitudinile, interesele, fiecare a%and un rol bine definit. b.pe de alta parte sunt implicati si factori !iologici si psi6ologici ce determina eficienta sau ineficienta acesteia. 2. 8erceptiile I rol important in in%atare deoarece ofera materialul necesar reprezentarilor, memoriei si gandirii, diferentiaza un obiect de altul prin reflectarea structurii si a semnificatiei Astfel in procesul in%atarii profesorul trebuie sa aiba in %edere dez%oltarea la ele%i a diferitelor tipuri de perceptie, mai ales a celei %izuale (apro5. "?M din informatii ne %in pe aceasta cale) I pe baza perceptiei se dez%olta si spiritul de obser%are Astfel perceperea acti%a a obiectelor si fenomenelor %a fi insotita de e5plicatiile %erbale ale profesorului, pt. a completa prin informatii suplimentare imaginile ele%ilor asupra acestora.

30

3. Reprezentarile I ofera materialul necesar gandirii pentru generalizari sub forma de notiuni, legi, reguli, principii, precum si memoriei, pt. a fi folosit mai tarziu prin actualizare 4. Gandirea I rol esential in procesul in%atarii I proces de formare a conceptelor si structurilor operationale , de intelegere a realitatii si adaptare prin rezol%are de probleme 6. /emoria I constituie baza acti%itatii de in%atare Iproces psi!ic de intiparire si stocare a informatiei, de reactualizare, prin recunoastere sau reproducere a acesteia intr-o forma selecti%a. 8t. a creste eficienta in%atarii ( cand materialul de in%atat este redus ca %olum si usor de inteles -$ repetari concentrate & reproduceri prin mecanismul asociatiilor - cand materialul este %oluminos -$ fragmentarea lui, esalonarea repetarilor 8rofesorul 'trebuie sa foloseasca e5ercitii de repetare logica si creati%a, sa aiba in %edere dez%oltarea la ele%i a memoriei %oluntare, a rapiditatii, a %olumului, promptitudinii si fidelitatii acesteia. ' %a cauta sa e%ite oboseala ele%ilor prin crearea de moti%atii , caracterul inteligibil al continutului transmis si intelegerea acestuia folosind materialul didactic si metodele participati%e Asadar conditiile unei memorari eficiente sunt: cunoasterea de catre ele%i a scopului memorarii (moti%atia) intelegerea cunostintelor repetarea perse%erenta a materialului pentru fi5area temeinica cunoasterea rezultatelor si autoreglarea B. Imaginatia I proces de constructie a unor imagini sau idei noi, prin combinarea e5perientei anterioare I are rol deosebit in elaborarea de produse noi, originale .rearea de imagini noi are loc cu a:utorul unor procedee cum sunt: reorganizarea cunostintelor, combinarea si recombinarea lor, disocierea si fuzionarea in forme noi, metaforizarea, sc!ematizarea etc. 7. Atentia I prin intermediul ei se realizeaza orientarea selecti%a si concentrarea proceselor psi!ice in scopul cunoasterii materialului de in%atat, care este selectat si filtrat in functie de interese si moti%atii I eficienta in%atarii depinde in mare masura de concentrarea si stabilitatea atentiei, de distributi%itatea si fle5ibilitatea ei. +le%ii nu pot a%ea o atentia concentrata mai mult de 2B-3? de minute. 0e aceea trebuie e%itata supraincarcarea cu material de in%atat iar la unele lectii mai grele sunt necesare sarcini concrete de lucru, metode %ariate, materiale didactice si forme distracti%e. b. 9actori biologici : %arsta, starea sanatatii organismului, potentialul genetic, somnul, bioritmul intelectual etc. 9actori psi!ici : ni%elul de inteligenta, aptitudinea scolara, aptitudini speciale, spiritul de obser%are etc. '# *onditii e3terne Includ a. factori socio-organizationali b. factori temporali c. factori psi6oergonomici 0e asemenea statusul profesorului este f. important. 8rofesorul trebuie sa fie pregatit pentru acti%itatile didactice. Aceasta pregatire incepe cu alcatuirea planificarii materiei de predat (%a preciza la fiecare capitol nr. de lectii, scopul, obiecti%ele operationale, strategiile didactice si instrumentele de e%aluare a cunostintelor sau deprinderilor). 8e baza planificarii %a elibera proiectele didactice tinand seama de pre%ederile programei scolare, de manual, de ni%elul de cunostinte al ele%ilor

31

0upa fiecare lectie profesorul trebuie sa se autoanalizeze (cat a reusit sa transmita, daca ele%ii au inteles, cum ar trebui sa procedeze la lectiile urmatoare) 0upa fiecare capitol este bine sa testeze ele%ii pentru a se con%inge sa si-au insusit cunostintele pentru a trece la capitolul urmator <rganizarea acti%itatii de in%atare trebuie sa inceapa o data cu fiecare lectie. In acest scop, dupa ce a realizat predarea unui obiecti% operational, profesorul %a face fi5area cunostintelor (c!estionare orala, aplicatii practice, rezol%ari de e5ercitii sau probleme) apoi %a trece la obiecti%ul urmator, iar in final %a face o fi5are generala, dupa care %a urma tema pentru acasa.La anumite lectii %a elabora fise de lucru, %a organiza in%atarea in grup, acti%itati independente a. 9actorii socio-organizationali se refera la modalitatile de organizare a procesului in%atarii de catre scola, profesor, familie, mass-media Scoala, functionalitatea spatiilor scolare si di%ersificarea lor in functie de situatiile de in%atare, sc!imbarea locurilor de in%atare (cabinete, laboratoare, Sali de clasa) atmosfera de munca din scoala si din clasa de ele%i orarul scolii materialul didactic, te!nicile audio%izuale dotarea laboratoarelor si mobilierul 0rofesorul, trebuie sa organizeze in%atarea a. i. sa-i creeze fiecarui ele% conditii sa in%ete, in raport cu posibilitatile lui, cu ritmul sau de munca intelectuala materialul prezentat trebuie sa fie accesibil, adec%at ni%elului de gandire si de cunostinte al ele%ului, sa fie structurat logic si prezentat in mod gradat: de la simplu la comple5, de la usor la greu, de la cunoscut la necunoscut precizarea obiecti%elor la fiecare lectie si cunoasterea lor de catre ele%i rele%area ideilor de %iata integrarea noilor cunostinte in cele anterioare crearea unei moti%atii optime a in%atarii folosirea metodelor acti%-participati%e, a unor intrebari-problema , a dezbaterilor, confruntari de idei aplicarea si transferul cunostintelor informarea ele%ilor asupra rezultatelor in%atarii !# /actorii temporali in%atarea esalonata in timp e mai eficienta decat in%atarea comasata pauzele lungi sunt fa%orabile in%atarii unui material dificil ( se recomanda la inceput pauze scurte&apoi din ce in ce mai lungi) dupa o in%atare intensa e recomandata o stare de inacti%itate , odi!na acti%a sau somn

c. /actorii psi6oergonomici ( decurg din relatia om-masina , intrucat scoala moderna utilizeaza pe scara tot mai larga te!nici audio-%izuale, calculatoare, masini de instruire si e%aluare a rezultatelor, aparate, instrumente si utila:e ofera un potential de informare , moti%are si formare a ele%ilor, spri:inindu-i. 8e langa acesti factori mai e5ista o serie de factori: - factori stresanti - factori fizici (zgomote puternice, aer poluat) - factori fiziologici (starea sanatatii, subnutritia) - factori psi6osociali (supraincarcarea, relatii tensionale) care scad eficienta in%atarii si randamentul scolar

