Universitatea Spiru Haret Facultatea de Finane i Bnci Bucureti

SUBIECTE PROPUSE PENTRU EXAMENUL DE LICEN SESIUNEA FEBRUARIE 2014 Modulul: Gestiunea i analiza financiar a ntreprinderii

A: Gestiunea financiar a ntreprinderii (Finanele ntreprinderii)

Alegei varianta (ele) corect(e):
1. Responsabilitatea deciziilor privind modalitatea de finantare a activelor unei intreprinderi apartine: a. compartimentului financiar contabil; b. directorului tehnic; c. managementului societatii; d. actionarilor sau asociatilor; e. conducerii sindicatului salariatilor din intreprindere. 2. Intr-o intreprindere, rolul finantelor se manifesta, in principal, la nivelul: a. consumului resurselor banesti; b. repartitiei resurselor de care dispune intreprinderea; c. productiei de bunuri si servicii; d. circulatiei resurselor la nivelul intreprinderii; e. managementului financiar-contabil. 3. Activele financiare sunt necesare pentru: a. procurarea activelor reale si angajarea capitalului uman; b. producerea de bunuri si servicii; c. vanzarea de bunuri si servicii; d. plata salariilor si a furnizorilor de materii prime si materiale; e. procurarea de resurse materiale necesare desfasurarii activitatii. 4. Universul firmei este format din cel: a. social; b. social si economic; c. economic, financiar, social si statul; d. financiar; e. statul. 5. Decizia de finantare: a. sta la baza alegerii intre sursele proprii de capital si cele imprumutate; b. se ia de catre contabilul sef; c. are drept scop finantarea ciclului de exploatare; d. este luata de catre administratorul firmei;

e. se face in orice moment al exploatarii. 6. Situatia neta negativa apare atunci cand: a. capitalurile proprii sunt mai mari decat capitalurile imprumutate; b. capitalurile imprumutate sunt mai mari decat capitalurile proprii; c. capitalurile proprii sunt mai mici decat zero; d. capitalurile proprii sunt mai mari decat imobilizarile ; e. activul este mai mic decat pasivul. 7. Functia de finantare se refera la: a. volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor proprii; b. volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor imprumutate; c. volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor proprii si imprumutate; d. modificarile din cadrul capitalurilor proprii si activelor pe termen lung; e. volumul si structura activelor circulante si de trezorerie. 8. Valoarea adaugata se calculeaza astfel: a. productia exercitiului consumul de la terti impozitul pe profit; b. productia stocata + productia imobilizata + marja (adaosul) comercial (a); c. productia exercitiului marja comerciala + consumul de la terti; d. EBE + alte venituri din exploatare alte cheltuieli de exploatare; e. productia stocata + productia vanduta + productia imobilizata + adaosul comercial consumul de la terti. 9. Leasing-ul reprezinta: a. adaptare a pietei de capital la capacitatea limitata de finantare a investitiilor b. forma moderna de decontare a investitiilor c. modalitate de diminuare a fiscalitatii d. vanzare-cumparare in cote procentuale a imobilizarilor e. sporire a capacitatii de autofinantare 10. Deciziile privind folosirea leasing-ului pentru cresterea investitiilor unei intreprinderi apartin: a. contabilului sef; b. directorului economic; c. sindicatului salariatilor din intreprindere; d. investitorilor directi; e. managementului societatii. 11. Deciziile de investitii, finantare si repartizare a profitului la nivelul intreprinderii au la baza metodele si tehnicile de executie oferite de: a. analiza economico-financiara; b. evaluarea intreprinderii; c. gestiunea financiara; d. managementul informational; e. bugetarea activitatii economice a intreprinderii. 12. Finantele sunt: a. relatii economice in general;

b. c. d. e.

relatii economice in expresie baneasca; relatii de productie si monetare; fondurile banesti; capitalurile intreprinderii.

13. Excedentul brut al exploatarii (EBE) este un indicator care exprima: a. acumularea bruta din activitatea de exploatare (inclusiv amortizarile si provizioanele); b. acumularea neta de amortizari si provizioane din activitatea de exploatare; c. capacitatea de autofinantare a intreprinderii; d. profitul din exploatare; e. profitul din exploatare inainte de dobanzi si impozit. 14. Determinarea profitului se realizeaza ca: a. suma a incasarilor; b. suma de valoare adaugata; c. diferenta dintre venituri si cheltuieli; d. cifra de afaceri TVA; e. suma a tuturor veniturilor. 15. Amortizarea este: a. inlocuirea activelor imobilizate; b. innoirea instalatiilor; c. un proces financiar de recuperare treptata a valorii activelor imobilizate; d. cesionarea activelor imobilizate; e. casarea activelor corporale. 16.Pe baza informatiilor de mai jos determinati valoarea fondului de rulment: active imobilizate 2.000 u.m., stocuri 1.400 u.m., creante 600 u.m., disponibilitati banesti 1.000 u.m., capital social 1.500 u.m., datorii pe termen lung 1.430 u.m., datorii furnizori 1.000 u.m., datorii salariati 370 u.m., credite de trezorerie 700 u.m. a. 500 u.m. b. 630 u.m. c. 570 u.m. d. 930 u.m. e. 300 u.m. 17. Intreprinderea nu inregistreaza un venit intr-una din urmatoarele situatii a. vanzarea de produse finite cu incasare peste 60 zile; b. vanzarea de marfuri cu incasare imediata; c. vanzarea produselor cu incasare peste 30 zile; d. aportul actionarilor la cresterea capitalului social (in numerar); e. incasarea unei creante la scadenta (30 de zile de la vanzarea produselor finite). 18 Pentru exercitiul incheiat dispuneti de urmatoarele informatii: active circulante 18.000 u.m.; datorii din exploatare 12.000 u.m.; cifra de afaceri 27.000 u.m.. Pentru anul urmator se estimeaza o crestere a cifrei de afaceri cu 20%, uniform repartizata pe trimestre. Activele circulante nete pentru anul urmator vor avea urmatorul nivel: a. 1.230 u.m.; b. 7.200 u.m.;

