Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CM Martie-Aprilie 24pagini Candela Moldovei - QXD
CM Martie-Aprilie 24pagini Candela Moldovei - QXD
www.mmb.ro | 1
| editorial
justific ndu-{i gestul prin cuvintele: Casa Mea, cas\ de rug\ciune se va chema, iar voi o facei pe[ter\ de tlhari! (Mt. 21, 13). Nu-L intereseaz\ pe Hristos nimic din cele care preocup\ de obicei o cetate (`n sensul de comunitate). {i cu siguran]\ c\ erau multe probleme acolo, cum se reg\sesc `n oricare structur\ social\ de ieri sau de azi: nedreptate, corup]ie, s\r\cie etc. Singurul lucru asupra c\ruia se apleac\ spre a-l `ndrepta este acela de a reda l\ca[ului de cult de atunci statutul s\u firesc, de loc al `nt lnirii omului cu Dumnezeu. Toate celelalte aspecte care nu cadrau cu acest statut (cum ar fi comer]ul [i v nzoleala f\r\ rost) sunt taxate f\r\ echivoc de M ntuitorul. Ce avem de `nv\]at noi, cei de azi, din modul `n care Domnul a ac]ionat, pe p\m nt fiind? Mai `nt i s\ `n]elegem foarte clar c\ rolul celui chemat s\ `ndrume, s\ conduc\ suflete spre ~mp\r\]ia cerurilor, nu trebuie s\ fie alterat de nici un fel de responsabilitate de ordin politic. Fie c\ e preot, sau ierarh, sau c\lug\r, cel care [i-a asumat, `n Biseric\, cea mai `nalt\ misiune, aceea de a sluji lui Dumnezeu [i oamenilor, nu are ce c\uta `n func]ii de natur\ politic\. Apoi, este evident c\ M ntuitorul nu a dorit instaurarea unei `mp\r\]ii p\m nte[ti, nu a dorit s\ `nfiin]eze ceea ce ast\zi numim un stat teocratic. Teocraiile sub toate formele, orientale sau occidentale, au fost un act de tr\dare fa\ de cre[tinism, un act de tr\dare [i o minciun\, sortite deci ruinei, afirma filosoful rus Nicolai Berdiaev, `n volumul care i-a `ncununat opera, ~ncercare de metafizic\ eshatologic\. Intrarea triumfal\ (dar smerit\ chiar dac\ sun\ paradoxal) a Domnului `n Ierusalim e dovada c\ religia nu are doar o dimensiune personal\ sau microcomunitar\. Hristos nu a intrat discret, ca `ntr-o vizit\ privat\, `n cetatea sf nt\, ci a l\sat s\ se cunoasc\ momentul intr\rii Sale, ba chiar l-a
preg\tit cu aten]ie. {i din aceasta, [i din alte manifest\ri publice ale Domnului, suntem `ndrept\]i]i s\ credem [i noi, cre[tinii de azi, c\ avem datoria de a nu ne retrage totalmente `n spa]iul privat, ci de a c\uta s\ dob ndim, f\r\ a ne lipsi de smerenia cuvenit\, [i o anume expunere public\. Chiar dac\ statul nu poate [i nu trebuie s\ fie unul teocratic, el poate s\ reflecte, `n anumite componente ale sale, identitatea cre[tin\ a cet\]enilor s\i, mai ales c nd ace[tia constituie o majoritate cov r[itoare. Evit nd s\ ne topim `n structuri sociale str\ine de duhul Evangheliei, p\str nd distan]a cuvenit\, dar conlucr nd, at t c t nu contravine normelor credin]ei, cu institu]iile publice, cre[tinul este chemat s\ instaureze pe p\m nt adev\rata ~mp\r\]ie. Nu o `mp\r\]ie bazat\ pe legi mai mult sau mai pu]in perfectibile, ci una fondat\ pe Cuv ntul lui Dumnezeu, nu una a c\rei ordine este asigurat\ prin for]\, ci una a c\rei coeziune i-o confer\ iubirea, nu o societate `n care fiecare se str\duie[te s\ parvin\, ci una `n care a d\rui este verbul de c\p\t i. A c\uta s\ adaptezi Adev\rul cre[tin la o societate cu scopul de a edifica o versiune mai bun\ a unei `mp\r\]ii lume[ti este o grav\ eroare. Adev\rata ~mp\r\]ie se edific\ `n ad ncul fiec\rei persoane [i se extinde, numai [i numai printr-o leg\tur\ de iubire, c\tre cel de l ng\ noi. Domnul a intrat triumfal `n Ierusalim doar pentru a primi, apoi, s\ urce, `mpov\rat de Cruce, pe Golgota. }intuit pe lemnul Crucii, Hristos era cu adev\rat ~mp\rat, mai presus de to]i `mp\ra]ii p\m ntului. Noi unde ne afl\m? Am intrat `n Ierusalim (adic\ ne manifest\m public credin]a)? Urc\m pe Golgota (adic\ ne-am asumat, `n mod jertfelnic, statutul de cre[tin)? Sau `nc\ mai h\l\duim prin pustiul acestei lumi?