32

TI0U%I -STILU%I. DE INVATA%E +le%ii prefer8 s8 ;n e:e ;n diferite moduri : unora le place sN studieze singuri, sN acRioneze Qn grup, altora s8 stea lini9ti:i deoparte 9i s8-i o!ser e pe alRii. AlRii preferN sN facN cPte puRin din fiecare. /ulRi oameni Qn%aRN Qn moduri diferite faRN de ceilalRi Qn funcRie de clasN socialN, educaRie, %PrstN, naRionalitate, rasN,culturN, religie. Stilul de ;n 8:are se referN la ?simpla preferin:8 pentru metoda prin care ;n 8:8m 9i ne aducem aminte ceea ce am ;n 8:at@= se refera la faptul cN indi izii proceseaz8 informa:iile ;n diferite moduri , care implicN latura cogniti%N, elemente afecti%-emoRionale, psi!omotorii Oi anumite caracteristici ale situaRiilor de Qn%NRare. 9iecare dintre noi are o capacitate de a Qn%NRa Qn diferite moduri. 8entru a determina ce stil de Qn%NRare a%em, trebuie obser%am modul in care in%NRNm ce%a nou. SpecialiOtii subliniazN rolul deose!it pe care ;l 2oac8 cadrele didactice , contribuRia acestora TQn meseria de a-i Qn%NRa pe ele%i cum sN Qn%eReA adaptatN ne%oilor, intereselor, calitNRilor personale, aspiraRiilor, stilului de Qn%NRare identificat. In%atarea OcolarN este marcatN de diferente indi%iduale, de stiluri diferite Qn care ele%ii in%atN. +5istN o mare %arietate de astfel de stiluri. +le%i diferiti in%atN Qn moduri diferite. 9iecare are modul lui preferat de a in%Nta= fiecare parcurge o situatie de in%Ntare Qn maniera sa personalN= fiecare reactioneazN Qn felul lui Qn fata unei sarcini de in%Ntare= fiecare se anga:eazN in c!ip personal Qn solutionarea problemei= fiecare are sensibilitatea lui la anumite lucruri Oi ritmul propriu de in%Ntare= fiecare QOi elaboreazN un stil de a gPndi, de a memoriza etc. +le%i diferiti se folosesc de stiluri diferite. In acti%itatea lor de in%Ntare independentN, ca Oi Qn acti%itatea din clasN, ei folosesc pe cont propriu asemenea stiluri. 0e e5emplu, unii ele%i in%atN mai bine un continut e5trem de structurat, de sec%ential, altii, dimpotri%N, principii generale= unii pot in%Nta cantitNti mari de detalii, c!iar de mare finete, in timp ce altii - aspectele globale, de sintezN etc. Recunoasterea si inRelegerea acestor diferente Qn stilurile de in%Ntare personale necesita, acceptarea si utilizarea unei mari %arietati de metode, procedee, materiale didactice de prezentare a continuturilor noi. +5istN mai multe stiluri de Qn%NRare Dup8 analizatorul implicat sunt 4 stiluri de Qn%NRare de bazN: 2.%izual - puncte tari: UOi amintesc ceea ce scriu Oi citesc Le plac prezentNrile Oi proiectele %izuale UOi pot aminti foarte bine diagrame, titluri de capitole Oi !NrRi UnReleg cel mai bine informaRiile atunci cPnd le %Nd 3.auditi%: punctele tari: UOi amintesc ceea ce aud Oi ceea ce se spune Le plac discuRiile din clasN Oi cele Qn grupuri mici UOi pot aminti foarte bine instrucRiunile, sarcinile %erbale&orale UnReleg cel mai bine informaRiile cPnd le aud

4. tactil-Vinestezic: punctele tari: UOi amintesc ceea ce fac Oi e5perienRele personale la care au participat cu mPinile Oi Qntreg corpul (miOcNri Oi atingeri) Le place folosirea instrumentelor sau preferN lecRiile Qn care sunt implicaRi acti%i&participarea la acti%itNRi practice UOi pot aminti foarte bine lucrurile pe care le-au fNcut o datN, le-au e5ersat Oi le-au aplicat Qn practicN (memorie motricN) Au o bunN coordonare motorie Dup8 eficien:8, Qn%NRarea poate fi: 2.recepti%-reproducti%N 3.inteligibilN

33

4.creati%N Dup8 modul de organizare a materialului de in 8:at, distingem: 2. Qn%NRare programatN 3. euristicN, 4. algoritmicN, 6. prin modelare B. rezol%are de probleme, 7. prin descoperire inducti%N, deducti%N analogicN Oi pe sec%enRe operaRionale Dup8 opera:iile 9i mecanismele gAndirii implicate ;n ;n 8:are, deosebim: 2. Qn%NRare prin obser%are, 3. imitare, 4. prin condiRionare refle5N, 6. condiRionare operantN, B. prin descriminare, 7. asociere %erbalN, F. prin identificare

Bn func:ie de con:inutul ;n 8:8rii, adicN de ceea ce se Qn%aRN, deosebim: 2. Qn%NRarea senzorio-motorie (Qn%NRarea deprinderilor), 3. Qn%NRarea cogniti%N (Qn%NRarea noRiunilor), 4. Qn%NRarea afecti%N (Qn%NRarea con%ingerilor, sentimentelor, atitudinilor) 6. Qn%NRarea conduitei moral-ci%ice.

/orme de in 8:are
2.Bn 8:area spontan8 3.In atarea neorganizat8 din cadrul familiei sau al profesiunilor 4. In 8:area scolar8 - are un caracter sistematic, organizat - este diri:atN de cNtre profesor - se realizeazN cu a:utorul unor metode Oi te!nici eficiente de Qn%NRare respectPnd principiile didactice - este supusN feed-bacV-ului, pe baza %erificNrii Oi e%aluNrii permanente a rezultatelor obRinute de ele%i, fiind amelioratN prin corectarea greOelilor. 6.Bn 8:area social8 constN Qn insuOirea e5perienRei social-istorice de cNtre tPnNra generaRie, Qn scopul formNrii comportamentului social. +5istN de fapt, douN forme mari de Qn%NRare Qn care se QncadreazN toate tipurile analizate mai sus: spontanN Oi sistematicN. In concluzie, nu se fac aprecieri daca un stil de in%atare este mai bun decat altul. 8rincipalul este ca fiecare ele% tinde sa-si formeze, cu timpul, un stil propriu de in%atare, si pe care, practicPndu-2 sistematic, se %a gasi intr-o situatie confortabila. 8rofesorul trebuie sa e%alueze corect diferite stiluri de in%atare si sa elaboreze lectii care sa se adreseze acestor stiluri= sa permita fiecarui copil sa in%ete folosind stilul sau specific .