c. 24.300 u.m.; d. 7.111,11 u.m.; e. 145.800 u.m. 19. Cand nevoia de fond de rulment este constanta, cash-flow-ul este egal cu: a. rezultatul exercitiului; b. fondul de rulment si amortizarile cumulate; c. trezoreria neta; d. variatia activelor circulante (inclusiv cele de trezorerie); e. profiturile nete reinvestite si amortizarile cumulate. 20. Stiind ca rata marjei nete este 8%, rata de structura a capitalurilor 2,379 si rata rentabilitatii financiare 24%, rata de rotatie a capitalurilor este: a. 1,5; b. 1,24; c. 3,6; d. 1,26; e. 8,07. 21. In conditiile unei rate nominale a rentabilitatii economice de 190% si a unei rate a inflatiei de 150%, rata reala a rentabilitatii economice este: a. 18 % b. 16 % c. 17 % d. 16,6 % e. 19 % 22. Pe baza informatiilor de mai jos determinati valoarea necesarului de fond de rulment: active imobilizate 2.000 u.m., stocuri 1.400 u.m., creante 600 u.m., disponibilitati banesti 1.000 u.m., capital social 1.500 u.m., datorii pe termen lung 1.430 u.m., datorii furnizori 1.000 u.m., datorii salariati 370 u.m., credite de trezorerie 700 u.m. a. 500 u.m. b. 630 u.m. c. 570 u.m. d. 930 u.m. e. 300 u.m. 23 Activele circulante sunt: a. materiile prime; b. materialele auxiliare; c. apa, energia si gazul metan; d. stocurile de produse finite; e. stocurile, creantele, disponibilitatile si plasamentele. 24. Fondul de rulment se calculeaza: a. capitalul permanent active imobilizate sau active circulante resurse de

trezorerie;
b. Active pasiv;

c. active imobilizate active circulante; d. capital permanent capital propriu; e. datorii creante. 25.Rata profitului se calculeaza ca: a. raportul dintre profitul net si cifra de afaceri; b. diferenta dintre venituri si cheltuieli; c. suma de valoare adaugata; d. diferenta dintre costuri fixe si variabile; e. suma a incasarilor. 26. Ciclul de exploatare are ca obiectiv: a. sporirea stocului de materii prime; b. producerea de bunuri si servicii; c. cresterea cifrei de afaceri; d. cresterea stocului de produse finite; e. cresterea cifrei de productie. 27. Valoarea adaugata: a. se realizeaza in sfera productiei de bunuri si servicii; b. este mai mica decat profitul; c. include si veniturile financiare; d. nu este relevanta pentru firme mici; e. este mai mica decat PIB. 28. Efectul de levier financiar pozitiv al intreprinderii se produce cand: a. rentabilitatea financiara este mai mare sau egala cu rentabilitatea economica; b. rentabilitatea comerciala este superioara ratei costului mediu ponderat al

capitalului;
c. rentabilitatea economica este superioara ratei costului capitalului imprumutat; d. rentabilitatea financiara este superioara ratei costului capitalului imprumutat; e. rentabilitatea financiara este superioara ratei costului mediu ponderat al capitalului. 29. Structura de finantare se stabileste ca raport intre: a. capitalurile permanente si capitalurile imprumutate; b. capitalul social si capitalurile imprumutate; c. capitalurile imprumutate si capitalurile proprii; d. capitalurile propriu si capitalul social; e. capitalul social si creditele pe termen mediu si lung. 30. Activele imobilizate mai sunt cunoscute sub denumirea de: a. resurse stabile; b. imobilizari financiare; c. utilizari durabile; d. mijloace circulante; e. elemente neamortizabile.

31. Fondul de rulment net reprezinta: a. excedentul de trezorerie destinat finantarii investitiilor; b. excedentul de capitaluri permanente destinat finantarii activelor circulante totale; c. diferenta de capitaluri permanente ramase dupa finantarea activelor imobilizate

destinata finantarii activelor circulante cu caracter de permanenta; d. excedentul de resurse stabile destinat finantarii nevoilor temporare de active circulante; e. diferenta neutilizata din plafonul de credite aprobat destinata finantarii nevoilor temporare de active circulante.
32.Capitalul real, dupa sursele de constituire prezinta urmatoarea structura: a. capital social, rezerve, rezultate, fonduri proprii, active imobilizate, active

circulante;
b. rezerve, rezultate, fonduri proprii, credite pe termen mediu si lung, active

imobilizate, active circulante;

c. fonduri proprii, capital social, credite si datorii pe termen scurt, credite pe termen

mediu si lung, rezerve, rezultate, ;

d. active imobilizate, active circulante;credite si datorii pe termen scurt, credite pe

termen mediu si lung, active imobilizate, active circulante;