pr. consilier Constantin Sturzu
s\rb\toare |
dovei [i Bucovinei a afirmat: Pelerinajul din aceast\ sear\ este aducerea-aminte c\ Hristos este `nceputul [i sfr[itul tuturor lucrurilor [i c\ ~nvierea Domnului Hristos [i `nvierea noastr\ sunt singura raiune de a fi a omului, a lumii [i a universului. Dumnezeu s\ v\ r\spl\teasc\ tuturor osteneala, s\ v\ binecuvinteze `n S\pt\mna cea Mare, s\ v\ d\ruiasc\ convingerea ~nvierii [i s\ continu-
ai pelerinajul acesta `n casele dumneavoastr\, `mpreun\ cu ace[ti prunci, care ne-au cntat, asemenea pruncilor de alt\dat\, cuvintele ce definesc aceast\ minunat\ s\rb\toare: Osana, Fiul lui David, bine este cuvntat Cel ce vine `ntru numele Domnului. ~ntreaga curte a Catedralei Mitropolitane a devenit, prin numero[ii credincio[ii prezen]i, o p\rticic\ din Ierusalimul de alt\dat\.
www.mmb.ro | 3
| slujiri arhiere[ti
inimii lor [i cei care nu L-au primit, stnd deoparte sau luptnd chiar `mpotriva Lui [i a ucenicilor Lui. Atitudinea euharistic\, de mul]umire, s-a concretizat `n faptul c\ numero[i cre-
dincio[i s-au `mp\rt\[it cu Trupul [i S ngele M ntuitorului Iisus Hristos, iar la final, ca semn al biruin]ei, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei le-a d\ruit celor prezen]i ramuri sfin]ite de salcie.
unde se afl\ `nhuma]i ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Rom ne, care s\ fie pomeni]i `n ziua mut\rii acestora la Domnul; Importan]a intensific\rii misiunii `n zonele `n care au ap\rut persoane sau mi[c\ri eterodoxe, dar care activeaz\ sub aparen]a unui cult ortodox; Aprobarea tematicii [i bibliografiei orientative pentru ob]inerea gradului I `n preo]ie; Analizarea unui raport privind situa]ia [i activit\]ile Asocia]iei Oastea Domnului, pe cuprinsul teritoriului canonic al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei; Analizarea datelor statistice referitoare la structura confesional-religioas\ `n jude]ele din regiunea Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei, `n perioada 1992-2011;
Ini]ierea unor ac]iuni de sensibilizare a oficialit\]ilor, `n sensul introducerii sau revizuirii, `n viitoarea Constitu]ie a Rom niei, a unor articole care s\ fac\ referire la numele lui Dumnezeu sau care s\ sublinieze rolul familiei `n societate, importan]a tradi]iei cre[tine a poporului rom n, eviden]ierea rolului pe care Biserica Ortodox\ Rom n\ l-a avut [i `l are `n istoria ]\rii, a necesit\]ii pred\rii religiei `n [coal\, precum [i importan]a sus]inerii rom nilor afla]i `n afara grani]elor ]\rii. De asemenea, `n cadrul [edin]ei, au mai fost abordate [i alte subiecte pastoral-misionare, administrativ-economice, precum [i unele aspecte de disciplin\ bisericeasc\.
Biroul de Pres\ al Arhiepiscopiei Ia[ilor
slujiri arhiere[ti |
Sfin]ii ~mp\ra]i Constantin [i Elena Horle[ti (Protopopiatul Ia[i 3); Sf ntul Ioan Botez\torul M\r\]ei [i Sf nta Parascheva din municipiul Piatra Neam] (Protopopiatul Piatra Neam]); Sf ntul Gheorghe din municipiul Boto[ani (Protopopiatul Boto[ani). ~n aceea[i perioad\, ~naltpreasfin]itul P\rinte Mitropolit Teofan a vizitat m\n\stirile: Br\dice[ti (jud. Ia[i), Pop\u]i [i Vorona (jud. Boto[ani).
ortodox\. Bucuria slujbei arhiere[ti a fost cu at t mai mare pentru credincio[ii prezen]i, cu c t r\spunsurile liturgice au fost date de Corul Operei Na]ionale Rom ne din Ia[i, dirijat de Manuel Giugula. Dup\ citirea Sfintei Evanghelii, arhim. Dosoftei {cheul, mare eclesiarh al Catedralei Mitropolitane din Ia[i, a dat citire Pastoralei Sf ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom ne la Du-
minica Ortodoxiei, la finalul c\reia, urm nd `ndemnul Sf ntului Sinod, s-a organizat colecta pentru Fondul Central Misionar. ~n cuv ntarea sa, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei a reliefat c\ Ortodoxia nu este raiunea de a fi vr\jma[ cuiva, ci `nfr\irea [i cuprinderea `n iubire a tuturor oamenilor, `mpodobit\ cu con[tiina c\ este dein\toarea adev\rului de credin\.
