Tulburarea de personalitate borderline

Debut si evolutie - incepe precoce in perioada adulta si este prezent intr-o varietate de contexte. Manifestare - pattern de instabilitate in relatiile personale, imaginea de sine si afecte; - impulsivitate marcata; - eforturi disperate pentru a evita abandonul real sau imaginar, perceperea separarii sau rejectiei iminente sau pierderea structurii externe pot duce la modificari profunde in imaginea de sine, afect, cunoastere si comportament; - sensibilitate crescuta la circumstantele ambientale; - experienteaza frici intense de abandon si o manie inadecvata, chiar cand sunt confruntati cu o separare reala pe un timp limitat, ori cand exista modificari inevitabile in plan (de ex., disperare brusca drept raspuns la anuntarea de catre clinician a terminarii orei); - panica sau furie cand cineva important pentru ei intarzie cateva minute sau trebuie sa anuleze o intalnire; - interpreteaza modificarile de planuri ca abandon si isi imagineaza ca este un mesaj prin care li se transmite ca ei sunt rai!; - aceste frici de abandonare sunt in legatura cu intoleranta fata de a fi singuri si necesitatea de a avea alti oameni cu ei; - eforturi disperate de a evita abandonarea care pot include actiuni impulsive, cum ar fi automutilarea sau comportamentele suicidare; - pot idealiza potentialii tutori sau iubiti de la prima sau de la a doua intalnire, cer sa petreaca mult timp impreuna si divulga chiar si cele mai intime detalii inca de la inceputul relatiei; - pot trece, insa, rapid de la idealizarea altor oameni la devalorizarea lor, avand impresia ca cealalta persoana nu se ocupa suficient de ei, nu le ofera suficient, nu se afla acolo!, langa ei, destul; - acesti indivizi pot simpatiza si fi atenti cu alti oameni, insa numai in speranta ca cealalta persoana va fi acolo! pentru a satisface in schimb, la cerere, propriile lor necesitati; - sunt inclinati spre schimbari dramatice in parerea lor despre altii, care pot fi vazuti, alternativ, ca suporturi benefice ori ca o pedeapsa cruda; -poate exista o perturbare de identitate caracterizata printr-o imagine de sine sau constiinta de sine marcat si persistent instabila; - pot exista schimbari bruste in opiniile si planurile in legatura cu cariera, identitatea sexuala, valorile si tipurile de amici; - pot trece brusc de la rolul unui sarac care solicita ajutor, la cel al unui razbunator indreptatit al unui tratament eronat aplicat anterior; - au de regula o imagine de sine bazata pe faptul de a fi rai sau imorali, si pot avea uneori sentimentul ca ei nu exista deloc, astfel de experiente apar de regula in situatiile in care individul simte lipsa unei relatii semnificative, a tutelarii si suportului; - impulsivitate in cel putin doua domenii care sunt potential autoprejudiciante" pot juca jocuri de sansa, cheltui banii in mod iresponsabil, manca compulsiv, abuza de o substanta, se pot angaja in relatii sexuale periculoase ori pot conduce imprudent;

- manifesta un comportament suicidar recurent, gesturi, amenintari ori comportament automutilant; - suicidul complet survine la #$-%&$ din astfel de indivizi, iar actele automutilante (de ex., taiatul ori arsul) si amenintarile si tentativele de suicid sunt foarte frecvente, suicidalitatea recurenta este adesea motivul pentru care acesti indivizi se prezinta pentru ajutor; - actele autodestructive sunt precipitate de regula de amenintarile de separare sau de rejectie ori de eventualitatea ca ei sa-si asume o responsabilitate crescuta; - automutilarea poate surveni in cursul experientelor disociative si adesea aduce usurare prin reafirmarea capacitatii de a suferi ori prin experientierea sentimentului individului ca este pacatos; - pot manifesta instabilitate afectiva, care se datoreaza unei reactivitati marcate a dispozitiei (de ex., disforie episodica intensa, iritabilitate sau anxietate durand cateva ore si numai rar, mai mult de cateva zile); - ideatie paranoida sau simptome disociative severe, tranzitorii, in legatura cu stresul; - dispozitia disforica de baza este intrerupta adesea de perioade de manie, panica sau disperare si este rar usurata de perioadele de bunastare sau de satisfactie, aceste episoade pot reflecta reactivitatea extrema a individului la stresuri interpersonale; - prezinta frecvent o manie intensa si inadecvata ori au dificultati in a-si controla mania, aceasta este provocata adesea cand un tutore ori iubitul este vazut ca neglijent, retinut, indiferent ori degajat; - manifestari frecvente de furie, stare coleroasa permanenta, batai repetate; - sentimente cronice de vid; - sunt in mod constant in cautarea a ceva de facut; - pot fi extrem de sarcastici si pot manifesta o stare de animozitate durabila ori accese verbale; - un pattern de subminare a lor insisi in momentul in care un tel este pe punctul de a fi realizat (de ex., se lasa de scoala inainte de absolvire; regreseaza considerabil dupa o discutie despre cat de bine se desfasoara terapia;); - se simt mai in siguranta cu obiecte de tranzitie (de ex., cu un animal de casa ori cu un lucru inanimat) decat in relatiile interpersonale; - este diagnosticata predominant la femei (aproximativ '($ din cazuri). Performanta scolara - acesti indivizi pot prezenta o performanta scazuta intr-o activitate nestructurata ori in situatii scolare; - daca au avut succes, isi saboteaza eforturile depuse prin renuntarea la scoala inainte de absolvire. In plan profesional - exista schimbari bruste si dramatice in imaginea de sine, caracterizate prin schimbarea obiectivelor, valorilor si aspiratiilor profesionale; - pierderi repetate ale serviciului. In cuplu - distrug o relatie buna chiar cand este clar ca relatia poate dura.