e. active imobilizate, active circulante. 33. Capitalul real al intreprinderii isi gaseste reflectarea in: a. bilant; b. contul de profit si pierdere; c. bugetul activitatii generale; d. bugetul activitatii de trezorerie; e. bugetul activitatii de investitii. 34. Rezultatul curent al exercitiului cuprinde: a. rezultatul din exploatare si rezultatul financiar; b. numai rezultatul activitatii de exploatare (curente); c. rezultatul financiar si rezultatul extraordinar plus profitul net; d. rezultatul din exploatare, financiar si extraordinar minus valoarea adaugata; e. rezultatul al exercitiului curent exclusiv profituri nerepartizate din anii precedenti. 35. Trezoreria se stabileste ca: a. suma a nevoile de resurse antrenate de activitate si resursele avansate; b. suma intre nevoile de resurse antrenate de activitate si resursele avansate; c. diferenta intre resursele avansate si nevoile de resurse antrenate de activitate; d. suma intre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment; e. diferenta intre nevoia de fond de rulment global si fondul de rulment net global. 36.Echilibrul financiar este respectat atunci cand resursele stabile acopera: a. imobilizarile nete si nevoia de fond de rulment de exploatare; b. imobilizarile nete si fondul de rulment;

c. imobilizarile bute si nevoia de fond de rulment globala; d. imobilizarile brute si nevoia de fond de rulment de exploatare; e. imobilizarile brute si fondul de rulment. 37. Fluxul de numerar net, determinat in bugetul activitatii de trezorerie cuprinde: a. fluxul de numerar din activitatea de baza, activitatea auxiliara si anexa; b. fluxul de numerar din activitatea de exploatare, activitatea auxiliara si anexa; c. fluxul de numerar din activitatea totala (la intern si la export); d. fluxul de numerar din activitatea de exploatare, de investitii si financiara. e. diferenta intre incasarile si platile totale. 38. Fondul de rulment net, ca sursa de finantare a activelor circulante este egal cu: a. Capital propriu minus active imobilizate nete; b. Capitaluri permanente minus active imobilizate nete; c. Total pasiv minus active circulante nete; d. Total activ minus datorii financiare. 39. Nevoia de fond de rulment de exploatare se determina ca diferenta intre: a. pasivele de exploatare si activele de exploatare; b. activele de exploatare si pasivele de exploatare; c. pasivele stabile si activele stabile; d. pasivele de exploatare si pasivele stabile. 40.Sa se determine valoarea adaugata cunoscandu-se urmatoarele informatii: productia imobilizata 600 u.m., costul marfurilor vandute 1.200 u.m., productia vanduta 800 u.m., productia stocata 500 u.m., venituri din vanzarea marfurilor 2.000 u.m., cheltuieli cu personalul 700 u.m., cheltuieli cu materiile prime 200 u.m., cheltuieli cu energia electrica 400 u.m., venituri din dobanzi 350 u.m. a. 1.900 u.m. b. 800 u.m. c. 1.200 u.m. d. 1.400 u.m. e. 2.100 u.m.

41. Se cunosc urmatoarele informatii: capital social exercitiul N-1 160.000 u.m., capital social exercitiul N 140.000 u.m., imobilizari corporale (valoare bruta) exercitiul N-1 100.000 u.m., capacitatea de autofinantare exercitiul N 21.000 u.m., imobilizari corporale (valoare bruta) exercitiul N 115.000 u.m., profit net exercitiul N-1 18.000 u.m., din care 40% se distribuie sub forma de dividende, profit net exercitiul N 20.000 u.m., din care 60% se distribuie sub forma de dividende, credite bancare pe termen lung contractate in exercitiul N 50.000 u.m., credite bancare pe termen scurt contractate in exercitiul N 4.000 u.m. Stiind ca in cursul exercitiului N s-a vandut o imobilizare corporala la pretul de vanzare de 2.000 u.m., costul de achizitie fiind 8.000 u.m., amortizata in valoare de 7.000 u.m., in tabloul de finantare partea I, sa se determine utilizarile si resursele . a. 50.200 u.m. si 73.000 u.m.; b. 77.000 u.m. si 50.200 u.m.; c. 93.000 u.m. si 30.200 u.m.; d. 73.000 u.m. si 55.000 u.m.; e. 79.000 u.m. si 55.000 u.m..

42. Structura vanzarilor (inclusiv TVA) pentru ultimele 6 luni ale exercitiului N+1 se prevede a fi urmatoarea: iulie 1.800 u.m., august 2.000 u.m., septembrie 2.400 u.m., octombrie 3.200 u.m., noiembrie 3.600 u.m., decembrie 4.000 u.m. Incasarile din vanzarile lunare se realizeaza astfel: 40% in luna vanzarii, 50% dupa 30 zile de la data vanzarii, iar diferenta dupa 60 zile de la data vanzarii. Determinati Valoarea creantelor din bilantul exercitiului N+1 43. Pe baza informatiilor de mai jos stabiliti profitul net (PN) si rata marjei asupra cheltuielilor variabile (MCV%): cifra de afaceri 1.800 mil. u.m., cheltuieli fixe 125 mil. u.m., cheltuieli variabile 775 mil. u.m., cota de impozit pe profit 16%. 44. Structura achizitiilor (inclusiv TVA) pe ultimele 4 luni ale exercitiului N este urmatoarea: septembrie 300.000 u.m., octombrie 250.000 u.m., noiembrie 350.000 u.m., decembrie 150.000 u.m.. Creditul furnizori este de 60 zile. Sa se determine Valoarea datoriilor fata de furnizori la 31.12. N. 45. O societate comerciala doreste sa realizeze 12.000 bucati din produsul C, consumul specific fiind 0,7 tone, iar pretul de aprovizionare 3.000 u.m./tona. Intervalul dintre doua Cantitatea aprovizionata aprovizionari (tone) succesive (zile) 30 2.000 40 2.500 10 1.000 60 4.000 50 3.500 Pe baza informatiilor prezentate, determinati intervalul mediu de abatere si stocul de siguranta . 46. Previziunea vanzarilor (inclusiv TVA) la SC COM SA pentrul trimestrul I al exercitiului N+1 este urmatoarea: ianuarie 40.000 u.m., februarie 50.000 u.m., martie 60.000 u.m. Incasarile se realizeaza astfel: 40% in luna urmatoare vanzarii si 60% peste 60 de zile de la data vanzarii. Determinati valoarea incasarilor pe luna martie a exercitiului N+1. 47. Dispuneti de urmatoarele informatii: valoarea vanzarilor (inclusiv TVA) pentru semestrul I exercitiul N+1 = 120.000 u.m., uniform repartizata in cadrul semestrului, frecventa medie a incasarilor 30% in luna vanzarii, 35% in luna urmatoare vanzarii, 25% peste 60 zile de la data vanzarii si diferenta peste trei luni de la data vanzarii. Valoarea incasarilor (inclusiv TVA) pentru semestrul al II-lea exercitiul N a fost de 108.000 u.m., uniform repartizata in timp. Determinati Incasarile in lunile ianuarie si martie. 48 Dispuneti de urmatoarele informatii: capacitatea de autofinantare 8.300 u.m.; variatia stocurilor 1.300 u.m.; variatia creantelor clienti 2.400 u.m.; variatia creantelor diverse -200 u.m.; variatia datoriilor de exploatare 1.600 u.m.; variatia datoriilor in afara exploatarii 800 u.m.; trezoreria neta la sfarsitul exercitiului N-1 400 u.m.;