www.mmb.ro | 5
| documente
Hot\r=ri ale Permanen]ei Consiliului Eparhial Ia[i
Prezent\m `n aceste pagini deciziile mai importante ale Permanen]ei Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Ia[ilor Sprijin financiar din Fondul Central Misionar
Pe 11 aprilie, `n {edin]a de Permanen]\ a Consiliului Eparhial Ia[i a fost aprobat\ acordarea unui ajutor financiar de 5.000 lei Parohiei Acoper\m ntul Maicii Domnului Precista III, Protopopiatul Piatra Neam], `n vederea `nceperii lucr\rilor de construire a bisericii parohiale. De asemenea, a fost aprobat\ acordarea unui ajutor financiar de 3.000 lei Parohiei Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel Bocni]a, Protopopiatul Ia[i 3, `n vederea efectu\rii lucr\rilor de pictare a bisericii parohiale [i construirii casei parohiale. Ajutoarele vor fi acordate din Fondul Central Misionar. Tot din Fondul Central Misionar vor fi acorda]i, `n urma deciziei {edin]ei de Permanen]\ a Consiliului Eparhial Ia[i de pe 4 aprilie, 3.000 lei Parohiei Sfin]ii Voievozi Certieni, Protopopiatul Piatra Neam], `n vederea continu\rii lucr\rilor de construire a casei parohiale.
documente |
perioad\ nedeterminat\. Av nd `n vedere referatul Sectorului de Asisten]\ Social\ [i Medical\ Diaconia, `n care se men]ioneaz\ activitatea pastoral\, administrativ-gospod\reasc\ de la biserica spitalului a pr. }arc\ Vasile, `ncep nd cu luna mai 2011 [i p n\ `n prezent, fiind apreciat de pacien]ii din spital, de conducerea [i de personalul angajat al spitalului, Permanen]a Consiliului Eparhial Ia[i a aprobat numirea pe perioad\ nedeterminat\ a pr. }arc\ Vasile `n postul de preot de caritate la Spitalul de Psihiatrie [i pentru M\suri de Siguran]\ P\dureni Grajduri Ia[i. Postul de preot paroh la Parohia Sfin]ii ~mp\ra]i Constantin [i Elena Preluca, Protopopiatul Piatra Neam], a fost vacantat pe 1 ianua-
rie 2013, acest lucru fiind comunicat tuturor protopopiatelor din cadrul Arhiepiscopiei Ia[ilor. }in nd cont de procedura stabilit\ `n cadrul Permanen]ei Consiliului Eparhial Ia[i privind termenele de ocupare a unei parohii [i lu nd act de faptul c\ `n decurs de peste trei luni s-au depus dou\ dosare de transfer, `n Permanen]a Consiliului Eparhial Ia[i de pe 18 aprilie a fost aprobat transferul pr. Panainte Claudiu-Ioan, din postul de paroh al Parohiei Crivaia, Protopopiatul Piatra Neam], `n postul de paroh al Parohiei Sfin]ii ~mp\ra]i Constantin [i Elena Preluca, Protopopiatul Piatra Neam]. Preacucernicia sa este absolvent al facult\]ii de Teologie din Oradea [i are o vechime `n preo]ie de peste cinci ani.
| hot\r=ri sinodale
hot\r=ri sinodale |
Hot\r rea Sf ntului Sinod nr. 314, din 28 februarie 2013, privind stabilirea unor contribu]ii b\ne[ti moderate pentru Sfintele Taine [i ierurgii, ]in nd seama de posibilit\]ile financiare reduse ale credincio[ilor din zone defavorizate [i ale familiilor s\race. ficiul canonico-juridic al Patriarhiei Rom ne a semnalat c\ prevederile art. 187 alin. (5) din Statutul pentru organizarea [i funcionarea Bisericii Ortodoxe Romne: Tarifele [i taxele pentru concesionarea [i ntreinerea locurilor de nmormntare din cimitirele parohiale [i cele m\n\stire[ti nu vor putea dep\[i tarifele ce se percep la cimitirele administraiei publice locale de aceea[i categorie nu mai sunt aplicabile n condi]iile actuale, deoarece exist\ adesea diferen]e ntre pre]urile afi[ate [i cele reale la cimitirele publice. Pentru a proteja credincio[ii de specula pie]ei, taxele [i tarifele pentru cimitirele biserice[ti trebuie s\ ]in\ seama de starea economic\ a localit\]ii respective [i de cheltuielile de ntre]inere a cimitirelor, apel ndu-se [i la sponsori sau donatori.