34

TEMA )C D 0%EDA%EA
*&N*E0T 8rin predare se intelege transmitere de cunostinte si formare de te6nici de Emunca@# 8redarea reprezinta actiunea comple3a a cadrului didactic, care presupune: prezentarea unui material concret si&sau %erbal: date, informatii,e%enimente, modele materiale, modele ideale etc.= organizarea si conducerea unor acti itati in care sa se %alorifice materialul concret si %erbal oferit= acordarea de spri2in ele%ilor pentru a putea o!ser a, analiza, compara, aplica, sintetiza, a!stractiza si reflectaF e3tragerea esentialului (impreuna cu ele%ii) si fi5area lui in notiuni, concepte= :udecati, rationamente= operationalizarea cunostintelor ele%ilor, prin conceperea si rezol area de e5ercitii si probleme, de sarcini si instruire teoretice si practice, prin organizarea acti itatilor de munca independenta# 8redarea ( acti itate de organizare si conducere a situatiilor de in atare, realizandu-se prin: I precizarea obiecti%elor-cadru I precizarea obiecti%elor de referinta I precizarea continuturilor Iprecizarea strategiilor I precizarea metodelor de in%atare 8rocesul de predare se bazeaza pe comunicarea didactic8. 8rin comunicarea didacticN se realizeazN interac:iunea profesor-ele , precum Oi anumite tipuri de rela:ii care influenReazN procesul de predare: 'relatii de sc!imb informaRii ' relatii de influenRare reciprocN 'relaRii de cooperare 'relaRii de preferinRN sau respingere a emiRNtorului de mesa: didactic. .a formN de comunicare didacticN, predarea const8 ;ntr-un sistem de opera:ii de selectare, ordonare 9i adec are la ni elul de gAndire al ele ilor, a unui con:inut informa:ional 9i de transmitere a lui, folosind anumite strategii didactice, ;n scopul realiz8rii cu eficien:8 ma3im8 a o!iecti elor pedagogice# Un scoala contemporanN, centratN pe ele%, predarea este Qn strPnsN interacRiune cu Qn%NRarea Oi e%aluarea, constituind un proces unitar. Scopul predNrii este obRinerea de rezultate, de sc!imbNri comportamentale, care se realizeazN prin in%NRare, rezultatele depinzPnd Oi de modul cum s-a desfNOurat e%aluarea. 8rin diferitele tipuri de feed-bacV are loc reglarea Oi autoreglarea procesului de predare. STILU%I DE 0%EDA%E Stilul de predare se refera la : - originalitatea in acti%itatea didactica - la felul in care sunt alese si utilizate strategiile de catre profesor - capacitatea de a imbogati practica scolara introducand %ariatie, acti%itati mai %ii, mai nuantate in clasa - capacitatea de a induce comportamente %ariate de in%atare c%ontribuind la modelarea stilurilor de munca Stilul de predare de%ine o necesitate Qn susRinerea unei prestaRii didactice de calitate Oi eficienta. +ste de fapt abilitatea profesorului de a se comporta utilizPnd diferite stiluri educationale Qn %ederea atingerii obiecti%elor.

35

Se disting un numNr de 2? stiluri didactice : )# Stilul de comand8 sau directi - bazat pe autoritatea profesorului - comanda succesiunea acti%itNtilor - sau acti%itNtile sunt impuse, Qn totalitate, prin intermediul programNrii (a programelor-nucleu)

1# Stilul practic - bazat pe o e5plicatie precisN, apoi pe o e5ecutie prin imitatie din partea subiectului +# Stilul de reciprocitate - bazat pe e%aluarea reciproca, dupN criterii pregNtite de profesor (ca Qn cazul acti%itNtii Qn ec!ipN, a in%atNrii Qn perec!i) 4# Stilul de autocontrol - cu accent pe autonomia subiectului Oi capacitNtile sale de autoe%aluare 5# Stilul de incluziune - de includere a ele%ului Qn Qndeplinirea unor sarcini de ni%eluri diferite, el fiind acela care decide la ce ni%el se poate implica (# Stilul centrat pe descoperirea diri2at8 7# Stilul centrat pe descoperirea con ergent8 - menit sN conduca la descoperirea solutiei unei probleme, la formularea unei concluzii prin rationament si gPndire criticN <# Stilul centrat pe acti itate di ergent8 - ce conduce gPndirea pe traiectorii necunoscute, neobiOnuite, spre solutii inedite, spre creati%itate ># Stilul !azat pe proiectarea programului indi idual (personal) )C# Stilul initiat de cel care in at8 - acesta a%Pnd posibilitatea sa initieze e5perienRe proprii, sa le proiecteze, sN le e5ceute Oi sN le e%alueze

36

TEMA )) D ST%ATE$II DIDA*TI*E


Strategia didactica # sistem comple3 si coerent de mi2loace, metode, materiale si alte resurse educationale care izeaza atingerea unor o!iecti e# - ocupa un loc central Qn cadrul acti%itatii didactice, deoarece proiectarea si organizarea lectiei se realizeaza Qn functie de decizia strategica a profesorului. - este conceputa ca un scenariu didactic comple5, Qn care sunt implicati actorii predarii ;n atarii, conditiile realizarii, o!iecti ele si metodele izate# - prefigureaza traseul metodic cel mai potri%it, cel mai logic si mai eficient pentru abordarea unei situatii concrete de predare si Qn%atare( astfel se pot pre%eni erorile, riscurile si e%enimentele nedorite din acti%itatea didactica). *omponente ale strategiei didactice: sistemul formelor de organizare si desfasurare a acti%itatii educationale, sistemul metodologic respecti% sistemul metodelor si procedeelor didactice, sistemul mi:loacelor de Qn%atamPnt, respecti% a resurselor utilizate, sistemul obiecti%elor operationale. *aracteristici ale strategiei didactice: implica pe cel care Qn%ata Qn situatii specifice de Qn%atare= rationalizeaza si aduce continutul instruirii la ni%elul&dupa particularitatile psi!oindi%iduale creeaza premise pentru manifestarea optima a interactiunilor dintre celelalte componente ale procesului de instruire presupune combinarea conte5tuala, originala, unica, uneori, a elementelor procesului instructi%educati%. Tipuri de strategii didactice:

2. strategii inducti e, al caror demers didactic este de la particular la general= 3. strategii deducti e( in%ers faRN de cele inducti%e) : general -$ particular,legi sau principii-$ concretizarea lor Qn e5emple= 4. strategii analogice - predarea Oi Qn%NRarea se desfNOoarN cu a:utorul modelelor= 6. strategii transducti e cum sunt e5plicaRiile prin metafore= B. strategii mi3te: inducti%-deducti%e Oi deducti%-inducti%e= 7. strategii algoritmice: e5plicati%-demonstrati%e, intuiti%e, e5poziti%e, imitati%e, programate Oi algoritmice propriu-zise= F. strategii euristice - de elaborare a cunoOtinRelor prin efort propriu de gPndire, folosind problematizarea, descoperirea, modelarea, formularea de ipoteze, dialogul euristic, e5perimentul de in%estigare, asaltul de idei, a%Pnd ca efect stimularea creati%itNRii.
Strategiile didactice sunt realizate cu a2utorul metodelor de predare 9i ;n 8:are ( informati%e Oi acti%-participati%e, de studiu indi%idual, de %erificare si e%aluare). Strategia nu se confunda cu metoda sau cu metodologia didactica. Metoda %izeaza o acti itate de predare-;n atare-e aluare. Strategia %izeaza procesul de instruire ;n ansam!lu si nu o sec enta de instruire.

37

MET&DE DE INVATAMANT G acele cai prin care ele ii a2ung , in procesul de in%atamant, sub coordonarea educatorilor , la do!andirea de cunostinte, deprinderi, la dez oltarea capacitatilor intelectuale si la alorificarea aptitudinilor specifice# Metoda - un plan de actiune, o succesiune de operatii realizate in %ederea atingerii unui scop - un instrument de lucru in acti%itatea de cunoastere si de formare a abilitatilor - este o te6nica de care profesorul si ele%ii se folosesc pentru efectuarea actiunii de predare-in%atare= ea asigura realizarea in practica a unei acti itati proiectate mintal, conform unei strategii didactice.