in cursul exercitiului N, s-a achizitionat un mijloc de transport in valoare de 16.000 u.m., s-au vandut titluri de participare in valoare de 1.000 u.m. si un utilaj la pret de vanzare de 3.000 u.m., cost de achizitie 10.000 u.m., amortizare inregistrata pana in momentul vanzarii 8.000 u.m.; tot in cursul exercitiului N, s-a primit o subventie de 1.000 u.m. pentru achizitionarea utilajului, s-au contractat credite bancare pe termen lung de 5.000 u.m. si pe termen scurt de 800 u.m., s-au rambursat rate scadente la credite pe termen lung de 900 u.m. si s-a majorat capitalul social cu 7.000 u.m.; profitul exercitiului N-1 a fost de 8.000 u.m., din care 6.000 u.m. se distribuie sub forma de dividende. Determinati Trezoreria neta la sfarsitul exercitiului N. 49. Stiind ca vanzarile aferente semestrului al II-lea (exclusiv TVA) vor fi de 180.000 u.m. uniform repartizate, vanzarile aferente semestrului I (exclusiv TVA) 150.000 u.m. uniform repartizate, creditul clienti 30 zile, cota TVA 24%. Determinati incasarile in lunile iulie si septembrie. 50. Necesarul anual de aprovizionat pentru materiale este de 81.000 tone, pretul unitar de aprovizionare este de 6.000 u.m.. Costul de depozitare este de 1,2 u.m. anual pentru o unitate de stoc, iar costul pregatirii unei comenzi este de 4.000 u.m.. Determinati Stocul optim si numarul de aprovizionari.

B: Analiza economico- financiar

Alegei varianta (ele) corect(e):
1. Pe baza relatiei: se determina: a. b. c. d. e. f. gradul de integrare pe verticala al fimei; rata de remunerare a statului pe seama valorii adaugate; rata de remunerare a personalului; ponderea datoriilor fiscale in datoriile totale; rata de remunerare a statului pe seama cifrei de afaceri; rata de structura a cheltuielilor cu dobanzile bancare;

2. Influenta cu semnul minus a modificarii structurii productiei exercitiului asupra valorii adaugate presupune: a. b. c. d. e. scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie (VA), mai mare decat media VA pe firma; cresterea ponderii sortimentelor cu o cota mai mare de valoare adaugata la 1 leu productie decat media pe firma ; scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mica decat media VA pe firma; cresterea valorii adaugate totale; scaderea valorii adaugate pe produse;

3. Daca indicele cifrei de afaceri este 110%, indicele productiei marfa 105% si indicele productiei exercitiului este 104%, atunci: a. b. c. d. e. 4. au crescut stocurile de produse finite si stocurile de productie neterminata; a scazut stocul de productie neterminata dar a crescut cel de produse finite; au scazut stocurile de produse finite si stocurile de productie in curs de executie; au crescut stocurile de productie neterminata; au crescut consumurile interne si stocurile de produse finite.

Rata rentabilitatii resurselor consumate s-a modificat de la 80 % in perioada de baza, la 52 % in perioada curenta, avand in vedere ca dinamica profitului aferent cifrei de afaceri: , atunci: a. rata rentabilitatii resurselor consumate a scazut, iar costurile totale aferente vanzarilor au crescut; b. rata rentabilitatii resurselor consumate a crescut, iar profitul aferent cifrei de afaceri a scazut; c. cheltuielile aferente cifrei de afaceri au crescut in acelasi ritm cu profitul aferent cifrei de afaceri; d. s-au redus cheltuielile aferente cifrei de afaceri si profitul aferent cifrei de afaceri; e. cheltuielile aferente cifrei de afaceri au crescut mai mult decat profitul aferent cifrei de afaceri;

5. Daca coeficientul de structura

si coeficientul de sortiment

, atunci:

a. programul de fabricatie a fost realizat la doua sortimente; b. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele in proportie de 100%; c. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele, dar in proportii diferite; d. programul de fabricatie nu a fost realizat si depasit la toate sortimentele in proportii egale; e. programul de fabricatie nu a fost realizat la nici un sortiment, dar n aceeasi proportie.