~n acest sens s-a reamintit c\, potrivit art. 189 alin. (6) din Statut, este interzis\ condiionarea s\v=r[irii slujbei nmormnt\rii de plata oric\rei taxe fixate de preot sau de Consiliul parohial. Centrele eparhiale sunt ndatorate s\ verifice cu maxim\ aten]ie [i responsabilitate modul n care Adun\rile parohiale stabilesc tarifele [i taxele pentru locurile de veci [i contribu]iile pentru slujbele legate de nmorm ntare, precum [i cele referitoare la s\v rsirea Sfintelor Taine [i a ierurgiilor. ~n urma discu]iilor n plen, la propunerea Comisiei canonice, juridice [i pentru disciplin\, Sf ntul Sinod a hot\r t: 1. Aprob\ eliminarea din art. 187 alin. (5) din Statutul pentru organizarea [i func]ionarea Bisericii Ortodoxe Romne (art. 189 alin. (5) din textul amendat n februarie 2011) a men]iunii nu vor putea dep\[i tarifele ce se percep la cimitirele administra]iei publice locale de aceea[i categorie, astfel nc t noua redactare a articolului este: Tarifele [i taxele pentru concesionarea [i ntre]inerea locurilor de nmormntare din cimitirele biserice[ti se vor stabili de Consiliul parohial sau de Consiliul economic al m\n\stirii [i se vor aproba de Centrul eparhial;
2. Centrele eparhiale au obliga]ia s\ vegheze la stabilirea unor contribu]ii b\ne[ti moderate pentru Sfintele Taine [i ierurgii, ]in nd seama de posibilit\]ile financiare reduse ale credincio[ilor din zone defavorizate [i ale familiilor s\race; 3. Slujbele de nmorm ntare a cre[tinilor deceda]i provenind din familiile f\r\ nici un venit, cu venituri reduse (sub salariul minim pe economie), s\race, cu mul]i copii sau cu handicap, b\tr ni f\r\ pensie sau cu o pensie modest\ vor fi considerate servicii filantropice, pentru care nu se vor solicita, nici primi contribu]ii b\ne[ti; 4. Sf ntul Sinod va examina anual, n [edin]a de lucru din prim\var\, modul n care sunt aplicate [i respectate hot\r rile Sf ntului Sinod privitoare la tarifele [i taxele credincio[ilor pentru locurile de veci [i contribu]iile pentru Sfintele Taine [i ierurgii. ~n acest sens, eparhiile sunt ndatorate s\ comunice la Cancelaria Sf ntului Sinod, n fiecare an p n\ n data de 30 ianuarie, modul de aducere la ndeplinire a hot\r rilor Sf ntului Sinod privitoare la tarifele [i taxele pentru locurile de veci, precum [i la contribu]iile b\ne[ti pentru Sfintele Taine [i ierurgii.
www.mmb.ro | 9
Pentru toate Sfintele Taine [i ierurgii, Consiliile parohiale [i Centrele eparhiale au obliga]ia s\ vegheze la stabilirea unor pre]uri moderate, ]in nd seama de starea de s\r\cie [i de posibilit\]ile financiare reduse ale numero[ilor credincio[i. Sprijinirea de c\tre unit\]ile de cult a familiilor f\r\ nici un venit, cu venituri reduse (sub salariul minim pe economie), cu mul]i copii, cu persoane bolnave care necesit\ medicamente [i ngrijire permanent\, sprijinirea b\tr nilor f\r\ pensie sau cu o pensie modest\ se face nu numai prin acordarea de ajutoare filantropice, ci [i prin scutirea de la plata anumitor obliga]ii fa]\ de parohie sau prin diminuarea acestor contribu]ii, n func]ie de posibilit\]ile lor reale.
| cultur\
1
Coman (foto 3), de la Facultatea de Teologie Ortodox\ Justinian Patriarhul, din Bucure[ti. ~n debutul `nt lnirii, invitatul a precizat c\ tema propus\ spre discu]ie a fost una prioritar\ `n activit\]ile de la `nceputul carierei sale didactice [i preo]e[ti. ~n continuare, p\rintele profesor a reliefat c\ b\rbatul [i femeia au voca]ii diferite [i daruri complementare [i, de aceea, ei nu pot fi egali. Spre finalul `nt lnirii, invitatul a subliniat c\ revendicarea de autoritate nu este proprie cre[tinismului: Cheia vieii ve[nice este jertfa, adic\ Crucea, iar calea iubirii este sacrificiul de sine, [i nu revendicarea drepturilor. ~n fa]a unui public numeros, PS Marc Alric Nem]anul (foto 4), Episcop-Vicar al Mitropoliei Orto-
2
doxe Rom ne a Europei Meridionale [i Occidentale, a sus]inut, pe 16 aprilie, prelegerea cu titlul Lumina lui Hristos lumineaz\ tuturor. Preasfin]ia Sa a ar\tat c\ scopul vie]ii cre[tine nu este altul dec t `ndumnezeirea: Cre[tinismul nu este o moral\ care s\ ajute la bunul mers al societ\ii, ci noi suntem cre[tini pentru a deveni dumnezei dup\ har. Dac\ cre[tinismul ar fi fost o moral\, primul om care ar fi intrat `n ~mp\raia Cerurilor nu ar fi fost tlharul poc\it, de pe cruce. ~n continuarea conferin]ei, invitatul a explicat Rug\ciunea Sf ntului Efrem Sirul, Doamne [i St\p nul vie]ii Mele, [i rug\ciunea ~nvrednice[te-ne, Doamne, precum [i c teva pilde din Sfintele Evanghelii.
