PSIHOLOGIE MEDICALA : MODULUL 42 SUPORT DE CURS Cursul 1 1.1 Terminologie : - Factor ( factum lat.

t.) Cel care sau cine actioneaza - Sanatate / boala - Sanatatea este o stare fiziologica ( normal naturala ) in care organele . functioneaza normal si regulat fiind determinata de o armonie completa intre somatic ( corp ) si psihic .
-

oala ( maladie ) este modificarea organica sau functionala al echilibrului normal al Sanogeneza este o ramura a medicinei care se ocupa cu asigurarea starii de sanatate a "rauma psihica este o emotie #iolenta care modifica personalitatea unui indi#id prin $daptarea psihofiziologica este capacitatea indi#idului de modificare si corelare a structurii %!primarea de emotii reprezinta transmiterea pe cale #erbala sau non#erbala a trairilor si

organismului datorata unor factori interni sau e!terni.

-

populatiei prin studiul mediului social ca factor patologic

-

hipersensibilizare astfel incat la emotii asemanatoare nu #a mai reactiona normal

-

morfologice si a functiilor psihice sub actiunea di#ersilor factori interni sau e!terni.
-

sentimentelor proprii unei persoane sau grup de persoane cu scopul de impartasire a unei e!periente traite.
-

&ulsiune ( instinct ) este un comple! de refle!e innascute' neconditionate' specifice (mitatie este un proces de reproducere a unor comportamente si actiuni care au la baza surse (dentificare este actiunea de stabilire a identitatii' de recunoastere si plasare a unei persoane' Simptome psihosomatice ( spasm' )"$' #erti* #ersus manie' agresi#itate )

indi#izilor unor specii cu scopul dez#oltarii organismului' alimentare' reproducere si aparare.

-

e!terne de inspiratie ( modele)

-

unei fiinte sau obiect in cadrul unei specii sau unei clase.
-

a. Spasmul contractie in#oluntara musculara brusca si #iolenta a unui muschi sau a unei grupe de muschi ( con#ulsie - grimasa )

b. )"$ hipertensiune arteriala crestere constanta sau tranzitorie a presiunii sangelui la trecerea prin artere sau #asele sanguine din cauza unor stari de natura ner#oasa sau somatica( afectiuni cardio#asculare' renale' endocrine sau de alta natura ) c. +erti* senzatie de lipsa a echilibrului in spatiu ( ameteala ) d. ,anie afectiune de natura psihica ce se caracterizeaza prin euforie e!acerbata' instabilitate' logoree' incoerenta cogniti#a' obsesie patologica e. $gresi#itate comportament ostil si distructi# al unei persoane' indreptat impotri#a celorlalti sau impotri#a propriei persoane ( actiuni automutilante sau tentati#e suicid ) &sihologia medicala este un domeniu de interferenta a doua mari practici care pri#esc indi#idul uman in starile lui fundamentale de sanatate si boala. -rganizatia ,ondiala a Sanatatii (-.,.S.) defineste starea de sanatate ca fiind ''o stare completa de bine din punct de #edere psihic' mental si social si nu neaparat in absenta durerii... $ceasta definitie este o recunoastere a faptului ca starea de sanatate este mai mult decat absenta durerii. %ste o stare de armonie' o stare de bine cu pri#ire la e#olutia comple!ului biologic' psihologic si a dimensiunilor sociale ale comportamentului uman. oala este definita ca o serie de modificari biologice si/sau dizabilitate sau un risc crescut spre distres si/sau dizabilitate. oala are mai multe componente: 1. ,anifestari. Fiecare boala presupune anumite modalitati de manifestare' un anumit tablou clinic (in anumite situatii' boala poate sa nu aiba tabloul clinic identificabil sau usor identificabil). "abloul clinic' numit i simptomatologia pacientului' contine semne si simptome. Semnele (din lat. signum- semn' marca) sunt forme de manifestare a bolii care pot fi identificate de clinician sau de alta persoana (inclusi# de catre pacient pe baza simturilor proprii)' independent de ceea ce declara pacientul (de e!emplu' modificari ale culorii pielii' modificari in comportament).Simptomele (din gr.symptoma ceea ce se produce' apare' deri#at de la syn impreun/ - si piptein cadea) sunt acele manifestari ale bolii care apar in primul rand in sfera de perceptie a bolna#ului si sunt simtite de acesta la ni#el subiecti#. %le pot fi cunoscute de clinician doar indirect' prin intermediul declaratiilor pacientului (de e!emplu starea de frica). 0nele semne si simptome au tendinta s/ apara impreuna' constituind sindroame (din gr. syn impreuna - si dromos cale' cursa). Spre e!emplu' conceptiile negati#e legate de propria persoana considerata in prezent si in #iitor tind sa apara impreuna' constituind un sindrom depresi#. 0n sindrom poate a#ea o etiologie multipla. 1aca mecanismele etiopatogenetice ale unui sindrom sunt cunoscute' atunci' in principiu' putem #orbi despre boala.

"ratamentele care #izeaza direct reducerea acestor manifestari' fara a schimba cauzele si mecanismele care le-au generat' se numesc tratamente simptomatice. 2. oala presupune anumiti agenti si/factori etiologici (cauzali). 1ou/ criterii sunt mai importante in clasificarea acestor factori etiologici. 1upa natura lor' ei se clasifica in agenti e!ogeni si agenti endogeni. 3a randul lor' agentii e!ogeni pot sa fie fizici (mecanici' termici' electrici etc.)' chimici (acizi' baze' saruri)' biologici (microbi' #irusuri' paraziti' ciuperci' diferite macromolecule organice etc.) si psiho-sociali (de e!emplu stresul' un stil de #iata nesanatos). $gentii endogeni (cum ar fi factorii genetici) pot fi considerati primari' producand diferite tipuri de anomalii ereditare4 in ultima instanta' ei sunt insa agenti e!ogeni' care au actionat fie asupra aparatului genetic al str/mosilor nostri' fie asupra aparatului nostru genetic' in cursul e!istentei noastre. 1upa functia lor' agentii etiologici se impart in: a) Factori declansatori b) Factori determinanti c) Factori fa#orizanti d) Factori predispozanti sau de risc e) Factori de mentinere a) Factorii declansatori se refera la acei factori care produc in mod direct simptomatologia. %i sunt factori necesari declansarii tabloului clinic' dar adesea nu sunt si suficienti. 0nul dintre factorii declansatori cei mai importanti in psihopatologie se refera la discrepanta cogniti#a dintre moti#atia pacientului (scopuri' moti#e' dorinte' e!pectante) si e#enimentele propriu-zise care au loc. Cu cat aceasta discrepanta este mai mare' cu atat problemele psihologice sunt mai se#ere. b) Factorii determinanti au aceleasi caracteristici ca si cei declansatori produc in mod direct simptomatologia' dar ei sunt legati specific de un anumit tablou clinic (cum ar fi bacilul 5och pentru tuberculoza)' in timp ce factorii declansatori nu sunt specific legati de un tablou clinic (de e!emplu' stresorii ca factori declansatori pot genera tulburari depresi#e sau an!ioase). (n psihopatologie' pan/ acum au fost clar identificati putini factori determinanti' mai ales de natura psihosociala. c) Factorii fa#orizanti *oaca in psihopatologie rolul pe care catalizatorii il *oaca in reactiile chimice. - serie de reactii chimice se pot desfasura si fara catalizatori' dar prezenta acestora eficientizeaza intregul proces. Similar' factorii fa#orizanti eficientizeaza actiunea factorilor declansatori si determinanti in aparitia tabloului clinic.

d) Factorii predispozanti sunt acei factori care au un caracter general' apartin pacientului' au fost prezenti inainte de instalarea tabloului clinic si care' prin interactiune cu factorii declansatori' determinanti si/sau fa#orizanti' duc la aparitia tabloului clinic. e) Factorii de mentinere au rolul de a sustine simptomatologia. $cest rol poate fi *ucat de factorii declansatori' determinanti' fa#orizanti sau predispozanti care au declansat tabloul clinic' dar si de alti factori care au aparut dupa generarea tabloului clinic. "oti acesti factori etiologici descrisi aici interactioneaza pentru a genera un anumit tablou clinic' dar aceasta nu inseamna ca de fiecare data cand apare un anumit tablou clinic' trebuie sa fie prezenti factori din fiecare categorie mentionat/ (de e!emplu' in anumite situatii' factorii fa#orizanti pot sa nu fie prezenti' iar in psihopatologie este adesea dificil sa se identifice factorii determinanti ) "ratamentele care #izeaza modificarea acestor factori si' prin acestea' reducerea tabloului clinic se numesc tratamente etiologice' ele #izand cauza manifestarilor bolilor.

1.2 Rel !ii sis!en! me"i# l $ % #ien!

-

(nteractiunea sociala reprezinta o actiune reciproca intre doua sau mai multe persoane ca $filiatia ( pro!imitatea fizica' contact prin pri#iri' raspunsuri calde' prietenoase ) ca actiune de

membri ai unei comunitati sociale ( in cazul nostru asist. med. si pacient )

-

apropiere sau asociatiune. $re la baza teroriile comunicarii prin care se folosesc toate mi*loacele' social acceptate' de transfer de informatii de la bolna# la asist. med. si in#ers pentru aplicarea procedurilor terapeutice in scopul redobandirii starii de sanatate a bolna#ului.
-

$utostima si egoidentitatea ( acceptarea autoimaginii de catre altii si acceptarea imaginii pe

care o au altii despre sine). Stima de sine reprezinta #aloarea personala asociata de catre un indi#id imaginii pe care o are despre sine. %goidentitatea este reprezentarea pe care o persoana si-o face despre sine insusi in relatie cu rolurile si statutul social din cadrul unui grup.
-

Comunicarea diagnosticului de boala reprezinta momentul in care medicul ' in baza unor

elemente de in#estigatie clinice si paraclinice' face o pre#iziune sau lanseaza o ipoteza asupra e#olutiei starii de sanatate #iitoare ( pe termen scurt si mediu ) a pacientului. "ot acum bolna#ul intra in posesia unor informatii' pe care pana la momentul de fata nu le-a putut interpreta si i-a act de moti#ul suferintei sale. &oate fi considerat inceputul procesului de #indecare prin acceptarea situatiei de facto pe care orice bolna# o tra#erseaza.

%mpatia este o forma de intuire a realitatii prin identificare afecti#a. Form/ de cunoatere a

altuia' 6n special a eului social ' apropiat/ de intuiie4 interpretare a eului altora dup/ propriul nostru eu.
-

,oti#atia de a fi 7pacient 7 reprezinta elementul de identificare cu bolna#ul si empatie cu

acesta pentru o mai buna aplicare a planului de tratament. $ltfel spus' se cauta sa se realizeze o transpunere ( la ni#el mental ) si o racordare la suferinta bolna#ului pentru a-i intelege cat mai fidel ne#oile si trebuintele in procesul amplul de #indecare.

1.& Psi'ologi ( si!u !ion l)e*is!en!i l (

-

% #ien!ului.

1ependenta ( acceptare' a*utor' protectie ) reprezinta starea pe care bolna#ul o adopta in

#ederea obtinerii celor mai bune mi*loace de tratament. (n momentul in care bolna#ul accepta realitatea situational e!istentiala si intelege problema pe care o are de infruntat' dez#olta un comportament de intelegere' solicita a*utor si protectie din partea personalului medical. $stfel el ( bolna#ul ) se #a supune tuturor procedurilor necesare ce ii #or fi aplicate pentru redobandirea starii de sanatate deci isi #a incredinta propria securitate personala si uneori #iata celor care prin cunostintele lor de specialitate pot duce la redobandirea starii de sanatate.
-

Separarea de habitatul personal reprezinta perioada de timp in care bolna#ul paraseste

locuinta personala in fa#oarea cazarii spitalicesti pentru o perioada oarecare de timp in #ederea solutionarii problemelor de santate acute sau a unor afectiuni cronice acutizate. %ste o perioada in care starea de boala este amplificata de lipsa de confort' spatiul restrans al unui salon' prezenta altor bolna#i cu manifestari mai mult sau mai putin e#idente' regimul alimentar' unele fobii legate de administrarea in*ectabila a unor medicamente' igiena corporala limitata etc.
-

Complianta ( fuga in boala' neacceptarea bolii ) reprezinta in cazul nostru adeziunea

bolna#ului la mi*loacele terapeutice necesare amelior/rii st/rii sale de s/n/tate. %ste o e!presie figurata care desemneaza faptul ca subiectul cauta in ne#roza o cale de a scapa de propriile conflicte psihice. ,odalitate prin care subiectul formuleaza dorinte' ganduri' sentimente pana atunci refulate' dar continua sa se apere de ele' negand ca i-ar apartine.
-

&sihosociologia spitalului ( organizare administrati#a sociala' rol de bolna# si rol de pacient'

ne#roza de spital ) (nsasi institutia spitaliceasca' din punctul de #edere al organizarii administrati#a sociala' ridica unele probleme celor' care fara #oia lor' sunt obligati sa si-o insuseasca. $stfel sistemul de functionare a unui spital' care dealtfel este deser#it de catre alti oameni' este un factor de stres'

datorita faptului ca e!ista o oarecare rigurozitate' restrictii' reguli stricte si care in combinatie cu unele reactii mai zgomotoase ale unor bolna#i suferinzi amplifica starea de disconfort. 1aca mai adaugam timpii de asteptare' birocratia completarii documentelor medicale' aglomeratia de pe holuri si frustrarile celor mai nerabdatori putem spune ca tabloul creat de institutia spitaliceasca nu este una idilica. (n societate fiecare dintre noi *ucam un rol. Cel profesional' de parinte' frate' sot' prieten dar si cel de pacient uneori din pacate. (n mod e#ident ca este cel mai nedorit rol pe care cine#a si l-ar dori dar totusi se mai intampla ca starea de sanatate sa se altereze si chiar sa degenereze in afectiuni ce necesita asistenta medicala spitalicesca. (n acest moment se declanseaza rolul de pacient care pentru ma*oritatea oamenilir este inedit si foarte greu de acceptat. %ste necesara o perioada de timp ca aceasta stare pasagera sa fie insusita si aplicata in mod natural si depinde foarte mult de cei care asigura asistenta medicala ca pacientul sa reactioneze conform con#ingerilor sale poziti#e in interpretarea acestui tip de rol. 8e#roza este o afectiune psihogena in care simptomele sunt e!presia simbolica a unui conflict psihic a#andu-si radacinile in istoria subiectului si se caracterizeaza prin compromisuri intre dorinta si aparare. 8e#roza de spital este des intalnita la pacientii care in timpul copilariei au petrecut suficient de mult timp in institutia spitaliceasca' unde au suferit tot felul de inter#entii medicale sau au intrat in contact cu suferinta altor pacienti ca i-au impresionat in mod negati#. Chiar si izolarea de societate poate pro#oca acest tip de ne#roza prin restrictiile ce pot aparea in timpul procesului curati#. 1.4 S!res si "is+un#!ion li! !i 1upa cum se stie stresul este o stare patologica de incordare sau tensiune neuropsihica' pro#ocat de factori de mediu ce au ca si consecinta reactii anormale de raspuns si aparare ale organismului uman. &rintre cei mai importanti factori de stres intalnim : zgomotul prin intensitate si natura lui' caldura e!cesi#a' aglomeratia urbana' diferentele de presiune atmosferica' di#ortul' schimbarea locului de munca' decesul unui membru al familiei sau al unei persoane apropiate' frigul e!cesi#' imobilizarea in#oluntara etc. Stresul este un fenomen ce nu poate fi e#itat' astfel psihologii au cautat strategii de control sau a*ustare a stresului. %ste #orba despre ceea ce este denumit generic ''coping... Copingul desemneaza un efort cogniti# si comportamental de a reduce' stapani sau tolera solicitarile interne sau e!terne care depasesc resursele personale. (3azarus' Fol9man' 1:;<).

