PROTOCOALELE NELEPILOR SIONULUI

Posted in Protocoalele inteleptilor Sionului by saccsiv on august 11, 2011 PROTOCOALELE NELEPILOR SIONULUI I CAPITOLUL I reptul e !n "or#$% Libertatea e o idee% Liberalis&ul% Aurul% Credin#a% Autono&ia% espotis&ul capitalului% u'&anul din l$untru% (ul#i&ea% Anar)ia% Politica 'i (orala% reptul celui &ai tare% Puterea *idoveasc$ "ranc&asonic$ nu poate "i !nvins$% Scopul scu+$ &i*loacele% (ul#i&ea e oarb$% Al"abetul politic% ,e!n#elegerile dintre partide% -or&a de guvern$&.nt care v$ conduce &ai bine la #elul vostru, e autocra#ia% /$uturile% Clasicis&ul% es"r.narea% Principiul 'i regulile de guvern$&.nt *idove'ti 'i "ranc&asonice% Teroarea% Libertatea, 0galitatea, -raternitatea% Principiul guvern$&.ntului dinastic% Privilegiile ni&icite ale aristocra#iei cre'tinilor% ,oua aristocra#ie% Calcul psi)ologic% Abstrac#ia libert$#ii% A&ovibilitatea repre+entan#ilor poporului% S$ l$s$& la o parte vorbele goale1 s$ cercet$& "iecare idee !n sine, s$ lu&in$& situa#ia prin co&para#ii 'i deduc#ii% 0u v$ voi ar$ta deci siste&ul nostru, din punctul vostru de vedere 'i din acela al cre'tinilor% Trebuie s$ ave& !n vedere, c$ oa&enii care au instincte 'i porniri rele, sunt &ai nu&ero'i dec.t aceia care au instincte bune% e aceea, cele &ai bune re+ultate se ating guvern.ndu2i pe oa&eni prin violen#$ 'i teroare, nu prin discu#ii acade&ice% -iecare o& e !nsetat de putere, "iecare ar voi s$ se "ac$ dictator, dac$ ar putea1 !n acela'i ti&p sunt pu#ini cei care n2ar "i gata s$ *ert"easc$ bunurile tuturora, pentru a2'i atinge propriul lor bine% Ce lucru a #inut !n "r.u "iarele s$lbatice care se nu&esc oa&eni3 Ce i2a c$l$u+it p.n$ acu&3 La !nceputul or.nduirii sociale ei s2au supus puterii oarbe a pu&nului, apoi, &ai t.r+iu, s2au supus legii, care nu e dec.t aceea'i putere, dar &ascat$% e aici a*unge& la conclu+ia c$, dup$ legea naturii, dreptul e !n "or#$, !n putere% Libertatea politic$ e o idee, un g.nd, iar nu un "apt% Trebuie 'tiut cu& s$ se aplice aceast$ idee, c.nd e nevoie s$ "ie atrase &asele populare, prin cursa unei idei, !n *urul unui anu&it partid, dac$ acest partid are de g.nd s$ +drobeasc$ pe cel care e la putere% Proble&a aceasta devine u'oar$ dac$ potrivnicul !'i de#ine puterea de la ideea de libertate 4 de la ceea ce se nu&e'te liberalis& 2'i dac$ !'i *ert"e'te ceva din putere pentru aceast$ idee% 5i atunci, iat$ !n ce va consta i+b.nda teoriei noastre6 "r.nele slobo+ite ale puterii sunt !ndat$ luate !n &.n$ de c$tre al#ii, !n puterea legii de via#$ 7deoarece "or#a oarb$ a poporului nu poate r$&.nea o singur$ +i "$r$ c$l$u+$, iar noul guvern nu "ace altceva dec.t s$ ocupe locul celui vec)i, sl$bit de liberalis&8% 9n +ilele noastre puterea aurului a !nlocuit2o pe aceea a guvernelor liberale% A "ost o vre&e c.nd do&nea credin#a% Ideea de libertate e ireali+abil$, deoarece ni&eni nu 'tie s$ se "oloseasc$ de ea !ntr2o &$sur$ dreapt$% 0 !ndea*uns s$ "ie l$sat poporul s$ se guverne+e c.tva ti&p singur, pentru ca aceast$ autono&ie s$ se trans"or&e !ndat$ !n destr$b$lare% Iar din clipa aceea se nasc de+bin$ri care se trans"or&$ "oarte repede !n lupte sociale, !n care statele se &istuie 'i unde &$ri&ea lor se pre"ace !n cenu'$% -ie c$ statul se istove'te !n propriile lui "r$&.nt$ri, "ie c$ certurile sale l$untrice !l aduc !n starea de a "i la bunul plac al du'&anilor din a"ar$, din acel &o&ent el poate "i socotit ca pierdut 'i "$r$ sc$pare6 el e !n st$p.nirea noastr$% espotis&ul 7puterea8 capitalului, care e !n !ntregi&e !n &.inile noastre, !i apare atunci acestui stat ca o luntre de sc$pare, de care e silit, vr.nd2nevr.nd, s$ se aga#e, pentru a nu se !neca% 21:;<2

Pe aceia, pe care su"letul lor si&#itor i2ar "ace s$ considere de netrebnice aceste g.nduri, i2a' !ntreba6 dac$ un stat are doi du'&ani 2'i dac$ !i este !ng$duit s$ !ntrebuin#e+e !&potriva unuia dintre ei, du'&anul din a"ar$, toate &i*loacele de lupt$, ca de pild$6 de a nu2i aduce la cuno'tin#$ planurile de atac 'i de ap$rare, de a2l surprinde noaptea sau cu puteri &ai &ari, "$r$ ca toate acestea s$ "ie privite ca i&orale 4 de ce, acelea'i &$suri, !ntrebuin#ate !&potriva unui du'&an 'i &ai r$u, care ar d$r.&a ordinea social$'i proprietatea, ar "i privite ca ne!ng$duite 'i i&orale3 O &inte bine cu&p$nit$ poate oare n$d$*dui s$ c.r&uiasc$ cu "olos gloatele prin !nde&nuri cu&in#i sau prin convingere, atunci c.nd calea e desc)is$ contra+icerii, "ie ea c)iar nesocotit$, dar totu'i ade&enitoare pentru poporul care !n#elege totul nu&ai u'urel, la supra"a#$3 Oa&enii, "ie c$ "ac parte din p$tura de *os, "ie c$ nu, sunt c.r&ui#i nu&ai de &icile lor pati&i, de credin#ele de'arte, de obiceiurile, de tradi#iile 'i teoriile lor senti&entale6 sunt robi ai !&p$r#irii !n partide care se !&potrivesc !n#elegerii celei &ai cu&in#i% Orice )ot$r.re a &ul#i&ii at.rn$ de o &a*oritate !nt.&pl$toare, sau, cel pu#in, super"icial$1 "$r$ a cunoa'te tainele politice, &ul#i&ea ia )ot$r.ri "$r$ rost1 un "el de anar)ie sap$ pe dedesubt guvern$&.ntul% Politica n2are nici o leg$tur$ cu &orala% =uvernul care se las$ condus de &oral$, nu e politic 'i prin ur&are puterea lui e 'ubred$% Acela care vrea s$ do&neasc$, trebuie s$ se "oloseasc$ de viclenie 'i "$#$rnicie% (arile !nsu'iri ale poporului 4 sinceritatea 'i cinstea 4 sunt de"ecte pentru politic$, pentru c$ ele doboar$ regi 'i tronuri &ai u'or dec.t du'&anul cel &ai puternic% Aceste !nsu'iri trebuie s$ le l$s$& regatelor cre'tine, noi nu trebuie !n nici un ca+ s$ le lu$& de c$l$u+$% Scopul nostru e s$ ave& !n &.n$ puterea% Cuv.ntul >drept? e o idee abstract$ pe care ni&ic n2o !ndrept$#e'te% Acest cuv.nt nu !nseninea+$ dec.t at.ta6 > $2&i ceea ce vreau, pentru ca s$ pot dovedi c$ sunt &ai tare dec.t tine?% Unde !ncepe 'i unde se s".r'e'te dreptul3 9ntr2un stat unde puterea e r$u organi+at$, unde legile de guvernare au devenit vagi 'i u'or de ocolit, !n ur&a drepturilor nenu&$rate !nte&eiate de liberalis&, eu socotesc c$ e un nou drept al &eu s$ &$ arunc, pe ba+a legii celui &ai tare, asupra tuturor or.nduielilor 'i a tuturor regulilor stabilite, 'i s$ le r$storn1 s$ pun &.na pe legi, s$ cl$desc din nou toate a'e+$&intele 'i s$ &$ "ac st$p.nul celor ce &i2au predat &ie drepturile pe care le d$duse "or#a lor 'i de care s2au lep$dat de bun$ voie, din liberalis&@ in pricina sl$biciunii de ast$+i a tuturor puterilor, st$p.nirea noastr$ va "i &ai trainic$ dec.t oricare alta, pentru c$ ea nu va putea "i !n"r.nt$, p.n$ !n clipa c.nd se va "i !nr$d$cinat at.t de bine, !nc.t nici un 'iretlic nu o va &ai putea d$r.&a@ in r$ul trec$tor pe care sunte& sili#i s$2l "ace& acu&, se va na'te binele unui guvern neclintit, care va restabili &ersul regulat al &ecanis&ului eAisten#ei na#ionale, tulburat de liberalis&% Be+ultatul !ndrept$#e'te &i*loacele% S$ ne !ndrept$& luarea a&inte, !n planurile noastre, &ai pu#in asupra celor bune 'i &orale, dec.t asupra celor trebuincioase 'i "olositoare% Ave& !naintea noastr$ un plan, !n care e tras$ !n &od strategic linia de care nu ne pute& !ndep$rta, "$r$ a pri&e*dui opera &ai &ultor veacuri% Pentru a g$si &i*loacele care duc la acest scop, trebuie s$#ine& sea&$ de la'itatea, de ne&ernicia, nestatornicia &ul#i&ii, de neputin#a ei de a !n#elege 'i a cu&p$ni !&pre*ur$rile propriei sale vie#i 'i ale bun$st$rii sale% Trebuie s$ !n#elege& c$ puterea &ul#i&ii e oarb$, nes$buit$, 'i nu g.nde'te, ci ascult$ la dreapta 'i la st.nga% Un orb nu poate c$l$u+i pe un alt orb "$r$ ca s$2l duc$ la pr$pastie1 tot ast"el &e&brii &ul#i&ii ie'i#i din popor, oric.t li2ar "i spiritul de genial 4 nu pot pretinde s$ conduc$ poporul, "$r$ a2l pierde !n !ntregi&e, din pricin$ c$ nu !n#eleg ni&ic din politic$% ,u&ai un individ preg$tit !nc$ din copil$rie pentru autocra#ie, poate cunoa'te graiul politicii 'i realitatea ei% Un popor l$sat pe sea&a lui proprie, adic$ pe sea&a celor ridica#i din s.nul s$u, se ruinea+$ prin certurile partidelor a#.#ate de setea de putere 'i prin de+ordinile care se nasc de aci% 0 oare cu putin#$ ca 22:;<2

gloatele populare s$ *udece lini'tit, "$r$ du'&$nii l$untrice, s$ conduc$ a"acerile #$rii, care nu pot "i a&estecate cu interesele personale3 Se pot ele ap$ra !&potriva du'&anilor din a"ar$3 ,u, e cu neputin#$C Un plan !&p$r#it !n at.tea capete c.te are &ul#i&ea, !'i pierde unitatea1 devine ne!n#eles 'i "$r$ putin#a de a "i !n"$ptuit% ,u&ai un autocrat 7un singur st$p.n atotputernic8 poate alc$tui planuri &ari 'i li&pe+i, poate a'e+a la locul s$u "iecare lucru, !n &ecanis&ul &a'inei guverna&entale% S$ recunoa'te& deci, c$ un guvern "olositor #$rii 'i !n stare s$2'i ating$ scopul propus, trebuie s$ "ie str.ns !n &.inile unui singur individ responsabil% 9n despotis&ul absolut civili+a#ia nu poate eAista1 ea nu e opera gloatelor, ci a conduc$torului lor, oricare ar "i el% (ul#i&ea e un barbar, care !'i arat$ barbaria la orice prile*, !ndat$ ce gloata apuc$ !n &.ini libertatea, ea o trans"or&$ "oarte repede !n anar)ie, care e treapta cea &ai !nalt$ a barbariei% 9nc)ipui#i2v$ dobitoacele acelea !&b$tate cu alcool, n$ucite de vin, c$rora li s2ar da dreptul de a bea "$r$ &$sur$, !n acela'i ti&p !n care li s2ar da libertatea@ ,oi nu pute& !ng$dui ca ai no'tri s$ decad$ p.n$ la o ase&enea treapt$% Popoarele cre'tine sunt !ndobitocite de b$utur$1 tinere#ea le e !n*osit$ de studiile clasice 'i de des"r.narea precoce la care i2au !&pins agen#ii no'tri 4 pro"esorii, oa&enii de serviciu, guvernantele din casele bogate, apoi negustorii no'tri 'i "e&eile noastre din localurile de petrecere ale cre'tinilor% 9n r.ndurile acestor din ur&$ eu nu&$r 'i pe a'a +isele >"e&ei din lu&ea bun$?, care i&it$ de bun$voie luAul 'i des"r.narea celor dint.i% Cuv.ntul nostru de ordine e6 puterea 'i "$#$rnicia% Singur$ puterea poate !nvinge !n politic$, &ai ales c.nd e ascuns$ !n talentele trebuincioase oa&enilor de stat% Diolen#a trebuie s$ "ie un principiu, viclenia 'i "$#$rnicia o regul$, pentru guvernele care nu vor s$2'i predea coroana !n &.inile agen#ilor unei noi puteri% Acest r$u e singurul &i*loc de a a*unge la scop, la bine% e aceea, noi nu trebuie s$ ne opri& !naintea &ituirii, !n'el$toriei 'i a tr$d$rii, ori de c.te ori ne pot ele servi atingerea scopului nostru% 9n politic$ trebuie s$ te pricepi s$ iei proprietatea altuia "$r$ a 'ov$i, dac$ po#i ob#ine cu acest &i*loc supunerea 'i puterea% Statul nostru, !n aceast$ cucerire pa'nic$, are dreptul s$ !nlocuiasc$ gro+$viile r$+boiului prin conda&n$ri la &oarte &ai pu#in v$+ute 'i &ai "olositoare, necesare pentru a !ntre#inea teroarea aceasta care "ace popoarele s$ asculte orbe'te% O ne!nduplecare dreapt$ dar stra'nic$, e cel &ai &are sus#in$tor al puterii unui stat1 prin ur&are nu e nu&ai !n "olosul nostru, dar e c)iar de datoria noastr$, s$ ne #ine& de acest progra& al violen#ei 'i "$#$rniciei% O ase&enea doctrin$ ba+at$ pe calcul, e tot at.t de "olositoare c.t 'i &i*loacele pe care le !ntrebuin#ea+$% Prin ur&are, nu nu&ai prin aceste &i*loace, dar 'i prin aceast$ doctrin$ a ne!nduplec$rii, vo& !nvinge 'i vo& robi guvernului nostru supre& toate celelalte guverne% Da "i !ndea*uns s$ se 'tie c$ sunte& ne!ndupleca#i, pentru ca orice nesupunere s$ !ncete+e% ,oi, cei dint.i, 'i !nc$ din vec)i&e, a& aruncat poporului cuvintele6 Libertate, 0galitate, -raternitate, cuvinte repetate pe ur&$ de at.tea ori de c$tre papagali incon'tien#i, care, atra'i din toate p$r#ile de aceast$ &o&eal$, nu s2au "olosit de ea dec.t pentru a ni&ici prosperitatea lu&ii 'i adev$rata libertate individual$, alt$dat$ at.t de bine asigurat$ prin constr.ngerea &ul#i&ii% Oa&eni care s2au cre+ut inteligen#i, nu au 'tiut s$ descurce !n#elesul ascuns al acestor cuvinte, nu au v$+ut c$ se contra+iceau, nu au v$+ut c$ nu eAist$ egalitate !n natur$, c$ nu poate s$ eAiste libertate, c$ natura ea !ns$'i a creat inegalitatea spiritelor, a caracterelor 'i a inteligen#elor, at.t de &ult supuse legilor ei1 ace'ti oa&eni nu au !n#eles c$ &ul#i&ea e o putere oarb$1 c$ parveni#ii pe care 'i2i alege pentru a o guverna, nu sunt &ai pu#in orbi !n politic$ dec.t ea !ns$'i1 c$ ini#iatul, cel introdus !n tainele politicii, "ie el c)iar un prost, poate guverna, !n vre&e ce &ul#i&ea neini#ia#ilor, "ie c)iar plini de geniu, nu !n#eleg ni&ic din politic$% Toate aceste g.nduri nu le2au venit !n &inte cre'tinilor1 totu'i pe aceasta se !nte&eia principiul guvern$&.ntului dinastic1 tat$l, o&nitorul, trans&itea "iului s$u secretele politicii, necunoscute !n a"ar$ de &e&brii "a&iliei do&nitoare, pentru ca ni&eni s$ nu le poat$ tr$da% (ai t.r+iu, obiceiul trans&iterii adev$ratelor principii ale politicii, se pierdu% I+b.nda operei noastre se &$ri prin aceasta% Totu'i, !n largul lu&ii, cuvintele Libertate, 0galitate, -r$#ietate, adauser$ la r.ndurile noastre, prin &i*locirea agen#ilor no'tri orbi, legiuni !ntregi de cre'tini care ne purtar$ cu !nsu"le#ire steagurile% 5i totu'i 2E:;<2

aceste cuvinte erau ni'te vier&i care rodeau bun$starea tuturor ne*idanilor, spulber.nd pretutindeni pacea, lini'tea, solidaritatea, s$p.nd pe dedesubt toate a'e+$&intele statelor% De#i vedea din cele ce ur&ea+$ c$ aceasta ne2a "olosit nu&ai nou$1 acest lucru ne d$du, !ntre altele, putin#a de a ob#ine c)eia cea &ai i&portant$, sau &ai bine +is de a des"iin#a privilegiile pe care era !nte&eiat$ aristocra#ia cre'tinilor 'i singurul &i*loc de ap$rare ce2l au !&potriva noastr$ popoarele 'i na#iunile% Pe d$r.&$turile aristocra#iei naturale 'i ereditare, noi ne2a& ridicat aristocra#ia noastr$, a inteligen#ii 'i a banului% A& luat drept ba+$ a acestei noi aristocra#ii, bog$#ia, care depinde de noi, 'i 'tiin#a, care e !ndru&at$ de !n#elep#ii no'tri% I+b.nda noastr$ &ai "u !nc$ u'urat$ prin "aptul c$, !n leg$turile noastre cu oa&enii de care avea& nevoie, a& 'tiut !ntotdeauna s$ atinge& cor+ile cele &ai si&#itoare ale su"letului o&enesc6 socoteala1E, l$co&ia, ne!ndestularea lipsurilor &ateriale, "iecare dintre aceste sl$biciuni o&ene'ti, luat$ aparte, "iind !n stare s$ !n$bu'e neat.rnarea g.ndului, pun.nd voin#a oa&enilor !n slu*ba celor ce le cu&p$r$ su"letul% Ideea abstract$ a libert$#ii ne2a dat putin#a de a "ace &ul#i&ea s$ !n#eleag$, c$ un guvern nu e altceva dec.t un loc#iitor al proprietarului #$rii, adic$ al poporului, 'i c$ poale "i sc)i&bat a'a cu& se sc)i&b$ &$nu'ile !nvec)ite% A&ovibilitatea repre+entan#ilor poporului ni2i puse la dispo+i#ia noastr$ 4 ei depindeau de alegerea noastr$% CAPITOLUL II B$+boaiele econo&ice sunt i+vorul atotputerniciei *id$ne'ti% Ad&inistra#ia vi+ibil$'i >consilierii secre#i?% Succesul doctrinelor distructive% Asi&ila#ia !n politic$% 9nse&n$tatea presei% Pre#ul aurului 'i valoarea victi&elor *id$ne'ti% 0 !n interesul nostru ca r$+boaiele s$ nu ur&$reasc$ 2!ntruc.t se poate 4 c.'tiguri teritoriale% B$+boiul "iind ast"el transpus pe terenul econo&ic, na#iunile vor si&#i puterea st$p.nirii noastre 'i aceast$ situa#ie va pune pe cei doi vr$*&a'i la dispo+i#ia agen#ilor no'tri interna#ionali, care au &ii de oc)i pe care nici o grani#$ nu2i poate opri% Atunci drepturile noastre interna#ionale vor cov.r'i drepturile na#ionale, !n adev$ratul !n#eles al cuv.ntului 'i vor guverna popoarele tot ast"el cu& regle&entea+$ dreptul civil al statelor leg$turile dintre supu'ii lor% Ad&inistratorii, ale'i din public de c$tre noi, dintre cre'tinii cei &ai slugarnici, nu vor "i oa&eni preg$ti#i pentru ad&inistra#ia #$rii% 9n acest c)ip vor deveni u'or ni'te p$pu'i trase de a#$ de c$tre !n#elep#ii 'i genialii no'tri s"etnici de c$tre speciali'tii no'tri, crescu#i !nc$ din copil$rie !n vederea ad&inistr$rii a"acerilor lu&ii !ntregi% Doi 'ti#i c$ speciali'tii no'tri 'i2au c.'tigat cuno'tin#ele trebuincioase ad&inistr$rii, din planurile noastre politice, din eAperien#a istoriei, din studiul tuturor eveni&entelor !nse&nate% Cre'tinii nu se orientea+$ dup$ practica observa#iilor i&par#iale culese din istorie, ci dup$ o rutin$ teoretic$, incapabil$ de a a*unge la vreun re+ultat real% e aceea noi n2ave& s$ ne orient$& dup$ ei1 las$2i s$2'i &ai petreac$ !nc$ c.tva ti&p, s$ se &ai )r$neasc$ cu n$de*di 'i cu noi petreceri, sau cu a&intirea pl$cerilor trecute% S$2i l$s$& s$ cread$ !n !nse&n$tatea pe care le2a& inspirat2o, relativ la legile 'tiin#ei, la teorii% 9n vederea acestui scop propag$& !n continuu, prin presa noastr$, !ncrederea lor oarb$ !n aceste legi% Clasa inteligent$ a cre'tinilor va "i &.ndr$ de cuno'tin#ele sale 'i, "$r$ a le eAa&ina !n &od logic, ea va pune !n aplicare toate !nv$#$&intele 'tiin#ei, n$scocite de c$tre agen#ii no'tri pentru a le c$l$u+i spiritele !n direc#ia care ne e trebuincioas$ nou$% S$ nu crede#i c$ a"ir&a#iile acestea sunt "$r$ ba+$ serioas$1 g.ndi#i2v$ la succesul pe care l2a& 'tiut a2l "$uri arFinis&ului, (arAis&ului, ,iet+sc)eis&ului% 9ns$ nou$, !nr.urirea stric$cioas$ a acestor tendin#e, trebuie s$ ne "ie cunoscut$% 2;:;<2

Trebuie s$#ine& socoteal$ de ideile, caracterele, tendin#ele &oderne ale popoarelor, pentru a nu "ace gre'eli !n politic$'i !n ad&inistrarea a"acerilor% Siste&ul nostru, ale c$rui p$r#i pot "i alc$tuite !n &od deosebit, dup$ popoarele pe care le !nt.lni& !n dru&ul nostru, nu poate reu'i dac$ aplica#ia sa practic$ nu e ba+at$ pe con"runtarea re+ultatelor trecutului cu pre+entul% Statele de ast$+i au o &are putere creatoare6 presa% Bolul presei e de a ar$ta ne&ul#u&irile a'a +ise intolerabile, de a aduce la cuno'tin#$ pl.ngerile poporului, de a crea ne&ul#u&i#i 'i de a le da un glas% Presa !ntrupea+$ libertatea cuv.ntului% ar statele nu au 'tiut !ntrebuin#a aceast$ putere 'i ea a c$+ut !n &.inile noastre% Prin ea a& ob#inut o &are trecere, cu toate c$ a& stat !n u&br$, &ul#u&it$ ei a& !ngr$&$dit !n &.inile noastre aurul, !n ciuda valurilor de s.nge 'i de lacri&i !n &i*locul c$rora a& "ost sili#i s$ ni2l agonisi&% ar acestea le2a& r$scu&p$rat, *ert"ind pe &ul#i dintre ai no'tri% -iecare din *ert"ele noastre, pre#uie'te c.t &ii de cre'tini !naintea lui u&ne+eu% CAPITOLUL III 5arpele si&bolic 'i !n#elesul lui% /alan#a constitu#ional$ nu e stabil$% Teroarea din palate% Puterea 'i a&bi#ia% (a'inile de vorbit parla&entare% Pa&"letele% Abu+urile puterii% Sclavia econo&ic$% > reptatea poporului?% Acaparatorii 'i aristocra#ia% Ar&ata "ranc&asonilor *idani% egenerescen#a cre'tinilor% -oa&ea 'i dreptul capitalului% Denirea 'i !ncoronarea >St$p.nitorului Lu&ii?% Obiectul "unda&ental al progra&ului viitoarelor 'coli populare ale "ranc&asonilor% Taina 'tiin#ei ordinii sociale% Cri+a econo&ic$ general$% Punerea la ad$post a >alor no'tri?% espotis&ul "ranc&asonilor e do&nia ra#iunii% Pierderea unui conduc$tor% -ranc&asoneria 'i >&area? Bevolu#ie "rance+$% Begele despot e din s.ngele Sionului% Cau+ele atotputerniciei "ranc&asoneriei, !nse&n$tatea agen#ilor secre#i ai "ranc&asoneriei% Libertatea% D$ pot anun#a ast$+i c$ sunte& de*a aproape de #int$% 9nc$ pu#in$ cale, 'i cercul 5arpelui si&bolic 7care repre+int$ poporul nostru8 se va !nc)ide% C.nd cercul va "i !nc)is, toate Statele 0uropei vor "i !ncle'tate !n el, ca !n ni'te c$tu'e puternice% /alan#a constitu#ional$ va "i !n cur.nd r$sturnat$, deoarece a& "alsi"icat2o a'a, ca s$ se aplece c.nd !ntr2o parte, c.nd !ntr2alta, p.n$ ce !n s".r'it se va d$r$p$na% Cre'tinii credeau c$ au "$urit2o destul de puternic$'i a'teptau totdeauna ca cele dou$ talere s$ se pun$ !n ec)ilibru% ar, persoanele do&nitoare sunt puse la ad$post de c$tre repre+entan#ii lor, care "ac neg)iobii, 'i se las$ t.r.#i de c$tre puterea lor "$r$ control 'i "$r$ responsabilitate% Ace'ti repre+entan#i !'i datorea+$ puterea teroarei de care sunt st$p.nite Palatele% Persoanele do&nitoare ne &ai av.nd leg$tur$ cu poporul lor, nu se &ai pot !n#elege cu el 'i nu se pot !nt$ri !&potriva persoanelor laco&e dup$ putere% Puterea clarv$+$toare a persoanelor do&nitoare 'i puterea oarb$ a poporului, "iind desp$r#ite deolalt$ de c$tre noi, 'i2au pierdut toat$ !nse&n$tatea1 separate, sunt tot at.t de neputincioase ca orbul "$r$ toiag% Pentru a )ot$r! pe a&bi#io'i s$ abu+e+e de putere, noi a& pus "a#$2n "a#$ toate "or#ele, des"$'ur.ndu2le toate tendin#ele liberale c$tre independen#$% 9n acest scop a& !ncura*at orice !ntreprindere, a& !nar&at toate partidele, a& "$cut din putere #inta tuturor a&bi#iilor% A& trans"or&at !n arene statele unde se des"$'oar$ tulbur$rile@ !nc$ pu#in$ vre&e 'i de+ordinile, "ali&entele, vor ap$rea pretutindeni% ,eseca#ii li&bu#i au trans"or&at 'edin#ele Parla&entelor 'i adun$rile ad&inistrative, !n lupte oratorice% Giari'ti !ndr$+ne#i, pa&"letari "$r$ ru'ine, atac$ +ilnic personalul ad&inistrativ% Abu+urile puterii vor prepara !n s".r'it c$derea tuturor a'e+$&intelor 'i totul va "i r$sturnat sub loviturile &ul#i&ii !nnebunite% Popoarele sunt !nl$n#uite de &unca grea cu &ai &ult$ t$rie dec.t au "ost !nl$n#uite de sclavie 'i robie% in sclavia antic$ ori din robia evului &ediu &ai puteai sc$pa !ntr2un "el sau altul% Puteai "i r$scu&p$rat, !n vre&e ce ast$+i nu po#i sc$pa din &i+erie% repturile pe care le2a& !nscris !n constitu#ii, sunt o !nc)ipuire pentru &ul#i&e 'i neadev$rate% Toate aceste a'a +ise >drepturi ale poporului? nu pot eAista dec.t !n !nc)ipuire, ele nu pot "i !n"$ptuite niciodat$% Pentru &uncitorul proletar, !ncovoiat la &unca lui grea, 2H:;<2

+drobit de soart$, ce pre# are dreptul dat "lecarilor de a "lecari, dreptul dat +iari'tilor de a scrie tot soiul de nero+ii al$turi de lucruri serioase, din &o&ent ce proletariatul nu trage alte "oloase din constitu#ie dec.t nenorocitele "$r.&ituri pe care i le arunc$& de la &asa noastr$, !n sc)i&bul unui vot "avorabil planurilor, co&plicilor 'i agen#ilor no'tri3 repturile republicane sunt o a&ar$ a&$gire pentru bietul o&6 nevoia unei &unci aproape +ilnice, nu2i !ng$duie s$ se "oloseasc$ de ele1 !n sc)i&b !i iau 'i garan#ia unui c.'tig statornic 'i sigur, pun.ndu2l la bunul plac al grevelor patronilor sau ca&ara+ilor% La !ndru&area noastr$, poporul a ni&icit aristocra#ia 7nobili&ea8 care2i era ocrotitoarea 'i &a&a )r$nitoare natural$, 'i de a c$rei !n"lorire at.rna 'i bun$starea poporului% Acu& c.nd aristocra#ia e +drobit$, poporul a c$+ut sub *ugul )r$p$re#ilor 'i al speculan#ilor !&bog$#i#i, care !l apas$ !ntr2un c)ip ne&ilos% ,oi vo& ap$rea &uncitorului ca eliberatorii de acest *ug, c.nd !i vo& propune s$ intre !n r.ndurile acestei ar&ate de sociali'ti, de anar)i'ti, de co&uni'ti, pe care, sub preteAt de solidaritate, o sus#ine& totdeauna printre &e&brii "ranc&asoneriei noastre sociale% Aristocra#ia care se "olosea, cu deplin drept, de &unca lucr$torilor, avea interes ca &uncitorii s$ "ie s$tui, s$n$to'i 'i puternici% Interesul nostru e, di&potriv$, ca to#i cre'tinii s$ degenere+e% Puterea noastr$ i+vor$'te din "oa&ea cronic$, din sl$biciunea &uncitorului, deoarece toate acestea !l robesc voin#ei noastre 'i !l "ac s$2'i piard$'i puterea 'i )ot$r.rea de a se !&potrivi acestei voin#e% -oa&ea d$ capitalului &ai &ulte drepturi asupra &uncitorului, dec.t c$p$tase aristocra#ia de la puterea regilor 'i a legilor% Prin &i+erie 'i prin ura pi+&uitoare pe care o produce ea, noi !ndru&$& &ul#i&ile, ne "olosi& de &.inile lor pentru a +drobi pe cei ce se !&potrivesc planurilor noastre% Atunci, c.nd va veni vre&ea, ca regele nostru universal s$ "ie !ncoronat, tot aceste &.ini vor &$tura din cale tot ceea ce i2ai putea alc$tui o piedic$% Cre'tinii au pierdut obi'nuin#a de a g.ndi "$r$ a*utorul s"aturilor noastre 'tiin#i"ice, iat$ de ce nu v$d ei trebuin#a grabnic$ de a "ace ceea ce vo& "ace noi atunci c.nd ne va "i sosit do&nia, 'i anu&e de a propov$dui !n 'colile pri&are singura 'tiin#$ adev$rat$, care e cea dint.i dintre toate 'tiin#ele ordinii sociale, ale vie#ii o&ene'ti 'i ale eAisten#ii sociale, 'tiin#a care arat$ divi+iunea 7!&p$r#irea8 &uncii 'i prin ur&are !&p$r#irea oa&enilor !n clase 'i st$ri deosebite% Trebuie ca "iecare s$'tie, c$ nu poate eAista egalitate, !n ur&a deosebitelor "eluri de &unc$ c$rora sunt supu'i oa&enii1 c$ to#i nu pot "i deopotriv$ de r$spun+$tori !naintea legii1 c$, de pild$, r$spunderea nu e aceea'i pentru acela care, prin "aptele sale, necinste'te o !ntreag$ clas$, 'i pentru acela care nu aduce atingere dec.t cinstei lui proprii% Adev$rata 'tiin#$ a ordinii sociale, !n taina c$reia nu l$s$& s$ p$trund$ cre'tinii, ar ar$ta tuturor c$ locul 'i &unca "iec$ruia trebuie s$ "ie deosebite, pentru a nu "i un i+vor de !ncurc$turi !n ur&a lipsei de potrivire dintre educa#ie 'i &unc$% 9nv$#.nd aceast$'tiin#$ 7'i !nc$ din 'colile pri&are8 popoarele se vor supune de bun$ voie puterilor 'i ordinii sociale stabilite de c$tre ei !n stat% i&potriv$ !ns$, !n starea de a+i a 'tiin#ei, a'a cu& a& "$urit2o noi, poporul, !ncre+.ndu2se orbe'te !n cuv.ntul tip$rit, nutre'te, !n ur&a neadev$rurilor cu care !i nutri& prostia lui, o ur$ !&potriva tuturor po+i#iilor pe care le crede a "i deasupra lui, deoarece nu !n#elege !nse&n$tatea "iec$rei po+i#ii% Aceast$ du'&$nie va cre'te !nc$ !n ur&a cri+ei econo&ice, care se va s".r'i prin !ncetarea opera#iunilor de /urs$ 'i a &ersului industriei% C.nd vo& "i dat na'tere 7cu a*utorul tuturor &i*loacelor ascunse de care dispune& prin aurul care e !n !ntregi&e !n &.inile noastre8 unei cri+e econo&ice generale, atunci vo& arunca !n strad$ gloatele !ntregi de &uncitori, !n aceea'i +i, !n toate #$rile 0uropei% Aceste gloate vor v$rsa cu sete s.ngele acelora pe care, !n si&plicitatea ne'tiin#ei lor, !i pi+&uiesc !nc$ din copil$rie, 'i ale c$ror bunuri le vor putea atunci *e"ui% 2<:;<2