cultur\ |
3
Pr. conf. dr. Constantin Necula (foto 5) de la Facultatea de Teologie Ortodox\ din Sibiu a conferen]iat, mar]i, 23 aprilie, pe tema Hristos Domnul izb\virea de mediocritate. Conferin]a a debutat cu premisa: Dac\ vrem s\ nu fim mediocri, trebuie s\ locuim mereu `n rai [i s\ ne adapt\m condiiilor [i exigenelor
4
raiului . In vi tatul a continuat prelegerea eviden]iind c\ mediocritatea poate izvor` din neaten]ia gestion\rii darurilor pe care Dumnezeu le pune la `ndem n\. A combate mediocritatea este misiunea actual\ a Bisericii. Avem toate armele duhovnice[ti pentru a discerne duhurile, pentru a nu ne l\sa furai de ele. Trebuie s\
5
fii drji [i s\ stai strn[i. Biserica este o familie care refuz\ mediocritatea [i care propune, de fiecare dat\, o soluie la toate bolile care in de mediocritate, a afirmat p\rintele Constantin Necula, care a vorbit, `n ultima parte a conferin]ei, despre modalit\]ile prin care se poate ie[i din mediocritate.
~n acest context, doamna Virginia Popa, director al Bibliotecii Dumitru St\niloae a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei, a afirmat: Acest eveniment, aflat la prima ediie, a fost gndit ca o prelungire fireasc\ a Zilei Bibliotecarului [i a urm\rit s\ aduc\ biblioteca [i utilizatorii acesteia `mpreun\, s\ creasc\ vizibilitatea bibliotecilor `n societate, prin dialog formativ [i practic\ participativ\, [i s\ revalorizeze biblioteca. Se [tie c\ raiunea de a fi a oric\-
rei biblioteci este de a sprijini s\n\tatea cultural\ [i educaional\ a unui popor, inclusiv prin asumarea responsabilit\ii comunic\rii modelelor. O carte citit\ poate schimba un destin, iar un om educat [i instruit este un c[tig pentru societate. De aceea, Asociaia Bibliotecarilor a gndit acest eveniment ca o ofert\ cultural\ [i artistic\ bogat\, ce a cuprins lans\ri de carte, `ntlniri cu personalit\i, concerte, expoziii [i ateliere de creaie.
www.mmb.ro | 11
| cultur\
cultur\ |
dezbateri de-a lungul secolelor: Filosofia [i Teologia. Au fost certate? S-au `mp\cat?. Aceasta i-a avut ca invita]i pe prof. {tefan Afloroaei [i pe lect. George Bondor, de la Facultatea de Filosofie, precum [i pe pr. prof. Gheorghe Popa [i diac. asist. Sorin Mihalache, de la Facultatea de Teologie Ortodox\ Dumitru St\niloae din Ia[i. Invita]ii au vorbit despre leg\turile [i diferen]ele dintre cele dou\ discipline, `ncerc nd s\ argumenteze, totodat\, modul `n care Filosofia [i Teologia se poten]eaz\, una pe cealalt\, `n planul vie]ii. Pe 11 aprilie, a treia `nt lnire din cadrul Serilor Doxologia (foto 3), ce a purtat titlul Poezia cre[tin\ [i r\nile sufletului. Scheme de tratament [i reac]ii adverse, i-a avut ca invita]i pe preotul Dorin Ploscaru, pe Mioara Dragomir [i pe Marius Iord\chioaia, to]i autori de poezii cre[tine. Poe]ii invita]i au motivat de ce au ales calea poeziei cre[tine [i au vorbit despre rolul taumaturgic al crea]iei literare religioase. Astfel, preotul Dorin Ploscaru a vorbit despre leg\tura dintre poezie [i suferin]\, Mioara Dragomir, lingvist [i filolog de forma]ie, a ar\tat c\ poezia cre[tin\ are menirea de a raporta realitatea uman\ la realitatea divin\, iar poetul Marius Iord\chioaia a vorbit despre viziunea lui asupra poeziei cre[tine, cum ceea ce spui despre Hristos, cel\lalt resimte ca fiind ceva deja existent `n adncul lui, acel om ascuns al inimii sau om ve[nic din fiecare persoan\, care nu poate s\ tr\iasc\ [i s\ respire dect `n Biseric\. Pe 18 aprilie, la cea de-a patra `nt lnire a Serilor Doxologia (foto 4), arhim. Nichifor Horia, exarhul administrativ al Arhiepiscopiei Ia[ilor, scriitorul [i publicistul Grigore Ilisei [i teologul [i filosoful Daniel Mazilu au vorbit despre filmul cre[tin [i c nd poate da acesta o solu]ie pentru unele probleme suflete[ti. Publicul prezent la dezbaterea Filmul cre[tin. Po]i deveni din spectator rug\tor? a avut ocazia s\ urm\reasc\, pe l ng\ alocu]iunile celor trei invita]i, trei scurt-