$naliza acestei definitii pune in e#identa o caracteristica esentiala: copingul este ilustrarea faptului ca stresul se manifesta numai din relatia dintre subiect si situatie' fiind de neconceput in afara triadei actiune-cognitie-comportament dizadaptati#. &ercepute din afara uneori ca mecanisme de ''autoinselare=' tehnicile de coping de acest tip sunt frec#ent 6ntalnite in clinica. Supraestimarea sanselor de #indecare si minimalizarea simptomelor ce anunta un prognostic prost (e!. scaderea accentuata in greutate la un bolna# neoplazic' etc.) sau optimismul ne*ustificat' denumite generic ''iluzii poziti#e= au o certa contributie modulatoare in relatia cu stresul produs de boala. 8u de putine ori' un sir de e#aluari sau distorsiuni de acest tip' pot fi urmate de ree#aluari ce nu se mai adreseaza situatiei initiale' ci celei imaginate' construite mental de bolna#. $cest fenomen atinge un apogeu in cazul constituirii anumitor boli psihice' si e!plica departarea tot mai accentuata de realitate a acestor pacienti. (l putem intalni insa si in di#erse boli somatice' cu impact psihologic real' situatie in care se poate a*unge la agra#area prognosticului initial. (n practica' chiar si aplicarea e!clusi#a si neselecti#a a unei singure tehnici adaptati#e' duce in mod ine#itabil la dizadaptare si rupere de realitate. $tribute esentiale ale mecanismelor cogniti#e de coping la o persoana sanatoasa il reprezinta fle!ibilitatea si adec#area. +ulnerabilitatea la stres este data in mod special de predispozitii situationale sau unele afectiuni psihice pe care fiecare indi#id le poseda. $stfel o perioada de oboseala prelungita fizica sau psihica' predispune organismul la stres ai usor decat in cazul in care indi#idul este odihnit sau sistemul ner#os nu este afectat de afectiuni specifice. ,ecanismele de coping dau un raspuns direct ( eliminarea sursei de pericol sau simpla reducere a perceptiei de pericol ) si au ca scop adaptarea organismului de a face face fata situatiei si pentru a o stapani. 3ocus al controlului reprezinta atitudinea fata de originea presupusa ( e!terna sau interna ) a intaririlor agreabile sau dezagreabile asupra unor persoane' lucruri sau situatii pe care le intalnim. "ermenul de ''locus de control= a fost lansat de >otter (1:??) si desemneaza ''modul in care o persoan/ isi e!plica succesul sau esecul' prin cauze de tip intern sau e!tern' controlabile sau necontrolabile=.(>otter' @. .''Aeneralized e!pectancies for internal #ersus e!ternal control of reinforcement=' &sBchological ,onographs' ;C' 1-12;). 3ocusul de control intern reprezinta con#ingerea ca responsabilitatea pentru esec' respecti# meritul pentru succes stau in defectele' erorile' respecti# in aptitudinile si calitatile persoanei respecti#e' si au o prea mica legatura cu intamplarea sau factori de presiune din afara' in timp ce

locusul de control e!tern se refera la con#ingerea ca sursa e#enimentelor (poziti#e sau negati#e) se gaseste in soart/' destin sau puterea altora. 3ocusul de control intern este protector in stresul psihic acut si cronic' prin recepti#itatea crescuta a persoanei la informatiile din mediu cu #aloare adaptati#a' prin rezistenta la presiunile e!terne' ca si prin gradul crescut de anga*are in situatie. 3ocusul de control e!tern este asociat cu o proportie mai mare de insatisfactii' si cu o predispozitie neta spre an!ietate si depresie. %!ista o #ariabilitate transculturala a locusului de control' care #ine din normele de presiune culturala si sociala specifice unui anumit tip de societate (e!.locus de control intern - e!primabil in autonomie timpurie' independenDa' responsabilitate) si strategiile agresi#e de coping sunt incura*ate in societatile moderne de tip occidental' iar locusul de control e!tern si strategiile pasi#e' de tip ''Capul plecat sabia nu-l taie= sau ''Ce ti-e scris' in frunte ti-e pus=' in societatile de tip traditional). Tr s !uri imunogene le %erson li! !ii - -ptimismul actioneaza in doua directii : minimalizarea gra#itatii e#enimentelor si supraestimarea propriilor resurse de a le face fata. (n plus' umorul este o strategie de a*ustare capabila si ea de a reduce e#enimentele stresante4 >ezistenta (robustetea) reprezinta o aptitudine a indi#idului de a fi neobosit' implicandu-se in 3ocul de control intern sinonim cu mentalitatea indi#idului conform careia tot ce i se intampla i acti#itati di#erse cu multa curiozitate' gust pentru risc si pentru schimbare 4 se datoreaza lui in buna masura si ca aceasta responsabilitate il obliga sa actioneze energic pentru indreptarea unor situatii nefa#orabile' neasteptand de la altii rezol#are 4 $utoeficacitatea reprezinta o #iziune a subiectului asupra e#enimentelor stresante' potri#it careia subiectul considera ca e#enimentele cu rol stresant pot fi modificate' atenuate sau chiar preintampinate de catre orice indi#id si nu se afla la discretia intamplarii' subiectul considera ca poate stapani sau limita actiunea noci#a a unor astfel de e#enimente. 0morul.

Tr s !uri "isimogene le %erson li! !ii

a) Firea an!ioasa: - prezinta stare de neliniste' tema' chiar frica nemoti#ata de e!istenta unui pericol real4 - stil percepti# #igilent-e#itant4 - angoasa este o stare afecti#a cu continut somatic intens e!primat (dificultatea de a respira)

concomitent cu o mare tristete4 - an!ietatea este un prim stadiu al angoasei sau o angoasa fara manifestari neuro-#egetati#e4 - an!ietatea are diferite consecinte somatice: dispnea (hiper#entilatie)' hipersudoratia' tremorul si insomnia4 - e!ista o an!ietate normala si una patologica sau ne#rotica' ultima fiind caracterizata printr-o hipereactie a unui subiect fata de o cauza presupusa4 - e!ista si o an!ietate reacti#a care este o an!ietate intensa' disproportionata si moti#ata de o cauza *ustificata4 - an!ietatea de caracter - dimensiune a personalitatii unui subiect inclinat in mod obisnuit spre an!ietate b) &ersonalitatea depresi#a: - insoteste unele boli si *oaca rol etiologic in unele boli (cancer) prin efectul imunosupresi# asupra celulelor4 - la omul bolna# starea de depresie este tradusa prin senzatii de neputinta' de pierdere a energiei #itale' sentimente de autorepros' culpabilitate si desconsiderarea propiilor #alori4 - corelatele somatice ale depresiei sunt: scaderea apetitului' scaderea in greutate' insomnia' hipersomnia' pierderea energiei (oboseala la trezire)' prezenta a numeroase si #ariate forme de dureri4 - depresia mascata are o multitudine de simptome fizice ce pot constitui masca unei depresii pe care pacientul o ascunde4 - depresia poate atinge ma!imul prin inclinatia spre suicid a subiectului c) 8e#rozismul - include an!ietatea' ostilitate' izolare' impulsi#itate' culpabilitate' sensibilitate4 este asociat cu boli somatice.

, #!orii "e ris# %en!ru %ro+esi me"i# l 1 ,unca asistentilor este foarte dificila si este considerata cu risc de imbolna#ire. &ersonalul medical este e!pus bolilor contagioase' radioacti#itatii si substantelor chimice agresi#e. (n aceasta profesie efortul fizic si psihic depus este foarte mare. "rebuie sa manipuleze pacienti cu greutate mare si' adesea' este stresat de responsabilitatea pe care o are fata de pacienti. %fectul acestor factori de risc asupra asistententilor este di#ers. ,ulte dintre efecte apar dup/ un timp foarte mare de la e!punere. 1e e!emplu' terapia cu citostatice sau radioterapia poate a#ea efecte negati#e abia dupa cate#a decade.

&e langa efortul fizic si riscul asociat infectiilor' o problema foarte gra#a o reprezinta stresul psihic. Stresul fizic si psihic sunt factori de risc pentru accidentele de munca si pot a#ea repercursiuni gra#e. Chiar daca medicii e!amineaza pacientii si efectueaza inter#entiile chirurgicale dificile' asistentii sunt aceia care au contact permanent cu pacientul. $cestea' pe langa acti#itatea profesionala care include administrarea medicatiei' a in*ectiilor' asigura pacientilor' de asemenea' suport psihic' ser#icii minore si o atentie constanta. %i trebuie sa fie disponibili' atunci cand pacientul are ne#oie de a*ustarea patului' cand trebuie mutat din pat sau cand are ne#oie sa i se dea ce#a de pe noptiera. 3a fel de important ca si epuizarea fizica a asistentilor este stresul psihic la care acetia sunt supusi in timpul programului de lucru. &roblemele legate de stres sunt adesea uitate' mai ales in departamentele de terapie intensi#a sau oncologie. 3a fel este si in departamentele de geriatrie sau in clinicile de bolna#i cronici. Cerintele ridicate la locul de munca' necesitatea de a oferi performante ma!ime' lipsa personalului medical calificat' salariile mici sunt factori de stres care contribuie la oboseala si epuizarea personalului. -boseala pe termen lung de#ine cronica si se asociaza cu isto#irea si scaderea rezistentei la oboseala. &ot rezulta boli mentale si fizice gra#e. $sistentii sunt cei mai afectati de sindromul urn-out datorita stresului pe termen lung. (n ultimul timp' se #orbeste despre acest sindrom asociat progresului. $fecteaza' in general' persoanele cu profesii ce presupun comunicare. Sindromul se asociaza cu depresia' pierderea increderii in propria persoana' sentimentul de singuratate. 0n mediu de lucru placut si un echipament adec#at contribuie la reducerea stresului personalului medical. Folosirea culorilor potri#ite reduce semnificati# oboseala si creste randamentul muncii. 3a polul opus' un design inadec#at poate ingreuna acti#itatea asistentilor medicali si a medicilor.

, #!orii "e ris# %en!ru %ro+esi me"i# l 1 ,unca asistentilor este foarte dificila si este considerata cu risc de imbolna#ire. &ersonalul medical este e!pus bolilor contagioase' radioacti#itatii si substantelor chimice agresi#e. (n aceasta profesie efortul fizic si psihic depus este foarte mare. "rebuie sa manipuleze pacienti cu greutate mare si' adesea' este stresat de responsabilitatea pe care o are fata de pacienti. %fectul acestor factori de risc asupra asistententilor este di#ers. ,ulte dintre efecte apar dup/ un timp foarte mare de la e!punere. 1e e!emplu' terapia cu citostatice sau radioterapia poate a#ea efecte negati#e abia dupa cate#a decade. &e langa efortul fizic si riscul asociat infectiilor' o problema foarte gra#a o reprezinta stresul psihic. Stresul fizic si psihic sunt factori de risc pentru accidentele de munca si pot a#ea repercursiuni

gra#e. Chiar daca medicii e!amineaza pacientii si efectueaza inter#entiile chirurgicale dificile' asistentii sunt aceia care au contact permanent cu pacientul. $cestea' pe langa acti#itatea profesionala care include administrarea medicatiei' a in*ectiilor' asigura pacientilor' de asemenea' suport psihic' ser#icii minore si o atentie constanta. %i trebuie sa fie disponibili' atunci cand pacientul are ne#oie de a*ustarea patului' cand trebuie mutat din pat sau cand are ne#oie sa i se dea ce#a de pe noptiera. 3a fel de important ca si epuizarea fizica a asistentilor este stresul psihic la care acetia sunt supusi in timpul programului de lucru. &roblemele legate de stres sunt adesea uitate' mai ales in departamentele de terapie intensi#a sau oncologie. 3a fel este si in departamentele de geriatrie sau in clinicile de bolna#i cronici. Cerintele ridicate la locul de munca' necesitatea de a oferi performante ma!ime' lipsa personalului medical calificat' salariile mici sunt factori de stres care contribuie la oboseala si epuizarea personalului. -boseala pe termen lung de#ine cronica si se asociaza cu isto#irea si scaderea rezistentei la oboseala. &ot rezulta boli mentale si fizice gra#e. $sistentii sunt cei mai afectati de sindromul urn-out datorita stresului pe termen lung. (n ultimul timp' se #orbeste despre acest sindrom asociat progresului. $fecteaza' in general' persoanele cu profesii ce presupun comunicare. Sindromul se asociaza cu depresia' pierderea increderii in propria persoana' sentimentul de singuratate. 0n mediu de lucru placut si un echipament adec#at contribuie la reducerea stresului personalului medical. Folosirea culorilor potri#ite reduce semnificati# oboseala si creste randamentul muncii. 3a polul opus' un design inadec#at poate ingreuna acti#itatea asistentilor medicali si a medicilor.