0le !ns$ nu se vor atinge de ai no'tri deoarece &o&entul atacului ne va "i cunoscut dinainte 'i vo& "i luat &$suri pentru a ne pune la ad$post% A& spus c$ progresul ar supune pe to#i cre'tinii do&niei ra#iunii% Ast"el va "i despotis&ul nostru6 va 'ti s$ lini'teasc$ toate "r$&.nt$rile prin &$suri stra'nice 'i drepte, va 'ti s$ goneasc$ liberalis&ul din toate a'e+$&intele% C.nd poporul a v$+ut c$ i se "$ceau, !n nu&ele libert$#ii, at.tea concesii 'i !ndatoriri, !'i !nc)ipui c$ el e st$p.nul 'i se arunc$ asupra puterii, dar, bine !n#eles, se i+bi de o &ul#i&e de piedici1 atunci nu se g.ndi s$ se !ntoarc$ de unde a plecat, ci se puse s$2'i caute un nou conduc$tor 'i ast"el !'i depuse toate puterile la picioarele noastre% Aduce#i2v$ a&inte de Bevolu#ia "rance+$, c$reia i2a& dat nu&ele de >&are?1 tainele preg$tirii ei ne sunt bine cunoscute, deoarece ea "u !n !ntregi&e "$cut$ de noi% e atunci noi duce& poporul de la o de+a&$gire la alta, cu scopul ca s$ se lipseasc$ c)iar 'i de noi, !n "olosul regelui2despot din s.ngele Sionului, pe care2l preg$ti& lu&ii% Ast$+i sunte& atotputernici ca putere interna#ional$, c$ci c.nd sunte& ataca#i !ntr2un stat, sunte& ap$ra#i de celelalte% La'itatea nes".r'it$ a popoarelor cre'tine, care se t.r$sc !naintea puterii1 care sunt ne&iloase "a#$ de &ici sl$biciuni 'i gre'eli, dar iert$toare "a#$ de nelegiuirile cele &ari, care nu vor s$ recunoasc$ contra+icerea din ideea libert$#ii, care sunt r$bd$toare p.n$ la *ert"$ !naintea puterii brutale a unui despotis& !ndr$+ne# 4 iat$ ce ne !nlesne'te neat.rnarea noastr$% Aceste popoare cre'tine su"er$'i rabd$ de la pri&2&ini'trii lor nedrept$#i, pentru care ar "i t$iat capetele la dou$+eci de regi% Cu& se poate eAplica un ase&enea "eno&en, o ase&enea inconsecven#$ a &aselor populare, !n "a#a unor st$ri de lucruri care par a "i de aceea'i natur$3 -eno&enul acesta se eAplic$ prin "aptul c$ ace'ti dicta2tori 4 pri&ii2&ini'tri 2las$ s$ se spun$ la urec)ea poporului, prin agen#ii lor, c$ dac$ pricinuiesc ei nea*unsuri statelor, aceasta o "ac nu&ai cu scopul "inal de a !n"$ptui "ericirea popoarelor, !n"r$#irea lor interna#ional$, solidaritatea, drepturile egale pentru to#i% /ine!n#eles, nu li se spune c$ aceast$ !n"r$#ire nu trebuie s$ se "ac$ dec.t sub st$p.nirea noastr$% 5i iat$ cu& poporul os.nde'te pe cei drep#i 'i iart$ pe cei vinova#i, !ncre+.ndu2se din ce !n ce &ai &ult c$ poate "ace tot ceea ce2i place% 9n ase&enea !&pre*ur$ri poporul ni&ice'te orice or.nduire lini'tit$'i d$ na'tere la neor.nduieli la "iecare pas% Cuv.ntul >libertate? !&pinge la lupt$ societ$#ile o&ene'ti !&potriva oric$rei puteri, "ie ea c)iar a lui u&ne+eu 'i a "irii% Iat$ pentru ce la ridicarea noastr$ la do&nie, va trebui s$ scoate& acest cuv.nt din vocabularul o&enesc, ca "iind principiul brutalit$#ii, care sc)i&b$ gloatele !n "iare s$lbatice% 0 adev$rat c$ aceste "iare ador& totdeauna dup$ ce s2au ad$pat cu s.nge, 'i c$ atunci e u'or s$ le prin+i !n lan#uri% ar dac$ nu li se d$ s.nge, atunci nu dor&, ci lupt$% CAPITOLUL ID eosebitele stadii ale unei republici% -ranc&asoneria eAterioar$% Libertatea 'i credin#a% Concuren#a interna#ional$ a co&er#ului 'i a industriei% !nse&n$tatea specula#iei% Setea dup$ aur% -iecare Bepublic$ trece prin deosebite trepte de de+voltare, prin deosebite stadii% Pri&ul cuprinde cele dint.i +ile de nebunie ale unui orb care se arunc$ !n dreapta 'i !n st.nga% Al doilea e acela al de&agogiei, din care se na'te anar)ia1 apoi vine !n &od inevitabil despotis&ul1 nu un despotis& legal 'i pe "a#$ 2'i prin ur&are r$spun+$tor 4 ci un despotis& nev$+ut 'i necunoscut, dar totu'i "oarte si&#it6 despotis&ul des"$'urat de o organi+a#ie secret$ care lucrea+$ cu scrupule cu at.t &ai pu#ine, cu c.t operea+$ sub scutul &ai &ultor agen#i, a c$ror !nl$turare nu nu&ai c$ nu2i "ace nici un r$u acestei 2I:;<2

organi+a#ii, dar o a*ut$ c)iar, scutind2o de a c)eltui &i*loacele sale cu r$spl$tirea unor servicii prea !ndelungate% Cine ar putea r$sturna o putere nev$+ut$3 C$ci puterea noastr$ e una de "elul acesta% -ranc&asoneria eAterioar$, de la supra"a#$, nu serve'te dec.t pentru acoperirea planurilor noastre1 planul ac#iunii acestei puteri, ba c)iar 'i locul organi+a#iilor sale, vor r$&.ne totdeauna necunoscute poporului% Libertatea !n sine ar putea "i nev$t$&$toare 'i ar putea eAista !ntr2un stat, "$r$ a aduce vreun r$u bun$st$rii popoarelor, dac$ ea s2ar spri*ini pe legile credin#ei !n u&ne+eu 'i ale "r$#iei o&ene'ti, str$in$ de acea egalitate care e de+&in#it$ c)iar de legile "irii, care au statornicit !n"r.narea 'i supunerea% Av.nd o ase&enea credin#$, poporul s2ar l$sa guvernat de c$tre autoritatea paro)iilor 'i ar &erge !nainte, u&il 'i pa'nic, sub conducerea p$storului s$u su"letesc, !&p$cat cu !&p$r#irea, "$cut$ de u&ne+eu, a bunurilor acestei lu&i% Iat$ de ce trebuie s$ d$r.&$& credin#a, 'i s$ s&ulge& din su"letul cre'tinilor !nsu'i g.ndul u&ne+eirii 'i al su"letului, pentru a le !nlocui cu socoteli 'i lipsuri &ateriale% Pentru ca cele &ai alese su"lete ale cre'tinilor s$ nu aib$ ti&p s$ cugete 'i s$ observe, trebuie s$2i abate& de la aceste preocup$ri, !&ping.ndu2i c$tre gri*ile industriei 'i ale co&er#ului% 9n acest c)ip toate na#iunile !'i vor c$uta c.'tigurile lor 'i lupt.nd "iecare pentru propriile "oloase, nu vor b$ga !n sea&$ pe du'&anul lor co&un% 9ns$, pentru ca libertatea s$ poat$ ast"el de+bina 'i ni&ici !n !ntregi&e societatea cre'tinilor, trebuie s$ "ace& din specula#ie ba+a industriei1 ast"el nici una din bog$#iile pe care industria le va scoate din p$&.nt, nu va r$&.nea !n &.inile industria'ilor, ci toate se vor spulbera !n specula#ie, adic$ vor c$dea !n pungile noastre% Lupta !n"ierb.ntat$ pentru &$rire 'i loviturile vie#ii econo&ice vor crea 'i au creat de*a societ$#i de+a&$gite, reci 'i "$r$ su"let% Aceste societ$#i vor avea o deosebit$ groa+$ de politica superioar$'i de religie% Singura lor c$l$u+$ va "i calculul, adic$ aurul, pentru care vor avea un adev$rat cult din pricina bunurilor &ateriale pe care le poate procura% Atunci clasele de *os ale popoarelor ne vor ur&a !n lupta noastr$ !&potriva clasei inteligente a cre'tinilor de la putere, care sunt potrivnicii no'tri, 'i o vor "ace aceasta nu de dragul binelui 'i nici c)iar pentru a pune &.na pe bog$#ii, ci nu&ai din ura ce o poart$ celor sus2pu'i% CAPITOLUL D Crearea unei puternice centrali+$ri a guvern$&.ntului% (i*loacele -ranc&asoneriei pentru a pune &.na pe putere% e ce nu se pot !n#elege statele% >Preselec#ia? *idanilor% Aurul e &otorul &ecanis&elor !n state% (onopolurile !n nego#'i industrie% 9nse&n$tatea criticii% Institu#iile >a'a cu& par a "i?% Oboselile pricinuite de cuv.nt$ri% Cu& se c.'tig$ opinia public$3 9nse&n$tatea ini#iativei private% =uvern$&.ntul Supre&% Ce "or&$ de ad&inistra#ie se poate da unor state !n care stric$ciunea 'i corup#ia a str$b$tut pretutindeni, unde nu po#i a*unge la bog$#ie dec.t printr2un "el de surprinderi &e'te'ugite "oarte ase&$n$toare cu !n'el$toria de la *ocurile de noroc1 unde do&ne'te ne!n"r.narea &oravurilor1 unde &oralitatea 'i cinstea nu se sus#ine dec.t cu pedepse 'i legi aspre, iar nu pentru c$ ar "i pri&ite de bun$ voie1 unde si&#$&intele de patrie 'i de religie sunt !n$bu'ite de credin#e cos&opolite3 Ce alt$ "or&$ de guvern$&.nt s$ se dea acestor societ$#i, dec.t "or&a despotic$ pe care o voi descrie &ai departe3 ,oi vo& c$l$u+i !n &od &ecanic toate ac#iunile vie#ii politice a supu'ilor no'tri prin legi noi% Aceste legi vor lua !napoi una c.te una toate avanta*ele 'i prea &arile libert$#i care au "ost !&p$r#ite de c$tre cre'tini, iar do&nia noastr$ va pune te&eliile unui despotis& at.t de &$re#, !nc.t va "i !n stare, oric.nd 'i oriunde, s$ i&pun$ t$cerea cre'tinilor care vor voi s$ ni se !&potriveasc$'i care vor "i ne&ul#u&i#i% ,i se va spune c$ despotis&ul despre care vorbesc nu #ine sea&$ de progresele &oderne% Doi dovedi contrariul% Atunci c.nd popoarele considerau persoanele do&nitoare ca o !ntruc)ipare a Doin#ei u&ne+eie'ti, ele se supuneau "$r$ &ur&ur absolutis&ului regilor, dar din +iua !n care le2a& picurat !n su"let g.ndul propriilor 2J:;<2

lor drepturi, au considerat persoanele do&nitoare ca pe ni'te si&pli &uritori de r.nd% Ungerea S".nt$ n2a &ai !&podobit capetele regilor, deoarece i2a& luat poporului credin#a !n u&ne+eu1 autoritatea a "ost t.r.t$ !n strad$, adic$ !ntr2un loc de proprietate public$, iar noi a& pus !ndat$ &.na pe ea% (ai &ult !nc$, arta de a guverna &asele 'i pe indivi+i cu a*utorul unei teorii 'i a unor *ocuri de cuvinte &e'te'ugit alc$tuite, prin regula&entari ale vie#ii sociale 'i prin tot "elul de alte &i*loace dibace 4 pe care cre'tinii nu le !n#eleg deloc 4 "ace 'i ea parte din geniul nostru ad&inistrativ, crescut !n spiritul de anali+$, de observa#ie 'i de o a'a "ine#e de concep#ii, cu& p.n$ acu& ni&eni n2a &ai avut 'i nu ni se poate ase&$na, tot dup$ cu& nu ni se poate co&para ni&eni !n alc$tuirea planurilor de ac#iune politic$ 'i de solidaritate% ,u&ai ie+ui#ii ar putea s$ stea al$turi de noi !n aceast$ privin#$, dar a& reu'it s$2i discredit$& !n "a#a &ul#i&ii stupide, din pricin$ c$ ei "or&au o organi+a#ie vi+ibil$, neascuns$, !n ti&p ce noi r$&.nea& !n u&br$ cu organi+a#ia noastr$ secret$% e alt"el, ce2i pas$ lu&ii ce st$p.n are3 Ce !nse&n$tate are c$ acesta ar "i 'e"ul catolicis&ului sau despotul nostru din s.ngele Sionului3 9ns$ pentru noi, care sunte& poporul ales, lucrul acesta are o deosebit$ !nse&n$tate% O !ntov$r$'ire !ntre to#i cre'tinii din lu&e ne2ar putea sub*uga pentru c.tva ti&p, dar sunte& scuti#i de aceast$ pri&e*die prin r$d$cinile ad.nci de ne!n#elegere pe care nu le &ai poate ni&eni s&ulge din ini&a lor% ,oi a& pus "a#$ !n "a#$ calculele individuale 'i na#ionale ale cre'tinilor, urile religioase 'i etnice pe care le2 a& #inut aprinse de dou$+eci de veacuri% e aceea nici un guvern nu va g$si a*utor nic$iri6 "iecare va socoti c$ o !n#elegere !&potriva noastr$ e d$un$toare propriilor sale interese% ,oi sunte& atotputernici, de noi trebuie s$ se #in$ socoteal$% Puterile nu pot !nc)eia nici cea &ai ne!nse&nat$ !n#elegere "$r$ ca noi s$ nu lu$& !ndat$ parte la ea% Per &e reges regnanl 2>prin &ine do&nesc regii?% Pro"e#ii no'tri au spus c$ noi sunte& ale'i de !nsu'i u&ne+eu pentru a st$p.ni !ntregul P$&.nt% u&ne+eu ne2a dat geniul, &in#ile &ari, pentru ca s$ pute& duce la bun s".r'it aceast$ sarcin$% ac$ s2ar g$si vreun geniu !n tab$ra du'&an$ ar putea lupta !&potriva noastr$, dar totu'i acest nou osta' nu pre#uie'te &ai &ult dec.t unul vec)i1 dar cu toate acestea vo& lua lupta cu el, 'i lupta va "i crunt$, a'a cu& o&enirea n2a &ai v$+ut p.n$ acu&% ar alt"el de oa&eni vor veni prea t.r+iu% Toate roti#ele &ecanis&ului guverna&ental depind de un &otor care e !n &.inile noastre 'i acest &otor e aurul% 5tiin#a econo&iei politice, !nte&eiat$ de c$tre !n#elep#ii no'tri, ne dovede'te de &ult$ vre&e puterea regeasc$ a aurului% Capitalul, pentru a avea &.inile libere, trebuie s$ ob#in$ &onopolul industriei 'i al nego#ului1 o &.n$ nev$+ut$ e pe cale de a !n"$ptui aceasta !n toate p$r#ile lu&ii% Aceast$ libertate va da puterea politic$ industria'ilor% Poporul le va "i supus% Trebuie &ai degrab$ s$ de+ar&$& ast$+i popoarele dec.t s$ le !&pinge& la r$+boi, s$ le de'tept$& pati&ile "ierbin#i !n "olosul nostru dec.t s$2i lini'ti& 'i &ai degrab$ s$ pune& st$p.nire pe ideile lor 'i s$ le t$l&$ci&, dec.t s$ ne pre"ace& c$ nu le lu$& !n sea&$% Kinta de c$petenie a guvern$&.ntului nostru e s$ sl$bi& spiritul public al cre'tinilor prin critic$1 s$2i "ace& s$2'i piard$ obi'nuin#a de a cugeta, deoarece g.ndirea d$ na'tere !&potrivirii1 s$ obosi& puterile g.ndului !n )$r#uieli oratorice% 9n toate vre&urile, popoarele, ca 'i orice o&, au luat cuvintele drept "apte, deoarece ele se &ul#u&esc cu aparen#a lucrurilor 'i !'i dau "oarte rar silin#a de a cerceta dac$ pro&isiunile !n leg$tur$ cu via#a social$ au "ost !ndeplinite% Iat$ de ce a'e+$&intele noastre vor avea o "ru&oas$ !n"$#i'are la supra"a#$, care va dovedi poporului !ndea*uns bine"acerile lor !n ceea ce prive'te progresul% ,oi vo& !&pru&uta )aina tuturor partidelor, a tuturor tendin#elor, 'i vo& !&br$ca cu ele pe oratorii no'tri, care vor vorbi at.t de &ult, !nc.t toat$ lu&ea va "i obosit$ de a2i &ai au+i% Pentru a c.'tiga opinia public$, trebuie s$ o bui&$ci&, r$sp.ndind din di"erite p$r#i 'i vre&e !ndelungat$ at.tea p$reri care se bat cap !n cap, !nc.t cre'tinii vor s".r'i prin a se pierde !n labirintul acesta 'i prin a 2L:;<2

!n#elege c$ e cu &ult &ai bine s$ n2ai nici o p$rere !n politic$% Dor recunoa'te c$ acestea sunt c)estiuni care nu privesc societatea, 'i c$ ele nu sunt &enite a "i cunoscute dec.t de acela care o conduce% Acesta e !nt.iul secret% Al doilea secret, necesar pentru a guverna cu succes, const$ !n a !n&ul#i !n a'a &$sur$ gre'elile poporului, apoi obiceiurile, pati&ile 'i regulile vie#ii !n co&un, !nc.t ni&eni s$ nu &ai "ie !n stare s$ descurce acest )aos 'i oa&enii s$ a*ung$ s$ nu se &ai !n#eleag$ unii pe al#ii% Aceast$ tactic$ va &ai avea ca ur&are de a se&$na ne!n#elegerea !n toate partidele, de a risipi toate "or#ele colective care nu vor !nc$ s$ ni se supun$1 ea va descura*a orice ini#iativ$ personal$ oric.t de genial$'i va "i &ai puternic$ dec.t &ilioanele de oa&eni printre care a !&pr$'tiat ne!n#elegerea% Trebuie s$ !ndru&$& educa#ia societ$#ilor cre'tine !n a'a "el !nc.t &.inile lor s$ cad$ !n *os ostenite, !ntr2o neputin#$ de+n$d$*duit$, !n "a#a oric$rui lucru care va cere ini#iativ$'i voin#$% S"or#$rile, e"orturile care sub regi&ul libert$#ii se des"$'oar$ nest.n*enite 'i ne!ngr$dite sunt neputincioase !n acest ca+, deoarece se i+besc de e"orturile libere 'i contrarii ale altora% e aici se nasc apoi dureroase con"licte &orale, de+a&$giri 'i !n"r.ngeri% ,oi !i vo& obosi at.t de &ult pe cre'tini de aceast$ libertate, !nc.t !i vo& sili s$ ne o"ere o st$p.nire interna#ional$, a c$rei natur$ va "i a'a, !nc.t va putea !ngloba "$r$ a le distruge "or#ele tuturor statelor lu&ii, pentru a "or&a =uvern$&.ntul Supre&% 9n locul guvernelor de ast$+i noi vo& pune c.te o sperietoare care se va c)e&a Ad&inistra#ia =uvern$&.ntului Supre&% (.inile sale vor "i !ntinse !n toate p$r#ile ca ni'te cle'ti, iar organi+a#ia sa va "i at.t de uria'$, !nc.t nici un popor nu se va putea "eri de a i se supune% CAPITOLUL DI (onopolurile1 bog$#iile cre'tinilor depind de aceste &onopoluri% Aristocra#ia de+&o'tenit$ de averile "ondare% ,ego#ul, industria 'i specula#ia% LuAul% Sporirea salariilor 'i scu&pirea obiectelor de pri&$ necesitate% Anar)ia 'i be#ia% 9n#elesul secret al propagandei teoriilor econo&ice% 9n cur.nd vo& !nte&eia uria'e &onopoluri, i+voare de bog$#ii colosale 'i de care vor depinde c)iar 'i &arile averi ale cre'tinilor !ntr2a'a &$sur$, !nc.t vor "i !ng)i#ite de ele, cu& se !nt.&pl$ cu creditul statelor a doua +i dup$ o pr$bu'ire politic$@ o&nii econo&i'ti care sunt de "a#$ vor 'ti a pre#ui !nse&n$tatea acestei co&bina#iiC@ Trebuie s$ &$ri& prin toate &i*loacele cu putin#$ !nse&n$tatea guvern$&.ntului nostru supre&, !n"$#i'.ndu2l ca pe ocrotitorul 'i r$spl$titorul tuturor celor ce i se supun de bun$ voie% ,obili&ea cre'tinilor, !n ceea ce prive'te puterea ei politic$, a pierit, nu &ai ave& s$ ne te&e& de ea1 dar ca proprietar$ de bunuri teritoriale, ea ne poate d$una !n &$sura !n care i+voarele ei de c.'tig pot "i !n neat.rnare de noi% Trebuie deci, cu orice pre#, s$2i lu$& din st$p.nire p$&.nturile% Cel &ai bun &i*loc pentru acest scop e de a &$ri i&po+itele pe proprietatea "unciar$, pentru a !ndatora p$&.ntul% Aceste &$suri vor #ine proprietatea "unciar$ !ntr2o stare de supunere des$v.r'it$% Aristocra#ii cre'tinilor, din tat$ !n "iu, ne'tiind s$ se &ul#u&easc$ cu pu#in, vor "i u'or ruina#i% 9n acela'i ti&p trebuie s$ ocroti& nego#ul 'i industria cu &ult$ putere 2'i &ai ales specula#ia 4 al c$rei rol serve'te de contragreutate industriei1 "$r$ specula#ie industria ar !n&ul#i capitalurile particulare, ar !&bun$t$#i agricultura, eliber.nd p$&.nturile de datoriile create prin !&pru&uturile b$ncilor "unciare% Trebuie ca industria s$ r$peasc$ p$&.ntului roadele &uncii sale ca 'i ale capitalului 'i, prin specula#ie, s$ ne dea nou$ banii lu&ii !ntregi% -iind ast"el arunca#i !n r.ndurile proletarilor, to#i cre'tinii se vor pleca !naintea noastr$ pentru a ob#ine cel pu#in dreptul de a tr$i% Pentru a ni&ici industria cre'tinilor, vo& &$ri specula#ia, gustul luAului, al acestui luA care !ng)ite totul% Do& "ace s$ se &$reasc$ salariile, care totu'i nu vor aduce nici un "olos &uncitorilor, deoarece vo& da 210:;<2

na'tere !n acela'i ti&p unei scu&piri a obiectelor de pri&$ necesitate, datorit$ 7vo& +ice noi8 decaden#ei agriculturii 'i a cresc$toriilor de vite1 &ai &ult c)iar, vo& sub&ina de2a dreptul 'i ad.nc i+voarele produc#iei, obi'nuindu2i pe &uncitori cu anar)ia 'i cu b$uturile spirtoase, !n vre&e ce vo& lua toate &$surile cu putin#$ pentru a !ndep$rta de pe p$&.nturile lor pe cre'tinii inteligen#i% Pentru ca situa#ia s$ nu "ie v$+ut$ prea din vre&e sub adev$rata ei lu&in$, vo& acoperi adev$ratele noastre inten#ii sub &asca pretinsei dorin#e de a r$sp.ndi &arile principii econo&ice pe care le !nv$#$& ast$+i lu&ii% CAPITOLUL DII Pentru ce trebuiesc &$rite !nar&$rile3 -ierberi, ne!n#elegeri 'i ur$ !n toat$ lu&ea% 9n"r.narea opo+i#iei cre'tinilor, prin r$+boiul universal% Secretul e c)eia i+b.n+ii !n politic$% Presa 'i opinia public$% Tunurile a&ericane, *apone+e 'i c)ine+e'ti% 9n&ul#irea !nar&$rilor 'i a personalului poli#ienesc e o !ntregire necesar$ a planului ce l2a& eApus% 9n toate statele trebuie ca, !n a"ar$ de noi, s$ nu se g$seasc$ dec.t &ase de proletari, c.#iva &ilionari devota#i nou$, poli#i'ti 'i solda#i% 9n 0uropa !ntreag$, ca 'i !n celelalte continente, trebuie s$ !ntre#ine& "ierberea, ne!n#elegerea 'i ura% C.'tigul ne e !ndoit% Pe de o parte, prin aceasta #ine& !n respect toate #$rile, care vor 'ti c$ noi pute&, dup$ bunul nostru plac, s$ provoc$& de+ordinea sau s$ restabili& ordinea6 toate aceste #$ri se vor obi'nui ast"el s$ ne considere ca o sarcin$ trebuincioas$% Pe de alt$ parte, uneltirile noastre ascunse vor !ncurca toate cor+ile pe care le vo& "i !ntins !n cabinetele de stat, 'i aceasta cu a*utorul politicii, a contractelor econo&ice 'i a !ndatoririlor "inanciare% Pentru a ne atinge scopul, va trebui s$ d$& dovad$ de o &are viclenie !n cursul tratativelor 'i a negocierilor1 dar !n ceea ce se c)ea&$ >li&ba 7atitudinea8 o"icial$? 4 noi vo& ur&$ri o tactic$ opus$'i vo& p$rea a "i cinsti#i 'i !&p$ciuitori% 9n acest "el, popoarele 'i guvernele cre'tinilor, pe care le2a& obi'nuit s$ nu priveasc$ dec.t acea "a#$ a lucrurilor pe care li2o ar$t$& noi, ne vor lua !nc$ odat$ drept bine"$c$torii 'i &.ntuitorii nea&ului o&enesc% La orice !&potrivire, va trebui s$ "i& !n stare s$ "ace& pe vecini s$ declare r$+boi #$rii care ar !ndr$+ni s$ ne stea !n cale1 iar dac$'i ace'ti vecini s2ar g.ndi s$ se !ntov$r$'easc$ !&potriva noastr$, va trebui s$2i !n"r.nge& pe to#i printr2un r$+boi universal, al lu&ii !ntregi% Cea &ai sigur$ cale spre i+b.nd$ !n politic$, e secretul, t$inuirea !ntreprinderilor6 cuv.ntul diplo&atului nu trebuie s$ se potriveasc$ cu "apta lui% Da trebui s$ sili& guvernele cre'tine s$ lucre+e dup$ planul nostru larg alc$tuit, 'i care e de*a aproape de #el% La aceasta ne va a*uta opinia public$, aceast$ opinie public$ pe care >&area putere?, presa, a pus2o de*a pe ascuns !n &.inile noastre, !ntr2adev$r, a"ar$ de pu#ine eAcep#ii de care e inutil s$#ine& sea&$, presa e ast$+i !ntreag$ !n st$p.nirea noastr$% 9ntr2un cuv.nt, pentru a re+u&a siste&ul nostru de constr.ngere a guvernelor cre'tine ale 0uropei, !i vo& dovedi unuia dintre ele puterea noastr$ prin atentate, adic$ prin teroare1 iar tuturora, dac$ toate s2ar revolta !&potriva noastr$, le vo& r$spunde prin glasul tunurilor a&ericane, c)ine+e'ti ori *apone+e% CAPITOLUL DIII 9ntrebuin#area ec)ivoc$ a reptului *uridic% Colaboratorii regi&ului "ranc&ason% 5coli particulare, educa#ie superioar$ de ase&enea particular$% 0cono&i'ti 'i &ilionari% Cui trebuiesc !ncredin#ate posturile cu r$spundere din guvern% Trebuie s$ ne !nsu'i& toate ar&ele pe care le2ar putea !ntrebuin#a du'&anii !&potriva noastr$% Da trebui s$ g$si& !n subtilit$#ile 'i "ine#ele li&bii *uridice o !ndrept$#ire pentru ca+ul c.nd vo& "i sili#i s$ d$& pedepse care ar putea p$rea prea !ndr$+ne#e 'i nedrepte, deoarece e nevoie ca acestea s$ "ie eApri&ate !n ter&eni care s$ aib$ aerul c$ sunt ni'te &aAi&e &orale "oarte !nalte, av.nd totodat$'i o !n"$#i'are legal$% 211:;<2