5
metraje realizate `n Bielorusia, inspirate din literatura patristic\ ortodox\. ~n cadrul dezbaterii, s-au adus `n discu]ie mai multe filme cre[tine, printre care Ostrov, Binecuv ntat\ fii, `nchisoare!, Andrei Rubliov, Decalogul, Hoarda, }arul, la dialog particip nd [i cei prezen]i `n sal\. Pe 25 aprilie, cea de-a cincea `nt lnire din cadrul Serilor Doxologia (foto 5) i-a avut ca invita]i pe pr. asist. dr. Gabriel Nastas\, asistent la disciplina Muzic\ bisericeasc\ [i Ritual `n cadrul Facult\]ii de Teologie Ortodox\ Dumitru St\niloae din Ia[i, pe pr. prof. dr. Alex Vasiliu de la Universitatea de Art\ George Enescu din Ia[i [i pe domnul Radu Casian, realizator de programe muzicale la Radio Trinitas. Tema serii a fost una de actualitate, Muzica, `n diferitele ei accep]iuni. Astfel, literele cuv ntului muzic\ au dat prilejul unor analize pertinente despre diferitele aspecte ale muzicii: manipulare, universalitate, zgomot, ispit\, creativitate [i alinare. Cei trei invita]i au dezvoltat o adev\rat\ hermeneutic\ a actului muzical [i au demonstrat cu argumente for]a muzicii `n f\urirea fiin]ei umane. Muzica liturgic\ a Bisericii, cu esen]a ei de rug\ciune [i doxologie adus\ lui Dumnezeu, a fost promovat\ nu numai prin discu]ii, ci prin audi]ia Corului bizantin Trysaghion, care a sus]inut dou\ recitaluri de muzic\ psaltic\ ortodox\.
www.mmb.ro | 13
| cultur\
ad nci, pe care se reg\sesc dimpreun\ Spiridon Vangheli, Claudia Balaban, Eugenia Bejan, Arcadie Suceveanu, Larisa [i Aurelian Silvestru, Nicolae Dabija, Valeriu Matei, Mihai Cimpoi, Iulian Filip, Iano[ }urcanu, Vasile Romanciuc, Claudia Partole, Tamara Pereteatcu, pr. Teoctist Caia [i doamna preoteas\ Olgu]a Creang\-Caia, Constantin Paras can, Nicolae Busuioc, Ion Muscalu, Catinca Agache, Valentin Talpalaru. O familie pe care, o dat\ ce ajungi s\ o cuno[ti, ]i-o `mpropriezi cu toat\ dragostea. ~n mijlocul unei astfel de familii, `n mijlocul unor astfel de prieteni, Editura Doxologia a lansat dou\ volume: Copil\ria Sfintei Teodora de la Sihla (prima apari]ie `ntr-o serie dedicat\ copil\riei copilului cre[tin), o carte-giuvaer, scris\, sub semnul rev\rs\rii de har, de doamna preoteas\ Olgu]a Caia, [i Stareul Macarie de la Optina (al [aselea titlu `n Colec]ia ,,Cuvio[i Stare]i
de la Optina, `n traducerea p\rintelui Teoctist Caia), ambele c\r]i publicate cu binecuv ntarea IPS P\rinte Mitropolit Teofan. Prezentarea acestor c\r]i s-a f\cut la Liceul Prometeu din Chi[in\u, o institu]ie privat\, administrat\ cu responsabilitate [i d\ruire de domnul Aurelian Silvestru, el `nsu[i autor de carte pentru copii, [i so]ia domniei sale, Larisa Silvestru. Cei o mie cinci sute de copii `nscri[i la Liceul Prometeu au parte de toat\ dragostea dasc\lilor de aici, cresc nd buni rom ni [i vii credincio[i, cu o limpede con[tiin]\ a propriei lor identit\]i de neam [i de credin]\, con[tiin]\ reflectat\ gr\itor prin modul surprinz\tor `n care au dramatizat subiectul c\r]ii Sfnta Teodora de la Sihla. Au a[ezat `n cuv nt, g nd [i lacrim\ dorul lor de sfin]i, dorul lor de cas\..., o cas\ unde, ast\zi, exist\ prea pu]ini autori pentru copii [i mai deloc cartea pentru copii.