/unctii ale metodelor de in%atamant: cogniti a - de diri:are a cunoasterii in scopul insusirii unor cunostinte= normati a - aspecte metodologice, respecti%, modul cum sa predea profesorul si cum sa in%ete ele%ul= moti ationala - de stimulare a interesului cogniti%, de sustinere a procesului de in%atare= formati -educati -compensatorie- de e5ersare, antrenare si dez%oltare a proceselor psi!ice. *aracteristici ale metodelor didactice: 2. sunt demersuri teoretico-actionale e5ecuti%e de predare- Qn%atare care asigura derularea si finalizarea eficienta a procesului instructi%- educati% 3. sunt in acelasi timp demersuri in%estigati%e (de cunoastere stiintifica), de documentare si e5perimental-aplicati%e contribuind la dez%oltarea teoriei si practicii pedagogice 4. cuprind si dinamizeaza elemente pedagogice teoretice 6. se elaboreaza si implementeaza corelat cu: Igradul si profilul Qn%atamPntului I cu specificul disciplinei de Qn%atamPnt I cu natura si specificul acti%itatilor didactice Icu ni%elul de pregatire al celor care Qn%ata B. se elaboreaza si se aplica Qn strPnsa legatura cu celelalte componente ale procesului de Qn%atamPnt 7. se elaboreaza si se aplica Qn functie de particularitatile de %Prsta si indi%iduale ale agentilor actului pedagogic= F. contribuie la realizarea obiecti%elor didactice L. au caracter dinamic (elimina Wuzurile moraleW si adopta noul, sunt desc!ise perfectionarilor) ". contribuie la realizarea eficienta a predarii-Qn%atarii(unele ser%esc Qn mai mare masura muncii profesorului , Qn predare= altele ser%esc mai ales ele%ului, Qn%atarii) 2?. sunt eficiente daca profesorul le combina si foloseste adec%at si creator. *lasificari ale metodelor de in%atamant: 2. din punct de %edere istoric, a) met. clasice sau traditionale - e5punerea - con%ersatia - e5ercitiul - demonstratia b) met. de data mai recenta sau moderne - problematizarea - e5punerea insotita de mi:loace te!nice - modelarea - algoritmizarea - instruirea programata

38

3. in functie de modalitatea principala de prezenlare a cunostintelor : a) met. %erbale - bazate pe cu%antul scris sau rostit= b) met. intuiti%e - bazate pe obser%area directa, concret-senzoriala a obiectelor si fenomenelor realitatii sau a substitutelor acestora= sau: a) met. de comunicarc orala: - metode e5poziti%e - po%estirea - e5punerea - prelegerea - e5plicatia - descrierea - metode interogati%e - con%ersatia euristica= - metode care presupun discutii si dezbateri ( problematizarea - brainstorming-ul= b) met. bazate pe contactul cu realitatea- demonstratia, modelarea, e5perimentul 4. dupa gradul de anga2are a ele ilor la lectie: a) met. e5poziti%e sau pasi%e-pun accent pe memoria reproducti%a si ascultarea pasi%a= b) met. acti%-participati%e - fa%orizeaza acti%itatea de e5plorare personala si interactiunea cu ceilalti colegi 6. dupa forma de organizare a muncii: a) met. indi%iduale - adresate fiecarui ele% in parte = b) met. de predare-in%atare in grupuri de ele%i (omogene sau eterogene)= c) met. frontale - aplicate in acti%itatile cu intregul efecti% al clasei= d) metode combinate - alternari&imbinari intre %ariantele de mai sus B. dupa functia didactica principala: a) metode de predare si comunicare= b) metode de fi5are si consolidare= c) metode de %erificare si apreciere a rezultatelor acti%itatii scolare 7. in functie de a3a in atare -$ prin receptare (in%atare mecanica) ( prin in%atare prin descoperire (in%atare constienta): a) metode bazate pe in%atarea prin receptare ( e5punerea - demonstratia cu caracter e5poziti% b) metode care apartin preponderent descoperirii diri:ate: - con%ersatia euristica - obser%atia diri:ata - instruirea programata - studiul de caz etc. c) metode de descoperire propriu-zisa - obser%area independenta - e5ercitiul euristic - rezol%area de probleme - brainstorming-ul etc. 0rincipalele metode de in atamant, 2. +5punerea didactica 3. .on%ersatia didactica 3.2. .on%ersatia euristica 3.3. .on%ersatia e5aminatoare (cate!etica)

39

3.4. .on%ersatia in actualitate 4. /etoda demonstratiei 4.2. 0emonstratia cu obiecte 4.3. 0emonstratia cu actiuni 4.4. 0emonstratia cu substitute 4.6. 0emonstratia combinata 4.B. 0emonstratia cu mi:loace te!nice 6. /etoda obser%arii B. Lucrul cu manualul 7. /etoda e5ercitiului F. Algoritmizarea L. /odelarea didactica ". 8roblematizarea 2?. Instruirea programata 22. Studiul de caz 23. /etodele de simulare 24. In%atarea prin descoperire

)#E3punerea didactica Iconsta din prezentarea er!ala monologata a unui olum de informatie, de catre educator catre educati, in concordanta cu pre ederile programei si cu cerintele didactice ale comunicarii Imetoda de predare traditionala, %erbala, e5poziti%a Ipoate imbraca mai multe ariante(in functie de %arsta ele%ilor si de e5perienta lor de %iata): -po%estirea - prezentarea informatiei sub forma descripti%a sau narati%a, respectand ordonarea in timp sau in spatiu a obiectelor, fenomenelor, e%enimentelor. -e5plicatia - forma de e5punere in care predomina argumentarea rationala, facandu-si loc de:a problemele de lamurit, teoremele, regulile, legile stiintifice. -prelegerea scolara - forma de e5punere in cadrul careia informatia este prezentata ca o succesiune de idei, teorii, interpretari de fapte separate, in scopul unificarii lor intr-un tot. Iare un rol important deoarece pe de o parte, scurteaza timpul insusirii de catre ele%i a culturii multimilenare a omenirii, ceea ce prin metode bazate pe descoperire ar fi mult mai dificil= pe de alta parte, ea constituie o ocazie permanenta pentru educator de a oferi educatului un model de ordonare, inc!egare, argumentare, sistematizare a informatiei din di%erse domenii. Itrebuie sa respecte un minimum de cerinte, - continuturile prezentate - autentice si con%ingatoare, ceea ce implica pregatirea anticipata temeinica a e5punerii. - sa fie respectate limitele si obiecti%ele programei: nici prezentarea simplista a continuturilor, nici incarcarea e5cesi%a cu elemente care nu au legatura cu lectia, nu sunt procedee normale. - %olumul de informatie sa fie rezonabil, in raport cu %arsta si cu e5perienta de in%atare a copiilor. - stringenta logica si succesiune logica : e5punerea sa aiba o idee centrala, din care decurg cate%a idei principale= la randul lor, acestea trebuie sa fie e5plicate si sustinute prin idei de amanunt si e5emple, respecti% ideile sa decurga unele din altele. - e5emplele ilustrati%e sa fie doar in cantitate suficienta - in cazul po%estirii,o cerinta aparte - caracterul plastic, emotional, sugesti% al e5punerii, aceasta fiind spri:inita c!iar pe elemente dramatice, mimica, gestica. - e5primarea : limba: si stilul adec%at ni%elului auditoriului = claritate logica si corectitudine gramaticala. - mentinerea unui ritm optim (apro5imati% 7?-F? cu%inte pe minut)