St$p.nirea noastr$ trebuie s$ se !ncon*oare de toate puterile civili+a#iei, !n &i*locul c$rora va trebui s$ lucre+e% Da aduna !n *urul s$u publici'ti, *urisconsul#i eAperi&enta#i, ad&inistratori, diplo&a#i, !n s".r'it oa&eni preg$ti#i printr2o educa#ie superioar$ special$ !n 'coli speciale% Ace'ti oa&eni vor cunoa'te toate tainele vie#ii sociale, vor cunoa'te toate "elurile de a vorbi !ntrebuin#.nd litere 'i cuvinte politice, vor avea cuno'tin#$ despre toate dedesubturile "irii o&ene'ti, despre toate cor+ile si&#itoare, pe care vor trebui s$'tie c.nta% Ase&enea cor+i sunt de pild$ !n"$#i'area spiritului cre'tinilor, tendin#ele lor, lipsurile, viciile 'i calit$#ile, apoi particularit$#ile lor de clas$'i de condi#ii% 0 de la sine !n#eles c$ ace'ti spri*initori geniali ai guvern$&.ntului nostru nu vor "i ale'i dintre cre'tini, care sunt obi'nui#i s$2'i "ac$ &unca ad&inistrati2 v$ "$r$ a se !ngri*i de utilitatea ei% Ad&inistratorii cre'tinilor se&nea+$ ).rtiile "$r$ a le citi1 ei servesc din interes ori din a&bi#ie% Do& !ncun*ura guvernul nostru cu o !ntreag$ lu&e de econo&i'ti% Iat$ de ce trebuie *idanii s$ !nve#e !n pri&ul r.nd 'tiin#ele econo&ice% Do& "i !ncun*ura#i de o ceat$ !ntreag$ de banc)eri, de industria'i, de capitali'ti 'i &ai ales de &ilionari, deoarece !n "ond totul va "i )ot$r.t cu a*utorul ci"relor% Pentru c.tva ti&p, p.n$ ce va sosi &o&entul c.nd nu va "i pri&e*dios s$ !ncredin#$& posturile de r$spundere ale statelor "ra#ilor no'tri *idani, 4 le vo& !ncredin#a unor indivi+i al c$ror trecut 'i caracter vor "i de ase&enea natur$ !nc.t s$ eAiste o pr$pastie !ntre ei 'i popor, unor ast"el de oa&eni c$rora !n ca+ de abatere de la ordinele noastre s$ nu le r$&.n$ altceva de a'teptat dec.t conda&narea ori surg)iunul 4 pentru ca s$ "ie sili#i s$ ne apere interesele p.n$ la ulti&a lor su"lare% CAPITOLUL IM Aplicarea principiilor "ranc&asonice la re"acerea educa#iei popoarelor% Cuv.ntul de ordine "ranc&ason% 9nse&n$tatea antise&itis&ului% ictatura "ranc&asoneriei% Cei care servesc "ranc&asoneria% Puterea >inteligent$? 'i puterea >oarb$? a regatelor cre'tine% Co&unitatea de vederi dintre putere 'i popor% Arbitrariul liberal% St$p.nirea !nv$#$&.ntului 'i a educa#iei% Interpretarea legilor% >(etropolitanele?% Aplic.nd principiile noastre, "i#i cu luare a&inte la caracterul poporului !n &i*locul c$ruia v$ ve#i g$si 'i ve#i lucra1 o aplicare general$, uni"or&$, a acestor principii, !nainte de a "i re"$cut educa#ia poporului, nu poate avea succes% ar, pun.ndu2le !n practic$, n2o s$ treac$ +ece ani "$r$ ca s$ se "i sc)i&bat c)iar 'i caracterul cel &ai !nd$r$tnic 'i "$r$ ca s$ ave& cu un popor &ai &ult supus nou$% C.nd va veni st$p.nirea noastr$, vo& !nlocui liberalul nostru cuv.nt de ordine 4 >Libertate, 0galitate, -r$#ietate? 4 nu cu un alt cuv.nt de ordine, ci cu acelea'i cuvinte reduse la rangul lor de idei1 vo& +ice6 >dreptul la libertate, datoria egalit$#ii, idealul "r$#iet$#i?@ Do& apuca taurul de coarne@ e "apt, a& distrus de*a toate guvernele a"ar$ de al nostru, de'i de drept eAist$ !nc$ &ulte% ac$ ast$+i c.teva state !'i ridic$ cuv.ntul !&potriva noastr$, aceasta o "ac nu&ai de "or&$, la dorin#a 'i ordinul nostru, deoarece ne e "olositor antise&itis&ul lor pentru a guverna pe "ra#ii no'tri &ai &ici% ,2o s$ v$ eAplic aceasta &ai clar, deoarece acest lucru a "ost de*a de+b$tut !n nu&eroase r.nduri !n cons"$tuirile noastre% 9n realitate nu &ai ave& nici o piedec$ !naintea noastr$% =uvern$&.ntul nostru Supre& const$ !n condi#ii eAtralegale, care de obicei sunt cuprinse !n cuv.ntul puternic 'i energic6 dictatur$% Pot spune cu deplin$ con'tiin#$ c$ ast$+i noi sunte& legislatori1 noi d$& )ot$r.ri *udec$tore'ti, noi os.ndi& la &oarte 'i noi gra#ie&1 sunte& co&andan#ii tuturor trupelor noastre, !nc$leca#i pe calul generalului 'e"% Do& guverna cu o &.n$ o#elit$, deoarece #ine& !n &.ini r$&$'i#ele unui partid alt$dat$ puternic, ast$+i sub*ugat nou$% Kine& !n &.ini po"te ne&$surate, l$co&ii ar+$toare, r$+bun$ri ne&iloase, uri ne!&bl.n+ite% e la noi porne'te teroarea care a cotropit totul% Ave& !n slu*ba noastr$ oa&eni de toate p$rerile, de toate doctrinele6 restauratori de &onar)ii, de&agogi, sociali'ti, co&uni'ti 'i tot "elul de utopi'ti1 a& !n)$&at toat$ lu&ea la lucru6 "iecare sap$ la locul lui ulti&ele r$&$'i#e ale puterii, se sile'te s$ d$r.&e tot ce &ai st$ !n picioare% Toate statele su"er$ !n ur&a acestor uneltiri, cer lini'tea, sunt gata s$ *ert"easc$ totul pentru 212:;<2

pace1 dar noi nu le vo& da pacea at.ta ti&p c.t nu vor recunoa'te pe "a#$ 'i cu u&ilin#$ =uvern$&.ntul nostru Supre&% Poporul a !nceput de*a s$ strige c$ trebuie s$ se re+olve c)estiunea social$ cu a*utorul unei !n#elegeri interna#ionale% 9&p$r#irea poporului !n partide i2a pus pe to#i la dispo+i#ia noastr$, deoarece, pentru a sus#ine o lupt$ pentru putere, trebuiesc bani, iar banii sunt to#i ai no'tri% ,e2a& putea te&e de !n#elegerea dintre puterea !n#eleapt$ a persoanelor do&nitoare 'i puterea oarb$ a poporului, dar a& luat toate &$surile cu putin#$ !&potriva unei ase&enea eventualit$#i6 !ntre aceste dou$ puteri a& ridicat un +id, adic$ o teroare reciproc$% 9n acest c)ip puterea oarb$ a poporului r$&.ne spri*inul nostru iar noi !i vo& "i singurii c$l$u+itori1 vo& 'ti s2o !ndrept$& cu preci+ie spre #elul nostru% Pentru ca &.na orbului s$ nu se poat$ lep$da de conducerea noastr$, trebuie ca din c.nd !n c.nd s$ intr$& !n leg$tur$ direct$ cu el, dac$ nu personal, cel pu#in prin "ra#ii no'tri cei &ai credincio'i% C.nd vo& "i putere recunoscut$, vo& vorbi noi !n persoan$ cu poporul, pe pie#ile publice 'i2i vo& da !nv$#$turi despre a"acerile politice !n !n#elesul care ne va "i "olositor nou$% Cu& ar putea ei veri"ica ceea ce !i vo& !nv$#a noi !n 'colile de la sate3 Iar ceea ce va spune tri&isul guvernului sau persoana do&nitoare ea !ns$'i, nu va !nt.r+ia s$ "ie cunoscut !ndat$ de statul !ntreg, deoarece se va r$sp.ndi repede prin gura poporului% Pentru a nu ni&ici !nainte de vre&e a'e+$&intele cre'tinilor, noi ne2a& atins de ele cu o &.n$ prev$+$toare, a& luat !n &.ini resorturile &ecanis&elor lor% Aceste resorturi erau a'e+ate !ntr2o ordine neclintit$, dreapt$1 noi a& !nlocuit2o cu o de+ordine arbitrar$% ,e2a& atins de *urisdic#ie, de alegeri, de pres$, de libertatea individual$ 'i &ai ales de !nv$#$&.nt 'i educa#ie, care sunt rea+$&ul vie#ii libere% A& !n'elat, a& n$ucit 'i a& corupt tineretul cre'tin printr2o educa#ie ba+at$ pe !nv$#$&inte 'i teorii pe care noi le 'ti& c$ sunt "alse, 'i care sunt r$sp.ndite de c$tre noi% B$&.n.nd deasupra legilor eAistente, "$r$ a le sc)i&ba !n esen#a lor, dar des"igur.ndu2le nu&ai, prin interpret$ri contradictorii, a& ob#inut re+ultate &inunate% Aceste re+ultate au constat &ai !nt.i !n aceea c$ co&entariile au &ascat legile, 'i &ai t.r+iu le2au ascuns !n !ntregi&e dinaintea oc)ilor guvernelor incapabile de a se orienta !ntr2o legisla#ie at.t de !ncurcat$% e aici s2a n$scut teoria tribunalului con'tiin#ei% Doi spune#i c$ lu&ea se va r$scula !&potriva noastr$ cu ar&ele !n &.ini, dac$ va descoperi prea repede despre ce e vorba1 pentru acest ca+ noi ave&, !n #$rile din Occident, o ar&$ at.t de !ngro+itoare, !nc.t cele &ai !ndr$+ne#e su"lete vor tre&ura !naintea ei6 &etropolitanele 7trenurile subp$&.ntene din ora'e8 se vor "i introdus p.n$ atunci !n toate capitalele, pe care le vo& a+v.rli ast"el !n aer, cu toate organi+a#iile 'i toate docu&entele #$rilor% PROTOCOALELE NELEPILOR SIONULUI II CAPITOLUL M -or#a lucrurilor !n politic$% >=enialitatea? &ul#i&ii de *os% Ce pro&ite lovitura de stat "ranc&ason$% Dotul ob'tesc% Sti&a de sine !nsu'i% Conduc$torii "ranc&asonilor% C$l$u+a genial$ a "ranc&asoneriei% Otrava liberalis&ului% Constitu#ia e 'coala ne!n#elegerilor dintre partide% 0poca republican$% Pre'edin#ii sunt creaturile "ranc&asoneriei% Besponsabilitatea pre'edin#ilor% >Pana&aua?% Bolul ca&erei deputa#ilor 'i al pre'edintelui% -ranc&asoneria e o putere legiuitoare% ,oua constitu#ie republican$% Trecerea la >autocra#ia? "ranc&ason$% (o&entul procla&$rii >regelui universal?% Inocularea bolilor 'i a altor nenorociri ale "ranc&asoneriei% 9ncep ast$+i repet.ndu2v$ ceea ce v2a& &ai spus alt$dat$, 'i v$ rog s$ v$ aduce#i a&inte c$ guvernele 'i popoarele nu v$d dec.t aparen#a, !n"$#i'area de la supra"a#$ a lucrurilor% Cu& ar putea ele s$ le descurce !n#elesul ascuns, c.nd repre+entan#ii lor se g.ndesc la petreceri !nainte de orice3 0 de &are !nse&n$tate 21E:;<2

pentru politica noastr$ s$ cunoa'te& acest a&$nunt6 ne va "i !n a*utor c.nd vo& trece la discu#ia divi+iunii puterii, a libert$#ii cuv.ntului, a presei, a libert$#ii de con'tiin#$, a dreptului de asocia#ie, a egalit$#ii !naintea legii, a inviolabilit$#ii propriet$#ii, a locuin#ei, a i&po+itului 'i !n s".r'it la discu#ia puterii retrospective a legilor% Toate aceste c)estiuni sunt de a'a natur$ !nc.t nu trebuie s$ te atingi de ele de2a dreptul 'i pe "a#$, !naintea poporului% 9n ca+ul c.nd e'ti silit s$ iei contact cu ele, nu trebuiesc !n'irate una c.te una, ci trebuie s$ declar$& !n bloc c$ principiile dreptului &odern sunt recunoscute de c$tre noi% 9nse&n$tatea acestei o&iteri const$ !n aceea, c$ un principiu c$ruia nu i2ai spus pe nu&e, !#i las$ libertatea de a eAclude din el c.te ceva "$r$ ca aceasta s$ se observe, pe c.nd dac$ le2a& enu&era, ar trebui s$ le pri&i& "$r$ re+erv$% Poporul are o dragoste deosebit$'i o &are sti&$ pentru geniile politice 'i r$spunde tuturor actelor de violen#$ ale acestora prin cuvintele6 >@0 tic$los, gro+av de tic$los, dar c.t e de dibaciC@ e nu&ai un *oc abil, dar c.t e de bine *ucat, c.t e de obra+nicC@? ,oi socoti& s$ atrage& toate na#iunile la +idirea unui nou edi"iciu "unda&ental, al c$rui plan !l ave& gata% Iat$ de ce trebuie ca, !nainte de toate, s$ d$& dovad$ de aceast$ !ndr$+neal$'i de aceast$ putere de spirit care, prin persoana actorilor no'tri, va s"$r.&a toate piedicile din calea noastr$% C.nd vo& "i dat lovitura noastr$ de stat, vo& spune popoarelor6 >Totul &ergea !ngro+itor de r$u, to#i au su"erit &ai &ult dec.t poate !ndura un o&% ,oi vo& !ndep$rta pricinile su"erin#elor voastre, adic$ na#ionalit$#ile, grani#ele 'i diversitatea banilor% /ine !n#eles c$ sunte#i liberi de a ne *ura sau nu credin#$, !ns$ pute#i voi oare "ace aceasta cu bun$ dreptate, dac$ o "ace#i !nainte de a "i v$+ut ceea ce v$ d$& noi3@? Atunci ne vor sl$vi 'i ne vor purta !n triu&" !ntr2o !nsu"le#ire !nnebunit$ de n$de*di% Dotul ob'tesc, din care a& "$cut ar&a ridic$rii noastre la putere, 'i cu care a& obi'nuit, prin di"erite reuniuni 'i tov$r$'ii, p.n$'i unit$#ile cele &ai &ici ale &e&brilor o&enirii 2!'i va *uca o ulti&$ dat$ rolul, pentru a eApri&a dorin#a !ntregii o&eniri de a ne cunoa'te &ai deaproape !nainte de a ne *udeca% Iat$ de ce trebuie s$ !&pinge& toat$ lu&ea spre votul ob'tesc, "$r$ deosebire de clas$'i de cens electoral, pentru a putea !ntrona absolutis&ul &a*orit$#ii, pe care nu2l po#i ob#ine de la clasele censitare inteligente% up$ ce vo& "i obi'nuit !n acest c)ip toat$ lu&ea cu ideea propriei sale valori, vo& ni&ici !nse&n$tatea "a&iliei cre'tine 'i valoarea ei educatoare, nu vo& l$sa s$ se ridice individualit$#ile, c$rora &ul#i&ea, c$l$u+it$ de noi, nu le va !ng$dui s$ se scoat$ la iveal$'i nici c)iar s$ vorbeasc$6 ea e obi'nuit$ s$ nu ne asculte dec.t pe noi, care !i pl$ti& supunerea 'i aten#ia% 9n acest "el vo& "ace din popor o "or#$ at.t de oarb$, !nc.t nu va "i !n stare s$ se &i'te !n nici o parte, "$r$ a "i c$l$u+it de agen#ii no'tri, pu'i !n locul conduc$torilor s$i% 0l se va supune acestui regi&, deoarece va 'ti c$ de ace'ti noi conduc$tori vor depinde c.'tigurile sale, darurile gratuite 'i toate "elurile de bun$t$#i% Un plan de guvern$&.nt trebuie s$ iese gata dintr2un singur cap, deoarece ar "i incoerent, "$r$ leg$tur$, dac$ &ai &ulte &in#i 'i2ar !&p$r#i sarcina de al stabili% e aceea, noi pute& cunoa'te un plan de ac#iune, dar nu trebuie s$2l discut$&, pentru a nu2i distruge caracterul genial, leg$tura dintre p$r#ile sale, puterea practic$'i !n#elesul tainic al "iec$ruia din punctele sale% ac$ e discutat 'i sc)i&bat prin votul ob'tesc, atunci planul va p$stra ur&a tuturor concep#iilor "alse ale spiritelor care nu vor "i p$truns ad.nci&ea 'i leg$tura scopurilor ur&$rite% Planurile noastre trebuie s$ "ie puternice 'i bine concepute% e aceea noi nu trebuie s$ arunc$& &unca genial$ a conduc$torului nostru !n picioarele &ul#i&ii 'i nu trebuie s2o !ncredin#$& nici c)iar unei societ$#i restr.nse% Aceste planuri nu ur&$resc deoca&dat$ r$sturnarea a'e+$&intelor &oderne% 0le le vor sc)i&ba nu&ai econo&ia 'i prin ur&are toat$ de+voltarea lor, care se va !ndru&a ast"el potrivit planurilor noastre% Lucruri aproape identice eAist$, sub nu&iri di"erite, !n toate #$rile6 Bepre+entan#a, (inisterele, Senatul, Consiliul de stat, Corpul Legislativ 'i Corpul 0Aecutiv% ,u trebuie s$ v$ eAplic &ecanis&ul leg$turilor dintre aceste a'e+$&inte, deoarece !l cunoa'te#i prea bine1 observa#i nu&ai c$ "iecare din aceste a'e+$&inte corespunde unei anu&ite "unc#ii i&portante a statului 'i v$ rog s$ &ai observa#i c$ ceea ce e i&portant nu e a'e+$&.ntul, ci "unc#ia1 a'adar "unc#iile iar nu institu#iile sunt i&portante% Institu#iile, a'e+$&intele, 'i2au !&p$r#it toate "unc#iile guvern$&.ntului6 "unc#ii ad&inistrative, legislative, eAecutive% 21;:;<2

e aceea lucrea+$ ele !n organis&ul statului ca 'i organele !n corpul o&enesc% ac$ stric$& vreo parte a &a'inei statului, acesta va c$dea bolnav, ca 'i corpul o&enesc, 'i va &uri% C.nd a& introdus !n organis&ul statului otrava liberalis&ului, toat$ constitu#ia sa politic$ s2a sc)i&bat6 statele au c$+ut bolnave de o boal$ &ortal$6 desco&punerea s.ngelui, nu ne &ai r$&.ne dec.t s$ a'tept$& s".r'itul agoniei lor% in liberalis& s2au n$scut guvernele constitu#ionale care au !nlocuit, pe sea&a cre'tinilor, autocra#ia salvatoare cu Constitu#ia, care, dup$ cu& o 'ti#i bine, nu e altceva dec.t o 'coal$ de discordii, de ne!n#elegeri, de discu#ii, de deosebiri de vederi 'i de "r$&.nt$ri sterpe ale partidelor1 !ntr2un cuv.nt, e 'coala a tot ce "ace ca un stat s$2'i piard$ individualitatea 'i personalitatea% At.t tribuna c.t 'i presa, i2a conda&nat pe conduc$tori la inac#iune 'i sl$biciune1 ea a "$cut ast"el din ei ni'te ele&ente pu#in necesare, ne"olositoare1 prin aceasta se eAplic$ r$sturnarea lor% 0poca republican$ a devenit atunci posibil$, a& !nlocuit pe guvernator cu o caricatur$ a guvernului, cu un pre'edinte luat din &ul#i&e, din &i*locul creaturilor noastre, al sclavilor no'tri% Aici +$cea "unda&entul &inei s$pate de c$tre noi sub poporul cre'tinilor sau, &ai bine +is, sub popoarele cre'tinilor% 9ntr2un viitor apropiat vo& !nte&eia responsabilitatea pre'edin#ilor de republic$% Atunci vo& putea introduce "$r$ tea&$ anu&ite sc)i&b$ri, de care nu va r$spunde dec.t aceast$ creatur$ a noastr$% Ce ne pas$ nou$ dac$ r.ndurile celor ce alearg$ dup$ putere vor deveni &ai rare, dac$ se vor produce, !n lips$ de pre'edin#i, !ncurc$turi capabile de a de+organi+a !n !ntregi&e #ara3@ Pentru a a*unge la acest re+ultat, vo& unelti alegerea de pre'edin#i care au !n trecutul lor o pat$ ascuns$, vreo >pana&a? oarecare% Tea&a de descoperire, dorin#a proprie "iec$rui o& a*uns la putere de a2'i &en#ine privilegiile, "oloasele 'i onorurile legate de condi#ia lor, vor "ace din ei servitori credincio'i ai poruncilor noastre% Ca&era deputa#ilor va acoperi, va ap$ra, va alege pre'edin#i, dar !i vo& retrage dreptul de a propune legi, de a le sc)i&ba1 acest drept va "i dat pre'edintelui responsabil, care va "i o *uc$rie !n &.inile noastre% Puterea =uvernului va deveni "$r$ !ndoial$#inta tuturor atacurilor% ,oi !i vo& da, pentru a se ap$ra, dreptul de a apela la )ot$r.rea poporului, "$r$ de a trece prin inter&ediarul repre+entan#ilor s$i, adic$ dreptul de a recurge la servitorul nostru orb, la &a*oritate% A"ar$ de acestea, vo& da pre'edintelui dreptul de a declara r$+boi% Do& &otiva acest drept spun.nd c$ pre'edintele, ca 'e" al !ntregii ar&ate a #$rii, trebuie s2o aib$ la dispo+i#ia sa, pentru a ap$ra noua Constitu#ie republican$, al c$rei repre+entant r$spun+$tor va "i% 9n aceste !&pre*ur$ri, 'e"ul sanctuarului va "i !n &.inile noastre 'i ni&eni, a"ar$ de noi, nu va &ai conduce puterea legiuitoare% Do& &ai retrage Ca&erei, introduc.nd noua Constitu#ie Bepublican$, dreptul de interpela#ie, sub preteAtul de a ap$ra secretul politic% Do& restr.nge prin noua Constitu#ie nu&$rul repre+entan#ilor la &ini&u&, lucru care va avea ur&area de a &ic'ora cu at.t &ai &ult pasiunile politice 'i pasiunea pentru politic$% ac$, !n contra oric$ror a'tept$ri, ele se tre+esc c)iar !n acest &ic nu&$r de repre+entan#i, le vo& reduce la ni&ic, printr2un apel la &a*oritatea poporului@ e pre'edintele republicii va depinde nu&irea pre'edin#ilor 'i a vice2pre'edin#ilor Ca&erei 'i ai Senatului% 9n locul sesiunilor parla&entare constante, vo& &$rgini 'edin#ele parla&entelor la c.teva luni% (ai departe, pre'edintele, ca 'e" al puterii eAecutive, va avea dreptul de a convoca sau a di+olva Parla&entul, 'i, !n ca+ul di+olv$rii, de a a&.na &o&entul unei noi convoc$ri% ar pentru ca ur&$rile tuturor acestor ac#iuni, !n realitate ilegale, s$ nu cad$ asupra responsabilit$#ii, stabilite de c$tre noi, a pre'edintelui 7lucru, care ar "i d$un$tor planurilor noastre8, vo& !nde&na pe &ini'tri 'i pe ceilal#i "unc#ionari care !ncon*oar$ pe pre'edinte, s$ treac$ peste )ot$r.rile acestuia, prin &$suri luate pe r$spundere proprie1 !n acest c)ip, ei vor "i vinova#i 'i r$spun+$tori !n locul s$u@ $& s"atul de a !ncredin#a acest rol &ai ales Senatului, Consiliului (ini'trilor, &ai bine dec.t unui singur individ% 21H:;<2

Pre'edintele va interpreta dup$ dorin#a noastr$ legile eAistente, care pot "i interpretate !n &ai &ulte "eluri1 el le va anula c.nd !i vo& spune noi c$ trebuie1 va avea dreptul de a propune legi provi+orii 'i c)iar o nou$ sc)i&bare a Constitu#iei, sub preteAtul binelui supre& al Statului% Aceste &$suri ne vor da putin#a de a ni&ici !ncetul cu !ncetul, pas cu pas, tot ceea ce vo& "i "ost sili#i s$ introduce& !n Constitu#iile statelor, !nainte de a apuca "r.nelor puterii1 vo& trece ast"el pe nesi&#ite la supri&area oric$rei Constitu#ii, c.nd va "i sosit ti&pul de a grupa toate guvernele sub autocra#ia noastr$% Becunoa'terea autocra#iei noastre poate sosi 'i !nainte de supri&area Constitu#iei, dac$ popoarele, obosite de neor.nduielile 'i caracterul u'uratic al conduc$torilor lor, vor a*unge s$ strige6 >Alunga#i2i 'i da#i2ne un rege universal, care s$ ne poat$ uni !&preun$'i s$ distrug$ cau+ele ne!n#elegerilor noastre6 grani#ele na#iunilor, religiile, calculele statelor1 un rege care s$ ne dea acea pace 'i acea odi)n$ pe care n2o pute& ob#ine de la conduc$torii 'i repre+entan#ii no'tri?% 5ti#i "oarte bine c$ pentru a "ace posibile ase&enea dorin#e, trebuie s$ tulbur$& !n &od ne!ntrerupt, !n toate #$rile, leg$turile dintre popor 'i guvern, pentru a a*unge s$ obosi& !ntreaga lu&e prin de+binare, du'&$nie, ur$'i c)iar prin &artiriu, "oa&e, r$sp.ndirea bolilor, &i+erie, 2pentru ca cre'tinii s$ nu vad$ alt$ sc$pare dec.t de a recurge la suveranitatea noastr$ absolut$'i !ntreag$% ac$ d$& popoarelor ti&p s$ r$su"le, &o&entul prielnic nu va sosi poate niciodat$% CAPITOLUL MI Progra&ul noii Constitu#ii% C.teva a&$nunte !n leg$tur$ cu lovitura de stat pl$nuit$% Cre'tinii sunt ni'te oi% -ranc&asoneria secret$'i re'edin#ele sale de la supra"a#$% Consiliul de stat va "i &enit s$ spri*ine puterea guvernului% Sub !n"$#i'area unui corp legiuitor el nu va "i !n realitate dec.t un co&itet de redac#ie a legilor 'i decretelor guvernatorului% Iat$ care e progra&ul noii Constitu#ii pe care o preg$ti&6 vo& crea Legea, reptul 'i Tribunalul6 18 sub "or&a de propuneri corpului legislativ1 28 prin decrete ale Pre'edintelui 7republicii8 sub "or&$ de ordine generale1 prin acte ale Senatului 'i prin deci+ii al Consiliului de stat, sub "or&a de ordine &inisteriale1 E8 !n ca+ul c.nd a& g$si c$ e "olositor, sub "or&a de lovitur$ de stat% Acu&, dup$ ce a& stabilit !n &od aproAi&ativ acest &odus agendi, s$ ne ocup$& cu a&$nuntele &$surilor care ne vor servi s$ ter&in$& trans"or&area statului !n !n#elesul pe care l2a& spus% Dreau s$ +ic c$ ne vo& ocupa de libertatea presei, de dreptul de asocia#ie, de libertatea con'tiin#ei, de principiul electiv 'i de &ulte alte lucruri care vor trebui s$ dispar$ din repertoriul o&enirii, sau s$ "ie cu des$v.r'ire sc)i&bate de !ndat$ ce noua Constitu#ie va "i procla&at$% ,u&ai !n acest &o&ent vo& putea publica toate ordinele noastre, deodat$% (ai t.r+iu, orice sc)i&bare si&#itoare va "i pri&e*dioas$'i iat$ pentru ce6 dac$ aceast$ sc)i&bare se "ace !n !n#elesul unei aspri&i ne!ndurate, ea poate aduce dup$ sine o de+n$de*de pricinuit$ de tea&a de noi sc)i&b$ri de acela'i "el1 dac$, di&potriv$, sc)i&barea se !ndepline'te !n !n#elesul unor !ng$duin#e ulterioare, se va +ice c$ noi !n'ine ne2a& recunoscut gre'elile, iar acest lucru ne va !ntuneca "ai&a !naltei !n#elepciuni a puterii noastre, sau se va +ice c$ ne2a "ost tea&$'i c$ a& "ost sili#i s$ "ace& !ng$duin#e, pentru care ni&eni nu ne va &ul#u&i, deoarece to#i vor crede c$ au avut drept la ele@ At.t una c.t 'i cealalt$ din aceste eventualit$#i, ar "i deci p$gubitoare pentru noua Constitu#ie% ,oi vre& ca din +iua procla&$rii ei, c.nd popoarele vor "i n$ucite de lovitura de stat care se va "i operat, c.nd vor "i !nc$ sub puterea terorii 'i a nedu&eririi, noi vre& ca din acel &o&ent s$ recunoasc$ cu to#ii6 c$ noi sunte& at.t de puternici, at.t de invulnerabili, at.t de tari, !nc.t nu vo& sta !n nici un ca+ la toc&eal$ cu d.n'ii1 c$ nu nu&ai nu vo& da nici o !nse&n$tate p$rerilor 'i dorin#elor lor, dar c$ sunte& gata 'i ave& putin#a s$ !n$bu'i& cu o autoritate indiscutabil$ orice !ncercare, orice &ani"estare a acestor dorin#e 'i p$reri c$ a& 'tiut s$ pune& &.na dintr2o singur$ 21<:;<2

lovitur$ pe tot ceea ce ne era necesar, 'i c$ nu vo& !&p$r#i !n nici un ca+ puterea noastr$ cu ei@ Atunci !'i vor !nc)ide oc)ii 'i vor a'tepta des"$'urarea lucrurilor% Cre'tinii sunt o tur&$ de oi, iar noi sunte& pentru ei ni'te lupi% 5i 'ti#i ce p$#esc oile c.nd p$trund lupii !n staulC e ase&enea vor !nc)ide oc)ii !naintea oric$rui lucru, deoarece le vo& pro&ite c$ le !napoie& toate libert$#ile luate, atunci c.nd du'&anii p$cii vor "i potoli#i, iar partidele reduse la neputin#$% ,u &ai trebuie s$ spune& c$ vor a'tepta &ult$ vre&e aceast$ !ntoarcere spre trecut@ Pentru ce a& "i o"erit 'i inspirat cre'tinilor toat$ politica aceasta, "$r$ a le da putin#a de a o p$trunde, pentru ce dac$ nu pentru a c.'tiga pe ascuns, ceea ce nea&ul nostru !&pr$'tiat nu putea c.'tiga pe "a#$3 Acest lucru a servit ca ba+$ a organi+$rii "ranc&asoneriei noastre secrete, care nu e cunoscut$, 'i ale c$rei planuri nici nu sunt &$car b$nuite de dobitoacele cre'tine, atrase de noi !n organi+a#ia v$+ut$ a "ranc&asoneriei, pentru a !ndep$rta ast"el de la noi privirile b$nuitoare ale "ra#ilor lor% u&ne+eu ne2a dat nou$, poporului S$u ales, r$sp.ndirea pe !ntregul glob al P$&.ntului, dar din aceast$ sl$biciune a rasei noastre, s2a n$scut puterea care ne2a adus ast$+i pe pragul do&ina#iei universale% ,u ne2a &ai r$&as dec.t pu#in de +idit pe aceste te&elii% CAPITOLUL MII 9n#elesul "ranc&asonic al cuv.ntului libertate% Diitorul presei !n regatul "ranc&asonilor% Controlul presei% Agen#iile coresponden#ilor de pres$% Ce e progresul pentru "ranc&asoni3 Solidaritatea "ranc&asonilor !n presa de ast$+i% A#.#area cerin#elor >sociale? ale provinciilor% ,oua st$p.nire nu va "ace gre'eli% Cuv.ntul libertate, care poate "i t$l&$cit !n deosebite !n#elesuri, noi !l vo& de"ini ast"el6 Libertatea e dreptul de a "ace ceea ce !ng$duie legea% O ast"el de t$l&$cire a acestui cuv.nt, "$cut$ atunci c.nd !i va "i sosit vre&ea, va pune toat$ libertatea !n &.inile noastre, deoarece legile vor ni&ici sau vor crea ceea ce o s$ ne "ie pl$cut nou$, ur&.nd progra&ul !n'irat &ai sus% Cu presa vo& lucra !n "elul ur&$tor% Ce rol *oac$ ast$+i presa3 0a serve'te la a#.#area pati&ilor 'i la !ntre#inerea egois&elor de partid% 0a e plin$ de de'ert$ciuni, nedrept$#i 'i &inciuni, iar cea &ai &are parte a oa&enilor nu2i !n#elege deloc &enirea% ,oi o vo& !n*uga 'i !i vo& pune opreli'ti puternice, vo& "ace apoi tot ast"el 'i cu celelalte lucr$ri tip$rite, c$ci la ce ne2ar servi sub*ugarea presei, dac$ nu ne vo& pune la ad$post 'i de "ocul bro'urii 'i al c$r#ii3 Do& trans"or&a publicitatea 4 care ne cost$ ast$+i scu&p, deoarece nu&ai prin ea pute& cen+ura ceea ce se scrie !n +iare, 4 !ntr2un i+vor de venit pentru statul nostru% Do& !n"iin#a un i&po+it special asupra presei% Do& sili s$ ni se pl$teasc$ o cau#iune atunci c.nd se !n"iin#ea+$ +iare ori tipogra"ii% Ast"el va "i scutit guvern$&.ntul nostru de orice atac din partea presei% Iar c.nd se ive'te vreun prile*, vo& decerne a&en+i "$r$ &il$% Ti&bre, cau#iuni 'i a&en+i, toate acestea vor aduce statului venituri uria'e% 0 drept c$ +iarele de partid ar putea trece u'or peste ase&enea pierderi b$ne'ti% Le vo& des"iin#a, !ndat$ ce ne vor "i atacat a doua oar$% ,i&eni nu se va putea atinge nepedepsit de aureola atotputerniciei guvern$&.ntului nostru% PreteAtul pentru a des"iin#a un +iar, va "i c$ organul !n c)estiune a#.#$ spiritele "$r$ &otiv 'i "$r$ a avea dreptate% D$ rog s$ nu trece#i cu vederea c$ printre +iarele care ne vor ataca, vor "i 'i de cele !nte&eiate de noi, dar ele vor ataca nu&ai acele puncte, ale c$ror sc)i&b$ri le vo& dori% ,i&ic nu va putea "i adus la cuno'tin#a lu&ii "$r$ supraveg)erea noastr$% Acest re+ultat e de*a atins din +ilele noastre, prin "aptul c$ toate 'tirile 'i nout$#ile sunt pri&ite de c$tre &ai &ulte agen#ii, care le adun$ 21I:;<2

din toate p$r#ile lu&ii% Aceste agen#ii vor "i atunci "$r$ deosebire nu&ai ale noastre 'i nu vor da !n vileag dec.t aceea ce le vo& !ng$dui noi% ac$ de*a de pe acu& a& 'tiut s$ c.'tig$& spiritele societ$#ilor cre'tine !n a'a &$sur$, !nc.t aproape to#i privesc !nt.&pl$rile lu&ii prin sticla colorat$ a oc)elarilor pe care i2a& pus noi pe nas, dac$ de*a de pe acu& nu eAist$ u'i +$vorite care s$ ne !&piedice cunoa'terea acelor lucruri pe care cre'tinii le nu&esc proste'te >secrete de Stat? 4 ce va "i atunci c.nd vo& "i st$p.nii recunoscu#i ai universului, !n persoana regelui nostru universal3@ Oricine va voi s$ "ie editor, bibliotecar sau proprietar de tipogra"ie ori de alt a'e+$&.nt de industrie a tiparului, va trebui s$ pri&easc$ o diplo&$, care, !n ca+ul c$ posesorul ei s2ar "ace vinovat de vreo nelegiuire oarecare, va "i nu&ai dec.t luat$ !napoi% Cu ase&enea &$suri, instru&entul g.ndirii va deveni un &i*loc de educa#ie !n &.inile st$p.nirii noastre, care nu va &ai !ng$dui gloatelor poporului s$ bat$ c.&pii asupra bine"acerilor progresului% Care dintre noi nu 'tie oare c$ aceste bine"aceri !nc)ipuite duc de2 a dreptul la ni'te visuri absurde3 in aceste visuri s2au n$scut raporturile anar)ice ale oa&enilor !ntre ei 'i "a#$ de st$p.nire, deoarece progresul, sau &ai bine +is ideea progresului, a dat na'tere ideii tuturor e&ancip$rilor, "$r$ a le !ngr$di deloc@ To#i acei pe care noi !i nu&i& liberali, sunt anar)i'ti, dac$ nu !n "apte, cel pu#in !n g.ndul lor% -iecare dintre ei ur&$re'te ilu+iile libert$#ii 'i cade !n anar)ie, protest.nd pentru si&pla pl$cere de a protesta@ ar s$ reveni& la pres$% O vo& !ngreuna, ca 'i tot ceea ce se tip$re'te, cu i&po+ite !n ti&bre de "iecare "oaie tip$rit$'i cu cau#iuni1 c$r#ile cu &ai pu#in de E0 de pagini vor "i taAate dublu% Le vo& !nregistra !n categoria bro'urilor, pentru c$, pe deoparte, vo& reu'i prin aceasta s$ reduce&, nu&$rul revistelor, care sunt otrava cea &ai pri&e*dioas$, iar pe de alt$ parte aceast$ &$sur$ va sili pe scriitori s$ produc$ lucr$ri at.t de lungi, !nc.t vor "i pu#in citite, &ai ales din cau+a scu&petei lor% i&potriv$, ceea ce vo& edita noi !n'ine pentru c$l$u+irea &in#ilor !n direc#ia pe care o vo& "i stabilit, va "i ie"tin 'i citit de c$tre toat$ lu&ea% I&po+itul va !n$bu'i de'arta dorin#$ de a scrie, iar tea&a de pedeaps$ va "ace ca litera#ii s$ at.rne de noi% ac$ se vor g$si persoane care doresc s$ scrie !&potriva noastr$, nu se va g$si !n sc)i&b ni&eni care s$ le tip$reasc$ scrierile% 9nainte de a pri&i o lucrare pentru tip$rit, editorul va trebui s$ &earg$ la autorit$#i pentru a ob#ine !ncuviin#area de a o "ace% 9n acest c)ip vo& cunoa'te dinainte cursele care ni se !ntind 'i le vo& +$d$rnici d.nd dinainte l$&uriri asupra subiectului tratat% Literatura 'i +iaristica sunt cele dou$ "or#e educatoare &ai !nse&nate, de aceea guvern$&.ntul nostru va trebui s$ "ie proprietarul celor &ai &ulte +iare% Prin aceasta, !nr.urirea d$un$toare a presei private va "i !ndep$rtat$, iar noi vo& c.'tiga o in"luen#$ uria'$ asupra spiritelor% ac$ !ncuviin#$& s$ apar$ +ece +iare noi, !ndat$ vo& !nte&eia trei+eci de ale noastre, 'i a'a &ai departe% Publicul nu va b$nui ni&ic% Toate +iarele editate de c$tre noi, vor "i !n aparen#$ de tendin#ele 'i p$rerile cele &ai potrivnice, lucru care va tre+i !ncrederea !n ele 'i va atrage !n *urul lor pe du'&anii no'tri neb$nuitori1 ace'tia vor c$dea !n curs$'i vor "i nev$t$&$tori% Organele cu un caracter o"icial vor sta !n r.ndul !nt.i% 0le vor veg)ea totdeauna asupra intereselor noastre, de aceea in"luen#a lor va "i aproape nul$% 9n r.ndul al doilea va sta o"icioasele, al c$ror rol va "i de a atrage pe nep$s$tori 'i pe cei "$r$ vlag$% 9n al treilea r.nd vo& pune a'a nu&ita opo+i#ie a noastr$% Cel pu#in un +iar din acestea va "i cu des$v.r'ire potrivnic ideilor noastre% u'&anii no'tii vor lua pe acest "als opo+ant drept un tovar$' de lupt$'i ne vor descoperi ast"el uneltirile lor% Giarele noastre vor "i de toate tendin#ele6 unele aristocratice, altele republicane, revolu#ionare sau c)iar anar)iste, bine!n#eles at.ta ti&p c.t va d$inui Constitu#ia% 21J:;<2