cultur\ |
Academicianul Mihai Cimpoi spunea, ap\sat [i f\r\ sfiiciune, c\ literatura rom neasc\ pentru copii se scrie ast\zi `n Basarabia... Poate de aceea, con[tientiz nd cu am\r\ciune acest adev\r, l-am c\utat, `nainte de a-l cunoa[te, prin c\l\uzirea plin\ de grij\ p\rinteasc\ a p\rintelui Teoctist Caia [i a doamnei Olgu]a Caia, pe Spiridon Vangheli [i pe n\zdr\vanii s\i [trengari de poveste: Gugu]\, Ciubo]el, Titiric\, Ghiocica, b\ie]elul din Coliba Albastr\, care ,,noaptea doarme `n cas\, iar ziua tr\ie[te `n Coliba Albastr\, la un loc cu Pomii, Casa, Vntul, Iazul [i Soarele. Pe t\r mul c\r]ilor pentru copii, `n spa]iul Salonului de Carte sau printre rafturile de c\r]i ale Filialei Bibliotecii T rgu Mure[ din Chi[in\u, `mpreun\ cu Spiridon Vangheli [i Constantin Bostan, directorul Bibliotecii Jude]e-
ne din Piatra Neam], am discutat `ndelung, preg\tind venirea lui Gugu]\ [i a prietenilor s\i `n mijlocul copiilor din Rom nia, fiindc\, `n cur nd, Editura Doxologia va oferi copiilor de toate v rstele o carte minunat\: Ispr\vile lui Gugu\. ~n zilele desf\[ur\rii Salonului de Carte, au vizitat standul Editurii Doxologia cititori de toate v rstele: copii de-o [chioap\, care r\sfoiau c\r]ile cu bucurie [i cu grij\ mare, pentru ca apoi s\ le ia at t pentru ei `n[i[i, c t [i pentru mama sau tata; p\rin]i cu prunci `n bra]e, care ne vorbeau de dorul lor de carte cre[tin\ [i m ng iau cu drag filele ~nv\\turii de credin\ ortodox\, jurnali[ti, dasc\li, oameni simpli sau oameni de cultur\, mini[tri. Ne-au onorat cu prezen]a, `n zilele desf\[ur\rii Salonului de Carte, domnul
| cultur\
cultur\ |
Ortodox\ Orfeus a fost `mbog\]it\ prin sus]inerea unei conferin]e cu tema Nota]ia bizantin\ o m\rturie a continuit\]ii tradi]iilor orale [i scrise, cu exemplific\ri practice, de importan]\ istoric\. Prezentarea, sus]inut\ de dirijorul Corului Byzantion, a fost realizat\ cu sprijinul prof. dr. Maria Alexandru, Universitatea Aristotelis din Tesalonic. ~n final, membrii Byzantion au avut deosebita bucurie de a participa la Sf nta Liturghie, al\turi de corul b\rb\tesc al metocului M\n\stirii Valaam, din Sankt Petersburg. R\spunsurile antifonice
de la stran\, experien]a aparte prin dialogul dinamic [i `nt lnirea, `n acela[i duh, a dou\ lumi muzicale diferite, totu[i reunite `n monodie, au constituit o m\rturie puternic\ a faptului c\ rug\ciunea ridicat\ c\tre Dumnezeu poate fi `nve[m ntat\, din fericire, `n mai multe forme de modelare [i exprimare ale sufletului. Iar c ntarea de tradi]ie bizantin\ nu poate fi abordat\ cu autenticitate, dec t `n]eleg nd esen]a ei `n toate modurile derivate de redare sonor\.
prep. drd. Adrian S`rbu, dirijorul Corului Byzantion
| tinerii Bisericii
Cristina Trepcea, terapeut cu formare `n terapie psihanalitic\ [i specialist `n [tiin]e ale educa]iei, mam\ a unei tinere de 24 de ani, a sus]inut prelegerea Violen]a. Cum `mi ajut copilul s\ o `n]eleag\ [i s\ nu o aleag\, `n care a vorbit despre diferitele tipuri de violen]\ [i efectele acestora `n via]a de familie, despre faptul c\ cea mai frecvent\ [i mai pervers\ form\ de violen]\ `n rela]ia p\rinte-copil este abandonul [i despre cum poate fi gestionat\ frica, astfel `nc t ea s\ nu mai fie un catalizator al violen]ei.