6. Daca ( - productia exercitiului, - valoarea adaugata) se reflecta: 1. o crestere a profitului aferent cifrei de afaceri ; 2. o scadere a ponderii consumurilor intermediare provenite de la terti in productia exercitiului; 3. o reducere a cheltuielilor materiale, financiare si umane; 4. o scadere a productivitatii muncii; 5. o crestere a cheltuielilor materiale, financiare si umane. Alegeti varianta:

>

7. Relatia: profitului aferent cifrei de afaceri atunci cand avem: a. b. c. d. e. influenta influenta influenta influenta influenta modificarii modificarii modificarii modificarii modificarii

ne arata modificarea absoluta a

structurii volumului fizic al productiei; preturilor medii de vanzare; structurii productiei vandute pe produs; costurilor unitare; profitului mediu al cifrei de afaceri. ; Coeficientul mediu de structura ; atunci: ;

8. Daca coeficientul mediu de sortiment Indicele volumului productiei obtinute a. b. c. d.

programul de fabricatie a fost nerealizat atat pe sortimente, cat si pe structura; programul de fabricatie a fost realizat si depasit in aceeasi proportie; programul de fabricatie a fost realizat atat pe sortimente, cat si pe structura; programul de fabricatie a fost neindeplinit pe total si pe fiecare sortiment, in aceeasi proportie; e. programul de fabricatie a fost depasit in proportii diferite pe sortimente, Raportul dintre vanzarile proprii (cifra de afaceri) ale firmei analizate si vanzarile totale pe nivelul de piata al firmei, foloseste la determinarea: a. b. c. d. e. cota de piata relativa; cota de piata a principalului concurent; cota de piata servita; cota de piata globala; dinamica cotei de piata absolute;

9.

10. Daca ICA = 104 % ; IN = 105 %; IPf= 103 % ; IZ = 95 %, atunci: a. a crescut productivitatea muncii, s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; b. a scazut productivitatea muncii, a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe si s-a redus stocul de produse finite; c. a scazut productivitatea muncii, eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; d. a crescut cifra de afaceri, productivitatea muncii, s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe; e. a crescut cifra de afaceri, numarul mediu de salariati, productivitatea muncii. 11. Tipurile de analiza care se refera la criteriile de studiere a fenomenelor: a. cantitativa; calitativa; previzionala; b. financiara; economica; tehnico - economica; economico - financiara; c. statica ; dinamica; relativa, d. micro-economica; macro -economica; mondo-economica; e. financiara; tehnico - economica; economico - financiara;

12. Raportul dintre doua posturi sau grupe de posturi din bilant cu valoare informationala mai mare decat valorile luate separat si care permite o comparabilitate in timp si spatiu este : a. tablou b. matrice c. rata d. structura e. gestiune 13. Raportul dintre valoarea medie a mijloacele fixe si valoarea medie a nr. de salariati exprima: a. productivitatea medie anuala a muncii; b. eficienta folosirii materiilor prime in cadrul firmei; c. ponderea mijloacelor fixe productive in totalul mijloacelor fixe; d. gradul de inzestrare tehnica a firmei; e. randamentul activelor fixe productive.

14.Notam: CA = cifra de afaceri; N = numarul mediu de salariati; = profitul mediu la 1 leu cifra de afaceri; -indicele rentabilitatii resurselor consumate; Daca a. b. c. d. e. si inseamna ca:

s-a redus numarul de personal si au crescut productivitatea si profitul brut; s-au redus numarul de personal, productivitatea si costurile; au crescut numarul de personal, productivitatea si costurile; a crescut cifra de afaceri si s-au redus numarul de personal si productivitatea ; a scazut productivitatea si au crescut costurile;

15. Daca stim ca: - numarul total de tipuri de produse din nomenclatorul de fabricatie = 10; - coeficientul mediu de sortiment =0,8; - coeficientul de nomenclator = 0,7; - indicele volumului productiei obtinute = 80%; atunci determinati: 1. numarul de tipuri de produse la care programul de fabricatie nu s-a realizat; 2. nerealizarile valorice totale procentuale fata de valoarea programata a productiei pe total firma; a. b. c. d. e. 4 5 7 3 6 produse produse produse produse produse si si si si si 15% 20% 30% 20% 10% ; ; ; ; ;

16. Daca: - coeficientul mediu de sortiment =1; - coeficientul mediu de structura =0,9 ; - indicele volumului productiei 105 %; atunci: a. programul de productie a fost depasit in aceeasi proportie pe sortimente si pe total; b. programul de productie a fost depasit la unele sortimente si neindeplinit la altele, diferenta dintre suma depasirilor si suma nerealizarilor reprezinta 5 % din totalul productiei programate; c. programul de productie nu a fost indeplinit in aceeasi proportie pe sortimente si pe total; d. programul de productie a fost indeplinit si depasit la toate sortimentele in proportii diferite, valoarea totala a depasirilor fiind de 5 % din totalul productiei programate pe firma; e. programul de productie nu a fost realizat la unele sortimente , dar a fost depasit la alte sortimente; 17. Analiza factoriala a profitului aferent cifrei de afaceri cand influenteaza cifra de afaceri este: 1) 2) 3) 4) 5)

18. Coeficientul mediu de sortiment, calculat pentru o firma ce realizeaza 5 produse poate avea urmatoarele sensuri: a. b. c. d. e. = 1,4 arata depasirea volumului productiei la toate sortimentele; = 0 arata realizarea volumului productiei la cel putin trei sortimente; = 0,8 arata nerealizarea volumului productiei la cel putin un sortiment; = 1 arata realizarea si depasirea volumului productiei la toate sortimentele; = - 0,5 arata nerealizarea volumului productiei la toate sortimentele.