40

1# *on ersatia didactica Iconsta in %alorificarea didactica a intrebarilor si raspunsurilor (metoda %erbala, ca si e5punerea, dar mai acti%a decat aceasta) A# *on ersafia euristica Iconceputa astfel incat sa conduca la descoperireaW a ce%a nou pentru ele%. Iconsta in serii legate de intrebari si raspunsuri, la finele carora sa rezulte, ca o concluzie, ade%arul sau noutatea pentru ele%ul antrenat in procesul in%atarii. Iintrebarile si raspunsurile se inc!eaga in serii compacte, fiecare noua intrebare a%andu-si germenele sau punctul de plecare in raspunsul anterior Iconditionata de e5perienta de cunoastere de pana atunci a ele%ului, care sa-i permita sa dea raspuns la intrebarile ce i se pun '# *on ersatia e3aminatoare -cate6etica. Iare ca functie principala constatarea ni%elului la care se afla cunostintele ele%ului la un moment dat. Ise deosebeste de cea euristica - nu mai este obligatorie constituirea in sisteme sau serii ale intrebarilor si raspunsurilor(fiecare intrebare impreuna cu raspunsul sau alcatuiesc un microuni%ers de sine-statator in raport cu celelalte intrebari si raspunsuri). Itrebuie sa tina cont de cate%a cerinte pri%ind calitatile intrebarilor, pe de o parte, si ale raspunsurilor, pe de alta. .alitatile ale intrebarilor: a) sa fie formulate corect, atat sub aspect gramatical, cat si logic= b) sa fie precise= c) intrebarea sa aiba concizie con%enabila si sa se refere la un continut limitat. d) intrebarile sa fie de o %arietate suficienta: 'intrebari care pretind date, nume, definitii= ' intrebari care pretind e5plicatii= 'intrebari care e5prima situatii problematice e) intrebarea sa fie asociata de fiecare data cu timpul de gandire pe care il necesita, in functie de dificultatea ei. f) pe timpul formularii raspunsului, nu se inter%ine decat in cazul cand ele%ul comite ,,din startW confuzii grosolane. g) nu sunt profitabile si nici indicate intrebarile care cer raspunsuri mono-silabice si nici cele care cuprind sugerarea raspunsului !) mai intai se formuleaza intrebarea si se adreseaza intregii clase, iar numai dupa e5pirarea timpului apro5imati% de gandire este numit cel care trebuie sa raspunda. i) nu sunt indicate intrebarile %oit eronate .alitatile raspunsului: a) sa aiba intotdeauna corectitudinea gramaticala si logica necesara, indiferent de materia scolara in cadrul careia se formuleaza. b) raspunsul sa acopere intreaga sfera a intrebarii. c) raspunsul sa %izeze cu precizie continutul esential al intrebarii, a%and in acelasi timp concizia cea mai con%enabila. d) pentru clasele mici - raspunsul sa fie prezentat intr-o propozitie sau fraza inc!eiata. e) ele%ul sa fie indrumat sa e%ite formularile fragmentare, sacadate, e%entual insotite de elemente care paraziteazaW si uratesc %orbirea *# *on ersatia in actualitate Icerinte pt. ele%i: pot fi antrenati in dezbatere numai cand dispun: (a) de informatia implicata in problema (b) de metoda necesara in%estigarii in sfera dezbaterii (c) de capacitatea de a intelege punctele de %edere ale celorlalti. Icerinte pt. profesori : (a) sa fi creat climatul socio-afecti% necesar, bazat cu prioritate pe coeziunea grupului=

41

(b) sa organizeze grupul de dezbatere in numar rezonabil (2B-3?), pentru a da fiecaruia posibilitatea sa-si e5prime parerea= (c) sa se ingri:easca de cea mai buna dispunere in spatiu a grupului= (d) sa e%ite pe cat posibil sa-si impuna propria parere, asumandu-si doar rolul de moderator= (e) sa se ingri:easca de o repartizare apro5imati%a a timpului, pentru tratarea fiecarei probleme cuprinse in dezbatere. +# Metoda demonstratiei I metoda de predare - in atare, in cadrul careia mesa2ul de transmis catre ele se cuprinde intr-un o!iect concret, o actiune concrete sau su!stitutele lor# I forme de demonstratie (in functie de mi:locul pe care se bazeaza fiecare): (a) demonstratia cu obiecte in stare naturala= (b) demonstratia cu actiuni= (c) demonstratia cu substitutele obiectelor, fenomenelor, actiunilor= (d) demonstratia de tip combinat= (e) demonstratia cu mi:loace te!nice. a# Demonstratia cu o!iecte -sursa principala a informatiei ele%ului consta dintr-un obiect natural (roci, seminte, plante, substante c!imice) pe cat este posibil incadrate in conte5tul lor de e5istenta (de pilda, plantele sau unele animale de laborator). -a%anta: -$ imprima in%atarii o nota deosebit de con%ingatoare !# Demonstratia cu actiuni - sursa cunoasterii pentru ele% este o actiune pe care educatorul i-o arata, iar tinta de realizat este transformarea actiunii respecti%e intr-o deprindere - cerintele didactice de respectat: - asezarea, gruparea, instruirea prealabila a ele%ilor - o e5ersare prealabila suficienta a actiunii de catre instructor - demonstratia sa fie infaptuita efecti%, sa constea din actiune reala, iar nu din mimareW sau simpla %erbalizare. - sa se impleteasca in cat mai scurt timp cu e5ercitiul, adica actiunea sa fie preluata de catre ele% - sa fie spri:inita pe e5plicatiile instructorului. c# Demonstratia cu su!stitute Iare o e5tensie deosebit de mare (substitutele sau materialele confectionate sau preparate mai usor la indemana educatorului) 1 planse 2 !arti din diferite domenii 3 fotografii si tablouri 4 materiale tridimensionale Ia%anta:ele utilizarii acestei metode: 2. distanta in timp si spatiu nu permite, in multe cazuri,apelul direct la obiectele sau fenomenele concrete= 3. alcatuirea prea complicata a obiectelor si fenomenelor din realitate - prin intermediul substitutelor, se poate simplifica, fie prin %izualizare, fie prin sc!ematizare= 4. imposibilitatea recurgerii la e5istente naturale 6. substitutele pot sta la dispozitia in%atamantului timp nelimitat B. efort financiar mai mic, in raport cu originalele d# Demonstratia com!inata - demonstratia prin e5periente - demonstratia prin desen didactic 0emonstratia prin e5periente - combinatia dintre demonstratia cu obiecte si cea cu actiuni. 0emonatratia prin desen didactic - efectuarea desenului de catre educator in fata ele%ilor, acestia din urma desenand in paralel cu el( demonstratie ce combina actiunea cu substitutul) e. Demonstratia cu mi2loace te6nice I se spri:ina pe mi:loacele te!nice: mi:loace audio= mi:loace %ideo= mi:loace audio-%izuale.

42

I a%anta:e: 2. redau cu mare fidelitate, atat in plan sonor, cat si %izual= 3. pot surprinde aspecte care pe alta cale ar fi imposibil sau cel putin foarte greu de redat= 4. gratie diferitelor te!nici de truca:, pot separa, descompune si reda fenomene insesizabile pe alta cale= 6. permit reluarea rapida, ori de cate ori este ne%oie, asadar e%ita consumul stan:enitor de timp= B. datorita ineditului pe care il contin si c!iar aspectul lui estetic pe care il implica, ele sunt mai atracti%e pentru ele%i si mai producti%e. I cerinte: - organizarea speciala a spatiului in care se fac demonstratiile de acest fel (perdele opace, pupitre etc.)= - alegerea :udicioasa a momentului utilizarii demonstratiilor de acest fel, pentru a nu ,,bruiaW acti%itatea ele%ului= - pregatirea speciala a educatorului pentru utilizarea si pentru intretinerea in stare functionala a dispoziti%elor, materialelor, aparaturii cuprinse in acest demers. 4# Metoda o!ser arii I consta in urmarirea sistematica de catre ele a o!iectelor si fenomenelor ce constituie continutul in atarii, in scopul surprinderii insusirilor semnificati e ale acestora# I metoda de in%atare prin cercetare si descoperire I functie formati%a I presupune parcurgerea cator%a etape:-organizarea obser%arii -obser%area propriu-zisa - prelucrarea datelor culese - %alorificarea obser%arii 5# Lucrul cu manualul I metoda de in%atamant !azata pe citirea din manual si e3plicarea, in clasa, su! indrumarea stricta a educatorului# I are o desfasurare specifica, pornind de la lectura integrala, continuand cu analiza pe parti sau aspecte si inc!eind cu incercarea de redare a intregului si aplicatiile aferente. (# Metoda e3ercitiului I consta in e3ecutarea repetata si constienta a unei actiuni in ederea insusirii practice a unui model dat de actiune sau a im!unatatini unei performante I nu se limiteaza doar la formarea deprinderilor, %izeaza in acelasi timp consolidarea unor cunostinte I este compatibila cu orice continut de in%atamant I e5ercitiile pot fi grupate in functie de cel putin doua criterii: a. dupa forma - e5ercitii orale - e5ercitii scrise - e5ercitii practice b. dupa scopul si comple5itatea lor - e5ercitii de introducere intr-un model dat sau e5ercitii introducti%e -$ele%ilor li se e5plica pentru prima oara o acti%itate, pe care ei o aplica in paralel cu e5plicatiile profesorului - e5ercitii de insusire sau consolidare a modelului dat, denumite si e5ercitii de baza -$ ele%ul reia in intregime si in c!ip repetat, actiunea ce i s-a e5plicat - e5ercitii de legare a cunostintelor si deprinderilor mai %ec!i cu cele noi, numite si e5ercitii paralele, a%and scopul de a integra deprinderile in sisteme din ce in ce mai largi - e5ercitii de creatie sau euristice I cerinte : a. +le%ul sa fie constient de scopul e5ercitiului si sa inteleaga bine modelul actiunii de in%atat. b. +5ercitiile sa aiba %arietate suficienta, altfel riscand sa formam numai partial deprinderea propusa ca scop.