Com%or! men!e %ro!e#!o re si "e ris# Consumul "e l#ool 1e cele mai multe ori consumarea de bauturi alcoolice nu cauzeaza probleme dar consumarea lor peste limita poate fi daunatoare. Cel mai important este sa stim sa delimitam pana unde merg beneficiile si unde inter#in riscurile. Conform unor studii barbatii nu ar trebui sa consume zilnic mai mult de E-< unitati de alcool iar femeile 2-E (o unitate de alcool reprezentand 1C ml de alcool pur). 1upa un episod de consum e!cesi# de alcool' se recomanda abtinerea de la consum cel putin <; de ore

pentru a permite organismului sa isi re#ina. $ceasta este doar o masura temporara iar cei care consuma frec#ent bauturi alcoolice in cantitati mari ar trebui sa apeleze la un a*utor profesionist. P r!i#ul ri! !ile l#oolului $lcoolul este utilizat in acelsi timp ca substanta psihoacti#a si aliment. $lcoolul consumat in cantitati mici este sa#urat de cei care apreciaza gustul si aroma bauturii respecti#e si de cei ce beau la ocazii. (ntre trecerea de la un consum inofensi#' realizat in cantitati moderate la consumul e!cesi# de alcool este un pas foarte mic. %!ercitadu-si functia de aliment' un 1 g de alcool are o #aloare calorica de 2: 9@' detinand astfel o puternica #aloare nutriti#a' insa fara sa contina substante necesare unei alimentatii sanatoase' echilibrate. $cesta este si cauza din care bautorul poate obtine mai multa energie decat are ne#oie. 1e e!emplu' un litru de bere are o #aloare calorica de apro!imati# 2CCC 9@' acoperind astfel 2CF din necesarul zilnic de energie al unui barbat ce presteaza o acti#itate cu eforturi fizice medii. Cam tot atata putere calorica este continuta in C'G l de #in sau C'2H l de spirtoase. Ca particulariatate principala a alcoolului este faptul ca nu este pri#it ca fiind un drog ci ca parte integranta din #iata' cultura si economia noastra' astfel omitandu-se pericolele ce #in odata cu abuzul. E+e#!e su%r org nismului rezultand into!icatia. &esoanele care au abuzat de alcool isi #or pierde concentrarea' abilitatea de a se e!prima coerent sau de a-si mentine echilibrul4 #or fi dezorientate si confuze. (n functie de persoana' into!icatia poate face consumatorul e!trem de prietenos si #orbaret sau foarte agresi# si ner#os. +iteza de reactie este diminuata dramatic' moti# pentru care este interzisa conducerea auto#ehiculelor dupa $lcoolul incetineste functionalitatea sistemului ner#os central4 blocheaza o parte din mesa*ele care ar trebui sa a*unga la creier alterand astfel perceptiile' emotiile' miscarea' #ederea si auzul persoanei. (n cantitati moderate alocoolul poate a*uta persoana sa fie mai rela!ata si mai putin an!ioasa. (n cantitati mai mari alcoolul pro#oaca modificari ma*ore la ni#elul creierului astfel consumarea de bauturi alcoolice. Cand sunt consumate cantitati foarte mari de alcool intr-o perioada de timp scurta poate rezulta into!icatia cu alcool. (nto!icatia cu alcool este e!act ceea ce spune si denumirea sa: corpul de#ine into!icat cu o cantitate mult prea mare de alcool. +oma #iolenta este unul din primele semne ale into!icarii cu alcool4 somnolenta e!trema' inconstienta' dificultati in respiratie' glicemie e!trem de scazuta' palpitatii si chiar decesul sunt rezultate ale into!icarii cu alcool.

S! re "e e-rie! !e Starea de ebrietate denumita in limba*ul popular ''betieI reprezinta o tulburare pasagera a consumatorului' cauzata de factori e!terni si a#and un substrat organic. "ipul de reactie in cazul starii de ebrietate este influentat de mai multi factori precum starea fizica si psihica a consumatorului' gradul de toleranta asupra alcoolului cat si factorii perturbatori ai mediului e!tern. In s! re "e e-rie! !e % r o serie "e mo"i+i# ri: ,odificarile neuro-#egetati#e se #or manifesta prin #asodilatatie' modificarea pulsului' greturi si #arsaturi' tulburari ale termoreglarii' pierderea controlului asupra sfincterelor.$ceaste modificari de#in tot mai e#idente cu accentuarea stari de ebrietate. (n functie de gradul de alcoolemie' se #or diferentia: stari de ebrietate usoare (C'H - 1'HJ)' medii (1'H - 2'HJ) si a#ansate/coma alcoolica (peste 2'HJ). ,odificarile insa #or fi foarte diferite de la o persoana la alta aflata in aceeasi stare' tinand cont mai ales de gradul de obisnuinta in consumarea de bauturi alcoolice. &entru tratarea abuzului si a dependentei de alcool' pacientul trebuie in primul rand sa accepte ca are o problema' sa caute tratamentul si sa coopereze cu psihiatrul si psihoterapeutul sau. "ratamentul initial necesita dezinto!icarea' urmata apoi de psihoterapie' in scopul reducerii riscului recaderilor. &sihoterapeutul #a urmari in mod special cresterea moti#atiei bolna#ului pentru mentinerea abstinentei si #a utiliza strategii referitoare la comportamentul acestuia in raport cu ocaziile intempesti#e pentru consumul de alcool. 1e multe ori este necesara si terapia familiala' focalizata asupra descrierii efectelor pe care le are consumul de alcool al pacientului asupra restului membrilor familiei. Consumul "e !u!un %fectele consumului de tutun asupra sanatatii sunt semnificati#e' depinzand de felul in care tutunul este consumat (fumat' aspirat sau mestecat)' precum si de cantitatile utilizate. &rincipalele efecte ale fumatului de tutun (principala modalitate de consum) sunt marirea riscului de cancer la plamani si de boli cardio-#asculare. >iscul cel mai important al consumului de tutun il prezinta asupra sistemului cardio#ascular' mai precis fumatul este unul dintre cei mai importanti factori de declansare a infarctul miocardic (atacul de cord)' boli ale sistemului respirator' precum bronhopneumonie obstructi#a cronica ( &-C)' cancer' in special cancer la plamani sau cancer la laringe sau gura.

$paritia impotentei este cu aproape ;HF mai mare la fumatori decat la nefumatori' fiind o cauza ma*ora pentru problemele cu erectia. Fumatul cauzeaza impotenta pentru ca duce la ingustarea arterelor sanguine.

E+e#!ele ni#o!inei su%r org nelor .i #reierului: dificultati de in#atare dificultati de concentrare si scaderea capacitatii de memorare tulburari emotionale scaderea rezistentei organismului la infectii prin afectarea sistemului imunitar cresterea pulsului si a ritmului respiratiei incetinirea acti#itatii musculare si a refle!elor creste probabilitatea de a forma ''dopuri=' ''cheaguri= de sange ceea ce poate duce la infart miocardic incetinirea reactiilor modificari ale dispozitiei afecti#e colite Ki ulcere artrite Ki artroze afectiuni ale aparatului circulator infectii respiratorii cronice' di#erse afectiuni ale aparatului respirator scaderea apetitului si diminuarea comportamentului se!ual tulburari ale sarcinii si nasterii' influente asupra noului nascut (nastere prematura' a#orturi spontane' dificult/ti in dez#oltarea fizica Ki psihica a fatului). Cum se %o !e %re/eni +um !ul Starea de sanatate este principala resursa pentru orice proiect de #iata. eneficiile renuntarii la fumat sunt: dobandirea unei forme fizice mai bune prin rezistenta organismului respiratie placuta' hainele nu #or mai emana mirosul neplacut de tutun dantura si degetele nu #or mai fi ingalbenite se economiseste zilnic o suma de bani e#itarea riscului unei boli gra#e' adesea irecuperabile durata de #iata se poate prelungi. Consumul "e "roguri &roblema drogurilor constituie marea pro#ocare pentru educatia secolului LL(. 1e cele mai multe ori' daca nu se inter#ine eficient' consumul si dependenta de droguri sunt drumul spre boala si pierderea progresi#/ a eului. Drogurile - sunt substante solide' lichide sau gazoase' care odata absorbite de organism perturba una sau mai multe functii importante' de cele mai multe ori iremediabil' si care influenteaza negati# starea de sanatate' sentimentele Ki perceptia. Consumul abuzi# al unei astfel de substante poate pro#oca mai multe tipuri de tulbur/ri:

1. Fizice' atunci cand' ca urmare a gradului lor de to!icitate' dauneaza organismului persoanei care le consuma. %!: consumul regulat de tutun poate cauza bronsite cronice. 2. &sihologice' atunci cand au un efect negati# asupra echilibrului personal' psihologic sau de adaptare sociala. %!: cazul cuplurilor conflictuale datorita abuzului de alcool. De%en"en! "e "roguri ) reprezinta ne#oia continua si imperioasa de administrare a drogului pentru a produce anumite senzatii dorite sau pentru a impiedica instalarea unor efecte dureroase atunci cand nu mai este luat. 8eadministrarea regulata a drogului este asociata cu o stare de rau general. Toler n! - reprezinta proprietatea organismului uman de a se adapta la substante straine administrate droguri' medicamente' alcool4 apare astfel tendinta de a lua doze cat mai mari pentru a obtine aceleasi efecte. Se/r 0ul - desemneaza totalitatea simptomelor fizice si psihice care apar atunci cand persoana este pri#ata de substanta de care a de#enit dependenta. Conse#in!ele #onsumului "e "roguri sun! mul!i%le: 1. Cele "e or"in me"i# l se re+er l urm !o rele +e#!iuni: hepatita4 tuberculoza4 sifilis4 afectiuni cardio-respiratorii4 tulburari endocrine4 insuficienta renala4 infectii si afectiuni ale pielii4 complicatii psihiatrice iluzii' halucinatii terifiante' perceptia alterata a timpului si a distantei4 S(1$4 supradoza poate a#ea efecte letale.

2. Pe %l n %si'ologi# % r re #!ii "e:

panica4 an!ietate4 depresie4 suspiciune si tendinte paranoice4 agresi#itate4 labilitate emotionala4 tulburari de comportament4 instrainare de propria persoana si afectarea imaginii de sine4 modificari de personalitate care pot duce la suicid sau omor4 scaderea performantelor intelectuale.

&. In s+er so#i l #onsumul "e "roguri re # e+e#!e: deteriorarea progresi#a a relatiilor sociale4 cresterea riscului de e!cludere sociala4 diminuarea sanselor de reintegrare sociala si profesionala4 suferinta familiei si a ade#aratilor prieteni4 dezinteres in relationarea cu ceilalti4 implicarea in acti#itati infractionale cand se afla sub influenta drogului sau pentru a-si procura doza de stupefiante. 0n rol important in preintampinarea consumului de droguri il au parintii' care trebuie sa-si educe copiii corespunzator din punct de #edere moral si spiritual' pregatindu-i pentru a face fata realitatilor dure ale #ietii. $tmosfera sanatoasa din familie' dragostea' afectiunea' comunicarea intre parinti si copii' constituie astfel principalul aliat in lupta impotri#a acestui flagel. S! re "e s n ! !e si " %! re $daptarea este strans relationata cu promo#area starii de sanatate si cu pre#enirea tulburarilor (bolilor). $daptarea ne prote*eaza prin: 1.eliminarea sau modificarea conditiior care creeaz/ probleme4

2.perceperea controlului semnificatiei trairilor intr-o maniera prin care sa se neutralizeze caracterul ei problematic4 E. pastrarea consecintelor emotionele ale problemelor in limite controlabile. Fiecare persoana este responsabila de starea sa de sanatate. &rintr-o dieta adec#ata' e!ercitii fizice' managementul stresului si e#itarea adictiilor' indi#izii pot promo#a acti# propria lor sanatate mai mult decat prin pasi#a e#itare a bolilor.

A" %! re l s!res $daptarea este strans relationata cu promo#area starii de sanatate si cu pre#enirea tulburarilor (bolilor). $daptarea ne prote*eaza prin: 1.eliminarea sau modificarea conditiior care creeaz/ probleme4 2.perceperea controlului semnificatiei trairilor intr-o maniera prin care sa se neutralizeze caracterul ei problematic4 E. pastrarea consecintelor emotionale ale problemelor in limite controlabile. Fiecare persoana este responsabila de starea sa de sanatate. &rintr-o dieta adec#ata' e!ercitii fizice' managementul stresului si e#itarea adictiilor' indi#izii pot promo#a acti# propria lor sanatate mai mult decat prin pasi#a e#itare a bolilor. M !'ne12 A1#o#32 Pug'2 Curle!!e si C nnell (1456) au sugerat c/ patternurile de adaptare se pot di#ide 6ntr-o categorie de stresori pre#enti#i si o categorie de stresori combati#i. Formula lor include patru tipuri: 1.e#itarea stresorilor prin adaptarea #ietii 2.adaptarea ni#elului cererii E.6ndep/rtarea stresului indus de patternurile comportamentale <.descoperirea resurselor adapt/rii. Categoria stresorilor combati#i include cinci tipuri: 1.manifestarea stresului 2.st/pMnirea resurselor

E.atacarea stresorilor <.tolerarea stresorilor H.sc/derea iritabilit/tii. Comportamentele de adaptare pot fi 6mp/rtite 6n patru dimensiuni independente: 1.acti#-pasi# (discutMnd direct actiunea' tratMnd despre stresori sau e#itMnd stresorii) 2.cogniti#-emotional (controlMnd stresorii anga*ati 6n acti#itatea cogniti#/ sau tinMnd de sfera emotional/' catarsisul si e!presia) E.controlul (mentinMnd 6n aparent/ controlul personal asupra stresorilor) <.actiunea psihologic//actiunea social/ (sfera autorealiz/rii sau suportul social).

A" %! re l s!res in"i/i"u l 8i#elul de aspiratie si ni#elul de posibilitati / resurse 8i#elul de aspiratie reprezinta scopurile pe care subiectul isi propune sa le atinga intr-o acti#itate sau o sfera de acti#itati in care este anga*at profesional' social sau intelectual. 8i#elul de posibilitati /resurse reprezinta ansamblul de mi*loace teoretice si materiale ale indi#idului' necesare si suficiente pentru indeplinirea scopurilor propuse in concordanta cu ni#elul de aspiratie 7e/oile lui R l%' : afiliere' securitate' noutatea e!perientei $filierea este trebuinta manifestata printr-o tendinta a subiectului de a se simti apropiat unei persoane care ii seamana sau il iubeste ' cu care cooperarea sau schimburile sa-i fie agreabile' de a-i placea acestei persoane ' de a-i castiga increderea si afectiunea ' de a ramane in mod fidel atasat unui prieten. Securitatea se e!prima prin declansarea pulsiunii de aparare specifica fiecarui indi#id in parte respecti# capacitatea de reactie si raspuns in situatie de stres.

8outatea e!perientei este strans legata de rezistenta la schimbare specifica tuturor indi#izilor la momentul aparitiei unor elemente noi in derularea unor acti#itati de natura profesionala' sociala sau intelectuala si reprezinta capacitatea de modificare si dez#oltare a ariei de cunostinte prin aprofundare.

A" %! re #ole#!i/ l s!res a) >ezol#area situatiilor conflictuale b) $pelul la reteaua de suport social c) Cresterea autocontrolului d) &re#enirea burn-out-ului profesional Conflictul reprezinta situatia in care un grup de subiecti este supus unor tendinte cogniti#e si emotionale de sens contrar. >ezol#area situatiilor de conflict reprezinta capacitatea prin care subiectii grupului reusesc sa se armonizeze atat din punct de #edere cogniti# cat si din punct de #edere emotional in scopul obtinerii de rezultate poziti#e in cadrul unei sarcini de lucru propuse. >eteaua de suport social *oac/ atMt un rol general protecti# si stimulati# (6ntretinere si stimulare e!istentei firesti' s/n/toase' poziti#e)' cMt si un rol de Ntampon= fat/ de stresori. %l arat/ importanta acestui rol de tampon pentru s/n/tatea general/' precum si pentru cea psihic/' 6n special 6n situatiile de criz/. -mul tr/ieste uneori lungi perioade de stres psihosocial 6n care tamponul realizat de suportul social trebuie s/ aib/ continuitate si durat/' crescMnd astfel integrarea social/ a indi#idului' ridicMnd ni#elul stimei de sine si sentimentul de securitate' operMnd astfel mutatia asupra personalit/tii. 0n indi#id mai puternic #a suporta mai bine e!perientele de stres si deci se #a adapta la un ni#el superior. Cresterea autocontrolului reprezinta capacitatea indi#idului de a-si controla pulsiunile si trairile in cadrul unui conflict astfel incat el sa fie capabil sa se supra#alorizeze in ciuda unor situatii de disonanta cogniti#a si emotionala respecti# in totala contradicitie cu propriile con#ingeri. &re#enirea burn-out-ului profesional reprezinta actiunea de autoeducare si dez#oltare profesionala continua pe tot parcursul carierei in scopul e#itarii rutinei' automatismelor si suprasaturatiei. Cresterea numarului de competente profesionale #a duce in mod nemi*locit la e!tinderea spectrului de acti#itati si astfel se #a obtine o stimulare permanenta a interesului asupra propriei dez#oltari.