0le vor avea, ca +eul indian Di'nu, o sut$ de &.ini, dintre care "iecare va gr$bi sc)ibarea societ$#ii1 aceste &.ini vor c$l$u+i opinia !n direc#ia care duce la scopul nostru, deoarece un o& prea !nt$r.tat pierde putin#a de a ra#iona 'i cade u'or sub puterea sugestiei% ,eg)iobii care vor crede c$ repet$ p$rerea +iarului partidului lor, vor repeta 'i r$sp.ndi p$rerea noastr$, ori aceea care ne va pl$cea% 0i !'i vor !nc)ipui c$ ur&ea+$ organul partidului lor, pe c.nd de "apt nu vor servi dec.t steagul pe care !l vo& "i ridicat noi pe sea&a lor% Pentru a conduce !n aceast$ direc#ie ar&ata noastr$ de +iari'ti, va trebui s$ organi+$& cu o deosebit$ gri*$ a'e+$&.ntul acesta% Sub nu&ele de birou central al presei, vo& pune la cale 'edin#e literare, !n care agen#ii no'tri vor da cuv.ntul de ordine 'i di"eritele se&nale, "$r$ ca cineva s$ bage de sea&$% iscut.nd 'i contra+ic.nd ini#iativa noastr$ !n &od super"icial, "$r$ a intra !n &ie+ul lucrurilor, +iarele noastre vor sus#ine o pole&ic$ pre"$cut$ cu organele o"iciale, pentru a ne da prin aceasta putin#a de a ne pronun#a 'i &ai li&pede dec.t a& putea2o "ace !n pri&ele noastre declara#ii o"iciale% Aceste atacuri vor &ai "ace ca supu'ii no'tri s$ se cread$ siguri de a putea vorbi liber1 pe de alt$ parte agen#ii no'tri vor putea, spune pretutindeni, c$ organele care se declar$ !&potriva noastr$ nu "ac altceva dec.t s$ cleveteasc$, deoarece nu pot g$si pricini adev$rate pentru co&baterea serioas$ a &$surilor noastre% Prin aceste &i*loace, nev$+ute de c$tre opinia public$, dar sigure, vo& c.'tiga !n orice ca+ aten#ia 'i !ncrederea public$% Prin ele vo& !nt$r.ta 'i vo& lini'ti, dup$ cu& trebuie, spiritele !n c)estiunile politice, le vo& convinge sau le vo& a&$gi, sco#.nd de sub tipar "ie adev$rul, "ie &inciuna, adeverind sau de+&in#ind "aptele, dup$ !nr.urirea ce o au asupra publicului, pip$ind totdeauna cu &are gri*$ locul, !nainte de a pune piciorul pe el@ !i vo& !nvinge pe du'&anii no'tri "$r$ doar 'i poate, deoarece ei nu vor avea la !nde&.n$ organe prin care s$2'i poat$ spune cuv.ntul p.n$ la s".r'it, !n ur&a &$surilor pe care le2 a& ar$tat% Ast"el nici nu va &ai trebui s$2i co&bate& cu te&einicie@ 9n ca+ de trebuin#$, vo& co&bate cu t$rie prin +iarele noastre o"icioase, baloanele de !ncercare slobo+ite tot de noi, prin presa noastr$ din categoria a treia% 9nc$ de pe acu&, cel pu#in !n cadrele presei "rance+e, eAist$ o solidaritate "ranc&asonic$% Toate organele presei sunt legate !ntre ele prin secretul pro"esional1 ca 'i str$vec)ii auguri, nici unul din &e&brii ei nu ar dest$inui secretul 'i cuno'tin#ele sale, dac$ nu i se porunce'te% ,ici un +iarist nu s2ar !ncu&eta s$ tr$de+e aceast$ tain$, deoarece nici unul dintre ei nu va "i pri&it !n r.ndurile scriitorilor dac$ nu are vreo pat$ ru'inoas$ !n trecutul s$u, care s$ poat$ "i !ndat$ descoperit$ !n ca+ de necredin#$% At.ta vre&e c.t aceste p$cate sunt #inute !n tain$ de c$tre anu&i#i oa&eni, scriitorul, prin "ai&a sa, poate atrage !n *urul lui opinia &a*orit$#ii #$rii, care2l va ur&a cu !nsu"le#ire% Socotelile noastre se !ntind cu deosebire asupra provinciei% Trebuie s$ a#.#$& acolo n$de*di 'i dorin#e potrivnice celor din capital$, c$reia !i vo& spune c$ acestea sunt n$de*dile 'i dorin#ele adev$rate ale provinciilor, de'i e lesne de !n#eles c$ i+vorul de+bin$rilor nu porne'te dec.t de la noi% C$ci, at.ta ti&p c.t nu ne vo& bucura !nc$ de o putere deplin$, vo& si&#i adesea trebuin#a de a !n$bu'i glasul capitalelor prin acela al &a*orit$#ii, al poporului din provincii, care e pus la cale de c$tre agen#ii no'tri% Da trebui ca, !n &o&entul psi)ologic, capitalele s$ nu &ai aib$ cuv.ntul asupra "aptului !&plinit, din si&plul &otiv c$ acesta va "i de*a pri&it de c$tre &a*oritatea poporului, de c$tre provincii% C.nd vo& intra !n noua or.nduire de stat 4 care va pre2g$ti do&nia noastr$ 4 nu vo& putea l$sa s$ se descopere prin pres$ necinstea public$1 va trebui s$ se cread$ c$ noua st$p.nire a &ul#u&it at.t de bine pe toat$ lu&ea, !nc.t au disp$rut c)iar 'i cri&ele@ Ca+urile de i+bucnire a cri&inalit$#ii, nu vor trebui s$ "ie cunoscute dec.t de victi&e 'i de &artorii lor !nt.&pl$tori% CAPITOLUL MIII

21L:;<2

Trebuin#a p.inii +ilnice% C)estiunile politice% C)estiunile industriale% Petrecerile% Casele publice% Adev$rul e unul singur% (arile proble&e% Trebuin#a p.inii +ilnice !i "ace pe cre'tini s$ tac$'i s$ "ie servitorii no'tri pleca#i% Agen#ii no'tri cre'tini din pres$, vor discuta, la porunca noastr$, &$surile 'i sc)i&b$rile care ni2ar "i ca& greu s$ le d$& publicit$#ii dintrodat$, pe nea'teptate, iar noi, !n acest ti&p, "olosindu2ne de +go&otul pricinuit de aceste discu#ii, vo& !n"$ptui &$surile dorite 'i le vo& pre+enta publicului ca un "apt !&plinit% ,i&eni nu va avea !ndr$+neala de a cere ni&icirea celor )ot$r.te, &ai ales c$ vor "i pre+entate ca "iind un progres% ealt"el presa va atrage !ndat$ aten#ia publicului spre c)estiuni noi 7c$ci dup$ cu& 'ti#i, noi a& obi'nuit oa&enii de a c$uta totdeauna ceva nou8% C.#iva neg)iobi, !nc)ipuindu2'i c$ sunt uneltele sor#ii, se vor n$pusti asupra acestor noi c)estiuni, "$r$ a 'ti c$ ei nu !n#eleg ni&ic din ceea ce vor s$ discute% C)estiunile politicii nu sunt desc)ise ni&$nui, !n a"ar$ de aceia care i2au dat na'tere, !nc$ !nainte cu &ulte veacuri, 'i care o conduc% in toate acestea pute#i vedea c$, pre"$c.ndu2ne a cere p$rerea &ul#i&ii, noi nu "ace& altceva dec.t s$ ne u'ur$& !n"$ptuirea planurilor noastre, 'i pute#i de ase&enea observa c$ noi c$ut$& aprobarea nu a "aptelor, ci a cuvintelor noastre rostite la cutare prile*% ,oi spune& pretutindeni 'i totdeauna, c$ !n toate &$surile noastre ne conduce& de n$de*dea unit$ cu siguran#a de a "i "olositori binelui tuturor% Pentru, a abate oc)ii oa&enilor prea !ngri*ora#i de c)estiunile politice, vo& scoate la iveal$ c)estiunile industriale !nainte de a'a +isele c)estiuni politice noi% 9i vo& l$sa s$2'i descarce "uriile lor asupra acestui subiect% =loatele se vor !nvoi a r$&.ne lini'tite, a se odi)ni de !nc)ipuita lor activitate politic$ 7cu care i2 a& obi'nuit noi !n'ine, pentru ca s$ pute& lupta prin &i*locirea lor cu guvernele cre'tine8, cu condi#ia de a avea noi ocupa#ii1 !n aceste noi ocupa#ii le vo& !ndrepta apoi aproape pe acelea'i c$i politice% Pentru ca aceste gloate ale poporului s$ nu a*ung$ la ni&ic prin cugetare, !i vo& opri de la g.ndire prin petreceri, prin *ocuri, prin des"$t$ri, prin !nl$n#uiri de pati&i 'i prin case publice@ 9ndat$ vo& propune apoi prin pres$ concursuri de art$'i de tot "elul de sporturi6 aceste preocup$ri vor !ndep$rt$ pentru totdeauna spiritele de la c)estiunile unde a& avea de luptat cu ele% Oa&enii, de+obi'nuindu2se din ce !n ce &ai &ult de a se g.ndi neat.rnat, prin ei !n'i'i, vor a*unge s$ vorbeasc$ toc&ai a'a cu& vre& noi s$ g.ndeasc$ ei, deoarece noi vo& "i singurii care le vo& da noi !ndru&$ri cuget$rii@ prin &i*locirea anu&itor persoane care, bine!n#eles, nu vor "i b$nuite a avea leg$turi cu noi% Bolul utopi'tilor liberali va "i pentru totdeauna s".r'it, atunci c.nd va "i recunoscut regi&ul nostru% P.n$ atunci ne vor aduce bune "oloase% e aceea vo& 'i !nde&na !nc$ pe oa&eni s$ n$scoceasc$ tot "elul de teorii "antastice, c.t &ai noi, sau a'a2+ise progresiste1 c$ci a& sucit cu o &are u'urin#$ capetele acestor ne&ernici de cre'tini, cu a*utorul acestui cuv.nt progres, 'i nu g$se'ti nici unul printre ei care s$ !n#eleag$ c$ sub acest cuv.nt se ascunde o gre'eal$, a"ar$ de ca+urile c.nd e vorba de descoperiri &ateriale, deoarece adev$rul e unul singur 'i nesc)i&bat, 'i nu poate prin ur&are s$ progrese+e% Progresul, ca o idee gre'it$, serve'te la !ntunecarea adev$rului, pentru ca ni&eni s$ nu2l cunoasc$, !n a"ar$ de noi, ale'ii lui u&ne+eu, p$+itorii lui% C.nd do&nia noastr$ va "i sosit, oratorii no'tri vor vorbi poporului despre &arile proble&e care au "r$&.ntat o&enirea pentru a o aduce !n s".r'it la regi&ul nostru &.ntuitor% Cine va &ai b$nui atunci, c$ toate aceste proble&e au "ost n$scocite de c$tre noi, dup$ un plan politic pe care ni&eni nu l2a g)icit !n tot cursul lungelor veacuri3 CAPITOLUL MID Beligia viitorului% Bobia viitoare% I&posibilitatea de a cunoa'te tainele religiei viitorului% Pornogra"ia 'i viitorul cuv.ntului tip$rit% C.nd va "i sosi do&nia noastr$, nu vo& recunoa'te nici o alt$ religie a"ar$ de aceea a u&ne+eului nostru unic, de care ne e legat destinul, deoarece noi sunte& poporul ales, prin care c)iar acest destin e unit cu soarta lu&ii% in acest &otiv va trebui s$ ni&ici& toate credin#ele% -aptul c$ prin aceast$ ni&icire a 220:;<2

credin#ei se spore'te nu&$rul ateilor din +ilele noastre, nu ne va st.n*eni str$duin#ele, ci va servi ca pild$ genera#iilor care vor asculta predicile noastre asupra religiei lui (oise, al c$rei siste& stoic 'i bine conceput va "i i+butit s$ cucereasc$ toate popoarele% Do& spune tuturor c$ !n aceasta const$ adev$rul ei &istic, !n care +ace toat$ "or#a ei educativ$% Atunci vo& publica la toate prile*urile articole !n care vo& ase&$na regi&ul nostru &.ntuitor cu cele ale trecutului% /ine"acerile unei odi)ne c.'tigate dup$ veacuri de "r$&.nt$ri, vor scoate la iveal$ !nsu'irea bine"$c$toare a st$p.nirii noastre% =re'elile ad&inistra#iilor cre'tinilor vor "i +ugr$vite de noi !n culorile cele &ai vii% Do& da na'tere la o a'a de &are sc.rb$ "a#$ de aceste ad&inistra#ii apuse, !nc.t popoarele vor pre"era odi)na robiei !n locul drepturilor &ult tr.&bi#atei libert$#i, care le2a +$p$cit at.t de &ult, care le2a r$pit &i*loacele de trai, care le2a "$cut s$ "ie eAploatate de c$tre o ceat$ de aventurieri ne'tiutori de ceea ce "ac@ ,e"olositoarele sc)i&b$ri de guvern la care !i !nde&na& noi pe cre'tini atunci c.nd voia& s$ s$p$& sub te&eliile lor de guvern$&.nt, vor "i obosit !n aceast$ vre&e at.t de &ult popoarele, !nc.t ele vor pre"era s$ !ndure orice din partea noastr$, nu&ai s$ scape de noi "r$&.nt$ri% Do& ar$ta cu st$ruin#$ gre'elile istorice ale guvernelor cre'tine, care, !n lipsa adev$ratului bine, au a&e#it o&enirea !n cursul at.tor veacuri, ur&$rind un bine social ilu+oriu, "$r$ a2'i da sea&a c$ planurile lor !nr$ut$#esc, !n loc s$ !&bun$t$#easc$, leg$turile de ob'te ale vie#ii o&ene'ti@ -iloso"ii no'tri vor discuta toate gre'elile credin#elor cre'tine, dar ni&eni 'i niciodat$ nu va discuta religia noastr$ sub adev$rata ei !n"$#i'ate, deoarece ni&eni nu o va cunoa'te cu adev$rat, a"ar$ de ai no'tri, care nu vor !ndr$+ni vreodat$ s$2i descopere tainele@ 9n #$rile +ise !naintate, a& dat na'tere unei literaturi nebune, &urdare, &.r'ave% Aceasta o vo& r$sp.ndi c.tva ti&p c)iar 'i dup$ ce a& a*uns la putere, pentru a scoate &ai &ult la iveal$ deosebirea dintre discursurile, dintre progra&ele noastre, 'i aceste ne&ernicii@ 9n#elep#ii no'tri, crescu#i pentru ai conduce pe cre'tini, vor alc$tui discursuri, planuri, &e&orii, articole, care ne vor da !nr.urire asupra acestor oa&eni 'i ne vor !ng$dui s$2i !ndrept$& c$tre ideile 'i cuno'tin#ele pe care vo& voi s$'i le !nsu'easc$% CAPITOLUL MD Diitoarea lovitur$ de stat &ondial$% Conda&n$rile la &oarte% Soarta viitoare a "ranc&asonilor cre'tini% Caracterul &istic al puterii% 9n&ul#irea societ$#ilor "ranc&asonice% Ad&inistra#ia central$ a !n#elep#ilor% A"acerea A+e""% -ranc&asoneria e c$l$u+a tuturor societ$#ilor secrete% 9nse&n$tatea succesului public% Colectivis&ul% Dicti&ele% Conda&narea la &oarte a "ranc&asonilor% C$derea prestigiului legilor 'i al autorit$#ii% e ce sunte& noi un popor ales3 Legile st$p.nirii viitoare vor "i scurte 'i li&pe+i% Supunerea !naintea autorit$#ii% ($suri !&potriva abu+ului de putere% Cru+i&ea pedepselor% Li&it$ de v.rst$ pentru *udec$tori% Liberalis&ul *udec$torilor 'i al puterii% Averea lu&ii% Absolutis&ul "ranc&asoneriei% reptul de casa#ie% >Aspectul patriar)al? al viitorului guvern$&.nt% 9ndu&ne+eirea st$p.nirii noastre% reptul celui &ai tare e singurul drept% Begele lui Israil va "i patriar) al lu&ii% C.nd vo& !ncepe !n s".r'it s$ lu$& puterea !n &.n$, cu a*utorul loviturilor de stat preg$tite !n aceea'i +i 'i dup$ ce vo& "i )ot$r.t des"iin#area tuturor guvernelor !n "iin#$ 7iar p.n$ atunci va &ai trece &ult$ vre&e, poate un veac !ntreg8, vo& c$uta s$ !&piedec$& uneltirile 'i co&ploturile !&potriva noastr$% 9n acest scop, vo& os.ndi la &oarte pe to#i aceia care vor !nt.&pina venirea noastr$ la putere cu ar&ele !n &.ini% e ase&enea orice !n"iin#are de noi societ$#i secrete, va "i pedepsit$ cu &oartea% Acelea care eAist$ !n +ilele noastre, care ne sunt cunoscute, care ne2au servit 'i ne servesc !nc$, vor "i des"iin#ate, iar r$&$'i#ele tri&ise !n continentele dep$rtate de 0uropa% Ast"el ne vo& purta cu "ranc&asonii cre'tini, care au a*uns s$'tie prea &ulte lucruri1 aceia pe care !i vo& cru#a pentru un &otiv oarecare, vor tr$i sub o ve'nic$ a&enin#are a surg)iunului% Do& publica o lege care va sili pe to#i "o'tii &e&bri ai societ$#ilor secrete s$ p$r$seasc$ 0uropa, centrul st$p.nirii noastre% Not$r.rile guvernului nostru vor "i de"initive 'i "$r$ drept de apel% 221:;<2

9n societ$#ile cre'tine, !n care a& v.r.t a'a de ad.nci r$d$cini de ne!n#elegere 'i protestantis&, nu poate "i restabilit$ ordinea dec.t prin &$suri ne&iloase, doveditoare a unei puteri neclintite6 nu trebuie s$ lu$& !n sea&$ *ert"ele c$+ute pentru binele viitor% Bolul "iec$rui guvern care recunoa'te c$ eAist$, nu e nu&ai de a culege roadele privilegiilor sale, ci de a2'i !&plini datoriile, 'i de a a*unge la un bine, "ie c)iar cu pre#ul celor &ai &ari *ert"e% Pentru ca un guvern s$ a*ung$ a "i neclintit, trebuie s$2'i &$reasc$ aureola puterii sale, iar aceast$ aureol$ nu se c.'tig$ dec.t printr2o &$rea#$ in"leAibilitate a puterii care trebuie s$ poarte se&nele unei atotputernicii &istice, ale alegerii lui u&ne+eu% A'a era p.n$ !n vre&ile din ur&$, autocra#ia ruseasc$ 2singurul nostru du'&an serios din !ntreaga lu&e, al$turi de Papalitate% Aduce#i2v$ a&inte de pilda Italiei !necate !n s.nge, care nu s2a atins nici de un "ir de p$r de2al lui Sylla, cel care a v$rsat acest s.nge6 Sylla, prin puterea sa s2a ridicat p.n$ la du&ne+eire !n oc)ii poporului c)inuit 'i *ert"it de c$tre el, iar !ntoarcerea lui !ndr$+nea#$ !n Italia, !l "$cu 'i &ai inviolabil@ Poporul nu se atinge de acela care2l )ipnoti+ea+$ prin !ndr$+neala 'i t$ria lui de su"let% A'tept.nd !ns$ venirea noastr$ la putere, vo& !n"iin#a 'i vo& !n&ul#i societ$#ile "ranc&asonice !n toate #$rile din lu&e1 vo& atrage !n ele pe to#i aceia care sunt sau pot "i ni'te buni agen#i% Aceste societ$#i, aceste >lo*i?, vor "i biroul nostru principal de in"or&a#ii 'i !ndru&$ri, 'i &i*locul cel &ai in"luent 7al activit$#ii noastre8% Do& centrali+a toate aceste societ$#i !ntr2o ad&inistra#ie cunoscut$ nu&ai de noi 'i co&pus$ din !n#elep#ii no'tri% >Lo*ile? vor avea c.te un repre+entant, !n dosul c$ruia se va ascunde ad&inistra#ia despre care a& vorbit, iar acest repre+entant va "i acela care va da cuv.ntul de ordine 'i va alc$tui progra&ul de &unc$% Do& "ace din aceste societ$#i "urnicarul tuturor ele&entelor revolu#ionare 'i liberale% 0le vor "i alc$tuite din oa&eni lua#i din toate straturile societ$#ii% Planurile politice cele &ai t$inuite ne vor "i aduse ast"el la cuno'tin#$ 'i vor c$dea !n &.na 'i sub conducerea noastr$ din pri&a +i a apari#iei lor% Printre &e&brii acestor >lo*i? vor "i aproape to#i agen#ii poli#iei na#ionale 'i interna#ionale 7ca !n a"acerea A+e""8, deoarece "oloasele ce ni le aduc ei, nu pot "i !nlocuite de c$tre noi, av.nd !n vedere "aptul c$ poli#ia poate nu nu&ai s$ ia &$suri !&potriva nesupu'ilor, dar s$'i acopere "aptele noastre, s$ g$seasc$ preteAte de ne&ul#u&iri, etc@ Aceia care intr$ !n societ$#ile secrete sunt de obicei ni'te a&bi#io'i, aventurieri 'i !n general oa&eni u'urei, cu care nu ne va "i greu s$ ne !n#elege& pentru !n"$ptuirea planurilor noastre% ac$ se nasc de+ordini !ntr2un Stat, aceasta !nse&n$ c$ a& avut noi trebuin#$ s$2l tulbur$&, pentru a ni&ici o solidaritate prea &are% ac$ se !n*g)ebea+$ un co&plot !n s.nul s$u, conduc$torul acestei uneltiri va "i unul dintre cei &ai credincio'i servitori ai no'tri% 0 natural c$ noi singuri, "$r$ a&estecul altora, sunte& aceia care conduce& "ranc&asoneria, deoarece noi 'ti& unde &erge& 'i cunoa'te& scopul "inal al "iec$rei "apte, !n vre&e ce cre'tinii nu 'tiu ni&ic, nici c)iar re+ultatul i&ediat6 ei se &ul#u&esc de obicei cu un succes &o&entan, de a&or propriu, !n !n"$ptuirea planului lor, "$r$ a observa &$car c$ acest plan nu porne'te din ini#iativa lor, ci le2a "ost sugerat de c$tre noi% Cre'tinii se !nscriu !n >lo*i? din curio+itate sau cu n$de*dea de a gusta din pra+nicul public cu a*utorul lor, iar unii c)iar nu&ai pentru a2'i putea eApune !naintea unui public visurile lor ireali+abile, care nu se spri*in$ pe ni&ic6 sunt !nseta#i de e&o#ia succesului 'i a aplau+elor, la care noi nu sunte& niciodat$ +g.rci#i% ,oi le d$& acest succes, pentru a ne "olosi de &ul#u&irea de sine care e legat$ de el, gra#ie c$reia oa&enii pri&esc sugestiile noastre "$r$ a b$ga de sea&$, "iind !n acela'i ti&p cu totul convin'i c$ eApri&$ "$r$ gre' ideile lor proprii, 'i c$ nu ar putea "i !n stare s$'i le !nsu'easc$ pe ale altora@ ,u v$ pute#i !nc)ipui c.t de u'or pot "i adu'i la o naivitate incon'tient$ cei &ai inteligen#i cre'tini, cu condi#ia de a2i "ace &ul#u&i#i de ei !n'i'i, iar !n acela'i ti&p c.t e de u'or s$2i descura*e+i prin cel &ai &ic insucces, "ie c)iar nu&ai prin !ncetarea aplau+elor, 'i ast"el s$2i robe'ti unei supuneri slugarnice nu&ai pentru a putea ob#ine noi succese@ Pe c.t de &ult dispre#uiesc ai no'tri succesul, pentru ca !n sc)i&b s$2#i poat$ i&pune planurile, pe at.t de &ult sunt gata cre'tinii s$2'i *ert"easc$ toate planurile, nu&ai pentru a ob#ine succese% Acest "el de a vedea, ne u'urea+$ "oarte &ult sarcina de a2i conduce% Ace'ti tigri la !n"$#i'are, au su"letul unei tur&e de oi, iar capetele le sunt cu des$v.r'ire goale% Le2a& dat drept cal de b$taie, cu& dai unui copil o *uc$rie, visul absorbirii individualit$#ii o&ene'ti de c$tre unitatea si&bolic$ a colectivis&ului, !nc$ nu au a*uns s$ !n#eleag$, 'i nu cur.nd vor !n#elege, c$ aceast$ *uc$rie care le2a r$pit cu totul aten#ia, e o !nc$lcare "$#i'e a 222:;<2

celei &ai i&portante legi a naturii, care, din pri&a +i a Crea#iei, a "$cut pe "iecare "iin#$ deosebit$ de cealalt$, toc&ai pentru a2'i putea a"ir&a individualitatea% -aptul c$ i2a& putut orbi !n o a'a &$sur$, nu ne dovede'te oare cu o li&pe+i&e b$t$toare la oc)i, c.t de pu#in de+voltat e spiritul lor "a#$ de al nostru3 Acest lucru e cea &ai de c$petenie garan#ie a succesului nostru% C.t de clarv$+$tori erau !n#elep#ii no'tri b$tr.ni spun.nd c$, pentru a atinge un scop, nu trebuie s$ te opre'ti !n "a#a &i*loacelor 'i nu trebuie s$2#i precupe#e'ti nu&$rul victi&elor *ert"ite% ,oi n2a& nu&$rat *ert"ele dobitoacelor cre'tine 'i, cu toate c$ a& sacri"icat 'i &ul#i de2ai no'tri, a& dat poporului nostru pe acest p$&.nt o putere pe care n2ar "i !ndr$+nit s2o vise+e vreodat$% Oert"ele noastre, relativ pu#in nu&eroase, l2au sc$pat de pieire% (oartea e s".r'itul de ne!nl$turat al "iec$ruia% (ai bine s$ gr$bi& &oartea acelora care pun piedici operei noastre, dec.t s$ &uri& noi, cei care a& dat na'tere acestei opere% ,oi os.ndi& la &oarte 'i eAecut$& pe "ranc&asoni a'a, !nc.t ni&eni, a"ar$ de "ra#ii lor, nu poate s$ b$nuiasc$ ceva, nici c)iar victi&ele conda&n$rii noastre1 ei &or to#i, c.nd trebuie, ca de o &oarte natural$@ 5tiind aceasta, ceilal#i tovar$'i nu !ndr$+nesc s$ proteste+e% Aceste &$suri au !nl$turat din s.nul "ranc&asoneriei orice ur&$ de !&potrivire 'i protestare% Tot predic.nd cre'tinilor liberalis&ul, noi #ine& poporul evreiesc 'i pe agen#ii no'tri !ntr2o supunere des$v.r'it$% Prin !nr.urirea noastr$, eAecutarea legilor cre'tinilor e redus$ la &ini&ul posibil% Prestigiul 'i t$ria legilor sunt +druncinate de interpret$rile liberale, pe care le2a& introdus noi !n ele% 9n cau+ele 'i c)estiunile de politic$'i de principiu, tribunalele )ot$r$sc a'a cu& le prescrie& noi, v$d lucrurile sub lu&ina !n care le ar$t$& noi% ,oi ne servi& pentru aceasta de persoanele cu care se va crede c$ n2ave& ni&ic co&un, de opinia +iarelor, 'i !nc$ de alte &i*loace% 9n'i'i senatorii 'i ad&inistra#ia superioar$ pri&esc orbe'te s"aturile noastre% Spiritul cu des$v.r'ire ani&al al cre'tinilor, nu e capabil de anali+$'i observa#ie 'i, cu at.t &ai pu#in, nu e !n stare s$ prevad$ la ce s".r'it poate s$ duc$ un anu&it "el de a pre+enta c)estiunile% 9n aceast$ deosebire dintre "elul nostru de a cugeta 'i acela al cre'tinilor, se poate vedea li&pede !nsu'irea noastr$ de popor ales 'i se&nul care ne deosebe'te de ceilal#i oa&eni% Spiritul cre'tinilor e instinctiv, ani&al% 0i v$d, dar nu prev$d 'i nu inventea+$ 7a"ar$ de lucrurile &ateriale8% in aceasta se vede u'or c$ !ns$'i natura ne2a sortit s$ conduce& 'i s$ !ndru&$& lu&ea% C.nd va "i sosit vre&ea st$p.nirii noastre pe "a#$, 'i c.nd vo& putea ar$ta bine"acerile guvern$rii noastre, vo& sc)i&ba toate legile6 ele vor "i scurte, li&pe+i, neclintite, "$r$ co&entarii, a'a c$ oricine le va putea !n#elege u'or% Tr$s$tura de c$petenie a acestor legi va "i supunerea "a#$ de st$p.nire, !&pins$ p.n$ la &$re#ie% Atunci vor !nceta toate abu+urile, !n ur&a responsabilit$#ii tuturor p.n$ la cel din ur&$, !naintea autorit$#ii superioare a repre+entantului puterii% Abu+urile de putere ale "unc#ionarilor in"eriori vor "i pedepsite at.t de aspru, !nc.t "iecare va pierde dorul de a2'i !ncerca puterile% Do& p.ndi cu oc)ii neclinti#i "iecare act de ad&inistra#ie, de care depinde &ersul &a'inei guverna&entale, deoarece necinstea din ad&inistra#ie d$ na'tere tuturor celorlalte nelegiuiri6 toate ca+urile de ilegalitate ori de abu+ vor "i pedepsite a'a ca s$ "or&e+e o pild$% Sustragerile de bani, co&plicitatea solidar$ dintre "unc#ionarii ad&inistra#iei, vor !nceta dup$ cele dint.i eAe&ple de pedepse ne&iloase% -ai&a puterii noastre cere pedepse rodnice, adic$ crude, pentru cea &ai &ic$ !nc$lcare a legilor, deoarece orice ase&enea !nc$lcare p$tea+$ bunul nu&e al st$p.nirii% Os.nditul, dac$ va "i prea aspru pedepsit pentru gre'ala sa, va "i ca un soldat c$+ut pe c.&pul de lupt$ ad&inistrativ, pentru Autoritate, Principii 'i Lege, care nu pot !ng$dui ca interesul particular s$ cov.r'easc$ "unc#ia public$, c)iar din partea acelora care conduc &ersul societ$#ii% Oudec$torii no'tri vor 'ti c$, vr.nd s$ se laude cu o prosteasc$ &il$, ei !ncalc$ legile drept$#ii, care au "ost "$cute pentru ai !nt$ri pe oa&eni pedepsindu2le gre'elile, iar nu pentru ca *udec$torul s$2'i arate bun$tatea ini&ii sale% 0 !ng$duit s$ se "oloseasc$ oa&enii de aceste !nsu'iri !n via#a particular$, dar nu pe terenul public, care e te&elia educa#iei vie#ii o&ene'ti% Oudec$torii no'tri nu vor servi dec.t p.n$ la v.rsta de cinci+eci de ani, deoarece, &ai !nt.i, b$tr.nii #in cu prea &are !nc$p$#inare la p$rerile lor vec)i 'i sunt &ai pu#in gata de a se supune noilor ordine 'i apoi vo& putea, pe calea aceasta, s$ re!nnoi& personalul &ai u'or6 acela care va voi s$2'i p$stre+e slu*ba, va trebui 22E:;<2