43

c. +5ercitiile sa respecte o anumita gradatie de dificultate in aplicarea lor. 0eprinderile mai complicate se formeaza prin integrarea succesi%a a unor deprinderi mai simple . d. +5ercitiile sa aiba, continuitate in timp, altfel putand sa apara lacune, care impiedica ele%ul sa-si formeze in mod normal deprinderile %izate. e. +5ercitiile sa aiba ritm optim si durata optima. f. +5ersarea sa fie permanenta insotita de corectura si de autocorectura 7# Algoritmizarea I metoda de predare-in%atare constand din utilizarea si %alorificarea algoritmilor. I algoritmizarea inseamna gasirea de catre profesor a inlantuirii necesare a operatiilor fiecarei acti%itati de in%atat I ele%ul isi insuseste, pe calea algoritmizarii, cunostintele sau te!nicile de lucru, prin simpla parcurgere a unei cai de:a stabilite, pe cand in cadrul in%atarii de tip euristic insusirea are loc pe baza propriilor cautari. <# Modelarea didactica I metodei de predare-in%atare in cadrul careia mesa:ul ce urmeaza transmis este cuprins intr-un model(modelul reprezinta o reproducere simplificata a unui original, in asa fel incat sa fie pus in e%identa elementul care intereseaza) I poate fi realizata prin mai multe procedee: marire sau reducere la scara a unor reproduceri similare (mac!ete, mula:e) concretizare (redarea figurati%a a unor cifre sau grupuri de cifre) a!stractizare (redarea prin anumite formule numerice sau literale a unor serii intregi de obiecte, procese, actiuni) analogie (imaginarea unui obiect nou sau aparat, a caror functionare sa fie conceputa prin comparatie cu structura sau utilizarea altui obiect sau aparat e5istent, asemanator). I utilizarea modelului implica acti%izarea ele%ului ># 0ro!lematizarea I denumita si predare prin rezol%are de probleme sau, mai precis, predare prin rezol%are producti%a de probleme. I o metoda didactica ce consta din punerea in fata ele ului a unor dificultati create in mod deli!erat in depasirea carora, prin efort propriu# ele ul in ata ce a nou# I tipuri de situatii problematice : a) cand e5ista un dezacord intre %ec!ile cunostinte ale ele%ului si cerintele impuse de rezol%area unei noi situatii= b) cand ele%ul trebuie sa aleaga dintr-un lant sau sistem de cunostinte, c!iar incomplete, numai pe cele necesare in rezol%area unei situatii date, urmand sa completeze datele necunoscute= c) cand ele%ul este pus in fata unei contradictii intre modul de rezol%are posibil din punct de %edere teoretic si dificultatea de aplicare a lui in practica= d) cand ele%ul este solicitat sa sesizeze dinamica miscarii c!iar intr-o sc!ema aparent statica e) cand ele%ului i se cere sa aplice, in conditii noi, cunostintele anterior asimilate. I fa%orizeaza aspectul formati% al in%atamantului (ele%ul participa efecti% si sustinut si isi dez%olta interesele de cunoastere) I cerinte : e5istenta unui fond apercepti% suficient al ele%ului = dozarea dificultatilor intr-o anumita gradatie= alegerea celui mai potri%it moment de plasare a problemei in lectie= e5istenta unui interes real pentru rezol%area problemei= asigurarea unei relati%e omogenitati a clasei, la ni%elul superior= un efecti% nu prea mare in fiecare clasa de ele%i= e%itarea supraincarcarii programelor scolare.

44

)C# Instruirea programata I este o metoda multifunctionala, cuprinzand o inlantuire de algoritmi, dar si de pro!leme de rezol at, prezentate preponderent in forma er!ala, dar si cu includerea unor aspecte intuiti e# I 0rincipiile instruirii programate: 2.8rincipiul pasilor mici - materia se imparte in fragmente, pana la ni%elul de intelegere al copiilor. (marimea acestor pasi poate sa difere in functie de ni%elul la care s-ar afla cei care in%ata). 3. 8rincipiul raspunsului efecti% - potri%it lui, pentru a se putea merge mai departe, nu sunt ingaduite golurile de raspuns sau ,,sariturileW.(de regula fiecare raspuns se spri:ina pe rezol%area altora anterioare lui) 4. 8rincipiul confirmarii imediate - dupa fiecare raspuns formulat, ele%ul sa-l confrunte cu lista sau Wc!eiaW raspunsurilor e5acte. (Aceasta confirmare informeaza ele%ul daca poate sau nu sa continue cu sec%enta urmatoare) 6. 8rincipiul ritmului indi%idual - fiecarui ele% i se poate pune la dispozitie programul de in%atat, pe care il parcurge in functie de posibilitatile sale. I tipuri : -programarea ramificata - programarea combinata I mi:loacele utilizate in instruirea programata : fisele programate -manualele programate - masinile de in%atat (calculatoarele- pe langa afisarea programelor pe ecran, realizeaza si conducerea in%atarii) Ia%anta:e: posibilitatea sporita de intelegere, prin di%izare, a materiei inlaturarea incon%ententelor de ritm al in%atarii, data fiind indi%idualizarea capatarea treptata a independentei de catre ele%, de unde atenuarea macar partiala a efectului lipsei de cadre didactice, sau lipsei asistentei didactice in familia ele%ului economia de timp. ))# Studiul de caz I metoda ce consta din confruntarea ele ului cu o situatie reala de iata, prin a carei o!ser are, intelegere, interpretare, urmeaza sa realizeze un progres in cunoastere I etape ale studiului de caz: a) alegerea cazului si conturarea principalelor elemente semnificati%e= b) lansarea cazului, care poate a%ea loc in mai multe forme, intre care lansarea ca o situatie problematica= c) procurarea informatiei in legatura cu cazul= d) sistematizarea materialului, prin recurgerea la di%erse metode, intre care cele statistice= e) dezbatere asupra informatiei culese, care poate a%ea loc prin di%erse metode f) stabilirea concluziilor si %alorificarea proprie: un referat, o comunicare, o suita de ipoteze de %erificat in %iitor, o !otarare de luat. I a%anta:e : a) situarea ele%ului c!iar in mi:locul realitatii concrete#$ intelegerea esentei ade%arurilor si retinerea lor durabila, precum si aplicarea in conte5te reale= b) caracterul prin e5celenta acti% al metodei - toti ele%ii se pot anga:a in rezol%area cazului= c) culti%a spiritul de responsabilitate in grup si capacitatea de initiati%a= d) fa%orizeaza socializarea ele%ului si capacitatea de colaborare. )1# Metodele de simulare -2ocul de rol. I metoda 2ocurilor este prezentata pe doua categorii: de o parte cea a :ocurilor didactice sau educati%e,pe de alta parte categoria :ocurilor simulati%e I 2ocurile educati e au, intr-o masura si intr-o perioada, caracter imitati% empiric(sunt proprii %arstei si educatiei prescolare).