In familie - situatii frecvente de desfacerea casatoriei. )auze - deziluzia fata de un tutore ale carui calitati educationale au fost idealizate ori a carui rejectie sau abandon este asteptata; - maltratarea fizica si abuzul sexual, neglijenta, conflictele ostile, pierderea sau separarea parentala preoce sunt mai frecvente in istoricul copilariei celor cu tulburare de personalitate borderline. *semanari cu alte tulburari de personalitate - si tulburarea de personalitate histrionica poate fi caracterizata prin cautarea atentiei, comportament de manipulare si modificare rapida a emotiilor; - idei paranoide sau iluzii pot fi prezente atat in tulburarea de personalitate borderline cat si in tulburarea de personalitate schizotipala, dar aceste simptome sunt mai trecatoare, mai reactive interpersonal si mai sensibile la structurarea externa in tulburarea de personalitate borderline; - reactii coleroase la stimuli minori intalnim si in tulburarile de personalitate paranoida si narcisistica; - si in tulburarea de personalitate antisociala se intalneste comportamentul manipulativ; - frica de abandon poate fi intalnita si in tulburarea de personalitate dependenta; Diferente fata de alte tulburari de personalitate - se distinge de tulburarea de personalitate histrionica prin autodistructivitate, intreruperi coleroase in relatiile intime si sentimentul cronic de insatisfactie si de singuratate; - stabilitatea relativa a imaginii de sine, precum si relativa lipsa a autodistructivitatii, impulsivitatii si preocuparilor in legatura cu abandonul, disting tulburarile de personalitate paranoida si narcisica de tulburarea de personalitate borderline. - indivizii cu tulburarea de personalitate antisociala sunt manipulativi spre a obtine profit, putere sau vreo alta gratificatie materiala, pe cand scopul in tulburarea de personalitate borderline este indreptat mai mult spre obtinerea atentiei tutorilor. - individul cu tulburare de personalitate borderline reactioneaza la abandon cu sentimentul de vid emotional, furie si revendicare pe cand individul cu tulburare de personalitate dependenta reactioneaza cu cresterea concilierii si supunerii si cauta urgent o relatie substituanta care sa-i ofere tutelare si suport; - tulburarea de personalitate borderline poate fi distinsa, de asemenea, de tulburarea de personalitate dependenta, prin patternul tipic de relatii instabile si intense; - tulburarea de personalitate borderline trebuie sa fie distinsa de modificarea de personalitate datorata unei conditii medicale generale, in care trasaturile apar din cauza efectelor directe ale unei conditii medicale generale a sistemului nervos central. (+ursa" D+M-,-)