s$ asculte orbe'te pentru a &erita aceast$ "avoare% 9n general, *udec$torii no'tri vor "i ale'i de c$tre noi nu&ai dintre aceia, care 'tiu prea bine c$ sarcina lor e de a pedepsi 'i de a aplica legile, iar nu de a "ace liberalis& !n dauna statului, cu& "ac ast$+i cre'tinii% (ut$rile vor contribui 'i ele la, sl$birea solidarit$#ii colective a colegilor 'i !i vor lega pe to#i de interesele guvernelor de care va depinde soarta lor% ,oua genera#ie de *udec$tori va "i crescut$ !n a'a "el !nc.t va socoti ca inad&isibile abu+urile care ar putea aduce vreo atingere ordinii stabilite !n leg$turile dintre supu'ii no'tri% 9n +ilele noastre *udec$torii cre'tini, neav.nd o idee eAact$ despre &enirea lor, arat$ &il$ pentru toate cri&ele, deoarece st$p.nitorii de a+i, nu&ind pe *udec$tori, nu2'i iau gri*a de a le inspira si&#$&.ntul datoriei 'i con'tiin#a operei pe care sunt c)e&a#i a o !ndeplini% Ca acele ani&ale care !'i tri&it puii !n c$utarea pr$+ii, toc&ai a'a "ac cre'tinii d.ndu2le supu'ilor posturi aduc$toare de un bun c.'tig, "$r$ a se !ngri*i s$ le eAplice cu ce scop a "ost !nte&eiat acel post% Iat$ de ce se ni&icesc guvernele cre'tine prin propriile lor puteri, prin "aptele propriei lor ad&inistra#ii% S$ scoate& a'adar, din re+ultatele acestor "apte, o lec#ie &ai &ult pentru viitoarea noastr$ st$p.nire% Do& eApul+a liberalis&ul din toate posturile de c$petenie ale ad&inistra#iei noastre, de care va at.rna educarea celor &ai &ici !n vederea ordinei noastre sociale% ,u vor "i !ng$dui#i a ocupa aceste posturi dec.t aceia pe care !i vo& "i crescut noi !n'ine pentru guvern$&.ntul ad&inistrativ% ,i se poate spune !ns$ c$ concedierea "o'tilor "unc#ionari va costa &ult vistieria% B$spunde& c$, &ai !nt.i, li se va g$si dinainte un serviciu particular pentru a !nlocui pe acela ce2l pierd1 !n al doilea r.nd, to#i banii din lu&e "iind str.n'i !n &.inile noastre, guvern$&.ntul nostru nu va trebui s$ se tea&$ vreodat$ de c)eltuieli prea &ari% Absolutis&ul nostru va "i consecvent !n toate% Iat$ de ce &area noastr$ voin#$ va "i respectat$'i !&plinit$ "$r$ &ur&ur, ori de c.te ori vo& porunci ceva% 0a nu va #ine sea&$ de nici o !&potrivire, de nici o ne&ul#u&ire1 va !n$bu'i orice revolt$ prin pedepse eAe&plare% Do& des"iin#a dreptul de casa#ie, de care vo& dispune noi singuri, conduc$torii, deoarece nu trebuie s$ l$s$& s$ se nasc$ !n popor g.ndul c$ o *udecat$ nedreapt$ ar putea "i dat$ de c$tre *udec$torii nu&i#i de noi% ac$ totu'i s2ar !nt.&pla ceva ase&$n$tor, vo& casa noi !n'ine sentin#a, dar vo& pedepsi totodat$ at.t de stra'nic pe *udec$torul care nu 'i2a cunoscut datoria 'i &enirea, !nc.t ase&enea ca+uri nu se vor &ai repeta% St$ruiesc !n a v$ spune !nc$ odat$ c$ noi vo& cunoa'te "iecare pas al ad&inistra#iei noastre, care e dea*uns s$ "ie ast"el supraveg)eat$, pentru ca poporul s$ "ie &ul#u&it de noi, deoarece el are dreptul s$ cear$ de la un bun guvern$&.nt un bun "unc#ionar% =uvern$&.ntul nostru va avea !n"$#i'area unui scut p$rintesc, patriar)al, din partea st$p.nitorului nostru% Poporul 'i supu'ii vor vedea !n el un p$rinte care se !ngri*e'te de toate neca+urile, de toate "aptele, de toate leg$turile dintre supu'ii s$i, ca 'i de leg$turile lor cu st$p.nirea% Atunci se vor p$trunde at.t de &ult de g.ndul c$ le este peste putin#$ de a se lipsi de acest scut 'i de aceast$ !ndru&are, dac$ vor s$ tr$iasc$ !n pace 'i bun$ !n#elegere, !nc.t vor recunoa'te autocra#ia do&nitorului nostru cu o venera#ie apropiat$ de adorare, &ai ales c.nd vor a*unge s$ se conving$ c$ "unc#ionarii no'tri nu2i !nlocuiesc puterea lui cu a lor, ci nu "ac altceva dec.t s$ duc$ orbe'te la !ndeplinire poruncile sale% 0i vor "i "oarte &ul#u&i#i c$ a& or.nduit totul !n via#a lor, cu& "ac p$rin#ii !n#elep#i, care vor s$2'i creasc$ copiii !n si&#$&.ntul datoriei 'i al supunerii% C$ci popoarele, "a#$ de tainele politicii noastre, sunt ca ni'te copii ve'nic &inori, at.t ele c.t 'i conduc$torii lor de acu&@ up$ cu& vede#i, eu ba+e+ despotis&ul nostru pe drept 'i datorie6 dreptul de a pretinde !ndeplinirea datoriei e cea dint.i datorie a unei st$p.niri, care e un p$rinte pentru supu'ii s$i% Aceast$ st$p.nire are !n &.inile ei dreptul celui &ai tare, 'i trebuie s$ se "oloseasc$ de el pentru a conduce o&enirea c$tre ordinea stabilit$ de natur$, c$tre supunere% Totul se supune !n aceast$ lu&e, dac$ nu oa&enilor, cel pu#in !&pre*ur$rilor sau propriei sale naturi, 'i !n orice ca+, celui &ai tare% S$ "i& dar noi cei &ai tari !n vederea binelui% Da trebui s$'ti& s$ *ert"i&, "$r$ a 'ov$i, c.#iva indivi+i i+ola#i, care vor "i p$c$tuit !&potriva ordinii stabilite, c$ci pedepsirea eAe&plar$ a r$ului are !n sine o &are putere educativ$% 22;:;<2

C.nd regele lui Israil !'i va pune pe capul s"in#it coroana pe care i2o va o"eri 0uropa, atunci va deveni patriar)ul lu&ii% Oert"ele necesare "$cute de el, din cau+a utilit$#ii lor, nu vor atinge niciodat$ nu&$rul celor *ert"i#i !n cursul veacurilor, din pricina nebuniei &$ririlor, de c$tre rivalitatea guvernelor cre'tine% Begele nostru va "i !ntr2o ve'nic$ !n#elegere cu poporul1 !i va adresa cuv.nt$ri de la tribun$, pe care renu&ele le va purta !ndat$ peste tot cuprinsul P$&.ntului% rept co&entarii ale acestui capitol, a se vedea, la AneA$, docu&entele re"eritoare la -ranc&asonerie% CAPITOLUL MDI Universit$#ile reduse la neputin#$, !nlocuirea clasicis&ului% 0duca#ia 'i pro"esiunea% Preasl$virea autorit$#ii >guvernatorului? !n 'coli% es"iin#area !nv$#$&.ntului liber% ,oile teorii% ,eat.rnarea g.ndirii% 9nv$#$&.ntul prin i&agini% Cu scopul de a ni&ici toate "or#ele colective !n a"ar$ de ale noastre, vo& des"iin#a Universit$#ile, pri&a etap$ a colectivis&ului, 'i vo& !nte&eia altele !ntr2un nou spirit% Conduc$torii 'i pro"esorii lor vor "i preg$ti#i !n tain$ pentru opera lor, prin progra&e de ac#iune secrete 'i a&$nun#ite, de la care nu se vor putea abate !ntru ni&ic% Dor "i nu&i#i cu o deosebit$ b$gare de sea&$'i vor "i !n !ntregi&e dependen#i de guvern$&.nt% Do& !nl$tura din !nv$#$&.nt dreptul cet$#enesc, ca 'i tot ceea ce prive'te c)estiunile politice% Aceste obiecte le vor !nv$#a nu&ai c.teva +eci de persoane, alese pentru !nsu'irile lor str$lucite% Universit$#ile nu trebuie s$ creasc$ !ntre +idurile lor ni'te guralivi care co&pun proiecte de Constitu#ie, ca 'i cu& ar co&pune co&edii sau tragedii, 'i care se ocup$ de c)estiunile politice pe care !n'i'i p$rin#ii lor nu le2au !n#eles vreodat$% Ideea gre'it$ ce o au cei &ai &ul#i oa&eni despre c)estiunile politice, d$ na'tere la utopi'ti 'i la r$i cet$#eni1 pute#i vedea voi !n'iv$ ce a "$cut din cre'tini educa#ia lor general$% A trebuit s$ introduce& !n educa#ia lor toate acele principii care au sl$bit at.t de &ult ordinea lor social$% Atunci !ns$ c.nd vo& veni noi la putere, vo& !nl$tura din educa#ie toate obiectele de !nv$#$&.nt care pot pricinui "r$&.nt$ri 'i vo& "ace din tineret ni'te copii care ascult$ de autorit$#i, iubind pe acela care2i !ndru&$ ca pe un spri*in 'i o n$de*de de pace 'i lini'te% Do& !nlocui clasicis&ul, ca 'i orice studiu al istoriei vec)i, care cuprinde &ai &ulte pilde rele dec.t bune, prin studiul progra&ului viitorului% Do& 'terge din a&intirea oa&enilor toate "aptele veacurilor apuse, care nu ne sunt pl$cute, nep$str.nd dec.t pe acelea care +ugr$vesc gre'elile guvernelor cre'tine% Dia#a practic$, a ordinii sociale naturale, leg$turile oa&enilor !ntre ei, obliga#ia de a ocoli pildele rele 'i egoiste, care sea&$n$ s$&.n#a r$ului, 'i alte ase&enea c)estiuni pedagogice, vor sta !n "runtea progra&ului de !nv$#$&.nt, deosebit pentru "iecare &eserie, 'i care nu va generali+a !nv$#$&.ntul "$r$ nici un rost% Acest "el de a pune c)estiunea are o !nse&n$tate deosebit$% -iecare clas$ social$ trebuie s$ "ie crescut$ !ntr2o aspr$ !ngr$dire, dup$ &enirea 'i lucrul care o a'teapt$% 9nt.&pl$toarele genii au 'tiut 'i vor 'ti totdeauna s$ se strecoare din clasa lor !n una &ai !nalt$1 !ns$ a l$sa liber$ trecerea tuturor nec)e&a#ilor, dintr2o clas$ !ntr2alta, a !ng$dui acestora s$ ocupe locuri care apar#in prin na'tere 'i pro"esiune unei alte clase &ai sus puse, nu&ai de dragul prevenirii nedrept$#irii geniilor, e o adev$rat$ nebunie% 5ti#i prea bine la ce s".r'it au a*uns cre'tinii prin aceast$ strig$toare absurditate% Pentru ca st$p.nirea s$ ocupe locul ce i se cuvine !n ini&ile 'i spiritele supu'ilor s$i, va trebui !n tot ti&pul s$ se arate !ntregului popor, !n 'coli 'i !n pie#ele publice, care !i este !nse&n$tatea, care !i sunt datoriile 'i !ntruc.t aduce activitatea ei binele poporului% Do& des"iin#a orice !nv$#$&.nt liber% Studen#ii vor avea dreptul de a se !ntruni, !&preun$ cu p$rin#ii lor, ca la club, !n a'e+$&intele 'colare6 !n ti&pul acestor adun$ri, !n +ilele de s$rb$toare, pro"esorii vor #ine con"erin#e a'a +ise libere, asupra leg$turilor care trebuie s$2i uneasc$ pe oa&eni !ntre ei, asupra legilor i&ita#iei, asupra nenorocirilor pricinuite de concuren#a ne!n"r.nat$'i, !n s".r'it, asupra "iloso"iei noilor 22H:;<2

teorii, necunoscute !nc$ lu&ii% Do& "ace din aceste teorii o dog&$'i ne vo& servi de ea pentru a2i converti pe oa&eni la credin#a noastr$% C.nd voi "i ispr$vit eApunerea progra&ului nostru de lucru pentru +ilele de acu& 'i pentru viitor, o s$ v$ ar$t 'i ba+ele acestor teorii% 9ntr2un cuv.nt, 'tiind, prin eAperien#a &ai &ultor veacuri, c$ oa&enii tr$iesc 'i se conduc dup$ idei 'i c$ aceste idei nu sunt se&$nate !n &in#ile oa&enilor dec.t cu a*utorul educa#iei, dat$ cu un egal succes la toate v.rstele, 7bine!n#eles cu procedee di"erite8, vo& absorbi 'i vo& !ntrebuin#a !n "olosul nostru ulti&ele lic$riri de cugetare independent$, pe care de alt"el le !ndrept$& de*a de &ult spre &ateriile 'i ideile care ne trebuiesc% Siste&ul !n$bu'irii g.ndirii e de*a !n vigoare, !n a'a nu&itul !nv$#$&.nt prin i&agini, care are &enirea de a2i trans"or&a pe oa&eni !n ani&ale bl.nde, care nu cuget$ ci a'teapt$ repre+entarea !n i&agini a lucrurilor pentru a le !n#elege@ 9n -ran#a, unul din cei &ai buni agen#i ai no'tri, /ourgeois, a procla&at de*a noul progra& de educa#ie prin i&agini% PROTOCOALELE NELEPILOR SIONULUI III CAPITOLUL MDII /aroul% 9nr.urirea preo#ilor cre'tini% Libertatea con'tiin#ei% Begele *idanilor patriar) 'i pap$% (i*loace de lupt$ !&potriva /isericii de ast$+i% Proble&ele presei conte&porane% Organi+area poli#iei% Poli#ia voluntar$% Spiona*ul dup$ &odelul aceluia al societ$#ii *idove'ti% Abu+urile de putere% /aroul, cariera de avocat, d$ na'tere la oa&eni reci, cru+i, !nc$p$#!na#i, "$r$ principii, care stau la orice prile* pe un teren i&personal, pur legal% Sunt obi'nui#i a suci toate lucrurile !n "olosul ap$r$rii, iar nu !n acela al binelui social% e obicei ei nu re"u+$ nici o ap$rare, se str$duiesc s$ ob#in$ >ac)itarea cu orice pre#, ag$#.ndu2se de subtilit$#ile *urispruden#ei6 prin aceasta de&orali+ea+$ tribunalul?% Iat$ de ce, neper&i#.nd aceast$ pro"esie dec.t !n li&ite str.&te, vo& "ace din &e&brii ei "unc#ionari eAecutivi% Avoca#ii, ca 'i *udec$torii, vor "i lipsi#i de dreptul de a co&unica cu pricina'ii1 ei vor pri&i cau+ele de la tribunal, le vor cerceta dup$ &e&oriile 'i docu&entele rapoartelor *udec$tore'ti 'i !'i vor ap$ra clien#ii dup$ interogarea lor !n "a#a tribunalului, odat$ ce "aptele au "ost li&pe+ite% Dor pri&i onorarii independente de calitatea ap$r$rii% 9n acest c)ip vo& avea o ap$rare cinstit$'i i&par#ial$, c$l$u+it$ nu de interes, ci de convingere% Aceasta va "ace s$ !ncete+e, !ntre altele, corup#ia actual$ a asesorilor 7*udec$tori8, care vor !nceta de a &ai sc$pa de pedeaps$ pe aceia care !i pl$tesc% ,e2a& !ngri*it de*a s$ discredit$& clasa preo#ilor cre'tini 'i s$ le de+organi+$& ast"el &isiunea, care ne2ar putea ast$+i st.n*eni &ult% 9nr.urirea ei asupra poporului scade din +i !n +i% Ast$+i libertatea con'tiin#ei e pretutindeni procla&at$% Prin ur&are nu &ai e dec.t un anu&it nu&$r de ani care ne desparte de ruina des$v.r'it$ a religiei cre'tine1 celelalte religii le vo& d$r.&a 'i &ai u'or, dar e !nc$ prea devre&e s$ vorbi& despre aceasta% Do& a'e+a puterea bisericeasc$'i preo#i&ea, !n ni'te cadre at.t de str.&te, !nc.t !nr.urirea lor va "i nul$ "a#$ de aceea pe care au avut2o alt$dat$% C.nd va veni &o&entul de a distruge pe ve'nicie curtea papal$, atunci degetul unei &.ini nev$+ute va ar$ta popoarelor aceast$ curte% ar c.nd popoarele se vor a+v.rli asupra ei, noi vo& ap$rea ca ap$r$tori ai acestei cur#i, pentru a nu !ng$dui v$rsarea de s.nge% Prin aceast$ diversiune vo& p$trunde !n$untrul cet$#ii papale, din care nu vo& &ai ie'i p.n$ ce nu o vo& "i ni&icit !n !ntregi&e% Begele *idanilor va "i adev$ratul pap$ al lu&ii, patriar)ul /isericii interna#ionale% ar, at.ta ti&p c.t nu vo& "i crescut tineretul !n noile credin#e de tran+i#ie, 'i2apoi !n a noastr$, nu ne vo& atinge pe "a#$ de /isericile eAistente, ci vo& lupta !&potriva lor prin critic$, a#.#.nd ne!n#elegerile% 9n genere, presa noastr$ conte&poran$ va de+v$lui a"acerile de stat, religiile, neputin#a cre'tinilor, 'i toate acestea !n ter&enii cei &ai necinsti#i, cu scopul de a le !n*osi !n toate "elurile, cu& nu&ai rasa noastr$ de geniu o 'tie a "ace% 22<:;<2

Begi&ul nostru va "i apologia st$p.nirii lui Di'nu, care !i serve'te de si&bol1 cele o sut$ de &.ini ale noastre, vor #inea "iecare un resort al &a'inii sociale% ,oi vo& vedea totul, "$r$ a*utorul poli#iei o"iciale, care, a'a cu& a& alc$tuit2o noi pe sca&a cre'tinilor, !&piedic$ vederea guvernelor de ast$+i% 9n progra&ul nostru, o trei&e a supu'ilor !i va supraveg)ea pe ceilal#i nu&ai din si&#$&.ntul datoriei, pentru a servi de bun$ voie statul% Atunci nu va "i ru'inos s$ "ii spion 'i denun#$tor1 di&potriv$, va "i de&n de laud$, !ns$ denun#$rile r$u ba+ate vor "i pedepsite cu cru+i&e, pentru ca s$ nu se abu+e+e de acest drept% Agen#ii no'tri vor "i ale'i at.t din !nalta societate, c.t 'i din clasele de *os 'i din &i*locul clasei ad&inistrative care petrece, apoi dintre editori, tipogra"i, librari, "unc#ionari co&erciali, lucr$tori, bir*ari, lac)ei, etc@ Aceast$ poli#ie lipsit$ de drepturi, neautori+at$ de a ac#iona prin ea !ns$'i, 'i prin ur&are "$r$ putere, nu va "ace altceva dec.t s$ dovedeasc$'i s$ denun#e1 veri"icarea &$rturisirilor ei 'i arest$rile, vor depinde de un grup responsabil de controlori ai a"acerilor poli#iei1 iar arest$rile !ns$'i, vor "i "$cute de c$tre corpul *andar&ilor 'i al poli#iei &unicipale% Acela care nu2'i va "i "$cut raportul asupra celor au+ite 'i v$+ute de el !n leg$tur$ cu c)estiunile de politic$, va "i considerat tot at.t de vinovat de t$inuire 'i co&plicitate, ca 'i cu& ar "i s$v.r'it el !nsu'i aceste dou$ cri&e% up$ cu& ast$+i "ra#ii no'tri sunt obliga#i, sub propria lor responsabilitate, s$2'i denun#e co&unit$#ii pe renega#ii lor, sau pe persoanele care !ntreprind ceva !&potriva co&unit$#ii, tot ast"el, !n regatul nostru universal, va "i obligator pentru to#i supu'ii no'tri s$ serveasc$ statul !n acest "el% O ase&enea organi+a#ie va !nl$tura abu+urile puterii, ale corup#iei 'i tot ceea ce s"aturile 'i teoriile noastre asupra drepturilor suprao&ene'ti au introdus !n obiceiurile cre'tinilor@ ar cu& a& "i putut a*unge pe alt$ cale la !n&ul#irea cau+elor de de+ordine !n ad&inistra#ia lor3 Prin ce alte &$suri3@ Unul dintre cele &ai i&portante &i*loace de "elul acesta, sunt agen#ii !ns$rcina#i cu restabilirea ordinii% Acestora li se va l$sa putin#a de a2'i ar$ta 'i des"$'ura capriciile 'i pornirile lor rele, de a abu+a de putere 'i &ai ales de a pri&i &it$% CAPITOLUL MDIII ($suri de siguran#$% Supraveg)erea conspiratorilor% O pa+$ pe "a#$ ruinea+$ puterea% Pa+a regelui *idanilor% Prestigiul &istic al puterii% Arestarea la cea dint.i b$nuial$% C.nd vo& si&#i trebuin#a de a !nt$ri &$surile de ap$rare poli#ieneasc$ 7care ruinea+$ at.t de repede prestigiul puterii8, vo& pune la cale de+ordini "$r$ nici un rost, &ani"esta#ii de ne&ul#u&ire a#.#ate de c$tre buni oratori% Cei ce vor nutri acelea'i si&#$&inte ca 'i noi, se vor al$tura la ei% Acestea ne vor servi de &otiv pentru a pune la cale perc)i+i#ii 'i supraveg)eri, "$cute de c$tre agen#ii pe care !i ave& !n poli#ia cre'tin$% Cu& cea &ai &are parte dintre conspiratori lucrea+$ din dragoste pentru art$, din dragoste pentru "lec$rii, noi nu2i vo& tulbura !nainte de a "i !n"$ptuit ceva din planul lor1 ne vo& &ul#u&i de a introduce !n &i*locul lor ele&ente de supraveg)ere@ ,u trebuie s$ uit$& c$ prestigiul puterii scade, dac$ se descoper$ adesea co&ploturi !&potriva sa6 aceasta atrage dup$ sine o &$rturisire a neputin#ei sale, sau, ceea ce e 'i &ai r$u, a nedrept$#ii propriei sale cau+e% Doi 'ti#i prea bine c$ noi a& ni&icit prestigiul, bunul nu&e al do&nitorilor cre'tini, prin dese atentate puse la cale de c$tre agen#ii no'tri, &iei orbi din tur&a noastr$1 e "oarte u'or, cu a*utorul c.torva "ra+e liberale, s$i !&pingi pe cre'tini la cri&$, cu condi#ia nu&ai s$2i dai o culoare politic$, !i vo& sili pe conduc$tori s$2'i recunoasc$ neputin#a prin &$surile de siguran#$ luate pe "a#$, iar cu acest &i*loc vo& i+buti s$ ruin$& prestigiul puterii% =uvernul nostru va "i ap$rat de c$tre o gard$ aproape nev$+ut$, deoarece noi nu !ng$dui& nici &$car g.ndul c$ ar putea eAista !&potriva lui vreo uneltire, contra c$reia nar "i !n stare s$ lupte 'i care s$2l sileasc$ s$ se ascund$% 22I:;<2

ac$ a& !ng$dui acest g.nd, cu& au "$cut2o 'i o "ac !nc$ cre'tinii, a& isc$li o sentin#$ de &oarte1 dac$ nu !ns$'i aceea a suveranului nostru, atunci cel pu#in aceea a dinastiei sale dintr2un viitor apropiat% up$ aparen#ele strict observate, guvern$&.ntul nostru nu se va "olosi de puterea sa dec.t !n vederea binelui poporului, iar nicidecu& pentru "oloasele lui personale ori dinastice, iat$ de ce, observ.nd aceast$ !nscenare, puterea lui va "i respectat$'i p$+it$ c)iar de c$tre supu'ii s$i1 va "i adorat de c$tre poporul care va avea credin#a c$ bun$starea "iec$rui cet$#ean depinde de el, c$ci de el va depinde ordinea din econo&ia social$@ A2l p$+i pe rege pe "a#$, !nse&nea+$ a recunoa'te sl$biciunea organi+a#iei guverna&entale% Begele nostru, c.nd va "i !n &i*locul poporului, va "i totdeauna !ncun*urat de o ceat$ de b$rba#i 'i "e&ei care vor "i lua#i drept ni'te si&pli curio'i, ocup.nd, ca din !nt.&plare, pri&ele r.nduri din *urul s$u 'i care vor !&piedica 'i potoli r.ndurile celor din ur&$, ca pentru a "ace s$ se respecte ordinea cuvenit$% Prin aceasta vor da o pild$ de st$p.nire de sine% ac$ se va g$si !n popor vreunul care se sile'te s$ aduc$ regelui o *alb$, desc)i+.ndu2'i un dru& prin &ul#i&e, pri&ele r.nduri vor trebui s$ pri&easc$ aceast$ pl.ngere 'i, sub oc)ii celui ce2a adus2o, s2o dea regelui, pentru ca to#i s$'tie c$ ceea ce i se adresea+$ a*unge la destina#ie 'i c$ eAist$ prin ur&are un control "$cut de !nsu'i regele% Aureola puterii pretinde ca poporul s$2'i poat$ +ice6 > ac$ ar 'ti regele?, sau >Begele o va 'ti?% 9n"iin#.nd garda de pa+$ o"icial$, dispare prestigiul &istic al puterii1 "iecare o& !ndr$+ne#, va crede c$ e te&ut 'i c$ e st$p.n pe aceast$ putere, peste a c$rei pa+$ el se crede !n stare de a trece1 uneltitorul, cunosc.ndu2'i "or#a 'i dib$cia, p.nde'te prile*ul de a s$v.r'i un atentat !&potriva acestei puteri% Cu toate c$ noi nu propov$dui& printre cre'tini ase&enea "apte, totu'i vede& la ce re+ultate au dus &$surile de ap$rare luate !n v$+ul tuturorC@ Do& aresta pe cri&inali la cea dint.i b$nuiala &ai &ult ori &ai pu#in "ondat$6 tea&a de a ne !n'ela nu poate "i un &otiv pentru a da putin#a de a "ugi oa&enilor b$nui#i de un delict sau o cri&$ politic$, "a#$ de care vo& "i cu adev$rat ne&ilo'i% ac$ !n cri&ele obi'nuite s2ar &ai putea, "or#.nd pu#in !n#elesul lucrurilor, s$ se ad&it$ cercetarea &otivelor care au !&pins la s$v.r'irea lor 4 nu poate "i !n sc)i&b nici un "el de !ng$duin#$ pentru persoanele care se ocup$ de c)estiuni pe care ni&eni, a"ar$ de =uvern, nu le poate !n#elege c.tu'i de pu#in% C)iar &ai &ult6 adev$rata politic$ nu sunt capabile de a o !n#elege toate guvernele% CAPITOLUL MIM reptul de a pre+enta cereri 'i proiecte% Uneltirile revolu#ionare% Cri&ele politice *udecate de c$tre tribunale% Becla&a pentru cri&ele politice% ac$ noi nu !ng$dui& ca "iecare s$ se ocupe direct de politic$, vo& !ncura*a !n sc)i&b orice raport, orice cerere care ar ruga guvernul s$ !&bun$t$#easc$ starea poporului6 aceasta ne va per&ite s$ vede& lipsurile 'i !nc)ipuirile supu'ilor no'tri, c$rora le vo& r$spunde "ie cu !ndeplinirea cererilor "$cute, "ie cu o respingere bine cugetat$, care va dovedi gre'ala de *udecat$ a celor ce le2au alc$tuit% Uneltirile r$+vr$titoare nu sunt altceva dec.t l$tratul unui c$#elu' !&potriva unui ele"ant% Pentru un guvern bine organi+at, nu din punct de vedere poli#ienesc, ci social, l$tratul acestui c$#elu' n2are !nse&n$tate 'i se produce nu&ai pentru c$ dobitocul nu2'i cunoa'te locul 'i !nse&n$tatea lui% Da "i dea*uns s$ se dovedeasc$, printr2un bun eAe&plu, i&portan#a unuia 'i a celuilalt, pentru ca ace'ti c$#ei s$ !ncete+e de a &ai l$tra 'i s$ !nceap$ s$ dea din coad$ de !ndat$ ce +$resc ele"antul% Pentru a r$pi cri&ei politice "ai&a ei, de "apt$ vite*easc$, o vo& pune !naintea *udec$torilor pe aceea'i treapt$ cu "urtul, o&orul 'i orice alt$ nelegiuire &.r'av$'i *osnic$% Atunci opinia public$ va con"unda !n g.ndul ei aceast$ categorie de cri&e cu ru'inea tuturor celorlalte, 'i le va privi cu acela'i dispre#% ,oi ne2 22J:;<2

a& propus 7'i cred c$ a& i+butit8 s$ !&piedic$& pe cre'tini de a lupta !n acest "el !&potriva uneltirilor r$+vr$titoare% 9n acest scop, prin pres$, !n cuv.nt$rile noastre publicate, !n &anuale de istorie bine alc$tuite, a& "$cut recla&$ pentru a'a2+isa *ert"ire de sine "$cut$ de c$tre cei r$+vr$ti#i !n vederea binelui ob'tesc% Aceast$ recla&$ a &$rit nu&$rul liberalilor 'i a aruncat &ii de cre'tini !n r.ndurile tur&ei noastre% CAPITOLUL MM Progra&ul "inanciar% I&po+itul progresiv% Percep#ia progresiv$ !n ti&bre% Casa de "onduri a ).rtiilor de valoare 'i stagnarea banilor% Curtea de Conturi% es"iin#area "or&alit$#ilor de repre+entare% Stagnarea capitalurilor% 0&isiunea banilor% Sc)i&bul aurului% Sc)i&bul costului &uncii% /ugetul, !&pru&uturile statului% Seria de ).rtii cu interese de 1P% N.rtiile industriale% Conduc$torii cre'tinilor, "avori#ii, agen#ii "ranc&asonilor% Ast$+i vo& vorbi despre progra&ul "inanciar pe care l2a& p$strat pentru s".r'itul raportului &eu, ca "iind punctul cel &ai greu, cul&inant 'i )ot$r.tor al planurilor noastre% 9ncep.nd s$ v$ vorbesc despre el, v$ voi aduce a&inte ceea ce v2a& &ai spus odat$, sub "or&$ de alu+ie, c$ su&a actelor noastre se re+olv$ printr2 o c)estiune de ci"re% C.nd vo& pune &.na pe putere, guvernul nostru absolut se va "eri, !n interesul s$u propriu, de a !nc$rca prea &ult &asele poporului cu d$ri1 el nu2'i va uita de rolul s$u de p$rinte 'i ap$r$tor% ar, cu& organi+a#ia guverna&ental$ cost$ scu&p, va trebui totu'i s$ g$si& &i*loacele trebuincioase, iat$ de ce trebuie preg$tit ec)ilibrul "inanciar cu o deosebit$ !ngri*ire% 9n guvern$&.ntul nostru, Begele va avea "ic#iunea legal$ a propriet$#ii legale a tot ceea ce se g$se'te !n statul s$u 7lucru u'or de !n"$ptuit86 el va putea deci recurge la con"iscarea legal$ a tuturor su&elor de bani pe care le va crede trebuincioase pentru a regla circula#ia b$neasc$ a statului% Se vede din acestea c$ i&punerea va trebui s$ consiste !n r.ndul !nt.i dintr2un i&po+it progresiv asupra propriet$#ii% 9n acest "el, i&po+itele vor "i !ncasate "$r$ greutate 'i "$r$ a ruina pe cet$#eni, !ntr2o propor#ie la sut$ relativ$ cu posesiunea% Cei boga#i trebuie s$ !n#eleag$ c$ datoria lor este de a pune o parte din bel'ugul lor la dispo2 +i#ia statului, de vre&e ce acesta le garantea+$ siguran#a asupra restului 'i dreptul unui c.'tig cinstit 4 +ic al unui c.'tig cinstit, deoarece controlul asupra propriet$#ii va !nl$tura orice *a" legal% Aceast$ re"or&$ social$ trebuie s$ porneasc$ de sus, deoarece i2a sosit vre&ea 'i e trebuincioas$, ca o garan#ie a p$cii% I&po+itul asupra o&ului s$rac, e o s$&.n#$ de revolu#ie 'i e d$un$toare statului, care pierde venituri &ari pentru a alerga dup$ c.'tiguri &ici% A"ar$ de aceea, i&po+itul asupra capitali'tilor va &ic'ora cre'terea bog$#iilor persoanelor particulare, !n &.inile c$rora le2a& !ngr$&$dit ast$+i pentru a contrabalansa "or#a guverna&ental$ a cre'tinilor, adic$ "inan#ele statelor% Un i&po+it progresiv va aduce un venit cu &ult &ai &are dec.t i&po+itul propor#ional de ast$+i, care nu ne "olose'te dec.t la provocarea de tulbur$ri 'i de ne&ul#u&iri printre cre'tini% Puterea pe care se va spri*ini Begele nostru, va consta !n ec)ilibrul 'i garan#ia p$cii% Capitali'tii trebuie s$ *ert"easc$ o &ic$ parte din veniturile lor, pentru a asigura "unc#ionarea &a'inii guverna&entale% Lipsurile statului trebuiesc acoperite de c$tre aceia c$rora bog$#iile lor le !ng$duie s$ "ac$ aceasta "$r$ greutate% Aceast$ &$sur$ va ni&ici ura celui s$rac !&potriva bogatului, !n care el va vedea o putere "inanciar$ "olositoare statului, un spri*initor al p$cii 'i ai bunei st$ri, deoarece va vedea c$ el e acela care se !ngri*e'te de cele trebuincioase pentru a ob#ine aceste co&ori% Pentru ca boga#ii care vor trebui s$ "ac$ aceste pl$#i noi, s$ nu "ie prea ne&ul#u&i#i, li se va da c.te2o dare de sea&$ asupra destina#iei acestor su&e, a"ar$, bine!n#eles, de su&ele care vor "i !&p$r#ite pentru trebuin#ele tronului 'i ale a'e+$&intelor ad&inistrative%