45

I 2ocurile simulati e - au alt registru si alta semnificatie, ele fiind %eritabile ocazii de antrenament, pentru indeplinirea unor roluri reale in %iata (la %arste scolare mai mari si se prezinta mai ales sub forma :ocurilor de rol). I in atarea pe simulatoare -tot o metoda compozita - imbina mai multe dintre metodele anterior citate si prezentate I Hocul de rol - o metoda acti%a de predare-in%atare, bazata pe simularea unor functii, relatii, acti%itati, fenomene, sisteme etc - urmareste formarea comportamentului uman pornind de la simularea unei situatii reale - a%anta:e: - acti%izeaza ele%ii din punct de %edere cogniti%, afecti%, actional, punadu-i in situatia de a interactiona= - prin dramatizare, asigura problematizarea, sporind gradul de intelegere si participare acti%a a cursantilor= - interactiunea participantilor asigura un autocontrol eficient al conduitelor si ac!izitiilor= - pune in e%identa modul corect sau incorect de comportare in anumite situatii= - este una din metodele eficiente de formare rapida si corecta a con%ingerilor, atitudinilor si comportamentelor. - deza%anta:e sau dificultati legate de utilizarea metodei: - este o metoda greu de aplicat (presupune nu numai aptitudini pedagogice, ci si aptitudini regizorale si actoricesti la conducatorul :ocului) - desi acti%itatea bazata pe :ocul de rol dureaza relati% putin -apro5imati% o ora - proiectarea si pregatirea sa cer timp si efort din partea cadrului didactic - e5ista riscul de%alorizarii :ocului de rol, ca rezultat al considerarii lui ca ce%a pueril, facil de catre ele%i= - este posibila aparitia bloca:elor emotionale in preluarea si interpretarea rolurilor de catre unii ele%i.

I Etapele pregatirii si folosirii 2ocului de rol a. Identificarea situatiei interumane care se preteaza la simulare prin :ocul de rol - este foarte important ca situatia ce urmeaza a fi simulata sa fie rele%anta obiecti%ului, comportamentelor de insusit de catre ele%i in urma interpretarii rolurilor. b. Modelarea situatiei si proiectarea scenariului - situatia de simulat este supusa analizei sub aspectul statusurilor si categoriilor de interactiuni implicate. 0in situatia reala sunt retinute pentru scenariu numai aspectele esentiale: statusurile si rolurile cele mai importante care ser%esc la constituirea unui model interactional. -rmeaza apoi sa se elaboreze scenariul propriu-zis, respecti% noua structura de status-uri si roluri, care, fireste este mult simplificata fata de situatia reala. c. Alegerea partenerilor si instruirea lor relati% la specificul si e5igentele :ocului de rol - este %orba de distribuirea rolurilor si familiarizarea participantilor cu sarcinile de realizat. Status-urile si rolurile sunt descrise amanuntit pentru fiecare participant in parte pe o fisa= distribuirea poate fi la alegere sau prestabilita de catre conducatorul acti%itati. d. In atarea indi iduala a rolului de catre fiecare participant prin studierea fisei - este necesar ca participantii sa fie lasati 2B-3? de minute sa-si interiorizeze rolul si sa-si conceapa modul propriu de interpretare. e. Interpretarea rolurilor f. Dez!aterea cu toti participantii a modului de interpretare si reluarea sec entelor in care nu s-au obtinut comportamentele asteptate. La dezbatere participa si obser%atorii. +ste necesar ca interpretilor sa li se dea prioritate pentru a comunica ceea ce au simtit . I Tipuri de :ocuri de rol: a. Cocuri de rol cu un caracter mai general : - :ocul de reprezentare a structurilor (de e5: organizarea unei intreprinderi sau institutii poate fi reprodusa intr-o sala de dans, prin distributie spatiala corespunzatoare a mobilierului, a status-urilor si rolurilor de indeplinit) - :ocul de decizie (ele%ilor li se distribuie status-uri si roluri menite a simula structura unui organism de decizie, confruntarea cu o situatie decizionala importanta-ele%ii insisi sunt pusi in situatia de a lua decizii) - :ocul de arbitra: - usureaza intelegerea si dez%oltarea capacitatilor de solutionare a problemelor conflictuale ce apar intre doua persoane, doua grupuri, doua unitati economice etc. - :ocul de competitie (de obtinere a performantelor). 8rin acest tip de :oc se urmareste simularea obtinerii unor performante de in%ingere a unui ad%ersar, real sau imaginat

46

b. Cocuri de rol cu caracter mai specific: :ocul de-a g!idul si %izitatorii :ocul de negociere )+# In atarea prin descoperire I se refera la o situatie in care materialul de in atat nu este prezentat intr-o forma finala celui ce in ata (asa cum se petrece in in%atarea prin receptare), ci reclama o anumita acti itate mentala anterioara rezultatului final in structura cogniti a#

MIHL&A*E DE INVATAMANT

Mi2loace de in atamant # ansamblul de obiecte, instrumente, produse, aparate, ec!ipamente si sisteme te!nice care sustin si faciliteaza transmiterea unor cunostinte, formarea unor deprinderi, e%aluarea unor ac!izitii si realizarea unor aplicatii in cadrul procesului instructi%-educati%. Mi2loacele te6nice de instruire # ca ansamblu al mi:loacelor de in%atamant cu suport te!nic si care pretind respectarea unor norme te!nice de utilizare speciale, respecti% ec!ipamentele te!nice-aparatele dispoziti%ele, masinile, utila:ele, instalatiile utilizate in procesul didactic.

*lasificarea mi2loacelor te6nice de instruire (in functie de analizatorul solicitat precum si de caracterul sistemic sau dinamic al celor prezentate) - mi:loacele te!nice %izuale : retroproiectorul, !arti, fise de lucru - mi:loacele te!nice auditi%e : radioul, casetofonul, etc - mi:loacele te!nice audio-%izuale : %ideo-plaXer, t%, calculatorul Scopuri didactice (pt folosirea acestor mi:oace) sensibilizarea ele%ilor in %ederea desfasurarii acti%itatii didactice spri:inirea perceperii noului de catre ele%i comunicarea, transmiterea, demonstrarea&ilustrarea noului intelegerea noului de catre ele%i aplicarea si e5ersarea noilor cunostinte teoretice si practice fi5area si consolidarea noilor cunostinte si competente %erificarea si e%aluarea cunostintelor si abilitatilor ele%ilor.

*aracteristici ale mi2loacelor te6nice de instruire a. fle5ibilitatea sau adaptabilitatea - se refera la posibilitatile de adaptare a acestora la necesitatile de moment b. generalitatea (reprezinta o proprietate asociata fle5ibilitatii) - se refera la posibilitatea de a codifica in diferite forme, informatiile mesa:elor transmise spre receptorul uman c. paralelismul - se refera la posibilitatea utilizarii simultane a aceluiasi mi:loc in mai multe scopuri sau de catre mai multi utilizatori, in aceeasi unitate de timp. d. accesibilitatea - o proprietate a mi:loacelor te!nice determinata de comple5itatea lor si de usurinta cu care ele pot fi utilizate (cu cat un mi:loc te!nic este mai comple5, cu atat accesul utilizatorilor depinde in mai mare masura de programe speciale de instruire pentru cunoasterea si manuirea aparatelor). e. Siguranta si functionarea - este o caracteristica aflata in corelatie cu fiabilitatea si intretinerea si se refera la respectarea anumitor reguli si operatii la punerea in functiune, la utilizarca si la oprirea aparatelor.