Tul-ur ri +un#!ion le $cestea reprezint/ 7modific/ri ample Ki durabile ale proceselor fiziologice= sub acDiunea unor factori conflictuali' stresanDi. 1up/ Oeiss' pentru a fi considerate tulbur/ri psihosomatice' orice disfuncDie sau boal/ trebuie s/ r/spund/ la trei criterii: 1) incidenDa unor e#enimente suficient de stresante pentru a le genera4 2) #erificarea acestui efect patogen al acestor tipuri de stresori Ki la alte persoane4 E) posibilitatea stabilirii unei leg/turi de cauzalitate 6ntre un anumit tip de stresor Ki anumite simptome somatice. ,ecanismul producerii acestor boli funcDioneaz/ la ni#elul S.8.C. Ki const/ 6n codific/ri ale diferitelor st/ri tensionale ner#oase' de origine psihologic/ (e!perienDe de #iaD/ traumatice' st/ri conflictuale interpersonale'etc) 6n simptome Ki tulbur/ri somatice. %le apar episodic la omul s/n/tos' sunt predominant funcDionale (deci re#ersibile)' mai ales 6n fazele iniDiale dar' pe m/sura reiter/rii' las/ urme tot mai #izibile' producand leziuni' de#enind predominant organice' acest proces realizandu-se dup/ schema: !ul-ur re neuro%si'i#8 !ul-ur re +un#9ion l8 l!er re org ni#8

Fisa biografica >eprezinta documentul medical in care sunt e#identiate' in baza declaratiei bolna#ului sau a membrilor familiei respecti# a celor din antura*ul pacientului' traume' accidente' #iolente sau carente afecti#e ce pot influenta intr-o oarecare masura succesul terapeutic. %ste important de a#ut in #edere ca orice informatie de acest gen poate influenta in mod hotarator modalitatea in care se abordeaza un diagnostic respecti# planul de tratament a#and in #edere ca un cumul de mai multe afectiuni deschide un spectru mai larg de abordari din punctul de #edere al terapiei optime. >aspunsuri somatice ale emotiilor. >espiratorii ( rinoree' stranut in sal#e' crize de astm ' hiper#entilatie ) $ceste raspunsuri somatice ale emotiilor sunt datorate in principiu contractiilor musculare aberante sub influenta semnalelor ner#oase si duc la ingreunarea respiratiei. 1e cele mai multe ori sunt pro#ocate de momente emotionale cu #alenta negati#a ( plansul ca si efect a unui soc psihic ) dar apar

la persoanele care au in plus si o afectiune sau o predispozitie pentru unele afectiuni pulmonare in combinatie cu elemente de mediu specifice. Cardio#asculare ( tahicardie' )"$' crize angioase' lipotimii ' constrictie-paloare / #asodilatatie eritem cutanat ) Ca si in cazul precedent starile emotionale puternice pot pro#oca la anumite persoane reactii somatice dar trebuie luata in calcul si o predispozitie a pacientului pentru asemenea fenomene. )ipertensi#ii' bolna#ii care au suferit inter#entii chirurgicale pe cord deschis dar si cei cu afectiuni psihice mai mai mult sau mai putin e#idente #or face subiectul acestor manifestari. >iscul pierderii de cunostinta si implicit producerea de accidente prin cadere si contact cu solul in asemenea situatii este e#ident. 1igesti#e ( pilorospasm' dischinezii biliare' hipersecretie )C3' hiperperistaltism ) $ceste reactii au loc in tubul digesti# si au ca origine momente cruciale in #iata ( sustinere de e!amene' pierderea unei persoane apropiate' intalniri de importanta ma*ora cu amanare etc). ,a*oritatea au ca efect o degradare e#identa a stabilitatii functionale a organismului intr-un timp foarte scurt deoarece apar episoade dureroase iar tabloul clinic de suferinta este usor de obser#at. Contractiile musculare sau durerile abdominale sunt e#idente si duc de cele mai multe ori la contorsionarea corpului ce impune izolarea subiectului pentru o perioada scurta de timp si administrarea unei medicatii cu efect antispastic. 0rogenitale ( colici renoureterale' tulburari de dinamica se!uala ) (nfluenteaza aparatul urogenital prin aparitia unor contractii la ni#elul bazinului si imposibilitatea controlului mictiunii ( face pe el de frica ). "ulburarile de dinamica se!uala sunt e!primate prin imposibilitatea obtinerii erectiei la barbati ceea ce duce la insatisfacerea unui act se!ual complet iar la femei modificarea in sens negati# a libidoului ceea ce poate duce la imposibilitatea obtinerii orgasmului. ,etabolice ( anore!ia' bulimie' obezitate' hiperglicemie ) (n cazul dereglarilor metabolice se poate #orbi de dorinta de echilibrare emotionala. (n cazul emotiilor puternice de factura negati#a supraalimentarea sau subalimentarea sunt de cele mai multe ori N solutia

sal#atoare N pentru pacient . 1e fapt aceste solutii e!treme nu fac decat sa adanceasca starea psihica alterata prin degradarea elechilibrului metabolic. Subnutritia sau supranutritia ( asociata cu un ni#el ridicat al glicemiei ) #or duce in mod sigur la o sensibilizare a sistemului ner#os si implicit o reactie anormala la emotiile puternice. $fectiuni de etiologie psihogena : boala ulceroasa' colon iritabil' dermatite atopice' astm bronsic' cardiopatia ischemica' )"$' tulburari menstruale . oala ulceroasa este o afectiune digesti#a care se caracterizeaza din punct de #edere anatomic printr-o ulceratie a mucoasei stomacului sau duodenului. Aeneza ei se afla intr-o hipersecretie gastrica pro#ocata de cele mai multe ori de catre stari psihice patologice si de un dezechilibru alimentar prin subalimentare. Cresterea acti#itatii psihice duce in mod implicit la o hipersecretie gastrica care pe un fond de alimentatie deficitara sau lipsa alimentatiei pentru perioade lungi de timp produce leziuni la ni#elul mucoasei gastrice. Sindromul colonului iritabil nu este o boala propriu-zisa' ci mai degraba o tulburare functionala cu proiectie psihogena ce afecteaza' diferite portiuni ale tubuluidigesti#. Colonul iritabil se manifesta prin modificarea tranzitului intestinal: fazele de contractie si de rela!are a muschilor intestinali sunt fie prea rapide' antrenand episoade de diaree' fie prea lente' cauzand constipatie. 1ermatita atopica sau neurodermita se manifesta prin aparitia unor iritatii la ni#elul dermei fara sa aiba o cauza e#ident contagioasa. Se datoreaza unor disfuctii ale sistemului ner#os si de aceea tratamentul este strans legat de reechilibrarea functiilor psihice. Celelalte afectiuni cu o cauza psihogena e#identa au ca mecanism de declansare spasmul muscular sau contractiile patologice a muschilor ce actioneaza direct asupra organelor dar trebuie tinut cont si de celelalte elemente de predispozitie sau factorii de mediu ce pot influenta starea de moment a bolna#ului. &sihologia pacientului infirm $sa cum se stie' reactiile psihice ale bolna#ilor depind in cea mai mare masura de tipul de afectiune pe care o acuza . (n cazul pacientilor infirmi reactia psihica este cu atat mai profunda cu cat infirmitatea dobandita este mai mutilanta si aduce pre*udicii ma*ore bolna#ului atat din punct de #edere motric functional cat si estetic. $stfel infirmitatile pot fi dobadite congenital' accidental sau chirurgical cu

scop terapeutic . (n oricare dintre situatii pacientul #a resimti frustrari ma*ore deoarece se #a raporta in permanenta la semenii sai care din punct de #edere anatomic prezinta un aspect integral si nealterat. &entru a compensa acest tip de traire fiecare dintre bolna#i #a incerca sa adopte o pozitie cat mai ferma iar atitudinea lor #a fi de cele mai multe ori' una de eliminare a dependentei fata de ceilalti. $stfel este necesar ca' in timpul actului medical' personalul medical sa pri#easca aceasta situatie cu atentie' respecti# cu multa intelegere si naturalete pentru a nu e!prima sentimente de mila si sa incerce sa ofere bolna#ului posibilitatea de a-si implini singur dorintele prin facilitarea discreta a caii de urmat.

&sihologia con#alescentei Con#alescenta este perioada in care pacientul se recupereaza in urma unei stari patologice abordata si finalizata medical.%ste un timp in care toate functiile psihice si somatice reintra in #alori normale dar putem spune ca totusi e!ista o sensibilitate crescuta ' chiar o #ulnerabilitate la posibilii factori patogeni. 1rept urmare este necesar ca in aceasta perioada de timp sa se acorde o atentie sporita elementelor de mediu ce ar putea influenta recuperarea totala si completa printr-o atitudine poziti#a' orientata catre pacient astfel incat con#alescenta sa fie cat mai scurta. CURSUL 2 TIPURILE PSIHOLOGICE SI :OALA Person li! !e "e !i% A (ndi#izii ce detin personalitatea de tip $ sunt independenti si ies in e#identa prin faptul ca #or sa fie remarcati oriunde se duc. &sihologii ii descriu ca fiind ''buldozere... %i sunt constienti de importanta atitudinii poziti#e' a moti#atiei si a stabilirii unui tel pe care sa il urmeze in #iata. Sunt competiti#i din fire si recunoscuti pentru mintea agera. Cei cu personalitatea $ stiu cand trebuie sa isi asume riscuri si sunt buni antreprenori. $u un caracter pragmatic si rezol#a cu usurinta problemele in momentul in care le blocheaza calea spre succes. +eti descoperi ca acest tip de oameni sunt deschisi catre orice este nou si intampina cu bratele deschise schimbarea fie ca este ea spirituala sau chiar tehnologica. Secretul acestor oameni de succes consta in faptul ca nu le este frica sa isi scoata in e#identa propriile abilitati si personalitatea colorata.

Person li! !e "e !i% C Cel mai bun termen psihologic pentru a-i descrie pe cei care detin personalitatea de tip C este cel de ''cautatori... %i sunt intro#ertitii interesati de detalii care gasesc raspuns la orice problema. "otusi' usurinta cu care fac acest lucru depinde de starea de spirit pe care o au in acel moment. (ndi#izii cu personalitatea de tip C au tendinta sa se retraga din #iata sociala insa se inteleg e!trem de bine si traiesc in armonie cu persoanele de tip ' in ciuda faptului ca acestea se afla la polul opus fata de ei. &ersonificarea tipului este contabilul' programatorul etc. (ndi#izii cu aceasta personalitate #or prefera sa se inchida in propria cochilie' pastrandu-si mereu *udecata obiecti#a si logica in gandire. "rasaturile lor caracteristice sunt natura retrasa si prudenta. >iscurile nu sunt pentru ei. Ti%ologii #ons!i!u!ion le Ti%ologi lui E. ;re!s#'mer (medic psihiatru german) 1esfasurandu-si acti#itatea in cadrul clinicii de neurologie a uni#ersitatii din "ubingen (1:1E1:2?)' si studiind bolna#i psihici' a sesizat o corespondenta intre:

simptomatologia psihocomportamentala aspectul bioconstitutional e!tern.

$stfel' a a*uns la ideea elaborarii unei tipologii pe criterii morfologice' idee ce si-a gasit finalizarea in lucrarea ''Structura corpului si caracterul= (1:21). 3imitata la inceput la 2 tipuri principale' clasificarea lui %.5retschmer #a a*unge in final sa cuprinda E tipuri principale si un tip accesoriu' mai putin indi#idualizat. $cestea sunt: a) %i#ni#)#i#lo!im ) din punct de #edere morfologic se caracterizeaza prin: constitutie orizontala' abdomen #oluminos' obezitate' piele intinsa' fata moale' sistem osos fragil. b) le%!osom < s!eni#= ) s#'i>o!im ) se caracterizeaza prin: constitutie #erticala' trunchi cilindric' cutie toracica plata (turtita)' umeri apropiati si ingusti' cap mic si rotund' muschi si oase subtiri (aspect scheletic)' nas lung si ascutit' paloarea fetei' trasaturi feminine la barbati si masculine la femei.

c)

!le!i#)/ s#os ) se caracterizeaza prin: constitutie fizica proportionata' dez#oltare robusta a sistemului osos si muscular' umeri lati si bazin ingust.

##esoriu este mentionat !i%ul "is%l s!i# reuneste numeroase #arietati dismorfice. Ti%ologi lui S'el"on En"omor+ul </is#ero!oni#= se caracterizeaza printr-o dez#oltare musculara si osoasa sub medie.

Ca talie' aceste persoane sunt bre#iline (tip constitutional' in antropologie' caracterizat prin trup si membre scurte si groase) si adeseori picnice. (n schimb' au #iscerele dez#oltate. Se caracterizeaza' din punct de #edere psihic' printr-o tendinta spre rela!are' gust de comfort' placere de a se odihni' dar si tendinte accentuate de a ceda tentatiilor' mai ales celor alimenate. $u un somn bun si odihnitor' le place sa doarma. Sunt sociabili si buni familisti' tolerabili adeseori. 8u le place prea mult acti#itatea intelectuala. Sunt' in general' persoane pragmatice. Sunt persoane amabile' prietenoase' fara a fi prea dependente de prieteni. >areori sunt lipsite de control. Me>omor+ul <som !o!oni#ul= este un tip masi#' greu' consistent' atletic' pri#ind constitutia. $re' in general' un tonus ridicat' multa energie disponibila. Conformatia sa generala este de corp puternic cu dez#oltare superioara a oaselor si musculaturii' cu rezistenta la rani' si cu e#idente capacitati de a face eforturi fizice remarcabile. %ste o persoana ce are dez#oltata cerinta de a actiona' tendinte de competitie si lupta' dorinte de a se impune. $re o oarecare e!tra#ersie dar si o oarecare instabilitate psihica. %ste energic' acti#' dar uneori rezer#at' *enat. (i plac responsabilitatile. (n munca' este se#er' chiar dur. $re o inaltime peste medie' este puternic' are toracele dez#oltat' pantecele tras si plat. $parent este calm dar uneori #ulnerabil. E#!omor+ul este longilin (leptosom)' dominant cerebral. &oseda o bogata #iata interioara. %ste impresionabil pe linie sentimentala. &oseda' insa' o saraca #iata e!terioara. $re dificultati in a face atasamente sociale deoarece este predispus la singuratate si independenta. $re fobie de zgomote si de aglomeratii. Fiind intro#ertit' oboseste si se consuma psihic' fapt ce-i creeaza adeseori insomnii. %ste' in acelasi timp' o persoana contemplati#a de fond. %ste foarte rapid' intelege foarte repede si bine subte!te' sensuri' probleme in#aluite' dar' in acelasi timp este sensibil' foarte #ulnerabil si irascibil. (i plac proiecte imaginare si disectii de scenarii interioare comple!e. 1ispune de foarte multa imaginatie' care-i face rapida implicatia' in sisteme comple!e de cunostinte si probleme. %ste insa timid si timorat.