22L:;<2

o&nitorul nu va avea propriet$#i personale, de vre&e ce toat$ averea din stat e a lui1 dac$ nu, una ar contra+ice pe cealalt$6 veniturile personale ar anula dreptul de proprietate asupra posesiunilor tuturor% Budele persoanei do&nitoare, !n a"ar$ de &o'tenitorii s$i, care sunt 'i ei !ntre#inu#i pe c)eltuiala statului, trebuie s$ se a'e+e !n r.ndurile si&plilor servitori ai statului sau s$ lucre+e pentru a c.'tiga dreptul de proprietate1 privilegiul de a "ace parte din "a&ilia regal$ nu trebuie s$ serveasc$ de preteAt pentru a *e"ui vistieria% Cu&p$rarea unei propriet$#i, pri&irea unei &o'teniri, vor "i i&puse cu un drept de ti&bru progresiv% Trans&iterea unei propriet$#i !n bani sau !n alt "el, nedeclarat$ pentru acest drept de ti&bru, care trebuie s$ "ie no&inal, va "i !ngreunat$ de o i&punere de at.ta la sut$ !n socoteala vec)iului proprietar, !ncep.nd de la data trans&iterii p.n$ !n +iua descoperirii "raudei% Titlurile de trans&itere vor trebui s$ "ie pre+entate !n "iecare s$pt$&.n$ la vistieria din localitate, cu indicarea prenu&elui, a nu&elui de "a&ilie 'i a do&iciliului vec)iului 'i noului proprietar% Aceast$ !nregistrare nu va "i i&pus$ dec.t cu !ncepere de la o anu&it$ su&$ "iA$, dep$'ind c)eltuielile nor&ale de cu&p$rare 'i v.n+are a lucrului, celelalte neav.nd a suporta dec.t un drept de ti&bru destul de &ic pentru "iecare unitate% Socoti#i cu c.t vor !ntrece i&po+itele acestea veniturile de ast$+i ale statelor cre'tine% Casa "ondurilor statului va trebui s$ con#in$ un anu&it capital de re+erv$, iar tot ceea ce va dep$'i acest capital, va trebui pus din nou !n circula#ie% Se vor organi+a cu aceste re+erve lucr$ri publice% Ini#iativa lucr$rilor venind din partea statului, va lega puternic clasa &uncitoare de interesele statului 'i de persoanele do&nitoare% O parte a acestor su&e va "i !ntrebuin#at$ la acordarea de pri&e pentru inven#ii 'i produc#iune% 9n a"ar$ de su&ele "iAate 'i larg socotite, nu trebuie s$ se re#in$ nici un singur ban !n casele statului, deoarece banii sunt "$cu#i pentru a circula 'i orice stagnare a lor are repercusiuni pri&e*dioase asupra "unc#ion$rii &ecanis&ului statului, ale c$rui ro#i sunt &eni#i a le unge !n continuu6 lipsa unsorii poate opri &ersul regulat al &ecanis&ului% 9nlocuirea unei p$r#i a banilor cu ).rtii de valoare, a produs toc&ai o ase&enea stagnare% Ur&$rile, acestui lucru sunt de*a !ndea*uns si&#ite% Do& avea de ase&enea 'i o Curte de Conturi, la care guvernatorul nostru va g$si totdeauna o dare de sea&$ co&plet$ despre veniturile 'i c)eltuielile statului, cu eAcep#ia contului !nc$ ne!nc)eiat al lunii curente 'i a contului !nc$ nepredat al lunii precedente% Singura persoan$ care nu are interes de a *e"ui banii statului e proprietarul lor, st$p.nitorul nostru% Iat$ de ce, controlul s$u va "ace cu neputin#$ pierderile 'i risipa% Bepre+entarea, care ia guvernatorului ti&pul scu&p pentru ca s$2l "oloseasc$ la recep#iile pe care le cere etic)eta, va "i des"iin#at$, pentru ca !n sc)i&b s$ aib$ ti&pul trebuincios de a controla 'i a se g.ndi% Puterea lui nu va &ai sta la bunul plac al "avori#ilor care !ncon*oar$ tronul pentru a2i da str$lucire 'i po&p$, 'i pentru a2'i satis"ace interesele lor iar nu acelea ale statului% Cri+ele econo&ice ale cre'tinilor au "ost produse de c$tre noi, cu singurul scop de a retrage banii din circula#ie% Uria'e capitaluri st$teau pe loc, sustr$g.nd banii statelor care erau silite apoi s$ se adrese+e tot la aceste capitaluri pentru a dispune iar$'i de bani% Aceste !&pru&uturi !ngreunau "inan#ele statelor prin plata intereselor1 ele le robeau capitalului% Concentrarea industriei !n &.inile capitali'tilor, care au ucis &ica industrie, a supt toate puterile poporului 'i, !n aceea'i vre&e, pe acelea ale statului@ 0&isiunea actual$ a banilor, nu corespunde !n general ci"rei pe care o repre+int$ consu&a#ia tuturor locuitorilor 'i prin ur&are nu poate !ndestula toate trebuin#ele &uncitorilor% 0&isiunea banilor trebuie s$ "ie !n raport cu cre'terea popula#iei, 'i trebuie trecu#i !n aceast$ socoteal$'i copiii, deoarece ace'tia consu&$'i cost$ de !ndat$ ce se nasc%

2E0:;<2

Bevi+uirea baterii de &onede e o c)estiune de c$petenie pentru toat$ lu&ea% 5ti#i prea bine c$ sc)i&bul aurului a "ost pri&e*dios pentru statele care l2au pri&it, deoarece el nu poate !ndestula consu&a#ia de bani, cu deosebire de c.nd a& !nceput noi s$ retrage& din circula#ie c.t a& putut &ai &ult aur% Trebuie s$ introduce& o &oned$ creat$ asupra &uncii, indi"erent c$ va "i de ).rtie ori de le&n% Do& "ace o e&isiune de bani dup$ trebuin#ele obi'nuite ale "iec$rui supus, &$rind aceast$ cantitate la "iecare na'tere 'i &ic'or.nd2o la "iecare ca+ de &oarte% -iecare *ude#, "iecare plas$ !'i va "ace socoteli !n acest scop% Pentru ca s$ nu se !nt.&ple !nt.r+ieri la !n&.narea banilor pentru trebuin#ele statului, su&ele 'i data pl$#ii lor vor "i stabilite printr2un decret al guvernului1 cu acest &i*loc se va !nl$tura protectoratul &inisterului de "inan#e, care nu va putea "avori+a o regiune !n dauna alteia% Aceste re"or&e pl$nuite de noi, le vo& scoate la iveal$ !n a'a "el !nc.t s$ nu alar&e+e pe ni&eni% Do& dovedi necesitatea re"or&elor noastre prin !ncurc$tura la care au a*uns cre'tinii din pricina de+ordinilor "inanciare de pe vre&ea lor% Cea dint.i de+ordine, vo& +ice noi, const$ !n aceea c$ ei !ncep a stabili un si&plu buget care !ns$ cre'te din an !n an din &otivul ur&$tor6 se c)eltuie'te acest buget p.n$ la *u&$tatea anului1 se cere apoi un buget recti"icat, care e risipit !n trei luni, 'i pe ur&$ trebuie s$ se &ai cear$ un buget supli&entar, iar toate acestea se s".r'esc cu un buget de lic)idare% Iar cu& bugetul anului viitor e stabilit dup$ totalul bugetului general, deosebirea anual$ nor&al$ e toc&ai de H0P, adic$ bugetul se triplea+$ la "iecare +ece ani% (ul#u&it$ unor ase&enea procedee, tolerate de c$tre nep$sarea statelor cre'tine, casele acestora sunt totdeauna goale, !&pru&uturile care au ur&at, au !ng)i#it resturile 'i au !&pins toate statele la bancrut$% -iecare !&pru&ut dovede'te sl$biciunea statului 'i ne!n#elegerea drepturilor sale% 9&pru&uturile, ca 'i spada lui a&ocle, at.rn$ deasupra capetelor guvernatorilor, care, !n loc s$ ia ceea ce le trebuie de la supu'ii lor, printr2un i&po+it vre&elnic, vin cu &.na !ntins$ s$ cear$ po&an$ de la banc)erii no'tri% 9&pru&uturile eAterne sunt ni'te lipitori care nu pot "i de+lipite !n nici un ca+ de pe trupul statului, dac$ nu cad ele de la sine sau dac$ statul nu le leap$d$ !n &od radical% ar statele cre'tine nu nu&ai c$ nu 'i le s&ulg, ci continu$ s$2'i pun$ altele, tot &ai &ulte, a'a !nc.t vor trebui s$ &oar$ !n ur&a acestor s.nger$ri, de bun$ voie% 9ntr2adev$r, ce alt !n#eles s$ aib$ oare !&pru&utul, 'i &ai ales !&pru&utul eAtern3@ 9&pru&utul e o e&itere de poli#e din partea guvernului, con#in.nd o obliga#ie cu un anu&it procent, propor#ional cu su&a capitalului !&pru&utat% ac$ !&pru&utul e taAat cu HP% 9n dou$+eci de ani statul va pl$ti "$r$ nici un "olos interese egale cu !&pru&utul, !n patru+eci de ani o su&$ dubl$, !n 'ai+eci de ani una tripl$, iar datoria r$&.ne tot o datorie nepl$tit$% in acestea se poate vedea c$ sub "or&a unui i&po+it individual statul ia ulti&ii bani ai cet$#enilor s$raci, pentru a2i pl$ti unor bog$ta'i str$ini, de la care a !&pru&utat banii, !n loc de a2'i str.nge bog$#iile pentru trebuin#ele sale, "$r$ a pl$ti interese% At.ta vre&e c.t !&pru&uturile au r$&as interne, cre'tinii nu "$ceau altceva dec.t s$ treac$ banii din punga s$racului !n aceea a bogatului 7to#i din aceea'i #ar$8% ar de c.nd i2a& cu&p$rat pe oa&enii care ne trebuiau, pentru a transpune !&pru&uturile pe un teren str$in, de atunci toate bog$#iile statelor trecur$ !n pungile noastre 'i to#i cre'tinii !ncepur$ s$ ne pl$teasc$ un tribut de supunere% ac$ nec)ib+uin#a conduc$torilor cre'tini !n ceea ce prive'te a"acerile statului, dac$ corup#ia &ini'trilor sau nepriceperea "inanciar$ a celorlal#i conduc$tori, au !nc$rcat #$rile lor cu datorii pe care nu le &ai pot pl$ti caselor noastre de unde le2au !&pru&utat, trebuie s$ !n#elege#i c.#i bani 'i c.te oboseli ne2au costat toate acesteaC@ ,oi nu vo& l$sa ca banii s$ stagne+e1 de aceea nu vor eAista obliga#ii asupra statului, a"ar$ de o serie de obliga#iuni de 1P, pentru ca plata intereselor s$ nu dea putin#$ lipitorilor s$ stoarc$ vlaga statului% reptul 2E1:;<2

de a e&ite valori va "i re+ervat !n &od eAclusiv !nso#irilor industriale, care vor putea pl$ti u'or interesele din bene"iciile lor, c$ci statul nu scoate din banii !&pru&uta#i nici un c.'tig, de vre&e ce el !&pru&ut$ pentru a c)eltui iar nu pentru a "ace opera#ii productive% N.rtiile industriale vor "i cu&p$rate c)iar de c$tre stat, care, din tributar al i&po+itelor ce este ast$+i, va deveni un !&pru&ut$tor pentru a c.'tig$% O ase&enea &$sur$ va "ace s$ !ncete+e stagnarea banilor, para+itis&ul 'i presa, care ne erau "olositoare at.ta ti&p c.t cre'tinii erau independen#i, dar care nu sunt de dorit sub do&nia noastr$% C.t de bine se vede de aci lipsa de *udecat$ a creierelor pur ani&alice al cre'tinilorC 0i !&pru&utau de la noi cu interese, "$r$ a se g.ndi c$ vor trebui s$ scoat$ c)iar ace'ti bani, cu interesele pe deasupra, tot din bu+unarele statului, pentru a se ac)ita "a#$ de noiC Ce ar "i "ost &ai si&plu dec.t s$ ia banii trebuincio'i de la contribuabilii lor3@ in "aptul c$ a& 'tiut s$ le pre+ent$& cre'tinilor a"acerea !&pru&uturilor !ntr2o ast"el de lu&in$, !nc.t au v$+ut !n ele c)iar "oloase pentru ei !n'i'i, pute& s$ ne !ncredin#$& odat$ &ai &ult despre superioritatea general$ a spiritului nostru% Socotelile pe care le vo& pre+enta noi 7lu&inate, la vre&ea lor, de lu&ina eAperien#elor seculare pe care le2au "$cut statele cre'tine8, se vor deosebi prin li&pe+i&ea 'i siguran#a lor 'i vor ar$ta tuturor !ndea*uns "olosul sc)i&b$rilor "$cute de noi% 0le vor pune cap$t abu+urilor, &ul#u&it$ c$rora !i #inea& noi pe cre'tini !n &.ini, dar care nu pot "i !ng$duite !n regatul nostru% Do& pune ba+e at.t de s$n$toase siste&ului nostru de conturi, !nc.t nici guvernatorul, nici cel &ai &ic "unc#ionar, nu vor putea abate vreo su&$ oric.t de &ic$ de la destina#ia ei, "$r$ ca s$ se bage !n sea&$, nici s2o !ndrepte spre o alt$ destina#ie dec.t aceea care a "ost indicat$ odat$ pentru totdeauna !n planul nostru de ac#iune% ,u se poate guverna "$r$ un plan stabilit% 9n'i'i eroii care ur&ea+$ o cale sigur$, !ns$ "$r$ re+erve bine socotite, pier pe dru&% Conduc$torii cre'tinilor, c$rora le d$dea& noi s"atul de a se &ai odi)ni de gri*ile ce le d$dea conducerea statului, prin participarea la recep#iile repre+entative, de etic)et$, 'i prin alte petreceri, nu erau dec.t ni'te pave+e !n dosul c$rora se ascundea st$p.nirea noastr$% $rile de sea&$ ale "avori#ilor, care !i !nlocuiau pe conduc$tori, erau "$cute pentru ace'tia de c$tre agen#ii no'tri, 'i &ul#u&eau totdeauna spiritele pu#in clarv$+$toare, prin pro&isiuni c$ viitorul va aduce cu sine econo&ii 'i !&bu2 n$t$#iri@ 0cono&ii, de unde3@ in noi !&pru&uturi3@ Ar "i putut !ntreba, dar nu !ntrebau niciodat$ aceia care citeau d$rile de sea&$'i proiectele noastre@ 5ti#i la ce re+ultate i2a dus o ase&enea nep$sare, la ce de+ordine "inanciar$ au a*uns, cu toat$ activitatea ad&irabil$ a popoarelor lor% PROTOCOALELE NELEPILOR SIONULUI IV CAPITOLUL MMI 9&pru&uturile interne% Pasivul 'i i&po+itele% Presc)i&b$rile titlurilor% Casele de econo&ii 'i renta% Supri&area bursei e"ectelor publice% TaAarea valorilor industriale% Doi &ai ad$uga la cele ce vi le2a& spus !n capitolul precedent, o eAplicare a&$nun#it$ a !&pru&uturilor interne% espre !&pru&uturile eAterne n2o s$ v$ &ai spun ni&ic, deoarece acestea u&pleau casele noastre cu banii na#ionali ai cre'tinilor, iar pentru statul nostru viitor nu vor &ai eAista str$ini, adic$ nu va &ai "i ni&ic eAtern% ,oi ne2a& "olosit de corup#ia ad&inistratorilor 'i de negli*en#a conduc$torilor pentru a pri&i su&e duble, triple 'i !nc$'i &ai &ari, !&pru&ut.nd guvernelor cre'tine bani de care statele lor nu aveau deloc trebuin#$% Cine ar putea oare "ace acela'i lucru cu noi3@ Iat$ de ce nu v$ voi vorbi !n a&$nunte dec.t despre !&pru&uturile interne%

2E2:;<2

C.nd "ac un !&pru&ut, statele desc)id o subscrip#ie pentru cu&p$rarea obliga#iilor lor% Pentru ca acestea s$ poat$ "i cu&p$rate de oricine, se tip$resc ast"el de ).rtii de la o sut$ p.n$ la o &ie1 !n acela'i ti&p se "ace o reducere pentru subscrierile cele dint.i% A doua +i are loc o ridicare de pre#uri arti"icial$, a'a +ic.nd pentru c$ toat$ lu&ea se arunc$ asupra lor% C.teva +ile &ai t.r+iu, casele Distieriei sunt, +ice2se, pline, 'i nici nu se &ai 'tie unde s$ se pun$ at.#ia bani 7atunci de ce i2au &ai cerut38% Subscrip#iile !ntrec de &ai &ulte ori e&isiunea !&pru&utului6 at.t de &are e !ncrederea !n poli#ele guvernului% ar, dup$ ce co&edia s2a *ucat, S"atul se tre+e'te !n "a#a unui pasiv, a unui pasiv "oarte greu% Pentru a pl$ti interesele, trebuie s$ se recurg$ la noi !&pru&uturi care nu absorb ci &$resc nu&ai datoria principal$% C.nd creditul e epui+at, trebuie, prin noi i&po+ite, s$ se acopere nu !&pru&utul !n sine, ci nu&ai interesele !&pru&utului% Aceste i&po+ite sunt un pasiv, !ntrebuin#at pentru a acoperi un alt pasiv@ Dine apoi vre&ea conversiunii, a presc)i&b$rilor, care nu "ac altceva dec.t s$ &ic'ore+e plata intereselor, dar nu acoper$ datoriile 'i care, ce2i &ai &ult, nu pot "i "$cute "$r$ !nvoirea !&pru&ut$torilor6 anun#.nd o presc)i&bare a titlurilor, se o"er$ de a se pl$ti banii celor ce nu se !nvoiesc s$2'i presc)i&be valorile% ac$ to#i 'i2ar ar$ta dorin#a de a2'i lua !napoi banii, guvernele ar "i prinse !n propriile lor la#uri, 'i s2ar g$si !n i&posibilitatea de a pl$ti banii pe care !i o"er$% in "ericire, supu'ii guvernelor cre'tine, pu#in pricepu#i !n a"acerile "inanciare, au pre"erat totdeauna oarecari pierderi asupra cursului 'i o &ic'orare a intereselor, riscului unor noi !nvestiri a banilor, iar prin aceasta au dat adesea putin#$ guvernelor de a se sc$pa de un pasiv de &ai &ulte &ilioane% Cu datoriile eAterne, cre'tinii nu !ndr$+nesc !ns$ s$ "ac$ ast$+i tot a'a, deoarece 'tiu c$ noi ne2a& cere !napoi to#i banii% e ase&enea, o bancrut$ recunoscut$ va dovedi, odat$ pentru totdeauna statelor, lipsa de leg$tur$ dintre interesele popoarelor 'i acelea ale guvernelor de ast$+i% D$ atrag toat$ aten#ia asupra acestui lucru, 'i !nc$ asupra celui ur&$tor6 ast$+i toate !&pru&uturile interne sunt consolidate prin datorii cuprinse sub nu&ele de "lotante, adic$ prin datorii a c$ror scaden#e sunt &ai &ult ori &ai pu#in apropiate% Aceste datorii se co&pun din banii depu'i !n casele de econo&ii 'i !n casele de re+erv$% Cu& aceste "onduri r$&.n &ult$ vre&e !n &.inile guvernului, ele se evaporea+$ pentru a se pl$ti cu ele interesele !&pru&uturilor eAterne 'i !n locul lor se pune o su&$ ec)ivalent$ de depuneri de rent$% Acestea din ur&$ sunt acelea care u&plu toate golurile din casele statului la cre'tini% C.nd ne vo& urca pe tronul lu&ii, toate aceste !nv.rtituri "inanciare vor "i des"iin#ate "$r$ a l$sa vreo ur&$, deoarece nu corespund intereselor noastre1 vo& des"iin#a de ase&enea toate bursele de e"ecte publice, deoarece noi nu vo& !ng$dui ca prestigiul puterii s$ ne "ie cl$tinat prin varia#ia pre#urilor valorilor noastre% 0le vor "i declarate prin lege la pre#ul valorii lor co&plete, "$r$ vreo "luctua#ie posibil$, 7c$ci urcarea pre#ului d$ na'tere sc$derii lui1 !n acest "el ne2a& *ucat, la !nceputul luptei noastre, cu valorile cre'tinilor8% Do& !nlocui bursele prin ni'te &ari a'e+$&inte de credit special, a c$ror &enire va "i de a taAa valorile industriale dup$ vederile guvernului% Aceste a'e+$&inte vor "i !n stare s$ arunce +ilnic pe pia#$ valori de c.te cinci sute de &ilioane% 9n acest "el toate !ntreprinderile industriale vor depinde de noi% D$ pute#i !nc)ipui ce putere c.'tig$& prin aceasta% CAPITOLUL MMII Taina viitorului% B$ul secular e te&elia binelui viitor% Aureola puterii 'i adorarea ei &istic$%

2EE:;<2

9n tot ceea ce v2a& eApus p.n$ aci, &2a& silit s$ v$ ar$t secretul !nt.&pl$rilor din trecut 'i de ast$+i1 ele anun#$ un viitor de*a aproape de a se !n"$ptui% D2a& ar$tat secretul leg$turilor noastre cu cre'tinii 'i al opera#iilor noastre "inanciare% 9&i &ai r$&.n pu#ine lucruri de spus !n leg$tur$ cu acestea% ,oi ave& !n &.ini cea &ai &are putere &odern$, aurul6 !l pute& scoate !n dou$ +ile din depo+itele noastre, !n ce cantitate ne va pl$cea% (ai trebuie oare s$ dovedi& c$ st$p.nirea noastr$ e predestinat$ de u&ne+eu3 Oare nu vo& dovedi prin o ase&enea bog$#ie c$ tot r$ul pe care a& "ost sili#i a2l "ace !n cursul at.tor veacuri, a contribuit !n s".r'it la adev$ratul bine, la punerea !n ordine a tuturor lucrurilor3@ Iat$ con"u+ia dintre no#iunile binelui 'i a r$ului% Ordinea va "i restabilit$, cu oarecari violen#e, dar va "i restabilit$% Do& dovedi c$ sunte& ni'te bine"$c$tori, noi, cei care a& redat lu&ii c)inuite adev$ratul bine, libertatea o&ului, care se va putea bucura de odi)n$, de de&nitatea raporturilor, cu condi#ia, bine!n#eles, de a se supune legilor stabilite de c$tre noi% 9n acela'i ti&p vo& eAplica oa&enilor c$ libertatea nu !nse&n$ des"r.u 'i dreptul la destr$b$lare1 de ase&enea de&nitatea 'i puterea o&ului nu !nse&n$ dreptul "iec$ruia de a procla&a principii distructive, cu& ar "i dreptul con'tiin#ei, dreptul egalit$#ii 'i altele ase&$n$toare1 'i iar$'i nici dreptul o&ului nu const$ deloc !n dreptul de a se a#.#a pe sine !nsu'i 'i de a a#.#a pe al#ii, "$c.nd parad$ cu talentele sale oratorice !n adun$ri +go&otoase% Adev$rata libertate const$ !n inviolabilitatea persoanei care se supune cu cinste 'i eAactitate tuturor legilor vie#ii !n co&un1 de&nitatea o&eneasc$ const$ !n con'tiin#a drepturilor pe care le are 'i totodat$ !n aceea a drepturilor pe care nu le are individul, iar nu !n singura des"$'urare, dup$ bunul s$u plac, a te&ei >0ULUI? s$u% Puterea noastr$ va "i glorioas$, deoarece va "i &are, va st$p.ni 'i !ndru&a 'i nu se va l$s$ t.r.t$ de 'e"i de partide 'i de oratori care +biar$ cuvinte nebune, pe care le nu&esc principii !nalte dar care nu sunt, la drept vorbind, dec.t ni'te utopii% Puterea noastr$ va "i st$p.na ordinii din care se na'te toat$ "ericirea oa&enilor% Aureola acestei puteri !i va c.'tiga o adorare &istic$'i venera#ia poporului% Adev$rata "or#$ nu st$ la t.rguiala cu nici un "el de drept, nici c)iar cu dreptul divin1 de aceea ni&eni nu !ndr$+ne'te s$ o atace 'i s$2i r$peasc$ nici cea &ai &ic$ p$rticic$ a puterii ei% CAPITOLUL MMIII Beducerea produc#iei obiectelor de luA% (ica industrie% Lipsa de lucru 7>'o&a*ul?8% Oprirea be#iei% Conda&narea la &oarte a societ$#ii vec)i, pentru a o !nvia sub o alt$ "or&$% Alesul lui u&ne+eu% Pentru ca popoarele s$ se obi'nuiasc$ cu supunerea, trebuiesc obi'nuite &ai !nt.i cu &odestia, 'i prin ur&are trebuie &ic'orat$ produc#ia obiectelor de luA% Prin aceasta vo& !&bun$t$#i &oravurile stricate de rivalitatea luAului% Do& restabili &ica industrie, care va aduce atingere capitalurilor particulare ale "abrican#ilor% Acest lucru e trebuincios 'i pentru &otivul c$ &arii "abrican#i conduc, adesea "$r$ a o 'ti, ce2 i drept, spiritul &aselor !&potriva guvernului% Un popor care se ocup$ cu &ica industrie, nu cunoa'te >'o&a*ul?, lipsa de lucru, e legat de ordinea eAistent$'i prin ur&are de puterea st$p.nirii% >5o&a*ul? e lucrul cel &ai pri&e*dios pentru guvern% Pentru noi, !nse&n$tatea lui va pieri, de !ndat$ ce puterea va trece !n &.inile noastre% /e#ia va "i de ase&enea oprit$ prin lege 'i pedepsit$ ca o cri&$ !&potriva o&enirii, deoarece oa&enii care cad !n ea sunt trans"or&a#i !n dobitoace sub in"luen#a alcoolului% Supu'ii, o repet !nc$ odat$, nu se supun orbe'te dec.t unei &.ini )ot$r.te, cu des$v.r'ire independente de ei, !n care ei v$d o sabie care2i ap$r$'i un spri*in !&potriva nenorocirilor sociale@ Ce nevoie e s$ vad$ !n regele lor un su"let !ngeresc3 0i trebuie s$ vad$ !n el !ntruparea puterii 'i a t$riei% o&nitorul, care va lua locul guvernelor de ast$+i, care !'i t.r$sc via#a !n &i*locul societ$#ilor de&orali+ate de c$tre noi, care au "$g$duit c)iar puterea lui u&ne+eu, 'i !n s.nul c$rora se ridic$ din toate p$r#ile "ocul anar)iei, acest do&nitor va trebui !nainte de toate s$ sting$ aceast$ "lac$r$ &istuitoare% e aceea el va trebui s$ os.ndeasc$ la &oarte ase&enea societ$#i, c)iar dac$ ar trebui s$ le !nnece !n propriul lor s.nge, pentru a le !nvia sub "or&a unei ar&ate bine organi+ate, lupt.nd cu con'tiin#$ !&potriva oric$rei inten#ii capabile de a !&boln$vi trupul statului% 2E;:;<2