19. Daca IVex = 115 % (Vex venituri de exploatare) ICA = 108 % (CA cifra de afaceri); (cheltuieli aferente CA); Rc I = 97 % (Rc - rata rentabilitatii comerciale) atunci: a. a scazut ponderea productiei stocate si imobilizate in veniturile de exploatare si cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri ;

b. a scazut profitul aferent cifrei de afaceri si au crescut cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri; c. a crescut ponderea productiei stocate si imobilizate in veniturile de exploatare si rata rentabilitatii resurselor consumate; d. s-au redus cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri si rentabilitatea comerciala;

20. Pe baza urmatoarei relatii:

se determina influenta: a. b. c. d. e. costului asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri; structurii productiei vandute asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri; pretului de vanzare asupra rate de rentabilitate a resurselor consumate; structurii productiei vandute asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate; volumul fizic al productiei aferent profitului cifrei de afaceri.

21. Pe baza relatiei: se determina:

a. b. c. d. e.

influenta influenta influenta influenta influenta

costului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate ; cantitatii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate; structurii asupra ratei rentabilitatii comerciale; costului asupra ratei rentabilitatii comerciale; structurii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate.

22. Daca IN = 105 %; IPf = 115 %; ICA = 122 %; IF = 95 % nseamna ca: a. a crescut productivitatea muncii dar a scazut gradul de inzestrare tehnica al productiei ; b. a crescut gradul de inzestrare tehnica al productiei si eficienta utilizarii mijloacelor fixe; c. a crescut stocul de produse finite si gradul de valorificare al productiei marfa fabricate; d. a scazut productivitatea muncii si nr. mediu de salariati; e. a scazut gradul de valorificare al productiei marfa fabricate si eficienta folosirii mijloacelor fixe. 23. Indicele HERFINDHAL, calculat pentru o firma ce realizeaza cinci produse, poate avea urmatoarele semnificatii: a. H = 0 arata o repartitie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente; b. H = 0,25 arata un grad ridicat de concentrare pe un numar redus de produse in structura cifrei de afaceri;

c. H = 0,9 semnifica o concentrare pe un numar mare de elemente componente care participa in structura cifrei de afaceri; d. H = 1,6 arata un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri; e. H = 0,2 arata o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente; 24. Coeficientul de nomenclator, calculat pentru o firma care realizeaza 20 produse, poate avea urmatoarele valori si semnificatii: a. Kn = 0,75 semnifica realizarea volumului productiei la 15 sortimentele; b. Kn = 1,2 arata depasirea programului de fabricatie cu 20% la toate sortimentele; c. Kn = 0, 8 arata realizarea programului de fabricatie 16 sortimente; d. Kn = 0,6 arata realizarea programului de fabricatie la 12 sortimentele; e. Kn = 0 arata realizarea programului de fabricatie la toate sortimentele; f. Kn = 0,05 arata realizarea programului de fabricatie la cel putin un sortiment; Alegeti varianta corecta: 25. Pe baza indicatorilor: Nr. Natura Suma cheltuielilor Suma veniturilor crt activitatii Baza Curenta Baza Curenta 1. Exploatare 450 500 490 580 2. Financiara 25 22 35 22 3. Exceptionala 15 14 25 18 Total 490 536 550 620 Nota. Lucrati cu 4 zecimale pt. calculele intermediare (rotunjiti la a 4-a zecimala normal); Determinati influenta modificarii ratei de eficienta a cheltuielilor pe categorii de venituri asupra ratei medii de eficienta a cheltuielilor totale.

26. O firma are in productie in anul 2012, 4 produse. Dar pentru anul 2013 isi propune sa produca 5 produse si sa-si schimbe structura de fabricatie: ANUL STRUCTURA PRODUSELOR TOTAL A B C D E 2012 0,85 0,07 0,05 0,03 1 2013 0,55 0,20 0,10 0,08 0,07 1 NOTA. Lucrati cu 4 zecimale pentru calculele inexacte. Respectati ordinea cerintelor. Calculati coeficientul GINI-STRUCK(CG) si coeficientul HERFINDHAL(CH )pentru anul 2013. Indicatorii analizei asigurarii calitative cu personal: fortei de munca si -coeficientul mediu de calificare a

27.

-coeficientul mediu de complexitate a lucrarilor efectuate, arata:

a. b. c. d. e.

,existenta lucrarilor de categorii inferioare executate de lucratori cu calificare inferiora, ceea ce influienteaza pozitiv profitul firmei; ,exprima calificarea muncitorilor; neconcordanta dintre complexitatea lucrarilor si

, reprezinta lucrari de calitate superioara executate de lucratori cu calificare inferiora, ceea ce influienteaza negativ calitatea produselor si profitul; exprima efectuarea lucrarilor de categorii superioare executate de lucratori cu calificare superioara, ceea ce influienteaza negativ costurile firmei; exprima concordanta dintre lucrarile de calitate superioara executate de lucratori cu calificare superioara, ceea ce arata o folosire incompleta a fortei de munca.

28. Pe baza urmatorilor indicatori: Nr. Indicatori Simbol crt. 1. Cifra de afaceri n preturi de vanzare 2. Indicele mediu al preturilor de IP vanzare

Perioada analizata Baza Curenta 30.000 60.000 125%

Calculati cifra de afaceri recalculata n preturile de vanzare ale perioadei de baza.