Tehnici de intervenie utilizate / Exemple de activiti desfurate:

o o o o o o o

Desemnarea zilnic. a copilului de serviciu pentru eliminarea conflictelor de organizare a grupei . *cesta va sta/va fi 0ntotdeauna primul. 1ncurajarea realiz.rii de lucr.ri acas. 2i prezentarea lor la 3out.4ile zilei5 6 ,at. ce am lucrat acas.75 8xersarea folosirii 0n exprimare a persoanei ,. 9ocuri 6 )e ai f.cut tu:5, )e ai sim4it tu:5 , )e ai construit tu:5, )e ai v.zut tu:5 etc. ;ecompensarea cu stimulent special (stelu4e de diferite m.rimi 2i culori) 6 diverse activit.4i" artistico-plastice, finalizarea c.r4ii de colorat, concursuri <tilizarea tonului moderat 0n comunicare 6 permanent <tilizarea consecvent. a sc.unelului de lini2tire5 c=nd apar comportamente inadecvate 6 Mergi pe sc.unel s. te lini2te2ti75 )rearea de pove2ti care s. eviden4ieze importan4a onestit.4ii 6 (lunar) 6 finalizarea unei c.r4i despre adev.r 6 )artea adev.rului5

;egulile stabilite 2i aplicate la nivelul grupei"

o o o o o o

Desemnarea zilnic. a unui copil de serviciu5- +unt de serviciu 0n grup.5 ;ecompensarea cu stimulente speciale a lucr.rilor realizate acas. 6 >rimim stelu4e pentru lucr.rile de acas.5 ?olosirea mesajelor la persoana , - -orbesc numai despre mine5 1ncurajarea reu2itelor 2i a efortului 6 M. descurc singur5 ;eglarea tonului 2i volumului vocii 6 -orbim cu ton potrivit5 *utocontrolul 0n comunicare 6 -orbim pe r=nd5

@emele abordate 0n cadrul atelierelor cu p.rin4ii"

o o o o o o

)omunicarea 6 arta de a fi p.rinte ;egula 6 context de 0nv.4are a autocontrolului Disciplina 2i copilul disciplinat Aestionarea crizelor de furie Minciunile pre2colarului ;ecompensa 2i lauda

1. La spltoria de maini: )opiii sunt invita4i s. aleag. cartona2e cu fe4e umane reprezent=nd diferite st.ri afective" bucurie-veselie, triste4e-sup.rare. ?e4ele vesele se a2eaz. pe dou. 2iruri. >rintre cele dou. coloane vor trece copiii care 2i-au ales fe4e triste. *cestora din urm. li se vor adresa din partea colegilor veseli cuvinte de laud. pentru a li se eviden4ia calit.4ile,

0mbr.4i2.ri, str=ngeri de m=n., toate acestea cu scopul de a li se schimba starea. >rin urmare fiecare copil care intr. Bmurdar5 la sp.l.torie, dup. un proces de Bsp.lare5 iese Bcurat5. 2. Cltoria cu surprize *cest joc senzorial este foarte amuzant 2i pl.cut pentru copii. >ot fi folosite teme diverse" o c.l.torie 0n jungl. 0n care v. 0nt=lni4i cu tot felul de animale, o c.l.torie subacvatic., schimb.rile vremii, realizarea unei pr.jituri. +patele copilului va deveni locul unde se petrec toate aceste Bc.latorii5. De exemplu, pe spatele lui pot trece elefan4i, 2erpi, broscu4e, iepura2i, antilope si tigrii fioro2i. +au poate sim4i apa 2i valurile cum 0l ating, pe2ti2ori 2i stelu4e de mare. Ca fel, poate s. picure, apoi s. plou. toren4ial, cu fulgere si tunete, pentru ca la final s. apar. soarele 2i curcubeul. Dup. aceea, 0i pute4i propune copilului s. v. fac. el masaj folosind una dintre teme sau chiar s. inventeze o c.l.torie nou. dac. dore2te. ,n acest mod, copilul 0nva4. s. 02i dozeze energia 2i felul 0n care atinge, poate diferen4ia tipurile de atingeri, 0ntelege c=nd apas. prea tare 2i 0i poate provoca durere celuilalt, 02i dezvolt. imagina4ia. ?iecare copil este diferit 2i nu poate fi comparat dec=t cu sine 0nsu2i5. Di totu2i, c=teva lucruri esen4iale 0i fac s. fie asemenea" to4i au nevoie de dragoste, de securitate, de 0ngrijire 2i de exerci4iu. @o4i simt nevoia de recunoa2tere 2i acceptare. @o4i caut. un sprijin 0n adult 2i chiar au nevoie de un anumit control din partea acestuia pe m.sur. ce 02i dezvolt. 0ncrederea 0n sine 2i dob=ndesc propria experien4.. 3ici o profesiune nu cere posesorului ei at=ta competen4., d.ruire 2i umanism ca cea de educator, pentru c. 0n nici una nu se lucreaz. cu un material mai pre4ios, mai complicat 2i mai sensibil dec=t omul 0n devenireE5