47

/unctiile pedagogice ale mi2loacelor de in atamant a. b. c. d. e. f. 9unctia 9unctia 9unctia 9unctia 9unctia 9unctia de instruire de moti%are a in%atarii si de orientareYa intereselor profesionale ale ele%ilor demonstrati%e formati%a si estetica de scolarizare substituti%a sau de realizare a in%atamantului la&de la distanta de e%aluare a randamentului ele%ilor

Mi2loacele de in atamant pot fi grupate in doua mari categorii, a) mi:loace de in%atamant care cuprind mesa:ul didactic: - obiecte naturale, originale - animale %ii sau conser%ate, ierbare, insectare, diorame, ac%arii, materiale - suporturi figurati%e si grafice - !arti, planse, albume, panouri= - mi:loace simbolic-rationale - tabele cu formule sau simboluri, planse cu litere, cu%inte, sc!eme structurale sau functionale= - mi:loace te!nice audio%izuale - diapoziti%e, filme, suporturi audio si&sau %ideo= b) mi:loace de in%atamant care faciliteaza transmiterea mesa:elor didactice : - instrumente, aparate si instalatii de laborator= - ec!ipamente te!nice pentru ateliere= - instrumente muzicale si aparate sporti%e= - masini de instruit, calculatoare si ec!ipamente computerizate= - :ocuri didactice obiectuale, electrote!nice sau electronice= - simulatoare didactice, ec!ipamente pentru laboratoare fonice= /&%ME DE &%$ANIIA%E A 0%&*ESULUI DE INVATAMANT /oduri de organizare a acti%itatii didactice (Qn functie de maniera de desfasurare) a# acti itati frontale !# acti itati de grup c# acti itati indi iduale. a# Acti itatile frontale cuprind: lectia, seminarul, laboratorul, acti%itatile Qn cabinetele pe specialitati, %izita, e5cursia, spectacolul etc. 8redarea frontala - se bazeaza pe principiul tratarii nediferentiate, al muncii egale cu toti ele%ii din aceeasi clasa. - profesorul are rolul principal, organizeazN, conduce Oi diri:eazN acti%itatea ele%ilor, este denumit magistral. - predominanta este acti%itatea profesorului - bazatN e5clusi% pe e5punere, pe transmitere de cunoOtinRe unei clase Qntregi de ele%i #$ reduce in%NRarea la ac!iziRionarea pasi%N de cunoOtinRe Oi limiteazN foarte mult acti%itatea colecti%N propriu-zisa. - ele%ii e5ecutN Qn acelaOi timp Oi Qn acelaOi sistem, aceleaOi sarcini, dar fiecare lucreaza strict indi%idual, fNrN a se stabili legaturi de interdependentN Qntre ei. #$ comunicarea Qntre colegi Oi posibila in%aRare prin cooperare sunt reduse la ma5imum, ele a%Pnd loc numai Qn afara predNrii, Qn pauze Oi Qn timpul liber - este totusi de preferat atunci cPnd se intenRioneaza e5punerea unor noRiuni fundamentale, sintetizarea unei informaRii mai cuprinzNtoare, efectuarea unor demonstraRii, sensibilizarea Oi cPOtigarea adeziunii pentru o idee, ori atunci cPnd se cautN modelarea unor opinii Oi atitudini prin abordarea unor teme profund caracter emoRional-educati%. !# Acti itatile de grup diri:ate cuprind: consultatii, meditatii, e5ercitii independente, %izita Qn grupuri mici, cercul de ele%i, QntPlniri cu specialisti (oameni de stiinta, scriitori), concursuri si dezbateri scolare, sesiuni de comunicari si referate, re%iste scolare.

48

0e tip tradiRional rNmPne Oi predarea ;n grup, pe clase con%enRionale, cu un efecti% de apro5imati% 4? de ele%i. 0e asemenea poate fi folosita si organizarea pe grupe a acti%itNRii ele%ilor #$ profesorul QndrumN Oi conduce acti%itatea unor subdi%iziuni&microcolecti%itNRi (denumite grupe) alcNtuite din ele%ii unei clase Oi care urmaresc anumite obiecti%e educaRionale, identice sau diferite de la o grupN la alta.Aceste grupe (4-L ele%i) pot fi omogene -microcolecti%itNRi formale, respecti% alcNtuite dupN criterii bine stabilite Qn prealabil Oi cu o structurN precisN (de e5emplu, ele%i cu acelaOi ni%el de pregatire la disciplina respecti%N, cu aceleaOi ne%oi educaRionale, cu aceleaOi interese sau moti%aRii) sau neomogene& eterogene ( microcolecti%itNRi informale, respecti% constituite prin iniRiati%e spontane, indi%iduale, dupN prerinRele ele%ilor Oi care au un coordonator &rganizarea ;n !inom (perec!i) alcNtuite fie de profesor, fie de ele%i Qn mod aleatoriu, dupN anumite preferinRe sau dupN criterii bine precizare. &rganizarea com!inat8 a acti%itNRii ele%ilor se referN la Qmbinarea celor prezentate mai sus, in funcRie de obiecti%ele operaRionale urmNrite Oi curacteristicile concrete ale conte5telor educaRionale c# Acti itatile indi iduale cuprind studiul indi%idual, efectuarea temelor pentru acasa, studiul Qn biblioteci, lectura suplimentara si de completare, Qntocmirea de proiecte, referate, desene, sc!eme, alte lucrari scrise, comunicari stiintifice, alte proiecte practice. - pun accentul pe munca independentN, farN supra%eg!ere directN Oi consultantN din partea profesorului - e5istN mai multe %ariante de organizare indi%idualN a acti%itNRii ale%ilor: cu sarcini de instruire comune pentru toti ele%ii, cu teme diferenRiate pe grupe de ni%el, cu teme diferite pentru fiecare ele%. In acest ultim caz, acti%itatea se numeOte indi%idualizata sau personalizatN, pentru cN Rine cont de particularitNRile fizice Oi psi!ice ale fiecNrui ele%, de ni%elul pregNtirii sale, aptitudinile lui, de ne%oile lui educaRionale. - profesorul %a organiza acti%itatile didactice astfel QncPt sa sporeasca sansele de reusita a atingerii obiecti%elor propuse, adoptPnd o %arietate de acti%itati la specificul si potentialul ele%ilor sai.

INTE%A*TIUNEA &'IE*TIVE-*&NTINUTU%I-ST%ATE$II IN INST%UI%EA S*&LA%A Strategia este legata de obiecti%ele operationale si continuturile scolare si are implicatii directe pri%ind performanta scolara, deoarece rezultatele scolare sunt dependente de modul de aplicare si diri:are de catre profesor a interactiunilor dintre strategiile didactice si obiecti%ele didactice. < strategie didactica prescrie modul Qn care ele%ul este pus Qn contact cu continutul de Qn%atare, adica traiectoria pe care urmeaza sa-i fie condus efortul de Qn%atare. +a confera solutii de ordin structural procedural cu pri%ire la proiectarea si combinarea diferitelor metode, mi:loace, forme si resurse de predare-Qn%atare, pentru ca ele%ii sa a:unga la ac!izitiile dorite, iar obiecti%ele educationale sa fie atinse. RelaRie o!iecti e-continuturi-strategii in instruirea scolara e5primN algoritmul ce trebuie urmat Qn elaborarea proiectNrii didactice: Z se stabilesc la Qnceput o!iecti ele-cadru (generale), apoi cele de referinRN Oi operaRionale, precizPndu-se acti%itNRile de Qn%NRare= Z urmeazN analiza resurselor umane (clasa de ele%i), RinPnd seama de ni%elul de inteligenRN al ele%ilor, de moti%aRia Qn%NRNrii Oi de aptitudinile lor. Se %or a%ea Qn %edere golurile din cunoOtinRe, ni%elul de cunoOtinRe al ele%ilor, deprinderile Oi modul de Qn%NRare= Z con:inuturile procesului de predare - Qn%NRare se stabilesc Qn funcRie de obiecti%e, de resursele umane Oi materiale e5istente= Z strategiile didactice 9i metodele de predare - ;n 8:are - e aluare se stabilesc Qn raport de obiecti%ele educaRionale Oi de conRinuturi= Z Qn funcRie de obiecti%e, conRinuturi Oi strategii se precizeazN formele de organizare a acti%itNRilor didactice, adicN tipurile de lecRii Oi alte acti%itNRi educaRionale= Z toate acestea se realizeazN de cNtre profesor prin comportamentul sNu didactic.

49

50