29. Pe baza indicatorilor: Nr. Indicatori Simbol Perioada analizata crt. Prevazuta Realizata 1. Venituri de exploatare Vex 9.500 10.400 2. Cheltuieli de exploatare Cex 7.220 7.200 Nota. Lucrati cu 4 zecimale pt. calculele intermediare (rotunjiti la a 4-a zecimala normal) Determinati influenta veniturilor de exploatare asupra rezultatului exploatarii. 30. Pe baza indicatorilor: Nr. INDICATORI SIMBOL VALOARE (RON)lei crt. BAZ CURENT 1 Numrul mediu de salariati N 40 35 2 Productia marf fabricat Pf 19.800 20.790 3 Cifra de afaceri CA 15.444 17.520 Nota. Lucrati cu 4 zecimale pt. calculele intermediare (rotunjiti la a 4-a zecimala normal) Determinati influenta productivitatii anuale a muncii asupra cifrei de afaceri.

31. Nr. crt. 1 2 3

Pe baza indicatorilor: INDICATORI Nr. mediu de salariati Productia marfa fabricata Cifra de afaceri

SIMBOL N Pf CA

PERIOADA DE BAZA

PERIOADA CURENTA

40 19.800 16.830

30 21.900 20.148

Determinati influenta modificarii gradului de valorificare al productiei marfa fabricate asupra cifrei de afaceri. 32. Daca Nr. crt. 1 2 3 o firma este caracterizata prin urmatorii indicatori: - LEIINDICATORI SIMBOL PERIOADA DE PERIOADA BAZA CURENTA Consumurile intermediare M 40.000 50.000 Productia exercitiului Pex 140.000 165.000 Fond total de timp de Tmc 280.000 275.000 munca (ore) Nota. Lucrati cu 4 zecimale pt. calculele intermediare(rotunjiti la a 4-a zecimala normal) Determinati influenta modificarii Fondului total de timp de munca asupra valorii adaugate.

33. Coeficientul Gini-Struck, poate avea urmatoarele semnificatii: a. CG = 0,72 semnifica o structura a vanzarilor in care cateva produse detin ponderea cea mai mare in cifra de afaceri(CA), nefiind insa unicele produse ale firmei; b. CG = 0,12 semnifica ca in structura vanzarilor sunt cateva produse care detin o pondere mai ridicata n CA, dar firma mai are si alte produse care completeaza structura productiei; c. CG = -0,88 arata o repartizare concentrata a CA pe produse; d. CG = 1,5 arata un grad mare de concentrare a CA; e. CG = 0,99 semnifica o repartizare uniforma a CA pe produse. 34. Pe baza indicatorilor: Nr. INDICATORI crt. 1 Productia exercitiului 2 Consumurile intermediare

SIMBOL Pex M

PERIOADA DE BAZA 10.500 1.470

PERIOADA CURENTA 23.300 1. 600

Determinati Influenta modificarii productiei exercitiului asupra valorii adaugate. 35. Pe baza indicatorilor: Nr. INDICATORI crt. 1 Productia exercitiului

SIMBOL Pex

PERIOADA BAZA 3.800

DE PERIOADA CURENTA 4.500

Consumurile intermediare

950

585

Determinati Influenta modificarii valorii adaugate medii la 1 leu productie a exercitiului asupra valorii adaugate. 36. n analiza profitului aferent cifrei de afaceri, cunoastem urmtorii indicatori: Perioada analizat Nr. Indicatori Simbol crt Baza Curenta 1. Cifra de afaceri n preturi 13.650 9.200 de vanzare 2. Costuri aferente cifrei de 10.400 6600 afaceri 3. Indicele mediu al -125% IP preturilor de vanzare Nota. Lucrati cu 4 zecimale pt. calculele intermediare(rotunjiti la a 4-a zecimala normal) Determinati influenta modificarii volumului fizic al productiei asupra profitului aferent cifrei de afaceri . 37. Pe baza urmatorilor indicatori: Nr. Indicatori crt. 1. Cifra de afaceri 2. Cheltuieli cu amortizarea

Simbol CA A

Perioada analizat Baza Curenta 55.909 82.000 12.300 17.220

Determinati Influenta modificarii cifrei de afaceri asupra cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifra de afaceri. 38. Analizati productia fizic a firmei pe baza indicatorilor: Denumire produs A B C Valoarea productiei (lei) BAZA 3.000 3.400 4.300 CURENTA 4.500 2.380 4.085

Caracterizati realizarea programului de productie cu ajutorul indicilor individuali de ndeplinire a programelor de fabricatie pe sortimente produse si indicele de grup pe total

39. Indicele cheltuielilor aferente cifrei de afaceri

Indicele profitului aferent cifrei de afaceri Indicele rentabilitatii comerciale; , semnifica:

a. au crescut cifra de afaceri si cheltuielile la 1000 lei cifrei de afaceri (CA); b. au crescut CA si rata resurselor consumate; c. a crescut profitul aferent CA si au scazut cheltuielile la 1000 lei CA; d. a crescut CA si au scazut cheltuielile la 1000 lei CA; e. a crescut rata rentabilitatii comerciale si a scazut rata resurselor consumate; 40. Pe baza urmatorilor indicatori: Nr. Indicatori Simbol Valoare (RON) crt. Baza Curenta 1. Active totale AT 180.000 270.000 2. Capital propriu Kpr 80.000 92.000 3. Venituri totale VT 95.004 148.500 4. Profit net Prn 11.543 25.000 Nota. Lucrati cu 4 zecimale pentru calcule inexacte. Determinati Influenta vitezei de rotatie a activelor totale asupra rentabilitatii financiare . 41.