Ti%ologi lui E1sen#3 0nii oameni sunt orientati predominant spre lumea e!terna si intra in categoria e!tra#ertitilor' in timp ce altii sunt orientati predominant spre lumea interioara si apartin categoriei intro#ertitilor. E*!r /er!i!ii sunt firi deschise' sociabili' comunicati#i' optimisti' senini' bine#oitori' se inteleg sau se cearta cu cei din *ur' dar raman in relatii cu ei. In!ro/er!i!ii sunt firi inchise' greu de patruns' timizi' putini comunicati#i' inclinati spre re#erie si greu adaptabili. Stabilitatea sau instabilitatea emotionala este e!primata prin gradul de ne#rozism al subiectului. &sihologii olandezi G. He1m ns si E. D. ?iersm propun o tipologie a temperamentelor mult mai nuantata care #a fi reluata si precizata de psihologii francezi Rene Le Senne si G s!on :erger. &entru 3e Senne caracterul este ceea ce intelegem azi prin temperament' adica Nansamblul dispozitiilor innascute' care formeaza scheletul mintal al indi#idului=. %i pornesc de la trei factori fundamentali: emoti#itatea' acti#itatea si Nrasunetul= (ecoul). 1in combinarea lor rezulta opt tipuri temperamentale. Emo!i/i! !e e!prima reactiile afecti#e ale persoanelor in fata diferitelor e#enimente. %moti#ii au tendinta de a se tulbura puternic chiar si pentru lucruri marunte. 1impotri#a' non-emoti#ii sunt aceia care se emotioneaza greu si ale caror emotii nu sunt prea #iolente. A#!i/i! !e desemneaza dispozitia spre actiune a unei persoane. &ersoanele acti#e au o

continua dispozitie spre actiune' nu pot sta locului. Cele non-acti#e actioneaza parca impotri#a #ointei lor' cu efort si plangandu-se continuu. R sune!ul se refera la ecoul pe care il au asupra noastra diferite e#enimente' impresii. &ersoanele care traiesc puternic prezentul' e!tra#ersi#e sunt numite persoane primare. &ersoanele care au tendinta de a ramane sub influenta impresiilor trecute' intro#ersi#e sunt numite secundare. persoane

%!ista opt tipuri de temperament care rezulta din combinarea acestor factori' si anume: % sion !ii (emoti#i' acti#i' secundari)' #oleri#ii (emoti#i' acti#i' primari)' sen!imen! lii (emoti#i' nonacti#i' secundari)' ner/osii (emoti#i' non-acti#i' primari)' +legm !i#ii (non-emoti#i' acti#i' secundari)' s ng/ini#ii (non-emoti#i' acti#i' primari)' % !i#ii (non-emoti#i' non-acti#i' secundari)' mor+ii (nonemoti#i' non-acti#i' primari). Person li! !i ##en!u !e Person li! !e "emons!r !i/ (sau isterica) se distinge prin capacitatea de a uita tot ce nu isi doreste sa isi aminteasca' deci de a minti cu seninatate. %i refuleaza (inhiba) tot ce nu corespunde cu proiectia lor despre sine' astfel incat a*ung sa performeze un rol cu totul strain de ceea ce sunt ei de fapt. 3auda de sine se con*uga cu acti#itatea in spri*inul modului in care ar dori sa se defineasca' astfel incat pe termen scurt ei pot con#inge antura*ul despre autenticitatea rolului pe care il *oaca. $daptabilitatea e!cesi#/ precum si tendinta de autocompatimire sunt alte trasaturi ale personalitatii de acest tip. Person li! !e 'i%ere* #! (acum denumirea cunoscuta este obsesi#-compulsi#a) este

reprezentati#a pentru persoanele care doresc ca totul sa se desfasoare dupa o ordine anume. %i doresc ca totul sa fie pre#izibil' logic' #iata sa nu aduca surprize. Sunt incapabili de a lua decizii pentru ca #or ca cele mai mici amanunte sa fie luate in calcul (este metoda acestor indi#izi de a controla an!ietatea). 1ez#olta adesea obsesii (e!emplu: praful ca ''inamic=' firele de par ca prime*dii potentiale pentru sanatate' microbii ca agenti patogeni etc.). ,eticulozitatea si atasamentul fata de rutina' care in mediul casnic pot de#eni o po#ara' in organizatii pot fi benefice pe anumite pozitii: hipere!actii nu agreeaza schimbarea locului de munca' deci #or fi anga*ati fideli. Person li! !e 'i%er%erse/eren! se distinge prin perse#erenta anormala a afectelor. 3a

personalitatile medii' afectele odata declansate se estompeaza: la hiperperse#erenti' ele se estompeaza mult mai incet iar ecoul lor este mai profund. Consecintele #or fi susceptibilitatea e!trema' capacitatea de a se simti #izat sau *ignit e!trem de usor. %i #or fi definiti de cei din *ur drept ''ranchiunosi=' ''oameni care nu iarta si nu uita=. )iperperse#erentii sunt dornici de prestigiu personal (prestigiul sau realizarile grupului nu inseamna mare lucru pentru ei' oricum nu sunt personalit/ti de grup). $fectele care persista timp indelungat pot a*unge sa domine gandirea' astfel incat duc la idei fi!e obsesi#e.

$lte tipuri de personalitati accentuate sunt legate de trasaturile accentuate de temperament' de sfera afecti#a: %erson li! !e 'i%er!imi# - o psihopatologie hipomaniacala4 #esel' loc#ace (#orbaret)' superficial4 fuga de idei' precipitare a ideilor in #orbire. &redispozitie la alcoolism4 %erson li! !e "is!imi# - da psihopatie depresi#a4 tacut' serios' pesimist' predispus la depresie. +ire e* l! ! ) oscilare intre entuziasm si disperare' euforie si descura*are. 1a un tip special de ciclotimie' Nun an!ios-fericit=. (n situatia de boala (nu neaparat psihica)' are o sensibilitate e!agerata' e!cesi# de 6ngri*orat in raport cu boala sa sau cu simptome banale (e!.anestezii)4 +ire n*io s ) bazata pe o hiperiritabilitate a sistemului ner#os #egetati#4 tendinte ipohondrice' timiditate. $re ne#oie de discutii linistitoare cu medicul4 +ire emo!i/ ) reactii foarte sensibile si de profunzime in sfera sentimentelor spirituale. %ste e!trem de sensibil la suferintele celor din *ur' mergand pana la reactii ne#rotice' depresie si clacare in fata e#enimentelor. Dimensiuni !i%ologi#e in -iogr +ie. Re #!ii l -o l . %!ista mai multe #ariante de acceptare sau de amanare ori chiar de refuz al bolii. = Re#uno s!ere -olii Re#uno s!ere -olii si ##e%! re si!u !iei "e -oln / %!ista urmatoarele modalitati de recunoastere a bolii si a situatiei de bolna#: &rima #arianta este cea realista' rationala' in cadrul careia un indi#id echilibrat emotional' cu un ni#el de cultura sanitara satisfacator si fara probleme e!istentiale presante' considera ca' in fata unor tulburari de ordin somatic sau psihic aparute cu sau fara cauza aparenta' trebuie sa-si adapteze comportamentul prin masuri igieno-dietetice pro#izorii pana la prezentarea la medic' considerata obligatorie (sau sa se limiteze la tentati#e terapeutice simple' daca ele conduc la disparitia simptomelor' iar acestea nu se mai repeta). 0n alt mod de acceptare este cel definit ca o constiinta a bolii disproportionata fata de substratul real organo-lezional. -= Ignor re -olii

Cel mai adesea' ignorarea simptomelor se datoreaza unei desconsiderari a lor' chiar de catre indi#izi cu un psihic normal si cu o atitudine realista in #iata de toate zilele' dar aflati intr-un moment de puternica incordare' cu focalizarea intereselor asupra unor probleme care ii fac surzi fata de propriile lor suferinte. #= 7eg re 2 re+u>ul s! rii "e -o l in #on"i!iile #ons!ien!i> rii unor !ul-ur ri #e %o! #ons!i!ui semne le -olii %ste un caz foarte frec#ent' deoarece este incomod pentru cine#a sa recunoasc/ faptul ca este bolna#' in primul rand prin aceea ca' in mod necesar' el trebuie sa se supuna unor e!igente legate de tratarea bolii' care-i modifica uneori substantial modul sau de e!istenta. Sunt oameni care se simt deran*ati si #iolent stresati prin simplul fapt ca nu au #oie sa iasa din locuinta cate#a zile' in timp ce altii sunt foarte linistiti in fata unor perspecti#e mult mai neplacute. &rima categorie #a nega ideea de boala prin subestimarea simptomelor' chiar daca #a recunoaste boala' nu #a accepta starea de boala' riscand agra#area simptomelor prin ''sfidarea regulilor *ocului... 8egarea starii de boala' in conditiile in care subiectul percepe o serie de simptome care-l atentioneaz/ ca ''ce#a nu este in regula.. cu corpul sau chiar cu psihicul sau' poate sa aiba la baza doua atitudini fundamentale: - amanarea deciziei prin sperante #agi in caracterul ei trecator sau lipsit de gra#itate' intalnita atunci cand urmarirea perse#erenta a unui scop important nu-i permite indi#idului sa adopte situatia de bolna# chiar daca simptomele sunt e#idente. - autoamagire' prin mecanisme inconstiente de aparare' la bolna#ii ale caror simptome constientizate de ei sugereaza posibilitatea unei boli foarte gra#e. $mbele situatii de negare a starii de boala sunt puternic generatoare de stres psihic. "= Resemn re $titudinea de resemnare' de dezinteres fata de soarta proprie' o manifesta de obicei bolna#ii cu o stare depresi#a mai mult sau mai putin e!primata' dar si alti bolna#i ale caror conceptii psihofizice sau religioase cu iz fatalist ii predispun la astfel de reactii' #ecine cu starea de indiferentism (proprie in special misticilor). Cum m %u!e in!elege #e se in! m%l #u %si'i#ul nos!ru in #e s! si!u !ie@ (maginea de sine este o parte a eului fiecaruia si reprezinta forma subiecti#a prin care constientizam si ne reprezentam propria persoana. %a este influentata si conditionata de o buna autocunoastere' de increderea in noi insine' precum si de ceea ce #ad ceilalti in noi' de realizarile' esecurile' asteptarile noastre.

&e parcursul #ietii trecem in mod normal prin schimbari datorate dez#oltarii biologice' sociale sau culturale' inerente' pe care le acceptam si carora ne adaptam astfel incat ne pastram identitatea personala. $lte schimbari sunt cauzate de e#enimente nepre#azute' cum ar fi boala sau accidentele care pro#oaca modificarea schemei corporale. $cestea antreneaza alterarea imaginii de sine si aparitia unor probleme de ordin psihologic' biologic' relational' care ne fac sa ne simtim debusolati. (n aceste momente suntem ne#oiti sa gasim moti#atii bune pentru care sa ne putem aduna toate fortele #ointei, pe care sa le folosim pentru adaptarea la noua situatie. Psi'ologi #!ului #'irurgi# l

"rasaturile cu implicatii psihologice ale actului chirurgical sunt: a) %ste o relatie transanta' lipsita cel mai adesea de echi#ocuri' bolna#ul a#and perspecti#a unei #indecari rapide si' de regula' definiti#e4 b) %ste dominat totusi de riscuri' uneori ma*ore - amenintand integritatea si' uneori' #iata bolna#ului4 c) (ncarcatura emotionala este ma!ima si se refera nu numai la pacient ci si la chirurgul care opereza' acestuia nefiindu-i indiferent un e#entual esec al inter#entiei (inclusi# efectele secundare sau complicatiile postoperatorii)4 d) (ntreaga desfasurare a actului chirurgical poarta pecetea unui dramatism generat' in primul rand' de riscul chirurgical perceput de bolna#' si in al 2-lea rand de numeroasele surprize ce pot apare in dinamica actului operator4 e) olna#ul poate a#ea senzatii si sentimente generate de ideea de ''pre*udiciu corporal= in cadrul unor e!ereze interesand segmente sau organe ale propriului corp4 f) $n!ietatea' care este o dominanta in plan psihologic a bolna#ului' este e!trema si ea domina bolna#ul aproape pe tot parcursul actului chirurgical' incepand cu momentul internarii' continuand cu preg/tirea preoperatorie (ganduri despre riscul operator) sau cu momentul anesteziei (gri*i referitoare la posibilitatea de ''a nu se mai trezi..)' amplificandu-se' parado!al - dupa reusita inter#entiei chirurgicale (''ganduri negre.. despre posibilele sechele sau complicatii' ca si despre #iitoarea sa reinsertie socio-profesionala). Cauzele an!ietatii perioperatorii : internarea in clinica: separarea de familie si de prieteni mediu strain' zgomote si mirosuri (mai intense decat in alte ser#icii)

ingri*iri de rutina gri*i cu pri#ire la recuperarea sanatatii si a capacitatii de efort in familie' profesie teama de necunoscut' iminenta contactului cu acesta pierderea stapanirii de sine in relatiile cu cei din *ur' constiinta nea*utorarii' comunicarea dificila cu lumea e!terioara' desfasurarea neobisnuita a zilelor de spital

relatarile unor pacienti despre nereusitele sau sechelele operatiilor ori accidentele anesteziei relatarile din presa despre esecurile sau greselile intra-si postoperatorii.