~n cea de-a doua parte a evenimentului, diac. Sorin Mihalache, trainer experimentat `n comunicare [i dezvoltare personal\, a vorbit despre tema Vreau s\ vrea! ~ntre voin]a ta [i voin]a
copilului t\u `n experien]a educa]iei, `ncerc nd s\ formuleze un r\spuns la `ntrebarea Cum contribuie voin]a la mobilizarea puterilor [i abilit\]ilor copilului `n efortul [colar [i `n devenirea sa?.
bucurie, dar [i de aprofundare a resorturilor interioare care ne pun `n prezena acestor copii, pentru c\ ceea ce se face la aceast\ instituie pre[colar\ este o lucrare de preg\tire a unui viitor mai bun, mai sfnt, mai curat pentru copiii no[tri, `n acord cu dorina p\rinilor, a cadrelor didactice [i a responsabililor Bisericii. La s\rb\toarea din acest an s-au desf\[urat mai multe activit\i menite s\ pun\ `n valoare tocmai aceast\ creativitate specific\ copiilor, o creativitate care prime[te binecuvntarea lui Dumnezeu, binecuvntarea Maicii Domnului [i a tuturor sfinilor ocrotitori ai copiilor. Doresc ca, pe viitor, aceast\ activitate s\ continue, s\ se des\vr-
[easc\, s\ fie un model [i pentru alte gr\dinie [i s\ aduc\ `n minile [i `n sufletele celor care calc\ pragul gr\diniei noastre sentimentul c\ Dumnezeu este aproape [i c\ Dumnezeu Se uit\ cu drag [i bucurie la suflete de copil, ori de ce vrst\ ar fi acestea. Gr\dini]a Buna Vestire este o ini]iativ\ educa]ional\ privat\, sus]inut\ de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei, ce func]ioneaz\ din anul 2006. Gr\dini]a dezvolt\ un program educa]ional `n concordan]\ cu programa Ministerului Educa]iei Na]ionale [i `[i propune formarea copilului, prin metode interactive moderne, `ntr-un spirit autentic al comuniunii, excelen]ei [i responsabilit\]ii.
eveniment |
| filantropia Bisericii
filantropia Bisericii |
| in memoriam
tui loc au fost `nvinse de drzenia [i curajul ieromonahului. Chiar dac\ tinereea i-a fost mai mult aplecat\ spre lucr\rile materiale, deosebit de necesare la Pocrov, b\trneea Sfiniei Sale a fost `nchinat\ rug\ciunii. Peste toate greut\ile vieii de monah, p\rintele Ghervasie a p\[it cu n\dejde `n lumea ve[niciei. A fost egumen al Schitului Pocrov timp de 35 de ani, al doilea egumen cu cea mai lung\ p\storire din [irul stareilor ctitoriei Sfntului Ierarh Pahomie de la Gledin. Al\turi de ieroschimonahul Vasian, care a fost egumen timp de 52 ani, p\rintele Ghervasie este unul din patriarhii sih\striei de la Pocrov, a spus ierom. Ambrozie Ghinescu, egumenul Schitului Pocrov.
repere |
SUMAR
Intrarea triumfal\ `n Ierusalim [i refuzul puterii ..................................................... 2 Pelerinajul de Florii c\utare [i `nt=lnire cu M=ntuitorul Hristos ...................................... 3 Hot\r=rile Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei ................ 4 Vizitele ~naltpreasfin]itului P\rinte Mitropolit Teofan la parohii [i m\n\stiri ....................................... 5 Duminica Ortodoxiei manifestare prin liturghie a plenitudinii adev\rului ................................... 5 Hot\r=ri ale Permanen]ei Consiliului Eparhial Ia[i ... 6 Hot\r=ri ale Sf=ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom=ne ........................... 8 Conferin]ele ASCOR din Postul Mare ............. 10 Serile Doxologia alese manifest\ri culturale ............................. 12 Editura Doxologia i-a `nt=lnit, la Chi[in\u, pe copiii Basarabiei ......................................... 14 Editura Doxologia, premiat\ la LIBREX ........... 15 Expozi]ia Icoanele sfin]ilor o m\rturisire ortodox\ .................................. 16 Conferin]\ despre voin]\ [i violen]\ `n educa]ia copilului ....................................... 18 Manifest\ri dedicate vie]ii, la Ia[i ................... 19 ~ntrunirea asisten]ilor sociali din Ia[i .............. 21 In memoriam .................................................. 22
Pre[edinte: IPS Mitropolit TEOFAN Vicepre[edinte: PS Episcop-Vicar CALINIC BOTO{|NEANUL Membri: Pr. prof. univ. dr. Gheorghe POPA
(membru onorific `n Adunarea Eparhial\ a Arhiepiscopiei Ia[ilor)
Comitetul redac]ional:
C\t\lin Jeckel
director (Editura Doxologia)
Carmen Cre]u
corector
Lucian Apopei
paginare
Mariana Cojocaru
prelucrare imagini
Lucian Dragomir
designer
Leonard Lunguleac
Prepress
Conceptul grafic al revistei: Pr. dr. Constantin Sturzu Surs\ informa]ii: Ziarul Lumina Edi]ia de Moldova [i doxologia.ro
Adresa redac]iei:
Ia[i, 700038 Str. Cuza-Vod\ nr. 51 (incinta M\n\stirii Golia) Tel.: 0232-216693 Fax: 0232-216694
ISSN 1221-4884
http://editura.doxologia.ro; e-mail: editura@doxologia.ro Tiparul executat la Tipografia mitropolitan\ Ia[i
www.mmb.ro | 23