Se dau urmatoarele date: Indicatori SIMBOL VALOARE (RON) lei

Baza Curenta

1. Cifra de afaceri
2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 3.Volumul efectiv al productiei n:

78.000 62.400

100.000 75.000

preturile bazei
costurile bazei

90.000 67.500

Nota. Lucrati cu 4 zecimale pt. calculele intermediare (rotunjiti la a 4-a zecimala normal).

Determinati influenta structurii productiei vandute asupra: profitului aferent cifrei de afaceri; ratei rentabilitatii comerciale;

42. Pe baza indicatorilor: Nr. Indicatori crt 1 Venituri de exploatare Simbol Vex Valoare (RON) lei Baza Curenta 60.800 96.646

Cheltuieli de exploatare

Cex

48.640

72.000

3 Fond total de timp de munca (h) Tmc 190.000 210.100 Nota. Lucrati cu 4 zecimale pentru calcule inexacte (rotunjiti la a 4-a zecimala normal). Determinati influenta fondului total de munca si a productivitatii medii orare asupra rezultatului exploatarii. 43. Pe baza urmatorilor indicatori:

Nr. Indicatori Simbol crt 1 Cifra de afaceri CA 2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri: cheltuieli fixe Cf cheltuieli variabile Cv Nota. Lucrati cu 4 zecimale pentru calcule inexacte.

VALOARE (RON) 160.000 103.960 39.960 64.000

Determinati: momentul realizarii pragului de rentabilitate (T=365 zile); nivelul indicelui de siguranta al firmei (%):

44. Pe baza urmatorilor indicatori: Nr. Indicatori crt.

Simbol CA=

1 2 3

Cifra de afaceri n preturi de vanzare Suma cheltuielilor fixe

Valoare (RON) lei Baza Curenta 50.000 68.750 22.000 ---22.500 125 %

Indicele preturilor de vanzare % Nota. Lucrati cu 4 zecimale pentru calcule inexacte.

Determinati Influenta volumului fizic al productiei vandute si a preturilor medii de vanzare asupra cheltuielilor fixe la 1000 lei CA .
45. Pe baza urmatorilor indicatori: Nr. Indicatori crt 1 Cifra de afaceri 2 Suma cheltuielilor cu dobanzile 3 Capitalul permanent Simbol CA Sd Valoare (RON) lei Baza 152.000 1.520 47.500

Curenta 190.000 6.250 50.000

Profitul brut

30.400

57.000

Nota. Lucrati cu 4 zecimale pentru calcule inexacte. Determinati: - influienta modificarii cifrei de afaceri asupra cheltuielilor financiare la 1000 lei CA; - influenta cifrei de afaceri medie la 1 leu capital permanent asupra ratei rentabilitatii financiare a capitalului permanent.

46.

Pe baza indicatorilor: INDICATORI 1. Cifra de afaceri 2. Cheltuieli cu amortizarea 3. Cota medie de amortizare 4. Valoarea medie mijloacelor fixe anuala a

Simbol CA A

VALOARE (RON) lei Baza Curenta 65.000 80.000 2.445 1.480 12% 15% 18.000 17.000

Nota. Lucrati cu 4 zecimale pentru calcule inexacte. Respectati ordinea cerintelor. Determinati Influenta valorii medii anuale a mijloacelor fixe si a cotei medii de amortizare asupra cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifra de afaceri. 47. O firma care produce 2 articole si le desface in 2 zone diferite, se prezinta astfel: PIATA DE VANZARILE PROPRII VANZARILE TOTALE DESFACERE PERD.BAZA PERD.CURENTA PERD.BAZA PERD.CURENTA P1 155 310 1250 2370 P2 260 480 3100 4600 TOTAL 415 790 4350 6970

Nota. Lucrati cu 4 zecimale pentru calcule inexacte. Cu ajutorul analizei cotei de piata determinati marimea influentei vanzarilor totale si a cotei globale de piata asupra vanzarilor proprii ale firmei.
48. Pe baza urmatorilor indicatori: Nr. crt INDICATORI 1. Cheltuieli variabile 2. 3. 4. Cifra de afaceri n preturi de vanzare Indicele preturilor de vanzare Indicele costurilor (%) (%)

Simbol

Valoare (Ron) LEI Baza Curenta 6.800 8.450 8.700 10.500 125% 130%

Nota. Lucrati cu 4 zecimale pentru calcule inexacte. Respectati ordinea cerintelor.

Determinati influenta pretului mediu de vanzare asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifr de afaceri. 49.Pe baza indicatorilor: Nr. Indicatori crt 1. Venituri de exploatare 2. Cheltuieli de exploatare 3. Fond total de timp de munca (h) 4. Nr.mediu de muncitori

Simbol Vex Cex Tmc N

Perioada analizata Prevazuta Realizata 8.640 9.150 7.776 8.200 96.000 134.400 50 70

Nota. Lucrati cu 4 zecimale pentru calcule inexacte.

Determinati Influenta numarului mediu de muncitori asupra rezultatului exploatarii. 50. Se dau urmatoarele date: Indicatori VALOARE Baza Curenta 4.400 6.500 2.860 5.100

1. Cifra de afaceri 2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 3. Productia vndut n perioada curent n: preturile bazei 5.200 costurile bazei 2.600 Nota. Lucrati cu 4 zecimale pt. calculele intermediare (rotunjiti la a 4-a zecimala normal).

Determinati influenta preturilor medii de vanzare asupra: cheltuielilor la 1.000 lei cifr de afaceri ; cifrei de afaceri din cadrul rezultatului aferent cifrei de afaceri;