(nter#entia chirurgicala: operatia ca o leziune si agresionare a corpului si sufletului aprecieri prin prisma e!perientei personale (alte operatii sau recidi#a)

"emeri cu pri#ire la: rezultatul inter#entiei chirurgicale (daca isi #a mai re#eni la #echile capacitati) e#entualele ''surprize.. negati#e intraoperatorii (e!. cancer) urmarile operatiei (gri*i cu pri#ire la recuperarea sanatatii si a capacitatii de efort in familie' profesie' pierderea conditiei fizice) ingri*iri adiacente ( sonde' perfuzii' cateterizare' etc.) #esti proaste inaintea operatiei anestezie teama de moarte senzatia stranie de ''pseudomoarte..' datorita pierderii cunostintei in cursul anesteziei sentimentul unui abandon total teama e!cesi#a de complicatiile anesteziei (e!. alergice) gri*a fata de momentul trezirii

neplaceri cauzate de perfuzii' in*ectii' masca teama de a nu se comite indiscretii asupra intimitatilor sale e!periente anterioare neplacute momentul trezirii din anestezie si al e#aluarii imediate a rezultatelor operaDiei gri*i cu pri#ire la recuperarea sanatatii si a capacitatii de efort pierderea conditiei fizice. g) $tat asupra bolna#ului' cat si a medicului' impactul psihologic al bolii chirurgicale este crescut. Sentimentul responsabilitatii la chirurg nu dispare odata cu sfarsitul operatiei. $cest sentiment este accentuat' sau apare ca raspuns si la suprain#estirea medicului de catre pacient' si uneori ca urmare a suprasolicitarii radicalitatii inter#entiei terapeutice4

&atrunderea in lumea spitalului' nefamiliara' rece' confruntarea cu suferintele' e#entual decesul altor bolna#i' ruperea puntilor de legatura cu mediul incon*urator sunt de asemenea factori ce ridica serioase probleme psihologice.

,omentul postoperator este cel care' prin durata lui relati# sporita si prin anumiti factori obiecti#i sau subiecti#i' are o importanta deosebita in plan psihologic. (n perioada postoperatorie precoce disconfortul este mi!t: fizic' prin dureri' #arsaturi' meteorism' impotenta functionala' dar si posibil psihic (numai ideea cazul psihozelor post-partum- sau chiar prezenta mutilarii' sechelelor' infirmitaDii - ca de e!. in amputatiile de necesitate).

(n aceast/ perioada' de multe ori' ritmul progresului starii de sanatate' al recuperarii este neconcordant cu al asteptarilor bolna#ului. $cest lucru este perceput dureros de persoanele #ulnerabile la frustrare (e!. tipul psihocomportamental $' care are o moti#atie de tip social' de autoafirmare' foarte pregnanta).

(n perioada postoperatorie precoce' pacientul este confruntat e#entual si cu esecul inter#entiei terapeutice' cu rezultate disproportionat de mici sau chiar dramatice' raportate la e!pectatiile medicului sau ale pacientului (e!. descoperirea intraoperatorie a unui cancer inoperabil). "ot acum' bolna#ul este mai susceptibil la stresul psihic iatrogen (disconfortul ''minim.. in alte situatii este amplificat' pregatirea psihologica a pacientului se centreaza cel mai adesea pe

acceptarea si desfasurarea momentului operator' si mai putin sau deloc pe perioada postoperatorie). (n perioada postoperatorie tardi#a se pot manifesta doua tendinte cu sens contrar4 pe de-o parte' recidi#a/recaderea (corelata cu suprasolicitarea anterioara de catre pacient a inter#entiei chirurgicale) erodeaza puternic fundamentul increderii in medic: ''1aca nu chirurgia' atunci ceP..4 pe de alta parte' in aceasta perioada se rup adesea legaturile cu terapeutul (de regula' ele se mentin doar scurt timp dupa operatie' iar problemele aparute tardi# sunt gestionate adesea de medicii de medicina generala sau internisti' pana de#in critice). 1esigur' in cadrul factorilor de prognostic prost in plan psihologic' se pot include in aceasta perioada si complicatiile generate de insasi inter#entia chirurgicala (granulom de fir' e#entratii' e#isceratii' etc.).

Tr ns+orm ri %si'o#om%or! men! le in"use "e -o l

oala se 6nsoDeKte de o serie de modific/ri de comportament induse de boal/ Regresi ' care este un mecanism ine#itabil' uni#ersal' pe care orice membru al personalului de 6ngri*ire trebuie s/-l cunoasc/ Ki s/-l 6nDeleag/ 6n di#ersele sale implicaDii. -rice ran/' orice boal/ implic/ o reacie de protecie' reacDie natural/ de repliere pe sine a oric/rui organism' 6n caz de agresiune sau de suferinD/. 3a om' regresia se caracterizeaz/' dincolo de retragerea pe sine' prin emergenDa unui comportament infantil' cu: reducerea intereselor bolna#ul nu tr/ieKte decMt 6n prezent Ki 6n #iitorul apropiat' egocentrism bolna#ul nu mai *udec/ lumea decMt prin raportare la el 6nsuKi' dependena de medic i de anturaj' de la care aKteapt/ s/ fie hr/nit' 6ngri*it4 la aceast/ nesuportMnd starea de aKteptare4 neimaginMndu-Ki c/ Ki ceilalDi pot bolna#i sau obosiDi' nesuportMnd nici o minim/ stare de frustrarea 4 dependenD/' se adaug/ o hipersensibilitate la reacDiile celor din *ur' bolna#ul comportMndu-se ca un

copil care caut/ o Nmam/ bun/=4 6ntoarcerea la satisfacDii arhaice: somn sau c/utarea unor satisfacDii orale care pot fa#oriza alcoolismul sau consumul e!cesi# de medicamente4 sau a bolii. predominarea unor procese emoionale de tipul afectelor4 agresivitatea (latent//manifest/)4 anxietate4 abandonarea tuturor gri*ilor Ki e!igenDelor cotidiene Ki recentrarea forDelor pe sine. $ceste acceptarea a*utorului Ki a susDinerii din partea antura*ului Ki absenDa opoziDiei la bunul mers un mod de gndire magic, ilogic' cu credinDa 6n atotputernicia medicului' a medicamentelor

>egresia are Ki efecte poziti#e' ea fiind' de regul/' foarte util/ Ki chiar necesar/. %a 6nseamn/: forDe #or fi esenDiale 6n lupta 6mpotri#a bolii Ki 6n e#itarea #ulnerabiliz/rii bolna#ului4 al tratamentului prin iniDiati#e intempesti#e Ki un acti#ism inutil' chiar d/un/tor. >efuzul regres/rii reflect/ adesea teama de a regresa' care traduce teama de o pasi#itate e!cesi#/ sau de apropierea de imaginile materne introiectate' imagini periculoase Ki acaparante. $bsenDa regresiei poate a#ea' 6n aceste cazuri' consecinDe gra#e. >efuzMnd s/ fie 6ngri*it de c/tre antura* Ki' astfel' eliberat de tensiunile sale e!cesi#e' bolna#ul se condamn/ la o supraadaptare foarte costisitoare pentru s/n/tatea sa. 1e la aceast/ supraadaptare' bolna#zul poate trece brusc la un ni#el crescut de dezorganizare. $paratul psihic Ki st/rile psihologice care acompaniaz/ regresia nu-Ki pot *uca rolul de tampon protector. >/spunsul are loc la un ni#el somatic mai profund Ki mai gra#. >egresia poate a#ea Ki efecte negati#e. %a 6Ki poate dep/Ki scopul Ki 6l izoleaz/ pe bolna# 6ntr-o conduit/ care se auto6ntreDine. $cest lucru este mai ales specific personalit/Dilor ne#rotice' care g/sesc prin regresie posibilitatea de a-Ki e!prima re#endic/rile afecti#e. &ericolul cel mai mare ar fi' 6n acest caz' abandonarea pacientului 6ntr-o conduit/ regresi#/' prin refuzul oric/rui r/spuns la ni#el afecti#' sub prete!tul suprim/rii bolii ca beneficiu. $cest refuz nu face altce#a decMt s/ accentueze regresia' lipsa de interes la ni#el afecti# obligMndu-l pe pacient s/ se replieze mai adMnc pe sine Ki s/ recurg/ la conduite autoerotice: suprain#estirea anumitor zone ale corpului' gesturi stereotipe Ki balans/ri la copii (e!. 6n hospitalism). E/ >iune ' care 6nseamn/ demisia de la obligaDiile sociale' *ustificat/ 6n parte de boal/' dar care poate de#eni Ki ne#rotic/' 6n cazul e!ager/rii simptomelor4 E* l! re Eului - e!acerbarea unor tr/s/turi primiti#e narcisiste' pe fondul unui statut social inferior Ki a unui ni#el intelectual sc/zut' boala de#enind un mi*loc de #alorizare (Nboala mea este cea mai interesant/=)4

Con! giune in+orm 9ion l8 preluarea unor informaDii de la alDi bolna#i' mai N#echi= 6n boala respecti#/. CURSUL & E+e#!ul %l #e-o (n dictionarul medical' efectul placebo este atributul acordat oricarui medicament prescris unui bolna# in scopul de a-i face placere mai degraba decat a-i fi util. $cest medicament poate fi o substanta de forma farmaceutica' dar neutra din punct de #edere farmaco-dinamic' folosita in scop terapeutic e!perimental. (n cazul persoanelor ce raspund la substantele placebo' unele reactioneaza fa#orabil' in sensul ca se simt bine' alte reactioneaza negati#. S-a demonstrat ca femeile raspund poziti#' mai intens si in numar mai mare decat barbatii. Copiii si adolescentii raspund mai putin la fenomenul placebo' pentru ca aparitia acestui fenomen se bazeaza pe increderea pacientului in pregatirea profesionala a medicului. 1e aceea fenomenul se manifesta frec#ent la persoanele #arstnice. %fectul placebo insoteste orice act terapeutic' el nu se limiteaza doar la actiunea unei substante farmacologice ci la orice diferenta intre rezultatul asteptat si rezultatul obtinut de un medicament.

De%en"en! me"i# men!o s $nual' sute de mii de persoane sunt spitalizate in urma consumului e!cesi# de medicamente. 3a fel ca si alcoolul' tutunul sau drogurile' medicamentele psihotrope (antidepresi#ele' somniferele) actioneaza asupra creierului modificand comportamentul persoanelor care le consuma. (ntrucat problemele de natura psihica sunt persistente in timp' oamenii tind sa nu isi schimbe medicamentele si sa le ia constant pe cele prescrise anterior. $cest lucru duce la o toleranta crescuta a corpului la agentii acti#i din medicamente. ,ai departe' ei simt ne#oia sa isi mareasca dozele din ce in ce mai mult' iar daca nu urmeaza un tratament pentru a-si indeparta problema' risca sa a*unga la stadiul de supradoza. Simptomele dependentei:

1. (ncapacitatea de a rezista fara medicamente - persoana respecti#a simte ca nu mai poate sa adoarma fara sedati#e2 nu face fata stresului de peste zi fara o pastila ''minuneI' nu mai are incredere in capacitatile propriului organism si nu si-l poate controla. 2. $n!ietate - in cazul absentei pastilelor: daca nu si-a luat pastila ca de obicei' persoana dependenta de#ine an!ioasa' agitata' nelinistita. %a este obsedata de ideea ca trebuie sa isi faca rost cat mai repede de medicament. E. Sentimentul pierderii controlului - acesta se manifesta atat in absenta medicamentelor cat si in timpul consumului. ,edicamentele adresate sanatatii psihice au efecte terapeutice reale insa riscul ca o administrare simpla si terapeutica sa se transforme intr-una noci#a' to!ica' este foarte mare. $sa ca' specialistii recomanda sa nu se consume medicamente decat sub supra#egherea unui medic. Relatii asistent medical - pacient $ e!ercita corect medicina inseamna a raspunde prompt' onest si intelegere la diferite ne#oi si cereri fata de actul medical' care #a trebui insotit intotdeauna de constiinta etica. +iata apare ca #aloarea cea mai ridicata a lumii materiale' iar sanatatea reprezinta bunul suprem al omului' ea nu are pret. Stimularea rolului #alorilor deontologiei' a datoriilor si responsabilitatii' tradusa printr-o acti#itate intensa pentru principiile eticii medicale' un comportament plin de de#otament' gri*a si caldura fata de bolna#' o atentie discreta acordata psihologiei pacientului' care sa prote*eze creierul acestuia de alarma senzoriala si afecti#a produsa de boala' inseamna ade#arata chemare in medicina. $sistentul medical trebuie sa se aproprie si sa-i cunoasc/ mai bine pe beneficiarii ingri*irilor' sa ofere ingri*iri mai bune' indi#idualizate' complete si continue. oala este ruperea echilibrului' a armoniei' care se traduce prin suferinta fizica' psihica' o dificultate sau o inadaptare la o situatie noua' pro#izorie sau definiti#a. - persoana ''intra in boala= cu un anumit tip de sistem ner#os si de temperament' cu un anumit caracter si inteligenta' cu o anumita ereditate' cu comple!e si pareri preconcepute' cu un anumit orizont cultural si de aceea bolna#ul ia di#erse atitudini fata de boala' dar in acelasi timp si fata de echipa medicala: incredere' stima' simpatie' insa' posibil si indoiala' teama' dispret' ura. 8oi suntem ne#oiti s/-i tratam neconditionat pe toti. >elatia asistent medical - pacient #a fi de acceptare reciproca' o atitudine de respect' caldura si intelegere empatica fata de pacient' cu toate ca de multe ori' asistentul medical este considerat o simpla masina de indeplinit ordinele medicului' uitandu-se ceea ce este esential in practica medicala' si anume: intelegerea si disponibilitatea fata de pacient' medicul #ine si pleaca' pe cand asistentul este cel

care supra#egheaza' a*uta si ingri*este pacientul. 1in aceasta cauza' relatia dintre asistentul medical si pacient nu trebuie sa se limiteze numai la aplicarea tratamentului' ci si la stabilirea unei comunicari psihice cu el' pentru a-l putea a*uta in a-si e!prima trairile interioare. Comunicarea asistentului medical cu pacientul trebuie sa coincida cu starea lui actuala' cu posibilitatile lui de intelegere si asociata cu elemente de spri*in pentru a influenta poziti# e#olutia bolii sale. $desea' atitudinea noastra insuficient controlata (susoteli cu membrii familiei' orice denumire stiintifica neinteleasa de catre pacient' chiar tacerea) influeteaza bolna#ul' generand suspiciuni si disconfort. 3a baza eticii medicale stau o serie de trasaturi morale si profesionale ale asistentului medical cum ar fi: cinstea' onestitatea' spiritul de daruire' solicitudinea' altruismul' ascultarea empatic/' respectul. 1in acest moti#' profesia medicala trebuie e!ercitata cu rabdare' generozitate' pasiune' sinceritate' locul central in acti#itatea de ingri*ire ocupandu-l pacientul' care trebuie inteles si acceptat asa cum este. - atitudine apropiata fata de bolna# nu inseamna umilinta' mai ales ca pacientul iti incredinteaza secretele sale' trairile' pe care in alte conditii nu le-ar face. (n plus' un comportament corect fata de bolna# implica pastrarea confidentialitatii acestor destainuiri. Sigur ca e!ista cazuri cand esti obligat sa di#ulgi unele secrete' dar trebuie sa stii cand si cui sa o faci. Cele mai importante atributii ale unui asistent medical sunt : asistarea medicului la efectuarea in#estigatiilor clinice' realizarea in#estigatiilor paraclinice uzuale' programarea pacientilor pentru in#estigatii de specialitate' administrarea tratamentelor' inter#entii in situatii de urgenta' monitorizarea starii pacientului' completarea documentelor de e#identa a medicamentelor' de e#identa a pacientilor si de obser#atie clinica medicala' sterilizarea instrumentelor si a materialelor' asigurarea conditiilor igienico-sanitare generale la locul de munca' precum si asigurarea conditiilor necesare desfasurarii tratamentelor si recoltarilor. (nca de la internare comunicarea cu pacientul se do#edeste a fi cea mai importanta' pacientul trebuie sa fie echilibrat psihic' asistentul medical e!plicandu-i scopul si natura inter#entiillor' familiarizeaza pacientul cu mediul sau ambiant' asigura un mediu de securitate linistitor si administreaza medicatia recomandata de medic' local si general. (n concluzie' competenta profesionala se demonstreaza prin cunostinte teoretice aprofundate si capacitatea de a le aplica intr-o acti#itate creatoare' de ingri*ire indi#idualizata' personalizata' competenta si umana.

