LUCEAFARUL

Si din o linda luminis !e trupu-i se revarsa, !e oc)ii mari, batnd nc)isi !e fata ei ntoarsa.

A fost odata ca-n povesti A fost ca niciodata, Din rude mari mparatesti, O prea frumoasa fata.

Si era una la parinti Si mndra-n toate cele, Cum e Fecioara ntre sfinti Si luna ntre stele.

Ea l privea cu un surs, El tremura-n o linda, Caci o urma adnc n vis De suflet sa se prinda.

Din umbra falnicelor bolti Ea pasul si-l ndreapta Ln a fereastra, unde-n colt Luceafarul asteapta.

*ar ea vorbind cu el n somn, Oftnd din reu suspina+ O, dulce-al noptii mele Domn, De ce nu vii tu, &ina-

!rivea n "are cum pe mari #asare si straluce, !e miscatoarele carari Corabii ne re duce,

Cobori n .os, luceafar blnd, Alunecnd pe-o ra"a, !atrunde-n casa si n nd Si viata-mi luminea"a-

$l vede a"i, l vede mni, Astfel dorinta-i ata% El iar, privind de saptamni, $i cade dra a fata.

El asculta tremurator, Se aprindea mai tare Si s-arunca ful erator, Se cufunda n mare%

Cum ea pe coate-si ra"ima &isnd ale ei tmple, De dorul lui si inima Si sufletu-i se mple.

Si apa unde-au fost ca"ut $n cercuri se roteste, Si din adnc necunoscut /n mndru tnar creste.

Si ct de viu s-aprinde el $n orisicare sara, Spre umbra ne rului castel Cnd ea o sa-i apara.

/sor el trece ca pe pra !e mar inea ferestei Si tine-n mna un toia $ncununat cu trestii.

'
Si pas cu pas pe urma ei Aluneca-n odaie, (esnd cu recile-i scntei

!area un tnar voievod Cu par de aur moale, /n vnat iul i se-nc)eie nod !e umerele oale.

O mrea.a de vapaie.

*ar umbra fetei strave"ii E alba ca de ceara /n mort frumos cu oc)ii vii Ce scnteie-n afara.

Si cnd n pat se-ntinde drept Copila sa se culce, *-atin e mnile pe piept, *-nc)ide eana dulce%