Acest ales al lui u&ne+eu e nu&it de sus, pentru a s"$r.&a puterile nes$buite, &i'cate de instincte iar nu de ra#iune, de bestialitate iar nu de u&anitate% Aceste puteri triu&"$ ast$+i, *e"uiesc, s$v.r'esc tot "elul de violen#e, sub preteAtul libert$#ii 'i al unor drepturi% 0le au ni&icit orice ordine !n societate, pentru a ridica pe aceste d$r.&$turi tronul Begelui lui I+rail1 dar rolul lor va "i ter&inat !n &o&entul ridic$rii pe tron a regelui nostru% Atunci vor trebui s$ "ie !ndep$rtate din calea lui, pe care nu va putea r$&.ne nici cea &ai &ic$ piedic$% Atunci vo& putea spune popoarelor6 &ul#u&i#i lui u&ne+eu 'i pleca#i2v$ !naintea aceluia care poart$ pe "a#a lui se&nul acelei predestin$ri, spre care !nsu'i u&ne+eu i2a !ndreptat steaua, pentru ca ni&eni, a"ar$ de el, s$ nu v$ poat$ desc$tu'a din lan#urile tuturor volniciilor 'i ale tuturor relelor% CAPITOLUL MMID 9nt$rirea r$d$cinilor regelui avid% Preg$tirea regelui% 9ndep$rtarea &o'tenitorilor direc#i% Begele 'i cei trei ini#iatori ai s$i% Begeledestin% Cur$#enia obiceiurilor eAterioare ale regelui *idanilor% Acu& voi trece la &i*loacele asigur$rii r$d$cinilor dinastice ale regelui% Acelea'i principii ne vor conduce, care au dat p.n$ acu& !n#elep#ilor no'tri "r.nele tuturor treburilor lu&ii% ,oi vo& !ndru&a g.ndirea !ntregii o&eniri% (ai &ul#i &e&bri ai rasei lui avid vor preg$ti pe rege 'i pe &o'tenitorii lor, aleg.nd pe ace'tia din ur&$ nu dup$ dreptul ereditar, ci dup$ !nsu'irile lor str$lucite1 !i vor ini#ia !n tainele ascunse ale politicii, !n planurile de guvern$&.nt, cu condi#ia totu'i ca ni&eni s$ nu cunoasc$ aceste secrete% Scopul acestui "el de a lucra e ca toat$ lu&ea s$'tie c$ conducerea nu poale "i !ncredin#at$ celor care nu sunt ini#ia#i !n &isterele artei sale% ,u&ai aceste persoane vor putea !nv$#a aplicarea planurilor politice, !nv$#$&intele eAperien#ei veacurilor, toate observ$rile noastre asupra legilor politice2econo&ice 'i asupra 'tiin#elor sociale, !ntr2un cuv.nt !ntregul spirit al acestor legi, pe care natura !ns$'i le2a "$cut neclintite, pentru a regla raporturile dintre oa&eni% (o'tenitorii direc#i vor "i adesea !nl$tura#i de la tron, dac$, !n ti&pul lor de studii, dau dovad$ de u'urin#$, de bl.nde#e 'i de alte !nsu'iri pri&e*dioase pentru putere, care !i "ac incapabili de a guverna 'i care sunt d$un$toare "unc#iei regale% ,u&ai aceia care sunt absolut capabili de o guvernare )ot$r.t$, ne!nduplecat$ p.n$ la cru+i&e, vor putea pri&i "r.nele de la !n#elep#ii no'tri% 9n ca+ de boal$ care ar pricinui sl$birea voin#ei, regii vor trebui s$ re&it$ "r.nele st$p.nirii, dup$ cu& spune legea, !n alte &.ini, care vor "i capabile% Planurile de ac#iune ale regelui, planurile sale i&ediate, nu vor "i cunoscute nici c)iar de aceia care vor purta nu&ele de pri&2s"etnici ai tronului% Singur regele 'i cei trei ini#iatori ai s$i vor cunoa'te viitorul% 9n persoana regelui, st$p.n pe sine !nsu'i 'i pe o&enire, &ul#u&it$ unei voin#e neclintite, to#i vor crede c$ v$d destinul cu c$ile lui necunoscute% ,i&eni nu va 'ti ce vrea s$ ating$ regele prin poruncile sale, 'i de aceea ni&eni nu va !ndr$+ni s$ se pun$ de2a cur&e+i'ul dru&ului necunoscut% Trebuie, bine!n#eles, ca inteligen#a regelui s$ corespund$ planului de guvern$&.nt care2i este !ncredin#at% Iat$ pentru ce nu se va putea urca pe tron dec.t dup$ ce !i va "i "ost pus$ la !ncercare de c$tre !n#elep#ii despre care a& vorbit% Pentru ca poporul s$2'i cunoasc$'i s$2'i iubeasc$ regele, trebuie ca acesta s$ 2EH:;<2

vorbeasc$ poporului !n pie#ele publice% Aceasta d$ na'tere unirii trebuincioase a celor dou$ "or#e, pe care ast$+i le2a& desp$r#it prin teroare% Aceast$ teroare ne era indispensabil$ c.tva ti&p, pentru ca aceste dou$ "or#e s$ cad$, separat, sub in"luen#a noastr$@ Begele *idanilor nu trebuie s$ stea sub puterea pati&ilor, 'i &ai ales sub puterea volupt$#ii6 el nu trebuie s$ dea prin nici o latur$ a caracterului s$u !nt.ietate instinctelor asupra inteligen#ei% Doluptatea las$ !nr.uriri pri&e*dioase asupra "acult$#ilor intelectuale 'i asupra li&pe+i&ii vederilor, !ntorc.nd g.ndurile o&ului asupra p$r#ii celei &ai rele 'i celei &ai ani&alice a activit$#ii o&ene'ti% St.lpul o&enirii 4 !n persoana do&nitorului universal din s$&.n#a s".nt$ a lui avid 2trebuie s$ *ert"easc$ poporului s$u toate gusturile sale personale% Suveranul nostru trebuie s$ "ie de o corectitudine eAe&plar$%
About these ads

29 co&entarii Q r% ,icolae Paulescu6 >SPITALUL, COBA,UL, TAL(U UL, RANALUL 5I -BA,C(ASO,0BIA? Puteti deveni co autori ai blogului saccsiv S

29 Rspunsuri
Subscribe to co&&ents Fit) BSS% 1% saccsiv said, on august 11, 2011 at ;6HH p&

Pentru o &ai "acila parcurgere a acestui blog, cititi va rog si TCUPBI,S?6 )ttp6::saccsiv%Fordpress%co&:about: B$spunde 2% rr said, on august 11, 2011 at H62I p&

)ttp6::FFF%scribd%co&:doc:1<<EI<I;:Cucuveaua2Cu2Pene2Bosii2-rag&ent B$spunde
o

Filip said, on august 1I, 2011 at 2621 p&

Citind acest paragra"@%&2a& lu&inat@?deoarece adev$rul e unul singur 'i nesc)i&bat, 'i nu poate prin ur&are s$ progrese+e?% Adica, A 0DABUL este U(,0G0U% 7este vesnic, nesc)i&bat, i&uabil, unic8 oa&ne a*utaC B$spunde

Filip said, on august 1I, 2011 at 26E0 p&

2E<:;<2

0u le2a& citit de aici@ )ttp6::FFF%radioisla&%org:protocols:ro&an:pre"ata%)t& Sunt si eAplicate putin%

Filip said, on august 1I, 2011 at 26E2 p&

0Aplicatiile le gasiti la Co&entariu6 )ttp6::FFF%radioisla&%org:protocols:ro&an:co&entariu%)t& E% UOo)n Tu ori esti politic corect ori esti &ason% Tu care vii din intuneric la lu&ina este evident ca lu&ina nu2ti place% u2te la "ratii tai &asoni si pregateste oculta% ,ici diavolul nu eAista nu2i asa3 ar din pacate noi trai& puterea lui acu&% 0sti tare cu istoria% Toata istoria este &anipulata de niste unii ca tine% B$spunde ;% c!"in said, on august 11, 2011 at I61< p& STOP RFID said, on august 11, 2011 at <6;E p&

,u te supara Oo)n% Crestinii adevarati nu au ura, eventual &ila% Si probabil ai dreptate, crestinii nu pot sa iubeasca la nivelul invataturilor din Tal&ud, iubirea aia "ata de Tgoi&?@Stii tu@(a rog, din 1L0E de cand au "ost scoase la lu&ina ni&eni nu a reusit sa dovedeasca cu& ca ar "i "alsuri%Pe bune%Sc)i&ba pro"esorul de istorie sau scoala% (ai &ult, absolut toate eveni&entele sociale, geopolitice, culturale, politice si care or &ai "i ele s2au petrecut eAact in litera docu&entelor &ai sus &entionate%Si asta e de*a evidenta, nu presupuneri%Si iar trebuie sa te intorci la cursul de istorie@ Ca sunt "alse, ca sunt adevarate, ca sunt i&presii de calatorie @nu se stie, insa e cert ca persoana sau persoanele care au conceput un ase&enea plan conspirativ coc)etea+a cu patologicul% Asta una la &ana% oi la &ana, trebuie luat , totusi, in considerare ca inscrisurile &ai sus a&intite nu s2au inventat de unele singure, obligatoriu cineva le2a scris cu "oarte &ult ti&p in ur&a% Pai iti dai tu sea&a ce persoane super destepte trebuie sa "i "ost ca sa prevada de atunci pana la nivel de &olecula dina&is&ul socio2politic al viitorului indepartat33 0 )alucinant% Sa se caute in istorie daca au eAistat grupari care au avut ast"el de teluri, care au avut si intentia si vointa si &i*loace si "ondul &ental pentru a da curs unor ast"el de planuri% 0i bine, istoria singura sa vorbeasca, nu noi% Si daca se va gasi, eventual, o ast"el de grupare, sa stiti ca aceea e goanga% B$spunde H% c!"in said, on august 11, 2011 at I620 p&

)ttp6::FFF%biblebelievers%org%au:proo"%)t& Uite cati oa&eni destepti, nu ca si noi, au intors pe toate "etele proble&a% B$spunde <% STOP RFID said, on august 11, 2011 at 1062J p&

PABT0A 9,TVI 1% ocu&entul Planul Bo'u ocu&entul grupului <%<%<% de la s".r'itul lunii iunie, 1L<I 2EI:;<2

Titlul docu&entului organi+a#iei <%<%<%6 PA,0( 0T CIBC0,S0? 7 PAI,0 SI CIBC 8 Scopul proiectului &ondialist 6 >=enocidul vitalit$#ii, !n "avoarea rentabilit$#ii oculte?% ocu&entul6 Toate perioadele istorice care au dus la decaden#a civili+a#iilor au "ost &arcate, "$r$ eAcep#ie, de >spiritul r$t$cirii oa&enilor?% Ast$+i, trebuie s$ "ace& ast"el !nc.t acest >spirit? s$ se traduc$ printr2o >societate &ondial$ a ti&pului liber? sub toate "or&ele sale% Acest ti&p liber trebuie s$ se co&pun$ din seA, droguri, sport, eAcursii 7eAotis&8 'i din distrac#ii !n general, dar accesibile tuturor straturilor societ$#ii% O&ul trebuie s$ a*ung$ la conclu+ia c$ este &odern, 'i c$ &odernis&ul s$u e co&pus din capacit$#ile sale, din posibilitatea sa de a se distra !n &are &$sur$ 'i, !n pre+ent, din tot ceea ce !l !ncon*oar$% Pentru atingerea acestui obiectiv, este neap$rat necesar s$ se poat$ in"iltra &i*loacele de in"or&are 7radioul, televi+iunea, +iarele8, &ediile de &od$ 'i de cultur$, do&eniile &uncii noi, prin inter&ediul c$rora vo& in"luen#a, cu siguran#$, toate p$turile societ$#ilor occidentale% Ast"el, #in.nd sub u&brela si&#urilor tineretul, adul#ii de &.ine, vo& avea !n consecin#$ cale liber$ pentru a in"iltra 'i a trans"or&a !n pro"un+i&e, "$r$ a da na'tere la nelini'ti, politica, siste&ul legal 'i !nv$#$&.ntul, ceea ce ne va per&ite s$ &odi"ic$& !n pro"un+i&e cursul, orientarea viitoare a societ$#ilor vi+ate de >Planul? nostru% Popula#iile, dup$ cu& 'ti&, nu au &e&orie istoric$% Bepet$ la nes".r'it gre'elile trecutului, "$r$ a2'i da sea&a c$ toc&ai aceste erori le2au condus p$rin#ii, !naintea lor, spre acelea'i scaden#e pe care le vor tr$i sub o "or&$ agravat$ !nainte de s".r'itul secolului nostru% Observa#i, de eAe&plu, prin ce au trecut bunicii lor la !nceputul acestui secol, gra#ie &uncii !nver'unate a predecesorilor no'tri% up$ ce au cunoscut, "$r$ li&ite, liberali+area &oravurilor, abolirea &oralei 'i, cu alte cuvinte, r$t$cirile spiritului, au cunoscut >Cri+a econo&ic$?, iar apoi, r$+boiul% 9n pre+ent, copiii 'i nepo#ii lor se !ndreapt$ spre un de+nod$&.nt ase&$n$tor, dar 'i &ai grav, c$ci de ast$ dat$ "inalul ne va per&ite !n s".r'it s$ ne pune& pe picioare >,oua Ordine (ondial$?, "$r$ ca nici unul dintre ei s$2'i dea sea&a, "iind &ult prea preocupa#i cu to#ii de a2'i satis"ace !n propor#ie eAagerat$ necesit$#ile sen+uale cele &ai pri&are% O >,or&$? general$ &ai &ult dec.t i&portant$ 'i care 'i2a dovedit de*a valoarea la !nceputul actualului secol, prin construirea 'i instalarea >Siste&ului Co&unist? de c$tre regreta#ii !nal#i o"i#eri ai lo*ilor noastre, este rentabilitatea >eAcep#iei?% 9n principiu, dup$ cu& 'ti&, eAcep#ia con"ir&$ regula general$ pe care o contra+ice% ar, !n vocabularul nostru, eAcep#ia este principiul care trebuie s$ le "ie i&pus tuturor% Trebuie s$ proced$& de a'a &anier$ !nc.t s$ i&pri&$& eAcep#ii !n diversele s"ere ale societ$#ii, cu& ar trebui s$ "ie noile reguli generale aplicabile pentru to#i, scop principal al tuturor contesta#ilor sociale viitoare, eApri&ate de tineretul ,a#iunilor% Ast"el, eAcep#ia va deveni detonatorul cu a*utorul c$ruia !ntreaga societate istoric$ se va n$rui !n sine !ns$'i, !ntr2o epui+are 'i o con"u+ie "$r$ precedent% -unda&entele societ$#ii occidentale, !n esen#a lor, originea+$ !n linie dreapt$ din &o'tenirea iudeo2 cre'tin$% Toc&ai aceast$ &o'tenire este aceea care a "$cut din "a&ilie nodul, c)eia de bolt$ a oric$rui edi"iciu social din pre+ent% Predecesorii no'tri, care i2au "inan#at pe scriitorii revolu#ionari de la s".r'itul secolului al MIM2lea 'i !nceputul secolului MM, !n#eleseser$ i&portan#a necesit$#ii de a "rac#iona 'i apoi de a "ace s$ eAplode+e acest nucleu vital, dac$ dorea, !n Busia de eAe&plu, s$ reu'easc$ s$ instituie noul >Siste& Co&unist? din vre&ea aceea% 5i toc&ai asta au "$cut, deter&in.nd !n &od &inu#ios producerea, de c$tre "iloso"ii 'i scriitorii necon"or&i'ti ai epocii, al unui ,,&ani"est al gloriei Statului2 u&ne+eu?, acesta av.nd prioritate absolut$ asupra individului 'i a "a&iliei% Pentru a a*unge cu certitudine la construirea unui guvern &ondial, a unei ,oi Ordini (ondiale Co&unitare, !n care to#i indivi+ii, "$r$ eAcep#ie, vor "i supu'i St$rii (ondiale a Ordinii ,oi, trebuie !n pri&ul r.nd s$ provoc$& dispari#ia "a&iliei, ceea ce va antrena din aceea'i lovitur$ dispari#ia !nv$#$&intelor religioase ancestrale 'i, !n al doilea r.nd, s$2i nivel$& pe to#i indivi+ii, "$c.nd s$ dispar$ clasele sociale, !n special clasele &i*locii% ar trebuie s$ proced$& ast"el !nc.t toate aceste sc)i&b$ri s$ par$ a "i "ost generate de c$tre voin#a popular$ s$ aib$ aparen#ele de&ocra#iei% Slu*indu2ne de ca+uri i+olate, dar a&pli"ic.ndu2le la nivel eAtre& cu a*utorul contesta#iilor studen#e'ti instigate de noi !n'ine, al +iari'tilor "avorabili cau+ei noastre 'i a1 politicienilor cu&p$ra#i, vo& reu'i s$ 2EJ:;<2

pune& pe picioare noi organis&e, pre+ent.nd toate aparen#ele &odernis&ului, cu& ar "i un birou de protec#ie a copil$riei sus#inut cu o >cart$ a drepturilor 'i a libert$#ilor?% Pentru reu'ita planului nostru &ondial, Planul Bo'u, trebuie s$ i&plant$& !n toate societ$#ile occidentale ale anilor 1LI0 birouri pentru protec#ia copil$riei, ai c$ror "unc#ionari, tineri intelectuali lipsi#i de eAperien#$, proaspe#i absolven#i ai universit$#ilor unde sunt scoase !n eviden#$ principiile noastre &ondialiste, vor respecta ca la carte, "$r$ discern$&.nt >Carta repturilor Copilului?% Cine ar !ndr$+ni s$ i se !&potriveasc$, "$r$ a "i identi"icat conco&itent cu barbariile 0vului (ediu3 Aceast$ Cart$, laborios pus$ la punct !n >Lo*ile? noastre, ne va per&ite !n s".r'it s$ reduce& la +ero orice autoritate p$rinteasc$, "$c.nd "a&ilia s$ eAplode+e !n indivi+i opu'i cu s$lb$ticie unii altora, pentru protec#ia intereselor lor personale% 0a !i va !ncura*a pe copii s$2'i denun#e p$rin#ii prea autoritari prin "aptul c$ sunt prea tradi#ionali, prea religio'i% e ase&enea, va contribui la a2i supune pe p$rin#i unei psi)o+e colective a "ricii, ceea ce va provoca !n &od ineluctabil, de &anier$ general$ !n societate, o sub&inare a autorit$#ii p$rinte'ti% Ast"el, vo& reu'i, !ntr2o pri&$ etap$, s$ produce& o societate ase&$n$toare cu aceea din BUSIA anilor 1LH0, unde copiii !'i denun#au p$rin#ii la stat, 'i o vo& "ace "$r$ ca ni&eni s$2'i dea sea&a% Trans"er.nd ast"el Statului rolul patern, ne va "i &ai u'or, !n continuare, s$ acapar$&, una c.te una, toate responsabilit$#ile care p.n$ la data respectiv$ au #inut de resortul eAclusiv al p$rin#ilor% Ast"el, !i vo& putea "ace pe to#i s$ considere !nv$#$tura religioas$ traditiona1$, de origine iudeo2cre'tin$, un abu+ contra copilului% 9n acela'i ti&p, dar la un alt nivel, vo& "ace s$ se !nscrie, !n cele &ai "unda&entale legi ale na#iunilor, regula c$ toate religiile, cultele 'i practicile religioase de orice "el, inclusiv vr$*itoria 'i &agia, trebuie s$ "ie respectate cu titluri egale% 9n consecin#$, va "i deconcertant de u'or s$ i se trans"ere acest rol statului, prin raportarea copilului la cele &ai !nalte instan#e interna#ionale, cu& ar "i ,a#iunile Unite% S$ !n#elege& bine ur&$toarele6 scopul nostru nu este acela de a prote*a copii, nici pe oricine altcineva, ci de a provoca eAplo+ia, apoi pr$bu'irea na#iunilor, care repre+int$ un obstacol &a*or !n calea punerii !n aplicare a Ordinii noastre (ondiale% Acesta este &otivul pentru care >/irourile de Protec#ie a Copil$riei? trebuie s$ "ie investite cu o autoritate legal$ absolut$% 0le trebuie s$ "ie !n &$sur$ ca, dup$ bunul lor plac, dar !ntotdeauna sub preteAtul prote*$rii copiilor, s$2i poat$ retrage pe ace'tia din &ediile lor "a&iliale originale 'i s$2i plase+e !n &edii "a&iliale str$ine sau !n centre guverna&entale de*a atrase spre principiile noastre &ondialiste 'i religioase% Ast"el, !n consecin#$ se va reali+a spargerea de"initiv$ a >Celulei -a&iliale Occidentale?% C$ci, "$r$ protec#ia 'i supraveg)erea p$rin#ilor lor naturali, ace'ti copii vor putea "i ast"el )andicapa#i de"initiv !n de+voltarea lor psi)ologic$ 'i &oral$, a*ung.nd s$ repre+inte, !n virtutea consecin#elor "ire'ti, pr$+i u'or adaptabile la #elurile noastre &ondialiste% Pentru asigurarea reu'itei unei ase&enea !ntreprinderi, este de o necesitate pri&ordial$ ca "unc#ionarii care lucrea+$ !n aceste >birouri?, !n serviciul statului, s$ "ie tineri, "$r$ eAperien#e de trecut bogate, !&biba#i cu teorii pe care le 'ti& ca "iind vide 'i lipsite de e"icacitate 'i &ai ales s$ "ie obseda#i de spiritul &isionar al unor &ari protectori ai copil$riei a&enin#ate% C$ci, pentru ei, to#i p$rin#ii trebuie s$ repre+inte ni'te cri&inali de "acto, pericole poten#iale "a#$ de bun$starea copilului, considerat !n ca+ul de "a#$ ca un > u&ne+eu?% Un >/irou de Protec#ie a Copil$riei? 'i o >Cart$ a repturilor Copilului? n2ar avea nici un &otiv de a eAista, !n lipsa copiilor a&enin#a#i% (ai &ult, eAcep#iile 'i eAe&plele istorice !ntrebuin#ate pentru !n"iin#area lor vor s".r'i, &ai devre&e sau &ai t.r+iu, prin a disp$rea, dac$ n2ar "i ali&entate continuu cu ca+uri noi, produse pe ba+$ per&anent$% 9n acest sens, trebuie s$ in"iltr$& >siste&ul de educa#ie? al na#iunilor pentru a "ace s$ dispar$, sub acoperirea >(odernis&ului? 'i a >0volu#iei?, predarea religiei, a istoriei 'i a educa#iei civice, dilu.ndu2le pe toate sub o avalan'$ de eAperi&ente noi !n &ediul de !nv$#$&.nt, acela al li&bilor 'i al &ate&aticilor% 9n acest &od, !ndep$rt.ndu2le tinerelor genera#ii toate ba+ele 'i toate "rontierele &orale, toate cuno'tin#ele despre trecut 4 'i, prin ur&are, orice "or&$ de &.ndrie na#ional$ 4 orice respect "a#$ de ceilal#i, orice putere prin cunoa'terea li&bilor str$ine 'i a 'tiin#elor 4 deci, puterea asupra realit$#ii 4 vo& contribui la "abricarea unui tineret !n &are &$sur$ predispus c$tre toate "or&ele de delincven#$% 9n acest nou univers, "rag&entat de "rica de p$rin#i 'i de abandonul oric$rei responsabilit$#i din partea acestora "a#$ de copii, vo& avea cale liber$ pentru a "or&a, !n &aniera noastr$ 'i con"or& principalelor noastre obiective, un tineret !n r.ndurile c$ruia arogan#a, dispre#ul, u&ilirea 2EL:;<2

aproapelui vor "i considerate ca "iind noile ba+e ale >A"ir&$rii de Sine? 'i ale >Libert$#ii?% 5ti&, !ns$, pe ba+a acelora'i eAperien#e din trecut, c$ un ase&enea tineret este din capul locului conda&nat la autodistrugere, !ntruc.t este de un >Individualis&? "unciar 4 deci, >Anar)ist? prin de"ini#ie% 9n acest sens, nu poate !n nici un ca+ s$ repre+inte o ba+$ solid$ pentru continuitatea oric$rui gen de societate 'i, cu at.t &ai pu#in, o valoare sigur$ pentru a se !ns$rcina cu b$tr.nii acesteia% 9n acela'i spirit, este de ase&enea i&perios necesar s$ se cree+e o >Cart$ a repturilor 'i a Libert$#ilor Individuale?, precu& 'i >/irouri pentru Protec#ia Cet$#eanului?, d.ndu2le &aselor ilu+ia c$ aceste inova#ii "ac parte integrant$ din >(odernis&ul? sus a&intit al >Societ$#ilor ,oi? din secolul MM% Sub aceea'i "or&$ 'i !n acela'i ti&p, dar la un alt nivel, trebuie s$ se ob#in$ votarea unor noi legi pentru ,,Bespectul 'i Libertatea Individual$?% La "el ca !n ca+ul W,-a&iliei?, dar pe planul >Societ$#ii?, aceste legi vor intra !n con"lict cu drepturile colectivit$#ii, !&ping.nd ast"el societ$#ile vi+ate direct spre autodistrugere% C$ci, !n ca+ul de "a#$, inversiunea este total$6 >,u &ai trebuie prote*at$, contra indivi+ilor care o pot a&enin#a, societatea 4 dreptul &a*orit$#ii 4 cu &ai degrab$ individul 4 dreptul &inorit$#ii 4 trebuie s$ "ie prote*at contra posibilelor a&enin#$ri din partea &a*orit$#ii?% Iat$ scopul pe care ni l2a& "iAat% Pentru a reali+a de+integrarea "a&iliei, a siste&ului de !nv$#$&.nt, deci a societ$#ii !n general, este pri&ordial s$ se !ncura*e+e >Libertatea SeAual$? la toate e'aloanele societ$#ii occidentale% Trebuie s$ se reduc$ individul, deci &asele, la obsesia de a2'i satis"ace instinctele pri&are prin toate &i*loacele posibile% 5ti& c$ aceast$ etap$ repre+int$ punctul cul&inant !n care !ntreaga societate va s".r'i prin a se surpa !n sine !ns$'i% ,u la "el s2a !nt.&plat 'i cu I&periul Bo&an la apogeul s$u 'i cu toate civili+a#iile ase&$n$toare, pe parcursul istoriei3 Cu a*utorul oa&enilor de 'tiin#$ 'i al laboratoarelor "inan#ate de lo*ile noastre, a& reu'it s$ pune& la punct un procedeu c)i&ic care va revolu#iona toate societ$#ile occidentale 'i va arunca prad$ uit$rii pentru totdeauna principiile &orale 'i religioase iudeo2cre'tine% Acest procedeu, sub "or&$ de pilul$, va desc)ide larg calea >libert$#ii seAuale? "$r$ consecin#e 'i le va !&pinge pe >"e&eile? na#iunilor spre dorin#a de a dori s$ se desprind$ din starea care va a*unge s$ "ie considerat$ *ugul trecutului 4 sclavia "e&eii supuse b$rbatului 'i "a&iliei iudeo2cre'tine tradi#ionale% Odinioar$ >Centru 'i pivot al celulei "a&iliale?, "e&eia &odern$, acu& !n calitate de persoan$ individual$ independent$, va dori s$2'i abandone+e rolul tradi#ional, s$ se deta'e+e de "a&ilie 'i s$2'i tr$iasc$ via#a !n con"or&itate cu aspira#iile ei personale% ,i&ic &ai "iresc, 'ti&, dar locul !n care noi vo& interveni cu t$rie va "i acela al in"iltr$rii tuturor >&i'c$rilor de contestare "e&iniste?, !&ping.ndu2le logica p.n$ la cele &ai eAtre&e li&ite ale consecin#elor sale% Iar aceste li&ite se g$sesc de*a !nscrise !n de+integrarea de"initiv$ a "a&iliei tradi#ionale 'i a societ$#ii iudeo2cre'tine% Aceast$ >eliberare seAual$? va repre+enta calea "inal$ pe care vo& avea posibilitatea de a "ace s$ dispar$ din >con'tiin#a popular$? orice re"erire la >/ine 'i B$u?% Pr$bu'irea acestei bariere religioase 'i &orale ne va per&ite s$ reali+$& procesul "alsei W,0liber$ri a o&ului de trecutul s$u?, care !ns$, !n realitate, este o "or&$ de sclavie ce va "i pro"itabil$ pentru >Planurile (ondialiste? pe care ur&$ri& s$ le pune& !n aplicare% Bespectiva poart$ desc)is$ pentru !ncura*area ,XLibert$#ii SeAuale?, a > ivor#urilor?, a >Avorturilor? la cerere, a recunoa'terii legale a diverselor "or&e de )o&oseAualitate, ne va a*uta s$ &odi"ic$& !n pro"un+i&e ba+ele istorice ale > reptului Legal? al societ$#ilor% 0a va "i un atu &a*or pentru a !&pinge ansa&blul indivi+ilor spre o relaAare general$ a &oravurilor1 pentru a divi+a indivi+ii unii !n raport cu ceilal#i, !n con"or&itate cu instinctele 'i cu interesele lor proprii1 pentru a distruge viitorul tineretului, !&ping.ndu2l spre eAperien#e ne"aste ale seAualit$#ii precoce 'i ale avorturilor1 'i pentru a distruge &oral&ente genera#iile viitoare, !&ping.ndu2le pe calea alcoolis&ului, a drogurilor diverse 4 al c$ror control se vor !ns$rcina s$21 preia, la nivel &ondial, o"i#erii no'tri superiori din Lo*ile Interna#ionale 4 'i a sinuciderilor 4 suicidul "iind considerat, de c$tre un tineret de+abu+at 'i abandonat !n voia sa !nsu'i, ca un s".r'it cavaleresc% S$ a&$gi& tineretul na#iunilor, ar$t.ndu2i pe p$rin#ii s$i ca pe ni'te iresponsabili, i&orali 'i nereligio'i 4 !n de"initiv, nec$ut.nd altceva dec.t pl$cerea, eva+iunea 'i satis"acerea nest$vilit$ a instinctelor, cu pre#ul &inciunii, al ipocri+iei 'i al tr$d$rii% S$ "ace& din divor#uri 'i din avorturi o nou$ cutu&$ social$, acceptat$ de to#i% S$ !&pinge& ast"el tineretul spre cri&inalitate sub toate aceste "or&e 'i spre re"ugierea !n grup$ri distincte, inaccesibile &ediului "a&ilial, pe care el !l va percepe, !n &od inevitabil, ca pe o a&enin#are la adresa propriei sale supravie#uiri% Kes$tura social$ "iind ast"el bulversat$ ire&ediabil, ne va "i posibil !n continuare s$ ac#ion$& asupra politicii 'i a econo&iei na#iunilor, !n scopul de a le aduce la 2;0:;<2

c)ere&ul nostru1 de a le "ace s$ accepte, "or#ate de !&pre*ur$ri, planurile noastre pentru O ,ou$ Ordine (ondial$% C$ci, trebuie s$ recunoa'te&, na#iunile, "iind lipsite de posibilitatea de a se ba+a pe un tineret puternic, pe o societate !n care indivi+ii, regrupa#i !n *urul unui ideal co&un, !nt$ri#i cu a*utorul unor bastioane &orale de ne!n"r.nt, i2ar "i putut asigura spri*inul istoric, nu vor putea dec.t s$ abdice !n "a#a voin#ei noastre &ondiale% Ast"el, vo& putea atunci s$ inaugur$& ceea ce au anun#at at.t de &ult crea#iile noastre din trecut >siste&ul co&unist care pro"e#ea o revolu#ie &ondial$ pus$ !n &i'care de to#i proscri'ii din lu&e? 'i >na+is&ul prin care a& anun#at O ,ou$ Ordine (ondial$ pentru o &ie de ani?% Iat$ scopul nostru supre&6 &unca reco&pensat$ pentru toate valorile pe care le2a o&or.t pentru !&plinirea ei, de2a lungul secolelor% S$ a"ir&$& sus 'i tare6 >To#i -ra#ii din Lo*ile trecute, &or#i !n anoni&at pentru reali+area acestui ideal pe care acu& ne este posibil s$2l atinge& cu v.r"urile degetelor?% Se 'tie bine c$ o&ul, dup$ ce 'i2a asigurat necesit$#ile pri&are 4 )rana, !&br$c$&intea 'i ad$postul 4 tinde cu t$rie spre a "i &ai pu#in vigilent% S$2i per&ite& s$2'i adoar&$ con'tiin#a, orient.ndu2i totodat$ spiritul dup$ placul nostru, prin crearea de "a#ad$ a unor condi#ii econo&ice "avorabile% Prin ur&are, !n aceast$ perioad$ a anilor 1LI0, !n care agen#ii no'tri se vor in"iltra peste tot !n diversele s"ere ale societ$#ii pentru a o "ace s$ accepte noile noastre nor&e !n &aterie de !nv$#$&.nt, drept legal, social 'i politic, vo& veg)ea la r$sp.ndirea !n *urul lui a unui cli&at econo&ic de !ncredere% (unc$ pentru to#i1 desc)ideri de credite pentru to#i1 distrac#ii pentru to#i 4 acestea vor "i devi+ele noastre pentru crearea ilu+orie a unei noi clase sociale6>Clasa (i*locie?% C$ci, o dat$ atinse obiectivele noastre, vo& "ace s$ dispar$ aceast$ >Clas$? de &i*loc, situat$ !ntre s$racii seculari 'i noi, boga#ii, t$indu2i de"initiv orice &i*loc de supravie#uire% 9n acest sens, vo& "ace din na#iunile2state noii >p$rin#i? ai indivi+ilor% Prin inter&ediul acestui cli&at de !ncredere !n care >Agen#ii Interna#ionali? tri&i'i de noi vor "i "$cut tot ceea ce este necesar pentru a !ndep$rta orice spectru al r$+boiului &ondial, vo& !ncura*a W,Centrali+area? !n "avoarea statului% e aceast$ &anier$, indivi+ii vor putea dob.ndi i&presia unei libert$#i de eAplorare totale, !n ti&p ce povara legendar$ a responsabilit$#ilor personale va "i trans"erat$ !n sarcina statului% Ast"el, vo& avea posibilitatea de a &ultiplica !n propor#ie vertiginoas$ sarcina statului, !n&ul#ind "$r$ nici un "el de li&ite &asa de "unc#ionari intelectuali% Av.nd garantat$ pentru ani de +ile !n avans securitatea &aterial$, ace'tia vor "iX !n consecin#$, eAecutan#i per"ec#i ai >Puterii =uverna&entale?1 cu alte cuvinte, ai >Puterii? noastre% Do& crea ast"el o &as$ i&presionant$ de "unc#ionari care, ea !n sine, va "or&a un guvern 7!n cadrul guvernului8, indi"erent de partidul politic care va "i !ntr2un &o&ent sau altul la putere% Aceast$ &a'in$rie anoni&$ ne va putea servi !ntr2o bun$ +i drept p.rg)ie, c.nd va sosi &o&entul, pentru a accelera pr$bu'irea econo&ic$ a statelor2na#iuni1 c$ci acestea nu vor putea s$ !ntre#in$ la nes".r'it o ase&enea &as$ salarial$, "$r$ a trebui s$ se !ndatore+e &ai presus de &i*loacele lor% Pe de alt$ parte, aceea'i &a'in$rie !i va con"eri aparatului guverna&ental o i&agine rece 'i insensibil$1 aceast$ &a'in$rie co&pleA$ 'i absolut inutil$ !n &ulte dintre "unc#iile ei ne va servi drept paravan 'i &i*loc de protec#ie contra popula#iilor% C$ci cine va !ndr$+ni s$ se aventure+e prin dedalurile unui ase&enea labirint, !n scopul de a2'i "ace au+ite dolean#ele personale3 Tot !n aceea'i perioad$ de bui&$cire general$, vo& pro"ita de ase&enea pentru a2i cu&p$ra sau eli&ina, !n con"or&itate cu necesit$#ile &o&entului, pe to#i directorii de !ntreprinderi, responsabilii &arilor organis&e ale statelor, centrele de cercet$ri 'tiin#i"ice a c$ror activitate 'i e"icacitate ar risca s$ con"ere o putere prea &are statelor2na#iuni% ,u trebuie !n nici un ca+ ca statul s$ devin$ o "or#$ independent$ !n sine, care ar risca s$ ne scape de sub control 'i s$ ne pun$ !n pericol >Planurile? ancestrale% Do& veg)ea de ase&enea s$ ave& o autoritate absolut$ asupra tuturor structurilor suprana#ionale ale na#iunilor% Aceste organis&e interna#ionale trebuie s$ "ie plasate sub *urisdic#ia noastr$ absolut$% 9n acela'i sens 'i pentru a garanta rentabilitatea in"luentei noastre asupra popula#iilor, va trebui s$ control$& toate (i*loacele de In"or&are% /$ncile noastre nu le vor "inan#a, a'adar, dec.t pe acelea care ne vor "i "avorabile, supervi+.nd totodat$ !nc)iderea celor &ai recalcitrante% Acest lucru ar trebui, !n principiu, s$ treac$ neobservat !n r.ndurile popula#iilor, acestea "iind absorbite de necesitatea de a c.'tiga c.t &ai &ul#i bani 'i de a se distra% 9nc$ de pe acu&, trebuie s$ ne ocup$& de "inali+area "a+ei de deregionali+are a regiunilor rurale, a&orsat$ la !nceputul >cri+ei econo&ice? din 1L2L% Suprapopularea ora'elor a "ost devi+a noastr$ !n cadrul >revolu#iei industriale?% Proprietarii rurali de p$&.ntului, prin independen#a lor econo&ic$ 'i prin capacitatea pe care o au de a 2;1:;<2