I !rogeni "ermenul de Niatrogenie= #ine de la grecescul iatros #indecator' medic' sigenos cu sensul de Nprodus de=' Nfacut de=. (n opinia lui Pre"es#u A (144B)iatrogenia este o stare psihica reacti#a determinata de atitudinea gresita a medicilor si a personalului sanitar. (n sensul cel mai larg Niatrogenic= inseamna indus de medic' iar alaturarea parado!ala Nboala iatrogena= se refera la acele boli care rezulta din tratamentul medical profesional si despre care se presupune ca nu ar fi aparut daca aceste terapii nu ar fi fost aplicate. "ermenul de Niatrogenie= este e!tins nu doar la acti#itatile desfasurate de medic' ci si la cele efectuate de alte persoane calificate ca terapeuti' asistente medicale' tehnicieni' si chiar psihologi. %!ista discutii importante daca termenul de Niatrogenie= nu ar trebui e!tins si asupra acelora care practica diferite alte modalitati de inter#entie terapeutica' celor care administreaza si intretin sisteme medicale' asistentilor sociali sau celor care administreaza tratamente acelora care nu si le pot administra singuri. $stfel' un bunic care administreaza gresit antitermice unui nepot poate fi considerat ca un inductor al unei iatrogenii' desi nu are nici o legatur/ cu sistemul medical. 1ificultati in definirea termenului Niatrogenie= sunt pro#ocate de e!tensia nelimitata pe care ideea de terapie a capatat-o in societatea moderna. -rice actiune sau inactiune a unui medic poate fi urmat/ de o boala iatrogena cu consecinte dintre cele mai di#erse atat in planul manifest/rilor clinice' cat si asupra starii de sanatate. $stfel' folosirea unui instrumentar infectat de catre chirurg poate conduce la o boal/ infectioasa gra#a' peritonita sau moarte' dar si folosirea siliconului in chirurgia estetic/ poate conduce' in cazul unei sarcini' la imposibilitatea de a alapta pentru pacienta care si-a facut mamoplastie. %#ident ca si aceasta situatie poate fi considerata tot o iatrogenie. -mniprezenta medicului si tratamentului in societatea contemporana i-au determinat pe unii autori sa scrie ca Ndurerea' disfunctia' handicapul si chinurile rezultate din inter#entiile tehnice medicale ri#alizeazt cu morbiditatea datoratt traficului si accidentelor industriale si chiar cu cea rezultatt din stari de razboi' facand din impactul medicinii una din cele mai r/spandite epidemii ale timpului nostru (I/ n Illi#'). $celasi autor pretinde ca cel putin 2CF din persoanele care intra 6ntr-un spital #or contracta o boala iatrogena. Cele mai multe iatrogenii se datoreaza e#ident medicamentelor si reactiilor ad#erse ale acestora' multi autori afirmand chiar ca bolile iatrogene produse de medicamente se datoreaza' in primul rand' supramedicatiei si e!agerarii importantei folosirii medicamentelor. 0nii autori' ca Men"elso'n2 au atras atentia asupra fenomenului de supramedicalizare a #ietii' adica a faptului ca pacientii cer in mod e!agerat si inutil spri*inul si asistenta medicului pentru fapte sau afectiuni banale (mici dureri' oboseala' #iroze usoare). >ezultatul unor asemenea interferente cu efect negati# asupra pacientului (sau #iitorului pacient) este aparitia bolilor iatrogene' afectiuni cu e#ident mecanism

psihosomatic. $ccesibilitatea crescuta a populatiei la actul medical si la unit/tile medicale inalt specializate' ca de altfel si numarul mare de prescriptii medicamentoase' reprezinta alte premise ale iatrogeniilor. Se poate distinge (dupa Rin" su G.E.) intre: iatrogenii de spital' de e!plorare' induse' chirurgicale' medicamentoase. (n cazul ultimei clase' trebuie facuta deosebirea intre reactiile ad#erse si posibilele iatrogenii' printr-o alegere terapeutica ne*udicioasa (lipsa de informare' negli*enta' sub- sau supraapreciere etc. din partea medicului). (n psihiatrie numarul iatrogeniilor este la fel de ridicat ca si in celelalte specialitati' desi psihiatrul bun cunoscator al psihologiei medicale ar trebui sa aiba un potential iatrogenic minim. (n opinia lui E1 H. cele patru principii deontologice care ar duce la disparitia iatrogeniei sunt: a sti, a alege, a trata si a respecta. %ste de mentionat numarul relati# mare de stari depresi#e iatrogene' consecuti#e unor terapii medicamentoase.

Asis!en! %si'ologi#

% #ien!ilor neo%l >i#i

(n asistenta medicala' comunicarea este o ne#oie fundamentala si trebuie sa fie o arta pe care slu*itorii stiintei medicale o innobileaza in relatia cu omul bolna# si familia acestuia. (n cazul bolna#ilor cu boli incurabile' asa cum sunt bolile neoplazice' dar si alte boli degenerati#e' neurologice' cardio-#asculare' de nutritie' dementele' S(1$' s.a.' comunicarea reprezinta o ne#oie stringenta a acestora si presupune unele abilitati relationale' care constau in abordarea unor strategii menite sa stabileasca relatii interpersonale' empatice. 1emersul paliati#' care se afla in complementaritatea celor pre#enti#e' terapeutice si de recuperare' #izeaza satisfacerea tuturor ne#oilor fundamentale si cuprinde pe langa tratamentele medicochirurgicale' toate ingri*irile '' nursingI si toate sustinerile psihologice si spirituale' destinate sa aline suferintele somato-psihice' sa amelioreze calitatea #ietii si sa asigure respectarea demnitatii conditiei umane. (n demersul paliati#' bolna#ul incurabil este abordat plenar' bio-psiho-social' cultural si spiritual' in interrelatie permanenta cu mediul familial si cu #alorile' cu principiile sale de #iata si cu credintele sale' adica este abordat global integrati# sau holistic. (n cadrul demersului paliati#' acompaniamentul relational este esential' fiind o e!presie a solidaritatii umane si a respingerii abandonului' echi#alent cu un gest eutanasic' o filosofie a intra*utorarii umane

si a respectului #ietii' o terapie morala. &entru realizarea unei comunicari eficiente' sunt necesare: - acordarea de timp suficient pentru stabilirea unei relatii cu bolna#ul' bazata pe incredere reciproca4 - ascultarea acti#a a bolna#ului' cu respectarea opiniilor si credintelor sale' intr-un climat de confidentialitate' in #irtutea faptului ca fiecare persoana are dreptul la propriile credinte si con#ingeri religioase' care trebuie acceptate si respectate' chiar daca difera de ale celui (celor) din echipa de ingri*ire4 - abordarea cu empatie a comunicarii' pentru a incura*a bolna#ul si apropiatii acestuia sa se e!prime deschis'neingradit4 -incredere si intelegere prin oferirea de raspunsuri empatice bolna#ului4 - informarea corecta' fara ambiguitati' a membrilor familiei in legatura cu orice aspect rele#ant' referitor la ingri*irile acordate. Comuni# re /es!ilor %ro s!e (n fata unui bolna# cu o maladie incurabila sau aflat in faza terminala a acesteia' cadrele medicale' traiesc de cele mai multe ori sentimentul #ino#atiei' nestiind cum sa comunice aceste #esti pacientului sau familiei. &rimul pas in comunicarea unei #esti proaste este pregatirea cu atentie a momentului respecti#' a intregului personal de ingri*ire. >eactiile emotionale ale bolna#ului sunt de cele mai multe ori impre#izibile' facand dificile comunicarea si ingri*irea ulterioara: teama de moarte4 teama de durere fizica4 starea de depresie (pacientul de#ine intro#ertit' retras' disperat' apatic' lipsit de speranta)4 sentimentul de abandon4 izolarea sociala4 pierderea autocontrolului' autonomiei' confortului4 rusine' manifestata de starea de dependenta' ca urmare a e#olutiei bolii4 autocompatimire4 furie' agresi#itate' re#olta4 negare' culpabilizare4 plans' umor' rugaciune4 acceptare' atunci cand ratiunea este inaintea emotiilor. Familiei ii re#ine un rol important in cadrul ingri*irilor paliati#e' fiind adesea componenta a echipei de ingri*ire. (n fata realitatii crude' membrii familiei pot dez#olta reactii ce pun in dificultate actiunile #iitoare si ingri*irea pacientului. "erapii psihologice si practice ce pot fi indicate: - psihoterapie cogniti#a' cogniti#-analitica' sau a!ata pe rezol#area problemelor4 participarea intr-un grup de discutii' analiza si suport4 terapie prin muzica' prin arta' prin creatii literare4 tehnici de rela!are4 hipnoterapie4 acti#itati practice in functie de hobbB-ul persoanei respecti#e. $ceste indicatii pot fi folosite si pentru membrii echipei de ingri*ire in #ederea rezol#arii problemelor psihologice sur#enite in timpul acordarii ingri*irii paleati#e' fie intr-o directie poziti#a (atitudine de luptator' acceptare) sau una negati#a (abandon' disperare' izolare' depresie' chiar autoliza). Comunicarea

#estilor proaste' pacientului si familiei sale' este un act de responsabilitate uriasa' cu impact asupra calitatii #ietii si compliantei la tratament. A-or" re si #onsiliere %si'ologi# in HIA %o>i!i/ 3a pesoanele seropoziti#e apar o serie de manifestari psihopatologice. Stresul generat de particularitatile )(+/S(1$ ca boala fara un tratament care #indeca' modificarea stilului de #iata' multiplele pierderi suferite' po#ara pastrarii secretului' discriminarea perceputa permanent in *ur sunt probleme care' de multe ori' pro#oaca pierderea echilibrului psiho- logic al persoanelor afectate' generand tulburari psihice ma*ore. ,anifestarile psihopatologice ale adultului se refera la afectiunile psihiatrice cu pre#alenta cea mai mare printre adultii )(+ poziti# sunt tulburarile an!ioase (atacul de panica' fobiile' tulburarea obsesi#-compulsi#a' an!ietate generalizata' sindromul de stres post-traumatic' tulburarea de adaptare)' tulburarile afecti#e (episoade maniacale' tulburare bipolara' depresia)' tulburarile somnului si abuzul de substante (alcoolism' dependenta de medicamente' dependenta de droguri). 3a copilul/adolescentul seropoziti# apar o serie de manifestari psihopatologice precum: an!ietate' crize de afect' stari depresi#e' agresi#itate' regresie. $ceste manifestari difera in functie de #arsta' dez#oltarea psihoafecti#a' educatia primita si sustinerea din partea familiei. 0n alt obiecti# pe care il are de indeplinit consilierul in cadrul consilierii post-test seropoziti# este acela de reducere a transmiterii )(+. (n primul rand aceasta se realizeaza prin reducerea riscului de transmitere se!uala astfel: 1) "ransmiterea )(+ poate fi pre#enita prin abstinenta' adica lipsa relatiilor se!uale de orice natura. 2) >iscul de transmitere a infectiei )(+ poate fi redus in cursul relatiilor se!uale prin utilizarea corecta a prezer#ati#ului' insa acesta reduce riscul dar nu-l elimina in totalitate. E) (n cazul refolosirii prezer#ati#ului riscul de infectie creste. <) "rebuie furnizate informatii pri#ind pre#enirea sarcinii la femeia )(+ poziti#a' consilierul sa precizeze ca pilulele contracepti#e nu reduc transmiterea infectiei )(+. - alta metoda de reducere a transmiterii )(+ se face prin reducerea riscului de transmitere la utilizatorii de droguri in*ectabile' astfel: 1) "ransmiterea )(+ poate fi pre#enita daca nu se refoloseste instrumentul cu care s-au facut in*ectii (ace' seringi) si respecti# daca nu se imprumuta' aceasta regula fiind #alabila nu doar pentru

utilizatorii de droguri ci si pentru cei care obisnuiesc sa-si efectueze la domiciliu di#erse tratamente in*ectabile. 2) - alta cale de pre#enire a infectiei )(+ este ca utilizatorii de droguri administrate intra#enos sa renunte la ele. E) 0n sfat pentru consumatorii de droguri administrate intra#enos este acela ca inainte si dupa utilizare sa dezinfecteze acele si seringile. 1e asemenea' pentru reducerea altor riscuri pacientii testati seropoziti# #or fi sfatuiti: sa nu donze sange' sperma' tesuturi' lapte4 sa nu imprumute periuta de dinti' aparate sau masini de barbierit sau epilat' pedichiura sau alte obiecte care pot fi contaminate4 sa spele si sa dezinfecteze suprafetele murdarite cu sange sau secretii care ar putea contine sange sau sperma. Consilierul stabileste un plan indi#idual de supra#eghere care #a contine ser#icii sociale si medicale de care urmeaza sa beneficieze pacientul. &acientul )(+ poziti# trebuie incura*at sa declare ce parteneri are pentru ca acestia sa fie consiliati pre-test si/sau post-test. %ste important pentru pacient sa cunoasca statusul )(+ al partenerilor: daca sunt poziti#i pot beneficia de consult si e#aluare clinica si de laborator precum si de un tratament comple! precoce care poate incetini e#olutia infectiei4 daca sunt negati#i pot fi consiliati cum sa reduc/ riscul infectiei )(+ pe #iitor. &acientul trebuie atentionat in legatura cu faptul ca este seropoziti#' deoarece acest lucru atrage dupa sine o serie de probleme cum ar fi: pierderea ser#iciului' a locuintei' daca sta in chirie' refuzul incheierii de asigur/ri' iar in cazul copiilor acest fapt duce la e!cluderea lor din colecti#itati (gradinite' scoli). Cu ocazia consilierii trebuie intocmit un document in care este scris rezultatul testului' trimiterea la ser#iciile medicale de specialitate' planul de supra#eghere' recomandarile cu pri#ire la situatiile de discriminare' declaratiile referitoare la parteneri etc. (nformatiile pri#ind pacientul sunt confidentiale. (n cazul in care un document trebuie transmis unui alt ser#iciu medical trebuie obtinut consimtamantul pacientului. Psi'o!er %ie Qn e#antaiul di#ers al metodelor terapeutice' psihoterapiile sunt unele dintre cele mai r/spMndite Ki utilizate c/i de tratare a multor suferinDe psihice sau fizice' mai ales 6n %uropa #estic/ Ki S.0.$. &sihoterapiile sunt 6n acelaKi timp metode #echi Ki noi pentru c/' cel puDin parDial' sunt folosite de c/tre toate persoanele ce presteaz/ ser#icii medicale' mai ales de c/tre medici. Sunt #echi' pentru c/ sunt cunoscute Ki folosite sub anumite forme 6nc/ din antichitate' dar sunt noi' pentru c/ de-abia 6n ultimii HC de ani au e!istat reale preocup/ri de sistematizare a acestui domeniu (de implementare' e!plicare Ki