produce ba+a de ali&enta#ie a statelor, repre+int$ o a&enin#are la adresa noastr$ 'i a planurilor noastre de viitor% 9ng)esui#i !n ora'e, oa&enii vor "i &ai dependen#i de industriile noastre pentru a supravie#ui% ,u vo& putea s$ ne per&ite& eAisten#a unor grup$ri independente de >Puterea? noastr$% Prin ur&are, s$2i eli&in$& pe proprietarii de p$&.nturi, "$c.nd din ei sclavi ascult$tori, industriile "iind sub controlul nostru% 9n ceea ce2i prive'te pe ceilal#i, s$ le per&ite& s$ se organi+e+e !n cooperative agricole, pe care agen#ii no'tri le vor in"iltra pentru a le orienta &ai u'or !n con"or&itate cu priorit$#ile noastre viitoare% 9n cadrul structurii statului, s$ ne ata'$& de scoaterea !n evident$ a ,,respectului? obligatoriu "a#$ de diversitatea de >culturi?, de >popoare?, de >religii?, de ,,etnii?, cu prioritate "a#$ de no#iunea de >unitate na#ional$?1 acest lucru ne va per&ite s$ divi+$& &ai e"icace popula#iile statelor2na#iuni 'i ast"el, s$ le sl$bi& autoritatea 'i capacitatea de &anevr$% 9&pins la li&ite eAtre&e, dar pe plan interna#ional, acest concept, !n viitor, va deter&ina etniile diverselor na#iuni s$ se regrupe+e pentru a2'i revendica "iecare, individual, propria participare la >Putere?1 ceea ce va s".r'i prin a ruina na#iunile 'i le va "ace s$ se "rag&ente+e !n r$+boaie intestine inter&inabile C.nd na#iunile2state vor "i ast"el sl$bite prin toate aceste lupte intestine, toate !nte&eiate pe recunoa'terea ,, repturilor (inorit$#ilor? la independen#$, c.nd na#ionali'tii divi+a#i !n di"erite "ac#iuni culturale 'i religioase se vor con"runta orbe'te !n lupte "$r$ nici un re+ultat posibil, c.nd tineretul !'i va "i pierdut co&plet contactul cu propriile sale r$d$cini, atunci vo& putea s$ ne servi& de ,a#iunile Unite pentru a !ncepe s$ ne i&pune& ,oua Ordine (ondial$% e alt"el, !n acel stadiu, >Idealurile U&anitare, Sociale 'i Istorice? ale na#iunilor2state se vor "i de+integrat de &ult, sub presiunea divi+iunilor interioare% S-VB5ITUL ocu&entului organi+a#iei <% <% <%, datat !n ulti&a parte a lunii iunie, 1L<I 2% OCU(0,TUL ,,AUBOBA BO5I0? ocu&entul grupului <% <% <% de la s".r'itul lunii iunie, 1LJH Optspre+ece ani &ai t.r+iu, 7<Y<Y<, !n ti&p8, a avut loc o a doua reuniune de &are i&portan#$ !n Canada% =rupul celor <%<%<% s2a !ntrunit din nou la Toronto, la s".r'itul lunii iunie, 1LJH, dar de ast$ dat$ !n scopul de a "inali+a ulti&ele etape dinaintea o"ensivei, cu privire la c$derea na#iunilor2state 'i la preluarea Puterii Interna#ionale de c$tre ,a#iunile Unite% Titlul docu&entului organi+a#iei <%<%<%6 >AUBOBA BO5I0? Scopul proiectului &ondialist6 >In"luien#area Ocultei (ondiale? (i*loacele de "inan#are a proiectului6 2 controlul asupra -%(%I%, 2 controlul asupra =%A%T%, 2 controlul asupra co&isiei de la /ruAelles, 2 controlul asupra O%T%A%,%, 2 controlul asupra O%,%U%, 'i asupra altor organis&e interna#ionale% ocu&entul Ulti&ii optspre+ece ani au "ost "oarte pro"itabili pentru punerea !n aplicare a proiectelor noastre &ondiale% Pot s$ v$ spun, "ra#ilor, c$ !n acest &o&ent ne a"l$& aproape de atingerea scopului% C$derea na#iunilor2 state nu &ai este dec.t o c)estiune de ti&p 4 un ti&p destul de scurt, dup$ cu& pot s$ &$rturisesc, cu deplin$ !ncredere% =ra#ie agen#ilor no'tri de in"iltrare 'i colosalelor noastre &i*loace "inanciare, p.n$ acu& s2au reali+at progrese "$r$ precedent !n toate do&eniile 5tiin#ei 'i ale Te)nologiei c$rora le control$& din punct de 2;2:;<2

vedere "inanciar cele &ai &ari corpora#ii% 9ncep.nd de pe vre&ea reuniunilor secrete cu (% e Botsc)ild din *urul anului 1LH<, 'i care au avut scopul de a pune la punct de+voltarea 'i i&plantarea i&ediat$ a >Ordinatoarelor?, ave& acu& posibilitatea de a !ntre+$ri punerea !n aplicare a unui gen de >Autostrad$ Interna#ional$? prin care toate aceste aparate vor "i legate !ntre ele% C$ci, a'a cu& 'ti#i de*a, controlul direct 'i individual asupra popula#iilor planetei va "i cel pu#in total&ente i&posibil "$r$ !ntrebuin#area co&puterelor 'i uni"icarea lor electronic$, unele !n raport cu altele, !ntr2o vast$ >Be#ea &ondial$ 7Be#eaua Internet, situl Zorld Zide Zeb, re#eaua Internet etc%7n% a%8?% e alt"el, aceste aparate au avanta*ul de a !nlocui &ilioane de persoane individuale% (ai &ult, ele nu posed$ nici con'tiin#$, nici un "el sau altul de &oral$, ceea ce este indispensabil pentru reu'ita unui proiect ca al nostru% (ai ales, aceste &a'ini !ndeplinesc, "$r$ s$ discute, tot ceea ce li se dictea+$% Sunt sclavii per"ec#i la care au visat at.t de &ult predecesorii no'tii, dar "$r$ a2'i "i i&aginat nici &$car o +i c$ nou$ ne va "i posibil$ o ase&enea i+b.nd$% Aceste aparate "$r$ patrie, "$r$ culoare, "$r$ religie, "$r$ apartenen#$ politic$, repre+int$ supre&a victorie 'i instru&ent al ,oii Ordini (ondiale propov$duite de noi% 0le sunt >c)eia de bolt$?C Organi+area acestor aparate !ntr2o vast$ >Be#ea &ondial$? c$reia !i vo& controla p.rg)iile superioare ne va a*uta s$ i&obili+$& popula#iile% 9n ce &od3 up$ cu& 'ti#i, structura de ba+$ a ,oii Ordini (ondiale este co&pus$, !n esen#$, dintr2o &ultitudine de >Be#ele? diverse, acoperind "iecare toate s"erele activit$#ilor o&ene'ti de pe !ntreaga !ntindere a planetei% P.n$ !n &o&entul de "a#$, toate aceste >Be#ele? erau legate !ntre ele printr2o ba+$ ideologic$ co&un$, aceea a o&ului ca "iind >Centrul? 'i >Beali+area Supre&$? a universului% Ast"el, gra#ie tuturor acestor >Be#ele? unite prin inter&ediul >,oii Beligii a O&ului pentru O&?, a& putut in"iltra cu u'urin#$ toate sectoarele o&ene'ti din toate #$rile occidentale, &odi"ic.ndu2le ba+a iudeo2cre'tin$% Be+ultatul este acela c$, !n +ilele noastre, acest o&, indi"erent dac$ "ace parte din s"era politic$, din cea econo&ic$, din cea social$, din cea educa#ional$, din cea 'tiin#i"ic$ sau din cea religioas$, 'i2a abandonat de*a, de la ulti&a noastr$ reuniune des"$'urat$ la s".r'itul lunii iunie a anului 1L<I, &o'tenirea trecut$, pentru a o !nlocui cu idealul nostru re"eritor la o religie &ondial$ ba+at$ eAclusiv pe o&% esprins de r$d$cinile sale istorice, a'a cu& este de2acu& !ncolo, acest o& nu &ai a'teapt$, !n de"initiv, dec.t s$ i se propun$ o nou$ ideologie% /ine!n#eles, aceasta este ideologia noastr$, cea a >Satului Co&unitar =lobal?, c$ruia el !i va "i >Centrul?% Iar ceea ce2i vo& aduce noi, !ncura*.ndu2l s$ "ac$ parte din ea, cu,,Trup 'i Su"let?este toc&ai aceast$ ,,Be#ea 0lectronic$ (ondial$? !n care "rontierele "ostelor na#iuni2state vor "i "ost abolite pentru totdeauna, ani)ilate p.n$ !n cele &ai ad.nci r$d$cini ale lor% 9n ti&p ce acest o& r$t$cit va "i absorbit de c$tre entu+ias&ul s$u orb de a "ace parte din noua sa >Co&unitate (ondial$XX apar#in.nd acestei vaste >Be#ele de Co&putere?, noi, din partea noastr$, vo& veg)ea, cu a*utorul p.rg)iilor superioare ascunse cunoa'terii lui, s$2l "i'$&, s$2l identi"ic$&, s$2l contabili+$& 'i s$2l rentabili+$&, con"or& propriilor noastre obiective% C$ci, !n interiorul acestei >,oi Societ$#i =lobale?, nici un individ de#in$tor al unui poten#ial de ,,BentabilitateXX pentru noi nu va putea s$ ne scape% Aportul constant al ,,te)nologiei electronice? va trebui s$ ne asigure toate &i*loacele pentru a "i'a, identi"ica 'i controla pe to#i indivi+ii popula#iilor din occident% 9n privin#a celor care nu vor repre+enta nici o ,,Bentabilitate 0Aploatabil$? de c$tre noi, vo& avea gri*$ s$ se eli&ine de la sine, prin inter&ediul tuturor r$+boaielor intestine locale pe care vo& lua &$suri s$ le declan'$& ici 'i colo, "olosindu2ne de >Colapsul 0cono&ic? al na#iunilor2state 'i de ,,Opo+i#iile 'i Bevendic$rileXX diverselor grup$ri din co&ponen#a acelora'i state% Iat$, prin ur&are, &aniera detaliat$ !n care vo& proceda, de acu& 'i p.n$, !n 1LJJ, pentru a nete+i dru&ul spre na'terea W,=uvernului (ondialXX, pe care2l vo& instaura6 1%Do& a&pli"ica W,Societatea Pl$cerilor?, care ne2a "ost at.t de pro"itabil$ p.n$ !n pre+ent% -olosindu2ne de inventarea te)nicii >video? pe care a& "inan#at2o 'i de *ocurile care2i sunt aneAate, vo& "inali+a pervertirea &oral$ a tineretului% 9i vo& o"eri posibilitatea de a2'i satis"ace, de acu& !ncolo, toate instinctele% O "iin#$ posedat$ de si&#uri a*uns$ sclav$ a acestora, dup$ cu& 'ti&, nu are nici idealuri, nici "or#a interioar$ pentru a ap$ra pe oricine sau orice% O&ul respectiv este un >individualistXX prin de"ini#ie, repre+ent.nd candidatul per"ect pe care21 vo& putea &odela cu u'urin#$, con"or& dorin#elor 'i priorit$#ilor noastre% e alt"el, a&inti#i2v$ cu c.t$ u'urin#$ au putut predecesorii no'tri s$ oriente+e !ntregul tineret ger&an, la !nceputul secolului, "olosindu2se de de+abu+area acestuia din ur&$C 2% Do& !ncura*a ,,contesta#iile studen#e'tiXX asociate cu toate cau+ele privitoare la ,,ecologieXX% Protec#ia obligatorie a &ediului a&biant va deveni un atu &a*or, !n +iua c.nd vo& "i deter&inat na#iunile2state s$2'i sc)i&be >datoria intern$?, contra pierderii a EEP din totalul teritoriilor lor r$&ase !n stare de s$lb$ticie% 2;E:;<2

E% Do& u&ple vidul interior al acestui tineret, ini#iindu21, !nc$ de la cele &ai "ragede v.rste, !n universul co&puterelor% Do& "olosi, !n acest scop, siste&ul de !nv$#$&.nt% Un sclav !n slu*ba altui sclav, care va "i controlat de noi% ;% Pe un alt plan, vo& stabili ,,Liberul sc)i&b Interna#ional? ca pe o prioritate absolut$ pentru supravie#uirea na#iunilor2state% Aceast$ nou$ concep#ie econo&ic$ ne va a*uta s$ acceler$& declinul >na#ionali'tilor? din toate na#iunile1 s$2i i+ol$& !n "ac#iuni diverse 'i, la &o&entul dorit, s$2i instig$& cu s$lb$ticie unii !&potriva celorlal#i, !n r$+boaiele intestine care vor "inali+a ruinarea acestor na#iuni% H% Pentru a ne asigura cu orice pre# de reu'ita unei ase&enea !ntreprinderi, s$ "ace& ast"el !nc.t agen#ii no'tri in"iltra#i de*a !n (inisterele de A"aceri Interguverna&entale 'i de 0&igr$ri ale na#iunilor2state s$ procede+e la &odi"icarea !n pro"un+i&e a legilor acestor &inistere% (odi"ic$rile respective se vor orienta !n esen#$ spre a desc)ide por#ile #$rilor occidentale spre o e&igra#ie din ce !n ce &ai &asiv$ !n interiorul grani#elor lor o e&igra#ie pe care noi o vo& "i provocat !n prealabil, av.nd gri*$ s$ declan'$& pe ici pe colo, noi con"licte locale% Prin ca&panii de pres$ bine orc)estrate asupra opiniei publice din na#iunile2state vi+ate, vo& provoca !n acestea un a"luA i&portant de re"ugia#i care va avea e"ectul de a le destabili+a econo&ia intern$ 'i a a&pli"ica tensiunile rasiale din interiorul teritoriului% Do& avea gri*$ s$ "ace& ast"el !nc.t organi+a#iile eAtre&iste str$ine s$ "ac$ parte din aceste torente de e&igran#i ceea ce ne va "acilita destabili+area politic$, econo&ic$ 'i social$ a na#iunilor luate !n coli&ator% <% Do& organi+a acest >liber sc)i&b? care, !n realitate, nu&ai liber nu este, !ntruc.t e controlat de*a de noi, p.n$ !n v.r"ul ierar)iei econo&ice, !n >Trei Co&isii Laterale?6 7cea a Asiei, cea a A&ericii, cea a 0uropei8% 0l ne va a*uta s$ se&$n$& discordia !n interiorul na#iunilor2state, prin escaladarea 'o&a*ului asociat cu restructur$rile &ultina#ionalelor noastre% I% Do& trans"era !ncet dar sigur &ultina#ionalele noastre !n #$ri noi, cucerite de ideea ,,econo&iei de pia#$?, ca #$rile din 0stul 0uropei, Busia 'i C)ina, de eAe&plu% Pentru &o&ent, nu ne va interesa dac$ popula#ia lor repre+int$ sau nu un vast re+ervor de noi consu&atori% Ceea ce ne interesea+$ este s$ ave& acces, !n pri&ul r.nd, la o (.n$ de Lucru Sclavagist$ 4 ie"tin$ 'i nesindicali+at$ 4 pe care ne2o o"er$ aceste #$ri 'i cele din Lu&ea a Treia% e alt"el, guvernele lor nu au "ost instalate c)iar de noi !n'ine3 ,u "ac apel la a*utorul eAtern 'i la !&pru&uturile de la >-ondul (onetar Interna#ional? 'i de la >/anca (ondial$?, care ne apar#in nou$3 J% Aceste trans"eruri ne o"er$ &ai &ulte avanta*e% Contribuie la &en#inerea acestor noi popula#ii !n ilu+ia unei ,,eliber$ri econo&ice? 'i a unei >libert$#i politice?, c.nd !n realitate le vo& do&ina noi !n'ine, prin po"ta de c.'tig 'i ad.ncirea !n datorii pe care nu le vor putea ac)ita niciodat$% 9n ceea ce prive'te popula#iile occidentale, ele vor "i &en#inute !n visul >bun$st$rii econo&ice?, c$ci produsele i&portate din aceste #$ri nu vor su"eri nici o &$rire a pre#urilor% i&potriv$, "$r$ ca ele s$2'i dea sea&a de la !nceput, din ce !n ce &ai &ulte industrii vor "i obligate s$2'i !nc)id$ por#ile, din cau+a trans"erurilor pe care noi le vo& "i e"ectuat !n a"ara #$rilor occidentale% Aceste !nc)ideri vor duce la escaladarea 'o&a*ului 'i vor provoca pierderi i&portante de venituri pentru na#iunile2state% L% 9n acest "el, vo& pune pe picioare o >0cono&ie =lobal$? la scar$ &ondial$, care va sc$pa total de sub controlul na#iunilor2state% Aceast$ nou$ econo&ie va "i &ai presus de toate1 nici o presiune politic$ sau sindical$ nu va avea vreo putere asupra ei% 9'i va dicta propriile >politici &ondiale? 'i va obliga ini#ierea unei reorgani+$ri politice, dar !n con"or&itate cu priorit$#ile noastre la scar$ &ondial$% 10% Prin aceast$ W,econo&ie independent$XXW neav.nd alte legi dec.t legile noastre, vo& stabili o >cultur$ a &asei &ondiale?% Prin controlul interna#ional asupra televi+iunii 'i a (ass2&edia !n general, vo& institui o W,nou$ cultur$?, !ns$ nivelat$, uni"or&, pentru to#i, "$r$ a ne sc$pa nici una dintre >crea#iile? viitoare% Arti'tii viitorului vor "i pl$&$di#i dup$ c)ipul 'i ase&$narea noastr$, alt&interi nu vor putea s$ supravie#uiasc$% Prin ur&are, se va "i ter&inat cu vre&urile !n care ,,crea#iile culturale puneau per&anent !n pericol proiectele noastre &ondialiste a'a cu& s2a !nt.&plat de at.tea ori !n trecut% 11% Prin inter&ediul aceleia'i econo&ii, ne va "i ast"el posibil s$ ne "olosi& de "or#ele &ilitare ale na#iunilor2state cu& ar "i acelea ale Statelor Unite !n scopuri u&anitare, !n realitate, aceste W"or#e ne vor servi spre a supune voin#ei noastre #$rile recalcitrante% Ast"el, #$rile din Lu&ea a Treia 'i altele ase&enea lor nu vor putea "i !n &$sur$ s$ scape voin#ei noastre de a ne servi de popula#ia lor ca de o &.n$ de lucru !n sclavie% 12% Pentru a controla pia#a &ondial$, va trebui s$ deturn$& productivitatea de la principalul s$u scop 0liberarea o&ului de duritatea (uncii% O vo& orienta spre o !ntoarcere !&potriva o&ului, aservindu21 pe acesta din ur&$ siste&ului nostru econo&ic, ast"el nu va &ai avea !ncotro dec.t s$ devin$ sclavul nostru, 2;;:;<2

sau c)iar un viitor delincvent% 1E% Toate aceste trans"eruri ale (ultina#ionalelor noastre !n str$in$tate 'i reorgani+area &ondial$ a econo&iei vor avea scopul, printre altele, s$ escalade+e 'o&a*ul !n #$rile occidentale% Aceast$ situa#ie va "i cu at.t &ai reali+abil$, cu c.t, din start, vo& "i privilegiat i&porturile &asive de produse de ba+$ !n interiorul na#iunilor2state 'i, din aceea'i lovitur$, vo& "i supra!nc$rcat aceste state prin "olosirea eAagerat$ a popula#iei lor pentru produc#ia de servicii pe care nu le vor putea pl$ti% Aceste condi#ii eAtre&e vor !n&ul#i la nivel de &ilioane &asele de persoane asistate social de tot "elul, ale anal"abe#ilor 'i ale celor "$r$ ad$post% 1;% Prin pierderea a &ilioane de locuri de &unc$ !n sectorul pri&ar, 'i c)iar prin eva+iuni "iscale deg)i+ate !n capitaluri eAterne !n a"ara na#iunilor2state, ne va "i ast"el posibil s$ pune& !n pericol de &oarte ar&onia social$% prin spectrul r$+boiului civil% 1H% Aceste &anipul$ri interna#ionale de guverne 'i popula#ii ale na#iunilor2state ne vor "urni+a preteAtul de a ne utili+a -%(%I%2ul pentru a deter&ina guvernele occidentale s$ pun$ !n aplicare >bugete de austeritateXXW sub ca&u"alu1 reducerii ilu+orii a >datoriei na#ionale?, al conserv$rii ipotetice a >cotei de credit interna#io2 nal? 'i al i&posibilei conserv$ri a >lini'tii sociale?% 1<% Prin aceste &$suri >bugetare de urgen#$XX, vo& "ractura ast"el "inan#area ,a#iunilor2state pentru toate >&ega2proiectele? lor care repre+int$ o a&enin#are direct$ la adresa controlului nostru &ondial asupra econo&iei% 1I% e alt"el, toate aceste &$suri de austeritate ne vor per&ite s$ "r.nge& voin#a na#ional$ a structurilor &oderne !n do&eniul 0nergiei, al Agriculturii, al Transporturilor 'i al Te)nologiilor noi% 1J% Acelea'i &$suri ne vor o"eri oca+ia &ult visat$ de a ne instaura >Ideologia Co&peti#iei 0cono&ice?% Aceasta se va traduce, !n interiorul na#iunilor2state, prin reducerea voluntar$ a salariilor 'i de&isiile voluntare cu >Be&iterea de &edalii pentru serviciile prestate?, ceea ce ne va desc)ide peste tot por#ile pentru instaurarea Wte)nologiei de control?% 9n aceast$ perspectiv$, to#i de&isionarii respectivi vor "i !nlocui#i cu ,,co&putere? a"late !n slu*ba noastr$% 1L% Aceste trans"or&$ri sociale ne vor a*uta s$ &odi"ic$& !n pro"un+i&e &.na de lucru >poli#ist$ 'i &ilitar$? a na#iunilor2state% Sub preteAtul necesit$#ilor de &o&ent 'i "$r$ a tre+i b$nuieli, ne vo& debarasa odat$ pentru totdeauna de to#i indivi+ii care au o >Con'tiin#$ Iudeo2Cre'tin$?% Aceast$ >Bestructurare a corpului poli#ienesc 'i &ilitar? ne va per&ite s$ eli&in$&, "$r$ contesta#ii, personalul !&b$tr.nit, precu& 'i toate ele&entele care nu vor ve)icula principiile noastre &ondialiste% Acestea vor "i !nlocuite cu recru#i, tineri lipsi#i de >con'tiin#$ 'i &oral$? 'i de*a co&plet antrena#i, cu vederi "avorabile "a#$ de "olosirea "$r$ scrupule a >te)nologiei re#elelor electronice? pe care o vo& "i instaurat% 20% 9n acela'i ti&p 'i tot sub preteAtul >reducerilor bugetareXX, vo& veg)ea asupra trans"erului ba+elor &ilitare ale na#iunilor2state spre Organi+a#ia ,a#iunilor Unite% 21% 9n aceast$ perspectiv$, vo& ac#iona pentru reorgani+area (andatului Interna#ional al ,a#iunilor Unite?% e la statutul de ,,-or#$ de Pace? "$r$ nici o putere de deci+ie, o vo& deter&ina s$ devin$ o >-or#$ de Interven#ie? !n care se vor contopi, !ntr2o o&ogenitate deplin$, "or#ele &ilitare ale ,a#iunilor Unite% Acest lucru ne va per&ite s$ e"ectu$&, "$r$ lupt$, de&ilitari+area tuturor acestor state, ast"el !nc.t nici unul dintre ele !n viitor, s$ nu &ai "ie su"icient de puternic 'i independent pentru a ne pune !n discu#ie >Puterea (ondial$?% 22% Pentru a accelera acest proces de trans"er, vo& i&plica "or#a actual$ a ,a#iunilor Unite !n con"licte i&posibil de re+olvat% 9n aceast$ &anier$ 'i "olosindu2ne de &ass2&edia controlate de noi, le vo& de&onstra popula#iilor neputin#a 'i inutilitatea acestei >-oile? !n "or&a sa actual$% Cu a*utorul "rustr$rii !&pinse p.n$ la paroAis& !n &o&entul potrivit popula#iile na#iunilor2state vor "i deter&inate s$ le cear$ instan#elor interna#ionale "or&area c.t &ai rapid$ a unei ase&enea >-or#e (ultina#ionale?, care s$ apere cu orice pre# >PaceaXX% 2E% Apari#ia viitoare a acestei voin#e &ondiale a unei >-or#e (ilitare (ultina#ionale? va &erge &.n$ !n &.n$ cu instaurarea, !n interiorul na#iunilor2state, a unei W-or#e de Interven#ie (ulti2Ourisdic#ional$?% Prin aceast$ co&bina#ie de >0"ecte Poli#iene'ti 'i (ilitare?, creat$ sub preteAtul a&pli"ic$rii instabilit$#ii politice 'i sociale cresc.nde din interiorul acestor state, care se n$ruiesc sub ap$sarea proble&elor econo&ice, vo& dob.ndi posibilitatea dea controla &ai bine popula#iile occidentale% Aici, utili+area "$r$ li&ite a identi"ic$rii 'i a "iltr$rii electronice ale indivi+ilor ne va asigura o supraveg)ere co&plet$ a tuturor popula#iilor vi+ate% 2;H:;<2

9n cursul cre'terii acceptate de c$tre to#i a acestor noi necesit$#i, va "i i&petuos necesar s$ de"initiv$& c.t &ai cur.nd controlul &ondial asupra ar&elor de "oc !n interiorul teritoriilor na#iunilor2state% 9n acest scop, vo& accelera >Planul Al"a?, pus !n aplicare pe parcursul anilor 1L<0 de c$tre anu&i#i predecesori de2ai no'tri% Acest plan vi+a la origine, dou$ obiective care au r$&as valabile p.n$ !n +ilele noastre6 ,,Prin inventarea tr$g$torilor nebuni?, s$ se invente+e un cli&at de nesiguran#$ !n s.nul popula#ilor, pentru a deter&ina un control &ai strict asupra ar&elor de "oc% Actele de violent$ se vor orienta ast"el !nc.t responsabilitatea lor s$ 'ad$ !n sarcina eAtre&i'tilor religio'i sau a persoanelor a"iliate la organi+a#ii religioase de tendin#$ W,Tradi#ional$XX, sau &ai &ult, a celor care vor pretinde c$ !ntre#in co&unica#ii privilegiate cu u&ne+eu% Ast$+i, pentru a accelera acest ,,Control al Ar&elor de -ocXX, vo& putea !ntrebuin#a ,W ec$derea Condi#iilor 0cono&ice? din na#iunile2state, care va antrena dup$ sine o destabili+are co&plet$ a Socialului 4 deci escaladarea violen#ei% ,u &ai este necesar s$ v$ a&intesc, nici s$ v$ de&onstre+, "ra#ilor, "unda&entele acestui >Control? asupra ar&elor de "oc% -$r$ el, ne2ar deveni aproape i&posibil s$ !ngenunc)e& popula#iile din statele vi+ate% A&inti#i2v$ cu c.t succes au putut controla predecesorii no'tri =er&ania anilor 1LE0, cu a*utorul noilor , Wlegi? puse !n aplicare !n acea epoc$ 4 legi, de alt"el, pe care se ba+ea+$ Legile actuale ale na#iunilor2state pentru acela'i control% 2;% Ulti&ele >etape? se raportea+$ la ,W-a+a O&ega? !nceput$ cu eAperien#ele e"ectuate la !nceputul anilor 1LI0% 0le cuprind punerea !n aplicare, la scar$ &ondial$, a ,War&elor electro&agneticeXX% >Sc)i&b$rile cli&aterice? vor antrena distrugerea recoltelor 'i, !n aceste condi#ii, co&pro&iterea terenurilor agricole denaturarea, prin &i*loace arti"iciale, a produselor ali&entare de consu& curent, intoAicarea naturii printr2o eAploatare eAagerat$ 'i lipsit$ de discern$&.nt 'i utili+area &asiv$ a produselor c)i&ice !n agricultur$, toate acestea -ra#ilor, vor duce la ruinarea sigur$ a industriilor ali&entare din ,a#iunile2State% Diitorul W,control asupra popula#iilor? din aceste State trece obligatoriu prin controlul absolut, de c$tre noi, asupra produc#iei ali&entare 1a scar$ &ondial$ 'i prin acapararea controlului asupra principalelor W,Bute ali&entare? ale planetei% Pentru a reali+a aceste de+iderate, este necesar s$ se !ntrebuin#e+e ,,electro&agneticulXX printre altele, spre a destabili+a cli&a celor &ai productive state pe plan agricol% 9n privin#a intoAic$rii naturii, ea va cu at.t &ai accelerat$, cu c.t escaladarea ratei de&ogra"ice o va "or#a "$r$ restric#ii% 2H% Utili+area electro&agneticului pentru provocarea >cutre&urelor de p$&.nt? !n cele &ai i&portante regiuni industriale din na#iunile2state va contribui la accelerarea ,Wpr$bu'irii econo&ice? a celor &ai a&enin#$toare state la adresa noastr$, a&pli"ic.nd de ase&enea obliga#ia de a institui ,oua Ordine (ondial$ i&pus$ de noi% 2<% Cine va putea s$ ne b$nuiasc$3 Cine va putea s$ aib$ vreo suspiciune cu privire la &i*loacele "olosite3 Aceia care vor !ndr$+ni s$ se ridice !&potriva noastr$, di"u+.nd in"or&a#ii privitoare la eAistenta 'i la con#inutul >conspira#iei? noastre, vor deveni suspec#i !n oc)ii autorit$#ilor 'i ai popula#iilor din na#iunile lor% =ra#ie de+in"or&$rii, &inciunii, ipocri+iei 'i individualis&ului pe care le vo& "i creat !n s.nul popula#iilor na#iunilor2state, o&ul va "i devenit un du'&an al o&ului% Ast"el, ace'ti >indivi+i independen#i?, care sunt cu at.t &ai periculo'i pentru noi toc&ai din cau+a >libert$#iiXX lor, vor "i considera#i de ceilal#i ca "iind ina&ici, nu eliberatori% Sclavia copiilor, *e"uirea bog$#iilor din Lu&ea a Treia, 'o&a*ul, propaganda pentru libertatea drogurilor, abruti+area tineretului na#iunilor, ideologia >respectului "a#$ de libert$#ile IndividualeXX di"u+at$ !n s.nul /isericilor iudeo2cre'tine 'i !n interioru1 na#iunilor2state, obscurantis&ul considerat ca ba+$ a &.ndriei, con"lictele interetnice 'i ulti&a noastr$ reali+are, >restric#iile bugetare?, toate aceste ne per&it !n s".r'it s$ asist$& la !&plinirea ancestral$ a >visului? nostru, instaurarea >,oii Ordini (ondialeXX% S-VB5ITUL ocu&entului organi+a#iei <% <% <%, datat !n ulti&a parte a lunii iunie

2;<:;<2