6nDelegere a acestui tip de terapie). 8u numai medicii' ci chiar Ki rudele' prietenii reuKesc deseori s/ schimbe dispoziDia' modul de receptare Ki interpretare a unei situaDii dramatice de boal/' sau a oric/rui alt tip de impas e!istenDial. $cest efect este unul psihoterapeutic. 1efinit/ ca 7tratament psihologic= ((. )olde#ici - 1::?) sau ca ansamblu de mi*loace prin care se acDioneaz/ asupra spiritului (sufletului) sau capului bolna# (sau asupra amMndurora 6n acelaKi timp)' psihoterapia acDioneaz/ doar prin semnificaDia psihologic/ a mi*loacelor folosite' spre deosebire de terapiile somatice ce acDioneaz/ prin propriet/Dile lor fizice. >ealitatea ne demonstreaz/ c/' deseori' nu se pot face detaK/ri nete 6ntre cele dou/ aspecte' Ki deci 6ntre metode. 8umai faptul c/ medicul' odat/ cu prescripDia medicamentului' informeaz/ bolna#ul ce efecte urmeaz/ s/ se produc/' sau chiar numai citirea instrucDiunilor de pe prospectul medicamentului se constituie ca influenD/ psihoterapeutic/ ce poate amplifica efectul curati# al acestuia. 8umim aceste discuDii' consilieri sau sf/tuiri ca fiind demersuri psihoterapeutice empirice' obiKnuite' situaDionale ad hoc. &sihoterapia ca metod/ KtiinDific/ de tratament se desf/Koar/ dup/ reguli Ki principii bine stabilite 6ntre care amintim: - CunoaKterea temeinic/ a domeniului psihopatologiei' psihodiagnosticului Ki a metodelor de psihoterapie. - >espectarea demnit/Dii persoanei' a secretului pri#ind boala Ki terapia' Ki mai ales a principiului care spune c/ prin demersurile sale terapeutul s/ nu fac/ r/u' s/ nu agra#eze suferinDa' s/ nu traumatizeze' s/ nu influenDeze negati# pacientul. 1e aceea' psihoterapeuDi #or fi doar persoanele ce pot 6ndeplini acest deziderat: psihologi' psihiatri' psihopedagogi' cu condiDia s/ fie preg/tiDi teoretic Ki practic 6n domeniul psihoterapiei' s/ aib/ abilit/Di de ni#el supramediu pri#ind relaDionarea Ki comunicarea cu ceilalDi' s/ abordeze' deci' acest aspect cu foarte mare responsabilitate. &sihoterapiile sunt metode ce se pot aplica aproape tuturor formelor de boal/ psihic/ sau fizic/' cu acordul pacientului Ki cu condiDia e#ident/ ca acesta s/ poat/ comunica (emite Ki recepta informaDiile)' s/ fie conKtient Ki' prin urmare' s/ poat/ fi influenDat. Se aplic/ prin e!celenD/ tuturor formelor de ne#roze sau reacDii ne#rotice (mai puDin sau deloc psihozelor schizofreniei4 sau 6ntMrzierilor mentale gra#e' tulbur/rilor de comportament 6n pubertate Ki adolescenD/' etc)' tuturor tulbur/rilor psihosomatice (#ezi suferinDele gastrice' cardiace' #asculare etc.) Ki chiar unor boli predominant somatice ca terapie ad*u#ant/. Strupp Ki )ardleB (1:GG) afirm/ c/ succesul psihoterapiei poate fi e#aluat dup/ trei criterii de baz/: 1) dispariDia sau reducerea simptomelor' Ki deci instalarea la pacient a unei st/ri de mai bine' de mulDumire' de satisfacDie4

2) creKterea randamentului social al persoanei se adapteaz/ mai bine la ser#iciu' Kcoal/' familie' strad/' etc. E) obser#aDiile Ki constat/rile psihoterapeutului legate de pacient care arat/ o 6mbun/t/Dire a st/rii acestuia. &ornind de la condiDia unui bun contact 6ntre terapeut Ki pacient' crearea unei atmosfere de comunicare' deschidere reciproc/' 6nDelegere Ki confort' psihoterapia' indiferent de forma ei' #izeaz/ ca finalitate dezideratele enunDate mai sus' Ki este pe de o parte demers KtiinDific (a#Mnd 6n #edere principiile ei KtiinDifice) iar pe de alt/ parte art/ - funcDie mai ales de priceperea' talentul Ki chemarea psihologului.

,orme .i me!o"e "e %si'o!er %ie FuncDie de specificul bolii' a bolna#ului' a situaDiei Ki a modului de apreciere Ki preg/tire a psihoterapeutului' se pot folosi mai multe forme sau metode de psihoterapie. $stfel' atunci cMnd e!ist/ mai mulDi bolna#i cu afecDiuni relati# asem/n/toare' Ki apreciem c/ pot de#eni unii pentru alDii suport sau factor terapeutic' folosim %si'o!er %i "e gru%. Qn grup pot intra 6ntre E Ki : bolna#i' ei se 6ntMlnesc (zilnic sau la inter#ale de timp bine stabilite' 6n *urul aceleiaKi mese' 6ntr-o atmosfer/ de siguranD/' destindere Ki deschidere' ce in#it/ la comunicare). &sihoterapeutul' 6n acest caz' doar incit/' determin/ discuDiile' r/mMnMnd s/ obser#e' Ki e#entual s/ noteze schimb/rile ce se produc la pacient' inter#enind doar atunci cMnd discuDia tinde s/ se dep/rteze de scopul propus' sau s/ ia o direcDie periculoas/ (conflict' ne6nDelegeri etc. 6n aceste condiDii' uneori' trebuie chiar s/ 6ncheie KedinDa). $#Mnd 6n #edere aspectul personal' chiar intim al problematicii pacientului' forma de terapie cel mai frec#ent folosit/ este %si'o!er %i ne #om referi pe scurt la cMte#a: Psi'o!er %ii %si' n li!i#e sau catartice ce au drept scop conKtientizarea unor idei' pulsiuni' tendinDe inconKtiente ce genereaz/ conflicte intrapsihice Ki soluDionarea lor la ni#el conKtient. Fondate Ki utilizate iniDial de Freud' aceste metode s-au di#ersificat pornind de la tehnica hipnozei Ki a narcoanalizei' Ki a*ungMndu-se la analiza #iselor' analiza asociaDiilor libere de idei' analiza acDiunilor pacientului etc. &sihanaliza este o grupare de tehnici pretenDioase' ce presupun un pacient cu un anume ni#el de cultur/ psihologic/ Ki de 6nDelegere 6n general' Ki mult/ pricepere din partea terapeutului. 1e aceea' Ki pentru c/ sunt de durat/ mai lung/' aceste tehnici sunt mai puDin folosite. in"i/i"u l8' care este o relaDie de terapie-comunicare 6ntre dou/ persoane: pacient Ki psihoterapeut. Qn aceste situaDii se pot aborda o multitudine de metode' 6ntre care

Psi'o!er %ii #om%or! men! le (de orientare beha#iorist/) Sunt tehnici inspirate din teoria 6n#/D/rii' considerMnd c/ cele mai multe manifest/ri psihocomportamentale normale Ki patologice Din de stimulii e!terni' de #alorile Ki normele sociale Ki sunt rezultatul 6n#/D/rii. Fie c/ #orbim de tehnica stingerii comportamentelor nedorite (dup/ principiul stingerii refle!elor condiDionate) prin tehnica e!punerii (punerea efecti#/ 6ntr-o situaDie ce pro#oac/ simptome' Ki stingerea ei prin conKtientizarea lipsei urm/rilor noci#e)' fie tehnica desensibiliz/rii sistematice (prin formarea altor modele' antagoniste de comportament - rela!are' stabilirea ierarhiilor etc.)' esenDa acestor metode este aceea c/ ele sunt directe' Dintite pe subiect Ki simptom' Ki sunt de mai scurt/ durat/ decMt cele din prima categorie. Psi'o!er %iile /ersi/e cele ce constau 6n sancDiuni ce #izeaz/ Ktergerea comportamentelor nedorite (e!.: Kocuri electrice la alcoolici' dependenDi etc.) Sunt rar folosite' doar acolo unde alte metode nu dau rezultate. Psi'o!er %iile ser!i/e cele ce au drept principiu elaborarea la pacient a unor mecanisme de comunicare Ki adaptare ce-l fac mai deschis Ki dornic de schimbare' mai empatic' urm/rindu-se astfel schimb/ri mai e#idente ale comportamentului lui adaptati#. Me!o" mo"el8rii psihoterapie ce #izeaz/ imitarea unor comportamente dezirabile' #/zute la alte persoane. 1e asemenea' funcDie de obiecti#ul propus' e!ist/ psihoterapii centrate (orientate) mai ales pe bolna#' 6ncercMnd s/ fie 6nDelese problemele lui 6n ansamblu' sau psihoterapii bazate pe simptom orientate mai ales pe dispariDia simptomului patologic. Psi' n li> descoperirea ma*or/ a lui Freud' este 6n acelaKi timp: - sistem conceptual e!plicati# al psihanalizei Ki psihologiei4 - metod/ de cunoaKtere psihologic/4 - metod/ de psihoterapie. %senDa ei const/ 6n a conKtientiza mecanismele de ap/rare ne#rotic/ ale %u-lui' a a*uta acceptarea conDinuturilor psihice inconKtiente' Ki integrarea lor armonioas/ 6n personalitate. Comparat/ cu maieutica socratic/' metoda psihanalizei urm/reKte s/ familiarizeze pacientul cu lupta din interiorul propriului psihic' soluDionarea ei' restructurarea personalit/Dii aKa 6ncMt s/ se elimine Ki efectele acelui conflict intern: comple!ele de inferioritate' mecanismele de supracompensare ale acestora' actele ratate sau lapsusurile Ki st/rile ne#rotice' (toate nefiind altce#a decMt e!presia mascat/ a acelui conflict).

Al!e +orme "e !er %ie #u / len9e %si'o!er %eu!i#e $mintim c/ mai sunt o serie de metode de terapie cu mare 6nc/rc/tur/ psihoterapeutic/' aKa cum ar fi: Lu"o!er %i terapia prin *oc' folosit/ mai ales la copii dar Ki la adulDi' Ki care are drept element de baz/ principiul regener/rii energiei psihice prin acti#it/Di pl/cute. Melo!er %i terapia prin muzic/ ce are drept fundament crearea unor st/ri psihice cu tonalitate poziti#/' schimbarea dispoziDiei emoDionale prin stimularea pl/cut/ a sensibilit/Dii auditi#e cu stimuli armonici' ce reduc sau cresc e!citabilitatea cortical/' Ki creeaz/ o stare psihic/ pl/cut/' de rela!are' acolo unde muzica are efecte rela!ante (se impune subiecDilor an!ioKi' obsesi#i' impulsi#i etc.) sau dimpotri#/' de acti#are (la astenici). Ergo!er %i terapie prin (acti#itate) munc/' ce are efect dublu: odat/' prin efortul fizic' prin miKcare (mulDi bolna#i 6Ki reduc miKc/rile Ki efortul' Ki tocmai acest efect produce o 7desc/rcare= de st/ri tensionale)' a doua oar/ prin redirecDionarea atenDiei Ki peocup/rilor pacientului de la simptom la acti#itatea pe care o presteaz/. - serie de pacienDi prezint/ tulbur/ri ale capacit/Dii de relaDionare Ki comunicare. 3a #Mrste mici #orbim de an!ietate' team/ de persoane str/ine' mutism electi# (copilul #orbeKte doar cu cei foarte apropiaDi). 3a #Mrstele adulte 6ntMlnim reale manifest/ri de sociofobie. Qn aceste situaDii' este neap/rat/ ne#oie de inter#enDia prin metodele psihoterapiilor de socializare' a socio-terapiilor' a terapiilor de desensibilizare la persoane necunoscute sau la mulDimi de persoane Ki de structurare a unor abilit/Di care s/ permit/ o relaDionare social/ cel puDin acceptabil/.

Ter %i %ier"erii l #o%ii Cand o persoana draga moare este destul de dificil sa-i e!plicam unui copil ce se intampla si sa-l a*utam sa depaseasca pierderea' mai ales ca este necesar sa ne descurcam si noi cu durerea. Copiii inteleg despre moarte atat cat le permite #arsta' e!perienta de #iata si personalitatea. %!ista' insa' niste aspecte ce ar trebui luate in considerare in toate cazurile. %ste necesar sa fim sinceri cu copiii pentru a le incura*a astfel intrebarile ce ar putea #eni din partea lor. %ste posibil sa nu a#em raspuns pentru toate intrebarile copiilor dar este bine sa creem o atmosfera confortabila si sa-i impartasim copilului credintele noastre despre spiritualitate si moarte. Copiii nu #or reactiona precum un adult in momentul pierderii cui#a. 0neori pot sa nu planga sau sa de#ina hiperacti#i. (ndiferent de reactia copilului este necesar sa-i fim alaturi' sa-l intelegem si sa a#em rabdare. Ter %i %rin 0o#

(n cadrul terapiei prin *oc' *ucariile sunt percepute ca si instrumente de #erbalizare ale copilului' iar *ocul ca si limba* al copilului. $sadar' terapia prin *oc este pentru copil ceea ce este consilierea sau psihoterapia pentru adult. (n terapia prin *oc' functia simbolica a *ocului este cel mai important aspect' asigurand copiilor posibiltatea de a-si reprezenta simbolic emotiile interioare si e!perientele semnificati#e din punct de #edere emotional prin intermediul *ocului. O-ie#!i/ele !er %iei %rin 0o# %en!ru #o%ii @ocul permite copiilor sa isi transfere temerile' emotiile' fanteziile' #isele si sentimentele de culpabilitate asupra obiectelor mai repede decat asupra altor persoane. (n acest fel copiii resimt siguranta fata de propriile lor sentimente si reactii' deoarece *ocul le permite sa se distanteze de e#enimentele si e!perientele traumatizante pe care le-au trait. (n acest mod' copiii nu sunt coplesiti de propriile lor actiuni' deoarece acestea au loc in imaginatia lor. "erapia prin *oc dez#olta: personalitatea copilului #ocabularul si simtul comunicarii capacitatea de integrare si adaptare la grup (grup scolar' familie sau grup de *oaca) stima de sine si a*uta la constientizarea rolului si sentimentului de apartenenta la grup creati#itatea copilului